Tema: Prezentarea traseului turistic si agroturistic Focsani – Soveja

1

Notiuni introductive despre agroturism

Agroturismul este o forma complexa de turism ce ofera calatorilor ce vor sa se relaxeze, care iubesc cultura si arta populara, posisilitatea de a-si petrece timpul liber in gospodariile familiilor taranesti.

Principalii factori a aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt: Complexitatea societatii actuale, oamenii manifestandu-si dorinta

de a depune efort fizic, din cauza sedentarismului, astfel pentru satisfacerea nevoii oamenii isi petrec timpul liber intr-un cadru natural cat mai putin poluat;

Reducerea duratei saptamanii de lucru care a dus la existenta a 2 zile jumatate libere pe saptamana;

Asigurarea unori venituri suplimentare pt gospodariile taranesti; Pozitia geografica a Romaniei si cadrul natural pitoresc; Existenta unui excedent de cazare in gospodaria taraneasca; Satisfacerea unor placeri, hobby-uri cum ar fi: vanatoarea, pescuitul,

drumetii montane; Preocuparea de a gasi noi formule si tipuri de vacante; Asezarile rurale pot oferi petrecerea unui sejur indiferent de

anotimp. Insa pe langa acesti factori, un rol important il are folclorul care este cel

mai bine conservat in zona rurala. In cadrul traditiilor folclorice cel mai important rol il au festivalurile folclorice care-si au originea atat in istorie cat si-n religie precum si targurile.

Arhitectura rurala isi are la randul ei unicitatea, ea fiind opera diferitelor comunitati si a timpului. In toate tarile sunt valabile aceleasi conditii si anume: calitatea conditiilor de primire, dotarile, serviciile si cadrul general.

Prin introducerea nivelului de calitate in agroturism se realizeaza urmatoarele obiective:

Produsul rural turistic este bine definit atat la nivel national cat si international;

Turistul este bine informat si stie la ce conditii sa se astepte; Turistul poate analiza ofertele si calitatea acestora; Unitatea de primire capata personalitate; Turistul intelege mai bine de ce exista tarife diferentiate de la o

gazda la alta.

Agroturismul ofera posibilitatea ca oamenii sa cunoasca conditiile de viata si cultura ale celorlalti. Dezvoltarea agroturismului in toate tarile europene va fi posibila numai printr-o cooperare mai stransa in viitor si prin actualizarea

2

ofertelor in functie de cerintele impuse de evolutiile de pe piata turistica. Agroturismul joaca un rol important in procesul de dezvoltare a spatiului rural, indeosebi satele si orasele mici, cu grad sporit de ruralitate, are cel mai bogat potential turistic.

Asezarile cu un trecut istoric indelungat, cu obiceiuri, traditii si un mod de viata propriu, atrag turistii care sunt interesati de aceste aspecte.

Obiective strategice ale agroturismului: Reducerea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea

revenirii unei parti a populatiei urbane in mediul rural; Asigurarea unui nivel de trai in mediul rural comparabil cu cel

orasanesc; Valorificarea resurselor naturale existente, atat prin producerea de

bunuri agroalimentare, cat si prin producerea unor obiecte artizanale, foarte importante pentru piata turistica;

Folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea primara sau totala a produselor alimentare;

Armonizarea dezvoltarii escoarelor agricol, zootehnic, silvic si agroturistic in zonele rurale;

Protectia mediului, combaterea factorilor de poluare pentru o viata cat mai sanatoasa in zonele agroturistice.

Agroturismul si turismul rural sunt activitati economice complexe, cu o larga scara de cuprindere, care pun in evidenta circulatia turistica din mediul rural. Din punct de vedere al activitatilor care graviteaza in jurul gospodariei taranesti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca, spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata vin in mediul rural pentru relaxare, odihna, cure terapeutice, pentru satisfacera unui hobby, pentru studii si documentare.

Principalele structuri de primire ce pot fi dezvoltate in cadrul agroturismului sunt: sat de vacanta, popas turistic, hotel turistic pavilionar, camping, pensiuni turistice, ferma agroturistica.

Teritoriul Romaniei prezinta o mare varietate de valori cultural-istorice, arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cadru armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale agroturismului si a turismului rural.

Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, asezarile rurale romanesti au pastrat si pastreaza datinile si obiceiurile, folclorul, elemente de artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a agroturismului.

Agroturismul se desfasoara in ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om.

3

Capitolul INotiuni despre agroturism in

literatura de specialitate

4

1.1. Prezentarea agroturismul in Romania

In Romania, de peste doua decenii, prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice, culturale si cadru pitoresc, ca sate turistice, a fost infiintat, oficial, agroturismul.

De atunci s-a conturat o definitie, acceptata si in alte tari, care incadreaza satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite, situate intr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric care in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale indeplinesc si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.

Dar si la inceputul mileniului III, intr-o Europa ultratehnlogizata, Romanaia continua sa-si intampine oaspetii cu asezari in care atmosfera arhaica se pastreaza si in peisaj, si in credinte si in traditii. Exista sate de munte, dincolo de 1000 m altitudine, cu case rasfirate, imagini a unora de poveste. Sunt altele insirate de-a lungul vailor de rauri, pe pieptul dealurilor, printre vii si livezi.

