Universitatea ’’Ovidius’’ din Constanta, Facultatea de Drept, Stiinte Administrative si Sociologie

PROTECTIA SI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI

MAMELE-COPII: SUNT ALE NOASTRE SI ELE!1

Coordonator stiintific StudentLect. Universitar Madalina Botina Meregiu Anca An III, gr.4

An universitar 2012 - 2013

1 www.juridice.ro

1

CUPRINS

Romania, tara fruntasa la cazurile cu mame minore…………………………………………….....3

Date statistice…………………………………………………………………………………………..3

Cauze…………………………………………………………………………………………………...4

Repercursiuni asupra mamei si a copilului………………………………………………………….5

Situatia in alte tari……………………………………………………………………………………..6

Solutia: abstinenta……………………………………………………………………………………..7

Prevederi legislative……………………………………………………………………………………8

Bibliografie……………………………………………………………………………………………..9

2

Romania, țară fruntașă la cazurile cu mame minore

Toate cazurile existente despre o fetiţă însărcinată sau care a născut confirmă faptul că România are o problemă nerezolvată care ia proporţii pe zi ce trece. Această problemă ne propulsează in topul Europei, un top rușinos, și nu doar pentru că avem o sumedenie de cazuri, ci pentru că autorităţile nu sunt în stare să acţioneze preventiv şi să conceapă o strategie eficientă pentru a evita înmulţirea acestor cazuri. Ceea ce ne situează pe primul loc în Europa, sunt cele 8.500 de mame minore anual şi cei peste 40.000 copii abandonaţi. Situaţia este atât de gravă, încât din 1.000 de femei care nasc, 43 sunt minore. Acestea au risc crescut de avort iar dacă naşterea are loc, există riscul major ca acest copil să fie abandonat, iar tânăra să aibă dificultăţi de integrare socială şi abandon social. Potrivit studiilor UNICEF din 2009, la nivel mondial România se situează la egalitate cu state precum Turcia, Chile, Insulele Mauritius şi Filipine. Există două șanse pentru aceste mame minore: prima este să ajungă într-un centru de plasament. A doua, presupune ca părinţii mamei minore să depună o cerere prin care declară că vor avea grijă atât de mama minoră cât şi de noul-născut, iar dacă se constată că nu sunt alte pericole, atunci mama şi copilul pot rămâne în familie. În aceste cazuri, când o minoră dă naştere unui copil, atât părinţii mamei, cât şi mama minoră au parte de consiliere. Potrivit specialiştilor, aproximativ 80% dintre mamele minore care ajung într-un centru maternal se reîntorc în familie.  Cazurile nefericite în care fetele nu se reintegrează în familie, înfruntă mai multe obstacole sociale: prejudecăţi, lipsa banilor, lipsa şansei de a învăţa şi de a munci. Iar bebeluşul devine victimă colaterală. Dovadă stau situațiile reale din România, în care nu ești angajat de către nimeni dacă esti minor și mai ai și un copil mic, pe de o parte din cauza prejudecăților, pe de altă parte din cauza lipsei unei calificări profesionale. Într-adevăr, în România se poate munci legal de la 15 ani dar doar cu acceptul părintelui. Însă în cazul multora dintre ele, relaţia cu familia se întrerupe. Posibilitatea apelării la o creşă săptămânală întâmpină în primul rând impedimentul banilor s în al doilea rând condiția ca bebelușul să aibă 8 luni. Protecţia Copilului le poate ajuta pe aceste mămici minore cu plata creşei, dar doar de la 3 până la 6 luni. Ce se întâmplă însă după acest timp? Din punct de vedere psihologic, o sarcină pentru o fată minoră constituie un șoc emoțional, aceasta nefiind pregătită pentru a-și asuma rolul de mamă, de femeie matură. Copila suferă un tranzit brusc de la perioada copilăriei, ieșind din cercul ei de prieteni, la responsabilitățile maturității, devenind peste noapte mamă. În plus, în lipsa unei consilieri de specialitate, în majoritatea cazurilor, aceasta va renunța treptat atât la frecventarea cursurilor școlare, cât și la prietenii ei. Sentimentul predominant va fi cel de rușine pentru ceea ce i se întâmplă, existând chiar riscul abandonării copilului.

