IV Arad, Mercur! 21 Maiu v. (3 Iunie n.) 1914. Nr. 110 I a u . 8.— COT.

4 T E T N L 4 . —

. 7.— • O L A N I 2.40 [ Mm România fl

itriinătate: hm an . 40.—franci

T e l e f o n I oraş »i interurban

Nr. 750. ROMANUL R E D A C Ţ I A

«i A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrínyi N-rul l/a

INSERŢIUNILE se primesc la admini­

straţie. Mulţumite publice si Loc deschis costă şirul 20 fii. Manuscrise nu se in-

napolazi.

Partidul radical. Arad, 2 Iunie.

Radicalii maghiari, zicem maghiari, deşi [aderenţilor am zărit şi numele unui iup-naţionalist slovac, sperând, că noul nu va vâna după transfugi din taberele

ie, ca celelalte partide guverna-sau guverniabile — radicalii

iari, s'au constituit, mai zilele trecute, partid al lor.

Ştiam de existenţa radicalilor maghiari şl acum. Ştiam chiar, că există m a i m u 1-luanţe de radicali, fără de a exista in partid, o organizaţie, va să zică o pu­

lt, „eine wirkende Kraft" a principiilor ra-à. De câte ori venea vorba la noi pe timp alegeri, de probabilităţile alianţei cu par­tie maghiare, sau în ori ce timp, cu ele­atul maghiar, constatarea era aceeaş: radicalii de nu vom putea face ceva... nai decât se manifestau însă şi rezervele: icucine anume să te aliezi? Cu O. Jászi, lopersoană, sau cu ,,Világ", cu un ziar? Şi, Itrvele se adresau nu numai lipsei de curai de"

sau lipsei de intenţii curate adesea ba­te. Ele se adresau mai cu seamă faptului, lipsea cu desăvârşire calitatea de factor forârinţă în viaţa politică, radicalismului rjiiar. Erau e l e m e n t e radicale, în ar­ia ştiinţa, în societatea maghiară, erau ii şi în finanţele maghiare, dar nu era irtid radical, în politică. Acum există artidul. E un eveniment acesta, poate epo-in istoria Ungariei, faţă de care trebuie Itóm o atitudine oarecare, şi în presa noa-I, nu numai în viaţa de toate zilele. Cuvântul radical, ni-e simpatic. II în-

taţăm şi noi, cu toate prilejurile, dându-i tori un cuprins de putere salvatoare. Ţara nstră, ba chiar şi monarhia noastră, au ne-de cea mai radicală prefacere, dacă vreau

de, precum vrem noi, să se tămăduiască J ă se întărească. In ce ne priveşte curat pe ii Românii, şi pe celelalte naţionalităţi, cu ştia celei maghiare, mai mult decât cu-

I, ni-e simpatică însaş teoria politică a Éalismuhii, şi legăm mari nădejdi de pu­tea ei în practică.

îl nostru este fără îndoială radical, topámul nostru politic din 1881 , cuprinde ie mai radicale postulate de d r e p t p u -

( ca sufragiul universal (dând drept de «îi femeilor, conform proiectului de lege mentát sesiunei parlamentare, ce, durere,

şi acum) justiţie gratuită, etc. Con-Belecorrferenţei naţionale din 1905 cuprind p e postulate d e d r e p t p a r t i e u -ir, cum e şcoala poporală gratuită, măsuri •tare din visteria statului, reforme de con­uri, etc. Programul partidului r a d i c a l

r, ca să vorbim în stilul la modă în tacul statisticelor, abia se deosebeşte în zece «cente, de programul partidului n aţ i o n a 1 Mi. Accentuăm deosebirile cu toată franch'eţa,

i'pâbim să ne precizăm punctele de vedere, ichestiile, ce ne despart. E vorbă de seculari-

zaţie şi de scoaterea religiei din educaţia pu­blică.

Opinia publică românească admite discu­ţia asupra secularizaţiei averilor bisericeşti. Cunoaştem şi prelaţi români, cari o admit. Suntem cu totul solidari însă, delà vlădică pâ­nă la opincă, cum s'ar zice, în detestarea se­cularizaţiei, între împrejurările actuale. Ave­rile bisericeşti sunt doar unicul beneficiu, de care ne împărtăşim şi noi, din averea publică, la care oontribuim cu egală măsură. In afară de acest caz, suntem cu totul despoiaţi de pu­terea publică şi visteria ţării este încuiată pentru trebuinţele noastre culturale şi econo­mice. Apoi să nu se uite un singur minut: a-verile bisericelor noastre nu sunt primite în dar delà potenţaţi hrăpăreţi, pentru deslegare de păcate neiertate sau pentru linguşiri, ci foarte multe, sunt fondaţii făcute în zilele de azi pentru luminarea mulţimelor, sau daruri împărăteşti primite ca răsplată pentru şiroa­iele de sânge vărsat, în crâncene răsboaie. ,.Spirit" clerical, la noi nu este. Auzim des acuza de clericalism, din partea acelora, cari au întemeiat partidul radical, dar îi putem asi­gura, că clericalismul şi clerul nostru este mult mai radical în — vorba lor — marile „interese ale pânei şi ale culturei", decât cel mai jăsziszt maghiar modern, şi între împre­jurări schimbate, având noi depline garanţii culturale şi politice, secularizaţia nu va găsi potrivnici la noi nici chiar în sânul arhierei­lor.

Aceleaşi observaţii şi în chestia educaţiei religioase. La noi, religia este astăzi o înăs-cută necesitate sufletească, şi o forţă morală de înaltă valoare, iar în trecut a fost o cauză de dispreţ şi de persecuţii, nu de parvenitism la confort şi la puterea de stat.

încolo, puţine şi neesenţiale puncte sunt în programul radicalilor maghiari, pe cari nu le-am putea adopta şi noi, sau nu le-am fi a-doptat de mult. O singură lămurire am putea doar cere radicalior: când vorbesc de legea naţionalităţilor, la care se gândesc? La acea originală din 1867 în întregime, sau la zdren­ţele ce-au mai rămas din aceia,nescoase din vi­goare prin legile ulterioare? Aşa cum e for­mulat, punctul acesta din programul lor, face impresia unei rezervaţie mentalis.

Bineînţeles că astăzi, dacă e chestie de „cine e mai tare", şi nu chestie de frăţească înţelegere, legea de naţionalităţi, pe noi nu ne mai poate îndestuli. Nu fiindcă e prea puţin ce ni se dă ci pentrucă nu e complectă legea. In raportul de putere intră două popoare nu se măsoară cu „mult" şi cu „puţin", ci cu „se cuvin" ori „nu se cuvin" drepturile. Dar abstracţie făcând delà deosebirea în acest punct şi în cele examinate mai la deal, nu putem decât să ne bucurăm de constituirea noului partid politic, care e menit să desro-bească cugetarea şi simţirea maghiară de co­rupţia şi demenţa şovinismului.

Reformele agrare, reformele legii electo­rale, reformele şcoalei poporale, asigurarea drepturilor cetăţeneşti, etc., din programúi lor, cine ar putea să nu le accepte, om cu minte

sănătoasă, dornic de consolidarea acestei ţări? îndoit trebuie să ne bucure aceste principii — deşi atât de neînsemnate faţă de radicalismul francez, care a creat republica şi votul pro­porţional — agitate fiind ele de Maghiari, de poporul pe care îl credeam incapabil de abne­gaţie.

Să-l şi lăsăm exclusiv pe seama lor acest partid.

Nu ne ispiteşte nimic nou în programúi lor. Nu găsim nimic în el, ce ar fi mai perfect sau mai echitabil, decât în programul nostru. Al nostru are avantagiul de-a fi şi mai vechi, şi mai încercat, şi mai radical, şi mai amplu. Ar săvârşi deci o imprudenţă politică oricare român, care s'ar lăsa iluzionat de vârtejul unei întemeieri de orice nou partid, şi ar pă­răsi stindardul nostru de dragul stindardului mai sclipicios, de nou ce e, al radicalilor ma­ghiari.

Să-i lăsăm pe ei în de ei, să vedem până unde merge spiritul lor de abnegaţie. Din par­tea lor e prea frumos deocamdată şi atât cât vor; pentru noi este un minim. Să ne restrân­gem deocamdată la felicitări eonfrăţeşti delà partid opoziţional la partid opoziţional. Le putem chiar zice: Vă anticipăm o bună canti­tate de încredere, contrar partidelor maghiare din opoziţie cunoscute până acum, cari făceau opoziţia la comandă guvernamentală, de câte ori cutare guvern găsea binevenit momentul de a stoarce o nouă „ c o n c e s i e " delà Vie­na. Felicitările noastre deocamdată, şi poate mai târziu mâna noastră întinsă spre luptă paralelă.

Dar atât. Şi ostaşi de-ai noştri nu trimitem sub drapelul vostru, iar cei ce se înşiruie fără voia noastră, îi vom considera ca desertori.

Să aşteptăm până ne vom lămuri. Atmos­fera politică din ţara asta e inficiată. însuşi O. Jászi a declarat în o polemică, că el cere libertăţi culturale (libertăţi politice nu făgă­duieşte nici el!) pentru toate popoarele din ţară, deoarece cu libertatea mai uşor se face desnaţionalizarea decât cu sila. Şi instinctiv ni se trezeşte bănuiala: oare nu poveştile mi­sterioase despre radicalele schimbări în viaţa de stat, deodată cu schimbarea de tron imi­nentă, au îndemnat pe radicalii maghiari la o activitate febrilă?

Ce atitudini vor urma, dacă poveştile nu se vor împlini?

Atmosfera politică din ţara asta e adânc inficiată. Simţim doar şi azi jugul ideilor „li­berale' din 48 şi 67. Se poate închipui un reac-ţonarism mai feudal decât aceste idei „libe­rale"?

Să zicem: avem multişoară încredere în radicalii cei de azi, şi am fi trişti dacă radi­calii de mâne vor specula radicalismul tot aşa cum actualele partide speculează patriotismul. Trişti am fi, dar atât mai încrezători în noi inşine, căci atunci înadevăr numai noi vom mai fi un popor „alcătuitor" şi mai ales sus­ţinător de ţară!?

Pag. 2 Ü Í 0 f í , , t O Ä A N Ü L " Mercurl, 3 Iunie H(

Şedinţa comitetului national. Budapesta. — Un ziar maghiar publică dela cores­

pondentul său din Alba-Iulia ştirea, că in 31 Mai, cu ocazia adunării poporale, a ţinut şedinţă şl comitetul national. Acelaş ziar publică şi obiectele de discuţie ale şedinţei. Suntem autorizaţi a informa pe cetitorii noştri, că şedinţa de comitet intr'adevăr s'a ţinut, dar încolo cele publicate de ziarul maghiar sunt pure in­venţii. Comitetul national nu a dat comunicat despre discuţiile din şedinţă, şl nici nu va da, fiind de ordin intern chestiile discutate.

Situaţia în Albania. Londra. — Cercările diplomatice de aici con­

sideră sdruncinată situaţia prinţului Wilhelm, de­oarece atât Germania cât şi puterile triplei înţele­geri nu sunt dispuse să trimită trupe.

Numai singura intervenţie a regelui Carol ar pu­tea să determine, poate, tripla înţelegere să tri­mită trupe. Regele Carol poate cere puterilor cari au acceptat candidatul propus de dânsul pentru tro­nul Albaniei, să-i asigure acest tron. In afară 4e aceasta, atât Franţa cât şi Rusia şi Germania vor căuta să câştige drept la recunoştinţa regelui Ro­mâniei.

Anglia nu este dispusă să se angajeze prea mult pentru prinţul Wilhelm, căci consideră ca asigurată persoana sa prin detaşamentul austro-italian.

Ea nu are nici un interes de altfel să apere tro­nul, provocând astfel nemulţumiri printre proprii supuşi musulmani, cari doresc musulman pe tronul Albaniei.

Roma. — „Tribuna" află din Shiak că, conducă­torii insurgenţilor declară că nu vor să intre în tra­tative atâta timp cât comisia internaţională nu va determina pe prinţ să abdice. 1

„Voim: sau unul de aceeaş lege cu noi, sau dacă nu, ne reîntoarcem sub stăpânirea sultanului", — declară insurgenţii.

In piaţa principală din Shiak, fâlfâie steagul tur­cesc, păzit de patru oameni.

Insurgenţii strigă: „Trăiască Turcia! Trăiască padişahuU".

Roma. — In cercurile politice de aici se asigură că intre Aust/ni şi Italia se urmează tratative ca să se focă scitinitore tri. personalul care reprezintă ambele tări şi cari au juca: un rol în ult'mcU i\tramente din Durazzo,

Cercurile guvernamentale sunt convinse că astfel de schimbări sunt necesare ca să se Măture neînţelegerile ivite.

