Din 2005, inRomaniadin ce in ce mai multe campanii au adoptat un iz social. Pe de o parte, pentru ca probleme sociale exista si vor exista. Pe de alta parte, pentru ca din ce in ce mai multe organisme internationale si companii private militeaza pentru ceea ce, in tarile vestice, este cunoscut sub numele decorporate social responsability (CSR)saucorporate citizenship.Aparitia inRomaniaa acestor concepte si a practicilor asociate lor are cel putin doua cauze. In primul rand dezvoltarea economica si aparitia pe piata a companiilor multinationale au determinat un tip de presiune in sensul identificarii unor modalitati adecvate de consolidare a imaginii corporatiste si a reputatiei. Aceasta a atras dupa sine strategii din ce in ce mai sofisticate pe masura ce consumatorul s-a educat si a invatat sa faca alegeri in cunostinta de cauza. In al doilea rand, retragerea de pe piata a marilor donatori si diminuarea resurselor financiare provenite de la organisme internationale determina un alt tip de presiune, in sens invers, din partea organizatiilor non-profit care isi diversifica strategiile de atragere a finantarilor din surse indigene: sector public, sector de afaceri sau cetateni.Daca pentru alte discipline au fost formulate zeci sau sute de definitii, nici pentru conceptele de mai sus lucrurile nu sunt mai simple. In esenta,responsabilitatea sociala desemneaza o atitudine a companiei fata de societate prin care obtinerea succesului se realizeaza prin respectarea legii, prin asumarea unui comportament etic, prin acordarea unei atentii deosebite mediului inconjurator si prin luarea in considerare a nevoilor si intereselor tuturor partenerilor. Uniunea Europeana defineste responsabilitatea sociala drept "un concept prin intermediul caruia o companie integreaza in mod voluntar preocuparile fata de problemele sociale si cele de mediu, in operatiunile de afaceri si in interactiunea cu partenerii de interes." Consiliul Mondial al Companiilor pentru Dezvoltare Durabila propune alta definitie: "Responsabilitatea sociala a companiilor este angajamentul continuu asumat de catre companii de a avea un comportament etic si de a contribui la dezvoltarea economica, imbunatatind, in acelasi timp, calitatea vietii angajatilor si familiilor acestora, a comunitatilor locale si a societatii in general."Cetatenia corporatista este un concept care echivaleaza compania cu un cetatean si, in consecinta, ea are atat drepturi cat si 10310k1012k responsabilitati. Un lucru este insa cert: atat practicienii cat si teoreticienii sunt de acord ca premisa de la care porneste fiecare companie in momentul in care adera la statutul de cetatean corporatist este ca bunastarea comunitatii in mijlocul careia activeaza influenteaza direct capacitatea firmei de a face sau nu profit.Studiile si cercetarile realizate in ultimii ani releva faptul ca managerii din diferite companii se implica in initiative de CSR datorita unor motivatii dintre cele mai diverse, care pot varia de la dorinta de a face un lucru bun pana la aceea de a consolida rolul companiei intr-o comunitate sau nevoia de a gasi rezolvarea la anumite probleme, cu scopul de a obtine beneficii directe sau indirecte. Pe de alta parte, consumatorii vor companii tot mai responsabile. Un sondaj realizat in Marea Britanie de MORI in anul 2002 avertiza ca 80% dintre respondenti considera ca marile companii au o responsabilitate morala fata de societate. Un alt studiu, de data aceasta realizat de Business Week in 2000 in SUA, demonstreaza ca 95% dintre americanii intervievati considera ca firmele datoreaza ceva angajatilor si comunitatilor in care opereaza. Nu in ultimul rand, un sondaj realizat in 2001 de catre Burson-Marsteller asupra decidentilor din marile companii releva ca 89% dintre acestia considera ca CSR-ul va influenta toate deciziile majore care vor fi luate in viitor.Implicarea unei companii in sustinerea cauzelor bune are la baza, in majoritatea cazurilor, decizii de natura strategica. Dintre acestea cel mai des intalnite sunt: imbunatatirea reputatiei companiei cresterea notorietatii acesteia sau consolidarea imaginii unei marci.Forumul Economic Mondial a identificat in 2001 opt domenii in care sectorul de afaceri are beneficii directe daca decide sa se implice in sustinerea practicii CSR:managementul reputatiei

