7/26/2019 refearat zootehnie

http://slidepdf.com/reader/full/refearat-zootehnie 1/5

Clasifcarea bovinelor  Bovina (vaca)  este un animal domestic

membru a subordinului Ruminantia  (rumegătoarele),familia Bovidae  iș  face parte din grupul vitelor cornutemari. Vacile sunt crescute pentru carne piele  iș  lapte,precum iș  ca animale de trac iune.ț

Din punct de vedere al sistematicii zoologice, bovinelefac parte din clasa Mammalia, subclasa Euteria,ordinul !ngulata, subordinul "rtiodact#la, grupaRuminantia, familia $avicorne (Bovidae), subfamiliaBovinae.   %n subfamilia Bovinae sunt două genuri& Bos i Bubalus. 'enul Bos cuprinde laș

rndul său următoarele subgenuri& Bos taurus, Bibos, Bizon, oepagus.  Bovinele sunt animale de talie mare sau mi*locie, cu trunciul lung, larg i adnc,ș

cu dimorfism se+ual accentuat. unt animale erbivore i rumegătoare cu stomaculș

compartimentat, pentru a folosi bine celuloza. "u membre puternice care se termină prindouă ungii (ongloane) formnd copita despicată. "u coada lungă, pielea groasă, părulscurt i neted.ș

  Rasele de taurine se pot clasifica după aptitudinea productivă principală,gradul de ameliorare, provenien ă, origine etc.ț

a) După aptitudinea productivă principală&

- rase pentru lapte: olstein-/riză, 0erse#, "ngler1

- rase pentru carne: $arolaise, ereford, "ngus1

Angler 

Jersey

Hol

stein-Friză

Angus

Hereford

- rase mixte: immental, c2#z1

- rase de tracţiune: ură de stepă.

b) După gradul de ameliorare rasele pot fi&

- rase primitive  (neameliorate) 3n evolu ia cărora omul a intervenit mai pu in iț ț șcare, de obicei, au o produc ie scăzută1ț

- rase perecţionate care se caracterizează printr-un nivel productiv foarte ridicat 3n direc ia respectivă de e+ploatare.ț

c) După provenine ă sau ara de formare&ț ț

- rase locale (autohtone)- rase de import.

  Clasificarea raselor de bovine existente la noi în arăț  se face innd seamaț

de provenien a lor, de gradul de ameliorare i caracterul produc iei, astfel&ț ș ț

 A. Rase autohtone:

a) primitive: ură de stepă i Vaca de munte (Mocăni a)ș ț

b) ameliorate:- mi+te& Băl ată romnească, Brună de Maramure , inzgau de 4ransilvania1ț ș

- de lapte& Băl ată cu negru romnească, Ro ie dobrogeană.ț ș

B. Rase importate:- de lapte& olstein /riză, Ro ie daneză, 0erse#1ș

- mi+te& immental, c2#z, inzgau1- de carne& ereford, $arolaise

SchwyzSimmental

7/26/2019 refearat zootehnie

http://slidepdf.com/reader/full/refearat-zootehnie 2/5

Bovină rasa sură de stepă

Bovina ro ie danezăș

Vaca de munte Bovina pinzgau

  asele locale eameliorate mai au o singură reprezentantă, rasasură de stepă. rovine din Bos taurus primigenius i a fost foarte răspndită 3n araș ț

noastră pnă la primul război mondial.5a ora actuală arealul ei s-a restrns foarte mult, datorită 3ncruci ărilor de absorb ie cuș ț

rase perfec ionate. $ondi iile pedoclimatice 3n care a trăit rasa au determinat apari iaț ț ț

mai multor varietă i& moldovenească, transilvăneană, ialomi eană (dunăreană),ț ț

dobrogeană.  ase locale ameliorate cuprind& băl ata româneascăț  , brună deMaramureș, băl ată cu negru româneascăț  iș  pinzgau de ransilvania. 

