reţeaua naţională de dezvoltare rurală · 2015-08-12 · proiect bine conturat. pentru a...

David Eugen POPESCUInvestiții în zootehnie, prin SAPARDAgricultura, o platformă pentru arhitectură și artăPensiunea agroturistică, o finalitate a investiției zootehniceAsociația Națională pentru Dezvoltarea Rurală Montană „Romontana”

România RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 32 Anul II, Iunie 2015

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

UNIUNEA EUROPEANĂ

1

BRĂILAB-dul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, [email protected]

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

[email protected].: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, [email protected]

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, [email protected]

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complex de Agrement Ciric, cod poştal 700064, [email protected]

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARAB-dul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, birou 26, cod poştal 300074, [email protected]

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, [email protected]

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, cod poştal 020961, [email protected]

Tel.: 0316 900 214, Fax: 0316 900 215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul Publicaţii, Iunie 2015ISSN 2284-8665ISSN-L 2284-8665© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: Cecilia Dinu, Sándor Kálmán, Asociația Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave”, Asociația „Grup de Acțiune Locală Banat – Vest”, Asociația Națională pentru Dezvoltarea Rurală Montană „Romontana”, Federația Crescătorilor de Bovine din România, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR

CuprinsBIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

EditorialZootehnia: o bogăție în care trebuie să investim ....................................................................................................................3

INTERVIUDavid Eugen POPESCU, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR): Investițiile în zootehnie, cu finanțare europeană, prin SAPARD, PNDR 2007 - 2013, PNDR 2014 - 2020 ...............................................4

DEZVOLTARE RURALĂPrincipalele măsuri luate pentru dezvoltarea zootehniei .......................................................................................................6Impactul ajutorului specific acordat producătorilor de lapte de bovine, în zonele defavorizate ........................................ 19

OAMENIAgricultura: tradiție de familie și afacere de succes .............................................................................................................24Lavanda - o platformă pentru arhitectură și artă .................................................................................................................27

EXPERIENŢEFerma mea: Pasiune egal succes ........................................................................................................................................ 31Afacerea mea: Pensiunea agroturistică, o finalitate a investiției zootehnice ..................................................................34

LEADER LA ZIAsociația Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave” ...........................................................................................37Asociația „Grup de Acțiune Locală Banat – Vest” ................................................................................................................42

ŞTIRI ŞI EVENIMENTEDin iulie, noi măsuri PNDR 2014-2020 ................................................................................................................................45

MEMBRII RNDR SE PREZINTĂAsociația Națională pentru Dezvoltarea Rurală Montană „Romontana” ............................................................................46Federația Crescătorilor de Bovine din România ...................................................................................................................49Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR ........................................................................................... 51

România Rurală – nr. 32

2 3

De-a lungul istoriei, produsele care constituiau valoare pentru societate s-au tot schimbat. Astăzi, sunt mulți cei care susțin că nevoia mondia-lă de hrană va ridica țările capabile să ofere astfel de resurse la rang de mari puteri. Din acest punct de vede-re, România are potențial: suprafețe agricole întinse, medii propice pentru zootehnie atât extensivă, cât și intensi-vă - adică un ansamblu de factori sufi-cient să genereze o agricultură de mare performanță. La aceasta se adaugă și un spațiu rural încă bine populat cu oameni ce pot pune în aplicare orice proiect bine conturat.

Pentru a valorifica acest potențial este nevoie de investiții. Chiar dacă agri-cultura de la noi a cunoscut și mo-mente mai dificile după revoluție, fi-ind într-un continuu proces de trans-formare, s-au făcut destule eforturi pentru ca fermele de pe la noi să poată

crește, atât ca dimensiune, cât și din punct de vedere al calității. Susținerea zootehniei, despre care vă invităm să citiți în paginile acestei ediții a revis-tei noastre, s-a realizat și în perioada premergătoare integrării României în Uniunea Europeană, dar a căpătat o mai mare intensitate după aceea. În acest număr recapitulăm eforturile depuse prin programul SAPARD și prin cele două programe naționale de dezvoltare rurală, PNDR 2007-2013 și PNDR 2014-2020, dar și prin alte măsuri de susținere pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le-a luat în concordanță cu Politica Agricolă Comună.

Am încercat, de asemenea, să exem-plificăm aceste eforturi prin câteva povești ale unor fermieri care au re-alizat proiecte prin aceste programe. Fie că au dezvoltat afaceri de mare amploare, fie că s-au rezumat doar

la a pune pe picioare o mică afacere de familie, dar cu impact real asupra comunității.

Evident, nu am omis să vă aducem în atenție și măsurile care se iau la nivel local pentru dezvoltarea economică și socială a comunităților. În ediția de față, vă oferim informații din câ-teva comunități din Banat și Ardeal.

Nu în ultimul rând, vă invităm să faceți cunoștință și cu câteva din-tre asociațiile membre ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală ce sunt, nu întâmplător, active în pro-cesul de dezvoltare a zootehniei. Vă dorim lectură plăcută.

Zootehnia: o bogăție în care trebuie să investim

Editorial

Viviana Vasile, Team Leader al pro-iectului „Înființarea și Sprijinirea Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală


4 5

de 910.198.337 de milioane de euro (contribuția comunitară și de la bu-getul de stat); pentru sectorul animal aferent acestei măsuri au fost disponi-bile 330.346.319 milioane de euro. Au fost depuse și evaluate 1.164 de cereri de finanțare conforme, în valoare to-tală nerambursabilă de peste 824 de milioane de euro. Dintre acestea, s-au semnat contracte de finanțare cu 229 beneficiari, valoarea nerambursabilă a contractelor fiind de 173,4 milioa-ne de euro. Până în acest moment au fost autorizate la plată 551 de cereri de plată venite din partea beneficiarilor, însumând aproximativ 89 de milioa-ne de euro.

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fer-mieri” din PNDR 2007-2013 a benefi-ciat de o alocare totală de 303.682.367 de milioane de euro, insuficientă, dacă ne raportăm la numărul de cereri de finanțare depuse, 22.494 de cereri conforme în valoare de peste 630 de milioane de euro. S-au semnat 12.901 contracte de finanțare cu beneficia-rii, valoarea totală nerambursabilă fiind de 324.628.035 de milioane de euro. Plățile efectuate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în contul beneficiarilor Măsurii 112 sunt de 283.914.473 de milioane de euro.

Putem spune că dintre tinerii fermieri, 1.019 sunt crescători de animale (erbi-vore, porcine și păsări de curte) și au semnat contracte de finanțare în va-loare totală de 34,5 milioane de euro. De asemenea, tot în cadrul Măsurii 112 au fost semnate 6.508 contracte de finanțare cu beneficiari care au proiec-te cu investiții mixte (culturi vegetale și animale), valoarea totală nerambur-sabilă a acestora fiind de aproximativ 151 de milioane de euro.

Prin Măsura 215 „Plăți pentru bunăs-tarea animalelor”, s-a realizat o aloca-re totală de 369.762.612 euro.

Comisia Europeană a aprobat pe 26 mai Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru peri-oada de programare 2014-2020. Prin ce măsuri este sprijinit sec-torul zootehnic?

David Eugen Popescu: În cadrul PNDR 2014-2020, toți cei interesați să obțină finanțare pentru creșterea animalelor pot accesa fonduri eu-ropene nerambursabile prin inter-mediul Submăsurii 4.1 „Investiții în exploatații agricole” și în cadrul Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru in-stalarea tinerilor fermieri”.

Astfel, alocarea bugetară pentru Submăsura 4.1 este de aproximativ 1,2 miliarde de euro. Contribuția pu-blică totală aferentă sesiunii anuale 2015 este de 205.776.952 de milioa-ne de euro, compusă din contribuția Guvernului României și a Uniunii Europene. Pentru sectorul zootehnic sunt alocate 72.021.933 de milioane de euro.

Măsura privind sprijinul pentru insta-larea tinerilor fermieri primește o alo-care bugetară totală de 444.839.556 de milioane de euro. Contribuția pu-blică totală aferentă sesiunii pentru anul 2015 pentru Submăsura 6.1 este de 111.209.889 de euro, incluzând contribuția Uniunii Europene (90%) și pe cea de la Guvernul României (10%).

Plecând de la experiența programelor anterioare, noul program vine în spri-jinul beneficiarilor săi cu proceduri de lucru simplificate, depunere online, sesiune continuă de depunere a ce-rerilor de finanțare, achiziții online, bază de date cu prețuri de referință, decontarea plăților la emiterea facturii și alte măsuri, toate menite să simpli-fice accesarea fondurilor europene ne-rambursabile, să confere transparență întregului proces și să scurteze timpul efectiv pentru decontarea plăților pen-tru beneficiarii PNDR.

Care au fost primele măsuri de sprijinire a fermierilor din do-meniul zootehniei? Ce sume au primit fermierii prin această măsură?

David Eugen Popescu: Prima for-mă de ajutor care a venit în sprijinul fermierilor români a fost reprezen-tată de Programul SAPARD, prin in-termediul Măsurii 3.1 ,,Investiții în exploatații agricole”.

Se puteau primi fonduri neram-bursabile de până la 500.0000 de euro pentru proiecte de investiții în exploatațiile agricole. Numai pentru proiectele al căror obiectiv a fost im-plementarea integrală a normelor eu-ropene în fermele de creștere a anima-lelor și păsărilor, fondurile nerambur-sabile SAPARD puteau ajunge până la 2.000.000 de euro. De asemenea, trebuia avut în vedere că valoarea mi-nimă admisă a proiectului a fost de 5.000 de euro.

Ce domenii de activitate au fost vizate?

David Eugen Popescu: S-au pu-tut realiza investiții în fermele de producție vegetală și fermele pen-tru creșterea animalelor și păsări-lor. Pentru această măsură, în pe-rioada 2000 – 2006, au fost aloca-te 259.072.564 de milioane de euro, suma incluzând atât contribuția Uniunii Europene (75%), cât și cea de la bugetul de stat (25%).

Astfel, s-au primit și verificat 3.029 de cereri de finanțare conforme, în valoare totală de peste 404 milioane

de euro, fiind depășită alocarea bu-getară cu aproximativ 145 de milioa-ne de euro. Au fost semnate 1.935 de contracte de finanțare cu primii be-neficiari SAPARD, pentru care până la sfârșitul anului 2009 s-au efectuat plăți în valoare de 236.839.730 de mi-lioane de euro.

Cum au fost sprijinite fermele zo-otehnice în Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013?

David Eugen Popescu: PNDR 2007-2013 a venit în continuarea SAPARD. Sprijinul oferit beneficia-rilor a fost mai amplu, acoperind mai multe domenii de dezvoltare rura-lă. Pentru zootehnie, crescătorii de

animale au beneficiat de finanțare ne-rambursabilă în cadrul Măsurii 121 „Modernizarea exploatațiilor agrico-le”, dar și prin intermediul Măsurii 112 adresată tinerilor fermieri.

De asemenea, subliniem faptul că prin PNDR 2007-2013 au fost acordate fon-duri nerambursabile pentru sectorul zootehnic și prin Măsura 215 „Plăți pentru bunăstarea animalelor”, mă-sură delegată APIA.

Care au fost sumele alocate în cadrul acestor măsuri?

David Eugen Popescu: Alocarea bugetară pentru perioada 2007 – 2013, în cadrul măsurii 121 a fost

David Eugen POPESCU, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR): Investițiile în zootehnie, cu finanțare europeană, prin SAPARD, PNDR 2007 - 2013, PNDR 2014 - 2020

Interviu


6 7

Sprijin acordat sectorului zootehnic în cadrul Politicii Agricole Comune 2007-2014

Plățile naționale complementare directe, conform:

(1)- O.U.G. nr. 125 / 2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe �i plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, �i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole �i alte forme de asociere în agricultură

Sursa de finanțare a plăților naționale directe complementare în sectorul zo-otehnic (PNDC) s-a asigurat din buge-tul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare apro-bate. Cuantumul anual al plăților naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic se apro-bă prin hotărâre a Guvernului, la pro-punerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita sumelor alocate de la bugetul de stat și a pla-foanelor maximale aprobate României cu această destinație de către Comisia Europeană. Suma înscrisă în plafoa-nele maximale aprobate pentru plățile naționale directe complementare (PNDC) în sectorul zootehnic se con-stituie integral din fonduri de la bu-getul de stat.

S-au acordat plăți naționale directe complementare în sectorul zootehnic producătorilor agricoli, persoane fizi-ce sau juridice, care dețineau, creșteau și exploatau animale de producție, identificate și înregistrate în siste-mul național.

(2)- Ordinului M.A.D.R. nr. 295 / 2007 pentru stabilirea mo-dului de implementare, a con-diţiilor specifice �i a criteriilor

de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale di-recte complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglemen-tările comunitare în domeniu

(3)- Ordinului M.A.D.R. nr. 215 / 2010 privind stabilirea mo-dului de implementare, a condi-ţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate �i a termenilor de referinţă pentru aplicarea sche-melor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zoo-tehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu:

Prima PNDC pe exploatație s-a acor-dat producătorilor agricoli o singură dată pe an, în funcție de efectivul de bovine înscris în Registrul național al exploatațiilor la o dată de referință, care îndeplineau, cumulativ, următoa-rele condiții:

a) exploatația să fi fost de minimum

trei capete de bovine;b) vârsta bovinelor să fi fost de mini-

mum șase luni;c) exploatația să fi fost înscrisă în

Registrul național al exploatațiilor la data solicitării primei;

d) să nu fi avut datorii la bugetul de stat și la bugetul local, la data soli-citării primei.

Prima pe cap de animal s-a acordat producătorilor agricoli o singură dată pe an, pentru ovinele și/sau caprinele care îndeplineau, cumulativ, următoa-rele condiții:

a) efectivul din exploatație să fi foste de minimum 50 de capete de ovi-ne/25 de capete de caprine, care au fătat în anul pentru care se face solicitarea primei;

b) efectivul de ovine/caprine pentru care se solicită prima să fi fost în-scris în Registrul agricol la data de 31 decembrie a anului anterior solicitării primei;

c) efectivul de ovine/caprine pen-tru care se solicită prima să fi fost menținut în exploatație în perioa-da de control, 1 iunie - 31 august, la adresa menționată în cerere;

d) să nu fi avut datorii la bugetul de stat și la bugetul local.

(4)- Ordinului M.A.D.R. nr. 920 / 2013 pentru stabilirea mo-dului de implementare, a condi-ţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate �i a termenilor de referinţă pentru aplicarea sche-melor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zoo-tehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu:

Producătorilor agricoli menționați la art. 1, înscriși în evidența Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cu cod unic de identificare, li se acordă prime, o singură dată pe an, în funcție de criteriile de eligibilitate, pentru ur-mătoarele scheme:

a) Prima pentru schema decupla-tă de producție în sectorul lapte se acordă (pe cantitatea de lapte produs și înregistrat la livrări și/sau vânzări directe în sistemul de administrare a cotelor de lapte în anul de cotă 2012-2013) producă-torilor agricoli care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:- exploatația de bovine să fie în-

registrată în Registrul național al exploatațiilor la data solici-tării primei;

- solicitantul să fie înregistrat în sistemul de administrare a cotei de lapte în anul de cotă 2012-2013;

- solicitantul să fi livrat și/sau vândut direct o cantitate de minimum trei tone de lapte în anul de cotă 2012-2013.

b) Prima pentru schema decupla-tă de producție în sectorul carne se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc cumulativ urmă-toarele condiții:

a) dețin un efectiv minim de trei capete de bovine cu vârsta de mi-nimum 16 luni la data de referință de 31 ianuarie 2013;

b) exploatația de bovine este în-scrisă în Registrul național al exploatațiilor la data de referință 31 ianuarie 2013 și la data solici-tării primei.

Prima se acordă pentru minimum trei capete de bovine cu vârsta de mini-mum 16 luni, precum și pentru tine-retul bovin masculi și/sau femele cu vârsta de minimum șapte luni, exis-tent în exploatație la data de referință.

Ajutorul național tranzitoriu, conform Ordinului M.A.D.R. nr. 573 / 2014;

În cadrul ajutoarelor naționale tran-zitorii în sectorul zootehnic (ANT), se acordă prime producătorilor agricoli, crescători de animale din speciile bo-vine, înscriși în evidența Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

Principalele măsuri luate pentru dezvoltarea zootehniei

Dezvoltare rurală


8 9

valorii genetice a raselor de animale, este de maximum:

a) 80 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lap-te, și 5 lei, în cazul controlului producției de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine și bubaline;

b) 12 lei, în cazul controlului performanțelor producției de lap-te, 5 lei, în cazul producției de carne, 2,5 lei, în cazul producțiilor de lână, pentru rasele cu lână fi-nă, și 3,5 lei, în cazul producției de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine și caprine;

c) 8 lei, în cazul controlului performanțelor de producție la rasele de animale din specia porcine.

Ajutorul de stat, a cărui valoare tota-lă maximă pentru perioada 2011-2013 este de maximum 61.250 de mii de lei, se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Suma alocată de la bugetul de stat, prevăzută în bugetul M.A.D.R. pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2011, este 12.250 mii lei.

Sumele alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru pla-ta ajutoarelor de stat în anii 2012-2013, se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.

Schema de ajutor de stat în sec-torul creșterii animalelor, con-form H.G. nr. 1179/2014 (acope-rirea costurilor administrative aferente întocmirii și menținerii registrului genealogic, testelor pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului cu excepția controalelor efectuate de pro-prietarul șeptelului sau a con-troalelor de rutină cu privire la calitatea laptelui, conform pre-vederilor art. 27 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Regulamentul (UE) nr. 702/2014. Ajutoarele sunt furni-zate sub forma acestor servicii subvenționate, care sunt presta-te de asociații sau organizații de crescători de animale, acreditate de către A.N.A.R.Z.). Astfel:

- valoarea ajutorului de stat pentru cheltuielile eligibile aferente în-tocmirii și menținerii registrelor genealogice este de maximum 30

de lei pe cap de animal / an pentru rasele de animale din speciile tau-rine, bubaline și ecvine;

- valoarea ajutorului de stat pen-tru cheltuielile eligibile pentru determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului (COP) este de maximum 80 lei / cap de animal / an, în ca-zul controlului performanțelor producției de lapte, și de 20 lei / cap de animal / an, în cazul con-trolului producției de carne, pentru rasele de animale din spe-ciile taurine și bubaline;

- valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2015-2020 este de 267.000 de mii de lei pentru speciile taurine, bu-baline, porcine și ecvine;

- suma alocată pentru plata ajutoa-relor de stat în anul 2015 este de maximum 44.500 de mii de lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine.

Ajutoarele de minimis pentru conservarea raselor locale de animale în pericol de abandon, conform HG nr. 962 / 2013 se aplică deținătorilor de animale din rase locale în pericol de abandon, care

cu cod unic de identificare, o singu-ră dată pe an, în funcție de criteriile de eligibilitate, pentru următoarele scheme:

a) schemă decuplată de producție în sectorul lapte;

b) schemă decuplată de producție în sectorul carne.

