ANIMALE SI SIMBOLURI IN MUZEUL BRUKENTHAL SIBIUEducatia stiintifica a elevilor prin abordari interdisciplinare

biologie-arta

Profesor indrumator: prof.Ioan Coroiu

Candidat: prof. Simona Petrescu

ARGUMENT

Numerosi experti in educatie si dezvoltare comunitara sunt cu totii de acord ca scoala nu ii poate pregati pe elevi pentru a deveni adulti de succes doar prin experientele de invatare pe care le ofera intre zidurile ei. Acesti experti descriu 3 categorii de valori:

• VALORI ETERN UMANE: Binele,adevarul,frumosul

• VALORI SPECIFICE UNEI EPOCI:• spiritul de noutate, vocatia de identitate a

fiecarei generatii• VALORI SPECIFICE COMUNITATII:• de tip cultural,religios, de particularitate

geografica

ARGUMENT

„Educaţia de înaltă calitate îi formează pe oameni să înveţe, să caute, să exploreze, să

pună întrebări, să fie sensibili la frământările celorlalţi, să facă faţă tuturor cerinţelor

societăţii, să contribuie la propria formare şi să se dezvolte pe toate planurile”. Educaţia îi ajută pe elevi să ofere din experienţa lor

socială şi culturală, „să se împlinească în viaţă şi în profesie, să aibă disponibilitatea de a se îmbogăţi subiectiv de pe urma contactelor

sociale şi a responsabilităţilor angajamentului

civic”. (Grayling, 2000, apud Albu, 2002, 191)

DE CE ARTA-BIOLOGIE?

BENEFICII:Alegerea unei teme interdisciplinare intre domenii atat de diferite:arta-

biologie a fost o provocare extrem de fascinanta si a avut multiple beneficii:

-stimularea curiozitatii si creativitatii elevilor,dar si a autoarei

-crearea unei legaturi afective si coeziune de grup atat intre elevi cat si intre acestia si profesor

-dezvoltarea culturala si spirituala atat a elevilor cat si a mea

-crearea unui sentiment de satisfactie speciala in timpul lucrului, atat pentru elevi cat si pentru profesor

ORGANIZAREA LUCRARII

Am conceput lucrarea in 4 capitole mari cu subcapitole:

CUPRINS

Introducere………………………………………………………pag.3

CAP.I..............................................................................................pag.9

ELEMENTE DE TAXONOMIE...........................................................9

ELEMENTE DE SIMBOLISTICA.......................................................17

PREZENTAREA MUZEULUI BRUKENTHAL-SIBIU.....................30.

CAP. II.............................................................................................pag.34

EDUCATIA SI POSTMODERNISMUL................................................34

CAP. III............................................................................................pag.37

ELEMENTE DE STUDIU SI CERCETARE A OPERELOR DE ARTA DIN MUZEU SI ORGANIZAREA SISTEMICA A INFORMATIILOR.......37

CAP. IV..............................................................................................pag.53

ELEMENTE DE METODICA.................................................................53

CERCETAREA PEDAGOGICĂ PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA BIOLOGIE…………………………………………77

Anexe..................................................................................................pag.83

Bibliografie.........................................................................................pag.96

ELEMENTE DE TAXONOMIE

• Sistematica• este ramura biologiei care are ca obiect descrierea şi denumirea vieţuitoarelor -

diversitatea lumii vii - stabilind relaţiile filogenetice dintre acestea.• Taxonomia• (sau taxinomia) reprezintă teoria şi practica clasificării vieţuitoarelor. Termenul a fost

introdus de botanistul elveţian De Candolle şi derivă de la cuvintele greceşti• taxis- aranjament şi• nomos-lege .

• In acest subcapitol am descris pe langa notiunile stiintifice si dificultatile cu care se confrunta aceasta importanta ramura a biologiei:

• -lipsa de specialisti• -fonduri insuficiente• Ca o curiozitate: In anii ‘80 erau inventariate 1,5 milioane de specii.In

prezent,specialistii apreciaza numarul total de specii intre 10-100 milioane in conditiile in care se descriu ANUAL circa 10.000 de specii noi pentru stiinta.

