f

Anul IV Arad, Joi 13[26 Februarie 1914. Nr. 35 i ABONAMENTUL ; Pe un an . . 2 8 . — Cor. ' Pe jumătate an 14.— „ Pe 3 luni Pe o lună

7.— 2.40

Pentru România şi străinătate:

Pe un an . 40 — franc i T e l e f o n

(entra oraş şi i n t e r u r b a n Nr. 750.

ROMÂNUL R E D A C Ţ I A

şi A D M 1 N I S T R A T I A S t r a d a Z r i n y i N-rul l/a

INSERŢ1UNILE s e p r i m e s c la a d m i n i ­

s t r a ţ i e .

M u l ţ u m i t e p u b l i c e şi Loc d e s c h i s c o s t ă ş i ru l 20 fii.

Manuscrisele nu se în-nanniază

O declaraţie. In înţelegere cu conducătorii partidului

mţkmal român directorul nostru d. Vasile Goldiş a dat azi pentru presa din Budapesta următoarea declaraţie:

In numele comitetului central executiv ai partidului national român din Ungaria şi Tran­silvania protestez cu toată tăria, ca cineva sa aducă în legătură îngrozitorul atentat delà Do-Wm cu acest comitet, ori cu partidul national român sau peste tot cu poporul românesc. Ii luptele sale politice poporul românesc a uzat totdeauna numai de mijloacele constituţionale şi lot astfel va face şi în viitor. Nu numai în isto­ria Românilor din Ungaria, ci peste tot în isto­ria întreg neamului românesc n'a obvenit nici­odată nici un singur atentat politic, căci carac­terul, sufletul şi morala poporului românesc res­pinge asemenea mijoace de luptă. Ţin că este absolut exclus, ca vr'un Român să aibă parte în acest regretabil atentat.

Bomba delà Dobriţin. 'Arad, 25 Februarie.

In presa maghiară n'au încetat să fiarbă patimile urâte. Victimile bombei delà Dobri­ţin sunt date azi pământului în cântecele bar-bare ale acestei prese lipsite de cinste, străină de procedeurile civilizate şi atât de meree-nară.

Abia ici-colo s'a mai extenuat furia — şi se aud glasuri îngrijorate de efectele ieşirilor selbatice din prima Clipă. Puţinii gazetari, cari nu şi-au pierdut cumpătul nici sub impresia detunăturei, — aceşti corbi albi ai bercürilor

ungureşti, — înregistrează şi ei cu scârbă ur­letele primitivismului ce şi-a desvălit uriciu-nea în aiurări de felul celor din coloanele lui Budapesti Hirlap.

Din ziarele cele mai răspândite, două au rămas numai în încordarea nebună de ieri: Alkotmány în care vorbesc stărpiturile creşti­nismului, clericalii feudalo-şovini, şi Pesti Hirlap, în care ţipă şacalii propagandei izrae­lite.. Adevăraţi corsari ai presei, cari atacă hoţeşte, nereţinuţi de nici un imbold al uma­nismului. O împrejurare foarte elocventă, foarte caracteristică, aceasta. Ea ne arată desluşit cari sunt cele două focare ale deca­dentei în politica ungurească — şi nimeni n'ar putea să afirme că ele nu răspândesc deopotrivă dogoarea tifoidei morale.

Ceeace le place numiţilor piraţi să mintă cu încăpăţinare cinică, e că Românii ar fi un popor de dinamitarzi şi că la Dobriţin a ex­plodat bomba pactului încercat de Tisza cu Românii. Noroc, că predilecţia lor infamă n'are putinţa să altereze nimic din fondul gra­vei chestiuni. Autorităţile îşi fac cu febrilitate datoria şi au şi ajuns probabil în urmele făp­tuitorilor misterioşi.

Un lucru pare a se învedera de pe acuma: firele indiciilor pleacă toate peste hotarele tării şi nici unul nu se opreşte în teritorul ne­fastei episcopii a Hajdudorogului.

Un alt lucru, care pare un început de sa­tisfacţie morală pentru noi, e părerea ce a în­ceput să se limpezească în cercurile guverna­mentale şi anume, că chiar adeverindu-se cri­minalitatea unui Român exaltat, ar fi o crasă-nedreptate să faci deducţii jignitoare la adre­

sa politicei româneşti ori a atitudinei popo­rului românesc în acest stat.

însuşi primul ministru, contele Ştefan Ti­sza, n'a întârziat să declare neted în clubul guvernamental că:

„Ar fi cea mai mare inconştienţă să iden­tifici crima unor furibunzi ai fanatismului po­litic sau religios cu orişicine sau cu orişice".

A mai declarat primul ministru, că aten­tatul delà Dobriţin nu va schimba întru nimic politica faţă de „naţionalităţi", deci nici faţă de Români. — Nici nu ne puteam închipui altă atitudine din partea primului ministru. O so­lidarizare a lui cu actele de demenţă ale ban­diţilor condeiului, ar fi fost absurdă. Noi nu ne-am îndoit o clipă în această privinţă.

E clar doar, că ţănidările bombei delà Do­briţin au făcut aceiaş stricăciune, ba chiar mai considerabilă, intereselor noastre româ­neşti. Dar, repetăm şi azi, partidul nostru na­ţional nu va lăsa să se deplaseze chestiunea Hajdudorogului, ci va apăra-o cu o tărie po­tenţată.

Campania viforoasă a presei ungureşti are un efect cu totul contrar celui intenţionat: s'a confirmat în toată strălucirea scopul că­ruia s'a menit Hajdudorogul. In cazul, când această episcopie nu era cel mai rafinat şi în acelaş timp cel mai temerar mijloc de desna-ţionalizare împotriva noastră, atentatul, în ciuda proporţiilor lui, ar fi rămas un fapt di­vers şi n'am fi rămas încremeniţi în faţa unor erupţii de o putere vulcanică a urei seculare.

Campania presei ungureşti se califică, în consecinţă, de o manevră diabolică, pe cât de furioasă, pe atât de nesucceasă. Contele Khuen-Héderváry, părintele acestei episcopii

Contrabanda tn literatura noastră didactică.

De Dr. G. Oprean. In Nr. 240 din anul .trecut al acestui ziar ară­

tam, sub titlul „Rătăciri păgubitoare", că dd. 1. Dariu şi D. Lupan din Braşov au publicat o carte de geografie pentru şcoalele primare, care carte comite mai multe greşeli principiare, pă­gubitoare învăţământului şi culturei noastre. Spuneam anume, că textul acestei cărţi de geo­grafie e împestriţat la fiecare pas cu cuvinte un­gureşti, pase în paranteză; că dd. autori maghia­rizează şi numirile de munţi, regiuni şi şesuri, ceeace ari. de lege IV din 1898 nu cere; că a-ceastă carte consideră foarte puţin împrejură­rile vieţii româneşti; că nicăiri nu vorbeşte cu vre-o predilecţie oarecare despre viaţa poporu­lui nostru şi că nu dă nici măcar o ilustraţie în legătură ou pământul locuit de noi. La articolui meu a răspuns unul din cei doi autori, şi anume d profesor D. Lupan (Românul Nr. 250),

O. Lupan începe prin a numi reoenziunea mea: „un fel de recenziune", iar observările me­le: „acuze nedrepte şi răutăcioase". Continuă

. apoi, deplasând observările mele în legătură ou art. de lege IV din 1898 relativ la numirile ofi­ciale de localităţi şi susţinând un lucru pe care această lege nu-1 cere. Intre altele spune şi aee-

: 'rte cuvinte, de greutatea cărora , probabil că nu Si-a dat seama : „noi am fost siliţi să cedăm în Ista replicei d. recensent numit de d. ministru,

când cartea era ameninţată cu oprire". Dupăce mai spune câteva cuvinte despre geografiile să­seşti şi despre cea ide Dr. N. Pop — P. Dan, şi dupăce afirmă că acuzaţia adusă de mine că d-lor, pe semne nu sunt in clar cu aceea: care e limba de predare în şcoalele noastre „nu merită răspuns" — termină cu cuvintele că „recen­zentul — adecă eu — n'a avut intenţia să facă o recenziune serioasă, ci a urmărit alte sco­puri (??). Şi încheie cu sfatul ca al tădată să fiu „mai puţin agresiv"....

Cred că ar trebui să merg prea departe dacă ar fi să ară t din nou toate greşelile principiare ale acestei cărţi. Le-am spus odată — şi aici ţin numai să afirm că nimic din ce-am spots eu n'a fost infirmat prin observările dlui Lupan. Cine vrea să vadă de partea cui e adevărul, n 'are decât să puie alături recenziunea mea şi obser­vările dlui Lupan şi va vedea, dacă recenziu­nea mea e numai „un fel de recenziune" răută­cioasă, sau t ra tează principii cari trebuie să ne fie mai scumpe decât însaş persoana noastră.

N'aş fi socotit necesar să insist din nou asu­pra Geografiei din chestiune dacă rândurile dlui Lupan nu mi-ar fi dat prilejul să fac o consta­tare principiară dintre cele mai esenţiale refe­ritor la literatura noastră didactică.

D. Lupan mărturiseşte că autorii cărţii au 'fost siliţi să cedeze în faţa replicei recenzentului ministeriali, căci altfel cartea era ameninţată cu oprire. Mă rog, să facem lumină. In ce punct au fost siliţi autorii să cedeze? A fost vre-un punct în care se putea ceda fără ştirbirea drep­

turilor bisericii noastre naţionale? Sau au fost puncte în cari s 'au făcut concesiuni pe socoteala caracterului genuin al lirnbei şi al flintei noastre nationale? Şi, mă rog, delà cine au avut autorii mandat să se târguiască cu recenzenţii ministe­riali în chestiuni principiare ale vieţii noastre şcolare? Cine i-a autorizat să facă concesiuni umilitoare într'o carte, care e menită a ilumina pe copilaşii din şcoalele noastre susţinute cu a tâ ta sudoare şi pentru 'caracterul cărora lup­tăm de 35 de ani luptă aproape desperată? Dior consideră ca o afacere privată aceste concesiuni? Apoi, să mă ierte dd. delà Braşov, dar chestiu­nea aceasta nu e o chestiune privată a d-ior. D-lor pot să facă concesiuni când e vorba de casa d-lor, de averea d-lor şi chiar de onoarea d-lor, — dar când e vorba1 de chestiuni cari pri­vesc şcoala noastră, caracterul, demnitatea şi

onoarea \Q\,dlor nu sunt chemaţi să facă nici o con­cesiune. Şcoalele noastre nu sunt ale d-lor, ca să le dea fripte în manile recenzenţilor mini­steriali, — şi deci, dacă sunt oameni cari îşi dau seama de situaţie, n 'au dreptul să facă nici un fel de concesiune, nefiind iei chemaţi la aceasta. S'au temut că altfel li se interzice car tea? Ii priveşte! Mă rog, ce ar fi dacă în politica noa­stră naţională, care se bazează pe programul naţional delà 1881, ar veni cutare membru al partidului nostru şi ar face cutărui ministru toa­te concesiunile pe cari le cere, numai ca să nu-şi piardă să zicem mandatul de deputat sau vre-un hatâr oarecare? S'au ce-ar fi fost d. e. dacă acei câţiva bărbaţi însărcinaţi a t ra ta cu contele Ti-

Í

Pag. 2 „R O M Â N U L" Joi, 26 Februarie 1911

şi înaintaşul contelui Tisza, nu-şi v a putea împleti o cunună de lauri, după cum spunea a tâ t de emfatic când a părăs i t fotoliul, ci şi-a împletit cel mul o cunună artificială, ale că­rei frunze de car ton au fost binişor sburlite d e de tună tura dela Dobritin.. .

Poves tea exploziei va r ă m â n e însă pentru toa te t impurile cea mai viie măr tu r i e a hao­sului ce a s tăpâni t viata politică în Ungar ia in anul Domnului 1914 şi înainte de acest an, până la 1868 în u rmă .

Mangra... în şedinţa de Vinerea trecută a camerii.

— Un articol al dlui Branişte. — 1 Arad, 25 Februarie.

Unul din membri comisiei de trei, care a ur­mat tratările cu guvernul, d. Dr. Vaier Branişte scrie în numărul din urmă al Drapelului un ar­ticol remarcabil, din care reţinem următoarele părţi interesante:

In dietă plana o atmosferă solemnă. Lipsia Cu desăvârşire opoziţia maghiară. Singurul opoziţional maghiar, contele Bethlen, sta nu departe de mine pe galerie ascultând aşa zicând cu evlavie fiecare vorbă.

Deputaţii noştri erau la locurile lor. Serioşi şi conştienţi de importanta momentului. In decursul întregului discurs n'au făcut nici măcar o singură întrerupere. Tot aşa erau şi deputaţii guvernamen­tali, mulţi la număr, resfiraţi în întreaga dietă, aşa că după aspectul exterior nu se remarca absenţa demonstrativă a opoziţiei şoviniste. Românii stre­curaţi în dietă ca deputaţi guvernamentali erau îm­prăştiaţi prin fundul salei, par'că anume s'au tupi-lat să nu tulbure cu prezenţa lor solemnitatea mo­mentului. Bătrânul Ciocan sta smirnă după o co­lumnă, Korkán era singur într'o bancă din fund, în alt sector asculta cu alţi doi guvernamentali Sie-gescu cu atenţie încordată, exclamând numai odată aprobator, când a fost vorba de o chestie pedago­gică, încolo tăcere. Pe ceilalţi nici nu i-am văzut.

Iar terminând contele Tisza marele discurs a fost un moment covârşitor când Sârbii, Slovacii, Şvabii şi Saşii din partidul guvernamental au a-lergat spre... Dr. Mihali, ca să-1 felicite pentru marele succes şi să-i mulţumească pentru marele serviciu adus cauzei nationale a popoarelor ne­maghiare din Ungaria.

Numai unul singur a tulburat solemnitatea mo­

mentului. Acesta era Mangra, nenorocitul vicar al şi mai nenorocitei Oradea-mare. Pe când toti lua­seră loc, acesta sta în picioare le vre-o câţiva paşi în faţa contelui Tisza, par'că era unul din acei gân­daci, cari numai prin mirosul ce-1 răspândesc afir­mă în economia naturei rostul lor de a fi.

Se vedea, că şi asupra Ungurilor a făcut această îmbulzeală o impresie rea. Mai mulţi nu şi-au pu­tut stăpâni indignarea. Aşa mi se spune din loc vrednic de crezământ, că unul a exclamat chiar: „Ce caută acolo acea şopârlă bătrână?"

Contele Tisza în decursul întregei sale vorbiri privia ţintă la deputaţii noştri. Par'că căuta anume, în acest ultim moment, să-i convingă cu toată pu­terea sufletului său, că ceea ce el le recomandă este bine pentru poporul român.

O singură dată s'a întors spre Mangra. Era când povestind cum din tinereţe a stăruit la o armonie între Maghiari şi Români, a făcut amintire de dis­cursul său rostit în congregaţia dela Oradea-mare la 1893, când cu demonstraţiile ce au avut loc în urma incidentului Pituk-Pavel şi de discursul ce l'a rostit la Arad în 1899, când cu instalarea episco­pului Goldiş. Atunci întorcându-se spre Mangra, care sta ca un piloriu în faţa lui, a zis:.