Alte elemente sunt: femeile lucreaza inca in stravechiul razboi de tesut, panzeturi de bumbac, covoare si scoarte de lana, carpete.

Cum la noi ar fi o banala zi de coasa, pentru multi dintre turistii japonezi sau cei americani ca un veritabil ceremonial, pe care nu doresc doar sa-l vada in sine, ci sa participle alaturi de localnici, la producerea lui, iar duminica, femei si barbate in varsta si nu numai, stau pe la porti fiind zi de odihna imbracati in incantatoarele vestminte traditionale.

Sunt multe elemente romanesti care atrag turistii din alte zone sa viziteze, cum ar fi o plimbare cu trasura sau calaritul in amurg in cadrul unor peisaje de vis, partide de pescuit la raurile repezi de munte, pe un iaz, sau in salbaticia apei incadrate de stuf si salcii sau mancarurile traditionale fiecarei zone.

Merita vazute satele romanesti in orice anotimp, dar mai cu seama de Craciun, de Anul Nou si de Paste, acestea din urma in care traditita inseamna alaiuri de colindatori se de mascati, mancaruri cu arome imbietoare, ritualuri bisericesti.

Civilizatia rurala romaneasca nu s-a desprins de practicarea de plante pt leacuri, de descantece si multe altele. Ca sa se bucure turistii de toate de mai sus, trebuie sa viziteze Romania, sa practice turismul rural.

Suntem pregatiti la orice ora cu mii de pensiuni omologate, functionabile, gata sa primesca turisti din intreaga lume. Exista case/pensiuni care pe langa pitorescul naturii, dispun de tot confortul si fiecare loc este de fapt o alta poveste, fiecare loc are datinile, costumele lui populare specifice, mancarurile lui traditionale. Inca un amanunt despre turist, el poate fi partas la toate

5

actiunile casnice daca-i straneste curiozitatea cum ar fi: tesutul la razboi, cositul, culesul strugurilor, incondeiatul oualor, pregatirea mancarurilor sau cioplitul in lemn.

Turismul rural si dezvoltarea social –economica satului romanesc

Interpretand progresul economic, Romania are un potential distinct: campuri pline grane, podgorii, livezi, si numeroase resurse energetice proprii (carbine, petrol, hidroenergie si energie nucleara).

In plus, industria tarii pune in ordine clasificarea activitatii productiei, iar forta de munca, oamenii sunt foarte bine educati din puctul asta de vedere si calificati.

Dupa 1989, dupa ce a scapat Romania de regimul comunist, economia a suferit o schimbare mare. Dar in ultima perioada, lucrurile s-au stabilizat simtit astfel incat exportul s-a ridicat foarte mult, mai ales exporturile cu textile, masini industriale, echipamente electrice si electronice, produse metalurgice, produse agricole si doar am enumerate doar o parte. Un alt aspect puternic a economiei Romaniei este reprezentat de progresul, dezvoltarea oportunitatilor pentru primirea turistilor in spatii amenajate, in special in locatiile culturale, in locatii rurale si la Marea Neagra.

Din punct de vedere economic, turistul este consummator de bunuri si beneficiaza de servicii. Din cheltuielile acestuia si, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin activitatea unitatilor economice ale industriei turismului (treansporturi, cazare, alimentatie, agrement, tratament balneomedical), o parte revine acestor unitati sub forma de profit si de fonduri banesti pentru plata salariilor lucratorilor ocupati in unitatile respective, alta parte intra in bugetul statului sau in cel local sub forma de impozite, taxe, iar a treia parte este absorbita direct in alte ramuri ale economiei pentru plata produselor si a bunurilor livrate si a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesitatile industriei turismului.

Un alt beneficiu pentru Romania, de la 1 Ianuarie 2007 a fost acceptata ca membra a Uniunii Europene.

1.2. Prezentarea agroturismul in Vrancea

Peisagistica judetului Vrancea este deosebit de variata, cuprinzand, de la est la vest, campii, lunci, podisuri si munti. Pe toata intinderea sa este strabatut de rauri, cele mai importante fiind Siret, Putna si Milcov.

Adevarata vatra folclorica, etnologica si culturala, Vrancea se descopera turistului prin monumentele sale istorice si prin activitatile traditionale ale locuitorilor zonelor majoritar rurale.

Balada Miorita, reprezentativa pentru spiritualitatea poporului roman, isi are origine in aceste locuri.

6

       Intinderile mioritice specifice asezarilor viticole, agricole, pomicole cu livezi deosebite, se completeaza de minune cu potentialul balneo-turistic, unde sunt de mentionat Soveja cu aerul ozonat si Vizantea cu apele sale minerale.

Pensiunile si complexele agroturistice si ecoturistice sunt in continua dezvoltare, iar obiectivele turistice tin atat de pitorescul cadrului natural cat si de adevaratul tezaur cultural pe care il reprezinta manastirile si muzeele.