Se asigură că atât reprezentantul diplomatic austriac Leventhal, cât şi reprezentantul Italiei, baronul Aliottt, vor fi rechemaţi şi se vor face schimbări şi în anturajul prinţului Wilhelm. $1 câţiva ofiţeri olandezi vor fi înlo­cuiţi. Se speră că prin aceste măsuri să se remedieze ri­valitatea austro-italiană manifestată atât de făţiş In ultimul timp.

Atena. — Agenţia ateniană află din isvor bun că în afară de Elbasan şi de Croja, populaţiunea din Al­

bania centrală cere suzeranitatea turcă şi controlul. La Durazzo staţionează 19 vase de răsboi austro-ita-liene; La Valona au fost debarcate 2 tunuri şi 4 mi­traliere.

Formarea guvernului albanez întâmpină dificultăţi din cauza unor pretenţiuni ale candidaţilor ministe­riali.

Roma. — Un personaj albanez de frunte care e şi prieten intim cu Turkan ipaşa, fiind intervievat la Brindisi de corespondentul ziarului „II Corriere della Puglie", a declarat că nu trebuie să fim aşa de pesi­mişti în a judeca situaţia din Albania. Răscoala cu toată întinderea-i nu se poate bizui pe nici un motiv serios, căci nu există nici o ameninţare împotriva islamis­mului. Prezenta Iui Turkam paşa la cârma statului e o chezăşie despre aceasta.

Turkan ipaşa recunoaşte că mijloacele de apărare de cari dispune oraşul Durazzo sunt neîndestulătoare şi că în astfel de împrejurări intervenţia marilor puteri e de neapărată trebuinţă. Tot deodată ar trebui ca co­misia internaţională de control să fie împuternicită cu o însărcinare mult mai largă. E a ar trebui să fie pusă în stare să îndestuleze nevoile economice ale popula-tiunilor.

Personajul albanez a adăogat că musulmanii vor trebui să «e convingă de imposibilitatea numirei unui prinţ otoman pe tronul Albaniei, de vreme ce, pe când Turcia a declarat că se va desinteresa CU tot dinadin­sul de Albania, pe de altă parte, puterile Europei n'ar îngădui nici odată stăpânirea unui domn musulman pe coastele Adriaticei.

Durazzo. — Ministrul de finanţe Nogga, urmând unui ordin al principelui, a călătorit la Prenk Bibdoda spre a conferi în privinţa miridiţilor adunaţi la Alessio.

Roma. — După unele veşti Essad Paşa se va reîntoarce în zilele apropiate în Albania.

Paris. — „Matin" primeşte ştirea din Du­razzo că domnitorul Wilhelm plănuieşte reor­ganizarea jandarmeriei albaneze în aşa fel că jumătate să fie creştini, iar jumătate mohame-dani. Comandant al jandarmeriei va fi numit majorul Thomson.

Dernjsia guvernului francez. Paris. — După consiliul de miniştri ce a avut

loc azi şi în care primul-ministru Doumergue declarând misiunea cabinetului de împlinită a insistat pentru dîmisionare, întreg cabinetul s'a dus în Eliseu, unde şi-a prezentat preşedintelui Poincaré demisia. Preşedintele Poincaré îşi va face cunoscută hotărârea sa privitor la demisia cabinetului Doumergue numai mâne.

Vizita tarului în România. Bucureşti. — După programul stabilit defini­

tiv ţarul Rusiei va sosi în Constanţa cu iachtul „Standard" în 14 Iunie. Familia ţarului va ple­ca din Odessa în 9 Iunie. In călătoria la Constan­

ţa iahtul tarului va fi însoţit de o partei" ruseşti din Marea Neagră. Pentru întâmpt tarului, va călători la Constanţa întreagă! regală română. După întâmpinare se vati dejun pe bordul iahtului „Standart", iar1

acesta tarul va vizita oraşul. Seara va loc un prânz festiv cu 100 tacâmuri.! rol, care după cum se ştie, se află in Berii ofiţer în garda imperială va sosi din prilej zitei ţarului la Constanta. S e afirmă căci', prilej va avea loc logodna prinţului Cat* iiica ţarului.

Bucureşti. — După unele ştiri va sosii cureşti împreună cu ministrul de extern! Sasonow şi contele Wit te .

In cercurile diplomatice de aici se i prin decorarea ambasadorului austro-contele Ottokar Czernin, s'a prevenit orice dumeriri ce s'ar ivi din cauza vizitei tami partea Astro-Ungariei privitor la viitoarei tudine a României.

Budapesta. — „Pester Lloyd" se ocJ

primarticolul său de azi cu vizita tarului»! mânia şi scrie că cu prilejul acestei vizite discuta şi chestia Dardanelelor. Organul man al guvernului ungar atrage atenţiune) mâniei asupra pericolului ce ar urma | dacă Rusia ar ajunge în posesiunea Dard lor. Aceasta ar aduce cu sine o catastrofa numai economică ci şi politică pentru r român.

„Liga pentru apărarea t popoarelor."

Paris. — „Liga pentru apărarea drepturilor relor" (Ligue pour la Détense des Droits des f cu sediul în Paris, care este prezidată de ilustrul rie E. Denis, profesor la Sorbona, s'a reorgaii baze noui şi a decis să deschidă o acţiune I pentru apărarea popoarelor lezate în drepturile reşti. Iată cum s'a constituit noul birou al lisei: Denis, profesor universitar, preşedinte; Charte profesor universitar Ia Paris, Emil Vând şi Paul Desjardins, vice-preşedinţl; Jules Rais, general; Leon Dunoyer, secretar-aiutor; I. Pol sar; Pierre Bernus, directorul revistei lisei mensuels). Printre membrii comitetului se gas sonalităţi marcante din Franţa ca Paul-Hyacliă» son, Edmond Bernus, Th. Beck, Rodolphe Brodi, Jacques Caspar, Félicien Challaye, Robert

Goujon, Alphonse Jouet, M. Lailler, Austin M bert Pernot, M. Raverat, Paul Verrier.

Aflu că liga se va ocupa şi de chestiunea ro~ şl va înfiinţa o secţiune la Bucureşti, spre a se legăturile dintre Franţa şi România. D. E. D care am avut plăcerea să vorbesc zilele trecute, comunicat că revista Hgei va publica articole si chestiunea Românilor de sub dominaţlunea 1 glcă.

Adio Franţei... Impresiile unui Român.

Paris, 1 Iunie.

In curând va suna ora când mă voiu despărţi de Tine, frumos Par i s , când T e voiu părăsi Franţă, ţară generoasă... Imaginea viuă a nemu­ritorului geniu latin, succesoare demnă a gloriei celei mai strălucite: a gloriei romane, Tu Fran­ţa ai rămas mare şi respectată între popoare şi tari, cu toate loviturile crunte ale soartei. Şi nici un om care iubeşte civilizaţia ca re să în­chină cultului binelui, frumosului şi adevărului, nu T e poate părăsi fără un regret în suflet şi fără aşi fi făcut convingerea că plecând din P a ­ris el pleacă din capitala intelectuală a lumei, din centrul actual al civilizatiunei umane... Căci Tu, frumos şi generos Paris , Tu eşti creerul şi inima omenirei, şi Tu eşti marele glob de lumină care atrage pe bieţii muritori cari doresc să vadă tot ceeace geniul omenesc a putut să c ree­ze mai măreţ şi mai frumos.

Adio, frumos Paris , strălucită capitală a îu-mei, Tu care străluceşti ca un soare şi care ca soarele ai câ teva pete cari însă nu pot să-Ti în­tunece strălucirea!... Adio, Franţa, ţară mare şi generoasă, tu care ai dat omenirei toată ştiinţa ta, toată arta şi inspiraţia geniului tău şi tot sângele tău!... Căci Tu nobil popor francez ai fost acela care, cu preţul sângelui vărsat în a-bundenţă pe baricadele ridicate contra tiraniei

şi pe câmpiile de bătălie din atâtea ţări, ai des­chis întotdeauna calea libertatéi şi a progresului omenirei... Tu generoasă naţiune latină ai fost aceea care, obosită de întunerecul ce l'a adus în Europa spiritul feudal şi reacţionar al rassei germanice, ai scuturat lanţurile grele ale scla­viei barbare şi ai întronat spiritul de libertate şi suveranitate naţională, moştenit dela Roma, mama noastră comună. Tu, nobilă ţară a des­cendenţilor lui Caesar şi Vercingetorix, ai dat lumei fermecătoare deviză: Libertate, Egali ta­te, Fraternitate!. . .

Dacă T e admirăm şi T e afecţionăm aşa de mult, Paris , este fiindcă T e considerăm ca o cetate latină, ca moştenitoarea legitimă a celei mai ilustre dintre glorii: a gloriei Romei. Noi, Românii, cari suntem o insulă latină într'un o-cean de barbari, n'avem o tradiţie mai scumpă şi mai puternică decât aceea că în arterele noastre curge sângele cel mai nobil care a e-xistat vreodată: sângele legionarilor români cari au plimbat, glorioase, aquilele cetăţei re­gine prin toată lumea cunoscută pe atunci. De aceea să ne erţi, Paris, care , peste gloria R o ­mei ai mai creeat o glorie proprie a Ta , dacă T e considerăm ceeace eşt i : o cetate latină, o fiică a Romei.

Roma, o Roma! cetate eternă, cetate divină, sacrosanctă cetate a glorioşilor noştri străbuni, T e admir, T e ador! Tu eşti cetatea noastră ma­mă, tu eşti leagănul dulce al fiinţei noastre, tu eşti focarul cald şi soarele strălucitor al idea­

lurilor noastre... Şi Tu eşti cel mai Ilustru piu al măreţiei, al eroismului sublim, al Divină Roma, din istoria T a plină de i tute, aşa de ambundentă în fapte mari, şi noi copii tăi: Francezi, Italieni, Romául beri, să învăţăm care este calea onoarei, toriei civice şi a virtuţei. Exemplele! scrise cu litere de purpură în cartea de gloriei universale, ne vor însufleţi şi pe niilii Tăi fii, şi ne vor conduce spre tinta mă a stăpânirei necontestate!....

Ceeace este atrăgător în calităţile Par i s , pe care atâta lume vine să-1 c şi şi mai multă să-1 admire, sunt nu nu numentele sale, muzeele sale, bulevar mişcarea lor, arta parisiană, teatrele bune din lume, viaţa cea mai elegantă, oaie şi mai plăcută, ci mai ales sufletul mari capitale...

Fiind intr 'adevăr capitala lumei Par unul şi acelaş pentru toate national este cetatea protectoare a tuturor ned" şi asupriţilor, el este nu numai capitala dar mai este şi capitala umanităţii, daci tică cel puţin culturală. In această caii risul şi-a format un suflet special şi o specială de a primi pe străini, manieri s'o găseşti nici la Viena, nici la Berlins.! mai puţin la Londra cea comerciantă si Oricare ţi-ar fi naţionalitatea, în Paris

tari 3 Iunie 1914, „ H Ö M Ä H Ü E " Pat . 3

lAdunarea delà Alba-Iulia. Discursul deputatului dr. Al. Valda.

'or! Prea slab este glasul meu, decât i străbate până la urechile fiecăruia din-

k cari a(i alergat atâtea mii, din munţi şt me Mureşului şi Târnavelor, ca să fi(i de i aceasta adunare. Nu trebuie însă ca să \ glasul meu, căci sufletul meu străbate

fdoială la sufletele voastre. Doar mai mare m inimilor decât este căldura acestei ma­

ta de azi. Căldura inimilor voastre ne în-I si ne dă şi nouă puteri la luptă de câte pi in mijlocul vostru. Mai cu seamă Al-iî, acest oraş istoric, care ne revocă amin-

\kptelor şi jertfelor atâtor generaţii, ne face mtrunşi în aceste clipe de sentimentele

y cari le avem, când intrăm în sfânta bi­ti zece ani, âe când am desfăşurat aici iactivită(ii. Cei slabi de credinţă vor crede

kci lupta noastră purtată timp de 10 ani a jaamică. Nu e însă aşa, căci sămânţa a-

I în acei 10 ani plini de frământări a că­it pământ roditor, dovadă şi adunarea de \tki aţi venit în număr atât de mare, ca să

Humei, că sunteţi conştii de drepturile )k( nationale. i văzut ce întorsătură a urmat după răs-

È balcanice. Cercurile conducătoare ale Mei noastre şi-au dat seama, că trebuie 'alte stări pentru popoarele acestei mo-, cari sunt învecinate tot de neamuri de i sânge şi aceeaş lege, căci e firesc, ca i Irati ajunşi la o soartă mai bună să je-i pe acei cari sunt lipsiţi de libertate.

