ref 005683

7/17/2019 Ref 005683

http://slidepdf.com/reader/full/ref-005683 1/3

DelfiniiDelfinii

Delfinii sunt animale foarte simpatice. Oare existã cineva care nu i-a vãzut , laDelfinarium sau la televizor , la emisiunile pentru copii sau la Animal Planet ? Cred cã

nu. A vorbi despre delfini este la fel de dificil ca a vorbi despre orice altceva , deoarecetoate domeniile stiintei sunt foarte vaste înct nici specialistii nu pot cunoaste totul.!otusi sã încercãm sã povestim cte ceva despre aceste fiinte, despre obiceiurile lor sidespre adaptarea lor la mediul acvativ.

Delfinii si porcii de mare "delfinii comuni# sunt mamifere desi se aseamãnã cu pestii. $e putem numi miracole ale evolutiei pentru cã desi ele descind din animaleterestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au fãcut ca acestia sã fieconsiderati la prima vedere mai de%rabã pesti dect mamifere. &i înnoatã cu %ratia , fortasi a%ilitatea pestilor si s-au adaptat în multe privinte pentru a-si %ãsi si captura prada.Corpul lor are o formã aerodinamicã, fusiformã, folosesc la înnotat coada care seaseamãnã cu înnotãtoarea codalã a pestilor. 'obiliatea si viteza de înaintare în apã a(un%

si c)iar depãsesc pe cele ale dusmanului lor de temut * rec)inul. !oate aceste modificãrinu au dus la atrofierea sau disparitia proprietãtilor fundamentale ale strãmosilor terestri,delfinii fiind totusi mamifere , asa cã au sn%e cald, respirã cu a(utorul plãmnilor iar puii sunt alãptati de cãtre mamã. Delfinii cuprind + %enuri si în total de specii" amintim delfinul cu bot prelun%it, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul uci%as sauorca, etc#. Delfinii au lun%imea cuprinsã între ,/ si + metri, iar %reutatea variazã de la 012% la 0/11 2ilo%rame. De asemenea existã %enuri de porci de mare si în total 3 specii"de exemplu * delfinul comun, delfinul lui Dall#. $un%imea porcilor de mare variazã între, 4 ,/ metri si %reutatea de la 1 la 31 de 2%.

Cele mai apropiate rude ale delfinilor si porcilor de mare sunt cetaceele dedimensiuni uriase , printre care balena , cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor si

uriasa balenã uci%asã. Aceste douã specii sunt reprezentanti ai celor douã familii aicetaceelor, cele cu fanoane care filtreazã or%anismele vii ale planctonului cu a(utorulfanaoanelor asezate în orificiul bucal asemenea unui %ard si cele cu dinti care )ãituiesc,captureazã si-si mãnncã prada asemenea animalelor de pradã.

Delfinii si porcii de mare apartin familiei cetaceelor cu dinti. &le sunt dedimensiuni mai mici, )rana este alcãtuitã aproape numai din peste si sepii, desi cel maimare reprezentant al lor orca "delfinul uci%as# , spaima mãrilor, atacã focile si alti delfini.5ntre delfini si porcii de mare nu existã prea mari diferente. Delfinii au botul cãrnos sidintii conici, iar porcii de mare au dintii sub formã de cazma si numai în maxilarul de (os.

Adaptarea delfinilor la viata acvaticã este asa de mare înct pe uscat acestia sunt practic neputinciosi. 6emnul cel mai evident al adaptãrii la mediul în care trãiesc estestructura si constitutia corpului. Pentru cã forma aerodinamicã este o conditie esentialã ladeplasarea rapidã prin apã, a cãrui densitate este mai mare dect a aerului , delfinii si porcii de mare si-au dezvoltat o formã fusiformã, asemãnãtoare unei torpile, practicrenuntnd la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului . Astfel urec)ile s-auatrofiat , or%anele %enitale att la mascul ct si la femelã au o pozitie normalã în interiorulcorpului, memebrele posterioare nu au lãsat nici o urmã iar membrele anterioare s-autransformat în înnotãtoarea în formã de aripã, avnd rolul de a stabiliza si crmuimiscarea. Coada s-a transformat în înnotãtoarea codalã, ri%idã si latã . Pielea delfinului

7/17/2019 Ref 005683


este netedã si finã ca mãtasea, total lipsitã de pãr. Denivelãrile create de oase si musc)isunt corectate de stratul de %rãsime aflat sub piele, %rãsime care are rol si de izolator termic, adicã reduce pierderile de ener%ie, lucru important deoarece apa mãrii esteîntotdeauna mai rece dect temperatura animalelor.

