Teritoriul României este împărţit din punct de vedere administrativ în: sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe.

Judeţul reprezintă unitatea administrativ-teritorială tradiţională în România, alcătuită din oraşe şi comune, în funcţie de condiţiile geografice, economice, social-politice şi de legăturile culturale şi tradiţionale ale populaţiei. Astfel, teritoriul României este organizat în 42 de judeţe (inclusiv Municipiul Bucureşti). Astfel, judetul timis este alcatuit din 10 orase, din care 2 municipii (Timisoara si Lugoj), 89 de comune si 313 sate.Judet in extremitatea de V a Romaniei, in Banat, situat in bazinul inferior al raului Timis(de la care si-a luat si denumirea), la granita cu Iugoslavia si Ungaria, limitat de jud. Arad (N), Hunedoara (E), Caras-Severin (SE si S) si de Iugoslavia (S si V) si Ungaria (NV).Supr.: 8 697 km2 (3,65% din supr. tarii), cel mai mare judet al Romaniei.

Populatia (in 2008): 674.533 – in scadere fata de recensamantul din 1992 – cand populatia era de 692 870 loc. Aceasta reprezinta 3,13% din populatia tarii (locul 8), din care 324 652 loc. de sex masc. (48,13%) si 349 880 loc. de sex fem. (51,87%), Populatia urbana: 430 068 loc. (62,07%); rurala: 262 802 loc. (37,93%). Densitatea: 77,6 loc./km2. Structura populatiei pe nationalitati(la recensamantul din 2002): 83,43% romani, 7,45% maghiari, 2,37% romi, 2,09% germani, 1,95% sarbi, 1,08% ucraineni, 0,82% bulgari si 0,81% alte minoritati. Resedinta.: municipiul Timisoara. Orase: Buzias, Deta, Faget, Jimbolia, Lugoj (municipiu), Sannicolau Mare.

Relief predominant de campie (peste 85%).Clima are caracter temperat-continental moderat, cu veri calde si ierni blande, datorita atat

influentelor maselor de aer oceanice (dinspre V) si influentelor mediteraneene (dinspre S si SV), cat si a faptului ca peste 85% din teritoriul judetului apartine tinutului cu clima de campie (restul de cca 15% se incadreaza zonei de clima de dealuri si munte).

Vegetatia naturala, puternic influentata de activitatile umane, se caracterizeaza prin prezenta pe scara restransa a plantelor de silvostepa si printr-o frecventa mai mare a vegetatiei hidro- si higrofile in campiile joase si lunci cu exces de umiditate.

Fauna, adaptata conditiilor de relief si de vegetate, cuprinde specii de stepa (iepuri, popandai, dihori, soareci de camp, cartite, dumbravenci, prepelite, potarnichi, ciocarlii, grauri, soparle, diferite insecte), de padure (caprioare, veverite, ursi, lupi, vulpi, mistreti, cerbi, pisici salbatice, parsi, gaite, salamandre s.a.) si de apa (starci, rate, gaste, berze, broaste si o diversitate mare de pesti, ca stiuca, mreana, carasul, somnul, bibanul, crapul s.a.).

Resursele naturale: zacaminte de lignit (Sinersig), petrol (Teremia Mare, Sandra, Satchinez, Dudestii Vechi, Varias, Calacea), min. de fier (Fara-sesti, Luncani, Jdioara) si de mangan (Pietroasa). Expl. de argila (Jimbolia, Biled, Carpinis, Deta, Lugoj, Sannicolau Mare, Botesti), nisip metalurgic (Cosava, Branesti, Jupanesti), nisip cuartos (Jupanesti, Faget, Gladna Romana, Grosi, Zolt), bazalt (Lucaret, Sanovita), calcar (Luncani, Tomesti) s.a. O categorie aparte o reprezinta padurile (109 017 ha, la sf. anului 1996) si izv. cu ape minerale de l a Buzias, Calacea, Ivanda, Bogda.