\U este doar cunoscut, că stăpânitorii noştri \'mbiat cu pace. Mulţi s'au temut atunci,

| M trăda cauza sfântă a neamului nostru Itcau in taină, că ne vom da vânduţi lui Ti-

Uceste şoapte însă au fost minciuni, după \k dovedit. Avem doar un singur drept şt ftsrä datorie: să apărăm şi să susţinem Me neamului românesc. Delà împlinirea i datorii nimic nu ne poate abate. Nu cu ie Si alte funcţiuni de aceste, nici cu

in de aur chiar cât tara asta de mari nu ne

• bine, nimeni nu-ţi va reproşa vre-odată calitatea sau religia, nimeni nu-ti va cere

ideile politice, culturale sau ştiinţifice •cari le profesezi. Iată de ce Parisul atrage pimai pe aceia cari vor să petreacă nejenati m mulţi de aceştia) , dar şi pe cei cari vor pricească, să lupte pentru o idee mare. Ilibertatea, sfânta şi dulcea libertate, protec-p$i generatoare a ideilor şi a faptelor mari, Iceeace este mai preţios în acest Paris . Cei Iriau o invenţiune secretă de urmărit, o idee ie de cultivat şi desvoltat, un popor de eli­ni, un lant al sclaviei de rupt, vin toţi la Pa -|tcăci libertatea cea neţărmurită de aici le iată liniştea şi posibilitatea de a urmări ideá­

idat!.... I Noi Românii avem să dedicăm şi noi acestei

|i generoase şi protectoare o vorbă de re -itintă. Prima unire, delà 1859, au făcut'o mea generoasă pe care o reprezentau fi­

lmări ca Alexandru Ion Cuza, Vasile Ale-feCostache Negri, Anastase Panu, şi alţii, teni de nobilă gintă şi înaltă cugetare, cari i făcut studiile la Paris . Iar lupta grea şi ! a acestei mari generaţii, cristalizată în tetul Unirei, a fost sprijinită de un bun îm-: Napoleon III, care a ajutat Munteniei şi Iovei să se îmbrăţişeze şi să formeze o pră tară, această Românie a noastră de

IAm terminat noi lupta noas t ră? Nu! căci a-• încă vise pe cari nu ni le-am văzut până i cu ochii... Mai trebuie să vină generaţii

btători şi comitete de felul celui delà 1859... [Parisul a avut deci un rol considerabil în jnoastră naţională şi va mai avea încă un

lie cetate amică şi protectoare pentru noi. S.

pot abate delà calea noastră dreaptă. (Din mul­ţime: Aceste le lăsăm lui Mangra!)

Guvernul terii însă nu s'a apropiat de noi cu gânduri sincere, scopul lui a fost să ne ade­menească. Guvernul a făcut ca ficiorul bogatului, care vrea să dee în dragoste cu fata frumoasă a săracului, fără ca să aibă însă de gând, să o şi ia de nevastă. Dar cu asemenea fel de apro­pieri nici când nu au să ne câştige, fiindcă noi avem limpede tinta noastră: vrem să fim şi noi stăpâni în (ara noastră, şi fiindcă prea vădite sunt adevăratele intenţii şi sentimente ale gu­vernului unguresc. Doar acum au făcut seria de legi din seamăn afară asupritoare pentru noi. Iată a făcut guvernul legea lui electorală rea şi nedreaptă, care numai un bine poartă în sine: aceea, că va contribui la nimicirea sistemului, care i-a dat viată. Presa, aceasta putere mare a celor ce se nizuesc spre mai bine de asemenea au încătuşat-o. Pressa noastră totdeauna a ştiut ce înseamnă anii de puşcărie şi sutele de mii plătite amendă în urma persecuţiilor conti­nue. De acum va simţi şi presa ungurească acea-sta.Tot guvernul acesta pune capăt comitatelor cu gândul să ne lege cât de strâns cu inima terii azi străină de noi: dar tot atunci rezultă şi binele, că guvernul zdrobeşte cetăţuile aceste din cari o mie de ani câteva familii au exerciat cel mal crud abuz de putere.

Toate momentele arată, că actualul guvern şi sistem ajunge la sfârşit. Vorba noastră: pe cine vrea Dumnezeu să-l pedepsească îi ia min­ţile întâi.

In casa terii, în delegaţii, în presa ungu­rească se discută azi mult, că trebuie oare să se caute şi pe mai departe prietenia României? Da, noi o pretindem cu tărie, ca singura garantă a siguranţei monarhiei noastre.

Stăpânitorii au văzut, că nu mai pot opri mer­sul lucrurilor, ce s'au pornit acum spre binele nostru. Ca să mai oprească câtăva vreme mer­sul acesta a început împotriva noastră o dete­stabilă campanie de ponegrire. Până acum eram „agitatori fără suflet". Acum, că s'a tocit arma au inventat că suntem panslavişti şi iredentişti. (Voci: minciună). Este în interesul celor delà cârmă, să ne arate necredincioşi împăratului şl monarhiei. Ei urmaşii lui Rákóczy, Kossuth şi ai altor răsvrătiti ne învinuesc pe noi strănepoţii lui lancu, cel ce s'a luptat pentru împărat, că suntem necredincioşi ţării şi dinastiei.

Nici când nu am făcut secret din convinge­rea mea, că poporul românesc trebuie să persi­ste în politica sa tradiţională întru toate con­gruentă cu interesele monarhiei habsburgice, şi cu interesele neamului românesc. Şi cu toate aceste s'a făcut încercare pe baza unei ridicole cărţi de vizită să fiu prezentat ca rusofil şi înto­vărăşit cu duşmanii monarhiei. (Din mulţime: ruşine să le fie! Nu e drept. Aclamări.)

Să fim, fraţilor, tari în credinţă. Au putut face până acum cu noi, ce au vrut. De acum în­să nu vor mai putea. Dreptatea noastră se apro­pie. Pe când în 1905 eram în parlament 15 de­putaţi români nici nu voiau să stea cu noi de vorbă şi activitatea noastră din parlament a trebuit să se mărginească la acea opoziţie dărză, ce am dus-o întins atâta vreme. Cum se schimbă lucrurile! Azi, când ăbea 5 deputaţi avem în cameră, ei vin şi ne invită să punem pace! Sem­nul înaintării noastre. Să fim treji, că se apropie ziua judecăţii şi a dreptăţii. In curând, vrând-nevrând vor fi siliţi să stea de nou cu noi de vorbă, dar atunci vor fi siliţi să ne şi dee ceeace cerem şi ni se cuvine: drepturile noastre, ca să fim neam liber în ţară liberă!

Voi, fraţilor, cari ca soldaţi ştiţi bine ce în­seamnă vorba mai marilor şi vă ştiţi supune poruncei, luaţi seamă la chemarea conducăto­rilor voştri, ca totdeauna şi între orice împreju­rări să stăm cu toţii în slujba sfântă a cauzei ro­mâneşti. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Federaţia cluburilor sportive române.

La iniţiativa dlui colonel Silviu de Herbay a fost anunţată pe azi, Duminecă, tinerea unei con­sfătuiri pentru înfiinţarea unei societăţi de închie-gare a cluburilor sportive. Consfătuirea s'a şi ţinut într'o sală a hotelului Central. Celor prezenţi d. co­lonel le expune cu multă însufleţire şi cunoştinţă de cauză scopul întrunirei, prezintă un plan amă­nunţit de acţiune şi arată necesitatea închiegării cluburilor noastre sportive existente şi înfiinţarea de cluburi noui, arătând totodată însemnătatea vi­tală a sportului.

Chestiunea sulevată de d. colonel se ia în dis­cuţie, la care, între alţii au luat parte dnii Dr . Ioan Giurgiu, advocat, Virgil Oniţiu, director de şcoală (Braşov), Dr . Gheorghe Crişan, advocat (A-rad) şi alţii. Toţi cei prezenţi unanim primesc în­fiinţarea federaţiei contemplate.

D. colonel a prezentat un proiect de statute, care s'a primit, înfiinţându-se astfel „Federa ţ i a

cluburilor sport ive şi de gimnast ică din Ungar ia" , cu sediul în Arad. S'a ales totodată şi comitetul, iar de preşedinte a fost proclamat unanim d. colo­nel Silviu de Herbay . S'a încredinţat comitetului să facă paşii de lipsă pentru aprobarea statutelor şi pentru inactivarea federaţiei.

Inainte de încheierea adunării de constituire s'au tăcut înscrieri de membri şi s'a dispus înce­perea de propagandă pentru câştigarea de ajutoare prin donaţiunl etc. pentru acoperirea cheltuielilor celor mai urgente ale federaţiei. D. Dr . Giurgiu mulţumeşte în numele adunării dlui colonel pentru deosebitul interes ce-l arată faţă de sportul român. Domnul colonel deasemenea mulţumeşte celor pre­zenţi pentru interesul arătat şi declară adunarea de închisă, fiind viu aclamat.

In felul acesta s'a pus baza organizării ca si­stem a sportului român. Cauza e de însemnătate pentru noi, e pusă în mâna unui om agil şt de am­biţie, putem deci avea nădejdea de reuşită, mai ales că tinerimea sportivă mult s'a bucurat de a-ceastă formaţiune. Coresp.

Vizita tarului în România. — Opinia publică şi vizita tarului. —

Vizita ţarului Rusiei în România are o semni­ficaţie covârşitoare, atât în ce priveşte impor­tanţa actului în sine de curtoazie, cât şi în ce priveşte prestigiul politic şi militar al României.

Delà încheierea păcii din Bucureşti , incon­testabil că România a ajuns factorul cel mai im­portant din Balcani . Toate puterile sunt unani­me să recunoască rolul României de arbitru în Orient şi deosebita importanţă ce o are Româ­nia fată de politica celor două triple-alianţe.

Discutiunile din delegaţiunile austro-ungare sunt o dovadă eclatantă ce valoare pune mo­narhia pe îmbunătăţirea şi menţinerea unor ra­porturi amicale cu România; iar vizita apropiată a ţarului Rusiei la Constanţa dovedeşte, că şi una din puterile triplei-înţele-geri a aprobat acţiunea României in Balcani , c ă şi această putere tine să consfinţească prin vi­zita suveranului ei, o politică înţeleaptă în inte­resul superior al păcii. Opinia publică româ­nească din regatul român a primit cu o vădită satisfacţiune sosirea ţarului în România şi ea are faţă de marele suveran veein.iniţiatorul con­ferinţei de pace delà Haga, unanime simpatii.

* Confratele „Minerva" spune, că în mod po­

zitiv nu se cunoaşte încă ziua sosirei ţarului în România. In tot cazul va sosi la Constanţa îna­inte de 3 Iunie v., probabil între 30 Mai şi 3 Iu­nie st. v. Nu se ştie încă precis, dacă suveranul Rusiei va rămâne o singură zi la Constanţa sau dacă va vizita şi capitala regatului.

L a Constanţa, se fac mari pregătiri în vede­rea vizitei imperiale. întreg portul va fi pa­voazat. S e vor ridica arcuri de triumf, iar pavi­lionul de primire la debarcader va fi un adevă­rat cap de operă.

Amănunte complete asupra vizitei imperiale se vor cunoaşte abia peste o săptămână.

O telegramă din Petersburg anunţă, că ţa-î ui va face călătoria la Constanta pe mare, pe

Pag. 4 „ K Ö ä O N ü E " Mercuri, 3 Isole'1

c â n d S a s s a n o w , î n s o ţ i t d e c o n s u l u l r o m â n D i a -m a n d y , v a v e n i î n R o m â n i a c u t r e n u l .

Ş t i r e a t e l e g r a f i c ă t r a n s m i s ă d i n B e r l i n c u m c ă M . S . r e g e l e C a r o l s ' a r d u c e î m p r e u n ă c u s u ­v e r a n u l R u s i e i l a C h i ş i n e u , c u o c a z i a i n a u g u ­r ă r i i m o n u m e n t u l u i t a r u l u i p a r e a f i d e d o m e n i u l f a n t e z i e i . t

I n c a z u l c â n d t a r u l s e v a d u c e l a a c e a s t ă i n a u g u r a r e — c e e a c e e î n c ă p r o b l e m a t i c — s u ­v e r a n u l r o m â n s e v a f a c e r e p r e z e n t a t l a s o ­l e m n i t a t e p r i n t r ' u n m e m b r u a l f a m i l i e i r e g a l e s a u p r i n t r ' o d e l e g a t i u n e s p e c i a l ă .

Bmicitia... urmează! C o n f r a t e l e „ M i n e r v a " s c r i e : D u p ă d i s c u r s u l r o s t i t d e c o n t e l e B e r c h t o l d

i n d e l e g a t i u n i l e a u s t r o - u n g a r e , a m i c i ţ i a d i n t r e A u s t r o - U n g a r i a ş i R o m â n i a u r m e a z ă a f i t o t a t â t d e p u t e r n i c ă , d u p ă c u m a f o s t ş i î n a i n t e d e r ă s b o i u l b a l c a n i c .

I a r d u p ă a s i g u r ă r i l e d a t e d e c o n t e l e T i s z a í n c a m e r a m a g h i a r ă , R o m â n i i d i n U n g a r i a a u s ă p r i m e a s c ă î n s c u r t ă v r e m e t o a t e d a r u r i l e c e r e ş t i d e l à g u v e r n u l u n g a r .