identificarea situatiilor de risc si managementul conflictului

recrutarea personalului, motivarea si fidelizarea acestuia

relatiile cu investitorii si accesul la capital

invatarea si inovarea

competitivitatea si pozitionarea pe piata

eficienta operationala

obtinerea licentelor de operare

Inca nu avem un Ministru al Responsabilitatii Sociale asa cum exista in Marea Britanie. Insa practica responsabilitatii sociale a companiilor dinRomaniase remarca prin initiative din ce in ce mai numeroase. Exista fundatii corporatiste, programe de voluntariat corporatist, initiative de marketing relationat cu cauza, programe de donatii si chiar campanii sociale sustinute de companii. S-au inmultit deja dezbaterile si seminariile, iar de trei ani exista si competitii ale proiectelor de responsabilitate sociala corporativa. Ceea ce noi nu avem prea mult iar tarile vestice au din plin sunt cercetarile. Si s-ar putea ca o investigatie serioasa sa ne arate ca, asa cum se intampla tot in Marea Britanie - unde unul din cinci consumatori boicoteaza produsele care nu pot fi asociate cucate o cauza buna, romanii vor miza din ce in ce mai mult pe companiile responsabile.

Incet-incet, conceptul incepe sa prinda si in Romania, dovada fiind numarul relativ mare de companii care s-au implicat in ajutorarea oamenilor dupa inundatiile de anul trecut si de anul acesta, precum si uriasa sustinere pentru victimele valurilor seismice din Asia de la sfarsitul lui 2004 (la nivel mondial, mobilizarea internationala a dus la strangerea a peste doua miliarde de dolari pentru victime).De remarcat insa ca in fruntea plutonului se afla, deocamdata, numai companii care au filiale si inRomania, in mare parte si pentru ca, in politica acestora, programele de CSR au fost integrate de mai multe zeci de ani si pur si simplu le-au adaptat la nevoile locale.La nivel european, tendinta este ca programele de responsabilitate sociala sa devina obligatorii, iar aria lor de acoperire sa depaseasca zona socialului, generalizandu-se din Corporate SocialResponsibility in Corporate Responsibility.Tari precum Grecia, Danemarca, Franta prezinta deja, in fata Aliantei Europene pentru CSR, rapoarte anuale ale activitatilor de Corporate Social Responsability. Mai mult, exista posibilitatea ca in anul urmator aceste rapoarte sa devina obligatorii pentru toate companiile din Uniunea Europeana. In acest context, e de la sine inteles caRomanianu mai poate sta deoparte sa priveasca impasibila.Si Consiliul National al Audiovizualului (CNA) a acordat o mai mare atentie acestor operatiuni, astfel ca, in luna aprilie a acestui an, a permis, pentru prima data, posturilor de televiziune care au organizat actiuni de ajutorare in sprijinul sinistratilor sau au difuzat informatii despre cei care ii ajuta sa mentioneze numele campaniilor donatoare si produsele oferite. Potrivit reglementarilor din audiovizual, posturile nu aveau voie sa numeasca aceste firme, considerandu-se ca se face publicitate mascata. Deocamdata, inRomanianu se fac studii despre cati bani se baga in proiecte de CSR, iar legislatia nu are prevederi exprese legate de aceste lucruri, in momentul de fata fiind in vigoare doar Legea sponsorizarii.