Ajutorul specific pentru produ-cătorii de lapte din zonele de-favorizate, conform H.G. nr. 755/2010, H.G nr. 296 /2012, H.G. nr. 298/2014 și Ordinului M.A.D.R. nr. 573 / 2014;

În cadrul schemei de ajutor specific acordat producătorilor de lapte și de carne de vită din zonele defavorizate beneficiază de ajutor specific în funcție de efectivul de animale deținut/be-neficiar/categorie din următoarele categorii:

a) vaci de lapte;b) bivolițe de lapte;c) taurine din rase de carne și metișii

acestora: tauri din rase de carne, vaci din rase de carne, vaci meti-se cu rase de carne, tineret mascul și/sau femele din rase de carne și/sau metiși cu rase de carne;

d) femele ovine / caprine.

Ajutorul specific pe exploatație re-prezintă un sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă, care se acordă tempo-rar de la bugetul de stat, prin bu-getul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Valoarea ajutorului financiar specific se calculează anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotație a lunii sep-tembrie, care este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 de euro.

În conformitate cu H.G. nr. 755 / 2010, cu H.G nr. 296 /2012 și H.G. nr. 298 /2014, cuantumul ajutorului specific se calculează de către APIA, după fi-nalizarea verificărilor, prin raportarea plafonului alocat anual pe categorie la efectivul de capete eligibile pe fiecare categorie, fără a depăși:

a) 250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte,

b) 187,5 euro/cap, pentru categoria femele din specia bivolițe,

c) 300 euro/cap, pentru categoria ta-urine din rase de carne și metișii acestora.

d) 6,5 euro/cap, pentru categoria fe-mele ovine/caprine.

Ajutorul de stat pentru ameli-orarea raselor de animale H.G. nr. 207 / 2011;

Valoarea ajutorului de stat, pentru efectuarea serviciilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) și b) din Regulamentul (CE) nr. 1.857/2006, este:

a) de până la 100% din costurile eligibile pentru efectuarea servi-ciilor de întocmire și menținere a registrelor genealogice pentru fe-melele adulte de reproducție aflate în exploatare, constând în înre-gistrarea datelor privind originea și efectuarea descrierii liniare, cu excepția celor pentru întoc-mirea și menținerea registrului genealogic de către proprietarul animalelor, pentru efectivele pro-prii, pentru care nu se acordă ajutor de stat;

b) de până la 70% din costurile eligibile pentru efectuarea servi-ciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale: controlul cantitativ și calitativ al performanțelor de producție la animale, constituirea bazelor de date, prelucrarea datelor și es-timarea valorii de ameliorare a animalelor, cu excepția controa-lelor efectuate de proprietarul animalelor și a controalelor de rutină privind calitatea laptelui, pentru care nu se acordă ajutor de stat.

Categoriile de cheltuieli eligibile nece-sare efectuării serviciilor sunt:

a) cheltuielile pentru plata per-sonalului propriu al asociației/organizației de crescători care efectuează serviciile;

b) cheltuielile pentru achiziția echipamentelor, materialelor și serviciilor; aceste cheltuieli in-clud și taxa pe valoarea adăugată în situația în care solicitanții nu sunt înregistrați în scopuri de TVA, potrivit art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

c) cheltuielile administrative efectuate pentru prestarea ser-viciilor; aceste cheltuieli includ și taxa pe valoarea adăugată în situația în care solicitanții nu sunt înregistrați în scopuri de TVA, potrivit art. 153 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și com-pletările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru servi-ciile prevăzute la art. 6 lit. a), este de maximum:

a) 20 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline și ecvine;

b) 9 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine și porcine.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru servicii-le prevăzute la art. 6 lit. b), în funcție de performanțele de producție contro-late, care contribuie la determinarea


10 11

de minimis pentru achiziționarea de tancuri de răcire a laptelui, în confor-mitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 privind aplica-rea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în secto-rul producției de produse agricole. Cuantumul sprijinului financiar a fost de maximum 5.000 de euro pentru fi-ecare formă asociativă care a solicitat acest ajutor și cuprinde costurile afe-rente achiziționării, instalării tancu-lui/tancurilor de răcire a laptelui cu o capacitate de maximum 1.000 litri/unitate administrativ-teritorială orga-nizată la nivel de comună, instruirii necesare pentru utilizarea acestuia/acestora, precum și asigurării service-ului pentru o perioadă de 12 luni de la instalare.

S c h e m a d e m i n i m i s „Achiziţionarea de către pro-ducătorii agricoli de berbe-ci de reproducţie din rase spe-cializate �i de juninci din rase specializate”, conform H.G. nr. 873/2014: urmărește eficientizarea activității sectorului de creștere a bo-vinelor prin reorientarea exploatării acestora prin achiziția de rase speci-alizate pentru producția de carne și lapte. Prin achiziționarea de animale din rase specializate se îmbunătățește valoarea genetică a animalelor pen-tru creșterea producției de carne și lapte, precum și a calității acestora, prin extinderea controlului oficial al producției și testarea reproducătorilor după descendenți. Valoarea sprijinu-lui financiar a fost de maximum 5.000 lei / cap junincă din rasă specializată achiziționată în baza prevederilor H.G. nr. 873/2014 și maximum 2.500 lei/cap berbec de rasă specializată.

Recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate, conform Legii nr. 297/2013, H.G. nr. 441 / 2014 și Ord. M.A.D.R. nr. 1186 din 21 iulie 2014:

Legea cooperației agricole nr. 566 / 2004, reglementea-ză înființarea și funcționarea cooperativelor agricole, dar în

îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a dețin femele reproducătoare de rasă pură locală în pericol de abandon, încadrat în una dintre speciile următoare: (vezi tabelul alăturat)

b) femelele reproducătoare de ra-să pură sunt înscrise în Registrul național al exploataților sau Registrul agricol, după caz;

c) femelele reproducătoare de rasă pură sunt înscrise în registrul ge-nealogic al rasei și în programul de conservare al rasei;

d) sunt utilizatorii unei suprafețe agricole localizate pe teritoriul României, identificabilă în siste-mul integrat de administrare și control, de cel puțin 0,5 ha pentru fiecare unitate vită mare (UVM), pentru animalele din speciile ta-urine, bubaline, ecvidee, ovine, și caprine;

e) se obligă prin angajament scris să mențină numărul de femele re-producătoare de rasă pură pentru care primește ajutor de minimis

pe o perioadă de minimum doi ani. În cazul în care efectivul de femele reproducătoare de ra-să pură se reduce din cauze cum ar fi îmbolnăvirea, sacrificarea, moartea, vânzarea, deținătorul are obligația de a reface efectivul de femele reproducătoare de rasă pură, prin trecere de la tineret sau cumpărare, de regulă imediat, dar nu mai târziu de șase luni;

f) respectă programele de conser-vare a raselor locale de animale în pericol de abandon, întocmite de asociațiile profesionale ca-re au ca obiectiv conservarea resurselor genetice animale și aprobate de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (ANARZ);

g) sunt incluși în lista deținătorilor de femele reproducătoare de rasă pură din rase locale de animale în pericol de abandon, aprobată prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

h) sunt membri ai unei asociații profesionale

Cuantumul sprijinului financiar care se acordă potrivit schemei de ajutor de minimis prevăzute la art. 1 este următorul:

a) 650 lei/cap bovine;b) 650 lei/cap ecvidee;c) 100 lei/cap ovine/caprine;d) 325 lei/cap porcine;e) 6 lei/cap păsări;f) 10 lei/familie viermi de mătase.

Ajutorul de minimis pentru achiziționarea de tancuri de ră-cire a laptelui, conform H.G. nr. 859 / 2013;

Perioada de tranziție privind confor-mitatea laptelui crud și procesarea lap-telui conform și neconform fără sepa-rare în unități de procesare s-a finali-zat la 31 decembrie 2013. În asigura-rea îndeplinirii cerințelor de igienă și concentrării ofertei, M.A.D.R. a venit în sprijinul crescătorilor de animale care dețin până la cinci capete de vaci de lapte și care s-au organizat într-o formă asociativă constituită la nivelul comunei, prin acordarea unui ajutor

Nr. crt. Specia Rasa

Nr. fe me -le adulte de reproducție

1. TAURINE SURA DE STEPĂ 672. BUBALINE BIVOLUL ROMÂNESC 289

3. OVINE

ŢIGAIE VARIETATE RUGINIE 1120RAŢCA (VALAHĂ CU COARNE ÎN TIRBUŞON) 3680

KARAKUL DE BOTOŞANI 2342MERINOS DE PALAS 4364MERINOS DE SUSENI 300MERINOS TRANSILVĂNEAN 268MERINOS DE CLUJ 203RASA DE CARNE PALAS 635RASA DE LAPTE PALAS 224ŢIGAIE CU CAP NEGRU DE TELEORMAN 3438

4. CAPRINEALBA DE BANAT 1002CARPATINA 1661

5. SUINEBAZNA 22MANGALIŢA 55

6. ECVIDEE (cabaline)

FURIOSO NORTH STAR 36HUŢUL 83CAL DE BUCOVINA 8GIDRAN 35LIPIŢAN 260SHAGYA 68NONIUS 38CALUL DE SPORT ROMÂNESC 52SEMIGREU 62

7. GĂINI GÂT GOLAŞ DE TRANSILVANIA 457

8. VIERMI DE MĂTASE BOMBYX MORI 4250


12 13

unitățile de prelucrare a produselor lactate să se consolideze, ceea ce va conduce la o repartizare mai echitabilă a valorii adăugate de-a lungul lanțului de aprovizionare.

Ajutoare și forme de sprijin acordate în cadrul Politicii Agricole Comune 2015-2020

1. Ajutoarele naționale tranzi-torii (ANT) se acordă fermierilor crescători de animale din spe-ciile bovine, ovine/caprine, așa cum sunt prevăzute la art. 1 alin. (3) și art. 12 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pre-cum și art.61 din OMADR nr.619/2015, înscriși în evidența APIA cu cod unic de identificare, în funcție de criteriile de eligibili-tate, pentru următoarele scheme:a) schemă decuplată de producție

în sectorul lapteb) schemă decuplată de producție

în sectorul carnec) schema cuplată de producție în

sectorul ovine/caprine.

Prima pentru schema decuplată de producție în sectorul laptelui se

acordă producătorilor agricoli care au livrat și/sau vândut direct o can-titate de minimum 3 tone de lap-te în anul de cotă de referință 2012-2013 și nou înregistrați în sistem.

Prima pentru schema decuplată de producție în sectorul cărnii se acor-dă producătorilor agricoli care dețin în exploatație minimum trei cape-te de bovine cu vârsta de mini-mum 16 luni la data de referință de 31 ianuarie 2013, înregistrate în RNE, precum și pentru tineretul bovin mascul și/sau femel cu vârsta de minimum șapte luni, exis-tent în exploatație la data de referință de 31 ianuarie 2013 și nou înregistrați.

Prima pentru schema cuplată de producție în sectorul ovine/ca-prine se acordă producătorilor agri-coli care dețin în exploatație un efectiv de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31martie a anului în care se face solicitarea primei.

2. Sprijinul cuplat se acor-dă din Fondul European de Garantare Agricolă începând cu anul 2015, astfel:

- Sprijinul cuplat pentru vacile de lapte

- Sprijinul cuplat pentru tauri-nele de carne

- Sprijinul cuplat pentru bivolițele de lapte

- Sprijinul cuplat la ovine- Sprijinul cuplat la caprine

Sprijinul cuplat pentru vacile de lapte se va acorda pentru un număr cuprins între 10 și 250 de capete de vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar, din specia taurine din rase specializate și mixte cuprinse în lista întocmită de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” și aprobată prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care au fătat cel puțin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor și au cel puțin câte un produs înscris în Registrul național al exploatațiilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții referitoare la: livrarea laptelui, pentru o perioadă minimă de șase luni; vârsta vacilor de lapte de maximum opt ani la data limită de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care solicită ajutor; identificarea și înregistrarea vacilor de lapte în RNE; deținerea re-gistrului individual al exploatației ac-tualizat; perioada de reținere de șase

România există o singură cooperati-vă de colectare funcțională, înființată în 2010, care livrează laptele către un procesator. Cooperativele de produ-cători agricoli beneficiază de punc-taj suplimentar la evaluarea proiecte-lor pentru care solicită finanțare prin F.E.A.D.R.

În România, deși a fost creat cadrul le-gal (O.U.G. nr. 103 / 2008 privind înființarea organizațiilor inter-profesionale pentru produsele agroalimentare, H.G. nr. 1068 / 2009 privind organizarea și funcționarea organizațiilor in-terprofesionale pentru produ-sele agroalimentare și pentru aprobarea criteriilor de repre-zentare, a procedurii de acorda-re și retragere a recunoașterii, de control și monitorizare a aces-tora, precum și delegarea de atribuții, Ordinul M.A.D.R. nr. 143 / 2010 privind componența și funcționarea Comitetului pentru Organizațiile Interprofesionale p e n t r u P r o d u s e l e Agroalimentare, precum și pro-cedurile de recunoaștere, mo-nitorizare și control, retrage-re a recunoașterii, extindere a acordurilor interprofesionale și delegare de atribuții pentru

organizațiile interprofesionale pentru produsele agroalimenta-re) și au fost făcute demersuri pentru înființarea organizațiilor interprofesi-onale (OIPA), până în prezent nu s-a concretizat nimic în acest sens, deoa-rece nici producătorii, nici procesa-torii nu par să conștientizeze deplin eficiența unei asemenea organizații în raport cu segmentul de retail. În România segmentul de retail este foarte puternic și este posibil ca pro-ducătorii și procesatorii să se simtă descurajați de presiunea exercitată de acesta.

Prin Legea nr. 297/2013 privind stabilirea relațiilor contractu-ale din sectorul laptelui și al produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate:

- se reglementează utilizarea obli-gatorie a unor contracte scrise, încheiate înainte de livrare, pen-tru o durată de minimum șase luni, care contribuie la mărirea responsabilității operatorilor din lanțul produselor lactate, la ame-liorarea repartiției prețurilor și la adaptarea ofertei la cerere, precum și la evitarea anumitor practici comerciale neloiale;

- se reglementează recunoașterea organizațiilor de producători (formate numai din agricultorii producători de produse lactate) sau a asociațiilor acestora.

Astfel, începând cu data de 20 martie 2014, orice livrare de lapte crud pe te-ritoriul României de către un producă-tor către un prim-cumpărător de lapte crud trebuie să facă obiectul unui con-tract scris între părți sau prim-cum-părătorii trebuie să facă o ofertă scrisă de a contracta. Contractele, conform H.G. nr. 441 / 2014, trebuie să respec-te anumite condiții de conținut, fiind încheiate înainte de livrare, să includă elemente de bază, pentru a contribui la consolidarea responsabilității ope-ratorilor din lanțul produselor lactate, la ameliorarea repartiției prețurilor și la adaptarea ofertei la cerere, precum și la evitarea anumitor practici comer-ciale neloiale.

De asemenea, prin recunoașterea organizațiilor de producători constitu-ite numai din agricultorii producători de produse lactate sau a asociațiilor acestora, se pot negocia în mod co-lectiv clauzele contractelor, mai ales prețurile, astfel încât să se asigure agricultorilor din sectorul produse-lor lactate un nivel de trai echitabil, iar puterea lor de negociere față de


14 15

luni de la data-limită de depunere a cererii de plată; înscrierea vacilor de lapte în registrul genealogic al rasei. Solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 de capete de vaci de lapte bene-ficiază de sprijin voluntar cuplat de producție în sectorul zootehnic (SVCZ) calculat la nivelul a maximum 250 de capete de vaci de lapte;

Sprijinul cuplat pentru taurinele de carne se va acorda pentru un efectiv to-tal de animale cuprins între 10 și 250 capete pe beneficiar, taurine din rase de carne cuprinse în lista întocmită de Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” și aprobată prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dacă sunt înde-plinite condițiile cumulative referi-toare la: vârsta vacilor de carne și/sau vacilor metise cu rase de carne și/sau taurilor de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită aju-tor specific, care trebuie să fie de ma-ximum 12 ani la vaci și de șase ani la taurii de reproducție la data limi-tă de depunere a cererilor; identifi-carea și înregistrarea efectivului de animale în RNE; registrul individual

al exploatației actualizat; atestarea rasei de carne / metișilor din rasele de carne; atestarea eventualelor ieșiri din efectiv; perioada de deținere a ani-malelor să fie de cel puțin opt luni la data intrării în exploatație a acesto-ra și până la momentul ieșirii/până la data depunerii cererii; perioada de reținere de șase luni de la data-limită de depunere a cererii de plată; înscri-erea vacilor de carne și/sau a vacilor metise cu rase de carne și/sau taurilor de reproducție în registrul genealogic al rasei. Solicitanții cu un efectiv mai mare de 250 de capete de taurine de carne beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete de taurine de carne;

Sprijinul cuplat pentru bivolițele de lapte se acordă pentru maximum 100 de capete de bivolițe de lapte pe be-neficiar - femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată până la termenul-limită de depunere a cereri-lor și au cel puțin câte un produs înre-gistrat în RNE, dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative referitoare la: perioada de reținere de șase luni de la data-limită de depunere a cererii de plată; identificarea și înregistrarea

bivolițelor de lapte în RNE; registrul individual al exploatației actualizat; înscrierea bivolițelor de lapte în re-gistrul genealogic al rasei.

Sprijinul cuplat la ovine se acordă pentru un efectiv cuprins între 150 și 600 de capete de femele ovine și/sau berbeci de reproducție pe benefici-ar, care au vârsta de minimum un an la data de depunere a cererii de soli-citare, dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative referitoare la: perioada de reținere de 100 de zile de la termenul limită de depunere a cererilor de pla-tă, la adresa exploatației, menționată în cererea de ajutor; identificarea și înregistrarea în RNE la data depu-nerii cererii; registrul individual al exploatației completat în conformi-tate cu prevederile Regulamentului CE nr. 21/2004; femelele ovine și/sau berbecii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită ajutor specific să aibă vârsta de maximum opt ani la femele și respectiv șase ani la berbecii de reproducție la data li-mită de depunere a cererilor; înscri-erea efectivului de femele ovine și/sau berbecii de reproducție în registru

genealogic al rasei. Solicitanții cu un efectiv mai mare de 600 de cape-te de femele ovine și/sau berbeci de reproducție beneficiază de SVCZ cal-culat la nivelul a maximum 600 de capete de femele ovine și/sau berbeci de reproducție.