„Şi acum mi-e în vie memorie acel preot ro­mân cu faţă înflăcărată, cu barbă neagră ca corbul, agitator naţionalist renumit, din a cărui faţă şi ochi am cetit atunci efectul ce l'a avut asupra lui vorbi­rea mea şi care astăzi, cu păr şi barbă căruntă, dar cu suflet tânăr şi plin de vigoare, serveşte aici în şirele noastre cauza înţelegerei şi armoniei dintre Mafliiari şi Români".

Aici e contele Tisza victima unei fatale autosu-gestiuni. Tocmai precum n'a avut Mangra nici când barbă neagră ca corbul (era doar p e vremuri: şa­ten, dar nici când negru la păr, ci numai la suflet!) n'a fost nici când devotat naţiei sale si nici astăzi nu serveşte cauza armoniei maghiaro-române. Man­gra a fost totdeauna speculant, cum este şi astăzi şi cum l'a arătat şi modul cum s'a îmbulzit în faţa lui Tisza în decursul vorbirei, ca nu cumva să sca­pe făr' de-o temeneală. Aşa a fost el toată viaţa lui. Bărbaţii noştri cu privire mai ageră au fost în curat deja înainte de aceasta cu 25 de ani, că ce-i plăteşte pielea. Şi dacă astăzi mulţi bărbaţi cinstiţi de-ai noştri, cari sunt sinceri aderenţi ai unui a-cord, stau străini faţă de iniţiativa lui Tisza, e nu­mai ca să nu ajungă în ochii lumei de o teapă cu Mangra.

Doar şi la 1899, când l'a văzut contele Tisza cu faţă înflăcărată şi barbă neagră, speculase alegerea lui Goldis de episcop, ca el să ajungă vicar la 0 -radea. Speculase alegerea aceluiaş Goldiş, pe care naţia întreagă voia să-1 excomunice din bise­rică pentru votul în dietă la reformele bisericeşti. Şi Mangra, care pentru ochii lumei ducea hangul în campania publicistică contra lui Goldiş, pactasc

s-za, ar fi făouit toate concesiunile pe cari le ce­rea acesta, numai de teama ca să nu sufere ei vre-o pagubă materială? Ce atribute am da oaire unor astfel de oameni?

Dacă recenzenţii minsteriali au cerut autori­lor noştri lucruri ilegale sau antipedagogioe, dlor n'aveau decât două căi deschise: sau să fi adus la cunoştinţa oonsisitoirului pretentiunile absurde ale recenzentului ministerial, sau să fi renunţat la gândul de a mai pune în circulaţie cartea, — ori câtă pagubă materială a r fi avut dânşii prin aceasta. Dar d4or şi-au ales o altă cale, mai comodă: considerând mai presus interesele ma­teriale ale dlor, decât interesele ideale ale şcoalei, au sacrificat drepturile şcoalei noastre.

E adevărat că dd. Darin şi Lupan nu sunt singurii autori, cari au făcut o astfel de crimă — dar aceasta nu-i scuză, mai ales că crima dânşiloir e mai mare decât a altora.

Dar e vremea să ne întrebăm: până când să mai tolerăm o astfel de situaţie nu numai păgu­bitoare, dar şi extraordinar de ruşinoasă? Acea­stă literatură didactică de contrabandă e un a-tentat temerar la fiinţa culturel noastre şi a so­sit timpul ca să i se puie odată capăt!

Pentru a vedea mai exact primejdia pe care o implică în sine aceste stări imposibile, la cele spuse în recenzia mea din Nr. 240, mai adaog următoarele: Ediţia a IX-a a cărţii din chestiune a apărut la 1912, când a şi fost înaintată spre aprobare ministerială. Se vede că recenzentul ministerial a simţit că dela cei doi autori, cari în ediţia a IX-a a Geografiei lor au făcut fată de ed. a VIII, concesiuni considerabile în che­stiuni esenţiale, se pot s toarce şi alte concesiuni

mai mari. Concesiunile acestea recenzentul le-a şi cerut, fiind sigur că le va obţinea — ceeace, de fapt i s'a şi întâmplat. Dar concesiunile a-cestea au fost atât de multe, încât abia zece pa­gini ale cărţii au mai rămas neschimbate (pg. 3—4 şi 7—14), celelalte 46 pg. au suferit schim­bările impuse de d. recenzent trebuind să fie tipărite din nou. Aşa că acum avem ediţia a IX-a în două variante, cari comparate între o-laltă, ne dau o icoană reală a primejdiei în care autorii didactici din chestiune au împins şcoala noastră. Iată, în cele următoare, un capitol al cărţii, în cele trei ipostasuri. Din el se va vedea întrucât e întemeiată rocenziunea şi întrucât sunt întemeiate reîlexiunile dlui prof. Lupan.

In e d . VI I I (1907) s u b ti t lul

Locuitorii comunei după naţionalitate.

Locui to r i i d i n c o m u n a n o a s t r ă v o r b e s c în p a r t e a cea m a i m a r e l imba . . . româ­nească, deci s u n t e m R o m â n i ( r o m á n o k ) Ace ia , cari vo r ­b e s c l i m b a m a g h i a r ă se c h i a m ă Maghiari ( m a g y a ­r o k ) ş. a. In c o m u n a n o a s ­t r ă s u n t R o m â n i şi.. . L i m b a r o m a n e a s c ă , f i indcă a m în ­v ă ţ a t - o m a i m u l t d e l a m a ­m e l e n o a s t r e , se m a i ch ia­m ă şi l i m b a n o a s t r ă m a ­t e r n ă ( a n y a n y e l v ü n k ) . C e ­le la l t e l imb i faţă d e l i m b a n o a s t r ă m a t e r n ă s e c h i a m ă limbi străine ( i d e g e n nye l ­v e k ) . T o ţ i o a m e n i i , car i v o r b e s c a c e a ş i l i m b ă m a ­t e r n ă , f o r m e a z ă o naţio-

V a r i a n t a I a e d . IX ( i : i 2 ) . Locuitorii comunei.

C e i m a i m u l ţ i l o c u i t o r i d in c o m u n a n o a s t r ă vo r ­b e s c l imba . . . N o i v o r b i m limba românească, dec i no i s u n t e m Români. P e t r u no i l i m b a r o m â n e a s c ă e s t e limba noastră maternă. Ma­ghiarii v o r b e s c limba ma­ghiară. A e e a s t a e s t e limba lor maternă ( a n y a n y e l v ) . N o i î n v ă ţ ă m p e l â n g ă l i m b a n o a s t r ă m a t e n ă şi limba maghiară (magyar nyelv).

( P g - 6 )

pe sub mână cu el, ca să ajungă vicar, ul treaptă până la mitra vlădicească! Ecce Mangra! După ce a speculat neamul şi biserica, acum ils culează pe contele Tisza!

Ori cât de mult s'ar aprecia iniţiativa contelui Tisza, nici un om cinstit nu se va preta Ia noi s ajungă o apă cu Mangra. Este aceeaş imposibilităţi morală, care l'a împiedecat pe contele Tisza a sta într'un club cu baronul Feilitsch, care se dasei nealtă lui Kristóffy.

Nu die conte Tisza. Aşa strici cu o singură hi-satură tot ce ai muncit cinstit o viaţă întreagă, căci Mangra, p e care-1 vezi Ex. Ta, nu este Man?n cel adevărat. Acel Mangra, pe care-1 vezi Ex. Ta, nu a existat şi nu există. Este o simplă, dar fatal autosugestiune a Ex. Tale!

Dacă voieşti să faci ceva cinstit cu oameni cil ştiţi, atunci prima datorinţă ce se impune este speculanţii la o parte!

Cum a tulburat totul, înverşunând numai din mo­tive personale conflictul, astfel a tulburat şi bum impresiun e a discursului de Vineri.

Dr. V. Branişte.

Un interview al părintelui episcop Ioan I Papp. Am reprodus şi noi în numărul nostru di ieri ştirea fantastică din „Pesti Hírlap" despre distincţiile ce ar fi să se verse acum ca ploaia asupra mai multor Români „din gratia împăciui­torului" contele Tisza. Intre altele „Pesti Hit­lap" spunea că părintele Episcop al Aradului Ioan I. Papp în curând va fi numit consilier in­tim.

Un redactor dela „Arad és Vidéke" din loca­litate a ţinut să intervieweze pe părintele Epis­cop în această chestiune, care a declarat urmă­toarele:

— Ar trebui să ştiu şi eu ceva despre Iun acesta, dar pot să-ţi declar cu toată hotărâm că ştirea ziarului budapestan este absolut nedi-văr aia. Doar şi metropoliţii din Blaj şi Sibiiaa primit această distincţie numai după 30 ani arhipăstorire.

— E s t e î n s ă pos ib i l c a I l u s t r i t a t e a V o a s t r ă să pri­m i ţ i m a i d e g r a b ă a c e a s t ă d i s t i n c ţ i e , c a conducător al R o m â n i l o r m o d e r a ţ i .

— Eu nu sunt conducător politic, — a răspm părintele Episcop, — eu sunt deopotrivă pani tele sufletesc al tuturor, şi al moderaţilor şi ultraiştilor. De altfel sunt adânc convins, că nu există ultraişti. Ultraiştii, cum le ziceţi imon vor fi având cauzele lor ca să fie ultraişti şi cauzele vor înceta, va înceta şi ultraismul.

— Pot să afirm, — a spus mai departe Epk copul, — că nu există popor mai cinstit, maip

nalitate ( n e m z e t i s é g ) s a u u n popor ( n é p ) . T o ţ i o a ­m e n i i a c ă - o r l i m b ă e s t e cea r o m â n e a s c ă , f o r m e a z ă naţionalitatea românească (poporul românesc). C e s e î n ţ e i e g e s u b n a ţ i u n i a m a ­g h i a r ă ? ( p g . 13)

V a r i a n t a a I I a e d IX (1913) Locuitorii comunei. C o m u n a n o a s t r ă s e află

în Ungaria \ vt agyar - >rszág). U n g a r i a e patria noastră ( h a z á i k ) . Locu i to r i i U n g a ­r ie i s u n t cetăţeni ungari ( m a g y a r á l a m p o l g á r o k ) . In p a t r i a n o a s t r ă s e v o r b e s c m a i m u l t e h m b i . D i n t c l i m b i l e v o r b i t e în p a t r i a n o a s t r ă c e a m a i î n s e m n a t ă e s t e limba maghiară ( m a ­g y a r nye lv ) p e n t r u c ă a-c e a s t a e s t e limba statului ( á l l a m n y e l v ) şi l i m b a c o ­m u n ă d e c o n ţ e l e g e r e î n t r e t ţi c e t ă ţ e n i i pa t r i e i n o a s ­t r e . - N o i c è l i m b ă v o r ­b i m ? p e n t r u n o i l i m b a r o m â n e a s c ă e s t e limba noastră maternă ( a n y a n y e l ­v ü n k ) , ( p r . 6)

întreb : e chemat un autor didactic să f?d de capul său, fără consultarea şi aprobarea % tinătorilor de şcoală, astfel de concesiuni a

contrastează nu numai cu crezul nostru poiiti dar şi cu caracterul şcoalelor noastre?

Atrag atenţiunea autorităţilor noastre ŞCJ lare superioare asupra acestei mari chestiuni oare prin contrabanda unor autori didactici, devenit o armă în contra noastră.

Joi, 26 Februarie 1914. „ R O M Â N U L " Pag. 3

Mic decât poporul român. Noi nu sutem em-cureiştii cari tin că ubi bene ibi patria, ci noi profesăm credinţa, că in patria noastră trebuie sá fim fericiţi, aici voim a trăi şi a muri.

— Interesul bisericei este şi interesul pa­triei. Acestea două nu se pot despărţi. Cine e credincios bisericei, acela nu poate fi necredin­cios patriei. Convingerile acestea le afirm şi le propag prin întreaga mea activitate de păstor sufletesc, dar prin asta îmi fac numai datoria si na aştept în schimb nici o distincţie.

•

Mandatul de deputat al Lugoşului. Fostul ministru de justiţie, Alexandru Plosz, fiind nu­mit zilele trecute de către M. Sa monarhul membru pe viată ai camerii magnaţilor, a de­pus mandatul de deputat al Lugoşului.

După cum se anunţă partidul guvernamental a candidat în locu-i pe Danlil Nicolici, actualul preşedinte al partidului guvernamental din Lu-goş. Candidatul guvernamental îşi va ţine dis-cursu'I-program încă mâine. Joi.

„Drapelul" scrie despre apropiata alegere delà Lugoş următoarele:

In zilele aceste se vor întruni şi fruntaşii partidului naţional român din cerc spre a lua măsurile de trebuinţă. N'avem încă listele de a-legători înaintea noastră, dar din parte în mă­sură a cunoaşte situaţia ni se comunică, că listele valabile pro 1914 conţin 5111 alegători

(în 52 comune rurale, cari dimpreună cu Lugo­jul formează cercul) cari cuprind cam 2400 vo ­turi româneşti (din cari pe baza experienţelor de până acum cam la 1600 poate conta partidul naţional). Restul voturilor sunt Maghiari şi Nemţi, ultimii necondiţionat aderenţi ai guver­nului, iar din Maghiari cam 1200 sunt aderenţi ai kossuthiştrlor. Intre asemenea împrejurări încap cele mai vagi combinaţiuni. Fiind însă timpul scurt trebuie în curând să se lămurească situaţia. Alegătorii noştri fac bine dacă nu iau nici un angajament, ci aşteaptă cuvântul auto­rizat al conducerei comitatenze de partid.

* Interpelaţie în chestia „pactului român", în

camera magnaţilor. Mâne înainte de ameazi la orele 11, camera magnaţilor va ţine şedinţă. La ordinea zilei sunt puse proiectele de legi votate de camera deputaţilor, între cari e reforma pre­sei, reforma curţilor cu juraţi şi proiectul despre nouile circumscripţii electorale.

Din cercurile opoziţionaJe se anunţă, că membrii opoziţionali ai camerii magnaţilor vor lua o atitudine hotărîtă împotriva celor trei pro­iecte şi tot odată îl vor interpela pe primul mi­nistru în chestia „pactului român".

Opoziţionalii vor aduce în discuţie eventual şi atentatul din Dobriţin, în forma unei interpe­laţii. ,

V

Atentatul delà Dobriţin. — Ştiri de astăzi. —

Impresia în oraş.

Din momentul când a răsunat bubuitura şi s'a lăţit vestea catastrofei, oraşul Dobriţin are altă înfăţişare. In cele mai multe ateliere munca a încetat, în şcoli prelegerile s'au în­trerupt, casele au arborat flamura neagră, clopotele delà toate bisericele trag a moarte - şi locuitorii vin în pelerinaj la palatul rui­nat, la răniţii din spital şi la catafalcul celor trei victime. Oraşul aire un aspect lugubru'; locuitorii umblă ca zăpăciţi, cu faţa crispată de groază. Peste toate planează umbra nea­gră a teroarei...

La fata locului.

