IntroducereDezvoltarea şi realizările remarcabile ale biochimiei - multe încununate cuPremiul Nobel - au impus-o cu autoritate ca unul din cele mai dinamice domeniiîn ansamblul ştiinţelor contemporane.Obiectivele esenţiale ale biochimiei se referă la organizarea chimică aorganismelor vii sub raportul structurii, funcţiei şi proprietăţilor biomoleculelor, lanatura şi mecanismele reacţiilor biocatalitice asociate structurilor celulare şiinfracelulare, la procesele biochimice ale metabolismului, la reglarea şi controlulbiochimic al activităţii celulare. Biochimia vegetală pune la dispoziţia studenţilor şi specialiştilor un material documentat cât mai aproape de specialitatea lor. Princ o n ţ i n u t u l s ă u a c e s t m a t e r i a l u r m ă r e ş t e î n s u ş i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r d e b i o c h i m i e a b s o l u t n e c e s a r e a l t o r d i s c i p l i n e c a r e s e b a z e a z ă p e d a t e l e b i o c h i m i c e , c â t ş i pentru rezolvarea unor probleme practice cu care se confruntă viitorul specialist.Biochimia este ştiinţa care studiază materia vie şi fenomenele specificeacesteia sub raportul organizării moleculare, a compoziţiei şi constituţiei chimice,p r e c u m ş i a p r o c e s e l o r d e t r a n s f o r m a r e ( b i o s i n t e z ă ş i d e g r a d a r e ) a a c e s t o r   biomolecule prin care se generează şi se utilizează energia necesară manifestărilor vitale. Rezultă astfel că abordarea biochimică a materiei vii implică două aspecte:a) biochimia descriptivă (identificarea şi descrierea substanţelor din alcătuireamateriei vii);b ) m e t a b o l i s m u l ( c u n o a ş t e r e a m e c a n i s m e l o r d e t r a n s f o r m a r e a m a t e r i e i v i i , transformare care stă la baza vieţii)MODUL I1. GLUCIDE1.1. Consideraţii generale, clasificareGlucidele (hidraţi de carbon, zaharide) sunt substanţe universal răspânditeîn regnul vegetal şi animal. În organismele vegetale superioare, proporţia lor ested e p e s t e 5 0 % d i n s u b s t a n ţ a u s c a t ă . S u b a s p e c t f i z i o l o g i c ş i b i o c h i m i c s u n t substanţe foarte importante. Ele au atât rol structural cât şi energetic, furnizând înurma proceselor metabolice 50-70% din energia totală.Clasificarea glucidelorÎn funcţie de posibilitatea de hidroliză şi unele caracteristici structurale, glucidele se clasifică în următoarele grupe: oze şi ozide. Ozele sunt glucide simplecare nu mai hidrolizează. Ozidele sunt substanţe care sub influenţa enzimelor sauacizilor suferă scindare hidrolitică, trecând numai în oze (în cazul holozidelor) şiîn oze şi substanţe neglucidice (agliconul), în cazul heterozidelor.1.2. Oze (monoglucide, monozaharide): structură, izomerie, proprietăţi,reprezentanţi O z e l e c o n ţ i n o g r u p a r e c a r b o n i l ş i m a i m u l t e g r u p ă r i h i d r o x i l , p o t f i considerate produşi de oxidare ale poliolilor aciclici. Dacă se oxidează grupareade alcool primar se obţine o grupare funcţională de aldehidă (aldoze), iar dacă seoxidează o grupare de alcool secundar se obţine o cetonă (cetoze).Î n f u n c ţ i e d e n u m ă r u l a t o m i l o r d e c a r b o n d i n m o l e c u l e , a l d o z e l e ş i cetozele naturale pot fi: trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, etc.1.2.1. Structura şi izomeria ozelor În  general,  ozele  au  catenă  liniară  aciclică,  doar  câteva  au  catenaramificată, de exemplu apioza (pentoză din pătrunjel).Unele dintre proprietăţile fizico-chimice ale ozelor nu pot fi explicate cu aceste structuri de exemplu reacţia Schiff sau fenomenul de mutarotaţie.Aceste comportări ale ozelor au putut fi explicate, admiţând pentru oze ostructură ciclică (Tollens 1884 şi E. Fischer 1912). Ciclizarea esterezultatul adiţiei intramoleculare a unei grupări hidroxilice la gruparea carbonil.2C OHOHCH2CC OHOH2CHHHD - apiozaD - ribozaHHCH2OHOH  CCOHHOCC OHHHOHCC OHOHCC OHOH2CHHHHCD - glucozaOH2CHOCC  HHHCH

2OHOHCCOHD - fructozHOHO

  Teoretic, gruparea carbonil ar putea reacţiona cu oricare din grupărilehidroxil, dar din cauza unghiurilor de valenţă ale atomului de carbon, 1090

28',stabile sunt numai ciclurile cu 5 şi 6 atomi. Astfel, ciclizarea la aldoze se face între gruparea carbonil de la C1şi hidroxilii din poziţia 5 sau 6. În acest caz la C1(aldoze) şi C2(cetoze), apare o grupare hidroxil numităhidroxil glicozidicsausemiacetaliccu proprietăţi deosebite de ale celorlalţi hidroxili din moleculă.Astfel heterociclul cu 6 atomi se numeşte piranozic, deoarece derivă de lap i r a n ş i c e l c u 5 a t o m i s e n u m e ş t e f u r a n o z i c d e o a r e c e p r o v i n e d e l a f u r a n . Monoglucidele cele mai importante se găsesc libere, cel mai adesea ca piranoze,iar ca furanoze se află în compuşi (diglucide, poliglucide, acizi nucleici). Pentruredarea corectă a valenţelor, W. N. Haworth a propus formulele perspectivice.Trecerea de la reprezentarea Tollens la structura Haworth se face ţinând cont deurmătoarele reguli: radicalii orientaţi la dreapta în formula Tollens, se găsesc subplanul hexagonal sau pentagonal în structura Haworth, iar cei din partea stângă segăsesc deasupra planului. Carbonii care nu se găsesc în ciclu se scriu deasupraplanului.__________________________________________________________ ♦Sarcină de lucru: Scrieţi formele piranozice şi furanozice ale glucozei şi fructozei.__________________________________________________________ Izomeria ozelor Ozele sunt compuşi care formează mai multe tipuri de izomerie.Î n c e p â n d d e l a t r i o z e î n t â l n i mizomeria de compensaţie funcţională  ,izomerii fiind determinaţi de natura grupării carbonilice. Proprietăţile fizico- chimice ale aldozelor şi cetozelor cu acelaşi număr de atomi de carbon, sunt multdiferite.__________________________________________________________ Activitate♦Indicaţi ozele izomere de compensaţie funcţională din: trioze, pentoze şihexoze.______________________________________________