Sprijinul cuplat la caprine se acor-dă pentru un efectiv cuprins între 50 și 500 de capete de femele ca-prine și/sau țapi de reproducție care au vârsta de minimum un an la data de depunere a cererii de solicitare, dacă sunt îndeplinite condițiile cu-mulative referitoare la: perioada de reținere de 100 de zile de la termenul limită de depunere a cererilor de pla-tă, la adresa exploatației, menționată în cererea de ajutor; identificarea și înregistrarea în RNE la data depu-nerii cererii; registrul individual al exploatației completat în conformita-te cu prevederile Regulamentului CE nr. 21/2004; femelele caprine și/sau țapii de reproducție din exploatație pentru care beneficiarul solicită aju-tor specific să aibă vârsta de maximum opt ani la femele și respectiv șase ani la țapii de reproducție la data limi-tă de depunere a cererilor; înscrierea

efectivului de femele caprine și/sau țapi de reproducție în registrul genea-logic al rasei. Solicitanții cu un efectiv mai mare de 500 de capete de femele caprine și/sau țapi de reproducție be-neficiază de SVCZ calculat la nivelul a maximum 500 de capete de feme-le caprine și/sau țapi de reproducție;

Cuantumul pe cap de animal se stabilește printr-un act normativ în funcție de efectivele eligibile. Sumele se plătesc pentru animalele eligibile, care fac obiectul solicitării din anul anterior.

Prin excepție, pentru anul 2015, condiția de înscriere în registrul ge-nealogic al rasei pentru speciile bovi-ne, ovine/caprine nu este obligatorie.

În conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în peri-oada 2015-2020 și pentru modifica-rea art. 2 din Legea nr. 36/1991 pri-vind societățile agricole și alte forme de asociere, sunt prevăzute și

- schema pentru micii fermieri

care vor primi o plată anuală de maximum 1250 de euro, în funcție de suprafața și/sau numă-rul de animale eligibile pe care le dețin în exploatație în urma depu-nerii cererii unice de plată în anul 2015. Plata acordată prin această schemă înlocuiește valoarea to-tală a plăților care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an, și care includ schema de pla-tă unică pe suprafață, ANT, plata redistributivă, plata pentru înverzire și, după caz, plata pentru tinerii fermieri și sprijinul cuplat.

- măsuri compensatorii de dezvol-tare rurală aplicabile pe terenurile agricole pentru fermierii din zona de munte, prevăzute în PNDR 2014-2020, care includ:

a) Măsura 10 – agro-mediu și climă;

b) Măsura 11 – agricultură ecologică;

c) Măsura 13 – zone care se confruntă cu constrângeri naturale.


16 17

PNDR 2007 – 2013

Măsura 112. Instalarea tinerilor fermieri

Obiective generale

∙ Îmbunătățirea și creșterea competitivității sectoru-lui agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri și spri-jinirea procesului de modernizare și conformitate cu cerințele pen-tru protecția mediului, igiena și bunăstarea animalelor, siguranța la locul de muncă;

∙ Îmbunătățirea managementului

exploatațiilor agricole prin reîn-noirea generației șefilor acestora, fără creșterea populației active ocupate în agricultură.

Obiective specifice

Creșterea veniturilor exploatațiilor conduse de tinerii fermieri.

Obiective operaționale

Creșterea numărului de tineri agricul-tori care încep pentru prima oară o ac-tivitate agricolă ca șefi de exploatații și încurajarea tinerilor fermieri de a realiza investiții.

Scopul măsurii:

a) Îmbunătățirea managementului exploatației agricole;

b) Îmbunătățirea performanțelor ge-nerale ale exploatației agricole;

c) Adaptarea producției la cerințele pieței;

d) Respectarea normelor comuni-tare, în special, a cerințelor de eco-condiționalitate, de protecție a muncii, protecție a mediului și sanitar-veterinare.

Beneficiarii măsurii 112 sunt fer-mieri care

a) au vârsta sub 40 de ani și se instalează pentru prima da-tă în exploatațiile agricole, în calitate de conducători (șefi) ai exploatației;

b) dețin sau se angajează să dobân-dească anumite competențe și calificări profesionale în raport cu activitatea pe care urmează să o desfășoare.

c) prezintă un plan de afaceri pentru dezvoltarea activităților agricole din cadrul exploatației,

d) sunt membri ai familiei de fermi-er, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma fa-miliei de fermier) cu cel puțin 12 luni înaintea instalării pe cont propriu.

PNDR 2014-2020

Măsura 4. „Investiții în active fizice”,

Submăsura 4.1. „Investiţii în ex-ploataţii agricole”:

Scopul acestei submăsuri este spri-jinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agri-cole prin dotarea cu utilaje și echi-pamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și a investițiilor pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și me-dii) și îmbunătățirea calității active-lor fixe.

Beneficiarii submăsurii 4.1. sunt fermierii, cu excepția persoanelor fi-zice neautorizate; cooperativele (co-operativele agricole și societățile co-operative agricole), grupurile de pro-ducători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

Sprijinul nerambursabil se va acorda după cum urmează:

În cazul fermelor având dimensiu-nea economică până la 500.000 SO (valoare producție standard), spriji-nul public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:

- pentru proiectele care pre-văd achiziții simple, maximum 500.000 de euro, respectiv 100.000 de euro pentru fermele mici;

- pentru proiectele care prevăd construcții-montaj, maximum 1.500.000 de euro pentru secto-rul zootehnic, respectiv 300.000 de euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;

- pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare in-tegrate, maximum 2.000.000 de euro, respectiv 400.000 de euro pentru fermele mici;

În cazul fermelor având dimensiunea economică peste 500.000 SO, spriji-nul public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăși:

- pentru proiectele care pre-văd achiziții simple, maximum 500.000 de euro;

- pentru proiectele care prevăd construcții - montaj, maximum 1.500.000 de euro pentru secto-rul zootehnic;

- pentru proiectele care prevăd crearea de lanțuri alimentare in-tegrate: maximum 2.000.000 de euro;

În cazul cooperativelor și al gru-purilor de producători sprijinul va fi de 50% fără a depăși maximum 2.000.000 de euro indiferent de ti-pul investiției.

Investiția trebuie să se încadreze în

cel puțin una dintre acțiunile eligibi-le prevăzute prin submăsură, dintre care menționăm:

(1) Investiții în înființarea, extinde-rea și / sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluării și respectarea standardelor Uniunii Europene și cele pentru depozi-tarea / gestionarea adecvată a gunoiului de grajd în zonele un-de această cerință este în curs de aplicare.

(2) Investiții în procesarea produ-selor agricole la nivel de fermă, precum și investiții în vederea comercializării (cum ar fi ma-gazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propri-ile produse agricole). Investițiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar împreună cu investițiile în modernizarea / dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizează crea-rea unui lanț alimentar integrat și adăugarea de plusvaloare la nivel de fermă).


18 19

Proiectele care vizează și investiții de prelucrare / comercializare a pro-duselor agricole vor conține, drept componentă majoritară, investiția în producția agricolă primară (>50% din valoarea eligibilă a proiectului).

Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiţii în procesa-rea / marketingul produselor agricole”:

Scopul acestei submăsuri este spri-jinirea întreprinderilor care realizea-ză investiții corporale și necorporale pentru procesarea și marketingul pro-duselor agricole cuprinse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunității Europene, cu excepția produselor pescărești.

Obiectivele submăsurii 4.2:

- înființarea și / sau modernizarea

unităților de procesare și comercializare;

- introducerea de noi tehnolo-gii pentru dezvoltarea de noi produse;

- aplicarea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv scăderea con-sumului de energie și a emisiilor GES;

- promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile;

- creșterea numărului de locuri de muncă.

Beneficiarii submăsurii 4.2. sunt:

- întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare;

- cooperativele (societăți co-operative agricole, societăți cooperative de valorificare, coo-perative agricole), grupurile de

producători constituite în baza legislației naționale în vigoare, ca-re deservesc interesele membrilor.

Sprijinul nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de produ-cători / cooperative; 40% pentru alte întreprinderi;

Sprijinul nerambursabil nu va depăși:

• 1.000.000 de euro / proiect pen-tru IMM;

• 1.500.000 de euro / proiect pen-tru alte întreprinderi;

• 2.500.000 de euro / proiect pen-tru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, forme asociative cooperative și grupuri de producători.

Submăsura 6.3- Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici

Beneficiarii acestei submăsuri sunt fermierii, care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă înca-drată în categoria de fermă mică, pentru o perioadă de minimum 10 ani, cu o dimensiune economică cuprin-să între 8.000 – 11.999 SO (valoarea producției standard).

Sprijinul nerambursabil este de ma-ximum 15.000 de euro pentru o exploatație agricolă și se acordă pe o perioadă de cinci ani, în două tranșe, astfel:

– 75% din cuantumul sprijinului la semnarea deciziei de finanțare;

– 25% din cuantumul sprijinului în maximum trei ani de la semnarea deciziei de finanțare.

În strategia MADR, micii fermieri vor putea de asemenea beneficia de servicii de consiliere socio-economi-că, cu rolul de a fi informați cu privi-re la opțiunile pe care le au și ajutați să-și optimizeze deciziile. Acest lucru va fi realizat printr-un program de consolidare a serviciului public de consultanță și specializarea acestuia în domeniile solicitate de fermieri și PAC.

Ajutorul specific pentru producătorii de lapte din zonele defavorizate s-a acordat în perioada 2010 - 2014, con-form H.G. nr. 755/2010, H.G nr. 296 /2012, H.G. nr. 298/2014 și Ordinului M.A.D.R. nr. 573 / 2014. conform cu prevederile articolului 68, alin. (1), lit. (b) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Obiective specifice:

- păstrarea veniturilor beneficia-rilor la un nivel corespunzător asigurării unui nivel de trai de-cent în zonele defavorizate;

- păstrarea tradiției naționale de creștere a speciei de bubaline, a vacilor de lapte și a taurinelor de carne în vederea asigurării pre-miselor pentru valoarea adăugată brută, în special prin producția tradițională și asigurarea cu ali-mente a piețelor de proximitate;

- prevenirea tendinței de reduce-re a efectivului de bivolițe pentru lapte, vaci de lapte și a taurinelor de carne în zonele defavorizate;

- prevenirea deprecierii nivelului de trai în zonele defavorizate și evitarea abandonului așezărilor rurale din aceste zone.

Ajutorul specific pe exploatație re-prezintă un sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă, care se acordă tempo-rar de la bugetul de stat, prin bu-getul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Valoarea ajutorului financiar specific se calculează anual, în lei, la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotație a lu-nii septembrie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru un plafon maxim de 30.000.000 de euro.

În cadrul schemei de ajutor specific, producătorii de lapte și de carne de vită din zonele defavorizate beneficiază de

ajutor specific în funcție de efectivul de animale deținut/beneficiar/catego-rie din următoarele categorii:

a) vaci de lapte;

b) bivolițe de lapte;

c) taurine din rase de carne și metișii acestora: tauri din rase de carne, vaci din rase de carne, vaci metise cu rase de carne, tineret mascul și / sau femel din rase de carne și/sau metiși cu rase de carne.

Se remarcă creșterea numărului de beneficiari și a numărului de capete pentru care s-a acordat ajutorul spe-cific în anul 2014 față de anul 2013.

În conformitate cu H.G. nr. 755 / 2010, cu H.G nr. 296 /2012 și cu H.G. nr. 298 /2014, cuantumul aju-torului specific se calculează de că-tre APIA, după finalizarea verifică-rilor, prin raportarea plafonului alo-cat anual pe categorie la efectivul de capete eligibile pe fiecare categorie, fără a depăși:

a) 250 euro/cap, pentru categoria vaci de lapte,

b) 187,5 euro/cap, pentru categoria femele din specia bivolițe,

c) 300 euro/cap, pentru categoria ta-urine din rase de carne și metișii acestora.

Impactul ajutorului specific acordat producătorilor de lapte de bovine, în zonele defavorizate

An Categorie eligibilă Valoare totala (euro)

Cuantum unitar (euro/cap)

2010 Vaci lapte 22.447.205 99,632011 Vaci lapte 22.447.205 86,372012 -vaci de lapte

-bivolițe de lapte;

-taurine din rase de car-ne și metișii acestora:

19.497.205

1.500.000

6.500.000

93,42

187,5

300

2013 -vaci de lapte

-bivolițe de lapte;

-taurine din rase de car-ne și metișii acestora:

-femele ovine/caprine

1.500.000

6.500.000

22.447.205

6.711.315

90

187,5

300

6,5

Ajutor spe-c i f ic z one defavorizate

2013 2014Nr. beneficiari

Nr. capete Nr. beneficiari

Nr. capete

Vaci lapte 87.609 315.883 97.655 348.634Bivolițe lapte 3.969 4.324Taurine carne 9.974 20.427Ovine/caprine

2.154.356 2.872.377


20 21

Sprijinul cuplat continuă ajutorul specific pentru crescătorii de vaci de lapte din zonele defavorizate

Scăderea efectivelor matcă de la 1569 de mii de capete în anul 2009 la 1279 de mii de capete în anul 2013 indică o diferență de 290 de mii de capete,

reprezentând 18,5%, conducând la o diminuare a producției de lapte de la 50570 de mii de hectolitri în anul 2009, la 42592 de mii de hectolitri în anul 2013 - o scădere de aproxima-tiv 16 %. În consecință s-a conceput ajutorul voluntar cuplat pentru un efectiv de vaci de lapte egal cu aceas-tă diferență rotunjită la 300 de mii de capete, cu intenția de a păstra efectivul

matcă de bovine și nivelul producției din anul de referință 2009.

Se observă o ușoară creștere a efectivului total de bovine și a efectivului matcă în anii 2012, 2013 și 2014; astfel, în anul 2014 efectivul total a crescut cu 14,2% față de anul 2011, iar efectivul matcă a crescut cu 12,9% față de același an.

Totodată se observă:

- proporția mare a numărului de ferme cu 1-2 capete, care produc lapte pentru consumul familial, fapt care nu asigură aprovizio-narea pieței locale și satisfacerea necesarului de consum;

- proporția mică a fermelor cu pes-te 20 de capete, considerate ferme de tip familial;

- scăderea, în ultimii ani, a ponde-rii numerice a animalelor aflate în exploatații mici, cu 1-2 capete: de la 59,72% în anul 2011 la 52,47% în anul 2014; în același timp, creșterea ponderii animalelor aflate în fiecare dintre categoriile dimensionale superioare.

Între obiectivele specifice ale secto-rului zootehnic românesc se numără

și stimularea înființării de exploatații zootehnice durabile eficiente și com-petitive, precum și retehnologizarea celor existente.

Deoarece la această schemă se susține un nucleu de 300000 de capete de vaci de lapte pentru a menține atât efec-tivul de vaci de lapte, cât și producția de lapte din anul de referință 2009, noțiunea de fermă familială s-a justi-ficat în special pentru pragul minim de 10 capete.

Sprijinul voluntar cuplat este destinat segmentului de tipul fermelor famili-ale cu dimensiunea economică de la 8000 la 250 000 SO (euro) - astfel cum sunt definite în O.U.G. nr. 43 / 2013 privind unele măsuri pentru dezvolta-rea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fer-mierilor și conform Regulamentului (CE) nr. 1.242 / 2008. Aceste segmen-te de tip ferme familiale produc pen-tru piață și mențin o bună parte a ni-velului de producție și aprovizionare pe piețele locale.

Sprijinirea segmentelor de tipul fer-melor familiale (cu peste 10 capete de vaci de lapte, dar până la 250 de

Date statistice privind efectivele totale de bovine, efective matcă și producția de lapte:

Specificații Anul de referință2009 2010 2011 2012 2013 2014

Bovine Efective totale - (mii cap.) 2.512 2.001 1.989 2.009 2022 2271% față de anul de referință 2009 100 79,66 79,18 79,98 80,49 90,41diferențe față de anul de referință 2009 – (mii cap.)

0 511 523 503 490 241

Efective matcă

Efective (mii cap.) 1.569 1.299 1265 1265 1279 1428% față de anul de referință 2009 100 95,8 92,96 95,24 94,05 91,01diferențe față de anul de referință 2009 – (mii cap.)

0 270 304 304 290 141

Producția de lapte -

(mii hl) 50.570 42.824 43.947 42.036 42592 42685% față de anul de referință 2009 100 84,68 86,9 83,12 84,22 84,41diferențe față de anul de referință 2009 – (mii hl)

0 7.746 6.623 8.534 7.978 7885

Sursa: I.N.S. și date operative M.A.D.R.

Dinamica structurii dimensionale a exploatațiilor de vaci de lapte și ju-ninci în perioada 2007 – 2012:

Mărimea exploatației

Anul2009 2010 2011 2012 2013 2014

Animale în exploatații cu 1-2 capete

% din total

64,32 59,43 59,72 58,05 55,48 52,47


% din total

26,43 30,00 29,35 30,57 32,61 33,46


% din total

5,77 6,52 6,41 6,89 7,44 8,27

Exploatații cu peste 100 capete

% din total

3,49 4,05 4,53 4,49 4,47 5,80

Total 100% 100% 100% 100% 100% 100%Sursa: date operative M.A.D.R.


22 23

capete) va avea efecte benefice, în ceea ce privește creșterea cantității de lapte livrată către unitățile de procesare, de-oarece aceste unități de procesare lu-crează în prezent la 50% din capacita-te, evitându-se abandonarea activității de procesare a laptelui, implicit închi-derea unităților industriale de profil.

Astfel, sprijinul voluntar cuplat pentru vacile de lapte se va acorda pentru un număr cuprins între 10 și 250 de capete de vaci de lapte inclu-siv, pe beneficiar, din specia taurine din rase specializate și mixte cuprinse în lista întocmită de ANARZ, care au fătat cel puțin o dată până la terme-nul-limită de depunere a cererilor și au cel puțin câte un produs înregistrat în Registrul național al exploatațiilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ anu-mite condiții referitoare la: livrarea laptelui, pentru o perioadă minimă de șase luni; vârsta vacilor de lapte de maximum opt ani la data limită de depunere a cererilor; efectivul minim pentru care se solicită ajutor; identifi-carea și înregistrarea vacilor de lapte

în RNE; deținerea registrului indivi-dual al exploatației actualizat; peri-oada de reținere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii de plată; înscrierea vacilor de lapte în registrul genealogic al rasei.

Cuantumul pe cap de animal se stabilește printr-un act normativ în funcție de efectivele eligibile. Sumele se plătesc pentru animalele eligibile si solicitate cu un an anterior.

Sprijinul cuplat pentru bivolițe de lapte continuă ajutorul specific pentru crescătorii de bivolițe de lapte din zonele defavorizate

Rasa de bivol românesc este amenințată cu dispariția. Scăderea efectivelor totale de bivoli de la 28800 de capete în anul 2009 la 19593 de ca-pete în anul 2013 indică o diferență de aproximativ 9207 capete, reprezen-tând 22%. Atât efectivele de bivolițe

de lapte scad în anul 2013 față de anul 2009 cu aproximativ 24,3 %, cât și producția de lapte, care scade cu 19,4 %.