asa Băl ată rom! ească

"B )  este rezultatul 3ncruci ărilor deș  

absorb ie al taurinelor ură de stepă cuț

immental. 6mporturile de taurine din rasaimmentals-au făcut la 3nceput (789:) 3n zona Rădău i-ț

uceava, apoi (788:) 3n zona Media ului,ș

igi oarei iș ș  5ugo*ului, iar din 7;:: 3n zona

<doreiului. După cel de-al doilea  războimondial s-au făcut din nou importuri deimmental din Elve ia i "ustria pentruț ș

consolidarea 3nsu irilor rasei Băl atăș ț

romneacă.   %nsu irile morfologice iș ș

productive. e asemănă cu rasaimmental.$uloarea este băl ată galben cuț

7/26/2019 refearat zootehnie

http://slidepdf.com/reader/full/refearat-zootehnie 3/5

alb, culoarea galbenă putnd avea nuan e de la galben descis pnă la ro u. $apul iț ș ș

membrele de la genunci i *arete 3n *os sunt 3ntotdeauna albe.ș  Mucoasele au culoarearoz caracteristică. $oarnele i ungiile sunt de culoare galben-descis.ș

  !onforma ia corpoalăț   este 3n general armonioasă, iar constitu ia robustă.ț

$apul este potrivit de lung, larg i adnc cu linia superioară dreaptă. !gerul este asimetricș

dar mare, cu sferturile posterioare mai dezvoltate dect cele anterioare, esutul glandular ț

dezvoltat, membre lungi, puternice, cu aplomburi 3n general corecte.Dacă este bine 3ntre inută, rasa B.R. dă produc ii de =>::-?::: l cu =,8@ grăsime.ț ț

Recordistă absolută a fost vaca Aana de la .E.A. 0uncu-Bon ida, care 3n lactaia a 6V-a aț

realizat 7=C7C l lapte cu ?,:;@ grăsime.  "n ceea ce prive te produc ia de carneș ț  ,  rasa se remarcă prin 3nsu iriș

favorabile. 4ineretul mascul realizează sporuri medii zilnice de 7:::-7C:: g, cu unconsum specific de >,C-,> !FGg. 5a 7=-7> luni pot realiza mase corporale de ?>:->::Gg. 4ineretul femel de reproduc ie, la luni are o masă corporală medie de 79:-78: Gg.ț

5a 7C luni a*unge la apro+imativ =:: Gg, iar la 78 luni (vrsta de reproducie) la ?C:-?=:Gg. Randamentul la sacrificare variază 3ntre >C - >9@.  #efectele cele mai des 3ntlnite ale rasei sunt&- masa corporală cu 7:-7>@ mai mică dect cea dorită, crupa 3ngustă, coada prinsă sus,lărgimea trunciului i adncimea toracică mai mici dect stabile te standardul rasei1ș ș

- defectele de aplomb ca *arete descise, Hcoate de vacăI, panardism etc.1- capacitatea productivă foarte variabilă1- uger asimetric, indicele mamar avnd valori de ?=,;@, mai pu in pretabil la mulsulț

mecanic- viteza de muls redusă de 7,:; lFminut.  $erspective - Va fi principala rasă din ară, reprezentnd ?:@ din efectivul deț

taurine. Va fi crescută 3n rasă curată i se va ameliora prin Hpresiunea de selec ie prinș țmasculiI folosind la reproduc ie tauri testa i amelioratori autotoni sau material seminalț ț

din import provenit de la cei mai valorici tauri testa i amelioratori.ț

e vor crea 8-7: linii prin Hizolare reproductivăI, care vor furniza materialul femel necesar fermelor de elită, apoi se va practica crosul 3ntre linii. %n continuare va fi crescută 3n zonacolinară i de podi din 4ransilvania, Banat, $ri ana i nordul Moldovei.ș ș ș ș

  asa Brună de #aramure "B ș   ) s-aformat 3n urma 3ncruci ărilor ș  de absorb ie a raseiț

ură de tepă i Mocăni a cu rasa c2#zș țadusă 3n  zona igetului din 788:, de cătremuncitorii forestieri din "ustria i 'ermania.ș

5a 3nceput 3ncruci ările s-au făcut la 3ntmplare,ș

după care 3ntre anii 7899-7;:: au fost importatetaurine din 'ermania i "ustria. După anul 7;::ș

s-au importat noi efective din Elve ia. !n rolț

important 3n răspndirea rasei 3n sudul ăriiț

respectiv regiunea ubcarpatică, l-a avut

crescătoria statului de la Runcu, 3nfiin ată 3n 7;:9. %n zona Maramure ului rasa se e+tindeț ș

tot mai mult, astfel că după primul război mondial efectivul de taurine din această rasă iș

meti ii au a*uns să reprezinte ?>@.ș

  După 7;?8-7;?;, pentru refacerea efectivului s-au făcut importuri mari de taurinec2#z, 3n special tauri, care au fost distribui i sta iunilor de montă din Maramure ,ț ț ș

subcarpa ii Munteniei, <lteniei i Moldovei.ț ș

  Aria de răspândire i efective.ș  %n afară de zona principală de formare-Maramureș- rasa este răspndită i 3n zona ubcarpa ilor Moldovei, Munteniei i <lteniei i reprezintăș ț ș ș