Date statistice

Doar 24% dintre cazurile de mame minore sunt raportate Protecției Copilului! În perioada ianuarie 2009 - iunie 2012, în jur de 50.000 de minore au devenit mame. În ciuda faptului că unele dintre ele aveau vârsta de numai 10 ani când au rămas însărcinate, niciun sfert dintre cazuri nu sunt semnalate direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC). Din datele centralizate de Ministerul Sanatății, 47.295 de minore au rămas însărcinate și au născut în perioada 2009 - 2011.

3

În anul 2009, a fost înregistrat cel mai mare număr de mame minore - 17.219, dintre care :- 12 dintre ele având 12 ani;- 124 - 13 ani;- 622 - 14 ani. În 2010, numărul minorelor care au devenit mame a scăzut ușor, ajungând la 15.586, dintre care:- 3 minore de 11 ani;- 20 de 12 ani;- 124 de 13 ani;- 586 de 14 ani;- 1.570 de 15 ani;- 3.073 de 16 ani;- 4.514 de 17 ani, iar 5.678 erau minore în momentul în care au rămas însărcinate și au ajuns majore pană la naștere. În 2011 a fost raportat un număr de 9.424 de copii care aveau mame cu vârsta sub 18 ani si 5.066 cu mame de 18 ani. Un raport al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, instituție aflată în subordinea Ministerului Muncii, arată că, la nivelul DGASPC, la nivel național, în 2009, 2010 și 2011 au fost înregistrate doar 4.213 de astfel de cazuri. Astfel, direcțiile de asistență socială și protecția copilului au fost sesizate de către unitățile sanitare doar în jur de 24% din cazuri. Inspectorii sociali au constatat că serviciile de care au beneficiat mamele/gravidele minore au fost: consiliere (141 cazuri), centre maternale (168), centre de primire în regim de urgența (87) și alte servicii (monitorizare gravide cu potențial de abandon, acompaniere specializată pentru mama și copilul supuși violenței domestice - 3.817). Gravidele/mamele minore provin în special din zone rurale, au un nivel scăzut de educație, inclusiv în ceea ce privește educația sexuală și contraceptivă, iar peste 60% dintre copiii născuți de acestea au fost recunoscuți de către tați. De asemenea, în peste 70% dintre aceste cazuri s-a reușit integrarea copiilor, împreună cu mamele lor, în familie și în comunitatea de proveniență. Doar 22 de cazuri au fost raportate ca abuz sexual, restul de 4.191 fiind raportate ca relații liber consimțite, se mai arata în raport. Nivelul de educație/scolarizare al mamelor minore este un alt indicator care a fost investigat de către inspectorii sociali și, din cele 4.213 de mame minore înregistrate la DGASPC, 931 erau neșcolarizate, 942 absolviseră doar învățământul primar, 1.862 erau în învățământul general, iar 478 în cel liceal.

Cauze

Familia, celula societații, nu funcţionează.  Cazurile în care copile ajung să aibă la randul lor copii, derivă în primul rând din relațiile defectuase din cadrul familiei. Cadrul ocrotitor al familiei în care fetița a crescut, nu functionează ori din cauza neatenției părinților, ori din cauza că aceștia sunt ocupați, stresați, nepăsători, că nu discută deschis cu copilul lor și nu-i asigură un mediu normal în care acesta să crească. Cu alte cuvinte, ei nu sunt părinți cum ar trebui să fie, din moment ce propriul copil ajunge în situația de a fi părinte. În unele cazuri, fetele ascund sarcina, până în momentul în care trebuie să nască. De aceea, consider că principala rădăcină a problemei când o minoră naște, vine din interior, din educația oferită de părinți în ața zisii ’’7 ani de acasă’’ și din relațiile familiale. O posibilă situație emoțională a copilei poate fi accea în care ea se refugiază sentimental, căutând afecțiunea pe care nu o primește acasă.