Incepand cu sec. X se fac primele mentiuni documentare ale unor asezari stabile pe terit. actualului judet, printre care: Urbs Morisena (azi Cenad, sec. 10), Castrum Timisensis (azi Timisoara, 1212), Ghilad (1212), Bobda (1221), Ivanda (1221) Sannicolau Mare (1247) Beba Veche (1247), Belint (1285), Giera(1322) Sacerdos de Lucas (azi Lugoj, 1334) etc.Nemultumirile, acumulate in perioada celor 45 de ani de comunism, au atins apogeul la mijlocul lunii dec. 1989, cand municipiul Timisoara a devenit centrul evenimentelor din 16-22 dec. 1989, extins cu repeziciune si in alte orase mari ale tarii. In oras au avut loc adevarate masacre comise de fortele armate si de securitate (96 de morti si sute de raniti), T. devenind un loc de martiriu, dar in acelasi timp primul oras liber (declarat la 17 dec. 1989) al Romaniei.Forta de muncaAstfel dacă în 1992 această era de 30,83% din totalul activităţilor economice desfăsurate în judeţ, în 2007 ea a scăzut la 22,05%. Agricultura reprezintă încă un sector economic ne atractiv, cu o productivitate a muncii redusă si cu posibilităţi reduse de finanţare, spre deosebire de industrie unde există atât ramuri în dezvoltare, care atrag forţa de muncă, cât si ramuri în declin, care generează somaj.

Despre numărul mediu al salariaţilor la nivelul judeţului, se poate spune că a crescut anual, rata de crestere nedepăsind 7%. Astfel, numărul de someri înregistraţi în perioada a avut o tendinţă de scădere continua. Scăderea poate ilustra fie situaţia ca activitatea economică a înregistrat o crestere absorbind forţa de munca disponibilă fie ca o parte din someri si-au deschis propriile afaceri, fie ca o parte a acestora s-a îndreptat spre muncă în străinătate.EducatieO caracteristică a învăţământului în judeţ o constituie existenţa a multor scoli primare si secundare care au ca limba de predare limba minorităţilor etnice ( limba maghiară, germană, sârbă, slovacă) sau o limbă de circulaţie internaţională. De asemenea există si licee care au la bază acelasi principiu. Învăţământul superior cunoaste o puternică dezvoltare, în Timisoara existând 4 universităţi de stat si 5 private.Sanatate

Un indicator important este numărul de paturi în spitale raportate la mia de locuitori, Timisfiind judeţul cu cele mai multe paturi de spital : 9 paturi la 1000 locuitori.

În ceea ce priveste numărul de locuitori ce revin unui cadru medical, 266 locuitori la un cadru medical si 157 locuitori la un asistent medical, judeţul se clasează pe locul trei la nivel naţional, după Bucuresti si Cluj.

Economia, cu un grad ridicat de dezvoltare a tuturor ramurilor sale si o diversificare accentuata a activitatilor, se caracterizeaza printr-un proces permanent de adaptare la cerintele economiei de piata, aparute dupa dec. 1989, in cadrul ei activand numeroase societati comerciale cu capital integral sau partial de stat, societati comerciale cu capital privat strain (ALCATEL-DATATIM SA., STMEL S.R.L. s.a.) sau societati comerciale private cu capital mixt (strain si romanesc).

Industria, dezvoltata si amplasata atat in centrele urbane, precum si in unele asezari rurale, repre-zinta ramura principala a economiei jud. T., unele dintre ele cu ponderi importante la realizarea productiei globale industriale a judetului si chiar a tarii (ca de ex. ind. constr. de masini, chimica, pielariei si lncaltamintei, textila s.a.). Pr. produse industriale realizate de intreprinderile timisene sunt: excavatoare gigant pentru expl. carbunelui la supiafata, poduri rulante, tractoare, autocisteme, masini agricole, autovehicule, material rulant feroviar si rutier, tramvaie, motoare Diesel, centrale telefonice, utilaje si piese de schimb pentru ind. textila si ind. pielariei, utilaje pentu ridicat si transportat, remorci, caroserii, labia subtire, masini de gatit, sobe de incalzit, microcalculatoare, baterii, resouri electrice, aspiratoare, obiecte pentru iluminat, aparate si instrumente optice, materiale fotografice etc. (Timisoara, Lugoj, Nadrag), mobila, cherestea, placaje, furnire, chibrituri, rechizite scolare (Timisoara, Deta, Lugoj, Sannicolau Mare, Manastiur, Peciu Nou, Gataia, Faget, Margma s.a.), incaltaminte (renumitele produse „Guban"), piele artificiala, obiecte de imbracaminte din blana si piele, con-fectii, tricotaje, palarii, tesaturi de in si canepa, fire de matase naturala si artificiala, caramida si tigla, prefabricate de beton, ceramica fina, produse cosmetice si de marochinerie, nasturi, folii, tuburi si placi din material plastic, detergenti, lacuri si vopsele, spume poliuretanice, preparate din came si lapte, conserve, paste fainoase, dulciuri (produsele „Kandia”), tigarete, bere, lapte praf, zahar. ulei vegetal, jucarii etc. (Timisoara, Jimbolia, Lugoj, Deta, Faget, Buzias,. Sannicolau Mare, Periam, Biled, Recas, Jebel s.a.)Diversificarea activităţilor economice în mediul rural are drept scop asigurarea unor condiţii de viaţa decente prin dotarea cu utilităţi a satelor si prin obţinerea de venituri diverse din activităţi neagricole. Astfel, industria rurala cuprinde unităţi sau subunităţi de producţie si prestări de servicii productive, amplasate în spaţiul rural si aparţinând cooperaţiei mestesugăresti, societăţilor comerciale agricole, producătorilor particulari.Aproape în fiecare localitate rurala exista unităţi de prelucrare a produselor agricole ( morărit, panificaţie, industria laptelui, etc.), care acoperă nevoile de consum ale populaţiei, atât din zonele respective, cât si din orasele învecinate.Agricultura - favorizata de prezenta unor intinse terenuri arabile si de un procent ridicat de privatizare, reprezinta a doua ramura a economiei jud. T., furnizand un bogat si variat sortiment de produse agro-alirnentare. La sf. anului 1996, jud. T. ocupa locul 1 pe tara in ceea ce privcste marimea supr. agricole (702 347 ha) si a terenurilor arabile (534 802 ha).