La o producție medie de lapte de bivoliță/cap/an de 1713 litri/cap, de-ficitul de 58407 hl, înregistrat în anul 2013 față de anul 2009 reprezintă un deficit de 3410 capete de femele de bivolițe.

Ajutorul voluntar cuplat este conce-put pentru un efectiv de bivolițe de lapte de aproximativ 7000 de capete, conform calculului: 4400 de bivolițe de lapte + 3410 ( deficit din producția de lapte = 7810 bivolițe de lapte), cu intenția de preveni dispariția rasei de bivol românesc și de a păstra un efectiv matcă de bivolițe și nivelul producției din anul de referință 2009.

Astăzi se cresc 1-2 capete de bivolițe care abia asigură consumul propriu de lapte al familiei. Pentru a fi viabile eco-nomic și a putea asigura piețele locale, este necesară concentrarea bivolițelor în ferme familiale. Din acest motiv productiv și în scopul conservării rasei de bivol românesc, sprijinul se acor-dă crescătorilor de bivolițe de lapte care solicită ajutor specific pentru un efectiv de maximum 100 de capete de bivolițe de lapte pe beneficiar.

Astfel, sprijinul voluntar cuplat este destinat segmentului de tipul ferme-lor familiale cu dimensiunea econo-mică de la 8000 la 250 000 SO (euro) - astfel cum sunt definite în O.U.G. nr. 43 / 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fer-melor de familie și facilitarea acce-sului la finanțare al fermierilor și în Regulamentul (CE) nr. 1.242 / 2008. Aceste segmente de tip ferme famili-ale produc pentru piață și mențin ni-velul de producție și aprovizionare pe piețele locale.

Împărțind valoarea maximă de 250.000 SO a acestui interval de di-mensiune economică la coeficientul de producție standard pe animal, care pentru bivolițele de lapte este 561,8SO (conform Coeficienților de producție standard 2010 R.I.C.A.) obținem valoarea numărului ma-xim de 445 de bivolițe de lapte până la care o exploatație este considerată fermă familială. Limita aleasă de 100 de bivolițe de lapte se încadrează în acest interval.

Sprijinirea acestui segment de ti-pul fermelor familiale de bivolițe de

lapte va avea efecte benefice, în ceea ce privește înlesnirea creșterii procen-tului de lapte livrat către unitățile de procesare, fapt salutar deoarece aceste unități de procesare lucrează în pre-zent la 50% din capacitate, evitându-se abandonarea activității de procesare a laptelui, implicit închiderea unităților industriale de profil.

Astfel, sprijinul voluntar cuplat pentru bivolițele de lapte se acor-dă pentru maximum 100 de capete de bivolițe de lapte pe beneficiar - femele din specia bubaline care au fătat cel puțin o dată până la termenul-limită de depunere a cererilor și au cel puțin câte un produs înregistrat în RNE, dacă sunt îndeplinite condițiile cu-mulative referitoare la:

- perioada de reținere de șase luni de la data-limită de depunere a ce-rerii de plată;

- identificarea și înregistrarea în RNE;

- registrul individual al exploatației actualizat;

- înscrierea în registrul genealogic al rasei

Date statistice privind efectivele totale de bubaline, bivolițele de lapte și producția de lapte de bivolițe:

Specificații Anul de referință

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Bubaline E f e c t i v e t o t a l e – (capete)

28800 25918 21682 20847 19593 19483

% față de anul de referință 2009

100,00 89,99 75,28 72,38 68,03 67,65

diferențe față de anul de referință 2009 – (capete)

0 2882 7118 7953 9207 9317

Bivolițe de lapte

Efective –(capete) 18117 16187 14557 15290 13717 13463


100,00 89,34 80,34 84,39 75,71 74,31

diferențe față de anul de referință 2009 – (capete)

0 1930 3560 3.062 4400 4654

Producția de lapte

(hl) 301580 291061 238856 259354 243173 256981


100,00 96,51 79,20 85,99 80,63 85,21

diferențe față de anul de referință 2009 (hl)

0 10519 62724 42226 58407 44599

Sursa: date operative M.A.D.R.


24 25

Inginerul agronom Cornel Bernat a înființat în anul 1993 societatea AgroHolding SA Giurgiu. În primii ani, compania a avut ca obiect de ac-tivitate comerțul cu semințe, pestici-de, îngrășăminte chimice, oferind și consultanță de specialitate agricul-torilor. Din 1996, firma condusă de Cornel Bernat a devenit oficial dis-tribuitor regional pentru companii-le Pioneer, BASF, Bayer, NetAgro. În anul 1999, ca urmare a falimentului fostei IAS Giurgiu, AgroHolding SA a preluat 480 de hectare pe care a înce-put să le exploateze imediat.

Cornel Bernat activează în agricultu-ră de peste 50 de ani, pasiunea pentru acest domeniu fiind moștenită de la tatăl său, care a fost tot inginer agro-nom. Așa că, mare parte din copilărie și-a petrecut-o printre combine, trac-toare și animale.

Cornel Bernat consideră că ingredi-entele rețetei succesului său sunt plă-cerea dată de lucrul bine făcut, pasi-unea, familia și eficiența economică.

„Prima condiție este să faci totul cu plăcere și convingere. A doua este să fii rațional și rentabil. Dacă le alături pasiunea și valorile familiale, toate duc la eficiență economică”, afirmă inginerul care a pus bazele afacerii agricole AgroHolding Giurgiu.

În prezent, 480 de hectare sunt lucra-te în arendă și încă 40 de hectare sunt în proprietatea societății, suprafața exploatată aflându-se pe raza comu-nei Frătești. Compania continuă și azi activitatea de comerț cu input-uri

pentru agricultură. „La ora actuală, oferim consultanță gratuită tuturor celor care cumpără pachetele agrico-le și tehnologice de la noi”, a precizat Cornel Bernat.

La ferma AgroHolding SA Giurgiu lucrează șapte angajați permanenți (cinci tractoriști, un economist și un șef de fermă), iar la birouri lucrea-ză trei persoane. „Dar nimeni nu își respectă cu exactitate fișa postului. Agricultura nu se face stând pe sca-un la birou”, spune inginerul agronom

Cornel Bernat, pentru care, chiar dacă nu a fost angajată în firmă, un mare sprijin a fost soția, Pavelina, care 40 de ani a lucrat în învățământ și în tim-pul liber și-a ajutat soțul. De aproxi-mativ cinci ani, tot greul afacerii, de la munca în câmp până la managemen-tul companiei, îl duc urmașii, respec-tiv una dintre fiice și ginerele. „Una dintre fete – Daniela Țambrea Achim împreună cu soțul ei, Ovidiu Achim, au preluat afacerea, iar cealaltă, Cristina Trepcea, este învățătoare la București”, a specificat Cornel Bernat, care chiar dacă s-a retras din activi-tate continuă să-și consilieze urmașii în afacerea pe care a construit-o în județul Giurgiu.

Preluarea afaceri: „Am ales să îmi cresc copilul printre tractoare, nu printre blocuri”

În anul 2011, pentru doi tineri proas-păt căsătoriți s-a ivit oportunitatea să scape de aglomerația și stresul Bucureștiului, să înceapă o nouă viață într-un oraș de provincie, preluând afacerea familiei. A fost momentul în care Cornel Bernat s-a hotărât să lase afacerea AgroHolding SA Giurgiu pe mâinile fiicei și ale ginerelui.

Daniela Țambrea Achim (37 de ani) este de meserie jurnalist și câțiva ani buni a lucrat la Radio Antena Satelor și a colaborat cu reviste de agricultu-ră, trecând astfel de la scris la prac-tică. Soțul ei, Ovidiu Achim (37 de

ani) a ieșit din poliție și s-a urcat di-rect pe combină. „În afacerea asta nu preiei, continui, te dezvolți în pa-ralel. Și dacă ai un dram de noroc, niște părinți care te sprijină sub toa-te aspectele, reușești. În agricultură nu contează doar banii. Degeaba ai bani, dacă nu ai pe cineva cu o istorie în spate, care să te sfătuiască la ori-ce pas. În 2011 ne-am hotărât să ple-căm din București. Am avut ocazia, șansa și sprijinul părinților. Am ales să îmi cresc copilul printre tractoare, nu printre blocuri. A fost greu, dar privind în urmă...a meritat”, ne-a spus Daniela Țambrea Achim. Într-adevăr,

copilul de șapte ani, Șerban, este cel mai fericit în campaniile agricole, pen-tru că merge la însămânțat cu mecani-zatorii în tractor, iar la recoltat stă în combină alături de tatăl său. „Dacă în fermă încă ne lipsesc și ne mai dorim și alte utilaje, «parcul auto» al copi-lului este complet, dotat cu utilaje de ultimă oră”, a glumit Ovidiu Achim. El a adăugat că intenționează să acceseze anul acesta fonduri europene pentru achiziția de utilaje agricole: un trac-tor, o mașină de erbicidat tractată, o mașină de erbicidat autopropulsată, un plug, o semănătoare de păioase pne-umatică și încă una pentru porumb.

Oameni

Se spune că demult, când turcii încă umblau pe meleagurile de pe malul stâng al Dunării și strângeau slugi pentru Imperiul Otoman, trăia aici un cioban pe nume San Giorgio. Într-o zi, în timp ce își adusese oile la păscut în Lunca Dunării, San Giorgio a eliberat un mare grup de oameni care urmau să fie duși în Imperiul Otoman. Aceștia au rămas în zonă după eliberare, trans-formând un loc de trecere într-un târg. Acest târg se numește astăzi Giurgiu.

Agricultura este o ramură economică de bază pentru județul Giurgiu, având în vedere așezarea sa geografică, în zona de câm-pie. Agricultura a constituit una dintre cele mai vechi îndeletni-ciri ale locuitorilor, ramură a economiei cu potențial crescut de dezvoltare, pentru care este asigurată forța de muncă calificată.

Nu departe de oraș, la 11 km, pe raza localității Frătești se află ferma vegetală a societății AgroHolding SA Giurgiu, afacere con-dusă astăzi de urmașii celui care a pus bazele ei – inginerul agro-nom Cornel Bernat.

Agricultura: tradiție de familie și afacere de succes


26 27

„Până acum nu am realizat investiții pe proiecte europene. Cu un profit me-diu anual de 3-5 miliarde de lei vechi, nu am fost nevoiți să facem credite la bănci. Utilajele de care ne folosim în fermă sunt cumpărate cu nume-rar ori prin Instituțiile Financiare Nebancare – IFN”, a specificat Ovidiu Achim.

Parcul auto de la AgroHolding SA Giurgiu cuprinde, la acest moment, o combină New Holland TC 5050 de 230 CP, o combină John Deere W 540 de 250 CP, trei tractoare John Deere (8230 de 230 CP, 6150 de 150 CP și 5100 de 100 CP), precum și mașini agricole: disc de mare capacitate, com-binator, scarificator, plug, semănători.

„Pământul trebuie lucrat cu utilajele proprii fermei. Doar așa obții profit”, a punctat Daniela Țambrea Achim.

Fără pasiune și sacrificii nu ai rezultatele dorite

În ferma AgroHolding SA Giurgiu se cultivă orz, grâu, porumb, floarea-soa-relui și rapiță, aceasta din urmă ne-maiexistând însă în structura cultu-rilor din anul agricol 2014-2015 din considerente strict economice, după cum susține Daniela Țambrea Achim.

Chiar și fără a fi irigate, culturile dau producții medii mulțumitoare: grâu 6000 tone/ha, floarea-soarelui 4500 tone/ha, porumb 12.000 tone/ha. „De irigat este practic imposibil. Canalele există, dar de opt ani nu au văzut strop de apă, iar toate stațiile de pompare au fost distruse. Anul trecut ne-au terorizat șoarecii, anul acesta ne rugam să plouă. Cu natura nu te pui”, spune, zâmbind amar, Daniela Țambrea Achim.

Anual, holdingul produce în jur de 400 de tone Elita C1 de loturi semincere de

grâu –, din care 300 de tone intră la vânzare și 100 rămân în firmă pentru însămânțat.

O parte din producția obținută este vândută la recoltare, iar o parte este păstrată pentru a fi valorificată când prețurile sunt acceptabile. „Grâul de panificație îl vindem parțial la recol-tare, restul păstrându-se în spațiile special amenajate. Dispunem de un spațiu de depozitare de 1500 de tone. Nu avem încă silozuri. La grâu, fiind de mare calitate, cu indice la gluten de peste 28%, de ceva ani buni lucrăm direct cu o firmă de panificație din Prahova. Restul se vinde în funcție de fluctuațiile pieței. Orzul, porumbul și floarea-soarelui le vindem la recolta-re. Acestea necesită anumite condiții de depozitare”, a specificat Daniela Țambrea Achim. Tânăra este de păre-re că agricultura va avea întotdeauna viitor. „O asemenea muncă nu se poa-te face fără pasiune și sacrificii. Însă, în final, merită. Sau, cel puțin merită pentru cei care iubesc pământul. Iar dragostea asta încerc să i-o transmit și copilului meu, căruia îi spun mai în glumă mai în serios că prefer să-l văd pe tractor decât în presă, ca mine, sau în poliție, ca tatăl său”, a încheiat Daniela Țambrea Achim, care la 37 de ani iubește munca în câmp în aceeași măsură în care își iubește și familia.

Aveau deja pământ, moștenit de la părinți, pe care ar fi fost păcat să îl lase nelucrat. Dar agricultura nu era punctul lor forte. Nu s-au gândit nici-odată până atunci că va veni un mo-ment când se vor chema fermieri. De fapt, nici nu vor să recunoască acest lucru, dar nu poți avea o fermă, fără să primești titulatura aferentă.

Cecilia Dinu a terminat Facultatea de Jurnalism, dar a lucrat mai mult în marketing, iar în ultima perioa-dă, în industria cosmetică. Dragoș Dinu este arhitect, iar Lucian Țăran este ceramist. Cu alte cuvinte, în afa-ră de dorința de „a face ceva”, nimic nu-i recomanda pentru o astfel de preocupare.

Au căutat încă din 2010 o variantă de afacere în care să își poată folosi re-sursele. Nici nu-și mai amintesc exact cum le-a venit ideea cu lavanda, dar în momentul acela se știa destul de puțin despre această cultură. Au cer-cetat pe la companiile producătoare de

suplimente alimentare, au căutat pe internet, au vorbit cu fermieri mai în vârstă (chiar dacă aceștia nu cultiva-seră vreodată așa ceva), s-au consultat cu cei de la care au cumpărat butașii etc. Sigur că informațiile au fost dife-rite și multe. Primul gând a fost să se ocupe de culturi mixte de plante me-dicinale, dar până la urmă au ales la-vanda, ca experiment, pentru a vedea cum „funcționează” această plantă.

Concret, s-au apucat abia trei ani mai târziu. „În 2013 ne-am spus că trebu-ie să începem. Într-o săptămână am înființat cultura, împreună cu soțul meu și un prieten – artist ceramist.

Cecilia și Dragoș Dinu, îm-preună cu un prieten, Lucian Ţăran, au pornit de câțiva ani o „afacere” cu lavandă. Cuvântul „afacere” este în opinia lor prea pretențios; tot ce și-au dorit a fost să în-ceapă „a face” ceva în do-meniul agriculturii și cu un oarecare profit. Ne-a împărtășit din experiența lor Cecilia Dinu.

Lavanda - o platformă pentru arhitectură și artă


28 29

Am făcut totul manual (terenul fusese înainte cultivat cu porumb, de aceea în prealabil a fost arat - n. r.), într-o perioadă cu foarte multe ploi. Chiar pe ploaie am pus butașii de lavandă. A fost un moment foarte frumos din viața noastră, dar și mai frumos a fost când, în primăvară, am văzut că s-a prins 90% din plantație. Nu am stropit cu nimic, am lăsat natura să își spună cuvântul.”

Lavanda nu este o plantă greu de cultivat

Deși voiau să facă agricultură, își știau limitele în ceea ce privește cunoștințele în domeniu și nu voiau să se apuce să facă prost o treabă compli-cată, de aceea au căutat o cultură mai ușoară, spune Cecilia Dinu: „Voiam să facem ceva ce puteam să învățăm. Lavanda nu este o plantă greu de cul-tivat, nu este nici greu de întreținut, pentru că este perenă, trăiește 20 de ani. Și așa ne-am gândit să cultivăm lavandă, pentru că este frumoasă și longevivă, este specială, poți să-i spui și sălbatică și domestică în același timp. Mă încânta ideea de culoare, de a avea un câmp al nostru, colorat.”

La început, au vrut să înființeze plantația în apropiere de Fundulea (lângă București), pe malul unui lac, unde aveau și o bucată de teren, dar nu li s-a părut suficient și s-au orientat

către Brănești (o altă comună în apro-pierea Capitalei), pentru că acolo aveau mai multe posibilități. „Ne-am reorientat, pentru că nu aveam îm-prejmuire, nu aveam niciun loc unde

să zicem că putem să ne mai mișcăm. Aici (la Brănești - n.r.) avem și o ca-bană, locul respectiv îl folosim și pen-tru pepinieră - unde obținem butași, material săditor, semințe.”

La momentul respectiv, nu au găsit butași decât pentru o suprafață de două mii de metri pătrați și la un preț mai mare față de oferta de pe piață. „Noi am cumpărat câți butași am gă-sit. I-am luat cu aproximativ patru lei pe bucată. E adevărat că apoi am văzut prețuri și de un leu. În plus, am avut încredere în furnizorul nostru de butași chiar de la bun început si nu am căutat să negociem sau să renunțăm. Este foarte important să poți, ulterior, să mai ceri un sfat, să mai ceri o pă-rere despre cum ar trebui să evolueze lucrurile și am vrut să fim siguri că putem să păstrăm legătura cu furni-zorul nostru.”

Nici producția nu a fost prea mare în primul an - lavanda ajunge la matu-ritate după trei ani - și au comercia-lizat-o exclusiv sub formă de buchete pentru mici evenimente. „Producția de lavandă nu este foarte mare ca să ne gândim la export, sau să încercăm să o valorificăm în fabrici și companii

mari. De multe ori, când oamenii aud că avem o cultură de lavandă ne spun că am putea face șampoane, săpunuri și așa mai departe, dar asta înseam-nă o altă afacere.”

Vor mai mult decât o simplă plantație

Această plantație nu reprezintă decât un început. Au plănuit o extindere de până la trei, patru hectare, să constru-iască o seră (au deja un solar în care țin peste iarnă ghivecele cu lavandă) și o clădire unde să se poată organiza mici evenimente, cu un mic spațiu de cazare. Proiectul este deja făcut, au obținut și autorizație de construcție. „Terenul arată foarte frumos și este într-o zonă nu foarte circulată. Ne-am gândit că ar fi foarte frumos să con-struim o clădire în care să putem găz-dui mici evenimente, chiar și pentru companii, iar pretextul să fie acesta, cultura de lavandă. Lumea să vină și să se bucure de ea. Fiind și aproape de pădure, este plăcut ochiului și oamenii vin cu plăcere. Va fi o construcție spe-cială, cu o arhitectură adaptată, dar, mai ales, un loc care să atragă. Le fa-cem încet, pentru că lucrurile nu sunt

simple și mai trebuie și finanțate.”