ELEMENTE DE SIMBOLISTICA

• Subcapitolul acesta a fost o provocare extraordinara si un mare castig personal .M-a plimbat prin psihologie, literatura,mitologie,religie,culturi stravechi. Multumita indrumatorului meu,domnul profesor Ioan Coroiu, am avut acces la o literatura bogata si interesanta in domeniu…timp sa fi fost!

• Simbolismul animal e foarte raspandit. El trimite atat la valorificari negative — cu reptilele, sobolanii, pasarile de noapte, cat si pozitive — cu porumbelul, mielul si, in general, cu animalele domestice.

• Simbolurile  animalelor - calauze spirituale din perspectiva indienilor americani:

SIMBOLURI

• -Aligator - Agresivitate, supravietuire, adaptabilitate.

-Bivol / bizon - Sacralitat , arhitect al vietii .Bivolul aduce toate lucrurile bune din viata si are puteri vindecatoare.

-Broasca - Simbol al conexiunii cu elementul apei.

-Broasca testoasa - Realizare a sinelui, autoimplinire, sursa creativa. Broasca testoasa reprezinta Mama Pamant. Ea este un simbol al hotararii , spiritului de anticipare, planificarii si adaptabilitatii.

-Bufnita - Intelepciune, adevar,rabdare. In traditia Mescalero, bufnita, mesager al mortii , poarta catre cealalta lume sufletele celor morti. Bufnita este un totem al clarviziunii si al simtului mistic.

-Cal - Forta, mobilitate, putere.Simbol samanic al infruntarii dificultatilor. Calul reprezinta iubire, devotiune si loialitate.

-Cal de mare - Incredere, gratie, frumusete.

• - Castor - Constructor, forta de atractie a multimii.

-Cerb - Dragoste, afectiune ,bunatate, gratie ,delicatete. Cerbul este un purtator al mesajului de puritate si inaintare catre ideal sau lumina.

- Cocor - Simbol al solitudinii si independentei.

-Coiot - Spirit ludic, ghidusie, joaca, umor, uneori sarcasm. Coiotul simbolizeaza dualitatea si abilitatea de a intrezari ambele aspecte ale lucrurilor.

- Corb - Persuasiune, invatator, adunator al multimii. In triburile de pe coasta de nord-est a Pacificului , corbul reprezinta puterile samanice si legatura intre spiritul uman si cel animal. Corbul este un simbol al transformarii spirituale si al schimbarii formei.

-Delfin - Bunatate, spirit jucau , legatura intre om si ocean. Control al respiratiei si constientizare a sinelui.

-Elan - Putere, agilitate, libertate si noblete. Simbol pentru vointa, incapatanare, longevitate. Valoare si integritate.

-Fluture - Metamorfoza, transformare, viata lipsita de griji .

SIMBOLURI

• -Furnica - Constiinta de grup, munca in echipa, perseverenta, asiduitate, autodisciplina.

-Iepure - Agilitate, viteza, agerime spirituala. Simbol al istetimii.

-Lebada - Simbol al gratiei , frumusetii , echilibrului si inocentei.

-Libelula - Libertate, lipsa de griji, agerime, activitate. In legendele Zuni, libelula este o creatura samanica , simbolizand puterea supranaturala.

-Liliac - Gardianul noptii, agent purificator.

-Lup - Loialitate, succes ,perseverenta, stabilitate, gandire .Lupii sunt un simbol al gasirii caii adevarate si al invatatorilor. In traditia Zuni, lupul reprezinta directia est.

-Paianjen - Creativitat , model al vietii. Paianjenul creaza o conexiune intre trecut si viitor, descoperind noi sanse sau posibilitati. Femela paianjen este zeita tribului Pueblo.

- Pasarea colibri - Mesager , stapanitor/ opritor al timpului. Optimism si frumusete.

• - Puma - Capacitate de lider, curaj, putere, armonie si echilibru.

- Rechin - Simbol al vanatorului, supravietuirii si adaptabilitatii.