Alãturi de forma aerodinamicã, care îsi sare în oc)i cum se spune, viteza mare de

înanintare este obtinutã si datoritã altor proprietãti mai putin vizibile. Astfel pliuriletransversale ale pielii delfinilor reduc turbulentele care pot apare în apa care cur%e pecorpul animalului mãrind rezistenta la înaintare prin sc)imbãrile de presiune. Prinreducerea acestor turbulente se reduce astfel rezistenta mediului la înaintare. 5n plusstratul superior de celule ale pielii se toceste extrem de rapid 4 c)iar si de ori zilnic 4 iar uleiul produs de celule îmbracã corpul a(utnd astfel înaintarea prin apã. Datoritãacestor proprietãti delfinul lui Dall este specia cea mai rapidã , putnd înnota si cu vitezade /1 2m7) si aceastã vitezã o poate pãstra pe distante foarte mari. Delfinii au obiceiul dea sãri din apã din cnd în cnd si înnoatã practic în aer. & posibil ca aceasta sã fie ometodã de a reduce rezistenta mediului si cum aerul are o densitate mult mai micã dectapa frneazã mai putin delfinul si acesta poate respira . &xpirã prin orificiul nazal aflat pe

crestetul capului, îsi umple apoi plãmnii cu aer , dupã care se poate scufunda. Delfinii nuse scufundã la adncimi foarte mari de aceea nu trebuie sã înma%azineze mult oxi%en în plãmni. $e a(un%e o (umãtate de secundã deasupra apei pentru a insipra. Dar dacã sescufundã la adncime foarte mare pot inspira mult aer în plãmni astfel cã pot înma%azinamult oxi%en în %lobulelel rosii " mult mai mult dect oamenii#. Cei mai multi delfini si porci de mare au mult mai mult sn%e dect alte animale terestre de acelasi dimensiuniastfel cã ei pot înma%azina mult mai mult oxi%en.

Delfinii si porcii de mare vneazã de obicei în stratul superior al mãrilor iluminatde razele soarelui astfel cã se pot folosi de vãz în timpul acestei actiuni. $entila oc)ilor secaracterizeazã prin aceea cã are posibilitatea de sc)imbare a formei astfel cã acestia îsi pot fixa bine obiectele att în apã ct si în aer. 6peciile cu botul prelun%it au o excelentãvedere binocularã " vedere în spatiu tridimensionalã# cu a(utorul cãreia pot aproximafoarte bine distanta la care se aflã ceea ce vãd. Desi vãzul este foarte util pentru delfini,acesta nu este indispensabil pentru a supravietui. &i posedã si alte proprietãti cu a(utorulcãrora percep extrem de bine mediul în care trãiesc.

Astfel cel mai important rol în perceptia delfinilor îl are urec)ea. 8rec)ea nici nuse vede din exterior -se pot observa doar douã orificii în spatele oc)ilor- dar functioneazãextrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propa%are al undelor sonore în mediul subacvatic si putem spune cã au posibilitatea de a percepe sunetele9stereo:, astfel înct localizeazã directia exactã de unde vine sunetul. 8recc)ea interioarãa delfinului este în%lobatã într-un tesut asemãnãtor spumei astfel cã nu preia vibratiaoaselor capului. Asta înseamnã cã undele sonore venite din lateral nu a(un% în acelasitimp la ambele urec)i si din diferenta de timp delfinul constatã precis din care dierctie provin. Omul scufundat în apã nu poate face asa ceva deoarece sunetele a(un% simultan laambele urec)i prin oasele craniului, indiferent de directia din care provin.

