1Muzeul de Istorie a Farmaciei (deschis n anul 1972) reprezint prin profilul su o raritate n peisajul muzeografic national, dar i pe plan european.

nfiinarea unui muzeu de istorie al farmaciei n Sibiu a avut o dubla motivare: pe de o parte aici a funcionat prima farmacie de pe teritoriul trii noastre, atestat documentar n anul 1494; pe de alt parte n zona Sibiului s-a dezvoltat o bogat tradiie a activitii farmaceutice.

Muzeul recent renovat se afl n Piaa Mic a oraului Sibiu, el infind o pagin de istorie sibian de acum cteva secole.

MUZEUL DE ISTORIE

A FARMACIEI DIN SIBIU

Legenda spune c antidotul, a fost preparat pentru prima oar de regele Pontului, Mitridate, n vremea Imperiului RomanPraful de mumie, medicamentul universal care se administra n faza terminal a bolilor, i ochiul de rac ce provenea din boabele albe lsate de acesta dup nprlire, administrat ca antidot copiilor cu deficien de calciu, i au originea n negura timpului.

n Romnia farmacia de oficin a aprut mai trziu dect n Occident, i a progresat mai lent. Prima atestare documentar se gsete n anul 1494 la Sibiu, dupa care s-au mai infiinat i alte farmacii la Bistria, Braov, Fgra.

In Principatele Romne dunrene, farmacia apare n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, i astfel negoul cu droguri medicamentoase, camfor, teriac, piper, dateaz cu 3 secole mai devreme.Farmaciile medievale transilvane, au reprezentat o legtur vie a epocii, cu tiina veacului din Apus, i au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu pe teritoriul rii noastre.nfiinate de sai, iar apoi dezvoltate de maghiari, acestea au reprezentat o fascinaie asupra specialitilor romni, care dup Unirea de la 1918, au preluat vechile farmacii medievale.n 1494, cam la o jumatate de secol dup ce Papa Eugen al IV-lea, meniona Sibiul ca fiind ,,un bastion de aparare pentru toata cretintatea, se va nfiina aici, prima farmacie de pe actualul teritoriu al Romniei.

2n aceast cldire a funcionat una dintre cele mai vechi farmacii sibiene, a treia in ordine cronologic, nfiinat n jurul anului 1600 i denumit La Ursul Negru.Cldirea a fost restaurat ntre anii 1968-1972, urmnd ca n 1972 s se deschid Muzeul de Istorie al Farmaciei.

Expoziia este organizat pe tiparul unei farmacii clasice: oficina i laboratorul, la care s-au adugat holul truselor medicale i un sector al homeopatiei. Gruparea exponatelor n cadrul sectoarelor tematice ncearc s ofere o imagine ct mai cuprinztoare a funcionrii farmaciei i a instrumentarului farmaceutic, n evoluia lor istoric.

De-a lungul istoriei pe usa acestei farmacii au intrat mii de sai, unguri i romni.Primul farmacist din Sibiu, cel care vindea medicamente, se numea Johannis, i conform mrturiilor vremurilor, terminase cursuri de specialitate la Universitatea din Viena.

Reetele farmaciei au scos n eviden faptul c aceasta era frecventat de clieni din toate cele trei ri romneti din acea perioad.Datorit faptului ca pe atunci nu existau foarte muli medici colii, farmacistul Johannis, era solicitat i ca medic. Acesta prepara, dup reete farmaceutice exacte, pilule, siropuri, unguente i uleiuri, majoritatea extrase din produse naturale. Chiar dac nu existau foarte multe medicamente, nc din secolul al XV-lea, farmacistul sibian recomanda infuzii pentru rceli i gripe, unguente pentru arsuri i tieturi, i calmante pentru bolile psihice.

n prezent, cldirea ce adapostete muzeul, se afl n centrul istoric al Sibiului, constituind un monument istoric de arhitectur, cu numeroase elemente gotice i renascentiste, datnd din anul 1568.Spaiile boltite la subsol i parter, deschideri semicirculare sprijinite pe stlpi de piatr n forme diferite, un tronson boltit semicilindric, iar n interior, stucatura plafoanelor decorat cu tmplrie de epoc.

3Dup ce colecia a stat mai bine de 20 de ani n regim de depozitare, ncepnd cu anul 1972, se pot admira n prezent dispozitive i ustensile farmaceutice din diferite epoci: vase din lemn, porelan, sticl, mojare din bronz sau font, balane i greuti farmaceutice n sistem vienez, ustensile tehnico-medicale, truse chirurgicale, i microscoape folosite n secolele XVII-XIX.

Coleciile muzeului cuprind peste 6.600 de piese ce aduc mrturii valoroase pentru evoluia medicamentaiei i a tehnicilor farmaceutice de-a lungul a mai mult de trei secole i jumtate.Ele provin din 67 de surse i anume: Farmacii, Oficii farmaceutice, instituii medicale i persoane particulare din diferite zone din ar i strintate.