4

Sărăcia şi ignoranţa, o combinaţie nocivă. De cele mai multe ori, mamele minore provin din mediul rural, din familii dezorganizate. Mediul social și nivelul de educație al părinților, se reflectă indubitabil în viața copilului, acesta ajungând să împărtașască modelul de viață al acestora. Aceste sarcini la vârste fragede apar pe fondul ignoranței față de valorile sociale, față de educație, iar lipsa educației sexuale coraborate cu fenomenul de maturizare sexuală care are loc cu 4-5 ani înainte de maturitatea emotională și intelectuală ale acestor fete, conduc la o sarcina nedorită la vârste atât de fragede. Lipsa unui program național de educaţie sexuală și eșecul educaţiei din şcoli. Haosul din sistemul roman de învățământ, menținut de numeroasele și nesfârșitele reforme, s-a regăsit și în educația copiilor , care au devenit poligonul de testare al sistemului. Şcoala din România nu reuşeşte să-i pregătească pe elevi pentru viaţa adevărată atunci când aceştia au nevoie, iar educaţia sexuală predată sporadic în şcoli nu este eficientă.Sexul, secretul succesului. Bombardarea mass-media cu subiecte sexuale face imposibil efortul părinților de a-și ține copiii departe de acest domeniu. Sexul nu mai este un tabu, dar mai mult decât atât, este prezentat zilnic, an de an, ca o reţetă sigură de succes în viaţă. Din cauza naivității copiilor și adolescenților și fiind ușor de influențat, acest drog mincinos le aduce convingerea că este mai bine a face sex și a-ți vinde trupul pentru bani, decât a te ține de școală.Este ’’la moda’’ să îti începi viața sexuală.  Din cauza anturajului , și de teamă de a nu fi blamat, izolat și umilit de prieteni, a fi virgin în ziua de azi, este o rușine, echivalează cu o disfuncționalitate socială. Într-o societate în care se promovează libertinismul sexual, adolescenții resimt tot mai devreme impulsul de a-şi începe viaţa sexuală, chiar dacă ei nu se simt pregătiţi pentru acest pas. "Trebuie să recunoaştem că trăim într-o societate în care se promovează ideea că reuşita în viaţă depinde de felul în care arăţi şi în care ştii să îţi vinzi imaginea, o societate în care dispensa de 16 ani nu mai este de mult valabilă. Până la urmă, convenţiile sociale în care trăim sunt pură ipocrizie. Cum, pe ce criterii, cu ce motivaţie şi cine ne dă dreptul să fixăm maturitatea unui om la 18 ani?"2,

Repercursiuni asupra mamei și a copilului

Mămicile minore au o probabilitate mai mare să nu-şi termine studiile. În plus, copiii născuţi de mamele minore au o greutate mai mică, au rezultate mai slabe la şcoală şi au şanse mai mari să fie atraşi de mediul infracţional. Micuţii sunt afectaţi de lipsa de pregătire emoţională a mamelor lor. Ele au nevoie de asistenţă psihologică specială, pentru că nu ştiu cum să interacţioneze cu copiii lor, nu ştiu cum să-i atingă, să le zâmbească, să le vorbească şi să-i îngrijească, lucruri elementare pe care o femeie le face în mod natural, atâta timp cât ele însele sunt de fapt nişte copii fără copilărie. Printre riscurile medicale se numără anemia, tensiune arterială crescută şi chiar moartea prematură a bebeluşilor. Fetele sub 14 ani care nasc au cele mai mari riscuri medicale.