În judeţul Timis, sectorul agricol oferă oportunităţi reale de investiţii datorită suprafeţelor mari de teren agricol de care dispune, rezultatelor bune înregistrate la unele culturi si ponderea

importantă din populaţia ocupată.

Condiţiile pedoclimatice favorabile oferă dezvoltării agriculturii multiple sanse de viitor. În prezent, agricultura se caracterizează prin apariţia si dezvoltarea fermelor individuale, ca structuri de bază ale agriculturii tradiţionale i ca suport pentru dezvoltarea sistemului agricol competitiv al regiunii.

Agricultura cuprinde o mare parte a populaţiei ocupate din judeţ: 22,05% în anul 2007. Acest aspect demonstrează importanta pe care o are agricultura pentru economia judeţului si, mai ales,

pentru veniturile individuale ale locuitorilor săi.

grau si secara (150 789 ha, locul 1 pe tara, din care 112 685 ha, respectiv 74,7%, apartineau sectorului privat), poriimb (136 155 ha), orz si orzoaica (68 649 ha, locul 1 pe tara), floarea-soarelui (55 072 ha), plante pentru nutret (45 791 ha), ovaz (19 165 ha, locul 1 pe tara), legume (10 113 ha, locul 2 pe tara, dupa jud. Dolj), sfecla de zahar (7 105 ha), soia (6 043 ha), cartofi, leguminoase pentru boabe, plante textile, plante medicinale etc.

Zootehnie

Judeţul Timis dispune de capacităţi de prelucrare, a produselor agricole de origine animală si vegetală, si are un deosebit potenţial de cooperare economică, susţinut de existenţă, în regiune, a materiilor prime necesare si de o piaţă de desfacere remarcabilă.

Avicultura (2 466 000 capete), apicultura (20 000 familii de albine). Sericicultura are o bogata si indelungata traditie in jud. T. datorita conditiilor favorabile de cultura a dudului (in special in zonele Lugoj, Ciacova, Jebel, Gataia. Sacosu Turcesc s.a.).

Caile de comunicatie, cu rol hotarator in asigurarea legaturilor de transport intre diferite localitati, se caracterizeazaprintr-o distributie relativ uniforma si printr-o densitate mare, la care adauga prezenta unor segmente ale magistralelor nationale rutiere sau de c.f. si a unor puncte de vama, fapt ce le sporesc importanta.

La sf. anului 1996, reteaua liniilor de c.f., organizata din a doua jumatate a sec. 19 (linia Jimbolia—Tiinisoara construita in 1857), masura 787 km (locul l pe tara) din care 111 km linii electrificate, cu o densitate de 90,5 km/1 000 km2, ceea ce reprezinta aproape dublul densitatii medii pe tara, care este de 47,8 km/1000 km2. Cele mai importante linii de cf. de pe terit. jud. T. sunt cele doua magistrale internationale (Bucuresti—Timisoara- Jimbolia-Velika - Kikinda— Belgrad si Bucuiesti~Timisoara--Deta-~ Stamora Germana/Moravita — Belgrad),precum si magistrala nationala Timisoara—Arad-Oradea, cu o ramificatie catre Carei—Satu Mare—Baia Mare, si o alia derivatie catre Cluj-Napoca-Vata Dornei—Suceava—lasi. La sf. anului 1996, lungimea totala a drumurilor publice insuma 2851 km (locul 1 pe tara), din care 609 km drumuri modernizate, cu o densitate de 32,9 km/100 km2 superioara mediei pe tara, care este de 30,7 km/100 km2).