Își doresc să acceseze fonduri în ca-drul PNDR, dar încă se mai gândesc la măsura în care se pot încadra. „Inițial, nu am avut intenția să construim o pensiune. Voiam doar să cultivăm la-vandă și să avem un spațiu unde să o uscăm. Apoi ne-am gândit că mai este nevoie de o încăpere, două, pen-tru că poate rămânem peste noap-te. După aceea, ne-am gândit că am putea organiza evenimente și că am putea să îi găzduim pe cei care par-ticipă. Nu vă închipuiți că este hotel. Este o construcție relativ mică, for-mată doar din parter cu patru încă-peri si o zonă tehnică, ce ține să păs-treze elementele arhitecturale carac-teristice regiunii de câmpie: acoperiș cu pantă mică, terasă/prispă gene-roasă, tipică arhitecturii tradiționale românești, construită în spirit ecolo-gic, folosind materiale naturale, dar cu o amprentă foarte modernă. Este un proiect arhitectural bine gândit, cu formă și design modern, pe prin-cipiul «good design is good business». De aceea, nu ne este încă foarte clar pe ce măsură am putea să accesăm niște fonduri europene.”


30 31

Dispuși să se asocieze

Până acum s-au descurcat cu desfa-cerea, pentru că au avut de vândut o cantitate mică, dar pe viitor vor avea o producție mult mai mare, ținând cont de extinderea pe care au plănuit-o. Chiar și în condițiile în care ar rămâ-ne pe aceeași suprafață, producția ar fi mai mare decât acum. Cecilia spune că o plantă la maturitate are cam 800 de spice pe o tufă, dar producția obținută de pe suprafața pe care o are acum nu ar fi suficientă pentru a putea furniza către industria cosmetică sau pentru a exporta. Intenționează să ia legătu-ra cu alți producători cu care să se aso-cieze. Întrucât se pare că sunt din ce în ce mai mulți cei care vor să inițieze această afacere, o idee bună ar fi rea-lizarea de material săditor. „Suntem foarte deschiși și dornici de colaborare cu alți producători. Nu avem nimic de pierdut în sensul acesta, ci numai de câștigat, cu toții.”

Dorește să atragă atenția că cei care vând vehiculează cifre mult prea mari atunci când este vorba de cantitatea de butași necesară pentru înființarea unui hectar: „Sunt date eronate aici, pentru că producătorii de material săditor

spun că pentru cultivarea unui hec-tar cu lavandă sunt necesari 20.000 - 22.000 de butași. Noi am făcut calcu-lul pe hârtie și am ajuns la concluzia că este nevoie de jumătate sau puțin peste jumătate din numărul acesta, în funcție de schema de plantare. Ne-am produs singuri cea mai mare parte din butași - pentru ce ne-am propus să plantăm în toamnă. Probabil că vom mai și cumpăra.”

Au început să se doteze și cu utilaje pentru că nu este la fel de simplu să lucrezi câteva hectare ca atunci când lucrezi două mii de metri pătrați. Și-au achiziționat o motosapă și urmează să își procure și o mașină de plantat, care nu va exclude total munca manuală. În cele din urmă intenționează să își ia și o mașină de recoltat.

Securitatea producției, o problemă greu de rezolvat

Acum sunt în plină perioadă de recol-tare, dar vor să păstreze plantația cât mai mult înflorită, „pentru a o cule-ge fir cu fir și, de asemenea, pentru a lăsa bobocii să crească în continuare”. De aceea, un aspect foarte important

este securitatea recoltei - o încerca-re ce îi solicită din punct de vedere organizațional și financiar. „Oricât de mică ar fi suprafața cultivată, este o posibila țintă pentru hoți, pentru cei care vând în piețe, fără acte și pe care nu îi trage nimeni la răspundere des-pre proveniența mărfii. În cel mai bun caz, se confiscă și … la revedere.”

Deși sunt încă multe semne de întreba-re la care se mai gândesc ce răspuns să dea, cei trei parteneri sunt optimiști. Sunt convinși că mai au multe de învățat. De exemplu, nu le-a reușit pro-iectul cu lavanda la ghiveci, pentru că tehnologia de plantare prin butași, pe care au practicat-o în câmp, diferă de cea prin semințe, pe care au folosit-o la ghivece. Plantele au crescut neașteptat de mari și nu se potrivesc cu ghiveciul.

Lavendo, flori și artă

Proiectul este, așa cum am mai spus, mult mai amplu. Au ales și un brand pentru el. I-au zis „Lavendo” care în-seamnă lavandă în limba esperanto (cea mai răspândită și cunoscută limbă artificială). Pe lângă flori vor să facă loc și artei ceramice si sculpturii artistului Lucian Țăran, inclusiv obiectelor pen-tru decorarea spațiului verde. Visează ca Lavendo să devină un loc pe care iubitorii de artă, culoare și parfum să îl caute. „Ar fi frumos să vină lumea să vadă. Vrem să facem o combinație între arhitectură, artă și flori. Ne do-rim un spațiu care să pună în valoare aceste trei elemente. Plănuim o artă în aer liber, ne dorim obiecte de artă care să poarte amprenta locului. Nu ne plac piticii de grădină și, de ace-ea, vrem să promovăm arta contem-porană, în defavoarea kitch-ului. În ceea ce ne privește, dincolo de valoarea recoltei și potențialul afacerii, putem spune că valoarea terenului a crescut deja. Până una, alta, avem cultura de lavandă, avem certificat de producă-tor, un chitanțier, un atestat. Cine vrea poate să cumpere de la noi buchete de lavandă sau alte obiecte. Nu ne vom îmbogăți din asta, dar, cu siguranță, după ce totul va căpăta contur, va fi altceva.”

La aproape 25 de ani, Alexandru Tăședan administrează societatea Lacto Vest din Curtici, județul Arad, o fermă de vaci cu lapte. Nu a crescut și nici măcar nu s-a născut la sat, ci în orașul Arad, dar venea la Curtici, la bunicii săi.

A absolvit în 2014 Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii din Timișoara. „Având în vedere că dra-gostea și pasiunea pentru animale, în special pentru vaca de lapte, au existat de mic, gândurile mele s-au îndreptat spre acest domeniu. Sunt și

tehnician veterinar la bază, am absol-vit Liceul de Industrie Alimentară din Arad, cu specializarea Tehnician vete-rinar”, povestește Alexandru Tăședan.

Deși am putea afirma despre acest tâ-năr că este norocos că a avut șansa să pună în practică în propria fer-mă tot ce a studiat teoretic în cadrul facultății, lucrurile nu stau chiar așa. „Manualele sunt învechite, conțin teo-rie care nu mai ajută, iar informațiile nu mai corespund cu tehnologia de creștere actuală, existentă în fermele rentabile. Ar trebui revizuite cursurile

din facultăți”, spune tânărul fermier. În prezent, în ferma sa vin frecvent studenți din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara, pentru a face practică.

Investiții permanente în tehnologie, pentru a ține pasul cu cerințele pieței

Primii pași pentru înființarea fermei au fost făcuți tot în curtea bunicilor săi. Dacă inițial aveau doar câteva ca-pete de bovine, când au ajuns la pai-sprezece animale au fost nevoiți să de-cidă dacă continuă extinderea. Astfel, în 2007 a cumpărat un grajd al fostei CAP din Curtici, l-a modernizat și la doar doi ani după, în octombrie 2009, s-a inaugurat ferma.

Pentru a se ajunge la afacerea viabi-lă de astăzi, investițiile au fost de or-dinul zecilor de mii de euro, din bani proprii, dar și din fonduri europene nerambursabile.

În urmă cu opt ani, la vâr-sta de doar 17 ani, Alexandru Tăședan a pornit pe drumul anevoios al performanței în zootehnie. Astăzi condu-ce una dintre fermele mo-del ale județului Arad, unde crește un efectiv de aproxi-mativ 150 de capete de bovi-ne, din rasele Holstein Friză, Bălțată Românească și Brună. Anul trecut a fost de-semnat „Fermierul Anului”, o titulatură care arată că profesionalismul nu are vâr-stă. Lacto Vest Curtici, con-dusă de tânărul Alexandru Tăședan, este o afacere de familie transformată azi într-o fermă cu randament la producția de lapte.

Pasiune egal succesFerma mea

experiențe


32 33

afecțiuni ale picioarelor, mamită și reproducție. Noi am încercat să limi-tăm problemele legate de sănătatea ugerului și se pare că este posibil folo-sind așternutul din nisip care oferă și confort, vara fiind mult mai răcoros”, a declarat tânărul fermier. Alexandru Tăședan a punctat că fiecare vacă este liberă să facă ce dorește, are acces după voie la apă, furaje și cușetele de odih-nă, unde are locul ei, uscat și igienic.

Baza furajeră este produsă, în general, în fermă, pe o suprafață de circa 40 de

hectare cultivate cu cereale și plante furajere, terenuri aflate în mare parte în proprietate. Animalele mai primesc și șroturi sau premixuri. Furajarea se face cu ajutorul remorcii tehnologi-ce, în care se amestecă toate furaje-le, printre care amintim: silozul de porumb, silozul de grâu, semifânul de lucernă, fânul de lucernă, fânul de iarbă, uruiala de cereale, premixuri-le, șrotul de floarea-soarelui și soia. Fiecare vacă primește zilnic 38,6 ki-lograme de furaj unic.

Laptele ajunge la procesare și la localnici

Ferma Lacto Vest Curtici este echi-pată cu sală de muls, cu toate do-tările necesare pentru efectivul deținut. Instalația de muls este 1x5 tip brăduleț, cu display care arată producția de lapte, conductibilitatea acestuia, temperatura etc.

Laptele este livrat atât către o fabri-că de procesare din zonă, cât și că-tre clienți - abonați din Curtici și Arad. „Mă bucur că lumea primește informații prin intermediul canale-lor de socializare și a înțeles că este important să vii în fermă, să vezi de unde bei lapte, să vezi vițeii, să le dai o mână de fân, să iei lapte. Ne place să vedem lumea care vine pe bicicle-tă să ia lapte. Avem, de asemenea, și cotă directă mai mare pe procesare. De aceea, aș dori să renunț la fabri-ca de lapte, în ideea de integrare”, a specificat Alexandru Tăședan.

Fermierul Anului 2014

Recunoașterea muncii tânărului fer-mier Alexandru Tăședan a venit anul trecut când a fost desemnat de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „Fermierul Anului 2014”. Nominalizările sunt făcute de către Direcțiile Agricole Județene, pe baza datelor centralizate privind producțiile realizate atât în fermele vegetale, cât și în cele zootehnice. El a fost nomina-lizat pe baza producției medii anuale per cap de vacă. În ferma Lacto Vest Curtici, media zilnică pe fermă pe cap de vacă este de 30,6 litri, iar media anuală pe cap de vacă în 365 de zile este de circa 9300 litri/vacă.

În planurile de viitor ale lui Alexandru Tăședan se regăsește extinderea fer-mei. Totuși, fermele de tip industrial nu mai sunt ceea ce își dorește, pentru că toată activitatea se face pe bandă rulantă. Ideale sunt, spune crescăto-rul, fermele familiale cu 100 de vaci în lactație, cu o tehnologizare aproa-pe automatizată, cu roboți de muls. La acest nivel se vede ajungând și el peste cinci sau maximum opt ani.

În anul 2012, Alexandru Tăședan a ac-cesat Măsura 112 – „Instalarea tineri-lor fermieri”, cu o finanțare în valoare de 40.000 de euro, care s-a concreti-zat un an mai târziu în achiziția unei prese cilindrice de balotat. De altfel, tânărul fermier spune că e nevoie de investiții permanente în tehnologie pentru a ține pasul cu cerințele pieței.

În prezent, în ferma Lacto Vest Curtici sunt aproximativ 150 de capete de bo-vine, din rasele Holstein Friză, Bălțată Românească și Brună. „Am cumpărat și am adus în fermă și rasa Brună din dorința de a afla cum evoluea-ză în zona noastră. După doi ani în care am văzut cum merge treaba, am avut de ales între vaca de carne sau de lapte și am decis să avem lapte. De aproape cinci ani lucrăm cu o firmă canadiană, care ne furnizează gene-tică de vârf, pentru a obține mai mult lapte și a avea animale sănătoase, cu o conformație echilibrată”, a specifi-cat Alexandru Tăședan.

Producția, urmărită cu atenție

Producția medie pe fermă în momen-tul de față este de până la 30 de litri de lapte pe zi, pe cap de vacă. Dacă ar fi să facem o ierarhie pe rase, având în vedere că ferma de la Curtici deține efective importante din toate cele trei rase menționate, Holstein ar fi pe pri-mul loc cu o medie de 34 de litri de lapte pe zi, Bălțata Românească și Red Holstein vin apoi cu 28 de litri de lapte pe zi, iar Bruna se situează undeva pe la 27-28 de litri de lapte zilnic.

Alegerea taurilor pentru însămânțările artificiale se face ținând cont în primul rând de producție. „Avem mai mulți tauri cu genetică performantă de la care folosim material seminal con-gelat (MSC). Pentru fiecare vacă, în funcție de minusurile pe care le are, atât din punct de vedere productiv, cât și al conformației, alegem tau-rul potrivit”, menționează Alexandru Tăședan.

Investiția în genetică nu este o cheltu-ială inutilă pentru fermierii care știu că vaca de lapte poate fi o afacere ex-trem de profitabilă. Pentru Alexandru Tăședan este o investiție necesară, care te ajută să-ți clădești viitorul fer-mei, să creezi animale mai rezistente și să crești producția de lapte.

Bunăstarea animalelor

Ferma Lacto Vest Curtici a fost mo-dernizată avându-se în vedere princi-piul bunăstării animalelor. Astfel, vaca este lăsată în stabulație liberă și se fu-rajează afară. În adăpost, cușetele sunt individuale, pe așternut de paie, dar se are în vedere întoarcerea la așternutul de nisip. „În momentul în care am in-augurat ferma, am folosit așternut de nisip, care a dat un randament foar-te bun în reducerea incidenței mami-telor, deoarece în nisip nu se dezvoltă microorganisme. În felul acesta avem un plus, deoarece principalele proble-me care apar într-o fermă de vaci de lapte sunt cele legate de podotehnie,


34 35

Istoria fermei începe imediat după Revoluție, când Sándor Kálmán a re-vendicat suprafețele de teren ale fa-miliei, colectivizate la acea vreme. „Am primit înapoi 7,5 hectare și în ’91 am cumpărat primul tractor. Atunci am început lucrul în agricul-tură. Tractorul îl foloseam mai mult la transport și la pregătirea furajelor”, își amintește Sándor Kálmán.

Pentru că zona este prielnică creșterii animalelor, familia lui Sándor Kálmán

s-a axat pe acest segment. Animalele sunt crescute aici în sistem extensiv, de la sfârșitul lui aprilie până la sfârșitul lui octombrie fiind pe pășune, pen-tru ca pe timp de iarnă să fie aduse în grajd, dar cu stabulație liberă.

Hrănirea se face pe bază de fân, deoa-rece la ferma de la Merești se produc doar brânzeturi maturate. Silozul sau alte furaje fermentate afectează lap-tele din care nu se mai poate produce brânză maturată.

Banii europeni au ridicat afacerea de familie

Între timp a crescut exploatația și fer-mierul a accesat fonduri europene, primul proiect depus fiind pe măsu-ra 112 „Instalarea tinerilor fermieri”. „Fiul nostru este fermierul și cel care face aceste minunății. El a accesat un proiect cu finanțare europeană pentru instalarea tinerilor fermieri. Și pensiunea este a lui. În această fermă familială lucrează acum trei

generații. Părinții și soacra mea se ocupă de viței – de tineret, eu mă ocup de managementul exploatației, iar fiul nostru face preparatele din lap-te. El are și specializare în turism și astfel am combinat agricultura cu tu-rismul. De fapt, toată familia lucrea-ză în această afacere care înseamnă și agricultură și turism”, a specificat Sándor Kálmán.

Agricultura își găsește astfel punct de desfacere în turism, aceasta fiind și ideea de la care au pornit când au accesat fondurile europene pentru înființarea pensiunii agroturistice. „În agroturism trebuie să valorificăm produse agricole sau agroalimenta-re făcute în fermă. Produsele lactate sunt cele pe care le oferim turiștilor. Pe lângă pensiune, finalizăm în cu-rând și centrul de prelucrare, reali-zat din vechea șură. Pensiunea este făcută dintr-o casă construită în anul 1837, deci o casă țărănească specifi-că zonei, pe care am reabilitat-o păs-trându-i arhitectura și mobilierul rus-tic”, a mai spus Sándor Kálmán.

Astfel, casa s-a transformat într-o pensiune de două margarete, iar graj-dul de lângă aceasta, în centru de pre-lucrare a lactatelor.

Primul proiect a avut o finanțare ne-rambursabilă în valoare de 16.000 de euro. Suma a fost cheltuită pe achiziționarea de utilaje agricole: o remorcă de împrăștiat gunoi de grajd și o cositoare rotativă. O altă finanțare

a fost primită prin Programul Fermierul, banii fiind folosiți pentru achiziționarea unui tractor cu încăr-cător frontal în valoare de 31.000 de euro și cumpărarea din Austria a 17 ju-ninci gestante cu genetică de valoare, baza de producție a fermei. Valoarea totală a proiectului pentru realizarea pensiunii a fost de 110.000 de euro, din care finanțarea europeană neram-bursabilă a fost de 70.000 de euro.

Produse lactate unicat

În afacerea familiei lui Sándor Kálmán, laptele se prelucrează de aproximativ cinci ani. Înainte, acesta se preda către procesatori, dar cres-cătorii se confruntau cu întârzieri la plăți de câteva luni bune și chiar de un an. Prin urmare, au decis că trebuie să facă ceva cu laptele, să-l transforme într-un produs cu valoare adăugată. „Aceste produse obținute prin metode artizanale diferă foarte mult de pro-dusele lactate realizate în fabrici. La noi, de fiecare dată după muls, laptele este prelucrat proaspăt. Deoarece nu este omogenizat, de foarte multe ori în gustul produsului apar acele aro-me care provin de la plantele păscute de animale pe pășune, acesta putând să difere de la o zi la alta, în funcție de pășunea pe care au stat vitele. O altă specificitate a produselor este că în comună avem o fântână cu apă să-rată cu care sărăm preparatele. De aceea, pot spune că produsele noastre sunt unice”, a precizat Sándor Kálmán.