Nu exista cercetare in domeniul CSR. Mai mult, companiile care dezvolta astfel de programe nu sunt foarte transparente si nu fac intotdeauna publice bugetele de CSR. In plus, multe astfel de campanii nu sunt programe de CSR autentice. Delimitam relatiile publice care au ca obiectiv exclusiv promovarea afacerii de relatiile comunitare, care au ca obiectiv atat binele comunitatii, cat si promovarea companiilor.In mare parte, confuzia este intretinuta chiar de catre companii. Dintr-o lista de firme doar Carpatcement a precizat ca, in ultimii trei ani, a investit peste 600.000 de euro in diverse proiecte, de la sponsorizari la nivelul comunitatilor locale la donatii, mecenate etc. La randul sau, Gilda Lazar, director Corporate Affairs JTI, a precizat ca bugetele anuale alocate proiectelor de responsabilitate sociala sunt stabilite prin intermediul politicilor si procedurilor interne ale companiei. Acestea prevad ca sumele respective sa reprezinte circa 1% din profitul operational al companiei.In Europa, cel mai important organism care promoveaza activitatile de responsabilitate sociala este CSR Europe, care are ca membri peste 60 de companii multinationale, printre care ABB, Accor, BASF, BP, BT,Citigroup,Coca-Cola, Danone, Deloitte, Epson, France Telecom, HP, IBM, Intel, Johnson & Johnson, KPMG, Lloyds, L'Oreal, McDonald's, P&G, Nike, Nestle, Toyota, Unilever,VodafoneetcDe Craciun, Coca-Cola alaturi de tineIn 2005, Coca-Cola a desfasurat programul "De Craciun, Coca-Cola alaturi de tine". Suma obtinuta din vanzarea biletelor la spectacolul "Si tu poti fi Mos Craciun!" a fost donata Spitalului de Recuperare Neuromotorie pentru Copii Marin Pazon

.Compania a lansat acest program pentru a promova spiritul sarbatorilor de iarna si pentru a sprijini modernizarea Spitalului de Recuperare Neuromotorie pentru Copii Marin Pazon. Coca-Cola a deschis sezonul sarbatorilor de iarna, pe 6 decembrie, prin instalarea bradului Coca-Cola in Piata Operei. Bradul a avut forma stilizata a unei sticle de Coca-Cola, decorata in spiritul sarbatorilor de iarna. Iluminarea bradului pe refrenele colindelor interpretate de corul "Bim-Bam" a fost un adevarat spectacol la care au participat sute de copii. In aceeasi seara, tot din Piata Operei, caravanele Coca-Cola au pornit sa transmita mesajul sarbatorilor in intreaga tara.Caravanele au parcurs, la fel ca in ultimii cinci ani, aproape 10.000 km, in calatoria lor prin Romania.In serile de 22 si 23 decembrie, la Opera Nationala din Bucuresti Coca-Cola a organizat spectacolul "Si tu poti fi Mos Craciun!".Printre invitati s-au numarat: Ilinca Tomoroveanu, Nicu Alifantis, Oana Sirbu, Mihai Persa. Au mai participat: corul de copii "Bim-Bam"; "Studioul M de Balet pentru copii" al Operei Nationale Bucuresti; studentii din anul IV de la sectia "Papusi si Marionete" a UNATC; copiii de la "Gradinita mea" si "Scoala mea".Incasarile din vanzarea biletelor la spectacolul "Si tu poti fi Mos Craciun!" s-au ridicat la 17.000 RON. Intreaga suma a fost folosita pentru modernizarea cu aparatura medicala si logistica informationala a Spitalului de Recuperare Neuromotorie Marin Pazon din capitala. De asemenea, un numar impresionant de jucarii a fost donat de catre public pentru copiii din Centrul de Plasament Sfanta Maria din Bucuresti.Alianta pentru Persoanele cu AutismBRD a sprijinit Alianta pentru Persoanele cu Autism (APA) pentru imbunatatirea conditiilor de viata si de ingrijire a copiilor si tinerilor care sufera de autism. De aceea, compania a acordat ajutor financiar pentru dezvoltarea activitatii APA si pentru renovarea Stationarului de zi din Spitalul Titan, locul de ingrijire si tratare al copiilor autisti.Problematica autismului este foarte putin cunoscuta in Romania, iar nevoile persoanelor cu autism (copii, tineri) nu sunt rezolvate in mod corespunzator. In acest moment nu exista o statistica oficiala privind numarul de persoane cu autism in tara noastra. Estimarea este de aproximativ 300 de copii in 8 judete care au facut obiectul unui studiu recent.Autismul se manifesta printr-o lipsa de comunicare a bolnavului cu lumea inconjuratoare si este depistat in jurul varstei de 2 ani, cand copilul sanatos ar trebui sa inceapa sa comunice verbal. Boala are, foarte probabil, cauze genetice, avand consecinte la nivel neurologic si psihic. Acest "blocaj" relational are de cele mai multe ori urmari grave, persoana cu autism fiind dependenta de familia sau ingrijitorii sai.