=:@ din efectivul total de taurine din ară.ț

entru a ne da seama de valoarea materialului biologic e+istent 3n ară, men ionăm că 3ntreț ț

anii 7;C=-7;?: s-au e+portat peste 7:::: cap femele i C:: masculi 3n 'recia, 4urcia,ș

6srael, 6talia, $eoslovacia i ciar "ustria.ș

   Însu iri morfologice i productive.ș ș Este o rasă mult mai omogenă dect Băl ataț

romnească. e 3ncadrează 3n tipul mi+t de produc ie lapte-carne. 4alia este de 7C?-7=:ț

cm, cu o masă corporală de ?>:->>: Gg la vaci, 8::-;:: Gg la tauri.$onstitu ia animalelor este de tip fin-robustă, temperamentul vioi, comportamentul blnd.ț

 "re o dezvoltare corporală propor ională, adncimi mari, talia i masa corporlală mi*locie,ț ș

dar lungimi ceva mai mici.  Culoarea este brună, cu diferite nuan e, de la oriciu-argintiu la brun-negricios. "reț ș

caracteristic un inel de culoare mai descisă 3n *urul botului. uan a de culoare este maiț

descisă pe linia superioară a corpului i pe fe ele interne ale membrelor.ș ț

  Capul este scurt, larg i e+presiv, cu linia superioară dreaptă, uneori oblică postero-ș

anterior, trunciul lung, adnc i destul de larg, abdomenul bine dezvoltat, crupa largă dar ș

pătrată i membrele scurte dar puternice. !gerul de formă i dezvoltare variabilă, este bineș ș

prins cu 3nsu iri mai bune pentu mulsul mecanic dect al rasei B.R.ș

  Produc ia medie de lapteț  este de =>::-=8:: l, cu =,9-=,8@ grăsime. Recordistarasei este vaca Dida de la !lmeni-Buzău, care a dat ;8;8 l cu ?,7@ grăsime. %n ceea ceprive te produc ia de carne, tineretul realizează sporuri zilnice de 8::-7::: g, cu unș ț

consum specific de >,>-,> !FGg spor.  Calită i.ț   Rasa are numeroase calită i, dintre care amintim& prolificitate bună,ț

tineretul putndu-se monta la 79-78 luni cnd a*unge la =9:-=8: Gg1 rezisten ă iț ș

adaptabilitate1 o produc ie bună de lapte i de carne, dacă se asigură condi iiț ș ț

corespunzătoare de 3ntre inere i fura*are.ț ș

  Defecte. $omparată cu rasa c2#z, are o masă corprală mai mică cu cca. 7::Gg, precocitate i procent de grăsime mai scăzute, lungimi i lărgime mai reduse, uneleș ș

defecte de conforma ie i deț ș

aplomb (*aret descis, ci i ă scurtă etc.) mo tenite de la rasele locale care au contribuit laș ț ș

formarea ei.  Perspective. Datorită calită ilor sale, rasa Brună de Maramure , va fi ca pondere aț ș

două rasă de la noi cu =:@ din efectiv. Va fi crescută 3n rasă curată 3n Maramure i 3nș ș

toată zona subcarpa ilor răsăriteni i meridionali. 5a reproduc ie se vor folosi tauri autotoniț ș ț

testa i amelioratori, precum i tauri de mare valoare zootenică din import, 3n special dinț ș

rasa Brună americană. rogramul de ameliorare prevede că se vor crea 3n cadrul raseicirca linii, fiecare fiind crescută 3n 7-= ferme de elită, apoi se va practica crosul 3ntre linii.