Aceastã calitate a delfinilor este foarte importantã pentru cã el trãieste în lumeasuntelor att cele emise de alte animale dar si de el însusi. Delfinii si porcii de mare seorienteazã cu a(utorul sonarului, radarul cu ultrasunete . Delfinul emite continuu sunetecare se reflectã pe obiectele aflate în prea(mã astfel cã el defineste distanta dintre el siobiect în functie de timpul scurs de la emisia sunetului si pnã la receptia lui iar cu

7/17/2019 Ref 005683


a(utorului auzului stereo si poate percepe si directialui. 6unetele emise de delfini sunt produse de orificiul nazal. 6unetele sunt receptate de suprafata concavã a craniului dupãcare sunt focalizate de lentila acusticã formatã dintr-un tesut adipios aflat deasupra botuliu si fetei. Aceastã formatiune de 9pepene: dã forma boltitã a fruntii mai multor specii de delfini. Din instinct delfinul analizeazã ecourile auzite si capãtã ima%inea

mediului ce-l încon(oarã putnd evita obstacolele si %ãsi )rana.Pentru prelucrarea tuturor acestor informatii este necesar un mare numãr de celulenervoase si probabil acesta este motivul pentru care creierul delfinilor si este foarte mare"masa creierului cntãreste 2% fatã de cea a unui om adult care are doar ,/ 2%#.Delfinul este de altfel un animal deosebit de inteli%ent cu o mare capacitate de a învãta.;rana delfinilor si porcilor de mare constã în pesti si sepii. &xceptie face orca, delfinuluci%as, care vneazã animale cu sn%e cald, cum ar fi foci, pin%uini, alte cetacee. 6-asemnalat un caz cnd un %rup de orci au atacat o balenã albastrã,au omort-o si devorat-o partial.

Delfinii mncãtori de pesti mãnncã orice fel de peste dar sunt si cazuri cum ar fidelfinii cu cocoasã, care vneazã în apropierea tãrmului. Altii, ca delfinii tropicali,

vneazã mai ales în lar% iar porcii de mare vneazã în %rupuri restrnse de cte doi-patruindivizi. Delfinii care vneazîã în lar% se adunã în %rupuri foarte mari, de 111 deindivizi sau c)iar mai multi. <rupurile de delfini pot fi întlnite mai des în apele bo%ateîn )ranã, acolo unde din cauza curentilor apa rece , mai bo%atã în )ranã a(un%e lasuprafatã unde se amestecã cu apa mai caldã crend astfel conditii favorabile dezvoltãriisi înmultirii planctonului care atra%e sardelele si lostritele si acestea la rndul lor atra%delfinii care cu a(utorul sonarului descoperã aceste bancuri de pesti. Delfinii se rotesc în (urul lor si pestii se adunã în %rup compact, urcnd la suprafatã. Cu ct %rupul de delfinicuprinde mai multi indivizi cu att bancul de pesti este mai usor de manevrat. Odatãa(unsi la suprafatã, pestii nu prea mai au scãpare, delfinii aruncndu-se asupra prãzii.Delfinii tropicali din zana Oceanului Pacific se a(utã cu delfinii din Oceanul Atlantic. 5ntimp ce unii se )rãnesc ceilalti stau de pazã atenti la aparitia rec)inilor sau delfinilor uci%asi. Aceste %rupuri de delfini sunt însotite de cele mai multe ori de bancuri de ton, pesti rãpitori de dimensiune si mobilitate mare, care se ospãteazã si ei de la masadelfinilor. 8n inconvenient al acestei într-a(utorãri ar fi acela cã navele de pescuit oceanicurmãresc bancurile de ton si constituie un pericol si pentru cãlãuzele lor * delfinii.

Delfinii se caracterizeazã în %eneral printr-o slabã le%ãturã între parteneri.'asculul nu pãstreazã de obicei le%ãtura cu urmasii lui. =emela dã nastere unui sin%ur pui, pe care îl alãpteazã pnã la doi ani, timp în care îl prote(eazã.

<rupul de delfini uci%asi sunt mult mai stabili în le%ãturile cu partenerii. 'asculiidominanti pãstreazã în (urul lor - 0 femele, ln%ã care îsi vor petrece toatã viata si cucare cresc împreunã mai multe %eneratii de pui. Astfel de %rupuri sunt formate de indivizitineri, masculi si femele, alãturi de delfini maturi.

Cele cteva informatii despre delfini si viata lor se înc)eie. !inãnd cont cã eitrãiesc în toate oceanele si apele lumii, deci si în 'area >ea%rã, poate la varã , la mare,veti avea prile(ul sã îi întlniti.

ref 005683

Documents