   Turistul poate participa la activitatile specifice, in functie de anotimp, in livezi, podgorii toamna, poate vizita poienile si raurile pentru aer curat, poate profita de produsele naturale si sanatoase ale gospodariilor si fermelor, poate practica ciclismul, vanatoarea, pescuitul ( una din cele mai cunoscute pastravarii fiind la Lepsa ).

Monumentele naturii si cele istorice, antropice din acest judet sunt:• Focul de la Andreiasu - emanatie de gaze cu ardere permanenta la

suprafata (Andriesu este o localitate montana care este atestata documentar din 8 august 1445);

• Cascada Putna, la 71 km distanta de Focsani, cu o lungime de 76 m, 14 m inaltime si un debit de 9 metrii cubi pe secunda;

• Crescatoria de pastravi din satul montan Tulnici; • Muzeul Satului care este o sinteza a traditiilor populare, agricultura

traditionala si tehnici artizanale, obiceiuri si conditii de locuit din Vrancea -este situat in Crangul Petresti, la 7 km distanta de Focsani;

• Mausoleul Eroilor Romani inchinat soldatilor care au murit pe linia frontului de la Marasesti-Marasti-Soveja-Focsani-Sud, in Primul Razboi Mondial.

• Teatrul "Maior Gheorghe Pastia", o impresionanta cladire europeana oferita locuitorilor din Focsani de catre acest ofiter in 1913;

Piata Unirii din Focsani - un ansamblu arhitectonic de cladiri istorice si civice construite in anii '70. Obeliscul Unirii, o lucrare a sculptorului roman Ion Jalea, este piatra artistica a Focsani-ului, oras considerat prima capitala a Principatelor Unite: Moldova si Tara Romaneasca, in data de 24 ianuarie 1859.

Capitolul II Prezentarea judetului Vrancea, a municipiului Focsani si a zonei

agroturistice Soveja

2.1. Prezentarea judetului Vrancea

7

Vrancea este atestata intr-un document scris in limba latina, o scrisoare datata 2 iulie 1431, in care numele este scris ca fiind VARANCHA. Istoricii si cercetatorii sunt de parere ca acest cuvant face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN insemnand padure/munte.

Poate acest lucru explica de ce in scrierile timpului, Vrancea mai era numita si "Pamantul cu paduri bogate" sau "Pamantul Negru". Vrancea este casa originara a poemului etnogenezei romanesti, balada "Miorita" - o poezie populara auzita de scriitorul Alecu Russo in satul montan Soveja, in 1853, pe care a introdus-o mai tarziu intr-o colectie scrisa de litaratura populara.

Vrancea este un pamant cu o istorie bogata, in epoca contemporana, a fost simbolul Unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859 care a pus bazele statului roman.

Focsani a fost primul centru al primelor institutii ale noului stat unificat roman - Comitetul Central si Curtea de Apel. De aceea orasul este cunoscut ca fiind prima capitala a Principatelor Unite.

Un alt reper istoric este casa memoriala Ion Roata de la Campuri, un taran batran, ales membru al Divanului (un fel de parlament), care a fost direct implicat in Unirea Principatelor.

Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale si mausoleuri in onoarea jertfei eroilor Primului Razboi Mondial – Marasti, Marasesti, Soveja si Focsani din primul razboi mondial. Dupa Unire, Vrancea a devenit un centru al vietii spirituale si sociale. In ultima jumatate a secolului XX, progresul economic, urbanizarea si viata culturala a localitatilor judetului au devenit o realitate evidenta.

Asezarea geografica - Judetul Vrancea este situat in zona sud-estica a Romaniei, intinzandu-se la cotitura Carpatilor Orientali, si reprezinta un veritabil nod de legatura intre cele trei mari provincii istorice: Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania. Din punct de vedere al suprafetei ocupa locul 30 printre judetele Romaniei, cu suprafata de 4.863 km2, judetul Vrancea este cuprins intre coordonatele geografice de 4523' si 4611' latitudine si intre 2623' si 2732' longitudine estica iar din punct de vedere are suprafetei rurale este pe locul 7.

Judetul are cinci orase: Focsani (peste 100.000 locuitori), Adjud, Panciu, Marasesti si Odobesti. Judetul Vrancea are 59 comune, dintre care doua sunt suburbii si 331 sate.

Relieful prezinta ca niste trepte mari care coboara de la vest spre est. Cele mai inalta treapta o reprezinta Muntii Vrancei, formati din masive cu inaltimi cuprinse intre 960 si 1.783 m, urmeaza dealurile care ating inaltimi intre 350 si 1.001 m, a treia treapta o reprezinta campia care se intinde pana la raurile Siret, Trotus si Ramnic.

8

Clima este temperat-continentala cu mari variatii determinate de cofiguratia terenului.

Hidrografia - Teritoriul judetului Vrancea este strabatut de o bogata retea hidrografica de Siret (80 km), Trotusul (13 km), Putna (144 km), Zabala, Milcovul, Ramnic, Susita si altele.