Dupa varsta de 15 ani, tinerii care sufera de autism raman in grija parintilor, atata timp cat acestia pot sa-i sustina.Cei care nu mai beneficiaza de sprijinul parintilor sunt internati in camine-spital cu diagnosticul de schizofrenie. Astfel, ei nu mai au posibilitati de ameliorare si tratament adaptat bolii lor.In 2002 s-a infiintat Alianta pentru Persoanele cu Autism (APA), o organizatie umanitara formata din 2 medici (un roman si un francez). BRD s-a alaturat de la inceput eforturilor depuse de APA pentru ajutorarea copiilor si tinerilor care sufera de autism.Obiectivele urmarite de APA prin acest program sunt: sa renoveze Stationarul de Zi din cadrul Spitalului Titan si sa creeze un spatiu de joaca pentru copii, in curtea interioara a spitalului; sa infiinteze un Stationar de Zi pentru adolescenti si tineri cu autism; sa infiinteze o serie de case protejate pentru persoanele cu autism care au depasit varsta de 18 ani; sa sensibilizeze comunitatea locala in legatura cu nevoia de sprijin pe care o au copiii suferind de autism.BRD a sustinut inca de la infiintare, in 2004, organizatia APA. Compania a acordat ajutor finaciar pentru dotarea sediului organizatiei cu un computer si o serie de obiecte de mobilier, absolut necesare pentru inceperea desfasurarii activitatii APA.Pana la finele anului 2004, BRD a finantat prima etapa de renovare a Stationarului de Zi Titan. Lucrarile au constat in: inlocuirea instalatiilor electrice si sanitare, lucrari de tencuieli si zidarie, achizitionare si montare de faianta, gresie si obiecte sanitare.Pentru a indeplini obiectivul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la copiii suferind de autism, BRD a contribuit la realizarea unui film de prezentare a organizatiei APA si a proiectelor sale.BRD - Groupe Socit Gnrale a sprijinit financiar APA pentru dotarea sediului organizatiei. Totodata, compania s-a implicat in initiativele fundatiei si finantat prima faza a proiectului de renovare a Stationarului de Zi. Astfel, aproximativ 20 de copii beneficiaza zilnic de conditii mai bune de ingrijire la Spitalul Titan.In plus, APA dispune si de un film de prezentare a organizatiei menit sa incurajeze si alti parteneri din societatea civila sa ii sprijine proiectele.Intr-o festivitate desfasurata in anul 2004, cu ocazia Zilei Frantei, Alianta pentru Persoanele cu Autism a primit din partea comunitatii franceze premiul pentru actiuni in favoarea societatii civile.,,Dumbrava Minunata''Cu ajutorul companiei Dacia Groupe Renault, cei 47 de copii abandonati din orfelinatul brasovean "Dumbrava Minunata" au acum parte de ingrijire si asistenta mai bune. Compania a initiat un program prin care au fost construite 2 centre de ingrijire pentru 24 dintre copiii orfani, iar ceilalti 23 de copii au fost ajutati sa se reintegreze in societate.Orfelinatul "Dumbrava Minunata" din Brasov trebuia sa fie un camin pentru copiii abandonati, care necesita ingrijiri speciale din cauza deficientelor de vedere, auz sau vorbire. Insa, in loc sa creeze conditii pentru ca acesti copii sa duca o viata cat mai aproape de cea normala, orfelinatul nu putea oferi nici macar ingrijirea de stricta necesitate. Starea imobilului era precara din cauza riscului ridicat la seisme, iar spatiul redus nu corespundea desfasurarii normale a activitatilor. In plus, personalul de ingrijire si asistenta era insuficient.Compania Dacia Groupe Renault a decis sa contribuie la remedierea acestei probleme si sa ofere celor 47 de copii sansa la o viata mai buna.Obiectivele urmarite in program au fost: construirea a 2 noi centre pentru copiii cu nevoi speciale si inchiderea orfelinatului Dumbrava Minunata; evaluarea necesitatilor fiecarui copil pentru a gasi solutii care sa le ofere o viata mai buna.Pentru a beneficia de consultanta in privinta conditiilor necesare pentru ingrijirea copiilor cu nevoi speciale, Dacia Group Renault a apelat la 2 parteneri: SERA Romania, un ONG care se implica in problema copiilor abandonati, defavorizati sau cu nevoi speciale Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului BrasovCu ajutorul specialistilor din aceste institutii, copiii din orfelinatul Dumbrava Minunata au fost evaluati si li s-a realizat un program de recuperare: educatie si asistenta medicala sau reintegrare sociala.Pentru centrele nou infiintate au fost selectati si pregatiti educatori si asistenti sociali. Pentru copiii care urmau sa fie reintegrati in societate, fie s-au selectat si s-au angajat asistente maternale, fie s-au evaluat familiile naturale ale copiilor.