4De ndat ce intrm n muzeu, ptrundem n Oficin.Oficina constituie componenta tradiional a unei farmacii, avnd funcia de prezentare a produselor medicamentoase.Mobilierul acestei ncperi a fost executat la Viena n anul 1902 i a aparinut fostei farmacii sibiene La Vulturul Negru.

OFICINA

Piesele expuse vase farmaceutice din lemn, ceramic, faian, porelan, sticl, mojare din bronz sau font, balane i greuti n sistem vienez ilustreaz att natura i evoluia medicamentaiei i a instrumentarului farmaceutic.

Incperea i decorul, balanele de diferite tipuri, mojarele, piesele i preparatele farmaceutice folosite n secolele XVII-XIX aduc aminte de vremuri trecute i de specificul farmaciilor din acea perioad.

Sunt expuse recipiente din lemn utilizate pentru pstrarea pulberilor medicamentoase, recipiente farmaceutice din stic mat i porelan, din secolul XIX, utilizat la pstrarea siropurilor, extractelor, pulberilor i unguentelor, flacoane i borcane farmaceutice din sticl manufacturat i vase din ceramic, destinate pstrrii tincturilor i soluiilor medicamentoase.

5

Dintre instrumentele folosite n operaiile preliminare de preparare a medicamentelor reine atenia un mojar din bronz, datat 1597, ca fiind cel mai vechi obiect din colecie.

O serie de piese prezint inscripii n limba latin privind medicamentaia practicat n terapeutica de-a lungul timpului. Aici atrag atenia ndeosebi borcanele din lemn, datate n sec. XVIII, cu signatur pictat, pe unele dintre ele putndu-se observa prezena simbolurilor alchimice, folosite in farmacii pna la a doua jumatate a secolului XVII

Masa de receptur este locul unde sunt expuse stative cu balane i greuti farmaceutice n sistem vienez, care au fost utilizate in secolul XIX pna la 1876, cnd au fost nlocuite cu greuti n sistem metric.

Unele borcane mai conin nc cantiti din produsele medicamentoase originale, fiind o mrturie vie a anilor de munc acerb a farmacitilor.

6Datnd de peste trei secole i jumtate n urm (sec. XVII 1 sec. XX), exponatele pun n eviden preocuparea constant de mbinare a utilului cu esteticul.

Un obiectiv de interes l constituie dulapul datat 1703 al medicului Andreas Teutsch (1669-1730) personalitate marcant Sibiului, unde a funcionat ca medic, apoi ca notar i primar al oraului, ntre anii 1704-1711, iar n 1710 a fost numit Conte Ssesc (rangul politic cel mai nalt).

Pentru a ajunge in laborator traversezi o ncpere, unde colecia este completat prin expunerea de ustensile tehnico-medicale i dispozitive farmaceutice, folosite de-a lungul timpului n spatiul transilvan: truse chirurgicale, microscoape, inhalatoare, seringi, tvie renale

7 LABORATORUL

Urmatorul sector principal al activitatii farmaceutice il reprezinta laboratorul, care prin bogia i diversitatea obiectelor prezentate aici ilustreaz, complexitatea i evoluia proceselor de elaborare a medicamentelor, n strns concordan cu evoluia tiinei tehnicii farmaceutice.

Exponatele din laborator sunt de o mare diversitate: balanele de diferite tipuri, mojare din bronz, font i marmur, maini de zdrobit i pulverizat, piese pentru tablete si supozitoare, percolatoare pentru obinerea tincturilor din plante medicinale, recipiente ceramice i metalice, creuzete, mensuri de cositor pentru dozarea lichidelor, site, filtre i sticlrie de laborator. Toate obiectele sunt grupate funcional, remarcndu-se prin unitatea lor tematic.Impresionante masini pentru zdrobirea si macinarea materiilor prime, filtre, distilatoare, recipiente metalice si ceramice, iti atrag privirea de cum pasesti in laborator.

Activitatea vechiului laborator, farmaceutic, foarte diversificata, vorbeste despre prepararea medicamentelor, incapand de la prelucrarea primara a materialelor animale si vegetale

Exponatele din laborator, exponatele de diferite tipuri, mojarele de bron, fonta si marmura, masinile pentru zdrobirea si pulverizarea materiilor prime, sunt raritati muzeografice.

8

Presele pentru tablete, percolatoare pentru obinerea tincturilor recipiente ceramice si metalice, creuzetele sunt grupate, pentru a reaminti functionalitatea lor in decursul timpului.

9

10

Dintre obiectele expuse pe masa de receptur menionm pilularul din secolul XVIII dispozitiv utilizat la prepararea pilulelor, ce sunt considerate primele forme farmaceutice utilizate n diferite afeciuni de-a lungul timpului.

Distilatorul i baia marin completeaz aspectul din vechiul laborator farmaceutic. Este important de menionat faptul c distilatorul provine de la farmacia din Biertan, prima farmacie rural din Transilvania, atestata documentar n anul 1810.