Flora si fauna - pajistile montane din depresiuni cuprind asociatii mixte de firuta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul.

Padurile se intind pe 181898 ha, reprezentand 2.9% din suprafata forestiera a tarii. Padurile acopera muntii si dealurile, in timp ce la campie predomina vegetatia de silvo-stepa. Fauna poate fi urmarita in trei zone mai importante : montana, colinara si de ses. Cerbul este intalnit mai ales pe culmile nordica, vestica si mediana a Muntilor Vrancei. Ursul este prezent in aceleasi zone, mai frecvent insa pe Zboina Neagra, Zboina Frumoasa, vaile Tisitei. In aceste zone se mai intalnesc: caprioara, pisica salbatica, lupul, vulpea , rasul, jderul, ariciul, nevestuica, pastravul, porcusorul de munte.

Judetul Vrancea este delimitat de sase judete: Vaslui la N-E, Galati la E, Braila la S - E, Buzau la S, S-V si V, Covasna la V si Bacau la N (fig. 1.).

Fig. 1. Harta judetului VranceaIn judetul Vrancea, dupa anul 1990, turismul rural a cunoscut o amploare

deosebita, inregistrandu-se un numar de 60 pensiuni agroturistice omologate si un numar de 1000 case de vacanta particulare in zona Tulnici – Lepsa – Gresu – Soveja, fapt care conduce la necesitatea dezvoltarii unei infrastructuri adecvate care sa vina in intampinarea valorificarii ofertei turistice deja existente.

9

Dezvoltarea potentialului turistic din zona Lepsa – Soveja presupune atat reabilitarea infrastructurii locale cat si extinderea bazei de agrement, stimuland astfel, si initiativele private din acesta zona.

Potentialul turistic al judetului nu a fost valorificat, desi in zonele montane au existat si exista preocupari pentru realizarea unor spatii si utilitati a caror exploatare ar conduce la punerea in valoare a frumusetilor naturale si valorilor culturale existente.

Cea mai activa zona seismica se gaseste in Vrancea, epicentrul fiind in satul Vrancioaia. Padurile, care acopera aproape 38 % din suprafata judetului Vrancea, reprezinta una dintre cele mai importante bogatii ale sale.

2.2. Prezentarea municipiului Focsani

     Denumit in multe scrieri “Orasul de pe Milcov”, municipiul Focsani, resedinta judetului Vrancea de astazi, a intrat in constiinta romanilor drept „Orasul Unirii”. Considerat neoficial ca prima capitala a Principatelor Unite Moldova si Tara Romaneasca, localitatea va ramane de-a pururi in istorie sub aceasta emblematica aureola, aici functionand, dupa 24 ianuarie 1859, primele institutii ale noului stat, pe a caror temelie avea sa ia nastere statul national unitar roman in urma Marii Uniri din 1918.

Municipiul Focsani este incadrat geografic la intersectia latitudinii nordice de 45 grade si 42 min. cu longitudinea estica de 26 grade si 13 min., strajuind partea sud- estica a Carpatilor de curbura, la contactul dintre Campia Siretului inferior si dealurile subcarpatice ce culmineaza cu Magura Odobestilor (1001 m).

Focsaniul are o suprafata de 4815 ha., ceea ce reprezinta 1% din suprafata judetului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

Suprafata total din care: Intravilan 1.645 Extravilan 3.170 Mandresti Moldova 43 Mandresti Munteni 62

Reteaua de comunicatii este dispusa radial, accesul in oras facandu-se prin sase porti de intrare:

- dinspre sud pe E85 (DN2) din directia Bucuresti - Buzau prin Bariera Bucuresti;

- dinspre est, pe DJ 204 din directia Braila - Galati prin Bariera Brailei si Galati;

- dinspre est, pe DJ 204D din directia Suraia prin Bariera Galati – Suraia;

10

- dinspre nord, pe E85 din directia Suceava – Bacau - Marasesti sau Iasi - Vaslui - Tecuci prin Bariera Marasesti si pe DJ 204E si DJ 209 din directia Petresti si Vanatori;

- dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei - Odobesti din directia Targul Secuiesc – Vidra – Bolotesti – Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din directia Vidra- Bolotesti – Odobesti – Focsani;

- dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Cotesti din directia comunei Cimpineanca

Relief - orasul Focsani se situeaza in campia joasa a Siretului Inferior la o altitudine de 50- 55 m deasupra marii, campie ce se intinde de la linia Marasesti, Vinatori, Tataranu, Ciorasti pana la albia Siretului.

Riscuri naturale - judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra.

Seismele, cu epicentru in Vrancea, au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau alte parti superioare ale invelisului, in lungul unor falii formate anterior sau in lungul unora foarte adanci.

Clima - pe teritoriul municipiului Focsani, clima este temperat continentala, influentata de adapostul Carpatilor de curbura, cu variatii mari de temperatura. Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absoluta inregistrata fiind de +42,3 °C (iulie 1990), iar minima absoluta de -33,7 °C (februarie 1987).

Volumul precipitatiilor depaseste 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai- iunie, iar cele mai secetoase decembrie- februarie.