Azi a continuat inspecţia la faţa locului. Mai mulţi muncitori sunt ocupaţi cu înlătu­rarea dărâmăturilor din cele nouă chilii com­plet distruse. Dintre cărămizi şi rămăşiţele mobilierului ies la iveală şi acum bucăţi de carne, haine sfârticate şi câteva ţăndări din bomba, care a pricinuit dezastrul. Grinzile de fier puternice s'an încovoiat, păreţii amenin­ţă cu prăbuşire.

S'a constatât, că maşina infernală era astfel construită, că în oricare parte se des­chidea lădiţa, explozia trebuia să se producă.

Presiunea cea mai mare a exercitat'o în sas şi de partea dreaptă. Numai astfel se ex­plică, că doi dintre cei prezenţi an mai scăpat cu viaţă.

Ce zic răniţii.

In spitalul orăşenesc zac doi răniţi grav, cari au fost martori oculari ai catastrofei: candidatul de advocat Dávid şi teologul Kris­le. Ambii au suferit arsuri grave, leziuni in­terne şi fractura oaselor.

Dávid povesteşte următoarele: — Principalul meu, Dr. Csath, m'a însărci-

nat să duc nişte acte la episcopie. Când am in­trat în cancelarie, acc'o erau patru inşi: Jac-kovics, Slepkovski, prh.cipalul meu şi Krisko. Tocmai scoseseră din pachet Un colţ din pielea cu care era învălit conţinutul şi eu m'am întors către uşă să-mi depui pal tonii în cuier. Acesta

Arad, 25 Februarie. mi-a fost norocul, căci în momentul următor s'a făcui lumină orbitoare, urechile îmi ţiuiau, apoi s'a făcut întunerec. Când m'am deşteptat zăceam întins, sub o grămadă de dărâmături Cu greutate m'am sculat şi l'am ajutat şi pe Kriskó, pe care abia îl mai puteam cunoaşte Nu peste mult au venit pompierii şi ne-au scos de acolo; am mers în trăsură la spital împreună cu principalul meu, care mai respira, dar nu s'a mai deşteptat.

Ce spune Kriskó:

— Mă dusesem să-1 înştiinţez pe d. episcop despre sosirea pachetului. S. Sa ne-a însărcinat să-1 deschidem noi, căci îl chemaseră în camera vecină la telefon. Eu m'am şi apucat să tai sfoa­ra, când a sosit Jaczkovics şi mi l'a luat din mână. Atunci s'au apucat trei inşi (căci era de faţă şi Slepkoski, iar Csatth venise mai în urmă) au forţat o scândură şi au scos blana, care eu am luat'o şi voiam s'o întind pe canapea, ca să o vedem mai bine. Când m'am aplecat, atunci s'a produs explozia. Am mai auzit vocea lui Csatth, care cerea ajutor, apoi mi-am pierdut conştiinţa. Când m'am deşteptat David îmi a-juta să mă ridic, apoi nu peste mult am ieşit şi ne-au adus la spital.

Victimele.

Cadavrele după ce li s'a făcut autopsia în spital, au fost transportate în biserica gr. cat. în cosciuge de metal. P e catafalc s'au aşezat numeroase coroane delà notabilii din oraş şi din provincie. Episcopul Miklóssy a venit în două rânduri la catafalc şi a rostit rugăciu­nea „in articulo mortis" prescrisă în timp de primejdie. Astăzi li se face înmormântarea; cadavrul lui Jaczkovics îl cere familia să fie transportat în Hajdudorog în cavoul fami­liar.

Condoleanţele.

Episoopul Miklóssy şi familiile celor nenoro­ciţi primesc numeroase telegrame de condo­leanţe din toată ţara.

M . Sa a trimis episcopului Miklóssy urmă­toarea telegramă:

„Cu adâncă părere de rău am luat cuno­ştinţă despre atentatul contra d-voastră şi-mi exprim condoleanţele pentru victime. Totodată

mă bucur sincer, că din mila providenţei aţi scă­pat neatins".

Delà nunţiul papal din Viena, Scapinelli, a sosit următoarea telegramă în limba latină:

„Adânc mişcat de durere, din cauza atenta­tului sacrileg, exprimându-mi condoleanţele îi mulţămesc Atotputernicului că te-a păzit".

Primatele Csernoch a telegraifat: „Cu adâncă părere de rău am luat cuno­

ştinţă despre pierderea teribilă şi îi mulţămesc lui Dumnezeu că te-a scăpat norocos".

De asemenea au mai sosit peste 300 de te­legenie delà miniştri, deputaţi precum şi delà P. s. Sa Dr. Valeriu Frenţiu, episcopul Lugo­jului.

C E R C E T Ă R I L E .

Atentatorii Români?

Fiind scrisoarea şi pachetul cu bomba ex­pediate din Cernăuţi, primele cercetări s'au făcut acolo de poliţia înştiinţată prin tele­grame, iar acum de detectivii trimişi momen­tan. Cele dintâi cercetări făcute duc pe urma a doi străini, cari Joia trecută au sosit cu ac­celeratul din România şi au deplasat la hotelul Imperial. A doua zi, Vineri seara au plecat înapoi peste Iţcani. Din depunerile hotelierului şi ale funcţionarului delà poşta centrală s'a constatat că aceşti doi străini au expediat 100 cor. şi o ladă grea pe adresa episcopului M i ­klóssy la Dobritin. In registrul hotelului şi-au semnat numele:

Silviu Mandasescu, artist, Iaşi şi Todor Avram, negustor, Iaşi. Ambii sunt de statură înaltă, în etate de

30—40 ani. Cercetările continuă cu cea mai mare energie în direcţia aceasta.

O femee complice.

Cea mai nouă ştire care o primim va fi menită să dea o întorsătură sensaţională mer­sului cercetărilor. Anume poliţia, pornind delà presupunerea că atentatul l-a putut pune la cale numai cine cunoaşte bine situaţia locală — a făcut perchiziţii intensive şi în Dobriţin. In registrul de înştiinţare a hotelului ,,Angol királynő" s'a aflat numele unei femei Cate-rina Bugarsky din Kiew, care a sosit în 18 Februarie şi a stat până în ziua atentatului, când a dispărut. Are un copil din flori, care-1 creşte o femee din Hajdúszoboszló. A umblat mai de multe ori în Dobriţin şi întotdeauna se ducea la palatul episcopesc. E femee fru­moasă, vorbeşte binişor ungureşte; în faţa locuitorilor trecea drept artistă din Buda­pesta, dar nimeni nu o cunoaşte mai de a-proape. Poliţia a făcut perchiziţii la hotel şi la ţiitoarea copilului; rezultatul cercetărilor se ascunde. Atât doar a putut transpira în public, că

scrisul Caterinei Bugarski e identic cu cel din scrisoarea faimoasă, în care semna: K o ­

vács Anna.

Prin urmare aproape nici nu mai încape îndoială că atentatul a fost. pus la cale de a-ceastă femee şi încă cu ajutorul cuiva din Cernăuţi.

La aceasta putem adăoga ştirea necon­firmată încă, că în Cernăuţi a fost şi arestat un inginer ungur, ale cărui semnalmente se potrivesc exact cu cele date de funcţionarul delà poştă.

Astfel bănuiala ce cade asupra celor doi călători Români, s'ar dovedi de neîntemeiată.

Alte ştiri mai noi.

înmormântarea celor trei victime ale jombei a avut loc astăzi. Advocatul Dr.

Pag. 4 „ R O M Â N U L " Joi, 26 Februarie Í9U

Csath şi secretarul Slepkovski au fost aşezaţi în mormânt comun, iar cadavrul vicarului Jaczkovicz a fost transportat la Hajdudorogh, ca să-1 aşeze în cavoul familiar.

In Dobritin s'a constituit un comitet care are de scop ridicarea unui monument în me­moria celor ucişi, cari sunt consideraţi de martiri ai Maghiarilor.

Se desminte ştirea că o fată a vicarului ar fi nebunit. .

Deşi politia e pe u rma atenta tor i lor , Ro­mânii sunt mereu suspicionati . Mai ales dă prilej la multe animozităţ i împrejurarea , că din arh iva episcopului împrăş t ia tă de expïo-zie, au ieşit la iveală o mulţ ime de scrisori i e ameninţare trimise de Români pe timpul când se înfiinţase episcopia de Hajdudorogh.

Urmările atentatului. Asupra atentatului contele Andrássy a d e 7

clarat următoarele : — Până acum nu se ştie de unde provine

atentatul. In orice caz trebuie să fim cu băgare de seamă şi să nu tragem concluzii politice de­finitive. Nu se poate un rău mai mare decât să generálisam faptul şi prin aceasta să deşteptăm ura. Nici nu se ştie dacă a fost Român sau Ru­tean? Dar oricine ar fi, şi ori câţi ar fi, nu tre­buie traşi la răspundere decât individual, ca să nu se deştepte ura contra acelei naţionalităţi.

Contele Apponyi a declarat : — Atentatul dela Dobritin trebuie judecat

cu cea mai mare obiectivitate. Poliţia trebuie să-i descopere pe criminali şi numai după ce se ştiu toate amănuntele, originea şi scopul, atunci se pot vedea urmările politice.

V O C I DE P R E S Ă .

Ce spune „Reichspost". „Reichspost" comentând atentatul din Do­

britin aooen-tuiază, că deşi crearea episcopiei de Hajdudorog, ca re a fost înfiinţată nu a tâ t din necesităţi religioase, cât mai malt în scopul po­liticei de maghiarizare, a provocat o mişcare agitată în mijllooud poporaţiei interesate, totuş partidul naţional român, care singur poate fi privit de reprezentant al poporaţiei în această chestie, n'a depăşit nici odată cadrele unei re­zistenţe legale, ba chiar şi contele Tisza s'a văzut constrâns, în discursul lui din urmă, să recunoască necesitatea unor corecturi în dispo­ziţiile privitoare la episcopia de Hajdudorogh.

Autorităţile ungare — continuă „Reiehspost" — par însă, -că aduc atentatul în -legătură cu a-gitaţia îndreptată împotriva creării episcopiei maghiare şi anii îi fac deja de pe acum respon-zabili pe Români, fără ca să existe vr-e-o -dovadă. Nu trebuie -uitat însă cât de neplăcută e şovini-ştilor maghiari străduinţa guvernului ungar de a împăca pe Românii din Ungaria, şi astfel -cât de malt poate conlucra tendinţa politică la na­şterea versTuni-lor despre vina şi motivele aten­tatului, înainte de toate trebuie accentuat, că până acum n'a fost în obiceiurile Românilor şi nici în ale Rutenilor, să se folosească de acte de răsbunare teroristice, -ca -de -an mijtoe -de apă­r a r e pe terenul politic şi, ar fi prin urmare o mare nedreptate, -ca Românii să fie făcuţi res­ponsabili pentru atentatul condamnabil

Un organ catolic despre episcopia de Hajdudorogh.

Organul catolicilor din Viena „Pius Verein-Correspondenz" scrie în- legătură cu atentatul din (Dobritin:

— Atentatul de sigur 1-a comis an fanatic, -care n'a fost oonştiu că icompromite numai -cau­za pentru care luptă. La crearea episcopiei de Hajdudorogh guvernul ungar de fapt a fost con­dus în primul rând de motive politice şi natio­nale. Trebuie să declarăm însă categoric -că Sftul Scaun a fost condus numai de interese ex-ejiusiy bisericeşti.

„Pius Verem-Correspo-ndenz" încearcă apoi să motiveze procedară Vaticanului, spunând că la înfiinţarea episcopiei maghiare Sftul Scaun a -putut avea în vedere numai limba tor în care vorbesc credincioşii, iar nu şi rassa lor. Na se poate nega — scrie -organul catolic — că de fapt -teritoriul ncuii -episcopii a fost lo­cuit de Români, -cari însă la înfiinţarea episoo-piei, vorbiau ungureşte adecă -erau deja maghia­rizaţi,

— Dacă din partea Maghiarilor s'au -comis greşeli şi s'au făcut vinovaţi chiar şi preoţi a-eeasta e foarte regretabil. Sftul Scaun a -edat Bulla numai -din motive -religioase pentrucă să sisteze unele rele. Mişcarea „Los von Rom" -oe s'a pornit între Români din cauza Bu-llei, mul-ţămită înţelepciunii episeopilor români a încetat.

— De sine înţeles că la 'dispoziţii -de -ordin atât de general devine necesară revizuirea în unele privinţi. Probabil aceasta se va Întâmpla privitor Ja unele parohii din noua dieceză. Sftul Scaun a făcut deja paşii necesari în privinţa aoeasta şi -chiar şi contele Tisza a accentuat în două rânduri necesitatea revizuirii.

— Episcopii români au fost însărcinaţi din partea nunţiaturii din Viena să anunţe în presa românească, -că Sftul Scaun na e străin de a executa o oarecare revizuire.

Din Deva. Adunarvşa generală a „Reuniunei femeilor ro-

mätie dffil WBStSOß Hunedoarei". — Corespondentă sW&cială. —

Deva', ,24 -Februarie. In zi-ua marelui -concert iromânesc din 21 -1. c.

ca o introducere s'a ţinut şi adunare» generală a R. F. R. din comitatul Hunedoarei -ül. & J a 2 ore. S'a -observat putină des interesa re faţă de aoeasta înaltă instituţie culturală, icare -merită altă atenţiune, alt sprijin. Dar să nădăjdui/n ce­tea mai bune ou privire la viitor.

După vorbirea instructivă şi frumoasă de deschidere (Se va publica în Nr.-u-l viitor. M-Red.) a doamnei prezi-dente Elena Pop Hossii Longin, pentru îndeplinirea agendelor secréta­r ia t se alege ad. hoc. dl Dr. Eugen Tătar, care ceteşte telegrama de felicitare a Ilustrului domn George Pop de Băseşti, telegramă de următo­rul conţinut: „Salut femeile laborioase. Dumne­zeu să binecuvinte lucrările voastre! Gheorghe Pop de Băseşti".

Se -dă cetire raportului general, care este ur­mătorul:

Onorată adunare generală, C o m i t e t u l - d - v o a s t r ă î n ş e d i n ţ a , ţ i n u t ă l a 6 A p r i l 1913,

a v â n d i n v e d e r e , eă u l t i m a a d u n a r e , g e n e r a l ă s ' a ţ i n u t î n 1 D e c e m v r i e 1912, c â n d s ' a u c e n z u r a t şi a c c e p t a t s o c o t i l e R e u n i u n e i , a v â n d î n v e d e r e c ă a d u n a r e a g e n e ­r a l ă a A s o c i a t i u n e i p e n t r u l i t e r a t u r a -şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n s e h o t ă r î s e a s e ţ i n e a a n u l t r e c u t l a O r ă ş t i e ş i d e c i c o m i t e t u l d a r m a i cu s e a m ă A t e l i e r u l d e l a O r ă ­ş t i e v a fi o c u p a t cu a r a n j a r e a e x p o z i ţ i e i , a d e c i s c a a d u ­n a r e a g e n e r a l ă p r e z e n t ă s ă s e - c o n v o a c e n u m a i î n l u ­n i l e p r i m e a l e a n u l u i p r e z e n t .

i l a tă --cauza p e n t r u c a r e în î n t r e g a n u l t r e c u t n u s ' a c o n ­v o c a t a d u n a r e a g e n e r a l ă p â n ă I n z i u a -de a s t ă z i . I n a c e s t r e s t i m p c o m i t e t u l ş i - a f ă c u t d a t o r i a , d e s p r e ce v ă r a p o r t e a z ă î n u r m ă t o a r e l e :

C a t o a t e a s o c i e r i l e n o a s t r e c u l t u r a l n a t i o n a l e a ş a şi R e u n i u n e a n o a s t r ă î n a n u l t r e c u t a a v u t p a r t e d e m o ­m e n t e î m b u c u r ă t o r e şi î n ă l ţ ă t o a r e , d a r şi d e d u i o ş i e şi î n t r i s t a r e .