-Sarpe cu clopotei - Istetime, transformare. Viata , moartea si renasterea sunt simbolizate de schimbarea pielii acestui sarpe. In credinta tribului Pueblo, serpii si fulgere sunt reprezentari ale ploii si fertilitatii.

-Soim - Mesager al cerului, simbol al observatorului divin.

-Somon - Instinct, perseverenta, hotarare, inaintare impotriva curentului.

-Soparla - Agilitate, conservatorism. Promotoare a visului.

-Urs - Putere, vindecare, tarie afectiva, visare, maternitate.

-Urs grizzly - Maternitate, vindecator al naturii.

-Vidra - Ras, umor, curiozitate, rautate. Vidra este un simbol al fortei feminine, al gratiei si empatiei.

-Vulpe - Perspicacitate, inteligenta, mesager. Simbol al amurgului si magiei feminine.

-Vultur - Spirit divin, rege al creaturilor din aer, cel dintai servitor al soarelui. Puternic in batalii, protejeaza oamenii impotriva raului. Atribute magice ale clarviziunii si inaltarii spiritului .In traditia Zuni, vulturul simbolizeaza sensul ascendent. El este asociat cu succesul si bogatia.

MUZEUL BRUKENTHAL SIBIU

• Muzeul naţional Brukenthal este cel mai mare muzeu din SE Europei, datorită în primul rând vastelor colecţii aflate în patrimoniul instituţiei. Situat în centrul istoric al oraşului Sibiu, complexul naţional Brukenthal este alcătuit din Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istoria Farmaciei, şi Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare. Muzeul Brukenthal este primul muzeu deschis oficial în Romania în anul 1817, la acea vreme având 1090 de picturi din colecţia baronului Samuel Brukenthal. Clădirea Palatului Brukenthal, sitată în centrul istoric al oraşului, mai exact în Piaţa Mare, este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. Afost construit în mai multe etape, între anii 1778-1788, şi a avut ca destinaţie îniţială reşedinţa baronului Brukenthal, şi ca spaţiu dedicat colecţiilor acestuia. Palatul Brukenthal este cel mai vizitat muzeu din oraş, poate şi pentru că este cel mai mare de acest gen, şi datorită locaţiei centrale. Faţada clădirii palatului mai păstrează blazonul familiei Brukenthal ( blazon des întâlnit în imaginile de pe vederi sau cărti poştale cu Sibiul ).

CAPITOLUL IIEDUCATIA SI POSTMODERNISMUL

• Deschiderea conţinuturilor învăţământului spre culturalitate , interculturalitate şi spre valorile specifice tineretului pe plan internaţional reprezintă o soluţie pentru postmodernismul în educaţie.

• Constantin Cucoş (2002) exemplifică principiul descentralizării şi flexibilizării curriculumului prin alegerea unor activităţi care să valorifice capacităţile şi interesele elevilor.

• Crenguta Oprea (2003) identifica urmatoarele obiective:• - centrarea învăţării pe elev în funcţie de capacităţile şi interesele acestora; • - flexibilizarea ofertei de învăţare; • - adaptarea conţinuturilor la realitatea cotidiană; • - orientarea învăţării pe aplicabilitatea celor studiate; • - realizarea unor „parcursuri şcolare individualizate motivante pentru elevi, orientate spre inovaţie şi spre

împlinirea personală”.

CAPITOLUL IIIELEMENTE DE STUDIU SI CERCETARE A OPERELOR DE ARTA DIN MUZEU SI

ORGANIZAREA SISTEMICA A INFORMATIILOR

• Acest capitol a solicitat enorm de multa munca,vizite sistematice la muzeu, notarea sistematica pe fise care trebuiau sa contina:

• -numele pictorului + numeroase date despre el si scoala de arta careia ii apartine• -titlul picturii si anul realizarii• -animale intalnite in pictura

• Am organizat datele in functie de scoli:• -PICTURA FLAMANDA SI OLANDEZA• -PICTURA ITALIANA• -PICTURA GERMANA SI AUSTRIACA• -PICTURA FRANCEZA

• In lucrare sunt numeroase date,dar va prezint pe scurt doar 2 exemple:

Pictorul flamand Roelandt Savery (1576 - 1639) a fost continuatorul lui Gillis van Coninxloo. Artistul a pictat scene de gen şi naturi statice, dar dominanta creaţiei sale sunt peisajele. A fost în serviciul lui Rudolf al II-lea la Praga şi, cu acest prilej, a studiat animalele din parcul zoologic imperial. În lucrările cu această temă, Savery creează imagini ale unei lumi pitoreşti, fantastice, în care animalele sălbatice, adesea exotice,răsar din vegetaţia luxuriantă. Vânătoare de cerbi este motiv pentru reprezentarea unui peisaj cu forme

ample, ecleraj fantastic, într-o compunere barocă.

Francesco Trevisani (1656-1746), Moartea Cleopatrei • The Death of Cleopatra (ulei/pânză • oil/canvas, 92 x 68 cm)

În istoria egipteană, şarpele ocupă un rol principal (cobra Nilului împodobea coroana faraonului), fiind venerat ca unul dintre zei şi, de asemenea, folosit pentru scopuri care cereau o demnitate specială de

atitudine precum sinuciderea rituală. Cleopatra VII (68 – 30 î Chr) şi-a găsit moartea în muşcătura veninoasă a unei vipere când a pierdut tronul Egiptului.

CAP IVELEMENTE DE METODICA

• Predarea. Relaţia predare – învăţare – evaluare • Didactica modernă abordează procesul de învăţământ din perspectiva unităţii celor trei activităţi

fundamentale: predarea, învăţarea şi evaluarea. În sens tradiţional, predarea este înţeleasă ca activitatea specifică a profesorului de transmitere de cunoştinţe, gata elaborate, pe care elevii le receptează în mod pasiv. Viziunea asupra predării s-a schimbat însă radical din perspectiva didacticii moderne. Astfel, predarea, a depăşit limitele unei simple activităţi de comunicare, de transmitere de informaţii, extinzându-şi sfera prin integrarea acelor acţiuni şi operaţii sistematice întreprinse în vederea organizării desfăşurării şi îndrumării optime a activităţii de învăţare desfăşurate de elevi.

ETAPELE DIDACTICII CA TEORIE A INSTRUIRII

Etapa didacticii tradiţionale

de tip magistro-centrist (sec XVII-XIX)

Etapa didacticii moderne:

de tip psiho-centrist sau socio- centrist (sf. sec. XIX- prima jumătate a sec. XX )

Etapa didacticii postmoderne:

de tip curricular ( de la a doua jumătate a secolului XX)

Trăsături:

accent pe activitatea de predare;

sursa principală a cunoaşterii o reprezintă percepţia

- educaţia se realizează prin dirijarea autoritară a învăţării.

Trăsături:

accent pe activitatea predare-învăţare;

sursa principală a cunoaşterii este acţiunea determinată psiho-logic (curentul psiho-centrist);

educaţia se realizează prin dirijarea psihologică sau socială a învăţării.

Trăsături:

- accent pe activitatea de predare – învăţare – evaluare.

- Sursa principală a cunoaşterii o reprezintă acţiunea determinată psiho-social, interiorizată deplin prin strategii adecvate (curentul tehnocnetrist); educaţia se realizează prin autodirijarea învăţării.

ELEMENTE DE METODICA

• Procesul de predare se desfăşoară într-un spaţiu complex în care intervin mai multe variabile de care profesorul trebuie să ţină seama: obiectivele, psihostructura clasei de elevi, conţinutul – materia de studiat, metodologia didactică, mijloacele de învăţământ, locul de desfăşurare, timp – durata desfăşurării procesului de predare

CERCETAREA PEDAGOGICĂ PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA BIOLOGIE

• Din perspectiva programului „Lectura şi Scrierea pentru Dezvoltarea Gândirii Critice” (LSDGC), metodele de dezvoltare a gândirii critice se integrează într-un cadru specific de predare-învăţare structurat pe trei etape: EVOCAREA, REALIZAREA SENSULUI şi REFLECŢIA. Astfel, în etapa de evocare elevii sunt solicitaţi să-şi amintească ceea ce ştiu sau cred că ştiu în legătură cu tema ce urmează a fi abordată. În etapa de realizare a sensului elevii iau contact cu noile conţinuturi, iar etapa reflecţiei marchiază momentul în care elevii îşi însuşesc cu adevărat noile cunoştinţe exprimându-le cu propriile cuvinte.