Populatia - Focsani are o populatie de peste 100.000 locuitori, in componenta acestuia fiind incorporata si fosta comuna suburbana Mandresti.

Locuitorii municipiului Focsani reprezinta 0,4% din populatia tarii, 3,3% din populatia regiunii Sud-Est si 25,27 % din populatia judetului Vrancea.

Resurse naturale - Baza resurselor naturale ale municipiului o constituie exploatarea terenurilor agricole aflate in extravilanul localitatii. Prin structura bazei materiale din sectorul economic, se asigura, totodata, prelucrarea a cca 56 % din resursele naturale ale judetului.

Focsani este astazi un oras industrial modern in continua dezvoltare cu o bogata viata culturala. Monumentele orasului, cladirile care au fost martore al unor evenimente istorice importante eternizeaza toate monumentele de seama ale istoriei sale.

In cadrul municipiului se poate vizita cea mai veche cladire a orasului in care a functionat Vama si Pichetul de granita nr.45, aici este amplasata si Borna de hotar (fig. 2.), opera a sculptorului Ion Jalea. In apropiere se afla cladirea Colegiului National „Unirea" a carui prima promotie l-a avut in frunte pe Anghel Salignhy.

11

Fig. 2. Borna de hotar

La intersectia str. Cuza Voda cu B-dul Dimitrie Cantemir se afla Monumentul Independentei (fig. 3.) din fata Tribunalului, inaugurat la 29 iunie 1916, opera a sculptorului Oscar Spaethe.

Fig. 3. Aspectul Monumentului Independentei si Tribunalul

La celalalt capat al B-dului Dimitrie Cantemir se afla Complexul arhitectural „Piata Unirii" in centrul careia se ridica Obeliscul Unirii care se observa in (fig. 4.).

12

Fig. 4. Aspect al Obeliscului din Piata Unirii

Tot in jurul Pietei Unirii se afla mai multe monumente istorice: Biserica Done-construita din 1694 pana in 1714; Biserica Sf. Nicolae Nou (1680-1690); Biserica Sf. Nicolae Vechi (1700-1720); Biserica fostei Manastiri Precista (1709-1716).

La intrarea in Gradina Publica se afla cel mai vechi lacas de cult ortodox atestat documentar: Biserica fostei Manastiri „Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul".

Pe B-dul Republicii se afla cladirea Teatrului (fig. 5.), construita in stil baroc, care a fost inaugurata in 1913.

13

Fig. 5. Aspectul Teatrului Mr. Ghe. Pastia

Tot aici se afla Sectia de Stiintele Naturii (fig. 6.), ce detine peste 30 000 de exponente care ilustreaza flora si fauna dintr-o intensa parte de est a tarii, partinand Muzeului Vrancea, infiintata in 1949 si vizavi Biserica Catolica (fig.8.).

Fig. 6. Muzeul Stiintele Naturii

14

Fig. 7. Aspectul Bisericii Catolice

La intersectia strazii Tabacari cu Str. Garii se afla bustul domnitorului Sfefan cel Mare (fig. 8.) si Muzerul Sectia de istorie, ce cuprinde colectii de aheologie, istorie medievala moderna si contemporana, a Muzeului Vrancea.

Fig. 8. Aspectul bustului lui Stefan cel Mare

15

In Focsani mai exista urmatoarele busturi: Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Balcescu.

Cazarea in municipiul Focsani este posibila la hotelurile Unirea, Vrancea, si la comlexul turistic Caprioara.

In partea sudica a orasului se afla Mausoleul Eroilor (fig. 9.) din primul razboi mondial a fost inchinat celor ce s-au jertfiti atunci.

Fig. 9. Mausoleul Eroilor

Iar la 4km de Focsani la Crangul Petresti se afla Rezervatia etnografica Vrancea (Muzeul satului),(fig. 10.) si Complexul turistic Caprioara.

Fig. 10. Muzeul satului din Petresti.16

2.3. Prezentarea statiunii Soveja

Statiunea Soveja (fig. 11.) se afla in partea de nord a depresiunii Vrancea si reprezinta una dintre cele mai frumoase si prospere localitati rurale din judetul Vrancea. Are o populatie de 2761 locuitori (1 iulie 2001): 1552 de sex masculin si 1509 de sex feminin si este accesibila pe DJ 205F, 57 km din punctul „Tisita" (intersectia DN 2 - DN 24), sau 14 km din satul Lepsa (situat pe DN 2D, la 74 km de Focsani).

Localitatea este asezata in Depresiunea subcarpatica Soveja, la o altitudine de 500-550 m, fiind strajuita la vest de varfurile Razboiul (957 m), Zboina Neagra (l 350 m) si Tiua Golasa (l 069 m), iar la est de dealul Rachitasu Mic (891 m).

Depresiune tectonico-eroziva, mica, relativ izolata, Soveja este parte componenta a Subcarpatilor Vrancei situati la N de depresiunea Vrancei pe valea superioara a raului Susita. Colinele joase, dealurile domoale, padurile felurit alcatuite si pajistile, asociate pe alocuri cu livezi, introduc o nota particulara ambiantei meleagurilor sovejene (fig. 12.).