7/26/2019 refearat zootehnie

http://slidepdf.com/reader/full/refearat-zootehnie 4/5

  asa Băl ată cu negru rom!neascăț  "B$%  a pătruns 3n ara noastră 3ncăț

de la sfr itul secolului trecut dar fără a lăsa urme benefice. %ncepnd din 7;: s-au făcutș

importuri organizate de vaci i tauri din Danemarca, <landa, $anada, .!.". etc. -auș

importat >??>= *uninci, 7C; tauri i 7=>8C8 doze de material seminal congelat.ș

Materialul biologic importat s-a reprodus 3n rasă curată i totodată, s-a folosit la 3ncruci ăriș ș

de absorb ie timp de ?-> genera ii cu rasele locale. Din aceste 3ncruci ări s-a ob inut oț ț ș ț

popula ie care are o structură genetică proprie, manifestă tendin ă de izolare reproductivă iț ț șeste bine adaptată condi iilor locale.ț

B..R. este răspndită 3n zona de cmpie din sud-estul i sudul ării, ca i 3n zonele deș ț ș

cmpie i de *oasă alitudine din Moldova.ș  B..R. are caractere morfologice ce se 3ncadrează 3n cele specifice rasei /riză europeană, 3nregistrndu-se o mare variabilitate, datorităprovenien ei diferite a materialului importat iț ș

condi iilor de cre tere i ameliorare.ț ș ș

Vacile adulte au 3n medie, talia de 7C9,C cm i oș

greutate de >>: Gg, profilul lateral trapezoidal, ugerul

voluminos i aptitudini bune pentru mulsul mecanic.ș %n ceea ce prive te culoarea, nu se 3nregistreazăș

diferen e semnificative fa ă de rasele parentale.ț ț

ivelul productiv al popula iei active este de ?::: l lapte cu =,8@ grăsime. roduc ia medieț ț

 3n fermele de elită a fost de peste ?>:: l.  Rasa manifestă aptitudini bune i pentru produc ia de carneș ț  . "stfel, la 7C lunitineretul realizează o masă corporală de =>: Gg, iar la 79 luni de ?>: Gg, 3nregistrndu-seun spor mediu zilnic de cre tere de ;>:-7::: g la 3ngră area intensivă. Randamentul laș ș

sacrificare este de >=->>@.Efectivul mare răspndit pe o arie geografică e+tinsă, structura genetică proprie, tendin a deț

izolare reproductivă, adaptabilitatea bună la condi ile locale, au făcut ca această popula ieț ț

să fie omologată 3n anul 7;89 sub denumirea de B..R.

asa &inzgau de 'ransilvania "&') este popula ia de taurine rezultatăț   3n urma 3ncruci ărilor de absorb ie dintre vacile locale ură de stepă iș ț ș  de munte cu tauri din rasainzgau, originari din "ustria.

7/26/2019 refearat zootehnie

http://slidepdf.com/reader/full/refearat-zootehnie 5/5

rimele importuri s-au făcut 3n 4ransilvania (ibiu, Bra ov iș ș

unedoara) 3n anul 78:, apoi 3n $ara -everin i Bucovina. !n rolș ș

important 3n formarea rasei l-au *ucat asocia iile crescătorilor dinț

Beclean (/ăgăra ), Media i $isnădie.ș ș ș  5a ora actuală rasa mai este răspndită 3n treicentre&- 3n sudul 4ransilvaniei, 3n *urul ibiului i unedoarei1ș

- 3n vestul 4ransilvaniei, respectiv mun ii "puseniț

(*ud. $lu*, Bior, ăla* i "lba)1ș

- 3n *ud. uceava (nord-vestul Moldovei).  nă la primul război mondial rasa s-a e+tins mult,apoi treptat a cedat locul raselor Băl ată romnească i Brună de Maramure , care s-auț ș ș

dovedit mai productive. Reprezintă cca. ?@ din efectivul total de bovine din ara noastră.ț

  "nsu irile morfologice i productive.ș ș  "re un e+terior armonios, cu o conforma ieț

caracteristică raselor cu aptitudini mi+te (lapte, carne i trac iune), temperament vioi, dar ș ț

blnd. Roba are desenul caracteristic& ro u-vi iniu, cu o dungă albă ce pleacă de la grebănș ș

pe spinare, ale, crupă, regiunea perineală i se 3ntinde mai departe pe abdomen pnă laș ș

capul pieptului. De asemenea, culoarea albă formează cte un inel pe antebra i gambă.ț ș

  4alia vacilor este curpinsă 3ntre 7C:-7=: cm i masa corporală de ?::->:: Gg. %nș

mun ii "puseni taurinele din rasa inzgau sunt ceva mai mici. $orpul lor este adnc, cuț

abdomen mare, membre scurte, capul scurt, gtul scurt i musculos, linia superioară u or ș ș

 3n euată, ceva mai ridicată la crupă. Multe vaci au Hcrupa 3n acoperi H uneori ascu ită, largăș ș ț

la olduri i strmtă la iscii.ș ș Sursa de inormare: Z!"#$%"-&odul de