I n t a r a n o a s t r ă , u n d e m u l t e s e s p u n ş i p u ţ i n e s e f a c a m a j u n s t o t u ş i s ă n e o b i ş n u i m c a m ă ­c a r î n c h e s t i u n i l e m a r i s ă p u n e m t e m e i p e c e e a ­c e s p u n c o n d u c ă t o r i i s t a t u l u i .

U n g a r i a î n s ă , c a r e e m a i c i v i l i z a t ă , e c h i a r c e a m a i c i v i l i z a t ă t a r ă d i n E u r o p a , c u v i n t e l e ş e f i l o r d e g u v e r n t r e b u i e î n ţ e l e s e p e d o s .

C o n t e l e B e r c h t o l d , c a r e f a c e p o l i t i c ă m a ­g h i a r ă , c â n d a s p u s c ă r e l a ţ i i l e a m i c a l e c u R o ­m â n i a c o n t i n u ă , a î n ţ e l e s c ă a c e l e r e l a ţ i i t r e ­b u i e s c î n ă s p r i t e d i n z i î n z i t o t m a i m u l t .

C o n t e l e T i s z a , c a r e a p r o m i s d e r e p e t a t e o r i c ă v a a c o r d a R o m â n i l o r d i n U n g a r i a d r e p t u r i l e c e l e - a u f o s t r ă p i t e p r i n t e r o a r e ş i s a m a v o l n i c i e , l u c r e a z ă t o c m a i c o n t r a r i u p r o m i s i u n i l o r c e a d a t .

A s t f e l , d e c â n d a f ă c u t c u n o s c u t e l e d e c l a r a ­t u l u i ş i d e c â n d a t r a t a t î m p ă c a r e a c u f r u n t a ş i i R o m â n i l o r d i n U n g a r i a , c o n t e l e T i s z a a l ă s a t s ă f i e v o t a t ă o l e g e e x c e p ţ i o n a l d e a s p r ă p e n t r u p r e s a r o m â n ă ; a f ă c u t o l e g e e l e c t o r a l ă c a r e n i ­m i c e ş t e p u t e r e a p o l i t i c ă a R o m â n i l o r ; a t o l e ­r a t p r o c e s u l s c a n d a l o s d e l à S ă t m a r ; a d i s p u s d a r e a î n j u d e c a t ă a m a i t u t u r o r z i a r i ş t i l o r r o ­m â n i d i n U n g a r i a ; a o r d o n a t d a r e a î n j u d e c a t ă a l u i O c t a v i a n Q o g a , c o n f i s c â n d u - i p i e s a „ D o m ­n u l N o t a r " ş i î n c e l e d i n u r m ă a t r i m e s l a B u c u ­r e ş t i p e p o p a M a n g r a c a s ă n e p r o v o a c e .

S u n t a c e s t e a î n a d e v ă r m ă s u r i p e n t r u a î n ­d r e p t ă ţ i p e R o m â n i i d i n U n g a r i a ? S u n t e l e d e n a t u r ă a c o n t r i b u i l a r e l u a r e a ş i p ă s t r a r e a l e g ă ­t u r i l o r d e a m i c i ţ i e î n t r e R o m â n i a ş i A u s t r o -U n g a r i a ?

C i n e p o a t e r ă s p u n d e a f i r m a t i v . T o a t e a c e l e m ă s u r i ş i a l t e l e c e l e v o r u r m a

s u n t d i n c o n t r a m e n i t e s ă r u p ă o r i c e f e l d e l e ­g ă t u r i î n t r e c e l e d o u ă s t a t e . C ă c i nu mai poate pretinde nimeni ca România să rămână indife­rentă fată de suferinţele şi necontenitele împilări ale Românilor din Ungaria. A trecut vremea când la noi se lua drept principiu de stat că nu trebuie să ne amestecăm în afacerile interne ale altui stat.

Interesele Românilor din Ungaria sunt ale întregului popor românesc şi fată de suferinţele lor noi nu putem rămâne nepăsători.

Cine provoacă pe acei Români, ne »rovsaca pe noi toţi; cine asupreşte pe Românii de peste hotare, ne aţâţă pe noi şi între asupritorii Ro­mânilor din Ungaria şi România nu mai poate exista amiciţie, nu mai pot ti legături politice pentru interese comune.

L e s p u n e m a c e s t e a ş i l e v o m r e p e t a c â t m a i d e s , c a s ă f i e a u z i t e ş i î n ţ e l e s e c â t m a i a p r o a p e ş i c â t m a i d e p a r t e .

S i o r i c â t d e n e î n d e s t u l ă t o r a r f i s e n t i m e n ­t a l i s m u l î n p o l i t i c a e x t e r n ă , f ă r ă e l ş i m a i a l e s î n c o n t r a s e n t i m e n t u l u i u n u i p o p o r î n t r e g n u s e p o a t e d u c e o p o l i t i c ă e x t e r n ă , s a u d a c ă s e d u c e e a e f a l ş e ş i m o a r t ă d e l à î n c e p u t .

Numai când Românii din monarhia vecină vor îi statorniciţi în drepturile lor şt vor fi lă­saţi să se desvolte liber, — numai atunci se va

mai putea vorbi cu temei de posibilitatea unor legături politice între România şi Austro-Un­garia.

C. Dem.

Delà »Biroiil centralei» Comitetele cercuale.

(Sfârşit).

50. Comitetele cercuale instituite de comitetul clubului

pe teritorul unui comitat, se compun din 6 membri. Ei se constituesc între sine, alegând un prezident, un secretar, care înlocuieşte pe prezident, un casar şi un controlor.

51. -Comitetele cercuale se întrunesc la şedinţe de câte

ori le convoacă prezidentul, ori trei membri. La şe­dinţă pot fi invitaţi, cu drept de vot, bărbaţii de încre­dere de pe teritorul cercului.

52. Comitetele cercuale poartă registre şi evidente, des­

pre contribuţiile în casa partidului. — Ele execută înca­sarea, în rândul întâi, administrând la începutul fie­cărei luni sumele încasate direct casei centrale (paragraf 4). Spre înlesnirea încasării se vor imprima mărci de plată.

53. Comitetele cercuale se numesc pe timp de 5 ani.

Comitetul cel vechiu poate fi din nou numit. Schimbă­rile în restimpul de 5 ani, le face tot comitetul clubu­lui, în cea mai apropiată şedinţă. Până atunci comitetul cercual poate încredinţa ori cărui membru al său, is-prăvirea afacerilor încredinţate membrului ieşit sau ră­posat. , , •:. ,

54. Dacă se observă neregularităţi în administrarea ca­

sei, şi comitetul clubului nu la măsurile de lipsă cu cea mai mare urgenţă, este îndreptăţit comitetul national a destitui comitetul cercual şi a-1 înlocui, exercitând con­trol nemijlocit.

55.

Bărbaţii de Încredere.

56. Pentru fiecare comună politică de pe teritorul unui

comitat comitetul clubului interesat numeşte, îndată după punerea în aplicare a acestui regulament, unul sau mai mulţi bărbaţi de încredere. Numirea să se facă aşa, ca tot pe 5000 de locuitori, să vină un bărbat de în­credere.

57. Cercul de activitate al bărbaţilor de încredere

este: a) întocmirea listelor electorale pentru congres. A-

dunarea de membri. Propaganda. b) îndemnarea membrilor la plătirea contribuţiei de

partid, şi ajutarea comitetelor cercuale la încasare. c) Controlarea listelor electorale pentru parlament.

|Sfătuirea jşi conducerea membrilor partidului naţio­nal la alegerile parlamentare.

d) Denunţarea la comitetul clubului şi la comitetul naţional, în caz de lipsă şi înaintea autorităţilor publice, de câte ori se comite vre-un abuz împotriva membrilor partidului.

e) Iau parte la adunările generale ale clubului. Pro­pun cu acest prilej măsuri de luat sau le înaintează în scris.

f) Stăruie la comitetul naţional în scris, pentru a face dispoziţii în chestii de interes public pentru partid.

58. Bărbaţii de încredere primesc mandat delà comitetul

clubului interesat, pe timp de 3 ani, începând cu 1 Ia­nuarie.

59. Comitetul clubului poate retracta fără de ori ce co-

mentar mandatul dat. 60.

Când se fac alegerile pentru deputaţii congresuali, comitetele cercuale numesc încă câte 2 bărbaţi de în­credere, cu mandat de a veghia la alegeri. Aceştia au drepturi egale, cu bărbaţii de încredere permanenţi, dar mandatul lor este restrâns Ia actul alegerii.

61. Bărbaţii de încredere din aceeaş comună politică

îşi împart competenţa teritorială după bunul lor plac. In caz de neînţelegere demarcarea o face comitetul clu­bului.

62. Bărbat de încredere poate fi numit şi un membru al

partidului din altă comună politică.

Di

CO

cu

Seminariştii din Gherla pentru luminarea stink Ap

Primim din Baia-mare itinerarul studenţilor • Ut oiogia din Gherla, cari au hotărât să cutriere ani a ]i sta, ca şi în cel trecut, satele româneşti din coiil ţj Sătmarului şi al Sălajului, vorbind poporului in jg trebuinţele sale. Conferenţiarii vor profita prilej — ni-se scrie — pentru a tălmăci sïttÉi

noua lege electorală, după instrucţiunile primite S ziarul nostru. Vor îngriji şl de desfacerea brwrl editate de Comitetul naţional, despre noua lene ii torală. Publicând programele prelegerilor, ui vilor noştri seminarişti spor la nobila lor muncă CE I lă, şi îi rugăm, ca activitatea plănuită să o destin mai vârtos în satele noastre ameninţate nea Sătmarului.

Programul I, Prelegerile poporale, cari se vor ţinea im« K

anului 1914 prin comunele despărţenii Iti „Baia-mare" al „Asociatiunii". In 28 taie comuna Chiuzbaia în d. a. la orele 10, Vi Papp absolvent de teologie despre „ A l c o o l i c e şi Vasile Zoicaşiu student în teologie „Păzi limba". In comuna Tăutii de sus d. a. lai aşa ca în Chiuzbaia.

In comuna Şiurdeşti în d. a. la 10 ore. Lupan contabil despre „Tovărăşii" şi Alta dru Papp absolvent de teologie „Cura se iaci gile". In comuna Şişeşti d. a. la 4 ore in Şiurdeşti.

In comuna Şindreşti Dr. Ştefan Chered cand. de adv. despre „Alcoolism" şi AdrianL pan absolvent de teologie despre „însemnaţii învăţăturii". In comuna Rus d. a. la 4 orei aşa ca în Şindreşti.

In 5 Iulie: In comuna Dumbrăvifa ind,i 10 ore Iuliu Lupan „Tovărăşiile" şi Alexand Papp „Cum se fac legile". In comuna a. la 4 ore tot aşa ca în Dumbrăviţa. Satul nou de sus, în. d. a. la 10 ore V Papp „începutul Românilor" şi Vasile Zoioi „Tovărăşiile". In comuna Groşi d. a. la tot aşa ca în Satul nou de sus. In comuna FÄ^ în. d. a. la 10 ore Dr. Ştefan Cherecheş „Ala I lismul" şi Adrian Lupan „însemnătatea iu tăturii". In corn. Fernezii d. a. la 4 ore Dr, Cherecheş „Tovărăşii le" şi d. Lupan „Păziţi-limba"

In 7 Iulie: La sărbătoarea Naşterii si.I« Bot . : In comuna Ocolişi, Vasile Papp „Cum fac legile" şi V. Zoicaşiu „Tovărăşiile", muna Satul nou de jos după am. la 4 ore Vu Papp „Cum se fac legile" şi V. Zoicaşiu „Ah lismul". In comuna Mocira, în. d. a. la Ui Alexandru Papp „începutul Românilor" şi k Lupan „Păziti-vă legea". In comuna Recit a. la 4 ore tot aşa ca în Mocira. In comuna B de jos în. d. a. la 10 ore Dr. Ştefan Cherei „Alcoolismul" şi Adrian Lupan „Păziti-vă li ba". In corn. Băiţa d. a. Ia 4 ore Dr. Cherei „Alcoolismul" şi A. Lupan „însemnătatea ini tăturii".

Comunele cuprinse în acest program aparţin cercului pretoriai al Băii mari.

Programul il. Prelegerile poporale, cari se vor ţinea in anului 1914 prin comunele din despărtăal \ „Seini" al „Asociatiunii".