• Această ultimă etapă – a reflecţiei – am încercat să o pun în valoare prin metoda jurnalului stiintifico-artistic, la clasele a VI-a ,tinand cont si de faptul ca multiplele vizite la muzeu necesitau organizarea materialului si pastrarea unei ordini in fisele de lucru.

CERCETAREA PEDAGOGICĂ PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA BIOLOGIE

• Am încercat să mă folosesc de metoda jurnalului, dându-i o formă accesibilă pentru scopul propus. La final am formulat un chestionar la întrebările căruia elevii au trebuit să răspundă pentru a vedea cât este de eficientă metoda.

• Obiective propuse:• Stimularea elevilor în vederea dezvoltarii curiozitatii• Dezvoltarea la elevi a dorintei de studiu individual consecvent• Determinarea elevilor spre a reflecta la semnificatiile ce par la prima vedere ascunse• Punerea elevilor în situaţia de a –şi expune concluziile;• Implicarea elevilor în utilizarea celor mai bune metode;

CERCETAREA PEDAGOGICĂ PRIVIND UTILIZAREA METODEI JURNALULUI LA BIOLOGIE

• La clasele a VI-a la care predau am folosit metoda jurnalului stiintifico-artistic la lecţiile de descriere a diversitatii lumii.. La fiecare lecţie am descoperit împreună partea stiintifica şi apoi am solicitat elevilor să deschidă o foaie de jurnal pentru lectia respectivă. In urma vizitelor la Muzeu,elevii au fost solicitati sa isi completeze fisele de jurnal cu notiuni artistice-UNDE au intalnit asemenea animale in muzeu si ce simbolistica prezinta animalele descoperite

• La sfârşitul semestrului, elevii au primit un chestionar (vezi anexa ) pe marginea jurnalelor completate..• Rezultatele chestionarului sunt următoarele:

• 1-Aţi completat jurnalul/ele cu tema dată la Biologie? Din 48 de elevi 38(79,16%) au răspuns afirmativ în timp ce doar 5 (10,41%) au dat un răspuns negativ.,restul de 5 fiind absenti la momentul chestionarului.

• 2. La întrebarea dacă a fost inteleasa partea stiintifica desprinsă din lecţie, 36 (75%)de elevi au răspuns de obicei da, 6 (12,5%) au răspuns că numai uneori în timp ce unul a omis raspunsul.

• Următoarea întrebare a fost legată de scopul pentru care s-au intocmit fisele stiintifico-artistice in jurnal. 18 (37,5%)de elevi au răspuns că au completat de curiozitate, 14 (29,16%) pentru nota iar 11 (22,91) nu au dat un raspuns concludent

• 4. Chestionarul fiind anonim am întrebat dacă jurnalele au fost completate şi fictiv. Elevii au răspuns că au fost sinceri – 42 (97,67%) chiar dacă unul (2,08%) dintre ei şi-a mărturisit faptul că a minţit.

• 5. La întrebarea dacă au ţinut jurnalul pentru notă şi dacă îl socotesc util elevii au răspuns: 16 (33,33%) pentru notă, 26 (54,16%) pentru că îl consideră util, în vreme ce 1 (2,08%) pentru a-l ţine ca amintire.

• 6. Am întrebat apoi dacă ei consideră că a completa o fisa la fiecare lectie ar fi util iar elevii au dat următoarele răspunsuri: 33 (76,74%) cred că da iar 10 (23,25%) cred că nu.

• 7. Pentru a vedea dacă elevii sunt familiarizaţi cu folosirea jurnalului am întrebat dacă elevii completează un jurnal al gândurilor şi activităţilor zilnice şi am primit răspunsul: 22 (51,16%) ţin jurnale şi 21 (48,9%) nu ţin astfel de jurnale.