Un alt parteneriat a fost cel incheiat cu Primaria Tarlungeni care a pus la dipozitie terenul necesar constructiei.Cele 2 noi centre pentru copiii cu nevoi speciale, "Lizuca" si "Patrocle", au fost construite in localitatea Tarlungeni, langa Brasov. Constructiile sunt case de tip familial, care dispun de dormitoare, spatii pentru activitati recreative, bucatarie si grupuri sanitare.Dacia Groupe Renault a alocat acestui proiect 175.000 euro. Constructia celor 2 centre in doar 3 luni de zile a insemnat ca 24 de copii sa beneficieze foarte rapid de conditii de viata mai bune.

In plus, 15 copii au fost integrati in familii de asistente maternale profesioniste, iar pentru 8 copii s-a acordat sustinere finaciara ca sa fie reintegrati in familiile naturale.,,Impreuna, mai aproape de oameni"Compania Tuborg Romania desfasoara de 3 ani programul social "Impreuna, mai aproape de oameni", care urmareste sa aduca bucurie de sarbatori (Paste, Craciun) pentru persoanele defavorizate. In proiect sunt atrase si alte companii, pentru a mari ajutorul oferit oamenilor in nevoie.Sarbatorile reprezinta pentru fiecare om un prilej de bucurie alaturi de familie si cei dragi. In aceste momente, comunitatea ar trebui sa manifeste solidaritate fata de persoanele in dificultate, singure, bolnave sau avand venituri foarte mici.Intelegand nevoia de sprijin a persoanelor defavorizate, compania Tuborg Romania a initiat din anul 2003 un program social menit sa le ofere acestora o raza de bucurie in preajma Sarbatorilor. Obiectivul stabilit de compania Tuborg Romania pentru programul "Impreuna, mai aproape de oameni" este sa doneze, in preajma marilor Sarbatori, produse impreuna cu partenerii sai pentru oameni aflati in situatii dificile.Pentru a asigura succesul initiativei, Tuborg Romania incheie parteneriate cu alte companii, astfel incat sa ofere cadouri cat mai consistente persoanelor defavorizate. Spre exemplu, in editia din 2005, cu ocazia Pastelui, Tuborg si-a reunit efortul cu alte 6 companii: Agrana, Amigo, Quadrant Amroq Beverages, Alka, Loulis si Kandia-Excelent. Peste 100 de angajati ai Tuborg Romania au participat ca voluntari la pregatirea si impartirea celor 7000 de pachete.Stabilirea listelor cu persoanele defavorizate se face cu sprijinul autoritatilor: Cantinele de Ajutor Social si Directia Generala de Asistenta Sociala din Bucuresti.

Editia din 2005 a fost prima in care programul "Impreuna, mai aproape de oameni" s-a desfasurat si in afara Bucurestiului. Ajutoarele de Craciun au fost oferite si oamenilor nevoiasi din comuna Terpezita din sudul Craiovei.