În produsele realizate în centrul de lactate se adaugă diferite mirode-nii, toate având o valoare adăuga-tă foarte mare. Valorificarea se face în cadrul pensiunii, dar și la târguri tradiționale, expoziții agricole și alte evenimente. Varietatea de sortimente atrage clienții și, cum gusturile sunt diferite, și vânzarea a crescut. „Dacă procesatorul cunoaște tehnologia, din lapte se pot face foarte multe lucruri, dacă ai și ceva fantezie. Consiliul Județean Harghita a inițiat un curs de prelucrare a laptelui unde fiul meu, Sándor Kálmán Huba, a dobândit bazele, după care a fost în Ungaria, Austria, Elveția și Franța, după fie-care vizită întorcându-se cu ceva nou. Dacă ne uităm puțin înapoi, și crescă-torii de animale de pe vremuri tot cu aceste tehnologii au prelucrat laptele. Odată cu industrializarea aceste me-tode au fost date uitării, dar procesul de prelucrare artizanal reînvie aceste tehnologii vechi pe care le-au cunos-cut strămoșii noștri”, spune Sándor Kálmán, care crede că această valo-rificare cu un lanț cât mai scurt de la producător direct la consumator este viitorul pentru produsele tradiționale.

Unul dintre principiile după care este condusă această afacere este cel al res-pectului reciproc între fermier și con-sumatorul final. Astfel, toți vizitatorii pensiunii din satul harghitean Merești pot să vadă cum sunt hrănite animale-le și cum se prelucrează laptele.

Sándor Kálmán din satul Merești, județul Harghita, a început în anii ’90 cu o fer-mă familială, cu două vaci și cinci oi. Astăzi are 50 de ca-pete de bovine și 30 de ovi-ne, o pensiune agroturisti-că și un centru de prelucra-re a lactatelor. Tot ce se pro-duce acum în fermă ajunge pe masa turiștilor. O casă construită cu aproape 200 de ani în urmă a fost reabi-litată pentru a deveni pensi-une agroturistică, păstrân-du-i-se întocmai arhitectu-ra și mobilierul. Pensiunea a fost realizată și cu finanțare europeană.

Pensiunea agroturistică, o finalitate a investiției zootehnice

Afacerea mea


36 37

Casă istorică la care turiștii revin cu plăcere

Pensiunea, pentru care investiția totală a fost de 110.000 de euro, are o capa-citate de 12 locuri și a fost inaugurată de aproximativ un an. „Ne-a fost dată această casă construită la 1837, iar noi am reabilitat-o în stil vechi, dar cu cerințele de igienă care se impun azi. Noi zicem că oferim o calitate de cazare și de petrecere a timpului liber de hotel de 4-5 stele”, afirmă Kálmán.

Suma alocată renovării ar fi ajuns pentru ridicarea a două imobile noi. Fiind o clădire veche și dezafectată, în care nu se mai făcuse nicio investiție, noii proprietari au avut mult de lu-cru pentru modernizarea și păstra-rea specificității arhitecturale locale. Astfel, pensiunea are doar două mar-garete pentru că s-a păstrat structura casei și nu toate camerele au băi pro-prii. Doar cele de la mansardă au băi proprii, la parter există o baie comună pentru două camere.

Mulți dintre turiștii care au trecut pra-gul pensiunii au venit din Ungaria, Italia și Franța. Majoritatea a ales să revină aici. „Acum avem grupuri care se întorc pentru a treia oară, în de-curs de un an. Încep și oameni din București să fie interesați. Turiștii sunt curioși să afle cum lucrăm noi și cum este în zonă iar foarte mulți doresc să revină”, a mai spus Sándor Kálmán. Spre exemplu, anul trecut, de Rusalii, grupul de turiști care a petre-cut aici, înainte să plece, a făcut rezer-vare pentru anul următor.

Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave” a fost înființat în anul 2010, fiind un parteneriat pu-blic-privat constituit în conformita-te cu cerințele Axei LEADER (axa IV din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013).

Teritoriul GAL cuprinde 11 localități din județul Alba: Cetatea de Baltă, Jidvei, Șona, Sâncel, Teiuș, Rădești, Lopadea Nouă, Hopârta, Lunca Mureșului, Fărău, Noșlac, precum și o localitate din județul Mureș, respec-tiv comuna Ațintiș.

În luna ianuarie 2012 s-a semnat contractul de finanțare cu Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) pentru implemen-tarea strategiei.

Obiectivul principal este implementa-rea planului local de dezvoltare în te-ritoriul GAL, alcătuit din 12 localități din județele Alba și Mureș.

Implementarea propriu-zisă a început în luna mai 2012 când a fost lansată și prima sesiune de selecție de pro-iecte, primele proiecte fiind depuse de către GAL la APDRP în luna sep-tembrie 2012.

Pe parcursul implementării, activita-tea GAL a vizat animarea teritoriului asociației, mediatizarea sub-măsuri-lor LEADER, organizarea de acțiuni și evenimente de promovare.

Principalele beneficii aduse de Programul LEADER pentru terito-riul GAL „Pe Mureș și pe Târnave” sunt următoarele:

- Coeziunea teritorială a microre-giunii și grupului. Considerăm o mare realizare faptul că cetățenii teritoriului simt apartenența la parteneriatul GAL. Încă din fa-za de animare putem spune că partenerii au construit viziunea

dezvoltării pe baza capitalului teritorial, luând în considerare re-sursele cele mai semnificative ale teritoriului și valorizarea acestora în beneficiul întregului teritoriu.

- Creșterea capacității loca-le. Creșterea/consolidarea capacității locale este o prioritate pentru GAL-ul nostru. Pentru noi este un obiectiv important ca prin acțiunile noastre, atât la nivel de individ/comunitate/localitate, cât și la nivel microregional să creăm modele, exemple de bună practică, astfel încât la sfârșitul proiectu-lui să rămână în urmă comunități întărite. Deși rezultatele se vor ve-dea în timp, până la ora actuală un indicator cuantificabil ar fi numă-rul de beneficiari care accesează pentru prima dată un program de finanțare. În cazul nostru, dintre cei 60 de beneficiari care au ac-cesat măsurile LEADER, numai șase sunt beneficiari și ai altor programe, din care patru au făcut investiții prin măsurile PNDR.

Câteva dintre proiectele finalizate cu succes

De la începutul activității, GAL „Pe Mureș și pe Târnave” a lansat 24 de sesiuni de selecție în cadrul cărora au fost selectate 60 de proiecte. Până în prezent, au fost semnate 53 de contrac-te, șapte fiind în curs de contractare.

Proiectele finanțate prin sub-măsu-rile strategiei de dezvoltare locală a Grupului de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave” a dus la obținerea de rezultate măsurabile, cu efecte bene-fice asupra vieții locuitorilor din teri-toriul GAL.

Pentru exemplificare vă prezentăm câteva proiecte care au fost finalizate cu succes și care au fost finanțate prin accesarea fondurilor europene prin PNDR Axa LEADER. Investițiile pe care le prezentăm în rândurile de mai jos se încadrează în strategia de dez-voltare a Grupului de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave”.

Asociația Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave”

Leader la zi


38 39

Comuna Fărău a beneficiat, în cadrul unui proiect finanțat prin Axa LEADER, de moderniza-rea căminului cultural din satul Heria, oferind locuitorilor infra-structura și dotările necesare pen-tru desfășurarea de spectacole și festivaluri care își propun valori-ficarea obiceiurilor locale. Această investiție va conduce la creșterea gradului de acces și participare a cetățenilor la viața culturală; con-servarea, protejarea, transmite-rea, promovarea și punerea în va-loare a culturii tradiționale și a

patrimoniului cultural și material.

În cadrul proiectului s-a achiziționat mobilier și tehnică audio-video. Reprezentantul legal al proiectu-lui a fost primarul comunei Fărău, domnul Gligor Barabaș.

Comuna Noșlac a finalizat proiec-tul denumit: „Reabilitatea zonei cen-trale a comunei Noșlac și constru-irea unui spațiu multifuncțional în comuna Noșlac, județul Alba“, f inanțat prin Măsura 413.1 „Renovarea satelor și echiparea te-ritoriului”, al cărui reprezentant le-gal a fost primarul Dumitru Pop.

În cadrul acestui proiect s-a înființat un centru multifuncțional desti-nat activităților sociale și recreati-ve în vederea acordării de servicii cetățenilor. Clădirea are o sală unde se pot desfășura activități recreati-ve, vestiare cu dușuri, băi și grupuri sanitare. S-au realizat tâmplării ex-terioare de uși și ferestre din PCV cu geam termopan și s-au execu-tat racorduri la utilități. Apa caldă este asigurată prin sistem de pano-uri solare.

De asemenea, s-au executat lucrări de modernizare și reabilitare a

zonei centrale din localitatea Noșlac. Având în vedere că la căminul cul-tural se organizează spectacole sau acțiuni cetățenești, la care numărul participanților este destul de mare, s-au făcut accese pietonale largi, s-au amenajat spații verzi ilumina-te cu lampadare ornamentale, s-au instalat coșuri de gunoi, jardiniere și băncuțe pentru odihnă.

Ca urmare a realizării investiției pentru dezvoltarea, promovarea și valorificarea potențialului lo-cal, crește calitatea vieții în mediul rural.

Primarul comunei Noșlac, domnul Dumitru Pop explică: „N-am avut încredere la început, dar avem în-credere totală la final. Succesele obținute prin GAL sunt o dovadă a încrederii în proiectele europene. Dacă la început am fost novici în ac-cesarea fondurilor europene, prin sprijinul acordat de către angajații

GAL „Pe Mureș și pe Târnave” și de AFIR, am căpătat mai multă experiență și încredere în accesa-rea fondurilor europene”.

Concluzia care se desprinde este că activitățile și proiectele reali-zate de către GAL s-au dovedit a fi de un succes pentru dezvoltarea teritoriului.

S.A. Agrobiana, din comuna Șona, prin reprezentantul legal, inginerul Valere Groza, a identificat oportu-nitatea de a accesa fonduri europe-ne prin intermediul Măsurii 411.3 „Modernizarea exploatațiilor agri-cole”. În acest sens, a depus și finali-zat într-un timp foarte scurt proiec-tul intitulat „Modernizare fermă vegetală prin achiziţii de uti-laje agricole”, în cadrul căruia a

cumpărat o combină pentru recol-tat cereale și plante tehnice, dotată cu echipamente pentru recoltat po-rumb și păioase, precum și un căru-cior de transport de hedere.

Investiția realizată de S.A. Agrobiana ajută la dezvoltarea unei agriculturi performante, genera-toare de profit, în vederea creșterii

nivelului economico-social al spațiului rural. Avantajele în ca-drul fermei sunt semnificative: ni-velul tehnic ridicat al echipamente-lor achiziționate duce la o producti-vitate mare, randament superior și, implicit, la creșterea nivelului calita-tiv și cantitativ al lucrărilor agricole, ceea ce va conduce în final la rezulta-te economico-financiare superioare.

Un proiect de suflet pentru noi este Promovarea patrimoniului imateri-al – „Fetele de la Căpâlna”, depus de comuna Jidvei.

Situat în partea nordică a Podișului Transilvaniei, pe malul de sus al Târnavei Mici, în județul Alba, Căpâlna este un sat care aparține co-munei Jidvei și al cărui nume a fost asociat cu un grup de femei care in-terpretează un dans specific. Acest dans a fost scos la lumină în anul 1948, când o învățătoare, Stana Biriș, l-a descoperit și le-a promovat pe fete în orașele mari ale României.

Vechimea și originea acestui dans se pierd undeva în mijlocul Evului Mediu, transmiterea lui până în prezent făcându-se din generație în generație.

„Purtata fetelor de la Căpâlna” este transmisă fetițelor încă de la vârsta de 4-5 ani, iar la vârste mai mari o pot dansa doar dacă sunt nemări-tate. Ansamblul folcloric care inter-pretează acest dans se împarte în

trei categorii de vârste: prima cate-gorie este formată din preșcolare și fete din ciclul primar, a doua cate-gorie din fetele de gimnaziu și liceu, iar din a treia categorie fac parte fete de orice vârstă, dar încă nemăritate. Liniile șerpuite și cercurile descrise de dansul fetelor sugerează un infi-nit restrâns, după cum susține profe-soara de matematică Maria Lebadus, sau pur și simplu etalarea frumuseții feminine.

Între anii 1977 și 1985, numărul dan-satoarelor a crescut la peste 70, apoi a scăzut drastic, în 1990 rămânând mai puțin de 20.

Datorită susținerii financiare insufi-ciente, exista riscul să dispară aceas-tă tradiție.

Investiția a avut ca obiectiv general dotarea ansamblului cu costume po-pulare, cu obiecte necesare practicii culturale curente, precum și realiza-rea de materiale promoționale pentru acest ansamblu.

Dintre Purtatele de fete de pe Valea Târnavelor, dansul fetelor de la Căpâlna este cel mai spectaculos și

emoționant. În descrierea făcută de folcloristul Ovidiu Bârlea, în „Eseu asupra dansului popular românesc”, Purtata fetelor de la Căpâlna este la prima vedere un dans simplu: fetele, cu pași simpli, marchează în mișcarea lor coregrafică spirale, linii șerpuite și cercuri, care nu-și unesc niciodată capetele. Fetele, una lângă alta, se țin foarte strâns, încolăcindu-și brațele pe după cot și, într-un mare cerc, por-nesc cu pași bine ritmați, cântându-și singure melodiile respective. Jocul decurge când lin, când repede, de la stânga spre dreapta, înainte sau îna-poi, legănat sau cu o ținută dreaptă și, de multe ori, pe fraze inegale. Foarte interesant și de un mare farmec sunt cântecele fetelor care acompaniază jocul.

Datinile și credințele, lirica și muzica populară, meșteșugurile și arta popu-lară constituie patrimoniul spiritual inestimabil, care oglindește forța cre-atoare a românilor din toate zonele geografice ale țării.

Dansul fetelor de la Căpâlna este un element de patrimoniu care tre-buie păstrat nealterat și care merită promovat.

Proiecte aflate în implementare


40 41

Evenimente de promovare a teritoriului

În luna mai 2014 a fost realizată o emi-siune de promovare a tradițiilor din te-ritoriul GAL „Pe Mureș și pe Târnave”. Emisiunea a fost înregistrată și difu-zată de un post de televiziune. Au fost prezentați purtătorii de tradiții care păstrează și duc mai departe folclorul autentic, cum ar fi: Purtata fetelor de la Căpâlna; Grupul folcloric Sâncelenii, înființat în 2001, cu o intensă activi-tate artistică (ultimul premiu câștigat fiind locul doi la Concursul pentru grupurile folclorice bărbătești Dorel

Manea - Mioveni); Ansamblul folclo-ric Dor Teiușan din Teiuș care, deși înființat abia în luna aprilie 2012, dorește să ducă mai departe dansul popular românesc, tradiția localității Teiuș, să promoveze cântecul popular și tinerii interpreți de muzică popula-ră ; Grupul folcloric Pe Ulița Satului din comuna Șona, care a impresio-nat prin calitatea actului cultural și prin frumusețea costumelor popula-re; Grupul folcloric Izvorașul Fărău și Grupul Plaiuri Noșlăcane de pe Valea Mureșului au completat tabloul inte-grat al folclorului din teritoriul GAL „Pe Mureș și pe Târnave”.

Au fost prezenți în emisiune și artiști de renume ai zonei: Veta Biriș, Ionuț Fulea, Reta Rus, Ina Todoran, Denisa Balu, Adina Popa, Grupul Obârșia.

Un eveniment organizat de GAL „Pe Mureș și pe Târnave” este „Roadele toamnei” Noșlac. Ultima ediție a avut loc în perioada 5-6 septembrie 2014.

Dintre proiectele aflate în implemen-tare, proiectul „Instalarea tânărului fermier Sălcudean Costin Teodor”, din comuna Ațintiș, județul Mureș, este un model de bună practică.

Familia tinerilor Sălcudean Costin Teodor și Sălcudean Costin Maria ne-a impresionat prin pasiunea pen-tru agricultură și atașamentul față de viața la țară. Studenți în anul II la

Facultatea de Agronomie a USAMV din Cluj-Napoca, tinerii au dezvoltat o microfermă zootehnică. La acest moment au 12 vaci cu lapte și lucrea-ză 13 hectare de teren.

Programul zilei este alert, trezirea la ora cinci dimineața, urmată de hră-nirea animalelor, mulsul, plecatul la pășune. În cele câteva ore libere de la prânz, tinerii fermieri își pregătesc temele pentru facultate, după care își reiau munca în fermă, pregătesc graj-durile pentru întoarcerea vitelor, ur-mând apoi mulsul de seară, strecu-ratul laptelui, la finalul zilei studiind pentru examenele de la facultate.

Cu toate că lucrul în zootehnie nu e ușor și necesită prezența continuă în fermă, soții Sălcudean spun că nu își văd viața în alt loc, asta fiind pasiu-nea lor de mici copii.

Proiectul depus la GAL „Pe Mureș și pe Târnave” în cadrul Măsurii 411.12 - Instalarea tinerilor fermieri, le-a fa-cilitat achiziția de echipamente noi: semănătoare, plug, tanc pentru răci-rea laptelui, echipamente pe care în alte condiții, spun ei, nu le-ar fi putut achiziționa poate niciodată. Fermierii speră ca pe viitor să își extindă ferma și să ajungă la 30-40 de bovine.

Este un eveniment anual și are sco-pul de a promova teritoriul GAL, de a face cunoscute tradițiile locale, de a promova producătorii locali și de a mediatiza potențialul și atractivitatea teritoriului.

Putem spune că amploarea evenimen-tului a fost în creștere de la un an la altul, în 2014 echipa GAL reușind o or-ganizare foarte bună. Comparativ cu ediția din 2013, în 2014 evenimentul s-a desfășurat pe durata a două zile. Început în data de 5 septembrie 2014, această primă zi a fost destinată pro-movării teritoriului cu tot ce are mai valoros. Spectacolul de deschidere a evenimentului a fost mediatizat prin intermediul unui post de televiziune. Au participat ansambluri folclorice din localitățile: Jidvei, Cetatea de Baltă, Sâncel, Șona, Teiuș, Rădești, Lopadea Nouă, Noșlac, Fărău. În cadrul eveni-mentului a fost organizat Concursul Coșul cu roadele toamnei, în cadrul căruia fiecare localitate din GAL a pre-zentat un coș cu produse, frumos or-namentat. A fost stabilit un juriu din reprezentanți ai fiecărei localități par-ticipante pentru a desemna cel mai frumos coș. Au fost premiate coșurile care au obținut cel mai mare număr

de voturi, respectiv delegațiile de la Cetatea de Baltă, Noșlac și Lopadea Nouă.

Ziua a doua, 6 septembrie 2014, a fost destinată organizării târgului, la care au fost invitați producători locali care să-și prezinte și să-și vândă produse-le. Sectorul destinat producătorilor locali a fost amenajat rustic, astfel în-cât să fie evidențiate tradițiile locale. Corturile pentru producători au fost inscripționate cu însemnele GAL și nu-mele producătorilor. De asemenea, au fost realizate și distribuite materiale informative și de promovare.