In 12 Iulie: In corn. Medieş in. d. a.k> ore Iuliu Lupan, contabil despre „însemnau învăţăturii" şi Alexandru Papp absolvent teologie „Alcoolismul". In comuna I 4 ore tot aşa ca în Medieş. In corn d. a. la 10 ore Vasile Papp abs. de teologie se fac legile" şi Vasile Zoicaşiu teologii semnătatea învăţăturii". In corn. Botizii 4 ore tot aşa ca în Odoreu. In com. M\ în. d. a. la 10 ore Dr. Cherecheş cand. de „Tovărăşii le" şi A. Lupan abs. de teologie semnătatea învăţăturii". In corn. Potk,ù 4 ore tot aşa ca în Băbăseşti

In 19 Iulie: In comuna Apa, în. d. a,lai Vasile Papp „Cum se fac legile" şi V. Zoi „Alcoolismul" d. a. la 4 ore în comuna &i telec, tot aşa ca în Apa. In comuna CW în. d. a. la 10 ore Alexandru Papp „Alcoolii şi A. Lupan „însemnătatea învăţăturii", ha llba, d. a. la 4 ore tot aşa ca în Ciecârlăt

a m tó ta

tu

H 11 t C

! M

r 1

« 1

3 Iunie 1914, „ROMANUL" Paa . 5

jnele: Medieş, Iojib, Băbăseşt i , Potău, Biestelec, Ciecârlău, Ilba, aparţin cercului

j al Seinilor, unde anul trecut pretorele irise toate prelegerile, iar comunele Odo-iBotiz (incorporate la Hodorog) de cel al

Ifral conflictului turco-grec. I M. S. regelui Carol al României. — iţiile ministrului turc Talaat-bey. ondentul din Bucureşti al ziarului

[freie Presse" anunţă că ministrul turc I bey, cu ocaziunea vizitei sale la Bucu-

ţifost Îndemnat de regele Carol şi de gu­şă caute o soluţie paşnică în che-

ferendului turco-grec. Regele Carol a re­iat Turciei o soluţie şi Talaa t bey a pro­

li va stărui pentru acceptarea propunerei l Carol, care se va publica în curând, tstrul turc Talaat-bey a declarat urmă-! coresp. ziarului „N. F . P r e s s e " din Bu-

Wl asigur, că Turcia nu se va amesteca în wntele din Albania, dar nici nu va trage Viii âin situaţia albaneză. Noi dorim din

*M principele Wilhelm să-şi poată îndeplini

am declarat-o atât M. Sale regelui ]in audienţa ce mi-a acordat, cât şi barba­it stat români, în cursul convorbirilor ce jvai cu ei".

AJans acasă, la Constantinopol, Talaat -bey t unui colaborator al ziarului „Tanin" ur-ele declaraţii :

"i intorc delà Bucureşti cu foarte mare sa-* e; cordialitatea ce am întâmpinat pre-

mi-a lăsat o amintire neuitată. Sunt scätor tuturor miniştrilor români şi Ro-

1 cari mi-au dat dovezi de simpatie. Ro­mi este direct interesată în cestiunea insu-

;osolu(iune pacifică a acestei cestiuni tre­sa cauzeze satisiacţiune în România, este

că ea va da în această privinţă tot

0 învăţătură. Organul Saşilor guvernamentali din Sibiiu inbürgisch Deutsches Tageblat t" se ocupă

umărul său din 30 (Mai într'un articol înti-,0 învăţătură" cu cauzele cari au provo-II timpul din urmă o dispoziţie împotriva ic-Ungariei, mai cu seamă împotriva Un-\ si constată faţă cu învinuirile ridicate în lumi de opoziţia maghiară împotriva mi-ui de externe şi primul ministru contele

ta că chiar spiritul de maghiarizare inaugu-» ia politica de naţionalitate a provocat ura

inilor de dincoace şi dincolo de Carpaţi ' de Maghiari. Vina ce o poartă politica de aalitate la aceasta desvoltare a lucrurilor, scrie organul săsesc din Sibiiu — a ieşit la

mai lămurit în momentul de iată, când târziu, poate prea târziu se încearcă o rcere de pe drumul greşit. Vina aceasta

i Maghiarii nu s'au mulţămit numai ca să ie cu cea mai mare energie pentru caracte-nitar al statului faţă cu toţi cari i s'au o-d ei au trecut peste cadrele acestui prin­de stat şi au ameninţat şi au atacat po-

~ele nemaghiare din Ungaria chiar şl în exi-lor culturală. Prin aceasta politica de na-tate ungară s'a pus în tot cazul pe o bază

tă. In loc de a ţine la principiile lui Fran-Deăk cuprinse în legea de naţionalitate, Ma-" au crezut că unitatea statului şi heghe-lor vor fi asigurate mai bine dacă vor des-iza în grabă pe cetăţenii nemaghiari şl

aceştia se vor contopi cu maghiarimea într'o unitate nu numai politică ci şi culturală. Acea­sta a produs foarte natural numai amărîrea, care se manifestă acum dincoace şi dincolo de Car­paţi.

In ce priveşte tratativele contelui Tisza cu Românii — organul sas din Sibiiu — accentuiază că şi fără să fie continuate aceste, trebuie adusă politica de naţionalitate pe o cale dreaptă şi aceasta îşi va arăta efectul cu siguranţă, desi­gur nu imediat, ci după ani sau decenii. Orga­nul săsesc atrage în sfârşit atenţiunea factorilor delà cârmă din Ungaria asupra unei alte învă­ţături care rezultă din raporturile actuale ale monarhiei cu România. Aceasta învăţătură pri­veşte situaţia Qermanilor din Ungaria.

In imperiul german aliat — scrie „Sieben­bürgische D. Tagblat t" — se întăreşte în chip evident dispoziţia duşmănoasă Ungariei, chiar din cauza tratamentului nemulţămitor ce s'a aplicat până acum exceptând pe Saş i Germani­lor din Ungaria şi factorii competenţi din Un­garia ar trebui să facă tot posibilul ca aceasta dispoziţie, ca re mai curând sau mai târziu va stăpâni şi cercurile oficiale, să o lipsească de orice temei, ceeace se poate face fără c a să fie jertfite interesele statului sau ale maghiarimei.

INFORMAŢI UNI. Ciudăţenii.

XII . Hodorogii! Ia Arad.

Fată de veştile alarmate despre încorporarea paro­hiei gr.-cat. române din Arad ia Hodorog, deodată cu revizuirea dea făgăduită dar cam încet realizată — ne-am adresat celor mai competente instante, pentru a afla adevărul. In urma unei afaceri mijlocite de d. Dr. Ştefan Pop cu o societate străină de zidire, parohia ameninţată este azi în aşteptarea anei averi de câteva milioane coroane. Este deci explicabilă atât pofta ho­dorogiţilor cât şi alarmarea obştei româneşti. Spre li­niştirea alor noştri dăm informaţiile primite în chestie, din, — repetăm, — «ele mai competente surse. — S. C. D.

Budapesta, 31 Mai 1914.

Abia azi Vă pot răspunde, la scrisoarea d-v. din 19 1. c. ....N'a fost vorbă niciodată, despre incorporarea pa­rohiei române din Arad, la dieceza de Hajdudorog. Un anumit Paris, odinioară student la un seminar romano-catollc, pe urmă trecut la reformaţi, apoi iar revenit la romano-catollci, colindase zadarnic pe la episcopii catolici, şi în urmă pe la al noştri, ca să-1 hiroto­nească de preot. A fost refuzat, fiind omul acesta cam tulbure la creeri. Acum, pe semne voeşte să câştige me­rite deosebite — iată cum se traduc in practică „nobi­lele" Intenţii ale parohiei maghiarei — şl cu ajutorul alor 30 de subscrieri de credincioşi greco-catollcl din Arad, a cerut, să fie scoşi de sub jurisdlctiunea paro­hului român din Arad, şl să fie considerat! ca fiilialişti parohiei delà Macău, care aparţine Hajdu-dorogulul. In rugarea lor au declarat, că nu le trebuie nici biserica noastră, nici fondurile noastre. Biserica romano-catollcă are o capelă în Arad. Aceasta Ii s'ar fl pus la dispoziţie, şl un popă rutean, care afirmative e profesor la un liceu din Arad, ar fi slujit. Nu vor Is-butl insă, căci episcopii noştri tln la principiul terito­rialităţii, a cărui nerespectare ar da ansă la necontenite tulburări. In viitor eventualele dileme ivite pe urma acestui principiu, se vor r«zolvi aşa, că gr.-catalicil neromâni vor fi îngrijiţi de parohii iromano-catolci". Primiţi, etc.

Arad, 2 Iunie 1914. Mersul vremii. Institutul meteorologic a-

nunţă: schimbarea tempcaturei, la răsărit ploi cu furtuni.

Prognostic telegrafic: vreme schimbăcioasă, în unele locuri plot.

Temperatura la amiazi a fost 22.2 C. — Mâne, Mereu»!, fiind sărbătoare — Con­

stantin şi Elena — numărul viitor al ziarului nostru va apare Vineri dimineaţa.

Scrisoarea doctorului Qerovski către con­tele Tisza. Dr. Roman Qerovski, medic în P e ­tersburg (fratele ce lo r doi Qerovski deţinuţi pentru „agi ta ţ ie pans l avă" şi acuzaţi de îna l tă t r ăda re ) , a t r imis ziarului „A E s t " o „Scri­soare deschisă către primul ministru contele Ştefan Tisza". Ziarul maghia r probabil din motive patr iot ice nu publică sc r i soarea , dar menţ ionează cuprinsul.

In a c e a sc r i soa re doctorul Gerovski afir­mă că niciodată nu a avut legături intime cu d. Dr. Al. Vaida-Voevod, acuza t în plin par ­lament de oomtele T i s z a , c ă face rusofilism, — doar c ă îl cunoaş te c a medic din Kar l sbad . In schimb Gerovski declară că mai de mult familia lui a stat în legături intime cu familia Tisza. Coloman T i sza , ta tă l actualului ' prim ministru, pe vremuri e ra în c e a mai bună prie­tenie cu unchiul fraţilor Qerovski , Adolf Do-branski, pe care-1 tutuia — d a r în cele din ur­mă l'a acuzat cu trădare de patrie şi l 'a dat pe m â n a tribunalului.

Doctorul Qerovski spune c ă a c e s t e apu­cătur i le-a moşteni t şi contele T i s z a ; ia r dân­şii (fraţii Qerovski) nu f a c agi taţ ie pans lavă şi împotr iva monarhiei , c i numai împotr iva regimului actualului guvern maghiar, regim c a r e se in t roduce şi în Bucov ina .

Astfel acuza nedovedită şi, în consec in ţă , adusă pe nedrept dlui D r . Alexandru V a i d a -Voevod — se în toa rce deadreptul împotr iva acuzatorului, cu dovezi autentice. Acum e rân­dul contelui T i s z a să s e expl ice , ori mai c o ­rec t : să se pocă iască pentru totdeauna.

Despărţământul Boroşşebeş al Asoclatlunel va ţinea 4 şedinţe în diferite comune, în cari se vor înfiinţa şi agenturi. In fiecare comună se vor ţinea câte 2 disertaţiuni. In Dieci (Décse) va fi în 8 Iunie, în Cil (Aleşii) în 14 Iunie, în Al­mas în 21 Iunie iar în Zeldiş (Zöldes) în 7 Iulie. In 12 Iulie se va ţinea adunarea generală a des­părţământului în Qurahonţ Honcztő) când va fi şi o petrecere.

Primar român de 130 ani. De curând a mu­rit într'o comună bulgărească de pe malul Du­nării bătrânul Vesnicu de origine român, care a ajuns etatea înaintată de 130 ani. De mai bine de jumătate secol a fost primarul satului şi cu cea mai mare punctuozitate şi-a purtat oficiul. Vesnicu e unul dintre acei puţini cari au luptat contra lui Napoleon şi ca prizonier l'a şi văzut. Moartea lui a fost provocată de un accident, altfel poate că trăia mai mult.

D. maior Dumitrescu Torna delà marele stat major al armatei române, a fost numit pe ziua de 1 Aprilie v. a. c. ataşat militar al României la Belgrad.

Dsa s 'a prezentat pentru plecare dlui Ion I. C. Brătianu ministru de răsboi şi dlui general Iliescu, secretar general.

Un omagiu al dlui Selahedin, adus culturel româneşti. D. Hagi Selahedin, profesor de limba şi literatura franceză la universitatea din Con­stantinopol a anunţat pe profesorii universităţii din Iaşi, că a hotărât să înscrie pe copilul său Ia liceul internat din Iaşi, ca un omagiu adus ieşe­nilor în special şi Românilor în genere pentru primirea frumoasă ce s'a făcut excursioniştilor otomani.

Edére de prăvălie A m onoare a aduce la cunoştinţa on. publ ic, că am deschis în O r a , d l © » . - r v I a r » e , R á k ó c z i ( F ő - ) u t 1 9

spre reparare şi ascuţire tot fe iu l de br ic iur i , foarfeci, maşini de tuns, maşini pentru măcinatul

tó, maşini pentru tunsul cailor şi a oilor. Ţ i n în ipt totfeiul de P A R P U M E R I I d in patrie şi d in stră i -tate, articlii de toaletă pentru cap şi p. faţă, tot fe iu l

'" de oţel, şi nnume : b r l e l u r l , foarfeci., maş in i

0 ASCUŢITORIE ARTISTICA MODERNA pentru tuns, tă ie tor de bătătur i , euţitaşe pentru tăiatul hâr­t ie i , euţitaşe de buzunar şi peniţele, precum şi ar t ic l i i pentru bărbieri . — Roagă binevoi torul spr i j in a l onoratului public.