• 8. După ce au completat răspunsurile la întrebările 1-7, când a trebuit să se gândească la cele notate in jurnalul lor elevii au trebuit să spună dacă e mai greu sau mai usor sa descrie un animal,un tablou (completând un jurnal) şi au dat următoarele răspunsuri: 24 (55,81%) au răspuns că a fost mai usor în timp ce 19 (44,18%) au considerat că nu.

• 9. Cerându-le să propună ei metode pentru o mai bună aplicare a cunostintelor dobândite la ore elevii au dat următoarele răspunsuri: 22(51,16%) dintre cei ce au răspuns acestei întrebări cred că jurnalul este o metodă bună, 17 (39,53%) consideră că printr-o participare activă la oră ar fi mai câştigaţi iar 1 (2,08%) nu a raspuns

CONCLUZII

• Aşadar:• Pentru că elevii nu şi-au semnat chestionarul, se constată că au răspuns cu

sinceritate – 6,32% declarând că au minţit la completarea jurnalului);• Cei mai mulţi elevi au respectat cerintele (41,76%) şi au completat fisele jurnalului

considerându-l util (61,73%);• Elevii conştientizează faptul că a completa jurnalul înseamnă a fi mai

profunzi(70,79%), unii dintre ei împlinind cerintele desprinse din lecţie numai pentru a avea ce scrie în jurnal (25,27%);

• Jumătate (51,16%) sunt familiarizaţi cu jurnalul (ţinând unul al gândurilor şi activităţilor zilnice-chiar daca nu permanent)

• Mai mult de jumătate (55,81%)dintre cei chestionaţi au constatat că e mai usor să prezinte fapte stiintifice sau artistice dupa ce au notat in fise concluziile proprii;

• Jurnalul este o metodă eficientă pentru ca elevii să-şi formeze deprinderi pozitive, acesta familiarizându-i cu munca de cercetare,analiza si sinteza .

• Clasa: a VI-a Anexa 1• Lecţia: Reptile• Fisa:. Scurta descriere -Unde am intalnit in Muzeu reptile

descriere stiintifica Picturi unde am intalnit reptile Simbol

Data data

,

• Anexa 2• • Chestionar – Jurnal stiintifico-artistic• • Cls a VI-a• • 1. Aţi completat jurnalul/ele cu tema dată la ora de biologie?• Da• Nu• • 2. Aţi inteles partea stiintifica desprinsa din lectie?• De obicei da• Uneori• Nu• • 3. Cu ce scop ati completat fisele?• De curiozitate• Pentru nota• Alte motive-care?• • 4. Aţi completat corect,prin studiu individual jurnalul vostru sau v-ati inspirat de la altii?• Da-corect• Nu• • 5. Aţi ţinut jurnalul pentru că îl socotiţi util sau pentru notă?• ..........................................................................................................................................................................................................................................• • 6. Credeţi că dacă am folosi un jurnal(fise) la fiecare lectie aţi fi mai castigati? • Da• Nu

ANEXA-CHESTIONARUL

• 7. Ţineţi un jurnal al gândurilor şi activităţilor zilnice?• Da• Nu• • 8. Prezentaţi trei notiuni stiintifica care v-au ramas in

memorie..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

• • • • 9. Prezentaţi trei elemente artistice (nume pictori,nume tablouri,scene tablouri,) care v-au ramas in memorie• .............................................................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................• • 10. Precizaţi 3 .elemente de simbolistica pe care le-ati retinut• .............................................................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................................• • 11. V-ati adus aminte mai usor notiuni regasite in jurnal??• Da• Nu• • 12.Propuneţi o modalitate prin care aţi putea imbunatati performantele voastre scolare-la biologie.•

REFERAT ELEV

• BOZDOGHINA ALEXANDRU clasa a VI-a A• Philip Ferdinand Hamilton-VANATOARE DE URSI• Deoarece fotografiatul in muzeu este interzis,singura imagine, gasita pe Internet,este aceasta:

• PARTE ARTISTICA•  • Acest tablou are 2 planuri:

-planul principal al luptei dintre trei caini si un urs• -planul secundar este un fundal special intunecat pentru a fi atrasa atentia spre planul luptei• Simbolul cainelui este de loialitate fata de om,curaj,putere • Dublul  domestic al lupului - cainele - e, deopotriva simbol al mortii. Panteonul egiptean este bogat in figuri

cinomorfe: Anubis, marele zeu e denumit Impou, „cel care are forma unui caine salbatic',  Kenthamenthiou are si el aspectul unui caine salbatic. Anubis trimite la Cerberul greco-indian. Cainii o simbolizeaza si pe Hecate, luna neagra, luna „devorata', reprezentata uneori, ca si Cerberul, sub forma unui caine tricefal.