Fig. 11. Intrarea in statiunea Soveja

17

Fig. 12. Peisajele statiunii turistice si agroturistice Soveja

Soveja a luat nastere in secolul XVII prin stabilirea aici a oierilor veniti aici din satele argesene. Comuna a fost intemeiata de locuitorii proveniti din satele Dragoslavele si Rucar. Acestia, din cauza asupririi boieresti, au fugit la inceputul sec. XVII si s-au statornicit in micutul tinut „Soveja”. De aceea, numele celor doua sate componente comunei Soveja reprezinta pe cele de provenienta a populatiei: Dragosloveni (resedinta localitatii) si Rucareni.

In satul Dragosloveni s-a nascut Simion Mehedinti (1869—1962), cel ce avea sa se dedice stiintei geografice si sa lase posteritatii lucrarea, intitulata sugestiv, „Terra”.

Ca obiectiv turistic, se poate vizita manastirea Soveja este asezata intr-o zona pitoreasca, pe Valea Susitei unde acum este o minunata statiune climaterica.

De asemenea, un alt obiectiv turistic important il reprezinta Mausoleul eroilor de la 1917, construit in extremitatea apuseana a Dragoslovenilor. Bataliile din iunie, iulie, august ce au avut loc in triunghiul mortii (Oituz, Marasti - Marasesti) au sfartecat pamantul Sovejei si l-au presarat cu mii de morti.

Mausoleul eroilor de la Soveja (fig. 13.) e un pios omagiu adus de catre urmasi celor ce cu pretul sangelui au aparat vatra stramoseasca si-au infaptuit visul de veacuri al Unirii. Fondurile pentru constructia mausoleului au fost adunate prin Comitetul Femeilor Romane, din donatii, dar o contributie de seama au avut-o si locuitorii Sovejei.

18

Fig. 13. Aspectul Mausoleului Eroilor din statiunea Soveja

Constructia mausoleului a inceput in anii 1922-1923 cam in acelasi timp cu cel de la Marasesti, inaintea celui de la Marasti. Ea s-a facut dupa proiectul unui arhitect italian, care a fost aprobat de Societatea Internationala "Mormintele Eroilor", dar arhitectul care a condus lucrarile si a dat viata acestui proiect a fost George Cristinel, cel care a construit si mausoleul de la Marasesti.

Locul ales pentru constructie e minunat: un platou inalt, strajuit de brazi, la intrarea in statiunea Soveja, cu Zboia in spate si Rachitasul si Cocosila in fata si stanga. Din soseaua judeteana poti ajunge la intrarea in mausoleu urcand patru randuri de scari, lucrate tot din piatra cioplita. De o parte si de alta a primului rand de scari sunt asezate - pe postamente - doua tunuri din cele folosite in luptele duse in anii razboiului.

Soveja intereseaza, insa, si prin statiunea balneo-climatica ce-i poarta numele, fiind tutelata de Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania. Ea este situata la aproximativ l km vest de centrul civic, „pe un picior de plai" larg si slab inclinat, invesmantat de molidis poienit, marginind versantul drept al paraului Dragomirna.

Statiune balneoclimaterica si de odihna de interes general avand activitate permanenta si oferte de cazare preponderent in vilele sindicatelor (peste 500 de locuri), Soveja a fost dintotdeauna renumita pentru aerul puternic ozonat, fiind inconjurata din toate partile de paduri bogate de brad si de fag.

Situata pe cursul superior al raului Susita (650 m altitudine), la confluenta dintre Muntii Vrancei si Subcarpatii de Curbura, statiunea Soveja beneficiaza de un bioclimat cu valori terapeutice incontestabile in tratarea bolilor profesionale, nevrozei astenice, starilor de debilitate, surmenaj fizic si

19

intelectual. Datorita apelor sale minerale, statiunea este indicata, de asemenea, in afectiuni ale aparatului locomotor sau ginecologic.

Tratamentele se aplica, de catre personal medical calificat, in doua baze principale: „Zboina" (fig. 14.), cu o capacitate de 300 locuri si „Miorita" cu 100 locuri. De asemenea, pentru odihna propriu-zisa, statiunea ofera locuri de cazare in vile sau in pavilionul „Zboina".

Fig. 14. Prezentare din fata hotelului Zboina

Integrata armonios peisajului deosebit de agreabil, statiunea Soveja valorifica o gama variata de factori naturali, cu proprietati terapeutice, ca de exemplu: topoclimatul de curatire, datorat temperaturilor moderate (veri racoroase, in iulie temperature medii de 17,5° C si ierni relative reci, in ianuarie medii termice de -4,5º C. Temperatura medie anuala este de 7,5º C iar precipitatiile insumeaza in medie circa 700mm anual.), frecventei slabe a vanturilor si gradului ridicat de ionizare a atmosferei (rivalizand cu statiunile Covasna si Balvanyos).