Cu distinsă stimă : Ko 1974 - 52.

KOLLER ÁGOSTON ascuţitor artistic.

Pag. 6 H * rai H s t r Mercur!, 3 Iunt« Mttsi

Delà institutul S. E. european. Ni se scrie din Bucureşt i : Cursurile institutului care mai continuă se vor încheia în felul următor: d. prof. lorga va termina la 23 si 24 c. Istoria Albaniei şi Bibliografia; cursul delà universitate despre răsboiul balcanic va continua încă trei V i n c i , 23, 30 Maiu şi 7 Iunie.

D. profesor Pârvan va încheia cursul în două lecţii, 20 şi 27 (delà orele 5 — 6 ) ; iar d V. Merutiu va tine Marti (20 c.) la orele 7—8 seara, la Institutul de Geografie, ca încheiere a cursului o conferinţă întitulată: Popoarele Un­gariei în fata noului recenzământ oficial" în care va comunica foarte interesante date ine­dite cu privire la situaţia etnică a poporului ro­mân în Ungaria.

Poetul Rosegger despre Bucovina. Cetim în „Viata Nouă" din Cernăuţi: Nobilul poet ger­man din Stiria, Pe te r Rosegger , scrie în revista sa „Heimgarten", care apare la Graz, următoa­rele lucruri foarte neplăcute, dar, din nefericire, foarte adevărate despre tara noastră şi reaua ei gospodărie: „înaintea mea am o hartă a cri­melor din 1900 care-i făcută c'o scală de culori. Intr'ânsa afli provintele din Austria cu cei mai mulţi şi cu cei mai putini criminali pedepsiţi. Provinta care are culoarea cea mai deschisă, are şi cei mai putini criminali, iar provinta cu culoare foarte întunecată are cei mai mulţi fă­cători de rele. Austria de sus e albă ca un înger. Dintr'o sută de mii de locuitori cari ar putea fi pedepsiţi, dacă ar face crime, ea are numai 2000 de pedepsiţi. P e urmă coloarea aurului o are Stir ia cu vr 'o 2500; asemenea Voralbergul. Mai umbrite sunt colorile Tirolului, Carintiei, Istriei şi Boemiei , cu toate aceste la 100 de mii de oa­meni maturi pentru a fi pedepsiţi în caz de crimă se află numai 3000 de pedepsiţi. Ceva mai întu­necate sunt Austria de jos, Moravia, Carnioiia şi Dalmaţia cu aproape 3500. P e urmă vine S i -lesia cea mohorâtă cu vr 'o 4000, Galitia cea ne­grie cu 5000 şi întunecata Bucovină cu peste 5000 de făcători de rele la 100 de mii de oameni maturi de a fi pedepsiţi în caz de crimă! — Ce face oare buna ţărişoară a fagilor că are cu două treimi de criminali mai mult decât Austria de sus? S ă fie pricina şiretenia făcătorilor de rele sau incapacitatea politiei c ă atâtea t a r i au aşa de puţini pedepsiţi ? Căci să notăm bine, cifrele amintite nu indică numărul criminalilor în ge­nere, ci numărul celor cari au fost prinşi".

Un ziar german din Bucovina explică faptul prin destoinicia jandarmeriei noastre... Bine ar fi, dar altele sunt cauzele: numărul enorm de mare al criminalilor, mizeria care-i împinge la fărădelegi şi lipsa de şcoală şi de lumină în care zace Bucovina aceas ta a tuturor neamurilor a-duse aici de vânt şi de guvernele noastre. De vr 'o 140 de ani de când suntem sub stăpânire austriacă aşa de putină cultură adevărată am primit de sus, delà Viena, încât numărul anal­fabeţilor din Bucovina e tot aşa de mare ca şi în România care numai de 50 de ani se bucură de binefacerile culturii apusene. Măcar de ni s'ar fi dat acea cultură delà Viena, spre lumina­rea noastră, dar, ea, fiind străină de sufletul şi firea noastră, mai mult ne-a întunecat, şi acea­sta a şi fost scopul diregătorilor noştri de pe vremuri. Iată pricina de ce tara noastră, pe hărţile criminalilor din Austria, are cea mai neagră coloare, asemănătoare cu întunerecul în care ne aflăm şi acuma."

încăierare între Sârbi şi Bulgari. După zia­rul „Poli t ica" din Belgrad lângă satul Milkovac, de pe graniţa sârbo-bulgară, la est de Pirot, s'a întâmplat o încăierare între posturile de gra­niţă sârbi şi bulgari; peste 400 de focuri de puşcă au fost trase.

Această încăierare a fost pricinuită de soldaţi bulgari care , urmărind pe doi dezertori bulgari, au pus piciorul pe teritoriul sârb, după care po­stul sârb de pe graniţă a deschis focul: mai mulţi Bulgari ar fi fost răniţi.

înecarea unui aviator. Elevul aviator Alfie do Agostinelli, pe când pilota un monoplan dea supra coastei delà Antibes s'a prăbuşit în mare înecându-se.

O vizită la Bernard Shaw, marele scriitor englez. Traducătorul lui Bernard Shaw în limba germană, Siegfried Trebitsch, aproape în fiecare an îl cercetează pe renumitul critic şi scriitor en­glez. Vizita de anul acesta şi-o povesteşte în cele ce urmează:

„Aştept în biblioteca lui Shaw, în fată cu sta­tuia lui Rodin, când scriitorul intră şi întinde mâ­na prieteneşte. Shaw se pricepe cum se petreacă timpul cu cineva împreună. Niciodată nu pune în­trebări superficiale, ci de-a dreptul intră în mie­zul chestiunii, şi ceea ce vrea să ştie nu se referă la operile lui, ci la întreaga viată politică, artistică şi literară. Peste câteva minute ne chiamă la masă. Shaw de mai mulţi ani e vegetarian, însă oaspeţi­lor la casa lui li se servesc mâncările obişnuite cu cărnuri. Scriitorul a făcut studii asupra orga­nismului omenesc şi a ajuns la convingerea că cărnurile strică sănătăţii. Cu toate acestea el a ră­mas uriaşul de mai înainte şi puterea de muncă I s'a dublat. — Despre el nu se poate spune că nu iubeşte societatea; dânsul împreună cu soţia cer­cetează societăţile alese. Numai când vrea să lu­creze, atunci caută singurătatea: părăseşte Lon­dra pe un automobil condus de el şi se duce până la Ayot, o mică proprietate a lui. — încă nimeni nu a văzut manuscrisul Iui Bernard Shaw; el ste-nografiază total, apoi dictează la maşina de scris, ori bate el însuş. — De câte ori am fost Ia dânsul, totdeauna s'a vorbit de proiectul unei călătorii în străinătate, mai ales în Germania, de unde i-a pornit renumele. Dar nu se îndură să plece, pen­trucă ştie că mii de oameni l'ar căuta să-1 vază şi să-i vorbească şi dânsul are oroare de oamenii cari spun vorbe de prisos. Astfel preferă să rămână la căminul său din Londra, cu nevastă-sa, pe care o iubeşte foarte mult".

Ierusalimul al creştinilor. Cetim în „Fulge­rul" din Iaşi: Venerabilul şi cunoscutul filantrop şi bun creştin, d. colonel C. Langa, a adresat M. S. reginei o scrisoare, prin care-O solicită a in­terveni pe lângă M. 5 . regele de a lua iniţiativa ca, printr'o acţiune diplomatică, să obtie ca Ie­rusalimul, oraşul sfânt al creştinătăţii, să fie scos de sub stăpânirea turcească şi trecut sub stăpânirea creştinilor, sub o modalitate ce se va stabili în mod ulterior.

Turcii îşi au într'a lor stăpânire oraşul lor sfânt, MeCa, şi n'ar fi pentru ei o perdere sim­ţitoare dacă ar renunţa la stăpânirea Ierusali­mului, de care nu-i leagă nici credinţa, nici vre-un trecut istoric glorios.

Nu cunoaştem modul în care M. S. regina va fi primit această propunere şi aşteptăm cu nerăbdare răspunsul Ei.

In tot cazul, chestiunea prezentând o deose­bită însemnătate, mai ales acum când, prin ini­ţiativa dlui Th. T . Burada, vom avea şi noi R o ­mânii biserica noastră la Ierusalim, vom reveni asupra ei".

Drumul Berlin—Viena în cinci oare. După cum sè anunţă din Viena, alaltăieri locotenentul Beutscher din artileria germană a sosit cu ae­roplanul pe câmpul delà Aspern. Beutscher a plecat din Berlin şi a sburat fără întrerupere, făcând drumul în cinci ore.

Cât costă mustetile? Contabilul Ladislau Esztegăr din Chichinda-mare i-a intentat proces de despăgubire unui bărbier, care din nebăgare de seamă i-a tăiat mustăţile. Esztegăr cere 200 cor. despăgubire şi dovedeşte cu martori că avea mustete ca pana corbului, cari au im­presionat multe fetiţe. — Aviz tinerilor noştri cari au pornit răsboi de exterminare împotriva acestei podoabe bărbăteşti de sub nas.

Bulgarii din Macedonia emigrează. Agenţia bulgară spune: Graţie concursului dat de con­sulul general rus la Salonic, 1200 refugiaţi bul-

gari din Macedonia greacă s'au putut intimii | spre Deadeagaci, alţi 400 refugiaţi vor | pe uscat, 220 familii bulgare, având pasam date de consulatul rus, aşteaptă să plece! ţara lor oprimată.

Ştiri din Petrici semnalează prezenţa b 1 munţi a unei bande greceşti de 30 oameni i l ordinea căpitanului Ducas, care pustieşte satdi I bulgăreşti dealungul graniţei greco-bulgarç.Le-1 cuitorii sunt supuşi torturei.

Un sătean, George Pajeff a fost muiat inii delemn şi ars de viu; a murit în dureri îngrozi'| toare. Situaţia Bulgarilor din Macedonia devin I pe zi ce merge mai intolerabilă, din cauz8f«:| secuţiilor ce au să îndure din partea aiit< lor greceşti şi sârbeşti şi din cauza irapozjţel arbitrare ce apasă asupra lor.

Astfel la Radovici oraşul este impus la o o tribuţie globală de 70,000dinari şi în afarii aceasta la 5 franci de om indiferent de sex | vârstă, pentru plata garnizoanei şi funcţio sârbi; satul Podreş din acelaş judeţ este inp.| la o contribuţie de 68.000 farnei etc. Maced« este astfel transformată în tară pustie; popii ţiunea atât bulgară cât şi musulmană se va' nevoită să emigreze.

Vizita consilierilor comunali din Paris la li In cursul lunei August vor sosi în Iaşi mem consiliului comunal din Paris în frunte cu pri dintele lor, pentru a vizita oraşul.

In special membrii consiliului vin pentru i vizita abatorul comunal.

Administraţia comunală pregăteşte consii rllor comunali din Paris o frumoasă primire.

Catastrofa pe un yacht al ţarului Rusiei. Se anunţă din Petersburg: Un yacht al clubuluim perial, având 7 persoane din înalta societatem bord, s'a scufundat în timpul unei excursiuntii', apele finlandeze. 6 persoane, între cari 1 tenent, 2 studenţi şi 3 domnişoare din elită, s'a, înecat. Al şaptelea pasager e pe moarte,

Găsirea balonului exploratorului André. Lt gaţiunea suedeză din Petersburg anunţă (ál telegramă sosită din Jakuţsk, în Siberia őrié* tală, spune că inginerul Grokowski ar ii ! într'o pădure virgină rămăşiţele unui balon m chiu care se crede a fi balonul exploratori polar André.

Inagurarea târgului moşilor. Inaugurarea tir gului moşilor din Bucureşti se va face Joi t Mai v. la orele 5 d. a. în prezenţa -M.S.. şi a familiei princiare.

Dispariţia unei Insule. La 28 Aprilie a i părut subit o mică insulă din archipelagul, de­semnată în hărţi, sub numele de «Salomon", \ ceasta dispariţie curioasă s'a petrecut întt'i noapte foarte calmă şi senină.