• Ursul – primul simbol al ursului este acela al curajului si al puterii si, de aceea, este un popular simbol heraldic in Europa.Ursul este emblema Rusiei si a orasului elvetian Berne precum si la capitaliei Germaniei, Berlin.Culturile siberiene considera ca ursul, este o calauza a samanilor.Unele triburi bastinase din America, din nordul Asiei, practica un cult al ursului ca sa pacifice sufletele ursilor vanati.Din cauza ca ursii hiberneaza, el poate insemna inviere. Ursul are legatura cu luna, iar el era sacru pentru Artemis, zeita lunii la greci iar zeita Hera o transforma nimfa Callisto si fiul ei in constelatia ursului, Ursa Mare si Ursa Mica.In traditia crestina, ursul este un animal negativ,cu un temperament rau, maleficul, cruzimea, lipsa de mila, lacomia si uneori pe Satana.Totusi, deoarece se credea ca ursul se nastea fara forma si ca era intrupat de mama sa, ursul poate simboliza si schimbarea paganului si nasterea Fecioarei. Candva se credea ca ursul gras are puteri mistice de vindecare iar in psihanaliza ursul reprezinta pericolele inconstientului.Ursul grizzly de pe sigiliul statului California inseamna hotarare, determinare..

• Observam aici o lupta intre animalic si evoluat, intre viata (Natura-ursul) si moarte (simbolul cainelui).• Dintre cei trei caini ,unul este doborat,semn ca forta bruta ,animalica este foarte puternica.

• PARTE STIINTIFICA• Mamiferele reprezinta clasa superioara a verteratelor.In tablou apare cainele-mamifer domestic.

Corpul este acoperit cu blana de diferite culori si dimensiuni.Membrele se termina cu degete prevazute cu gheare.Exista deoseiri mari in ceea ce priveste forma capului si a urechilor-in functie de rasa.Dentitia de lapte este inlocuita de cea definitiva formata din incisivi necesari pentru prinderea prazii, caninii si molarii necesari pentru taierea si rosul hranei.

• Ursul Brun, a carui denumire stiintifica este Ursus arctos, este raspandit in mare parte din Eurasia si in America de Nord. Desi numarul ursilor bruni a scazut foarte mult, in unele zone chiar disparand definitiv, acest animal inca se gaseste in efective importante in Rusia, Statele Unite ale Americii, Canada si peninsula Scandinava. Ursul brun este omnivor, avand ca principale surse de hrana pestii si radacinile diferitelor plante. De asemenea, se mai hraneste cu mici mamifere si ocazional vaneaza si animale mai mari, cum ar fi caprioare. In lupta pentru mancare, un urs brun matur poate face fata unei confruntari cu haite de lupi sau feline mari. Au fost identificate peste 15 variatii de urs brun, insumand aproape 200.000 de exemplare. Cea mai intalnita subspecie este ursul brun "comun" (Ursus arctos arctos), prezent mai ales in estul Europei. Rusia adaposteste 120.000 de ursi bruni, in timp ce muntii Carpati sunt al doilea habitat, ca numar, din Europa cu aproximativ 5.000 de exemplare. In Franta si Spania, ursii bruni sunt in pericol de disparitie iar in insulele Britanice acest animal a disparut

• Pentru mine, aceasta experienta ,vizitele la muzeu a fost ceva unic.E ceva fantastic sa analizezi un tablou. Am invatat sa gandesc altfel, mai adanc.

• Multumesc pentru aceasta experienta doamnei profesoare de biologie.