Statiunea este profilata pe terapia nevrozelor, silicozei, starilor de debilitate, reumatismului, surmenajului fizic si intelectual, efectuandu-se proceduri ca: megnetodiaflux, solux, bai galvanice, ionizari, ultrasunete, ultrascurte, ultraviolete, impachetari cu parafina, aerosoli, gimnastica medicala, masaj etc.

Vizitatorii au multiple posibilitati de recreere, informare si documentare. Astfel, pe langa promenadele pe aleile si potecile linistite ale statiunii, ei pot efectua excursii usoare prin Poiana Punga - Dealul Bisericii - paraul Chiua - Dragosloveni ori de aici peste Dealul Targului, in satul vecin Rucareni.

20

Se pot vizita Mausoleul eroilor de la 1917 (aflat la intrarea in statiune), colectia sateasca de arta populara si bustul geografului Simion Mehedinti, ridicat in fata primariei.

Iubitorilor de drumetii mai lungi li se recomanda traseul Soveja - Zboina Neagra si excursii pe dealul Rachitasu Mic sau in satele vecine, Negrilesti si Tulnici.

De asemenea se mai pot vizita si localitatile din apropiere precum: Lepsa, localitate rurala cu o pozitie extrem de pitoreasca, avand in

apropiere o mare pastravarie, o rezervatie naturala si cascada Putnei, schit construit in sec. XVIII;

Gresu, localitate rurala, centru forestier si loc de acces in Muntii Vrancei.

21

Capitoul IIIDescrierea traseului Focsani-Soveja

3.1. Descrierea traseului si a obiectivelor turistice intalnite FOCSANI – TISITA(Valea Susitei) – PANCIU–STRAOANE –

RACOASA - CAMPURI – SOVEJA .

Acest traseu se impune ca artera turistica a judetului Vrancea atat prin lungimea, prin frumusetea si varietatea privelistilor cat si prin monumentele istorice si de arta prezente in aceasta zona, prin evenimentele istorice de o insemnatate deosebita pentru istoria patriei noastre, cat si datorita faptului ca la obarsia Susitei se afla singura statiune climaterica din judetul Vrancea – Soveja cu un climat subalpin.

Pe distanta Focsani – Tisita, la rascrucea de drumuri de la Tisita, situata la 15 km de Focsani, se desprinde catre nord – vest o sosea modernizata, ce se indreapta catre Panciu. La cativa kilometrii de Tisita, intalnim orasul Marasesti. Locurile de aici mai poarta si acum amprenta inclestarii dramatice. In amintirea Epopeii de la Marasesti s-a ridicat, chiar pe campul de lupta, un impresionant Mausoleu (fig. 15.), altar nepieritor al vitejiei ostasului roman. Mausoleul a fost realizat in etape, intre anii 1923 – 1924 si 1937 – 1938, dupa proiectul arhitectilor George Cristinel si Constantin Poponiu.

Fig. 15. Aspectul Mausoleului Eroilor din Marasesti

Dupa 7 km de la Tisita, soseaua intalneste o varianta a caii ferate Marasesti – Panciu.

22

Important nod ferovier si rutier prin care trec magistralele ce unesc Bucurestiul cu Suceava si de unde se desprinde o alta, catre Iasi. Pe calea ferata, orasul se afla la 18 km fata de Panciu (16 km pe sosea), la 20 km fata de Focsani (22 km E 85).

Dupa 9 km de la rascrucea Tisitei, unde s-a parasit drumul european Bucuresti – Suceava , se intra in Satu Nou, unul din satele componente ale orasului Panciu. Din Satu Nou soseaua face un cot in unghi drept, catre est si intra dupa 1 km in cartierul Crucea de Jos, iar de aici se intra pe nesimtite in orasul Panciu, care isi afirma de la bun inceput specificul sau viticol.

Podgoria Panciu este situata in zona piemontana de la extremitatea estica a Carpatilor de Curbura, intre Valea Trotusului la nord si Valea Putnei la sud. Ea cuprinde trei centre viticole: Panciu, Tifesti si Paunesti.

Centrul viticol Panciu este de fapt vatra de constituire a podgoriei. Aria centrului este situata intre raurile Susita si Zabrauti, incluzand plaiurile localitatilor Crucea de Sus, Crucea de Jos, Satu Nou, Neicu, Dumbrava, Straoane, Manestioara, Ciolanesti si Fitionesti. Emblema acestei podgorii este societatea comerciala pe actiuni VERITAS Panciu (fig. 16, 17.).

Aceasta are ca obiect de activitate producerea, industrializarea si comercializarea produselor agro – viticole.

Fig. 16. Aspectul butoaielor Fig. 17. Sectia de imbuteliere

Reluand de la Panciu traseul turistic al vaii Susitei, parasim acest oras prin nord – est si ajungem intr – o zona de vii, urmeaza satul Crucea de Sus; iar la 3 km vest de acest sat se gaseste catunul Valeni.

Indreptandu–se in continuare catre Soveja, soseaua trece prin comuna Straoane. Aici gasim biserica Sf. Neculai Vechi, iar la iesirea din comuna, mai exact prin satul Muncelu se gaseste monumentul (fig. 18.) ridicat in amintirea „eroinei de la Jiu”, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, cazuta in marile batalii de pe aceasta vale a Susitei in vara anului 1917.