Evenimentul a fost un bun prilej prin care Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave” și-a mediati-zat prezența în teritoriu și identita-tea prin materialele informative și promoționale distribuite. Totodată, „Roadele Toamnei” de la Noșlac a fost o bună ocazie de a interacționa cu teritoriul.

Tot anul trecut, în ziua de 21 septem-brie, a fost organizat evenimentul „Ziua Grădinarului” în satul Leorinț, comuna Rădești. Evenimentul a fost

realizat de către GAL „Pe Mureș și pe Târnave” în parteneriat cu Consiliul Local al Comunei Rădești și a fost un bun prilej de întâlnire cu producătorii și asociațiile agricole din zonă.

Într-un decor al toamnei bogate, pre-gătit cu sprijinul legumicultorilor din satul Leorinț, împodobit cu cele mai frumoase legume, evenimentul a de-butat cu o expoziție concurs a fermi-erilor. Ca urmare a concursului orga-nizat la evenimentul Roadele Toamnei de la Noșlac, cei din Rădești au do-rit să demonstreze că sunt cei mai buni legumicultori ai GAL-lui. Prin urmare, producătorii de legume din Leorinț și-au prezentat coșurile cu roadele muncii lor, nu doar bogate, dar și ornamentate cu multă măiestrie. Participanții au fost premiați cu mate-riale promoționale (șorțuri, șepci, pi-xuri, pliante) de către GAL „Pe Mureș și pe Târnave”, cât și cu materiale utile fermierilor, de către firmele Redoxim SRL și Agropataki SRL.

Pentru creșterea atractivității eveni-mentului, a fost organizat un specta-col folcloric susținut de ansambluri-le din teritoriul GAL „Pe Mureș și pe Târnave”.


42 43

Asociația GAL Banat - Vest a fost au-torizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anul 2011 și a obținut o finanțare de 2.856.791 de euro, din care 571.357 de euro reprezin-tă bugetul de funcționare și 2.285.433 de euro este suma nerambursabilă destinată implementării Planului de Dezvoltare Locală (PDL) a GAL.

Dezvoltarea teritoriului GAL din punct de vedere economic, social și cultural prin promovarea de proiec-te finanțate din alocările financiare puse la dispoziție prin PNDR – Axa IV LEADER a constituit principala direcție de acțiune a GAL Banat – Vest. Astfel, în perioada 2012 – 2015 au fost lansate 14 apeluri de selecție

de proiecte, în urma cărora s-au de-pus și finanțat proiecte pe măsurile: 41.1.112 - Instalarea tinerilor fermieri; 41.1.121 - Modernizarea exploatațiilor agricole; 41.1.123 - Creșterea valo-rii adăugate a produselor agricole; 41.3.312 - Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi; 41.3.322 - Renovarea, dezvoltarea sa-telor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii ru-rale; 421 - Implementarea proiectelor de cooperare.

În perioada 2012 - 2015 la GAL Banat - Vest s-au depus 79 de pro-iecte, dintre care un proiect a fost declarat neconform și șapte au fost

retrase. La Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), au fost de-puse 71 de proiecte, dintre care zece proiecte au fost retrase, patru au fost declarate neeligibile, iar 57 eligibile. Din cele 57 de proiecte declarate eligi-bile la AFIR, sunt contractate în pre-zent 56 și un proiect se află în stadiul de contractare, însumând o valoare de 2.249.106 de euro, din care, efectiv, în conturile beneficiarilor s-au ram-bursat 951.711 de euro. Din cele 57 de proiecte, 29 se încadrează în obiecti-vele măsurii 41.1.112, fiind una dintre cele mai accesate măsuri la GAL Banat - Vest, împreună cu măsura 41.3.322 care a fost accesată prin 15 cereri de finanțare.

Proiecte implementate cu succes în teritoriu

Proiectul „Instalarea fermierului Jiboc Marius ca șef al exploatației în comu-na Săcălaz” vizează îmbunătățirea și creșterea competitivității sectorului agricol, valorificarea potențialului agricol și creșterea productivității fermelor agricole.

La momentul depunerii cererii de finanțare, Marius Iosif Jiboc nu era autorizat în vederea exercitării unei activități agricole. El lucra într-o fer-mă cu profil apicol și s-a hotărât în cele din urmă să-și achiziționeze 175 de familii de albine și să inițieze pro-pria lui afacere. Spiritul antrepre-norial și pasiunea pentru apicultu-ră i-au fost insuflate de părinți care, din cauza vârstei înaintate, nu și-au mai putut continua activitatea agri-colă. Oportunitatea pentru finanțarea înființării și extinderea activității s-a ivit odată cu lansarea și promovarea de către Grupul de Acțiune Locală Banat - Vest a sesiunii de selecție 4 din anul 2014. Marius Iosif Jiboc a reușit să întocmească, cu ajutorul unui consultant, cererea de finanțare pentru accesarea măsurii 41.1.112 - „Instalarea tinerilor fermieri”, măsură

care se încadrează în axa I „Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic” a PNDR. În data de 4 noiem-brie 2014 proiectul a fost selectat și transmis către AFIR, iar în data de 2 februarie 2015, beneficiarul a reușit să încheie contractul de finanțare în valoare de 40.000 de euro. Creșterea competitivității sectorului, spriji-nirea procesului de modernizare a exploatației apicole și creșterea venitu-rilor exploatației reprezintă principa-lele obiective ale proiectului. Procesul de mărire a dimensiunii economice și

de modernizare a fermei apicole s-a concretizat prin înmulțirea cu încă 55 de familii de albine din efectivul propriu, achiziționarea a două hectare de teren și a 55 de stupi multietajați. Pentru beneficiar și comunitate, im-plementarea proiectului a însemnat creșterea producției apicole, obținerea unei producții mari de miere, de cali-tate superioară.

Un alt exemplu de proiect derulat cu succes în teritoriul GAL Banat - Vest este cel al unui tânăr din comuna

Checea din județul Timiș. Proiectul „Achiziționarea de echipamente foto-grafice” a avut ca obiective dezvoltarea durabilă a economiei rurale, diversi-ficarea serviciilor pentru populația rurală și creșterea valorii adăugate în domeniul serviciilor fotografice.

Domnul Aragian Marko Oliver a fă-cut o pasiune pentru fotografie încă din liceu. El a încercat să țină pasul cu noutățile din domeniu, iar odată cu trecerea anilor, a reușit, din fon-duri proprii, să-și achiziționeze primul aparat foto, nu foarte performant, dar cu care a reușit să își continue activi-tatea fotografică. Cu toate că provine dintr-o familie de fermieri, tânărul consideră că deși agricultura este acti-vitatea de bază a spațiului rural româ-nesc și reprezintă principala sursă de venit a oamenilor care locuiesc la sat, nu trebuie omis faptul că activitățile non-agricole constituie o soluție de creștere a veniturilor și a confortului social pentru aceștia. Participând la un seminar de informare organizat de GAL Banat-Vest, Aragian Marko Oliver reușește să identifice o măsu-ră pretabilă susținerii activității fo-tografice. După consultarea ghidului

Uivar

Săcălaz

Jimbolia

Cenei

Lenauheim

Checea

Comloşu Mare

Gottlob

Cărpiniş

Otelec

Iecea Mare

TIMIȘ

CARAȘ SEVERIN

ARAD

HU

NED

OAR

A

Asociația „Grup de Acțiune Locală (GAL) Banat - Vest” este un parteneriat public-privat cu rol important în dezvoltarea teri-toriului pe care îl reprezintă. GAL Banat – Vest este o asociație neguvernamentală formată din 60 de membri (12 instituții pu-blice și 48 de parteneri din sectorul privat). Teritoriul acoperit este situat în partea de vest a județului Timiș, de-a lungul fron-tierei cu Serbia, și este format din orașul Jimbolia și 10 comu-ne învecinate: Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu Mare, Gottlob, Iecea Mare, Lenauheim, Otelec, Săcălaz și Uivar. În total, terito-riul cuprinde 23 de localități și se întinde pe 88.087 de hectare, ocupând 10,13% din suprafața totală a județului Timiș și 0,37% din suprafața României.

Asociația „Grup de Acțiune Locală Banat – Vest”


44 45

măsurii 41.3.312 „Sprijin pentru cre-area și dezvoltarea de micro-între-prinderi” care se încadrează în axa III „Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea econo-miei rurale” a PNDR, se hotărăște să facă toate demersurile pentru depune-rea cererii de finanțare la GAL Banat-Vest. Cu ajutorul unui consultant de specialitate obține avizele necesare și, în prima sesiune din 2013, depune cererea de finanțare. După evaluarea din punct de vedere al conformității și eligibilității, în data de 19 iunie 2013 proiectul este selectat pentru finanțare și depus la AFIR. În același an, în data de 15 noiembrie 2013, reușește să sem-neze contractul de finanțare în valoa-re de 10.301 euro (sumă reprezentând procentul public nerambursabil de 70% din totalul investiției) și începe derularea proiectului. Aragian Marko Oliver își achiziționează un aparat foto performant, obiective și un laptop pen-tru prestarea de servicii fotografice.

Ca urmare a implementării proiectu-lui, Aragian Marko Oliver Persoană Fizică Autorizată a reușit să furnizeze servicii foto, în prezent fiind o resursă

importantă pentru diversele eveni-mente care au loc în comuna Checea, pe raza căreia nu funcționa înainte de implementarea proiectului nicio firmă în domeniu.

Astfel, putem afirma că activitatea Asociației GAL Banat - Vest s-a fă-cut simțită în teritoriu și a avut un impact pozitiv asupra mediului so-cio-economic din zonă. Contractarea a 2.249.106 de euro și absorbția a 951.711 de euro din alocările finan-ciare nerambursabile în valoare de

2.285.433 de euro reprezintă un rezul-tat deosebit al activității desfășurate de GAL Banat - Vest, dar mai ales un fundament solid pentru viitor, atunci când se va putea valorifica experiența acumulată în cei aproape patru ani de activitate.

Prin activitatea sa și prin evenimentele organizate, Asociația GAL Banat - Vest a contribuit cu siguranță la creșterea vizibilității teritoriului GAL și a reușit să pună piatra de temelie a unei dez-voltări economice viitoare.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a anunțat lansarea unor noi măsuri din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, începând cu luna iulie. Anunțul a fost făcut cu prilejul celei de-a doua Conferințe Naționale „Dezvoltarea satului ro-mânesc continuă”, eveniment orga-nizat pe 15 iunie 2015 de către Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„La 1 iulie se deschid noi măsuri cu finanțare europeană, care au repre-zentat principala sursă de finanțare a sectorului. În ultimii trei ani, România a beneficiat de o infuzie de peste opt miliarde de euro, fonduri europene care au ajutat la dezvoltarea agri-culturii românești, fapt care s-a vă-zut și în rezultatele pe care le avem în ceea ce privește comerțul național și internațional. 2015 este un an în care închidem PNDR 2007-2013 și avem ambiția de a încheia progra-mul cu un grad de absorbție cât mai mare, însă ne confruntăm cu o serie de dificultăți, principala problemă fiind lipsa de cofinanțare din partea beneficiarilor privați. Am învățat din experiența acumulată în timpul im-plementării programului anterior 2007-2013 și am reușit să introducem în noul program o serie de elemente care simplifică procedura de accesare

a fondurilor europene, pentru a veni în sprijinul beneficiarilor”, a declarat ministrul Daniel Constantin.

De la 1 iulie vor putea fi depuse pro-iecte, prin PNDR 2014-2020, în cadrul Subprogramului pomicol, care dispu-ne în acest an de o alocare de peste 75 de milioane de euro, Submăsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesa-rea/marketingul produselor agricole” (143 de milioane de euro), Submăsura 4.3 – „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infras-tructurii agricole și silvice”, prin care pot fi accesate 435 de milioane de euro, pe componenta de irigații, Submăsura 6.2 – „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” (44 de milioane de euro), Submăsura 6.3 – „Sprijin pentru dezvoltarea fer-melor mici” (peste 72 de milioane de euro), Submăsura 6.4 – „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități ne-agricole” (57 de milioane de euro).

Ministrul Agriculturii a trecut în re-vistă o parte dintre elementele de nou-tate și de simplificare ale PNDR 2014-2020. Printre acestea se numără de-punerea online a proiectelor, fapt care va contribui la reducerea timpului ne-cesar depunerii acestora și a costu-rilor pe care le suportă beneficiarii, ca urmare a faptului că nu trebuie să se mai deplaseze la sediile județene ale Agenției pentru Finanțarea

Investițiilor Rurale (AFIR). De ase-menea, proiectele vor fi depuse în ca-drul unor sesiuni continue, cu evalu-are lunară.

În plus, beneficiarii nu mai sunt nevoiți să obțină la fel de multe docu-mente, ca în anii precedenți, întrucât a fost diminuat numărul avizelor și al acordurilor necesare demarării proiec-telor cu fonduri europene nerambur-sabile. De asemenea, MADR a dema-rat procedurile astfel încât beneficiarii PNDR să poată primi o serie de avize și acorduri la nivelul AFIR, fără a mai fi necesară deplasarea acestora la se-diile unor instituții publice abilitate să emită astfel de documente.

„Un element important, gândit în sprijinul fermierilor mici și mijlocii, îl constituie proiectele-tip, disponibile pe pagina de internet a MADR, pre-cum și pe cea a AFIR. Astfel, dorim să contribuim la reducerea costurilor aferente serviciilor de consultanță”, a menționat Daniel Constantin.

În vederea asigurării cofinanțării, be-neficiarii pot depune și scrisori de con-formitate eliberate de instituțiile fi-nanciare nebancare (IFN), iar cei care trebuie să facă achiziții pot consulta baza de date cu prețuri de referință creată de AFIR și publicată pe pagina de internet a agenției.

La rândul său, secretarul de stat George Turtoi a declarat că baza de date cu prețuri de referință va fi ex-tinsă pentru zona de servicii. „Pentru bunurile sau serviciile care nu se re-găsesc în baza de date, pe site-ul AFIR este disponibilă o procedură simpli-ficată, un fel de SEAP pentru benefi-ciari. Vor fi elaborate și modele stan-dard de achiziții și intenționăm, pe viitor, să lansăm pachete de accesare pentru anumite categorii de benefici-ari: spre exemplu, dacă un benefici-ar dorește să acceseze măsura pen-tru tineri fermieri, dar și pe cea de investiții, să poată depune o singură cerere de finanțare”, a explicat secre-tarul de stat - George Turtoi.

știri și evenimente

Din iulie, noi măsuri PNDR 2014-2020


46 47

2000 – 2015: „15 ani de activitate, în scopul promovării valorilor și susținerii dezvoltării durabile a zonei montane din România”

În cei 15 ani de existență, „Romontana” a dobândit o experiență vastă în im-plementarea proiectelor de dezvolta-re rurală, precum și în elaborarea de politici montane și strategii care vin în sprijinul autorităților publice cen-trale, regionale și locale.

Între anii 2001 și 2006 „Romontana” a implementat mai multe proiecte la sca-ră mică în cooperare cu Euromontana (Asociația Europeană a Regiunilor Montane – www.euromontana.org) și

SAB (Asociația Elvețiană a Regiunilor Montane – www.sab.ch), finanțate de către SDC (Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare), precum și numeroase proiecte de dezvoltare locală.

În per ioada 2006 – 2015 , „Romontana” a implementat în ca-litate de beneficiar și partener mai multe proiecte de cooperare trans-frontalieră între România, Ucraina și Republica Moldova, finanțate prin PHARE CBC - Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina, dar și din alte surse exter-ne: „Educație pentru Dezvoltare Durabilă în Zonele Rurale Montane prin Agroturism - Sărutul Munților”, „Integrarea regiunilor de frontieră în domeniul dezvoltării turismului rural și verde”, „Mediu Plus - redu-

cerea impactului deșeurilor asupra mediului. Soluții și probleme trans-frontaliere”, „Consorțiu transfron-talier de management și intervenție pentru protecția apelor de suprafață din regiunea de graniță România - Ucraina - CTMI”, „Move4Nature - Elaborarea Instrumentului de Training Educațional pentru Dezvoltare Durabilă în Carpați – Ghidul Educațional al Școlilor din Carpați” ș.a.m.d.

„Romontana” are, de asemenea, experiență relevantă în organizarea de evenimente, cum ar fi conferințe naționale și internaționale, semina-rii, ateliere de lucru, cursuri, expoziții, târguri și alte evenimente similare.

Asociația „Romontana”, alături de alte organizații ce activează în interesul dezvoltării durabile a zonei monta-ne din România, cum sunt Forumul Montan din România, Federația Agricultorilor de Munte „Dorna”, Fundația Heifer pentru România, a avut o contribuție semnificativă la elaborarea „Orientărilor Strategice Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonei Montane Defavorizate (2014-2020)”, aprobat prin Memorandum de către Guvernul României în luna mai 2014, fiind într-un dialog per-manent cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu alte instituții ale statului care se ocupă de imple-mentarea și monitorizarea rezultatelor acestui document strategic.

La nivel internațional, asociația este membru a trei dintre cele mai mari organizații care tratează subiectul dezvoltării durabile a zonelor monta-ne, și anume Asociația Europeană a Regiunilor Montane – „Euromontana”, Parteneriatul Montan (ONU/FAO) și Forumul Rural Mondial, fiind ast-fel implicată în activități de interes european și mondial, ce vizează zo-nele montane. „Romontana” este partener de dialog și implementa-re al Secretariatului Interimar al Convenției Carpatice, găzduit de Organizația Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP Viena).

Principalele proiecte aflate în curs de implementare

InRuTou – Inovație în Turismul Rural este un proiect aflat în curs de imple-mentare de către „Romontana” în parteneriat cu: IMC Universitatea de Științe Aplicate din Krems (Austria), UNEP Viena – Secretariatul Interimar al Convenției Carpatice (Austria), EURAC – Academia Europeană (Bolzano, Italia), SCIENTER (Italia), SEED (Elveția), Universitatea din Bournemouth (Marea Britanie), Ekopsychology (Polonia) și Green Dossier (Ucraina). Proiectul este finanțat printr-un grant al Comisiei Europene prin Lifelong Learning Programme.

Proiectul InRuTou își propune dez-voltarea și testarea unui set de instru-mente și modele inovatoare care să faciliteze dezvoltarea durabilă a tu-rismului rural din regiunile montane, prin consultarea comunităților țintă și instruirea liderilor de opinie selectați ca factori de multiplicare în comuni-tate, devenind la rândul lor traineri pentru operatorii din turismul local cu grade de experiență și educație di-ferite, consolidând astfel procesul de planificare în turismul rural.