2 Sorin Eșanu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Polizu din Bucuresti; ’’Dilema Veche’’

5

Situația în alte țări

Spre deosebire de alte state ale lumii care se confruntă cu creșterea numărului de fete care rămân însărcinate înainte de majorat, în România nu există o vechime în aplicarea unor programe naționale, prin care tinerii să aibă acces la educația sexuală. Cu toate acestea, toată lumea rămâne surprinsă de vârsta din ce în ce mai fragedă a copiilor care nasc copii. Datele ultimilor ani relevă un paradox: chiar dacă există programe de educaţie sexuală, rata tinerelor care rămân însărcinate continuă să crească. Cifrele sunt însă influențate de un factor important: în multe țări, printre care și SUA, vârsta majoratului este considerată cea ce 20 de ani. Astfel, în mai toate statele din Occident o fată care naşte la 19 ani e considerată minoră, în timp ce în România limita de vârstă este 18 ani. Rata minorelor înscărcinate variază de la o ţară la alta, în funcţie de factori sociali, dar şi personali. La nivel global, aceasta se situează între 143 de cazuri la 1.000 de naşteri, în zonele sub-sahariene, şi 2,9 la 1.000 în Coreea de Sud. Cele mai mari rate în ţările dezvoltate se înregistrează în SUA şi Marea Britanie.Suedia 7 din 1.000 de mame sunt minore. În această ţară a fost aplicat un program naţional de educaţie sexuală încă din 1956, iar de la 14 ani elevii primesc prezervative. Franța Se înregistrează 9 mame minore la 1.000 de naşteri. În 1973 a fost introdusă educaţia sexuală în toate şcolile. Programa şcolară include între 30m şi 40 de de ore de educaţie sexuală. Canada 20 din 1.000 de mame sunt minore.Marea Britanie Se înregistrează o rată de 31 de mame minore la mia de naşteri. În şcoli se predă educaţia sexuală, dar părinţii pot opta pentru predarea acestei materii la vârste mai mari. Sondajele de opinie au relevat că elevii nu sunt mulţumiţi de educaţia sexuală predată în clasă, iar Marea Britanie are una dintre cele mai înalte rate de naşteri la vârste fragede din Europa.Germania 11 din 1.000 de naşteri au protagoniste minore.Scoţia Educaţia sexuală e axată pe abstinenţă, iar rata minorelor gravide este de numai 8 la 1.000 de naşteri. Mexic Se înregistrează 78 de mame minore la mia de naşteri.SUA Proporţia e de 52,1 la 1.000 de naşteri, cea mai mare rată din statele dezvoltate. Unele state americane aplică educaţia sexuală libertină, altele promovează abstinenţa ca soluţie pentru prevenirea sarcinilor premature. Potrivit Campaniei Naţionale de Prevenire a Sarcinilor Minorelor din SUA, statul american are cea mai mare rată de minore însărcinate, socotind aici toate tinerele care au născut până la împlinirea vârstei de 20 de ani: aproximativ 820.000 de fete pe an. În 2004, statul american a cheltuit peste 9,1 miliarde de dolari din cauza naşterilor la vârste fragede.