Proiectul unei expoziţii cu deficit. Din ft tersburg se anunţă: Consiliul de miniştri dis­cută proiectul unei mari expoziţii industrialei economice în Moscva. Bugetul acestei exp»-ziţii proiectate prevede un deficit de cinclspn-zece milioane ruble. Consiliul de miniştri o-toate acestea a hotărît să depună proiectul! dumă şi se prevede că el va fi votat, deoa'eci — după cum afirmă ministrul de comerţ-fc ceasta expoziţie va avea influenţă binefăcătoft asupra comerţului rusesc, dând o icoană1 Ä a prosrresului realizat de Rusia pe terenul e-conomic si industrial în ultimii 20 de ani

Preşedintele Poincaré şi serviciul milita' S e anunţă din Sain t -Br ieuc: Răspunzând la aluziune a .primarului, în discursul său proir tat la banchetul municipalităţii, d. Poincart zis: Aveţi vreme de a repeta în public că meni dintre bretonii coastei d e nord nu ar simţi să lase să se slăbească armata lor, si compromită apărarea naţională. Nu mă aste* tam la mai puţin din partea pătrunderii dttt Nu pe acest pământ de marinari şi de sotdaf se pot uita lecţiunile trecutului; nu Bretanian

Dr. BALÁZS EMIL institut pentru consultaţiunl medicale, TIMIŞOARA centru Palatul Dauerbach.

Operează şi vindecă boli de piele şl sexuale ea razele Röntgen Operarea polipilor şi a altor formaţiuni cu aceleaşi raza. ElectroHzl Metode electrice de vindecare. Massage electrici. Vindecam bolilor de beşlcă prin electricitate. Consultaţiunl peatrn opt-rare şi boli de piele delà 8—9 ore a. m. şi delà 2—5 p. m. Celor din provine! cărora se recere Îngrijire mal Îndelungaţi le stă la dispoziţie camere confortate anume. (Ba 827-M

fiairi, 3 Iunie 1914. Pag; 7

(iceea care va fi surdă la glasul Franţei! A Poincaré la împlinirea d a t c i e i mili-

d patriotice ridică o furtună de aplauze „Trăiască Poincaré!" „Trăiască

1 Principele Carol la Berlin. Vineri seara pitloc la palatul imperial din Berlin .un prânz

urmat de recepţiune la cari au asistat iratul, împărăteasa, principesa moştenitoare li membri ai familiei regale. Printre invitat

şi principele Carol şi generalul Perti L Seara a avut loc o reprezentaţie de gală

|0pera regală. Erau de fată suveranii Germa-i, principele Carol al României şi alti prin

.examenele de alegători din comitatul ifSeverüuilul. „Drapelul" primeşte urmă­rire dela un cetitor al său; „M'am lua:

[eu după lumea nouă, urcai cam cu sfială tele primăriei ca să fac examen din scris

aire, ci-că să-mi câştig dreptul de: „Vot tal" la mână. Norocul că am nimerit un lator bun: m'a .ntrebat tocmai din ce-am Cetirea a mers ca pe apă, căcî tocmai

îşi-afară; scrisul? scrisul a mers mai me-dat tocmai de-o pană de gâscă, rătă

prin puiuţul mesei încă de pe vremea fe ihjl.cnez: marele Rădulescu; şi se ştie,

2 pele de pe acele vremuri erau dedate, itdeletea, începui deci să scriu: ..Sunt îrţ

|.< de. 50 ani, am 5 copii, deja de 24 ani căr prit, fără* avere, locuitor în Guşata Lugoju \t zănat nici când nu m'am lăsat, am trăit

pri uşoare, amploiaţi erau putini, dare mică,j | p de clacă, rele nimeni să nu facă, ca ast

:care să trăiască cu îndestulare!..." Direc*? un om mare, voinic şi cu „ochilari', la are mă trânteşte pe motivul, că continu:

risulul nu mai corespunde timpului mo-I Eu insă dibaci în ale scrisului, aşezai iute I de gâscă în colbul d in măsuţă şi iau un

nou, care scrie după calapodul refor» ir; „Darea-i mare, timpuri grele, nu-s pâ­

L N I E I cucuruz în hambare şi 'n loc de „Vot. W«ar", ne-am ales cu: „Vai şi-amar". — iiuezi, asta-i bun, zise d. director, acum itestamoniu şi te du, iar la anul să votezi

•„guvernum". — In fine, ştergându-mi su­le, răsuflai odată uşor, fălos că acum la ide50 de ani am reuşit să trec „netrântit" i acest examen, alegându-mă cu un drept

ilt pe hârtie, l'am pus şi pe acesta lângă alte. documente, cari îşi dorm somnul în tta că vor beneficia de ele cel puţin úr­

iméi. Astfel se sfârşi şl comedia asta, Dum-i Stie ce-o mai aduce şi ziua d e mâne,'.

nţuirea mâniei lui Dzeu. Ni s e scrie din îi: Duminecă la orele 2 şi jum. d. a. o

de.niare a dat peste comuna noastră Za-icare deşi era dorită, a venit într'un mod Iteptat Ploaie teribilă, rupere de nor cu i deasă si de mărime diferită. Trăsnete şi

sete .continue, dar mai puternice decât cele e armelor delà Ferdlnandovo! A trăznit ar-, a trăznit şi dărâmat case, a trăznit însă

bpe un cinstit rotnânaş — Petra Muntean — ferate de 30 de ani. E r a reprezentant comunal ir aplicat în slujba şvabului ca păstor cornu­

ta orele 3 d. a., când p leca s e sărmanul în turmei de sub îngrijirea ortacului său în

zi, în apropierea liniei ferate fu lovit üetrăznet în creştetul capului pârjolindu-i pă­li Spune neamţul ce venea pe acelaş drum în

lui că, lovindu-1 trăznetul l'a făcut „pup" «nientan ridicându-se drept în sus s'a ră-

ca şî o columnă în lungul drumului, fără tilt semn de viată.

bpreseara nenorocitei zile povestea priete-ior săi cum odată de frica trăznetului căzând punt a stat aşa 2 ore luat fiind drept mort, iiisnici un semn de viată şi numai când a s ridicat «ie consotii săi spre a fi transportat prevenit iarăş în fire, fără de a suferi vre-o litere,

Ce presimţire! Lasă după sine nevasta şi pe văduva Iul ma­

mă, fără de nici un alt ajutor.

Monumentul soldaţilor români morţi în But garia. In vederea executării monumentului pentru soldaţii români morţi in campania din 1913, numeroşi sculptori au înaintat dlui locot.-colonel Radovici, prezidentul comitetului de ini­ţiativă, machetele acestui monument.

Cu ocazia marilor serbări populare ce se vor da în parcul Carol în zilele de 24, 25 şi 26 Mai v. (Rusalii) în vederea mărirei fondului ne cesar ridicării monumentului, machetele vor fi expuse iar juriul de artişti instituit se va pro nunta asupra lor.

Ministerul lucrărilor publice ale României având în vedere patrioticul scop al acestor ser bări a acordat o reducere de 75 la sută pentru cl. III şi 50 la sută cl. II tuturor persoanelor din provincie cari vor veni să asiste Ia serbări. Re­ducerea începe la 23 Mai v. şi ţine până la 28 Mai inclusiv.

Ministerul de răsboi a luat dispozitlunea ca Ia toate mormintele soldaţilor morţi la înapoie rea din campanie şi cari au fost îngropaţi pe câmpul unde au căzut sau în cimitir, să se con struiască câte un grilaj, să se pue câte o cruce de piatră, să se scrie pe cruci numele soldaţilor şi corpul de unde au făcut parte, precum şi in dicaţia: „Morţi în campania din 1913, -— Patria recunoscătoare".

Reconfirmarea mandatului lui M. Abramoff Cetim în „ S e a r a " : „Am anunţat în ziarul nostru că M. Abramoff deşi a fost judecat şi condam nat la 5 lei amendă pentru că şi-a înstrăinat pa­saportul se află totuşi arestat. Motivul menţi-nerei sale în stare de arest este acela că nu s'a stabilit complect nevinovăţia sa în atentatul de­la Debreţin. Mandatul iui Abramoff a venit din nou la tribunal spre a se vedea dacă trebuie, sau nu confirmat. Tribanalul din Ilfov, secţia 4 a, după lungi discuţii, a reconfirmat mandatul luj Abramoff.

Care este tutunul cel bnn? Tutunul bun tre­buie să întrunească următoarele condiţiuni:

1. La fumat să nu aibă un miros fetid sau pi­cant, dar unul plăcut, care să nu fie aromatic.

2. Nu trebuie să dea semne de detunături, ceia ce se întâmplă, când el conţine nitrus. Va­porii de nitrus afectează plămânii.

3. Când şe tratează tutunul în apă caldă, li­chidul filtrat pe praf de cărbune nu trebuie să lase după evaporare cristale de nitru.

4. In fine, tutunul nu trebuie să conţină nici o urmă de metal, în particular de plumb, cupru sau antimoniu.

Primirea excursioniştilor români în Serbia. In vederea excursiunei pe care membrii came-rilor de comerţ şi industrie din România o vor face-o la Belgrad, ni se comunică din Serbia că se fac mari pregătiri pentru primirea excursio­niştilor români.

Sufragete Incendiare. Din Londra se anun­ţă: Rusaliile catolice sufrăgetele le-au făcut me­morabile punând foc renumitei catedrale W a r -gawe din Henley, care a fost distrusă cu desă­vârşire de flăcări. De asemenea au incendiat şl un vechi castel din Windsor, unde însă focul a putut fi stâns. In ambele locuri sufragetele şi-au asat. biletele de vizită şi câteva manifeste. Poli­ra c pe urma lor.

x In atenţiunea bolnavilor! Saisamul Mitt-telmann pentru stomac încetează la scurtă vreme lipsa de apetit, îneuierea scaunului, du­rerile de cap, cârcei i de stomac, arderea de sto­mac, apoi tot felul de boale de intestine, luând de 3-ori la zi, înainte de mâncare, câte-o lin­gură cafea. Preţul 2 coroane. Pregăteşte şi ex­pediază: Eugen Mittelmann, farmacie la „Leul de aur" tn Ungvár, str. NagykM-a. (Ml 1621)

x „Tokio" extlrpător de bătături. S e poate folosi cu succes contra bătăturilor (la picioare), negeilor şi contra scortăşărei pielei. După o fo­losire de 2 zile ne scăpăm de durerea bătături­lor. — 1 doză 50 fii. Pentru 60 fileri se trimite francat. Adresa: TÖMÖRI ANTAL, Cegléd, îl. kerület. T ö 1919

x Circ in Arad. Cunoscutul circ al lui Horváth va sosi tn dimineaţa zilei de 4 Iunie n. cu un tren «pecial pen­tru câteva zile In Arad. I a aceeaş zi seara la ora 8 şi ium. va da o mare reprezentaţie de deschidere în piaţa Bela. Programul circului e similar programelor mondiale de acest fel şi în consecinţă va mulţimi aşteptărilor an. public J

•

Ultima oră. Călătoria contelui Czernin la Budapesta

şi Viena, Bucureşti. — In zilele cele mal aroplate am­

basadorul austro-ungar contele Czernin va ple­ca la Budapesta, iar de acolo se va duce, la Viena.

Călătoria regelui bulgaria Viena. Budapesta, — Regele Bulgariei, Ferdinand

a sosit azi înainte de amiazl la Budapesta, con-tinuându-şi imediat călătoria mai departe spre Viena. Regele Ferdinand face această călăto­rie la Viena incognito şl din cauza aceasta nu s'a suit pe tren, în Sofia, ci într'o gară mai mică din apropiere.

DImjsIa Guvernului sârbesc. Belgrad. — Un comunicat oficial, publicai

azi după amiazi, anunţă că regele Petru a luat cu regret la cunoştinţă dimisia cabinetului P a -şici şi va lua dispoziţii privitor la formarea u-nui nou cabinet mal târziu. l a

R e c h e m a r e a prinţului d e W i e d ? Viena,— Intre ministerele de externe din

Roma şi Viena se afirmă că s'au pornit trata­tive pentru rechemarea prinţului de Wied din Albania. Acesta va rămânea în Albania, nu­mai până când cabinetele vor afla un candidat In locul Iul.

Bursa de cereale din Budapesta. (După 50 kgr.)

Grâu pe Octomvrie Seca ră pe Oct. Ovăs pe Oct. Porumb pe Maiu Porumb pe Iulie Porumb pe Maiu (1915)

2 Iunie. 13.30

9.85 8.13 7.86 7.99 7.55

toc-v a i

POŞTA REDACŢIEI. Di Alexandru Lupeanu este rugat să-şi dea adresa

exactă, ţ i . să caute ' la „Petru Maior" o scrisoare reco­mandata. 4, ;

Mal multora. Biroul central va da răspunsurile în •chestiile electorale numai peste câteva zile. Secreta­rul partidului a fost dus câteva zile In afaceri, .

POŞTA ADMINISTRAŢIEI Gheorghe Moisă, Budapesta. Am primit 7 cor. în

abonament până la 31 August a. c.