Importanta transportului rutier este amplificata si de existenta pe terit. jud. T. a unui tronson din soseaua europeana E 70 (Belgrad ~ Moravita—Timisoara—Caransebes — Drobeta-Turnu Severin—Craiova—Slatina-—Pitesti—Bucurestj—Giurgiu, cu o lungime de 684,5 km pe terit. Romaniei), precum si a soselei nationale E 671 (Timisoara—Arad—Oradea, 168,4 km, cu multiple ramificatii).

Transportul aerian de marfuri si calatori se realizeaza prin intermediul aeroportului international Timisoara (inaugurat la 1 noiembrie 1980). fraseul canalului Bega poate asigura transportul naval usor de marfuri sau de agrement.

Invatamant, cultura si arta. Jud. T. se bucura de faima ca pe terit. lui a luat fiinta, in cadrul unui invatamant organizat, prima scoala de pe terit. actual al Romaniei, respectiv scoala de la Cenad, intemeiata in jurul anului 1020, pe langa manastirea ortodoxa de aici.

Turismul. Jud. T. prezinta putine elemente peisagistice de interes turistic (din cauza predominarii reliefului de campie), dar abunda in obiective istorice, arhitectonice si culturale de prim rang, situate in majoritatea lor in municipiile Timisoara si Lugoj, in orasele Jimbolia si Sannicolau Mare, precum si in unele asezari rurale ca Lenauheim (hanul de posta din sec. 18, muzeul memorial „Nikolaus Lenau"), Jdioara/com. Criciova (ruinele unei cetati din sec. 13), Margina (mai multe biserici si ruinele unei cetati din sec. 15), Surducu Mic/com. Traian Vuta (muzeul memorial „Traian Vuia"), Cenad (vestigiile celei mai vechi asezari monastice din Banat si ale Cetatii Morisena), Foeni (conacul famjliei Mocioni, 1750), Semlacu Mic/com. Gataia (Manastirea „Saraca'\ sec. 13 ) s.a. O atractie turistica deosebita o prezinta statiunile balneoclimaterice Buzias si Calacea, precum si parcul dendrologic de la Bazos /com. Recas (59 ha, cu pestc 500 de specii de arbori, ca ienuparul de Virginia, artarul american, nucul american, arborele de abanos gutuiul japonez s.a.), rezervatia ornitologica de la Satchinez, care ocroteste avifauna formata din cca

25% din speciile pasarilor de apa din Romania supranumita si „Delta Banatului" s.a.

Mediul rural al judeţului Timis oferă posibilităţi de investiţii si de dezvoltare a unor activităţi în turism. În această idee ar putea fi efectuate investiţii în:

- turismul balnear si de agrement care poate fi practicat în Deta, Calacea, Lovrin si San Mihaiul Roman unde există ape termale care ar putea constitui puncte de atracţie pentru turisti romani sau străini.

- turismul verde si agroturismul care ar putea să scoată în evidenţă farmecul gospodăriilor tradiţionale din mediul rural, spaţiile monahale si cabanele de vânătoare.

- un alt punct de atracţie turistică îl pot constitui pesterile românesti, Albastră de langa Pietroasa sau Stanca lui Florian de lângă Tomesti.

- alte puncte de atracţie: mlastinile de la Satchinez, parcul Dendrologic-Bazos, locul fosilier Rădămănesti sau sărăturile de la Dinias.

- turismul cultural-istoric cuprinde reţele bogate de situri istorice si arheologice, monumente istorice si de arhitectură, biserici si muzee nevalorificate in prezent.

Calitatea aerului

Conform datelor furnizate de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timisoara, emisiile de amoniac, având că principală sursă agricultura, în special zootehnia de tip intensiv, au avut o evoluţie constantă din anul 2001 până 2004, când a avut loc o crestere explozivă, valoarea lor ajungând până la 9000 tone pe an. Urmează apoi o scădere de aproape 4000 tone pe an care se menţine inclusiv în anul 2007.

Cantităţile anuale de dioxid de sulf emise au scăzut treptat ca urmare a reducerii consumului de combustibili fosili în favoarea celor gazosi si lichizi.

Emisiile de dioxid de azot, a cărui sursă o reprezintă în principal motoarele cu ardere internă

au scăzut de la an la an .