M o m e n t e n e u i t a t e ş i d e m â n d r i e a u fos t a c e l e a , l a c a r e E e u n i u n e a n o a s t r ă p r i n e x p o z i ţ i a d e l a O r ă ş t i e a p u t u t -lua p a r t e c â n d cu m ă r e ţ e l e s e r b ă r i a l e A s o ­c i a t i u n e i ţ i n u t e l a O r ă ş t i e . O m u l t ă m i r e c a l d ă n e - a s t ă p â n i t , c â n d l a a d u n a r e a g e n e r a l ă a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i D e v a ţ i n u t ă a n u l t r e c u t î n c o m u n a T â m p a n e - a m p u t u t d e l e c t a î n r e z u l t a t e l e f r u m o a s e şi h ă r n i c i a ţ ă r a n i l o r şi m a i a l e s a ţ ă r a n c e l o r n o a s t r e d e a c o l o şi i n t r â n d î n c a s e l e l o r b i n e a d j u s t a t e ş i î n g r i j i t e , a m v ă z u t c ă i n ­d u s t r i a n o a s t r ă d e c a s ă s t ă p â n e ş t e ş i î n a c e l e p ă r ţ i ; d e c i cu d r a g a m c r e z u t d e c u v i i n ţ ă s ă d ă m u n m i c o b o l d r e p t î n c u r a j a r e p e n t r u e x p o z i ţ i a ce a u a r a n j a t cu . a t â t a i s t e ţ i m e .

L a g l a s u l d e c h e m a r e a R e u n i u n e i f e m e i l o r r o m â n e d i n B r a i ş o v , p r i n c a r e s ' a î n f ă p t u i t „ U n i u n e a f e m e i l o r

r o m â n e d i n U n g a r i a " , a r ă s p u n s şi R e u n i u n e a nouţii,! p r i n p a r t i c i p a r e a p r e z i d e n t e i ş i u n a d i n membrele » I m i t e t u l u i d n a O l i m p i a M o r a r i u . A s e m e n e a s'a räspmil l a i n v i t a r e a ce n i s ' a f ă c u t l a s e r b ă r i l e deschiderii ş c o a l e i d e f e t e d i n A r a d , p r i n o t e l e g r a m ă trimişi iii n u m e l e R e u n i u n e i , şi t o t t e l e g r a f i c e s 'a mulţăjnit, - l d u p ă c u m s ' a h o t ă r î t ş i m a r e l u i b i n e f ă c ă t o r al RenáJ n e i n o a s t r e d l u i D r . I o a n M i h u .

C o m i t e t u l a f a r ă d e c e l e 20 c o r . d a t e ca premiu lil e x p o z i ţ i a d e l a T â m p a , c a ş i î n -anii d e m a i nainte, i | c o n t r i b u i t t o t p r i n a s i g u r a r e a p r e z i d e n t e i l a colectat t r u p o m u l d e C r ă c i u n a l c o p i i l o r d e l a ş c o a l a dia Deq| o s u m ă d e 20 c o r o a n e .

L a e x p o z i ţ i a d e l a O r ă ş t i e s ' a p r e m i a t din cele S cor . , d a t e d e d n a E l e f t e r a D r . M i h a i i : măiestru! olari T o d e r e s c u cu s u m a d e 50 cor . , î n s p e r a n ţ a că dupiliJ d r u m ă r i l e ce l e - a p r i m i t -şi i ise v o r m a i da, se Ta facti u n p a s î n a i n t e -şi î n p r i v i n ţ a î n t r o d u c e r e i motivelor r t | m â n e ş t i p e v a s e .

î n g r o z i t o a r e a şi d e p r i m ă t o a r e a v e s t e a morţii l t | A u r e l V l a i c u a î n d a t o r a t -şi R e u n i u n e a noas t ră a 1 p a r t e l a m a r e a j e l e a n e a m u l u i n o s t r u , l a je lea necctl s o l a t e i . m a m e ţ ă r a n c e d i n B i n t i n ţ , t r i m i ţ â n d prin prei| d e n t a o c o n d o l e n t ă î n n u m e l e R e u n i u n e i .

C â t p e n t r u c e l e l a l t e p e t r e c u t e î n i n t e r v a l u l unulii| ţ i n e m s ă a m i n t i m u r m ă t o a r e l e :

P r e c u m v ă e s t e c u n o s c u t , c o n d u c ă t o a r e a Atelierul d - ş o a r a T i b e r i a B a r c i - a n u , p r i m i n d d e l a Asociatiunei s t i p e n d i u d e a . m e c e n a t u l u i V a s i l e S t r o i e s c u , din 1Í t e m v r i e 1912 a fo s t s u b s t i t u i t ă — p â n ă l a terminaral s t u d i i l o r s a l e — p r i n d - ş o a r a V i c t o r i a Bar i t Ju . L»l O c t o m v r i e 19i1j d - ş o a r a T i b . B a r c i a n u a r e i n t r a t la i l i e r cu c o n d i ţ i i l e - s t i p u l a t e î n t r ' u n a c t a f l ă t o a r e la adi şi d e a t u n c i c o n d u c e r e a a t e l i e r u l u i a t r e c u t ia ră la d-a

D e s p r e i n t r a t e ş i i e ş i t e p â n ă l a 3 1 Decemvrie i l | v a r a p o r t a d e o s e b i t d l .cassa-r, i a r d e s p r e socotile a t e l i e r -dna d i r e c t o a r ă îşi c o n d u c ă t o a r e a , — cât s u m e l e v e n i t e l a m â n a p r e z i d e n t e i , l a a c t e sunt nob| s p e c i a l e d i n c a r i s e v e d e , c ă d i n 1 D e c e m v r i e 1912 pâ l a 3 1 D e c e m v r i e 1913 l a m â n a p r e z i d e n t e i au sosit p p o s t ă cu t o t u l 310 c o r . 10 fii . ş i 2 a c t i i d e l a soc. c o n s e r v . Ain D e v a d e l a d l j u d e c ă t o r A l . Nemes -G h e r l a , îşi s'a, t r a n s p u s r e s p e c t i v e a s i g n a t l a casă | p r e z i d e n t a 3501 c o r . 17 f i i . A j u t o a r e d e l a b ă n c i în aii | t r e c u t s ' a u v o t a t 800 c o r .

A m ă s u r a t h o t ă r î r e i a d u n ă r i i g e n e r a l e d in De» | v r i e 1912 c e l e c â t e 1500—1500 c o r . p e a n i i 1911 1912 cu t o t u l 300 c o r . s ' a u a s i g u r a t şi s ' au trimişi a t e l i e r . I n s p e r a n ţ a u l t e r i o a r e i a p r o b ă r i a onorali a d u n ă r i g e n e r a l e , a v â n d t n v e d e r e s p e s e l e mari i

ţ n x p o z i t i a d i n O r ă ş t i e p r e z i d e n t a a a s i g n a t şi prin c

s £ - r s ' a t r i m i s Ia a t e l i e r o s u m ă d e 500 cor., câni

a ş a i s ' a fos t d a t d in p a r t e a „ A r d e l e n e i " c a ajutor pe* a r a r T ' a r e a e x p o z i ţ i e i , i a r î n ş e d i n ţ a comi te tu lu i , l a 7 { d e c e m v r i e 1913 l a r e c e r c a r e a d n e i directoarea e x p u n e r i i 0 m o t i v a t e v e r b a l -şi î n s c r i s a d^şoarei e« d u c ă t o a r e ' ' c o m i t e t u l a p r e t i i n d m o t i v e l e ve rba l e ţi t s c r i s s u b . r e z e r v a a p r o b ă r i i d - v o a s t r ă , a v o t a t ţin s; I t o r p e n t r u " p r o c u r a r e a ş i i n t r o d u c e r e a u n u i noir ]" b o i u p e r f e c £ j ; o n a t -

C o m i t e t u l t / îe la u l t i m a a d u n a r e g e n e r a l ă a ţ i nu t e i ş e d i n ţ e , i a i * b i r o u l a r e z o l v i t . t oa t e h â r t i i l e intratei)

l e -a . î n r e g i s t r a t . 1

I n f i ru l a c e s t o r a c o m u n i c ă m o n o r . a d u n . ges. h â r t i a U n i u n e i ^ e r o e i ! 0 1 r o m â n e d i n U n g a r i a " de •ui N o e m v r j e 1 9 1 . ^ s i s ţna tă d e p r e s i d . şi d e secretara n i u n e i , p r i n c a r e n * / f a c e i n v i t a r e a c a şi R e u n i u n e a i s t r ă s ă s e - înscr ie W s â l r a l m e m b r i l o r R e u n i u n e i .

H â r t i a a c e a s t a cpPrmzană o c h e s t i e m a i impori

n e l u ă m v o i a a o c e ţ 1 1 î n î n t r e g t e x t u l c î :

M u l t s t i m a t ă ' „ d n ă Presidentă!

Conform hotărârii/» l m t e î n cogresul ReunM le femei române din Ù£*aria- constituite astăzi ín J| nea femeilor române dihi Ungaria 'ace următoarele comuntfcan:

1. Avem onoare a V ă t l P r e z e n t a expozeul anexat,m bat şi complectat de c < ^ r e s u l n o s t r u ca.progmi muncă al Reuniunilor a ' i ê o c i a t e - A s t f e l f i e c a r e R m ' este chemată, ca după p u * i i n t ă s ă î n c e r c e l ă n h

tatea sa In senzul punctef;0T fwnnse , adoptând pu cari ar fi mai potrivite socială. Totodată rugăn în creşterea fetitelor, prec i u m **in cercurile sociale t cipiile cuprinse în acest e l b x p o z e u -

2. Cu deosebire rugăr. * 0 n - Reuniune a pune s ruinta sa în chestiunea maW'elui orfelinat (punct P) aci realizare este o necesitrate imperioasă pentru pM nostru. Deci Vă rugăm * a î n decursul lunilor de iaril binevoiţi a începe cole^ctă î n s c o p u l a c e s t a ?l' t o t o U \ stăruiţi a face o petrecere de binefacere anume i

acest scop.

ne luăm voie ut

, i a cadrului său actual' de na i On. Reuniune a cultivai

26 Februarie 1914. J{ O M Â N U L " P a g . 5

• 1 Va mai rugăm ca in senzul punctului P. (litera e) •mamite să facă consemnarea acelor orfani din cercul mit, ari ar fi demni de ajutor. Aceasta consemnare, mm si rezultatele obţinute relativ la punctele amintite mm sus, Vă rugăm a mi le comunica până la datul de • I)Murite 1914, adresăndu-le subsemnatei prezidente in • won! ca să se poată raporta congresului viitor, pro-Mţml obţinut de Uniune in decursul primului an de ac-W state.

I Ne Mm incă voie a Vă ruga să binevoiţi a transmite misemül statutelor taxa Reuniunei asociate. Această m ui toate fi in suma anuală de cel pufin 20 cor. ca mem-mti ordinară, sau in suma de 400 cor. odată pentru tot-mitwia, plătibilâ şi în cel mult 4 rate egale in intervale Uitate un an.

I Taxele se vor trimite la adresa casierei Uniunei din I fente Vlaicu, Braşov, str. Prundului. I Primiţi stimată dnă presidentă asigurarea distinsei

Minstre stime împreună cu anticipativ a mulţumită pentru mimă conlucrarea Dvoastră.

I Braşov, Noemvrie 1913.

I Maria B. Balulescu, Sldonia Petrovlci , prezidentă. secretară.

I După aceste comitetul propune, ca on. adunare ge-Jierală; I 1. Să ia la cunoştinţă acest raport, dând comitetului I ibsolutor, — în special

a) să ia la cunoştinţă, perceptiunile şi asigurările Ifăcute de prezidentă;

b) să ia la cunoştinţă reintrarea dşoarei Tiberia P. Barcianu, ca conducătoarea Atelierului;

2. să se înscrie şi Reuniunea noastră ca membră fundatoare a „Uniunei femeilor române din Ungaria" cu laxă de 400 cor. ;

3. să voteze, pentru Atelier, pe anul 1913 un ajutor de 300 cor., ca întregire la cele 1200 coriane votate de către comitet — făcându-se astfel o sumă de 1500 cor., iar pe anul 1914 până la 31 Dec. un ajutor de 1500 cor. adecă cu totul pe doi ani 3000 cor.

Urmează raportul dşoarei Tiberia Barcianu, conducătoarea atelierului delà Orăştie:

Onorată adunare genera lă!

Cu citirea bilanţului Vi se oferă fraza clară despre întreg demersul afacerilor atelierului ce priveşte partea financiară, şi-mi rămâne a Vă raporta felul său de ac­ţiune. Munca e aceeaş ca în toţi anii de-a rândul, — executată cu ţărance în atelier şi acasă la ele. Cu toamna anului trecut din prilejul adunării Asociaţiunei la Orăştie atelierul a aranjat o expoziţie de industrie casnică despre a cărui frumuseţe V a vorbit ziarele. • Ca comande mai mari executate în atelier a fost a dnei Eleftera Dr. Mihali — o perdea pentru Maiestatea Sa regina României şi două ornate bisericeşti coman­date de llustritatea Sa Episcopul Hosszú şi destinate bisericilor din Loretto (Italia) $i Lourdes (Franţa).

Cu reîntoarcerea mea la conducerea atelierului s'a introdus şi dantelăria lucrată cu acul şi cu ciocanele şi se pirogravează mărunte obiecte.

Fiecare dintre noi avem cunoştinţă că sunt 7 ani împliniţi de când Reuniunea susţine acest atelier de in­dustrie casnică, ce până acum a costat-o peste 15.000 cor. plasaţi la intervale după cum împrejurările aereau, şi după chipul căruia i s'a dat viaţă necontenit va ne­cesita sprijinul Reuniunei, căci noi nu avem atelier, avem o şcoală— ce profesează mai multe tehnice şi efectu-leşte toţi articolii posibili de executat în ţesut, cusut, brodat, etc. O şcoală nu face negoţ, iar un atelier se specializează şi stă sub o conducere capitalistă mare. Ca să avem o idee ce va să zică industria casnică la străini Vă număr câteva exemple: Elveţie ocupă în a-ceastă branşe 67.080 femei şi 25.082 bărbaţi. In Ungaria produse industriale plasate prin agenţi în ţară şi străină­tate atingeau în 1900 suma de 1,120.000.56 cor. şi anume: produse textile 773.887.19 cor., olăria 67.120.89 coi.; di­verse 279.792.48 cor. şi ocupă în branşa textilă peste 1000 lucrătoare.