6

Solutia: abstinența

Potrivit unor specialiști, tipul de educație sexuală oferită nu influențează major rata cazurilor de minore însărcinate, ci modul în care părinţii le vorbesc copiilor despre sex, modul cum presa reflectă sexul şi stigmatizarea socială a acestui fenomen. Cu cât mediul social e mai permisiv cu aceste cazuri, iar presa relatează mai mult despre aceste situaţii, cu atât "epidemia" ia amploare mai mare. Japonia, de pildă, are unul dintre cele mai scăzute niveluri de minore gravide, dar asta în primul rând pentru în această ţară o asemenea situaţie nu este tolerată. După mulţi ani în care programele de educaţie sexuală libertină nu au produs efectele aşteptate în statele occidentale, numeroşi experţi susţin că abstinenţa e cea mai bună soluţie. Dar asta nu e de ajuns. Putem schimba educaţia în şcoli, putem întocmi mai multe statistici despre acest fenomen, putem implementa o sumedenie de programe derulate de fel de fel de fundaţii, spun experţii; rata fetiţelor care devin mame nu va scădea dacă părinţii nu se implică în creşterea copiilor, dacă societatea nu vede acest fenomen ca pe ceva anormal, iar sistemul de asistenţă socială nu este mai restrictiv, adică să fie accesibil doar pentru tinerele care îşi termină studiile.  Un studiu realizat de Kaiser Family Foundation pe minorele din Statele Unite relevă că 29% din ele spun că se simt presate să facă sex. Potrivit experţilor, principalul motiv pentu care adolescentele nu fac sex este că acest lucru ar fi împotriva convingerilor lor religioase sau a valorilor morale. Alte motive invocate includ dorinţa de a evita o sarcină, frica de bolile sexuale sau lipsa unui partener potrivit pentru începerea vieţii sexuale. Datele statistice mai relevă că fetele care sunt foarte ataşate emoţional de părinţii lor sunt mai puţin predispuse să rămână însărcinate, de asemenea, fetele care sunt crescute de ambii părinţi, biologici sau adoptivi, de la naştere au o probabilitate mai mică de a rămâne gravide decât cele care cresc în familii dezorganizate. În SUA, la vârsta de 16 ani, 22% din fetiţele cu familii normale au făcut sex până la majorat, spre deosebire de 44% din fetele care provin din familii cu probleme, potrivit sondajelor. Fetele expuse abuzurilor, violenţei domestice şi sărăciei au riscuri mai mari pentru o sarcină prematură. Un studiu din 2004 arată că rata minorelor care devin mame poate fi redusă cu o treime prin eliminarea expunerii la abuzuri şi violenţă în familie. Lipsa educaţiei este un alt factor major de risc, dar specialiştii critică şi influenţa media. Un studiu din 2006 a descoperit că adolescentele care au fost expuse la mesajele presei cu privire la sexualitate îşi începeau mai repede viaţa sexuală decât alte fete de vârsta lor. Potrivit revistei "Time", "tinerii expuşi la conţinutul sexual al emisiunilor TV sunt de două ori mai predispuşi să devină părinţi până la majorat decât cei care nu sunt expuşi la mesajele media". Totuşi, cu cât educaţia sexuală coboară spre vârste mai mici, pentru a preveni cazurile de mame cu vârste fragede, cu atât campania e privită mai mult cu ostilitate. Un exemplu este filmul de educaţie sexuală produs de BBC pentru copiii cu vârste de cel puţin nouă ani. Potrivit cotidianului "Daily Mail", pelicula a fost aspru criticată de un membru al Parlamentului britanic: "Acesta este clar material explicit. Zguduie inocenţa copilăriei", " E scandalos!"3. Filmuleţul de educaţie sexuală e inclus pe un CD care prezintă un material video amplu, care are drept scop explicarea exactă, dar pe înţelesul copiilor, a ciclurilor vieţii, a sentimentelor, a vieţii de familie. Discul conţine şi un clip animat, care prezintă două personaje de desene animate în timp ce fac sex. De asemenea, o secvenţă generată de calculator prezintă un cuplu făcând sex. Secvenţa e însoţită de explicaţii grafice.

3 Andrea Leadsom, membră a Parlamentului britanic.

7

Prevederi legislative

Referitor la asistența și protecția sociala există următoarele prevederi: Mama minora poate beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului în baza Ordonanței de urgența a Guvernului nr.148/2005 (modificări si completări prin Legea nr. 7/2007) privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, sau după caz, a Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. În Legea nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, aprobată prin Ordinul nr. 1474 din 6 mai 2011 sunt conținute conditțile în care mama minoră are dreptul la alocația pentru copil. De asemenea, atât pentru mama minoră, cât și pentru copilul acesteia, sunt aplicabile dispozițiile legii privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

8

BIBLIOGRAFIE

- www.romania-actualitati.ro - www.initiativa-mamelor.blogspot.com - www.investigatii.md - www.avocatnet.ro - www.telegrafonline.ro - www.bzi.ro

9