23

Fig. 18. Monumentul Ecaterinei Teodoroiu

Monumentul este format dintr-o platforma cu trei trepte, pe care se gaseste un stalp de beton unde se afla basorelieful cu chipul eroinei.

Coborand in serpentine catre vest si ocolind ultimul pinten al dealului Rotunda, soseaua ajunge in punctul numit ”Valea Campului”, loc de popas in mijlocul padurii, situat la aproximativ la jumatatea distantei dintre Focsani si Soveja.

De la Valea Campului soseaua nu va mai parasi valea Susitei, pana la Soveja strabatand locuri incarcate de amintirile anului 1917, moment de cotitura in lupta eroica o poporului roman pentru apararea gliei strabune.

Continuand drumul pe soseaua spre Soveja, dupa 4 km apare satul Racoasa. La iesirea din Racoasa un indicator indeamna calatorul sa se abata 4 km spre nord, pe drumul care duce la Marasti, unde se afla aici mausoleul (fig. 19.) ridicat in memoria eroilor cazuti pe aceste locuri in timpul primului razboi mondial, mausoleul este opera arhitectului Pandele Serbanescu, care a intocmit planul de ansamblu, iar lucrarile au fost executate in antrepriza de Favril Petrescu.

24

Fig. 19. Apectul Mausoleului din Marasti

Dupa 4 km de la Racoasa, soseaua de pe valea Susitei ajunge in satul Campuri, insirat pe 8 km de-a lungul vaii. Aici se afla Casa memoriala ”Mos Ion Roata” (fig. 20.).

Fig. 20. Casa memoriala a lui Mos Ion Roata

25

De comuna Campuri apartin satele Fetesti, Gura Vaii, Rotilestii Mari si Rotilestii Mici. Din mijlocul comunei se indreapta catre sud un drum comunal, care, traversand Susita, ajunge dupa 4 km in satul Vizantea Manastireasca, component al comunei Vizantea Livezi, importanta statiune balneara.

La iesirea din Campuri, spre nord – vest, traseul turistic patrunde intr-o padure de brad, srabatand – o pana in apropierea Sovejei. Trece apoi printr-o zona de pasuni si fanete, ca si prin locuri de cultura si livezi situate in extremitatea nord – estica a satului Dragosloveni, resedinta a comunei Soveja.

In aceasta zona soseaua este dominata dinspre est de varful Rachitasu, iar dinspre vest si nord de culmile Tiua, Arsura, Zboina Verde, Zboina Neagra si Muntele Razboiului, care inconjoara bazinul cursului superior al Susitei si creeaza un cadru natural placut statiunii climatice Soveja.

In acest cadru natural cu aspect general depresionar, izvorul Susitei ce strabate satul Rucareni si paraul Dragomira ce trece prin Dragosloveni, asezarile omenesti si monumentele istorice, statiunea climatica in curs de modernizare, codrii de brad, poienile, paraiele ce coboara de pe inaltimile din jur realizeaza o unitate plina de pitoresc.

Daca frumusetea locurilor in care se gaseste amplasata Soveja ii justifica din plin reputatia, imprejurimile sunt o tentatie in plus pentru turistii veniti in aceste locuri. Soveja reprezinta punctul de plecare catre trei zone turistice importante ale judetului Vrancea:

- statiunea balneara Vizantea, la circa 10 km spre est; - culmea nordica a Muntilor Vrancei (Zbina Neagra - Clabuc) la 10 km

spre nord – vest; - valea Lepsii la 10 km spre sud – vest .

26

Cuprins:

Notiuni introductive despre agroturism 2Capitolul I Notiuni despre agroturism in literatura de specialitate 5

1.1. Prezentarea agroturismul in Romania……………………………….. 51.2. Prezentarea agroturismul in Vrancea…………………………………. 6

Capitolul II Prezentarea judetului Vrancea, a municipiului Focsani si a zonei agroturistice Soveja 8

2.1. Prezentarea judetului Vrancea………………………………………… 82.2. Prezentarea municipiului Focsani…………………………………….. 102.3. Prezentarea statiunii Soveja…………………………………………. 17

Capitoul III Descrierea traseului Focsani-Soveja 223.1. Descrierea traseului si a obiectivelor turistice intalnite

FOCSANI-TISITA(Valea Susitei)-PANCIU-STRAOANE-RACOASA- CAMPURI-SOVEJA…………………………………… 22Cuprins……………………………………………………………….. 27Bibliografie…………………………………………………………… 28

27

Bibliografie:

1. Articol din revista “Romania – Vacante rurale”, Autoritatea Nationala pentru turism;

2. Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara – “ Turismul rural – Modelul european”, Ed. Economica, Bucuresti, 1997;

3. Desliu Alexandru, - “Ghid turistic”, Ed. Terra, Focsani, 2000;

4. Pusca M. Ion – “Valea Susitei”, Ed. Sport-Turism, bucuresti, 1987.

28