Ce este aceasta însă pe lângă Boemia, care numai în branşa ţesutului şl a pasementeriei ocupă la 70.000 de lucratori şi lucrătoare cu o valoare de produse anuale de peste 40 milioane, iar dantelăria singură ocupă la

40 mii bărbaţi şi femei cu produse anuale de 3 jum. mi­lioane. Lucru ce ne spune că progresul pe terenul indu­strial nu se poate face decât acolo unde există anumitele industrii capitaliste — cum şi valoaroase produse tp massă.

Noi sc înţelege faţă de aceasta suntem o picătură în mare, dar mai multe picături de acestea creiază ma­rele. Deocamdaî Reuniunea după rapoartele anilor ce­tiţi va purta mângâierea că a făcut o binefacere cu ţă­ranca trudită, şi a dăruit în neam feţişoarelor o ocupaţie ce le aduna de pe uhţi şi le înseninează gândul. Feeria scenei e frumoasă întotdeauna şi să nu uităm că fie­care scenă îşi are şi culisele unde nu fiecăruia îi este permis să privească. Vă intrighează să cunoaşteţi pentru ce atelierul spesează atâţia bani?

Binevoiţi a ceti în cartea socoţilor rubricele intratelor şi eşitelor. — Dorţi a cunoşte ce se lucrează? Atelierul îşi are expoziţia permanentă—stau la dispoziţia fiecărei ţă­rance cu îndrumări în maestria ţesutului, cusutului şj dan­telăriei — tot ceea ce împrejurările permit, facem în fa­vorul ţărancei şi străduim a mulţumi on. public Ia care suntem avizaţi.

A susţinea această artă poporală e datorinţa celor luminaţi pentru care binefacere adusă se impune izbânda frumoasă.

înaintea celor ce îndeosebi jertfesc pentru această instituţiune şi arta rustică dlui Dr. loan Mihu, dnei Vic­toria Dr. Erdélyi şi dnei Elena Pop Hosszú Longin cum şi înaintea celui ce atât jertfeşte pentru tot ce se chiamă frumos, dlui Vasile Stroescu, în numele ţărancei române îmi plec fruntea la pământ, aducându-Vă din sufletul lor grăirea atât de sinceră şi nemeşteşugită. Doamne dă-le sănătate!

Sfârşesc pentru a mulţumi şi dlui A . Vlad de ajutorul dat în întregirea socoţilor şi rog. on. comitet a prelua controlarea cărţilor, bilanţului şi chitanţelor.

Tiberia Barcianu.

Se aleg apoi diferitele cotnisiuni, pentru a-probarea raportului general, revidarea socoţilor şi pentru înscrierea membrilor noui.

D. Dr. Iustin Pop într'o vorbire plină de a-vânt îndeamnă pe cei prezenţi la primirea ra­portului general, şi stărue mai cu seamă asupra punctului ca Reuniunea noastră să se înscrie în şirul membrelor fundatoare a „Uniunei femeilor române din Ungaria". Se primeşte cu însufleţire.

Socotile Reuniunei se primesc, din cari se vede că Reuniunea dispune de o avere frumoasă 24.677 cor. 74 fii. din cari averea Atelierului delà Orăştie reprezintă o valoare în sumă de 11.300 cor, iar Reuniunea de 13.377 cor.

S'au înscris 14 membri noui, încasându-se suma de 104 cor.

Mulţumind doamna prezidentă sprijinul ce l'au dat cei prezenţi fată de această Reuniune, încheie adunarea, dorind ca toţii să ne simţim bine la concertul de seara.

i Raportor.

0 voce din public. Arad, 25 Februarie.

Directorul nostru a primit azi următoarea scrisoare:

Domnule director,

Cu adânc regret am văzut, că în numărul de ieri ai „Românului" raportorul dvoastră în raportul său despre a Vl-a conferinţă a reuniu­nei femeilor române din Arad, vorbind despre colaborarea dlui Aurel Raicu la această con­ferinţă prin lectura schiţei „Bubico" de I. L. Caragiale spune, că un vecin i-ar fi şoptit la ureche că „schiţa nu ar îi fost potrivit aleasă pentru gustul publicului". „Vecinul" din chestie a putut şopti despre gustul său individual, eu însă am ţinut să mă informez la cei mai mulţi din aceia cari au avut plăcerea să asculte lec­tura dlui A. Raicu şi pot să spun, că schiţa a-

leasă şi felul, cum ea a fost citită, a plăcut foar­te mult publicului.

Dacă aţi dat loc şoaptei vecinului, rog să pu­blicaţi şi părerea aceasta a mea.

Unul din cel de faţă.

Dăm loc acestei voci din public şi consta­tăm şi noi, că schiţa cetită de d. Aurel Raicu a fost foarte bine aleasă şi că a plăcut mult pu­blicului. Dlui Aurel Raicu i se cuvine toată lau­da, că abătându-se delà indolenta multora pen­tru mişcările culturale româneşti din Arad îşi ofere la toate ocaziunile sprijinul pentru ace­stea mişcări.

I N F O R M A Ţ 1 U N K Limba română la universitatea

din Viena. Arad 25 Februarie.

Au apărut în unele ziare din Bucureşti şi delà noi informaţii despre „inaugurarea catedrei pen­tru limba şi literatura română la universitatea din Viena", şi în legătură cu ştirea aceasta unele ne-exactităti.

De fapt, lucrurile stau precum urmează, si e just a le preciza şi în interesul adevărului şi din simţ de echitate:

Nu s'a deschis până acum nici o catedră de lim­ba română la universitatea din Viena. Cursul inau­gurat Sâmbăta trecută de d. profesor cons. aul. Dr. W. Meyer-LUbke, renumitul romanist, se face de d. profesor Caracostea din Bucureşti în cadrul „Seminarului de limblfromână" înfiinţat şi susţi­nut de regatul român, şi pus sub conducerea dlui profesor Meyer-Liibke. Seminarul s'a inaugurat în Noemvrie 1911, cu solemnitate frumoasă, de d. Dr. Meyer-Liibke, asistat de d. Dr. llie Bacinschi.

Dar şi înainte de aceea au fost cursuri de limbă şi literatură română, acelea chiar, oficial la univer­sitate: anume, cele făcute acum 12 ani de dnii Dr. losif Popovici şi Dr. Sextil Puşcariu.

Să nu ne amăgim nici cu privire la limba de predare: aceea la toate cursurile universităţii din Viena este limba germană. Nici nu putem aştepta o excepţie numai pentru noi. La Seminar, fiind acela al nostru, putem dispune.

Cum a avut la început d. Bacinschi din Cernăuţi, — aşa va avea şi d. profesor Caracostea bun prilej să săvârşească o frumoasă şi vrednică operă ro­mânească cât va sta în preajma acestei însemnate instituţiuni de ştiinţă; dsa e profesor de seamă, a fost format în şcoala dlui Ovid Densuşianu la Bu­cureşti şi a luat doctoratul la Viena. Vorbindu-se de această lecţie de inaugurare, s'a scris undeva că d. profesor Caracostea arătând însemnătatea universităţii din Viena pentru cultura românească ar fi afirmat că şi astăzi acolo este cel mai bun prilej pentru studiul literaturei româneşti, a celei mai vechi. Nu credem că ar fi zis d. Caracostea aşa ceva. Dsa ştie foarte bine că astăzi, har Domnului, filologie şi istorie românească nicăiri nu se poate studia aşa ca în însaş România, la Bucureşti ori la Iaşi; iar în străinătate, înainte de toate la Cernăuţi. Socotim că a fost necesar să se precizeze ace­stea, ca să nu fim nedrepţi nici fată de noi nici fată de alţii.

Mersul vremii. Institutul meteorologic anunţă: vreme schimbăcioasă.

Prognostic telegrafic: ploi. Temperatura la amiazi a fost: 5.8 C. „Domnul notar". Ni se depeşează din

Bucureşti: Cercurile artistice de aici aşteaptă cu viu interes premiera mult făgăduitoarei piese dramatice „Domnul notar" a laureatu­lui nostru poet Octavian Goga. Premiera va

Florărie nouă de

flori naturale. !

Aduc ia cunoştinţa on public din loc şi provinţă, că în primele zile a lui Februarie voiu deschide în A r a d , s t r ° . Z r i n y i ( P a l a t u l - B o h u s ) , o elegantă

f l o r ă r i e de f l o r i na tura le , unde voiu ţinea'în permanenţă mare asortiment de flori tăiate, în oluri şi flori decorative. — Cununi şi buchete execut grabnic şi expediez acasă cu preţuri foarte con­venabile şi cu mult gust după moda din oraşele mari.

Rog binevoitorul sprijin: Cu distinsă stimă:

grădinar artistic şi decorator.

Pag. 6 „R O M Â N U L " Joi, 26 Februarie \%

avea loc acum Duminecă pe scena Teatrului Naţional. După cum ştim piesa dlui Goga va duce pe cea dintâi scenă românească imagini şi acţiuni de un dramatism sguiduitor, ce se petrec în atmosfera românismului din Un-ria. Dorim prietenului şi colaboratorului no­stru cel mai frumos şi mai meritat succes.

MEMORIA LUI V L A I C U IN VIENA. NI se scrie: La 24 Ianuarie a. c., la şedinţa aeroclubu­lui din Viena, preşedintele, baronul Economo, a amintit numele şi numărul aviatorilor morţi a-nul trecut.

Când a rostit numele Iui Aurel Vlaicu, ma­rele nostru aviator, toti cei de fată s'au sculat tn picioare în semn de doliu.

Moartea iui Nae Dumitrescu. La Câmpina a avut loc înmormântarea cunoscutului praho­vean, om de bine, Nae Dumitrescu părintele dlui N. DurnitresounCâmpina directorul ziarului „U-niversid".

Defunctul era cunoscut în Prahova ca un cetăţean eminent, se făcuse iubit ia Câmpina prin actele lui umanitare, prin bunătatea «râmei lui, pentru cari calităţi, Câmpinenii l-au fost ales ajutor de primar, consilier comunal, etc.

înhumarea rămăşiţelor pământeşti ale regre­tatului Nae Dumitrescu s'au făcut în.eavoul fa­miliei, Ja Câmpina în prezenţa unui mare număr de prieteni şi cunoscuţi.

Trimitem dlui Dumitresou-Câmpina adâncile noastre .condoleanţe pentru pierderea bunului său părinte.

Pledoarele apărătorilor în procesul Rute­nilor. Procurorul de stat Dr. Andor Illés, care şi-a terminat rechizitorul de abia ieri la ameazi, a ridicat acuză pentru agitaţie împotriva a 5 acuzaţi, iar împotriva celorlalţi pentru agitaţie şi aţâţare la răscoală. împotriva lui Vorbciuk afară de aceasta şi pentru mituire.

După rechizitorul procurorului şi-a rostii ple-doarul apărătorul lui Kabalyuk şi a lui Vorob­ciuk, D. Artur Klein.

Procurorul — a spus acesta — a ce­rut o pedepsire exemplară, eu însă cer drep­tate. Procesul actual e o dovadă, că şi acum mai există procese contra schizmaticilor. Liber­tatea religioasă există şi azi numai pe hârtie. Episcopul credinţei iubirei opreşte înmormân­tările şi astfel jandarmii trebuie să îngroape ca­davrele. Rutenii emigrează în America, îşi caută preoţii, dar îi găsesc numai pe cei greco-orien-tali, cari se îngrijesc de ei mai bine. Rutenii aud dela aceştia că credinţa lor strămoşească e cea greco-orientală şi reîntoroându-se acasă ei în­deamnă să treacă la credinţa pravoslavă şi pe ceilalţi. Pentru aceasta ei sunt târâţi pe băncile acuzaţilor. Aci sunt actele, cari dovedesc, că ei au făcut încercări de trecere în cadrele legale, dar rugările lor au fost refuzate şi s'a abuzat chiar de neştiinţa lor.

Când Kabalyuk s'a hotărît să se facă preot, mişcarea se pornise deja de mult. Autorităţile totuş l'au pedepsit pentru formalităţi. Kabalyuk a doua oară a fost apoi mai cuminte şi s'a adre­sat protopopului din Miskolcz. Pentru această faptă el a fost târît în faţa tribunalului. Acuza ridicată împotriva lui e că a cunoscut intenţiile politice ale contelui Bobrinszky, insigniile ru­seşti, că a răspândit cărţi de rugăciuni în cari sunt rugăciuni pentru ţar, străduindu-se să-i câştige pe Ruteni pentru patriarhatul rusesc.

Pentru aceasta acuză se aduc ca dovadă Duliskovieh şi Gerovski, Depunerile lui Dulis-kovieh nu pot fi deplin acreditate. Se aruncă bănuieli că puterea de stat rusească sprijină mişcarea.Dar diaoă aceasta ar fi adevărat treime să constatăm, că în Rusia sunt stări foarte rele, deoarece a fost oprită multă vreme chiar apa­riţia ziarului „Ruskoje Pravda". Procurorul a mulţumit lui Bobrinsky pentru că a venit să de­pună ca martore în faţa tribunalului dovedind aceasta deja de sine vinovăţia acuzaţilor. Dar dacă contele Bobrinsky nu s'ar fi prezintat de­sigur s'ar fi zis, că pentru ce nu vine să-i apere pe cei nevinovaţi, iar după legile noastre s'ar fi făcut vinovat chiar de eontravenţiune, pentruca dacă nu există pericol pentru el avea datoria Să sară în ajutorul nevinovaţilor. Dacă contele Bobrinsky a fost sufletul mişcării de ce n'a ce­rut procurorul ca acesta să fie pus sub acuză.

Depunerile lui Bobrinsky au dovedit însă nevinovăţia acuzaţilor. El a dorit să vorbească ruseşte ca să-1 înţeleagă şi acuzaţii că i-a minţit aceia cari le-a pus în vedere scutul Rusiei şi al Ţarului. Dar nu l'au lăsat.

Apărătorul Dr. Klein arată apoi cum Dulis-kovits s'a înfăţişat lui Bobrinsky cu scrisori de recomandaţie cerând ajutor pentru fraţii lui de o credinţă, ce se află în mizerie. Astfel i-a dat Bobrinsky lui Duiiskovits 1000 de coroane. Kabalyuk nu poate fi tras la răspundere pentru răspândirea cărţilor de rugăciuni ruseşti. Din aceste căţi au fost rupte filele cu rugăciunea pentru ţarul şi nime nu poate dovedi, că Rutenii s'au rugat pentru ţar.

Vorobciuk e nesigur în depunerile lui şi ast­fel acestora nu se poate da o importanţă, iar a-cuz. Parkaminecz nu e normal. Din acuzele ridi­cate împotriva lui Kabalyuk se pot menţine nu­mai cetirea şi răspândirea ziarului „Ruskoje Pravda".

Apărătorul îşi termină pledoarul cerând a-chitarea acuzaţilor Kabaliyuk şi Palkaminecz, neexistând nici o dovadă pentru vinovăţia lor.

Apărătorul lui Vorobciuk Dr. Lud. Báthory spune despre clientul său, că e somnanbul şi nu poate fi tras la răspundere. Cere achitarea lui Vorobciuk.

La desbaterea de azi înainte de ameazi şi-au rostit pledoarele Dr. Alexandru Somlo, apără­torul lui Ştefan Vakaró, Dr. Oterreicher apără­torul lui Ştefan Kemény. Dr. Római Zoltán şi Dr. Iosif Papp. Cu toţii arătând netemeinicia a-cuzelor au cerut achitarea clienţilor lor.