11

12

Unul dintre cele mai vechi obiecte din colecie, il reprezint balanta farmaceutic din secolul XVII, cu greuti din fier i piatr ornat

13

SECTORUL HOMEOPATIEI

14

Ultima sala este rezervata homeopatiei, aceasta practica bucurandu-se de o mare popularitate. Colectia de Homeopatie ilustreaza traditia terapiei homeopate la Sibiu.

Nu este lipsit de semnificatie faptul ca fondatorul acestei doctrine terapeutice, Christian Friedrich Samuel Hahnemann (10 April 1755 2 July 1843), a trait si activat la Sibiu, ntre anii 1777-1779, ca medic si secretar al baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei.

Se apreciaza ca n aceasta perioada el a avut posibilitatea de a cunoaste multe aspecte privind medicatia populara practicata n Transilvania, aspecte care au contribuit si ele la inspirarea fundamentarii doctrinei homeopate.

Colectia de Homeopatie a muzeului cuprinde peste 2900 de piese, respectiv truse si flacoane cu preparate homeopate, care au fost preluate de la vechea farmacie sibiana La nger.

Aria de reprezentare a coleciei este european, avnd in vedere sursa primar de provenien a remediilor, respectiv farmacii si laboratoare din Leipzig, Stuttgard, Dresda, Berlin, Budapesta si Londra, dovedind in egala msura amploarea practicrii terapiei homeopate ct si relaiile farmaciei sibiene.

15

HOMEOPATIA este o doctrin terapeutic ce const in prescrierea pentru bolnav a unei substane sub form extrem de diluat, capabil sa-i produc tulburri asemntoare bolii de care sufer. Cele dou principii de baz ale homeopatiei definesc nsi esenta metodei: principiul similitudinii ("similia similibus curantur") conform cruia orice substan capabil s produc la un individ sntos anumite simptome este n acelai timp capabil s i vindece un individ bolnav care prezint simptome asemntoare principiul diluiei, conform cruia, administrarea substanei medicamentoase trebuie s se fac prin diminuarea treptat a dozei, ajungndu-se la cantiti infinitezimale. n scopul de a i consolida sfera de aciune i de a-i diminua efectul toxic.

Materiile prime folosite la prepararea remediilor homeopate sunt de origine vegetal, animal, produi chimici si bioterapeutici.Formele farmaceutice de prezentare sunt urmtoarele: tincturi mame vegetale si animale, solutii, pulberi, granule, globule i tablete Aceste forme farmaceutice sunt preparate sub form de dilutii i trituraii decimale notate cu D i centezimale notate cu CN.

Dei de-a lungul timpului terapia homeopat a avut o evoluie inegal. n prezent interesul este n cretere, metoda ctignd din ce n ce mai muli adepi.

Este important de mentionat faptul ca majoritatea flacoanelor cu preparate homeopatice, au inscrise pe etichete sursa de provenienta, respectiv laboratoarele din Leipzig, Viena Dresda.

16

Colecia homeopat, prin diversitate si coninut, constituie o veritabil sursa documentar att pentru istoriografie doctrinei homeopate ct si pentru practica homeopat contemporan, care ncearc sa contrapuna o alternativa fata de agresiunea chimica pe care o presupune terapia alopat.

Sute de borcane cu pulberi colorate, mobilier specific, tratate sau culegeri de farmacologie, te fac sa patrunzi intr-o lume de mult apusa.

Unul dintre dulapuri, prezinta inscriptii care contin diverse invataturi pentru cititori, ca de exemplu, Memento mori (Amintete-i c vei muri) aceasta fiind doar unul dintre mesajele pe care ni le transmite farmacistul cruia i-a aparinut dulapul din anul 1615.

17

Activitatea farmaceutica este sugerata si printr-o colectie de documente rare, retete de epoca sau carti de specialitate, prima editie a Farmacopeei Romane aparuta la Bucuresti in anul 1862 farmacopee austriece, maghiare, un atlas medico-farmaceutic, tiparit la Berlin in anul 1887, colectia de legi si regulamente sanitare, publicata la Bucuresti in 1889, diferite notite farmaceutice si un vestit atlas de botanica aparut la Sibiu in anul 1866

Muzeul de Istorie a Farmaciei din Sibiu, reconstituie un intreg drum parcurs in istoria farmaciei in Romania si Europa, de o deosebita valoare stiintifica si istorica.Vechimea pieselor si informatiile pe care acestea le furnizeaza, dau muzeului unicitate si complexitate.

Materialul prezentat a avut ca referinta filmul realizat de Ioana Barbulescu si Laurentiu Toma, in care consultantii stiintifici au fost prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca (director general al Muzeului Brukenthal, Sibiu) si Farmacist muzeograf Minodora Ban al Muzeului de Istorie al Farmaciei, Sibiu, informatii on line, si nu in ultimul rand poze realizate personal, si o proprie documentare in cadrul muzeului.