In plus, compania Tuborg Romania si-a manifestat solidaritatea fata de victimele inundatiilor, extinzand programul si pentru ajutorarea acestora. Initiativa s-a desfasurat cu ocazia Festivalului International Tuborg editia 2005, cand s-a donat cate 1000 de lei din pretul fiecarui pahar de bere vandut pentru reconstructia caselor din vestul tarii. Peste 25.000 de persoane au beneficiat de acest program de la debutul sau din 2003. In 2005, de Paste si de Craciun au fost ajutati 11.000 de oameni, iar pentru sinistratii din Banat compania Tuborg Romania a donat 420 milioane lei.DanoneCompaniaDanoneRomaniaa alocat in acest an 420.000 de euro pentru activitati de CSR, suma ce reprezinta donatii facute spitalelor, caselor de copii si de batrani, fundatiilor si organizatiilor umanitare, dar si unor actiuni initiate si finantate in totalitate de Danone, precum actiuni de sprijinire a copiilor defavorizati. Bugetul alocat actiunilor de CSR s-a dublat in 2007 comparativ cu 2006, cand Danone a alocat 200.000 de euro responsabilitatii sociale.

Andreea Monica Muresan, PR & communication manager la DanoneRomania, a declarat ca de la prima actiune de CSR in care s-a implicat Danone si pana in prezent, bugetele alocate de DanoneRomaniaactivitatilor de CSR au crescut de 10 ori. Andreea Monica Muresan este de parere ca inRomaniaimpactul social al companiilor responsabile social este tot mai mare. "Sunt multe companii prezente inRomaniacare se implica social, iar actiunile lor legate de CSR sunt numeroase si au un impact social din ce in ce mai mare.

BGS a donat peste 20 de tone de alimente locuitorilor comunei Motoseni, judetul BacauIn dimineata zilei de 19 decembrie, 30 de angajati BGS au pornit din Bucuresti spre una din cele mai sarace localitati din Romania: comuna Motoseni, judetul Bacau. Ei au transportat pentru locuitorii comunei peste 20 de tone de alimente si dulciuri, in 21 de masini de teren. Datorita drumurilor greu accesibile si conditiilor meteorologice defavorabile, echipa BGS a ajuns in Motoseni abia dupa 30 de ore de drum. Odata ajunsi in Motoseni, voluntarii BGS au descarcat cea mai mare parte a alimentelor in biserica din comuna, de unde le-au distribuit. Locuitorii comunei au primit faina, ulei, conserve, zahar si alte produse alimentare pentru masa de Craciun. De asemenea, copiii au primit pachete cu dulciuri. Restul alimentelor au fost oferite satenilor ale caror case erau la distante mari de biserica. Actiunea de intrajutorare "O masa imbelsugata de Craciun pentru cei necajiti" a fost posibila datorita investitiei BGS si a partenerilor Admiral si Top Brand. Suma investita in aceasta actiune depaseste30.000 de Euro.Fundatia Vodafone a oferit cadouri de Craciun copiilor internati in Spitalul Marie Curie

Fundatia Vodafone si Fundatia Hospice Casa Sperantei au organizat o serbare de Craciun pentru copiii internati in Spitalul Marie Curie, din Bucuresti. In cadrul serbarii "Impreuna pentru Craciun" cei peste 600 de copii au primit jucarii si fructe de la Mos Craciun si au cantat colinde.Serbarea a inceput cu un spectacol de colinde si dans. Acesta a fost sustinut de copiii de la Gradinita Maria Ward, Grupul Vocal de tineri de la Parohia Catolica Sfanta Tereza, Grupul Vocal de tineri de la Parohia Catolica Adormirea Maicii Domnului si de Grupul Sobis de la Clubul Copiilor din sectorul 4 al Capitalei. Dupa ce i-au cantat colinde Mosului, acesta a impartit cadouri tuturor. In cadrul serbarii, Fundatia Vodafone a oferit cadouri de Craciun si altor 200 de copii defavorizati din Bucuresti, inclusi in diferite programe ale Fundatiei. La organizarea serbarii au participat, alaturi de Fundatia Vodafone Romania si de Fundatia Hospice "Casa Sperantei", si Fundatia de Sprijin Comunitar si Centrul Educational "Sfanta Faustina" al Fundatiei "Help Us Dry The Tears".Responsabilitatea sociala nu mai este privita ca un inamic al afacerilor bune, ci a trecut chiar prima linie a practicii judicioase de afaceri. Termenul de"cetatean corporativ" a inceput sa fie mai des folositin ziua de azi, fiindca tot mai multa lume devine sensibila la ideea ca agentii economici au si alte responsabilitati decat aceea de a face profit.