înfrăţirea jidano-română din Alba-lulia. Ni se scriu următoarele: In 1913 s'a aranjat un bal costumat în Alba-lulia. Când a fost vorbă, să se invite străinii sau nu, inteligenţa română s'a desbinat în două tabere.

Una era de părerea că da, iar cealaltă striga că-s trădători aceia cari voiese să se învite şi străinii.

S'au invitat numai Români, dar taberele nu s'au mai împăcat. Societatea românească a ră­mas divizată în două partide: moderaţi — şi intransigenţi. Moderaţii la mişcările româneşti n'au mai luat parte.

In anul curent intransigenţii au hotărît să se aranjeze iarăşi un bal Chestia că oare sa se învite la bal şi străini s'a adus iarăş pe tapet.

Moderaţii n'au luat parte ia consfătuire. S'a hotărît să se învite numai Români. Deodată s'a trezit societatea românească, că înainte de bal (care va fi în 26 c.) au fost invitaţi şi mai mulţi Jidani. Căutând după numele celui ce i-a invitat, s'a aflat că e şeful intransigenţilor. Credeam că va fi tras la răspundere pentru asta, dar n'a fost. E destul de trist că conducătorii Români­lor din Alba-lulia nu se pot lipsi de societatea speţei celei mai scârboase şi mai impertinente de pe lume.

O rectificare de frontieră ruso-germană. La camera seniorilor din Germania, s'a prezentat un proect de Jege relativ la o rectificare de frontieră luso-germană dela Memelstrori până la Pissek (Prusia orientală). Rusia va ceda 86.92 hectare şi Prusia va ceda Rusiei 90.07 hectare. O altă rectificare se va face dela Baltica la Mamelstron.

Un caz de telepatie. Din Nizza se anunţă: Aici se află în temniţă un german cu numele Albert Wolf, care a ucis pe un comerciant din Lipsea în apropiere de Mentone.

Mama ucigaşului din cauza marei dureri, s'a sinucis, in aceeaş noapte Wolf, care nu ştia ni­mic de moartea mamei sale, a fost cuprins de o înfiorătoare halucinaţie. El a început să sbiere, a trezit pe paznici strigând: „Mama mea e moartă!"

O istorie turcească oficială a răsboiului bal­canic. Revista militară din Constantinopol: „Apărarea naţională" scrie: Statul major oto­man a hotărît publicarea unei cărţi despre răs-boiul balcanic. Pentru a face o carte completă şi imparţială, toţi ofiţerii cari au luat parte la campanie au înştiinţat să pună la dispoziţie sta­tului major articoli din carnetele lor şi să-şi spună părerea despre acele evenimente.

Uraganul din Lyon. Un uragan a pricii mari stricăciuni la Lyon şi prin împrejurimi,! special la expoziţia interurbană, unde aii 1:1 distruse mai multe Clădiri. Pagubele sunt eil luate la 1 milion. Pe câmpul de aviaţie au isi distruse mai multe aeroplane în valoare de m mii lei.

Ancheta cu privire Ia starea sanitară a à matei franceze. Deputaţii radicali şi socialist! au hotărît după lungi discuţiuni să îusăfcineJ pe deputaţii Jaurès şi Augagneur să ceară J cameră ca guvernul să facă o anchetă asuptl stărei sanitare a armatei. Se crede că aceasta acţiune e îndreptată împotriva serviciului nil tar de 3 ani. I

Temeri de noui turburări la Saveroe. Dil Strassburg se telegrafiază că ştirea despre rtl întoarcerea regimentului 39 de infanterie la Sal verne a produs senzaţie în cele două localităţii Sunt temeri de noui turburări.

Moartea lui George Castriota. Se anunţă ari Paris moartea lui George Castriota, unul dl pretendenţii la tronul Albaniei carea zicea căi se trage din neamul marelui erou cu aceia» nume. I

Berlinul şi viata de noapte. Un membru al Reichstagului, a ridicat chestiunea vieţei el noapte la Berlin, dând alarma că dintir'uin spirit! de imitaţiuine Berlinul a ajuns um focar de oo-l ruptie.

Sunt sute de .localuri, cari stau deschise toa­tă noaptea şi unde 'tinerimea noctambulă „pe­trece" în societatea femeilor decăzute.

Indignatul prusian a mai adăugat că la Paris mai toate localurile se închid la 1 din noapte si destrăbălarea nu e aşa de mare ca La Berlin.

Câteva miliarde. In Franţa au fost angajate la pariul mutual, în ultimii 12 ani, 6 milratrdt (exact 5 miliarde, 985,888.441 franci).

In 1912 a fast angajată cea mai mare sumă: 405,874.200 .franci.

Mascagni şi furlana. într'un hotel din Ro­ma, Paray .cântă o fur lamă (compoziţia sa).

Trecând Mascagni pe acolo, la rându-i se aşeză la piano şi execută furlana din opera „Ba­jul mascat". Antrenat de subiectul său, el impro­viza o altă furlana şi aminti auditorilor săi că el a dansat altă dată acest dans, plin .de graţie şi de frumseţe.

Mascagni a anunţat că va publica, noua sa operă. Numai să nu-i fie pusă la index, .ca şi toa­te cperile (ce-i dreptul nemuzicale) ale lui Mae-1 ter link!

In sfârşit nu mai sunt „indezirabili"! Se ştiel că autorităţile „liberei Ameriei" au prostul obi-1 cei să interzică accesul teritoriului persoanelor I cari sunt suspecte, sau cari au o situaţie socială I neregulată. Aceste persoane se numesc „irtdezi-1 rabile", nedorite.

Aoum o lună de zile.o cântăreaţă celebră Mary Lloyd vroind să debarce la New-York,a I fost declarată „.indezirabilă" sub cuvânt că băr-1 batuiî care o întovărăşea, nu era soţul ei. Artista I a declarat că dacă nu îi e soţ, îi va ii. In sfârşit I după oarecari intervenţiunl, artista a putut pă-1 fcruude în Statele-Unite şi zilele trecute ea s'a căsătorit ou tovarăşul ei de călătorie.

î£u o fi influenţat poate la această căsătorie şi autorităţile americane?

Pierderile Sârbiei în răsboiul balcanic. Birou! presei din Belgrad spume că ministrul de răs­boi a comunicat la Skupştină următoarele cifre despre perderile armatei sârbeşti în ultimele două răsboaie: în răsboiul tumco-bulgar: morţi 5.000, răniţi 18.000; în răsboiul sârtx>bulgar: morţi 7—8.000, răniţi 30.000. Au murit de pe .ur­ma rănilor căpătate 2.500, de boli 11 până la 12.000 şi 4.300 de holera. Printre aceştia din urmă 4.000 numai în răsboiul sârbo-bulgar. ,

Ultimul număr din Revista „L'Ilustration", are în prima pagină o ilustraţiune reprezintând o scenă din Cişmigiu, în care A. S. R. principesa Elisabeta, patinează întovărăşită de A . S. R. principele George al Greciei.

Jöi, 26 Februarie 1914. „ R O M Â N U L " P a g , 7

Tren deraind din cauza vijeliei. Lângă gara Brigue, expresul Milano-Pari's, la eşirea sa din tunelul dela Simplon, a fost apucat de o vijelie furioasă, care 1-a făcut să deraieze. Mai mulţi călători au fost răniţi iar unul a fost omorî l Lucrările perotnu a se libera linia merg greu.

Sinuciderea unui prinţ. Din Paris se anunţă: Familia princiară Pignatelli care trăeşte în Bi-aritz, a primit zilele trecute din Barcelona şti­rea, că unul din membri familiei sa' împuşcat in stradă din cauza unui amor.

Munca de noapte a copiilor. Comisiunea iţanceză însărcinată cu examinarea propunerei iaoută de abateie Léimre, relativă la suprima­rea lucrului de noapte în uzinele de foc, s'a în-trunit zilele trecute 'sub preşedinţia dlui Méline.

D. Metin, ministrul muncei, a făcut cunoscut raţhmile de principiu, care îi par să justifice su­ficient, interzicerea absolută a lucrurilor de noapte a ocpiilor, raţiuni de igienă şi de sigu fan;ă, 'raţiuni de moralitate de asemenea.

'Conferinţa diplomatică convocată pentru Septemvrie 1 9 1 4 se va ocupa şi ea de această ohestiune.

x Pregătirea romului $1 a licuerurilor in mod casnic! 100—200 procente economie, 20 fileri, 1 dosă de ex­tract de rum concentrat de Iamaica, sau orice ext rac te le lickruri, prin ca re se poate pregăt i 1 litru . rum fcatte fin, ori 2 litri de licher foarte fin. La fiecare sticlă s e aelude şi modul de pregăt i re .

In schimbul unei sume de 30 fii. în mărci postale ïlrait franco o dosă de most ră din ori care extract de licher sau rum.

Majazin principal: Parfumerie Antaloczy „Hygiena" Timlţoara-Cetate (Temesvár -Belváros) vis-á-vis de in­trare» cafenelei hotelului „Coroana" . (A. 1415).

x In atenţiunea bolnavilor! Balsamul Mitt-telmartn pentru stomac încetează in scurtă vreme lipsa de apetit, încuierea scaunului, du­rerile de cap, cârceii de stomac, arderea de sto­mac, apoi tot felul de boale de intestine, luând de 3-ori la zi, înainte de mâncare, câte-o lin­gură cafea. Preţul 2 coroane. Pregăteşte şi ex­pediază: Eugen Mittelmann, farmacie la „Leul de aur" în Ungvár, str. Nagyhld-u. (Mi 1621)

Cronica socială. Concert şl repr. teatrală în Iladia (Illyéd).

Duminecă în 1 Martie Reu. de cetire şi cântări din Iladia va aranja un concert împreunat cu re­prezentaţie teatrală. Se va juca „Nunta fără voie" piesă poporală în 2 acte de Nicolae Vucu-Secăşeanu.

* Concert împreunat cu reprezentaţie teatrală

in Paulis. In 1 Martie va avea loc în comuna Paulis un concert urmat de reprezentaţie tea-ttală aranjat de corul gr. or. român. Se va juca ;Piatra din casă" piesă de V. Alexandri şi „Ţ'i-îatral cătană)) comedie de E. Suciu.

Reprezentaţie teatrală în Brad. Junii sodali comercianţi din Brad vor aranja Sâmbătă la 15/28 Febr. o reprezentaţie teatrală în sala dela •Hungária". Se va juca „Tarmazonul din Hâr-läu" comedie în 3 acte de V. Alexandri şi „Pa-iacfceru'1" operetă într'un act de V. Alexandri. Va urma dans.

H L . r ! * ' • " : ;

Concertul reuniunei române de cântări „Hi­laria" din Oradea-mare. Primim următoarele: Concertul ce-1 va aranja „Hilaria" în 2 6 Fe-bruarie n. a. c. promite a fi unul dintre cel mai Mes, ce sa dat vr'odată în Oradea.

Zilnic îşi anunţă participarea o mulţime de oaspeţi atât din Bihor cât şi din comitatele în­vecinate şi după cum suntem informaţi deputaţii sosiri tacă vor lua parte aproape în număr com­plet.

Nici când n'am observat atâta interes faţă ie o manifestaţie românească ca acum.

De astădată comitetul a luat hotărârea, ca j toneertu'l să se înceapă precis la orele 8 seara,

un program lung şi obositor. Rugăm deci «,'pubhc să se ţină de termi nul acesta.

Reprezentaţie teatrală în Butenî. Din iniţia­tiva dlor Dr. Grozda, Dr. Papp, Dr. Costina şi d. Pênes s'a aranjat o petrecere foarte drăguţă în 2 2 1. e. Un farmec nespus a produs decoru sălii cu covoare şi prosoape lucrate de măe-strele noastre ţărance. Efectul bun a fost mărit iş mai mult prin jocul frumos al diletanţilor. M a re ne era dragul când vedeam dedrcându-se ar tei naţionale elita noastră. In părţile noastre a fost nou decorul salei în stil naţional* ce putem mulţumi d-nei Dr. Grozda, care a avut ideia a ceasta şi nou a fost că în inimile elitei noastre a pătruns dragostea pentru arta noastră naţio-naîă. După reprezentaţie (Capriciu unui tată şi Vacanţii) când diletanţii sus numiţi şi diletantele gentila dşoara Florica Bodea, dna Dr. Grozda, dna Dr. Papp şi dna Roxin au apărut în sala de dans îmbrăcate în foarte frumoase costume na ţionale în corpore şi încinşi în horă privitorii au isbucnit in furtunoase urale.

Diletanţii şi diletantele pentru osteneala ce au depus în aranjarea petrecerii pot să aibă mulţumirea sufletească că au pus nou material combustibil în focul dragostei pentru naţiunea noastră.

Şezătoare şcolară în Ghiroc. Corpul învă-tătoresc din Ghiros cu concursul preoţilor lo-cali.au luat frumoasa iniţiativă, de a aranja cu elevii şcolii superioare în decursul anului, mai multe şezători şcolare, cu scopulde aa infiltra în sufletul poporului iubirea faţă de tot ce e frumos şi a promova dragostea de învăţătură. Prima din aceste serbări închinată lui Aurel Vlaicu o vor ţinea-o în 1 Martie n. a. o. cu un bogat program.

Concert în Sânminaiu. Reuniunea de cântări „Concordia" din Lighet va aranja în 1 Martie un concert urmat de dans in oomuna Sânmihai.

*

Reprezentaţie teatrală în Oraviţa- montană. Reuniunea rom. de cântări din Oravita-^nontană va aranja în 2 8 Februarie petrecere împreunată cu reprezentaţie teatrală.

» « • » » « i m Bursa de cereale din Budapesta.

(După 50 kgr.) I — 25 Februarie.

Grâu pe Aprilie 12.24 Grâu pe Maiu 12.09 Grâu pe Octomvrie 11.02 Secară pe Aprilie 9.33 Secară pe Octomvrie 8.62 Ovăs pe Aprilie 7.61 Ovăs pe Octomvrie 7.63 Porumb pe Maiu 6.71

BILANŢUL „ALBINEI". Revista Economică scrie: Dacă bilanţul „Albinei", în urma situaţiei, ce

acest institut ocupă în organizaţia noastră finan­ciară, a fost aşteptat în trecutul lui de 4 decenii şi mai bine, totdeauna cu viu interes de publicul ro­mânesc, cu îndoit interes vor fi cetite de sigur, ci­frele bilanţului anului expirat, al anului al doilea de criză acută, şi în care s'a dovedit mai mult ca ori şi când în cursul celor 41 de ani trecuţi marea în­semnătate a acestui puternic institut în viaţa noa­stră economică-financiară.

Când şi în ani atât de grei din punct de vedere financiar, cum au fost anii 1912 şi 1913, un institut, nu numai că nu e nevoit a-şi restrânge afacerile, ci e din contră în situaţie a şi le menţine şi desvolta chiar, fie şi în o măsură mai modestă, aceasta e-ste de sigur o dovadă neîndoioasă a puterei lui de viată, a trăiniciei şi a solidarităţii lui. Şi lucrul a-cesta se desluşeşte foarte lămurit din cifrele ulti­mului bilanţ al „Albinei", care arată în toti ramii

de afaceri mai importanţi, sporuri, la unii chiar con­siderabile.