Emisiile de dioxid de carbon provin în principal din arderile în industria de prelucrare, având o pondere de 43,29% si din arderile în energetică si industrii de transformare (42,45%).

Emisiile de dioxid de carbon rezultate din instalaţiile de ardere neindustriale reprezintă13,04%, în timp ce emisiile din extracţia si distribuţia combustibililor fosili au cea mai mică pondere în total.

Emisiile de protoxid de azot provin în special din agricultură si din industria chimică.

Între anii 2003-2005, la nivelul judeţului Timis, se observă o crestere progresivă datorită intensificării arderilor din instalaţiile mari de ardere ce produc energie electrică si termică. Gazele cu efect de seră provin în special din sectorul energetic si în special din sectorul de producere al energiei electrice. Cel mai important producător din sistemul energetic COLTERM are emisii de dioxid de carbon de peste 40% din total.

Calitate apa

Apele de suprafata

In anul 2003, aproape 50% din apele de suprafaţa din judeţul Timis se încadrau în categoria I de calitate, restul apelor aparţinând categoriilor II si III de calitate. Urmează o perioadă de poluare intensivă, în anul 2004, ponderea cea mai mare a apelor încadrându-se la categoria a III - a de calitate. Anul 2005 vine cu o situaţie si mai gravă, în categoria a IV-a regăsindu-se marea parte a apelor. În anul 2006 apare din nou apă de categorie I cu o pondere de 18,24% .

Starea apelor subterane:

La nivelul apelor subterane (utilizate pentru apă potabilă), poluarea este ridicată în stratul acvifer freatic iar calitatea apei este necorespunzătoare în stratul acvifer de adâncime. Motivele poluării apei sunt: inexistenţa sau insuficienţa reţelelor de canalizare si a staţiilor de epurare, evacuarea de ape uzate neepurate sau insuficient epurate, depozitările gunoiului menajer pe suprafeţe neamenajate.

Calitate sol

Poluarea solului în judeţul Timis este cauzată în principal activităţilor de crestere a porcinelor în sistem industrial, prin batalurile de stocare a dejecţiilor lichide si a depozitelor de dejecţii deshidratate situate în vecinătatea fermelor ce au aparţinut Smitfield Timisoara.

Cu excepţia substanţelor împrăstiate intenţionat de către om în agroecosisteme (îngrăsăminte chimice, pesticide), poluanţii recepţionaţi de către sol provin din atmosfera sau din apele de suprafaţă. La nivelul judeţului Timis exista o suprafaţă totală de 6615,0 ha terenuri grav deteriorate de procese de eroziune naturală si antropica, care au fost constituite în unităţi de inventariere pentru reconstrucţia ecologică.

Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă solul in judetul Timis este excesul de umiditate freatică care afectează 4427 ha. Inundaţiile reprezintă, de asemenea pericole pentru sol, ele afectând 2323 ha, având o pondere de 35% în totalul solurilor afectate.

Concluzii si propuneri

Judeţul Timis ocupă primul loc în ceea ce priveste nivelul indicatorilor de trai, PIB-ul pe locuitor fiind cu aproape 40% mai mare decât media pe ţară. Cu toate acestea există diferenţe mari de dezvoltare între mediul urban si cel rural, acesta din urmă confruntându-se cu probleme legate în special de slaba dezvoltare a infrastucturii. De aceea se simte nevoia creării unor programe de investiţii eficiente care să dezvolte infrastructura în aceste zone . Este stiut faptul că încă existăcomune si sate în care, de exemplu, nu există apă curentă, canalizare sau reţea de distribuţie a gazelor.

In agricultura, desi potenţialul de cultivare este destul de ridicat, metodele arhaice folosite de cultivatori si faptul că nu există tehnologii de cultivare performante, îsi spun cuvântul. Unele modalităţi pentru dezvoltarea agriculturii judeţului Timis ar putea consta în atragerea investiţiilor străine sau interne în vederea dotării cu utilaje agricole moderne si creeării de ferme de producţie vegetală sau animală, creearea de programe pentru sprijinirea tinerilor agricultori, dezvoltarea sectorului pomicol, a industriei de prelucrare a lemnului.

Dezvoltarea mediului rural al judeţului Timis, un spaţiu echilibrat din punct de vedere al condiţiilor de climă, sol si relif, are o importanţă deosebită atât pentru populaţia din judeţ cât si pentru economia naţională. De asemenea el reprezintă cadrul cultural prin care s-au păstrat si se transmit obiceiurile, tradiţiile si folclorul zonal specific, legătura trecutului cu prezentul.