Tehnologiile de informare și comuni-care incluzând e-learning, platforma de sharing online, aplicații desktop și mobile, precum și metoda de training vor facilita integrarea cunoștințelor și schimbul de experiență între actorii locali din comunitate, înlesnind cre-area în comun a unor soluții inovatoa-re, precum rețele noi de furnizori de produs turistic, formarea conexiuni-lor între comunități și piața turismului internațional sau dezvoltarea ofertei turistice din spațiul rural. Acest pro-gram de formare vocațională bazat pe tehnologii de informare și comunicare, prin instrumente tehnologice și curri-culum inovator, sprijină emanciparea comunităților rurale, încurajând par-ticiparea publică și întărind rolul ino-vatorilor din turism care își desfășoară activitatea în regiune, permițându-le acestor actori să devină „lideri de opi-nie” (conform selecției din timpul con-sultărilor publice) în comunitățile din care provin și să antreneze alți actori din comunitate.

Greenovation Challenge - un pro-iect bilateral de educație ecologi-că România-Norvegia, finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în ca-drul Fondului ONG în România. Beneficiarul direct al proiectului este Junior Achievement România, iar „Romontana” este partener ală-turi de Ungt Entreprenørskap Sogn og Fjordane din Norvegia. Proiectul implică, în perioada 2014-2016, cel puțin 40 de profesori și 900 de elevi de liceu din zonele montane, având ca scop dezvoltarea competențelor ti-nerilor pentru inovare în dezvoltarea durabilă, oferind elevilor o experiență educațională unică prin:

a) derularea la clasă a unui modul de activități educaționale practice, le-arning by doing, pe teme de me-diu (modulul Eco-nomia), facilitate de profesori care vor beneficia de training și materiale educaționale gratuite;

b) participarea elevilor la activități de cultură civică și implicare re-ală în comunitate și comuni-care cu autorități locale și la o competiție de soluționare inova-toare a unor probleme de dezvoltare

Asociația Națională pentru Dezvoltarea Rurală Montană „Romontana”

Membrii RNDR se prezintă

Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana” a fost înființată în anul 2000 ca organizație non-guvernamentală, multi-sectorială, având scopul de a sprijini dez-voltarea generală a zonelor montane din România.

Obiectivele Asociației sunt atinse prin proiecte și activități spe-cifice care vizează unul sau mai multe domenii de activitate cum ar fi dezvoltarea durabilă în zona montană (turism, sectorul fo-restier, agricultură), dezvoltarea comunitară, protecția mediu-lui, instruire și training vocațional.


48 49

durabilă specifice zonelor montane (competiția având mai multe etape: locală, națională, internațională);

c) implicarea elevilor în evenimen-te educaționale bilaterale, în care elevii din România vor colabora la generarea de soluții pentru proble-me concrete cu elevi din Norvegia.

„Întărirea capacității asociațiilor de proprietari de păduri pentru un ma-nagement forestier durabil” este un proiect co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă (Programul de Cooperarea Elvețiano-Român).

Partenerii proiectului sunt: SAB Elvetia (www.sab.ch), ROMONTANA (www.romontana.org), HEIFER R o m â n i a (w w w. h e i f e r . r o) , Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (www.usv.ro) și „Nostra Silva” – Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România (www.nostra-silva.ro).

Proiectul aduce contribuții pentru un management integrat și durabil al pă-durilor din România prin întărirea capacității manageriale a asociațiilor de proprietari și prin consolidarea

capacității Federației Proprietarilor de Păduri „Nostra Silva” pentru a de-veni un actor cheie în reprezentarea intereselor membrilor săi. Un obiectiv important al proiectului îl reprezintă certificarea forestieră în sistem PEFC și/sau FSC în zona pilot, fiind elabora-te prin proiect standardele naționale pentru certificare forestieră în sis-tem PEFC. Implementarea standar-delor va fi coordonată de un organism național PEFC care va fi creat pe baza activităților proiectului.

Modele agricole sustenabile pentru zonele montane din România este un proiect demarat în anul 2014 de un consorțiu format din SAB (Asociația Elvețiană a Regiunilor Montane), Federația Agricultorilor de Munte „Dorna”, Agrom Ro, Heifer România și Romontana, prin care se urmărește dezvoltarea modelelor agricole din zona montană a României prin inte-grarea activităților tradiționale în sis-temul economic modern.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv general s-au creat parteneriate cu șase asociații locale de crescători de ani-male din județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Neamț și Vrancea, care sunt beneficiari direcți

ai activităților proiectului și ai rezul-tatelor acestuia.

Până la finalizarea proiectului, în anul 2017, se urmărește:

• îmbunătățirea condițiilor de pășunat și adăpare a animalelor;

• modernizarea adăposturile pentru animale;

• modernizarea stânelor, care să co-respundă standardelor europene, dar care vor păstra tradiționalitatea oieritului de la munte;

• crearea oportunităților de desfacere pentru produsele tradiționale prin specificații tehnice de produs, stu-diu de marketing și etichetare uni-tară a produselor;

• organizarea de evenimente de pro-movare a produselor tradiționale, la nivel local, regional și național;

• îmbunătățirea competențelor pro-fesionale ale personalului stânelor prin organizarea de cursuri profe-sionale certificate;

• organizarea de schimburi de bune practici cu structuri similare din Franța, Elveția, Spania;

• promovarea și diseminarea rezul-tatelor prin redactarea unui ghid de bune practici.

Federația Crescătorilor de Bovine din România a apărut în anul 2007 odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană (UE), ca o necesitate a fer-mierilor care și-au dat seama că nu pot beneficia de drepturile conferite de legislația europeană, stabilite prin Politica Agricolă Comună (PAC) și că nu mai puteau face față concurenței de pe piață. Odată intrată în UE, țara noastră și-a deschis piața, fapt care a dus la producerea unui excedent de produse din lapte și carne de bovi-nă. La acea vreme, fermierii români erau decapitalizați și dezorganizați, nu aveau la dispoziție programe de dezvoltare, nu beneficiau de forme de sprijin cu finanțare europeană, ceea ce a condus la situația de a produce la prețuri necompetitive pentru piață.

Tot în acea perioadă, în România au apărut societățile multinaționale de procesare a laptelui și cărnii care ofereau prețuri foarte mici pentru producția primă românească, cunos-cut fiind golul existent în organiza-rea fermierilor din România. Acest fapt s-a suprapus cu perioada în care aproape toate fabricile de procesare din România erau falimentare în urma sistemului de privatizare.

În aceste condiții, câteva dintre asociațiile județene existente la acea dată în România au înțeles că fermi-erii singuri nu pot face nimic și așa a luat ființă Federația Crescătorilor de Bovine din România. Nu a tre-cut mult și fermierii au constatat că

împreună au o altă forță de negociere cu instituțiile statului, mai ales că re-lativ repede au apărut și primele for-me de susținere financiară a sectoru-lui creșterii bovinelor din România.

Dacă la început au fost înscrise în federație doar opt organizații, în urmă-torul an – 2008, numărul membrilor a ajuns la 22 de asociații județene afi-liate, fapt care a dus la recunoașterea FCBR, de către toate instituțiile sta-tului și de către toți partenerii soci-ali, ca organizație profesională solidă.

Uniți, asigurăm viitorul fermelor de bovine în România

La ora actuală, FCBR are reprezenta-re națională, având afiliate organizații ale crescătorilor de bovine din 32 de județe din România.

Federația are ca scop apărarea intere-selor fermierilor crescători de bovine în relațiile cu instituțiile statului, cu organizații din alte domenii de acti-vitate cu implicare în activitatea de creștere a bovinelor, precum și cu alte structuri de organizare a agricultori-lor din țară și străinătate.

Federația Crescătorilor de Bovine din România participă activ la elabora-rea actelor normative care privesc sectorul agricol din țară și de la ni-velul Uniunii Europene, prin COPA-COGECA, organizație din care FCBR face parte. Federația asigură pentru membrii săi consultanță în domeniul agricol și conex, asigură negocierea cu

Federația Crescătorilor de Bovine din România

Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) este o organizație profesională care are în componență 32 de asociații județene ale fermierilor crescători de vaci, precum și Asociația fermierilor care distribuie lapte prin dozatoare de lapte și care are ca membri crescătorii de bovine care dețin 67% din efective-le de bovine dințară. Condiția obligatorie pentru a fi membru în Federație este deținerea în exploatație a animalelor din specia bovină. În momentul în care nu mai există animale, se pierde au-tomat și calitatea de membru.


50 51

procesatorii a prețurilor la produsele obținute în ferme, prestează servicii către fermieri prin Programul de con-trol al performanțelor la specia bovi-nă, organizează și promovează schim-buri de experiență cu fermierii crescă-tori de bovine din alte state, cum ar fi Olanda, Austria, Ungaria, Germania, Franța, Republica Moldova, Bulgaria, Cehia.

Activitățile și obiectivele FCBR sunt:

1. Activități comerciale- Comerțul cu animale vii, atât

de reproducție, cât și pentru îngrășare;

- Comerțul cu lapte și produse din lapte;

- Comerțul cu carne și produse din carne;

- Comerțul cu cereale și plante furajere;

- Comerțul cu input-uri (îngrășăminte, fertilizanți, combustibili etc).

2. Activități de informare și documentare- Participarea la târguri și

expoziții de profil;- Sesiuni de informa-

re și documentare, identificarea problemelor co-mune ale fermierilor din statele Uniunii Europene și susținerea lor în comun în fața instituțiilor europene și naționale;

- Elaborarea de proiecte

transfrontaliere pe acest do-meniu de activitate;

- FCBR este antrenată în gru-pul de experți ai RNDR pentru promovarea PAC 2014 -2020, precum și în cel de responsa-bili de GLT în cadrul Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală;

- Federația a fost antrenată în elaborarea PNDR 2014 -2020 în cadrul tuturor reuniunilor și grupurilor de lucru ale MADR, fiind membru în comitetul de monitorizare;

- FCBR este membru al Consiliului Consultativ al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) –;

- Este membru al Patronatului Român, singura formă patro-nală care are reprezentativitate în sectorul agricol, iar prin in-termediul acestei structuri patronale, FCBR este membră cu drepturi depline în comisiile de dialog social de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de la alte șapte minis-tere. Prin Patronatul Român, membrii FCBR au manda-te de reprezentare la nivelul județelor în comisiile de di-alog social de la Prefecturi, Inspectoratele Teritoriale de Muncă (ITM), Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), Direcțiile

Sanitare Veterinare și pen-tru Siguranța Alimentelor (DSVSA), Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) și alte instituții cu care agricultorii au relații de colaborare în teritoriu;

- Federația este prezentă în mass-media la posturile de televiziune, radio, în presa scrisă națională și locală, ca-re informează în mod constant fermierii despre drepturile și obligațiile pe care le au.

3. Obiective viitoare- Federația va încuraja în conti-

nuare afilierea altor structuri asociative din județele în care nu are reprezentare;

- FCBR va încuraja asociațiile județene să constituie coopera-tive sau grupuri de producători care să le permită vânzarea tu-turor produselor membrilor în mod organizat și la prețuri re-ale, aducătoare de profit;

- Va prelua sau dezvolta fa-brici de procesare prin aceste cooperative, care să le permi-tă membrilor valorificarea superioară a laptelui din fer-mele crescătorilor de vaci din federație;

- FCBR va continua să partici-pe activ la elaborarea de acte normative care să reglemente-ze activitatea membrilor și să-i apere de distorsiunile de pe piață.

Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc inspiră prin valorile pe care le împărtășește, prin misiune, viziune și originalitate. APAR se adresează în special producătorilor și procesatorilor din sectorul agroali-mentar, oferind acestora, în funcție de mărime, specific și obiective individu-ale, soluții de promovare pe piețele de desfacere.

Asociația noastră are 60 de membri care activează în industria alimentară și a căror cifră de afaceri însumează un miliard de euro, suma reprezen-tând peste 12% din totalul sectorului alimentar românesc.

În anul 2013, APAR a devenit membră a Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară

și Servicii Conexe din România – PRO AGRO și a preluat poziția de re-prezentare din grupurile de Dialog Civil de la nivel european pentru „Calitatea și Promovarea Produselor”. Reprezentanții noștri au participat în mod activ la redactarea noului regu-lament privind Promovarea produse-lor Agroalimentare - Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 oc-tombrie 2014 privind acțiunile de in-formare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe. În ca-litate de membră PRO AGRO, APAR a dobândit statutul de membru în Consiliul de Export al României, or-ganizând cele mai importante acțiuni de promovare externă pentru produ-cătorii români.

Pentru prima oară în România, în anul 2012, APAR a finanțat crearea unui concept de promovare a imaginii pro-duselor agroalimentare românești la târgurile internaționale de profil, con-cept prezentat publicului la Expoziția europeană ALIMENTARIA 2012 care s-a desfășurat la Barcelona, Spania. După acest eveniment au urmat nu-meroase acțiuni de promovare la nivel intern și internațional, acțiuni care au contribuit la creșterea imaginii și a în-crederii consumatorilor în produsele agroalimentare românești.

APAR a participat în mod activ la campaniile pentru reintroducerea „Micului Românesc” în spațiul euro-pean, fapt care atestă recunoașterea tradițiilor noastre naționale în context european, la campania pentru scăde-rea TVA-ului la alimente, la realizarea unui cadru favorabil promovării pro-duselor românești de calitate în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020.

Obiectivele viitoare pe care APAR le propune sunt înființarea unei Agenții pentru Promovarea Produselor Agroalimentare Românești - APPAR; introducerea priorității europene 3A în PNDR, măsură care să susțină Schemele de calitate și promovarea produselor prin bani europeni; par-ticiparea la târguri și misiuni econo-mice interne și internaționale și pro-movarea unui cadru favorabil produ-selor românești atât pe piața internă, cât și pe cea internațională.

Totodată, APAR urmărește să înregis-treze la nivel european cel puțin zece produse în anul 2016, produse care să aducă notorietate României.

Dintre membri putem aminti: Cristim, Boromir, Scandia, Natural, Unilact, Elit, Coco Rico, Agrisol, Topoloveni, Rostar, Apiprodex, La Provincia, Andromi, Kosarom, Doripesco, Mere de Itești, Livada Transilvana, Panbac, Orlando, Kalpo, Bere Zimbru, Mariflor, Moldovan, Patisimo, Inorogul etc.

Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR

Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc - APAR este o organizație non-guvernamentală, nonprofit, apolitică, înființată în luna martie a anului 2012 prin libera asociere a mai multor producători din industria alimentară care au identificat nevoia de promovare a produselor românești atât pe piața națională, cât și pe cea internațională.

Misiunea APAR este aceea de a face din produsele agroalimenta-re românești un motor al creșterii economice a României și un motiv de mândrie națională.


52

Principalele acțiuni desfășurate

în perioada martie 2012 - mai

2015, organizate în scopul pro-

movării produselor românești:

Eveniment Perioada desfășurare

Alimentaria Barcelona 26-29 martie 2012SIAL Paris 21-25 octombrie 2012Matching Milano 26-28 noiembrie 2012Biofach Germania 12-17 februarie 2013Gulfood Dubai 24 februarie –

03 martie 2013IFE Londra 17-20 martie 2013Meknes Maroc 22-28 aprilie 2013PLMA Amsterdam 27-31 mai 2013Ulm Germania 10-16 iunie 2013Anuga Germania 5-9 octombrie 2013CIMIE, China 12-17 octombrie 2013Carnexpo România 23-26 octombrie 2013Alimentaria Barcelona 30 martie-

03 aprilie 2014PLMA Amsterdam 20-21 mai 2014SIAL Paris 19-23 octombrie 2014IndAgra București 29 octombrie-

02 noiembrie 2014IFE Londra 22-25 martie 2015Tutto Food Milano 03-06 mai 2015PLMA Amsterdam 19-20 mai 2015

Pentru toamna acestui an sunt

pregătite:

Eveniment Perioada desfășurareSpeciality & Fine Food Fair Londra 05-09 septembrie 2015

Anuga Germania 10-14 octombrie 2015

Programul de promovare pentru

anul 2016 cuprinde următoarele

acțiuni:

Eveniment Perioada desfășurareISM Koln 31 ianuarie-

03 februarie 2016Gulfood Dubai 21-25 februarie 2016SIAL Canada 13-15 aprilie 2016Alimentaria Barcelona 25-28 aprilie 2016F&H Africa Johanesburg

03-05 mai 2016

NRA Show Chicago 21-24 mai 2016PLMA Amsterdam 24-25 mai 2016SIAL Paris 16-20 octombrie 2016

Vă invităm să participaţi la redactarea revistei

Doriţi să împărtăşiţi din experienţa dumneavoastră de dezvoltare rurală pentru o posibilă publicare în revistă?

Fotografii şi imagini • Imaginile trebuie să ilustreze o experienţă.

• Imaginile se vor transmite ca fişiere electronice separate (rezoluţie înaltă >300 dpi şi > 850 KB).

• Toate fişierele care conţin imagini vor fi trimise în format .JPEG

• Vă rugăm să includeţi un titlu scurt pentru fiecare fotografie/imagine transmisă, precum şi numele fotografului/autorului.

Scrisori către Redacţie • Scrisorile trebuie să fie legate de o temă de dezvoltare rurală şi să nu depăşească 200 de cuvinte.

• Redactorii pot interveni asupra textului, pentru a-l adapta la stilul, lungimea, claritatea şi acurateţea necesare şi nu garantează că toate scrisorile vor fi publicate.

• Atunci când spaţiul este insuficient, scrisorile care nu sunt publicate în revistă pot fi publicate pe website-ul RNDR.

Vă invităm să ne trimiteţi experienţele dumneavoastră, fotografii, scrisori şi articole la adresa: [email protected]

Ghid de participare Aceste indicații sunt orientative pen-tru omogenizarea contribuțiilor. Au-torii înțeleg că redacția poate modi-fica textul primit, pentru o mai bună înțelegere.

• Autor: Trebuie identificat cu nume, prenume și ocupația actuală.

• Introducere: Trebuie inclusă o scurtă introducere care să evidenție-ze relevanța subiectului prezentat.

• Lungimea articolului: 400 – 800 cuvinte

• Informații corecte: Nu prezen-tați decât informații de care sunteți 100% sigur și pe care le puteți sus-ține. Menționați sursa informațiilor, atunci când prezentați date care pro-vin de la alte instituții sau organizații.

• Stil: Vorbind despre un articol de revistă, este de dorit ca textul să nu semene cu un raport. De aceea, sunt indicate:

» 0 exprimare simplă; » date relevante pentru a susține ideea principală a articolului, și nu toate detaliile proiectului; » evitarea excesului de acronime; » denumirea completă, urmată de acronim, trebuie inserată atunci când apare prima dată în text; » evitarea comentariilor și a referin-țelor externe care pot fi controver-sate sau greșit înțelese.

Deschişi Către Viitor

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected], Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală“. Proiect cofinanţat prin

FEADR prin Măsura 511 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013. Iunie 2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.

reţeaua naţională de dezvoltare rurală · 2015-08-12 · proiect bine conturat. pentru a...

Documents