Escontul de ex. ramul principal de afaceri ac­tive, prezentând la finele anului 1913 starea de K 19,072.201, arată faţă de anul precedent un spor de K 91.000 rotund, iar Cred. cambiale cu acoperire hipotecară au crescut, în cursul anului 1913, cu peste un sfert de milion la K 9,354.534, prezentând ambele cifra de K 28,426.736, sau peste 50 procente ale activelor totale de K 56,540.751. Un spor de peste jumătate milion prezintă şi poziţia Crédite de Cont-Curent, în sumă totală de K 7,656.877.. La aceşti 3 rami de afacere creşterea totală, faţă de 1912 se cifrează cu peste K 850.000 — o cifră de sigur respectabilă pentru timpuri de criză şi éti care au fost salvate de peire numeroase existenţe, în cursul anului expirat.

Decreşteri arată dintre ramii activi de afaceri numai împrumuturi hipotecare, de peste 74 mi­lion (starea K 13,124.115), acordarea împrumuturi­lor nouă hipotecare, pe amortizare, în urma impo­sibilităţii de a plasa scrisurile fonciare; fiind si­stată şi la „Albina", precum a fost sistată la toate băncile mari din ţară în ultimii 2 ani. S'au mai re­dus cu neînsemnata sumă de rotund K 67.000 şi Creditele personale (Obligaţiuni ţărăneşti) un ram de afaceri sistat deja de câţiva ani şi în continuă reducere.

O reducere considerabilă, de aproape K 431.000, la K 3,498.094 se remarcă la Efectele publice, o consecuentă naturală a cursurilor scăzute, ce. au avut toate valorile de bursă în tot timpul crizei fi­nanciare, cursuri ce nici la finele anului expirat nu s'au îmbunătăţit decât în măsură foarte mică.

Dintre pasivele bilanţului cifra cea mai consi­derabilă o prezintă Depozitele spre fructificare, cari cu toată teama de răsboi a deponenţilor şi a concurenţei mari pe terenul acuirării lor nu s'au re­dus faţă de 1912 decât cu K 400.608 la K 22,773.692; — asemenea s'a redus cu mai mult de K 1,374.738. poziţia. Diverse conturi creditoare le K 4,786.935 In schimb însă s'au sporit Reescontul cu aproape K 850.000 la K 8,025.219, o sumă respectabilă cu care primul nostru aşezământ financiar a sărit în ajutorul numeroaselor bănci ale noastre, ajunse în strâmtoare şi primejduite uneori în existenţa lor de creditorii străini, lipsiţi în timpurile de criză de ori ce consideraţie, fată de clientela desmer-dată şi ademenită în timpuri de abundanţă de nu­merar.

Fondurile de rezervă, inel. fondul special de garanţie al scrisurilor fonciare (de K 560.000) şi cel de pensiune (de K 860.658) se urcă conform ulti­mului bilanţ la K 2,423.818, arătând faţă de 1912 un spor de K 154.000.

Venitul brut al anului 1913 se cifrează în total cu K 3,139.990, arătând faţă de 1912 un plus d e ve­nituri de K 284.858, provenit în partea cea mai mare a lui din interesele mai urcate încasate în cursul anului expirat

După detragerea cheltuielilor totale de K 2,436.363 în creştere fată de 1912 cu circa K 80.000, — re­zultă, conform bilanţului, un profit net de K 703.627. mai mare decât în 1912 cu K 203.081 şi care profit net corespunde unei rentabilităţi de 11.66% ale ca­pitalului de K 6.000.000 — deplin vărsat, în cursul anului 1913.

Credincioşi principiului urmat de decenii, con­ducătorii „Albinei" au ţinut să prezinte şi de data aceasta publicului, în prima linie, un bilanţ solid şi real, continuând a-şi înmulţi şi în ultimii doi ani rezervele latente, a cărora sumă precum rezultă din bilanţ reprezintă cifre considerabile şi constitue un razim puternic al acestui institut pentru timpuri critice.

Cordiana, inst, de credit în Fofeldea, cu ca­pital societar 1 2 0 , 0 0 0 , fond de rezervă 4 5 , 0 0 0 , depuneri 3 3 2 , 0 0 0 , active 7 4 5 , 0 0 0 , a realizat anul trecut un profit de 16 ,700 . In adunarea generală din 2 2 Februarie ţinută sub prezidiul preş. Iosif Lissai, s'a reales în direcţiune d. Alecse Manuil înv. p., iar comitetul de supraveghiere sau a-les: A . Miilea, loan Popa înv. p., Iosif Comşa înv., Pavel Manuil şi George Pralea. Dividenda 9 cor. Pentru scopuri filantropice s'au dat: çor. 4 5 0 Şcoalei comerciale Braşov, cor. 3 0 Mesei acad. A. Mureşianu în Cluj; cor. 3 0 Mesei stud. Braşov; cor. 2 0 pentru 10 abon. la Biblioteca Asoc. etc. (Adresa bănci: Ujegyhâz.)

Pag. 8 „ R O M Ä N U L " Joi, 26 Februarie

Bibl iograf A apărut : „Viaţa Nouă" număr 12 cu următorul su­

mar : E. Speranţia: Necunoscuţi. — N. Şerban: Recrutarea profesorilor universitari. — N. Rath : Când iama e regină. — M. Cruceanu: Korisa-dar. — Const. T. Stoika: Cantilene. — D. P ro -topopescu: Când eşti bătrân (trad. din \V. Yeats.) — Mişcarea intelectuală la noi şi în străinătate. — Literatură. — Artă. — Filosofic. — învăţământ. — Supliment artistic.

Redacţia şi administraţia: Bucureşti — 184, Calea Victoriei.

D% Sebastian Stanca: Pocăiţii. Studiu pentru combaterea sectei pocăiţilor.

Sibiiu. Tiparul Tipogrfiei Arhidi-ecezane. 1913. Preţul 4 cor.

Dr. Petru Barbu: Chestiunea manualelor de religiune pentru şcoalele medii. Caransebeş. Ti­pografia diecezană. 1914.

* L A L I B R Ă R I A „ C O N C O R D I A " A R A D SE

A F L Ă DE V Â N Z A R E : Quilelm Sorban: Piese lirice şi jocuri româ­

neşti pentru piano în 4 caiete. Preţul unui caiet cor. 3.—, 4 caiete împreună cor. 10.— + porto conţinutul caietului I: Joc românesc, Hora, Cântec fără cuvinte. Caietul II. Joc ţărănesc, Vals lin, P e scrânciot. Caietul III: Variaţiuni asupra temei „Zis'a badea c'a veni", Joc ro­mânesc. Jocul fetiţelor. Caietul IV. Mazurca, Ardeleana, Melancolie.

* Calendar portativ pentru tinerime pe anul

şcolar 1913—14. Cu portretul şi biografia scrii­torilor ma i de seamă. Preţul 0.24 + 5 fii. porto.

O serie de 25 feluri ilustrate cu porturi ori­ginale româneşti, modele nouă, din cele mai frumoase. Bucata costă 20 fil., 1 serie de 25 fe­luri cor. 4.— + porto posti, 50 bucăţi cor. 7.— -tr porto, 100 bucăţi franco cor. 14. — ilustrate nonă ou familia regală, Noutăţi ilustrate en­gleze, peisagiuri, vederi din Arad, etc . cu pre­ţuri moderate.

Hârtîe de scris modeme, cu preţuri ieftine. í . . ' ' * '•„••*' ',

Teodor V. Ştefanelli, membru al Academiei române — Amintiri despre Eminescu. Cu o ilu-straţiune, faximile si anexe. Cor. 1.50 plus 10 fii. porto.

Fiziologie filozofică, Spitalul, Coranul, Ca­nalii 1, Franc-Masoneria de Dr. N. C. Paulescu profesor de fiziologie în facultatea de medicină din Bucureşti. Cor. 3. plus 20 fii porto.

Gruia Iul Novac. Epopee alcătuită din cânte­cele do vitejie ale poporului român de P . Dulfu. Cu ilustraţiuni de A. Murnu. Cor. 1.50 plus 20 fii. porto.

Bibi. Steaua nr. 37. Viaţa şl faptele lui Andrei Şaguna de Dr. I. Lupaş. 20 fii.

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I .

Alex. Leu. Adresatf-vă librăriei „Concordia" Arad. Str . Deák Ferencz No 20.

P O Ş T A A D M I N I S T R A Ţ I E I .

George Garoiu, Furdia. Am primit 17 cor. ca abonament până la 30 Iunie 1914.

Redactor responsabil: Constantin Savu.

u m

icorioţcni* pielei, ar-d o r i i de pe mâni al din faţă încetează in decora de 1 zi dac i folosiţi

„CANNAB1N" 1 iflciă I cor., francaţi 1 coraan i 40 fii, 3 sticle franco 3 cor. O e v insara

l i ftrnteli TÖRÖK, Budapesti, Klfíly-u. 12 şi l i pregăti­tor ; Dr. E. FLESCH. farmacia I i „COROANA" I i GyOr.

Din Năsăud. Dare de seamă şi mulţumită publică. Corpul

didactic al şcoalei fundaţionale primare de bă-eţi şi fetiţe din Năsăud a aranjat, în seara de 7 Februarie a. c , petrecere cu ioc pentru copii, împreunată cu cântări şi declamări, în scopul ajutorării copiilor săraci dela aceasta şcoală: cu vesminte, cărţi , material pentru lucrul de mână etc.

Cu aceasta ocaziune au binevoit a supra-solvi următorii P . T. D. : - Gavril Scridon, 5 cor.; Dr. Tudor Moisil, 4

cor.; Stefan Boeriu Sibiiu» văd. Barbara Lario-nessi, Petru Tofan, câte 3 cor.; Alexandru Ha­lită, Nicolae Gavriluţiu, Ioan Mărginean, Ale­xandru Pălăgeşiu, Teodor Dumitru, câ te 2 cor.; Petru Stefan, Virgil Şotropa, Ioan Hanţiu, Ioan Tomuţa, Dr. D. Hadorf câte 1 cor. 50 fii.; Ioan Şerban, Elena Bachiş, , Ioan lanul, Dr. Emil Preeup, Leon Bancu, Maria G. Câthiul, Victor Motogna, Hodrubinyák K., Szentpéteri L., Vir­ginia Grivase, Teodor Simon, Dr. Valeriu Seni, Leon Rus, Octavian Lador^ Vasile Ghetie, Au­rel Chintuan, Ioan Niţu Andron, câ te 1 cor.; Ludovica Prădan, Clement Grivase, Ioachim Pop, Dumitru Irini, Eugenia Catarig, Petru Rognean, câte 50 fil.; Maria Ionaşe 1. Ales., Va­sile Rebrean, câte 40 fii. şi Dumitru Nistor, 30 fileri.

Fă ră a participa au binevoit a -contribui în scopul acestei petreceri :

Dr. Alexa Davidu, Dr. George Linul, Emil Fetti, câte 5 cor.; Ioan Ghetie, Ida Goldschmidt, Leop. Stössel, Egey Lajos, câ te 4 cor.; Dr. Ioan Runcanu, 3 cor.; Ioan Daniello, Matilda Pop, Dora Ulrich, Iustina Greavu, Iosif Mihalasiu, Rafila Deac, Ignatiu Seni, Vizi Ferencz, Dr. Ioan Jar da, Ioan ßojor , Ioan Găzdac, George Matheiu, câte 2 cor.; Dr. Stein, Nicolae Mure-şian, Macedón Ciuta, câte 1 cor.; Dr. Titus Pop, medic Bechet, România 10 cor.; George Vertie, pretor 2 cor.

Primească toţi aceştia generoşi sprijinitori ai eoipilor noştri săraci sineerile noastre mul­ţumite.

O prea plăcută datorinţă îşi îndeplineşte corpul învăţătoresc, când mulţumeşte şi la a-cest loc M. On. Doamne Emilia St. Scridon, ca re cu ocaziunea acestei petreceri, a avut bu­năvoinţa a oferi un admirabil tablou, pictat de Domnia Sa, pentru ca re tablou s'a colectat fru­moasa sumă de 75 cor. în favorul fondului şco­larilor săraci.

Spre orientarea Onor. Public raportăm în fine, -că Venitul total al petecerii a fost 362 cor. 10 f. Spesele, în total . •. . . . . 146 cor. 53 f.

Venitul curat : 215 cor. 57 f. N ă s ă u d , Februarie 1914.

Corpul învăţătoresc al şcoalei Li 1882—1 fund. primare.

U N C A N D I D A T D E A D V O C A T cu praxă află aplicare momentană în cancelaria advocatului Dr. Octavian Cernea în Zârneşti

(Zerneşt). (Ce 1871)

ÉÉAââÉââââââai l tÉÉâAâa A A A A A A A A *-** J t É Él *

Dr. med. E S C H K E R ! chirurg şi medic pentru femei X

| Timişoara-EHsabetin (Temesvár- | I Józsefváros) Hunyadi-ut nrul 24. f

I Ûrâineazà dela 8—10 I I şi » 2—4 ? Laborator-Röntgen. — Analiză I microscopică. E 1566

• É H É l f f i É É É É É É É É a A A A A A A A A A A * WWWW WWWW WWWWWWW W W W

A N U N Ţ . O maşină de treerat mânată de motor cu

benzin, în stare bună, împreună cu toate instru­mentele aparţinătoare, din cauza neînţelegerii dintre societari pe lângă condiţiuni favorabile se află de vânzare. Lămuriri atât verbale cât şl în scris se pot cere dela

MIA BLAGOE, econ. N A G Y C S A N Á D up Kiscsanád (Torontál m.)

Ba 1883—3

/>A 1 un c o n d u c ă t o r d e cancelarie I (substitut de advocat sau candi-vil I L I ç j a t c u p r a x ă deplină.)

Me 1881—3

Dr. Eugen Mezei advocat.

Felvincz,

, UN TÂNĂR COMERCIANT ROMÍN I în etate de 27 ani, are prăvălie de ' speterie şi delicatesă, modern aran­

jată, în un o ra ş mare , voieşte a se căsători cu o domnişoa ră tânără, plă­cută, cu avere. Respectiva să fie solida şi aplicată a m ă ajuta în conducerea prăvăliei. Epistoale ser ioase provăzute cu fotografie r o g a se trimite la ad­ministraţia acestui ziar sub deviza „ORFAN COMERCIANT*. Discreţia

chestie de o n o a r e ! (Le 1870)

w S'OR LESNIT BUNII! Câştig împrumuturi ieftine pe întabnlare, amort'zaţie sau pe cambii ; — convertez (schimb) împrumutu' i vechi scumpe cu împrumuturi noi ieftine pe lângă condiţiile cple m i favorabile.

Mijlocesc vinderi-cumpărări de pământ atător, vii, păduri, căşi U mine etc. j j

GHEORGHE A. MLABI% ARAD, strada Luther 1. (Casele Sumj.

Poarta 1, uşa 3. (Ma 1874}

Pruni bosniei „Regina Balcanilor", ,.Regina Bosniei*' şi -

clarul Duşan'1.

ultol puternici, de doi-trei ani. încercaţi Bosnia, varietăţile cele mai nobile şi cu p<u

mele cele mai mari, oferă

S a v o T . în BrCko (Bosnia).

Cunoscutul meu stabiliment de pruni şcoala mea de pruni se găseşte în cel i splendid ţinut cu prunişte din Bosnia. Premii cu prima diplomă a guvernului ţării bosnia herţegovinean, precum şi la expoziţia din ÎS dela Budapesta, în 1898 la Viena cu medalia i argint, în 1900 la expoziţia universală din Pi ris, în 1910 cu medalia de aur în Serajevo.1 în 1912 în Brcko.

50 bucăţi, ultol puternici, pe ales. de 31 cor. 50 ambalaj franco, gara Brcko (Bo

Prune fine uscate în lăzi de câte 5 cor. 6.— dela Brcko.

(Ko 1841—20) i.

Joi, 26 Februarie 1914. „ R O M Â N I ) V Pag. 9

C ă i b e a z a

la ol, capre, porci şi vüe mari (boi şi vaci) se vindecă numai prin me icina pro­bată a apote arului S 1 M 1 O N O N I C I U din Abrud (Abrudbánya).

0 doză (porţie) pentru o oale costă 60 fii. — O doză (porţ'e) (0 1865) pentru vite mari costă 3 coroane.

On. pnblic e rugat, ca dintr'o comună să se unească mai mulţi la co­mande, căoi plata poştei le vine aşa mai ieftin. La comande peste 100 cor. jumătate din preţ să se trimită înainte, comande de probă nu se trimit raai puţin decât pentru 10 oi. — Comandele se pot face numai delà:

S I M I O N O N I C I U , apotecar în Abrud (Abrudbánya). SCRISORI DE MULTÄMITÄ.

St. Die Oniciu! Medicina trimisă pentru 10 oi de probă, a avut efect foarte bun, pentru care aşa din par­tea mea, cât şi delà cultivatorii de oi, primiţi multămirile noastre. Acum te rog pentru 151 oi medicină ex­pres. Celelalte comande vor urma. — Nagylaposnot. — Cu toată stima:

Aurel Bârsan m. p., comerciant.

Medicina trimisă de D-ta a avut rezultat bun; vitele de Schweitz au fătat în pace si încep a se întrăma; le-a folosit minunat; să trăiţi la mulţi ani si Vă doresc, ca Dumnezeu să vă ajute a pregăti medicinile co­mandate bine si de grabă.

Vasile Pop m. p., (Rag la ) .

Aduc mulţumirile mele ; docto­riile contra călbezil sunt foarte bune. Oilor, cari au fost cu guşă dupăce au luat doctoria, li s'au tras guşele şi o parte din ele o fătat.

Nicoiae Dadarlat din Mândra (Alba-inferioară).

Medicina de prob?, a avut de­plin efect, vă rog deci încă pentru 30 oi, să le putem mântui de peire.

Alexandru Cordos m. p., din Recea-Cristur.

i r Mimm ui i n w a i f f i m — i u « « H M M • i r . i n n a m w i » ™

St. Die! Cu leacul contra călbe-zei ce am procurat delà D v . am pro­bat cu 10 oi dovedindu-se de foarte bună, am tăiat una după 2 săptă­mâni de folosinţă şi n'am mai găsit în ea decât 6 fire şi acele încă moar­te, de aceia v ă rog încă pentru 30 ol, cât mai îngrabă. — Somostelke, 29 Dec, 1913. Ian Frâncu m. p. corn.

St. Die apotecar! Probând leacul D v . contra călbezei, m'am convins că e foarte bun, căci după 48 de ceasuri, lapădă căibeaza moartă în gunoi. — Cea mai mare mulţămită îţi aduc din inimă. — Mihaeşti (Huj nyad-Dobra) 1914 I. 21.

Martinescu George 1. Alexandru.

Sâ no jiăitim de imitaţii f**lsificaţiuni.

S p i r t u l d e r e u m ă este cel mai sigur mijloc de frecat contra durerilor provenite din poda-gră, ischias, reumă şi totfelul de ră­celi. — După câteva frecări durerile membrelor suferinde încetează defi­nitiv. Are efect sigur şi la boale învechite şi neglijate.

§ f

t

t fc Sa 572 a p P repa ra to r :

MODUL DE ÎNTREBUINŢARE: m Dimineaţa la sculare şi seara la cul­care locurile suferinde să se frece îndelung cu puţin spirt de reumă. După frecare partea suferindă să se învăluie cu o haină caldă.

Preţul unei sticle 1 cor.

$ F . S á n d o r Z o l t á n ^ farmacie la „Inger" — Erdőszentgyörgy.

CEASURI PENTRU BISERICI. SZÁNTHÓ S G Y U L A fabrică de ceasuri pentru biserici

NAGYVÁRAD, Damjanichutca 30 szám.

55 E 53 O f e r ă ceasuri pentru bise­rici cari se trag odată pe săptămână, odată la 8 zile şi odată la zi, durabile şi pre­cise. Preturi ieftine. Fabrică cu putere electrică. Garantă pe mai mulţi ani Preţcurent 2* Ia dorinţă se trimite gratis. ! Ë Plăci (tablă) pentru ceasuri cari luminează noaptea, exe­cutate admirabil. - Preturi ieftine. (Sa 88)

Liferantul diecezelor gr. or. şi gr. cath.

SC MW ALB ADOLF fia YILMOS tlalehlfln şl mler.

B U D A P E S T , I T H . V e r a a n y - u . » . (Colţul «Utili Murányi)

Pregăteşte totfelul de lucrări de tinchigiu, articole pentru bu-oitirie şi gospodărie, anelter pentru miere. Fabricat* de «pe-1 oialitate: nasuri da litru tinichea albă ori niekel, ©ane pentru oloi, laok ori petrolau, faole, lămpi de carbid şi alto

articole teehnloo.

Gasiete p e n t r a b a i l . Catalog trimit gratuit fi

franco. _ _ _ _ _

irncoie pentru a

i I r - * * * * 1w

MofcUe de arama, de nichel şi de fler, Ia Orice n a r i n e , pentra dornltoare, sanatorii şi oteluri, prospecte «peda le , pe lângă condiţianl favorabile de

• plătire se pot procura la i

Czell és Frank, BraşoY (Brassó) (Ce 200)

fabrică de mo­bile de aramă şl fier si de bănci de şcoa­lă brev.

Str. Kolostor.

Catalogde pre­ţuri ilustrat gratia.

magazin de maşini de cusut, biciclete $i gramo­foane. — Reprezentanţi) în Ungaria de sud a

maşinelor de scris „ROYAL".

Vârşeţ (Versecz), str. Deák-Ferencz 3 • _ • B B B K a _ _ B C _ — f l B _ _ _ _ _ _ a B _ _ _ _ _ _ B _ _ ^ * - . i _ i

Oferăm on. public bogat asortatul nostru magazin, condiţiuiti favorabile de plătire chiar şi în rate, pentru maşini dim 6—10 ani garantă. Mare atelier specialist de reparare, Preţcurent gratis şi franco. La dorinţă mergem la faţa locului (Şa 1570)

TELEFON:

179. TELEFON:

179. ! ^aaaaaaeea»e»eeeeeeeeea»e>ee»eeeeeeeeee<eeoi—»#

Pag. 10 R O M Â N U L " Joi, 26 Februarie IM

ploiere? Unde se pot cumpăra cele mai bune şi mai elegante

Unde se pot afla nou- f n | . l M 0

tăţile cele mai moderne LII " lUUl"UÚ0 şi ploiere pentru dame şi bărbaţi în exe­cutare perfectă şi estet că, de calitatea

cea mai bună ?

Unde se pot cumpăra cele mai bune şi mai elegante blănării, boauri şl manşoane,

pentru cari se dau garantă.

Unde se pot cumpăra cele mai bune şi mai elegante cămeşi pentru bărbaţi,

ÍJ în culori şi albe, pantaloni albi (ismene) ï ciorapi p. bărbaţi, batiste p. buzu­

nar, cămăşi şi pantaloni tricot, bre-iele, cravate, mănuşi împletite şi de piele, bastoane, butoni p. cămeşi, gulere şi manşete, cu preţuri foarte ieftine, de vânzare la: (Si 1526)

fabricant de plo-G u s t a v S c h m i d t , b t b » Sibiiu (Nagyszeben), Piaţa mare, palatul „Bodenkreúit"

P a o ă comandaţi ceva ori careţi prospecte delà cei ce inserează anunţări tn zia

nostru, T& rugăm

á vă referiţi la ziarul nostru,

F&c&ad-o aceasta cererilor d-voastre li-se vor da deosebiţi atenţie, reţi fi bine serviţi, firmele respective arând

nevoie de recomandaţia noastră. In caz, că am primi oarecari plângeri tn contra vre-unei din

aceste firme, am înceta imediat a mai recomanda firma respectară.

Administraţia ziarului „ROMANUL".

• i 1 î 1 • Í • 1 Í i 3) •

C e a m a i b u n i c a r t e b i s e r i c e a s c ă !

Cantorul bisericesc sau cuprinsul vecerniei, utreniei şi Iiturgiei pe 8 glasuri, împreună cu rânduiala servi­ciului tuturor sărbătorilor de pe întreg anul — şi a tipicului bisericesc. Aranjat de în­văţătorul George Bujigan. Aceasta carte nu trebuie să lipsească din nici o biserică, precum din nici o casă creştină. Cu peste 450 pagini. Preţul unui exemplar broşat e 10 cor., legat în pânză 12 cor., în pele 14 cor.

De vânzare la:

Librăria „CONCORDIA" (TribMa), Arad, Deák-Ferenc 20.

SA 26 Fobnarie 1914. „ R O M Â N U L "

CEL MAI MODERN INSTITUT TIPOGRAFIC ROMÂNESC DIN UNGARIA ŞI TRANSILVANIA

CONCORDIA TELEFON

NR. 750.

Executare promptă.

S O C I E T A T E P E A C Ţ I U N I .

A R A D STRADA ZRÍNYI, NUMĂRUL 1|a.

Fiind aprovizionat cu cele mal mo­derne maşini din străinătate şi patrie ca: maşini de cules, maşini de tipar, maşini de tăiat şi maşini de vărsat clişeie, precum şi cu cele mai moderne litere, primeşte spre executare tot felul de opuri, reviste, fol, placate, registre, ti părituri pentru bănci şi societăţi, pre­cum şi tipărituri advocaţiale, invitări de logodnă, cununie şi pentru petre­ceri. Anunţuri funebrale se execută cu cea mai mare urgenţă. Se execută tot felul de lucrări de aceasta branşe delà cele mai simple până la cele mal fine.

TELEFON NR. 750.

Preţuri moderate.

Pae. 12 „ R O M Â N U L " Joi, 26 Februarie 19l4

„ P E S A C A N A " institut de economii şi credit societate pe acţiuni, Pészak.

Convocare.

Domnii acţionari ai institutului de economii şi credit societate pe actii „Pesăcana" se invită prin aceasta a participa la a

Vll-a adunare generală ordinară,

care se va ţinea în Pesac Duminecă în 15 Martie 1914 s t n. la-orele V * l l a. m. în localul institutului.

OBIECTELE: .

1. Deschiderea adunăriii şi constituirea. 2. Prezentarea bilanţului, raportul direcţiunei şi raportul comitetului de su­

praveghere. 3. Darea absolutorului direcţiunei şi comitetului de supraveghere. 4. Distribuirea profitului curat. 5. Alegerea unui membru în comitetul de supraveghere. 6. Eventuale propuneri în senzul § 27.

Pesac la 22 Februarie! 1914. Direcţiunea.

Activa Bilanţ cu 31 Decemvrie 1913 Passiva

Cassa 3794 35 Escont ~ - 135376 99 Obligaţiuni 6273 60 Co Curent 28261 21 Efecte 1240 Mobiliar 490 86 Pretenziuni 3478 84

178915 85

Capital Fond de rezervă Depuneri Reescont Deposite ~ Divid, nerid. % transit. Profit . - -

44850 2095

106083 20370

1269 36

1062 3149

178915

07 72

38 68 85

Spese Contul Profit şi Perdere. Venite

Interese la depuneri - - 5240 97 Interese la reescont — 788 57 Dare-- 1275 08 Servitor 154 — Chiria 220 — Salare 2000 — Regii - 243 75 Profit - - 3149 68

13072 05

Interese de escont - -„ oblig. - -„ Co Curent

Proviziuni

933279 72218

121802 179906

13072 05

Pesac, la 31 Decemvrie 1913.

Cuzman Bogdan m. p. director ex.

Pentru contabilitate:

Victor C. Fizesianu m. p.

D I R E C Ţ I U N E A :

Cusman Bogdan m. p. Mihai Ard«Iean m. p. Vichentie Păcurar m. p.

Manoilă Biaş m. p. Damian Andraş m. p.

Subsemnatul comitet am examinat contul prezent al bilanţului precum şi cel al pro­fitului şi perderei şi confrontându-le cu registrele principale şi auxiliare purtate în bună regulă le-am aflat exacte şi în consonantă cu aceleaşi.

C O M I T E T U L DE S U P R A V E G H E R E :

Dr. Gheorghe Adam m. p. Dr. Antoniu Bogdan m. p. Victor C. Fizesianu m. p.

Liviu Magdu m. p. George Păcurar m. p.

I TELEFON: 11-75. £ MO DB

VOPSEŞTE! C U R A J E Ş T E I Primeşte spre vopsire şl curätln chimică haine de femei, bărbaţi ţi copii. Pentru comoditatea on. publie am deschis o prăvălie în Zöldfa-Passage nr. 93. - Spăl gulere i manşete în mod inexceptionabu.

Fabricai strada KSrös nrul B, Localuri colective: în Zöldfa-Pai-sage nr 93 şi în str. Rákóczi 7.

— Preţuri fixe! -

M o k o s Sándor Oradea-mare (Nagyvárad),

N I F

H o r y á t h ' B é n i m e h a n i o

Nagyvárad, Kossuth Lajos-rj. 18 K Recomandă în atenţia publicului din

Ioc şi provincie, a t e l i eru l s ă u me-h a n i c aranjat de nou, unde primeşte comande şi reparări d e lucruri ce aparţin în branşe precum m a ş i n i de cusut , d e scr i s , b ic i c l e te şi gr* m o f o a n e , etc . — Utensiliile acestor maşini le are în depozit.

Reparaturile se efeptu-iază repede şi prompt.

Ho 1221

V E C L X I Ş I N O U L D E V Â N D U T Adresaţivă eu toată încrederea la proprô

tarul de vii din Siria (Világos) Petru .Benei, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate ţipi lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi din anii 1911-1912

Vin alb ï 82 51 Rizling 8 6 « Roşu de Miniş 110 .11 Carbenet 115 -

Tinuri noi din anul 1913

Vin alb 50.» Rizling llr-

Expediez la dorinţă în sticle şi în canfrl täte mai mică vin.

Vinul să expedează- cu rambursa délai litri în sus sub îngrijirea mea proprie.

Vase dau împrumut pe timp de doauă luá Pentru Calitatea vinului garantez.

Be 9 4 7 P E T X > U B E N E I propr. şi neg. de vinari'

V i l á g o s (Arad n)

TIPARUL TIPOGRAFIEI