Redactor responsabil: Constantin Savu.

ti*. T E L O Í O N N R . 4 I > 7 .

iàrdos Gyula, .mal mare fabrică de trăsuri sud ungară I putere electrică TEMESVAR-GYARVÂROS,

H A R O M U I R A J Y - U T 1 4 - . » S E . ( C A « P R O P R I O ) .

l are magazin de trăsuri soni şi folosite. Pregătesc lucruri de fierar, rotar, şelar, de lustrui* şi orice reparări de branşa aceasta, cu preturile cele mal moderate — Pretcurent gratis şi franco. - Cari funebre, felurite căruţe »landaner« cu preturi moderate

Pag. 9 „ R O M Á N U L * Mercuri. 3 Iunie 1914

„ O o r Y i n e a n a " INSTITUT DE CREDIT ŞL IE ECONOMII, HUNEDOARA.

' C Ö W C Ü M á Direcţiunea institutului de credit ţi eco­

nomii „Oorvineana" societate pe aoţii în Hune­doara (Vajdahunyad), publică prin aceasta con­curs pentru ocaparea postului de practicant dotat ou salar anual de K 1200.

Delà reflectanţi se reeere ca s& documen­teze, că au abeolvat o şcoală comercială supe­rioară cu examen de maturitate.

Cererile prevăzute cu atestatele în original sau copie legalizată sunt a se înainta până la 23 Iunie st. n. 1914 la subsemnata direcţiune.

Hunedoara, la 26 Mai 1914

> 1 DIRECŢIUNEA. (Co 2160)

Subscrisul caut un

CANDIDAT DE ADVOCAT cu practică, pe lângă condiţiuni favorabile. Aplicarea din 1 August ori cel mai târziu din 1 Septemvrie 1914.

Dr. STEFAN CHIRILOVICIU

advocat, I l ia-Murăşană (Marosillye). (Ci 2169)

Candidat de advocat află aplicare din 1 sau 15 Iunie în cancelaria advocaţială cu se­diul Judecătoresc. — A se adresa la administrare. ( A « I 5 0 )

Alte K. K. Feldapotheke WIEN, I. Stefansplatz 8 . Ü Ü §

Depozit de totfei ul de preparate farmacologice şl cos­metice din ţară •! străinătate.

CREMĂ HAZ E L I N E . crlspatfi aspri si pentru Inflaataţhinl de pete de orice naturi. — Tubul eosti . . . . cor. 210 sl 1*20

POMADĂ ORIENTALĂ lor de pe taţi La aceasta săpun

cor. 160 -•70 m. D F T D f " i Q f * M fluid împotriva asudării plcloare-r C 1 i „ rt#ct ég,,, preţul . cor. 1-20 (E1050)

urni •eortosenla pielei, nr-dor i i da pe Mâni ei din fafX încetează Iu d e c a n de 1 si d e c i folosiţi

„ C A N N A B I N " I sMdl 1 c o r . francaţi I eoroan l 4 0 111,3 inele franco 3 eor. Do rinmmrs

li fmiicli TÖRÖK, Bndifiisti, Klrilf-i. 12 fI li profi­tor: Dr. E. FLESCH, farneli li „COROANA" li 6ySr.

MIN1STEBUL FINANŢELOB Direcţiunea Contabilităţii Generale a Statului

şl a Datoriei Publice. Datoria Publică.

Nr. 19416 din 5 Mai 1914.

PUBLICAŢIHNE A 51-a tragere la sorţi a titlurilor de rentă

4% amortibilă din 1889, împrumutul de Lei 32 500.000, se va efectua în ziua de 1 (14) Iunie 1914, ora 10 dimineaţa în sala spe­cială a Ministerului de Finanţe, conform dis-poziţiunilor stabilite prin regulamentul publicat în „Monitorul Oficial" Nr. 245 din 7 Februarie 1906.

La această tragere se vor amortiza titluri în valoare nominală de Lei 371.300 în pro­porţia următoare:

37 titluri à 5000 lei 185.000 lei 181 „ „ 1000 „ 181.000 ,

53 „ „ 100 „ 5.300 „ 271 titluri p. o valoare nom. de 371 300

Publicul este rugat a asista la tragere. Directorul Comptabilităţii Gen. a Statului şi a Datoriei Publice.

D. Petroviei.

Ceasornice! Bijuterii.

Gramofoane. Plici. Chiar şi pentru

plătiri în rate .

Ceasornic* hStrape", delà i oor. In sus, tnek-Utmt fileri. Lunar noue recepţii de plăci. Maro magútok, articUt pentru sport şt lampe electrice pentru dumei Pentru clasornlcele sl kramofoanele noul se dă lunti de 10 ani, iar pentru reparaţie o garaafie de 5 «d, Atelier de reparare pentru ceasornice, bijuterii, ttm toane. Schimb da aur sl argint sdrobit Téti' J ó z s e f . Cronometru si orolo&ier artfstfo, S»fWr (Szeged) DuKonlcs-tér Nr. 11. Numeroase saturi if recunoştinţă. Pretcurent Ilustrai gratis. Permantut o»

tăti d l pttej româneîtL

RAEFOM: H-76.

VOPSEŞTE! Primeşte ipre vopsire ţi nritfrt chimică haine de femei, birbaţf d copii. Pentru comoditatea on. paMM am deschis o prăvălie ta Zoldfs> Passage nr. 9 3 . - Spil galere ii manşete In mod toexceppniH. Fabrica i strada Korde oral A Localuri colectivei In ZăldhvPar sage nr 9 3 ţi hi tir. Rákeen l

— Preţuri lize! —

Mokos Sándor Oradea-mare (NaQrWkasţ

» • • • e e e e e e miimi

A D O L F Z I E G L E B F i E T R A R S i b i i u - N a g y s z e b e n

s t * » - s&R»II 37, Atrage atenţiunea on. public din loc şigprovinţă asupra magazinului de p i e t r e m o r t n â n t a l e

ş i a t e l i e r u l u i d e p i e t r ă r i e .

Bogat asortiment de monumente mormântâle de marmoră de Carrara , granit, sienit porfir, I» brader etc. - Execut totfelul de lucrări de pfo

JA trărie şi sculptura în piatra, dupa orice desen, J j ^ | precum şi monumente mormântâle, a. Treime, • ^ , \ T cruci pe lăngă drum şi lucrări de piatră petrtn.

^ c l ă d i r i , in stilul cel mai frumos şi modera. Rene* " .varea si aurirea monumentelor vechi moroii*

^tale se execută prompt şi ieftin. - Prospecte i1

-, V desenuri la dorinţă trimet gratis şi franco, Î*' Zi 1961

Î N Ş T I I N Ţ A R E . Oi

Aduc la cunoştinţa on. public, că mi-am amplificat atelierul de croi­torie cu un magazin de haine gata pentru băieţi şi copii cu man­tale de transiţfune şi mantale de gumă. — Preţuri fixe conven*| bile. — Serviciu prompt — La dorinţă în provincie trimet must»

Roagă binevoi­torul sprijin:

croitor domnesc ARAD, Andrássy-tör nr. 22.

(propise) pentru examene, dic­

tando şi caligrafie, ÎOO bucăţi Cerecte COR. 1 2 0 . P o n t m y > r t o s ă se adang-e a e y a r a t 3 0 ^U.

De vânzare la: „ L i b r ă r i a C o n c o r d i a " , A r a d , Deak-Ferencz 2 0 .

Aviz şcolar - Iskolai értesiló legat à SO fil. bucata.

ilwcurl, 3 Iunie 1914. Pag . 9

So 1920

ízabotha István D E C O N S T R U C Ţ I E D A A L T A R E Ş L D E A U R I R E A R T I S T I C Ă

ipest, VIII., Hunyadi-u. 26 sz.

on. preoţim! er. or i şi gr. cat. lucrări de sculp-iconostaşc, altare, amvoane, fântâni pentru

Mu, cosciugul D o m n u l u i , statire, icoane scaune duhovniceşti. Lucrăr i de aurire

jicniră axecutată artistic delà cele mai simple până cele mai decorate. Primeşte spre renovare şi pic­ii iconostase şi altare vechi. - Preţcurent nu am

ar cu proiecte artistice şi prospecte convenabile ser­as; gratis. — Pentru primirea lucrărilor merg la faţa

locului pe cheltuiala proprie.

Beutură excelentă şi cu gust bun, care produce sânge. — Recomandată de medici contra boa-lei de a n e m i e , lipsă de sânge, nervosltate, re-convalescenţă.

Influinţeazl producerea sângelui/întărind muşchii şi nervii, dă apet i t fără a avea ceva urmări neplăcute asupra stomacului sau la dinţi. F » r e ţ * i l u n e i s s t i d e m a r i K 3 - S O

„ „ „ mid K a . — Se capătă In toate apotecele. Depozitul principal Ia

GUIDO FABRITIUS Fa 1407. apotecar în Sibiiu.

6 z i l e î n p i a ţ a B é l a Renumitul circ

Grand Colosseum Horváth cunoscut şi in Arad, va sosi în Arad cu un tren special ÎQ dimineaţa zilei de 4 Iunie n.

Program mondial excelent » C U 1 8 a t r a C ţ l U U i . acssssassssssssa

PRIMA REPRESENTAŢIE VA AVEA LOC ÎN 4 IUNIE (JOI) SEARA LA ORA 8. Amănunte se găsesc pe afişe.

No 2163

D é l c z e g P á l P I E T R A R

BISTRIŢA, (vis-à-vis) de cimitirul evanghelic. Atrage atenţiunea on. public din Ioc DI CT DC I M D U Â U T A I C şi provinţă asupra magazinului de L I T I FIT MUILIFLALLIALL şi atelierului de pietrărie. — Bogat asortiment de monumente mor­mântale de marmora de Carrara, granit, sienit, porfir, labrador etc. Execută totfelul de lucrări de pietrărie şi sculptură în piatră, după orice desen, precum In monumente mormântale, s. Treime, cruci pe

lângă drum şi lucrări de piatră pentru clădiri în stilul cel mai frumos şi modern. Renovarea şi aurirea monumentelor vechi mormântale se execută prompt şi ieftin — Prospecte şl desenări la dorinţă trimet gratis şl franco. — Renumita mea firmă să nu o confundaţi cu alte firme simulare. (Na 1347)

LI J L T B V Ţ L U M U L D O A K W B L O I L ! PIAN» FI AU \ A FEŢEI E EE»**» PRMEIPAI* A FIEAWISŢH. fffe-

I áajBsV asttreşte această DORINEI ferbinte, dar, regret, haamdai se DSPA redainele alarmante, LIMAN» n e m ţ i ca domţa. — OEA aaaj i dovadă deapre bnrtirifw mnri ar t icol este faptei OIt c«t» o 1 de- RIA­IT - Bsjoatatea iiuJuiimsală A PMAPA*AE»ies DR.-KAI HSJALAASJ

faradeşte, arară D E ausaeroaeete serisori DE recunoştinţa, raptul eă 'etpefiembite«TE PĂRŢ&E ŢIREI ş i AM BAROP«, DE* FI ba ASTE TRIE* avea numeroşi A R A Ş I E R A , oari coaaanás deodată sute de i, sestraea să facă economie eu ohetauelile de expodiare.

Preparat»! renumitului dr. Sündazky mu ceaţkme AEATERII mtrefcum tarea meeetm aparat tndep&rtemaă

pinte, $|ÍTT*BTTÓ, HFTFRIA FEŢEI ţi RQTŢI ftţtl. aratele dr.-ku Sihulwky, şi anume: aliâe pentru faţe,

j mătase, ëàpun, pudrà D E mătase, s e i pentru feeţă, sent tatrabofaţare D E noapte Ş L zină.

t t l fe r t tá -T* «a IssMaţil. Precara tels amarară** a u t nasul eel* »r*> 'ÄAMWITJ l * * I a * M h * " l r M * r t * r i l A > • * f e t o t r e *» ş l lea i l l ta re

Aille ae.tr» ta\k i a i r . Siamliski I , . eet. 1<40 êl •»»«• • • • • • • • • • —-Te m i f * » » a > a 1'40 a Cremi i e aaatasm m m m • • • M L'SO m Pairi » n mm . ( l a erieeeoleare;,, L*AE *

• pJajaËi

LISANT

IL II! PÏKI PUTRI BILL, ^ ^ Ï * A V Î S «tarat, oare emiar al atâalter eetor mai neeiijeie le è l eeleare a l U si reèa aismes e taete ea de aattfaa. He ia l i e iaareeaialara ae ta aasla. F i étal fO flX

\X£r SPIRTUL PTUTRU PIR „CAPHLET", £ * parajai al ea ma i î i t rea int al r i d i c i ael p i ra la l , tss»ieieeă cmeHa. - Beéal i e latre-I ss a i la lecare s t i c l i i Preta i 1 eem. M fix

ITTER PUTRI PIR" r e i i paralei carnal eelaarea or l t iaa l i Preţul 2 eor.

amenzile peste 10 cor, se expediază franco. Preparatele saal samt i e Taaaare lat

LIA MEZEI ŞI ALEXANDER In h m . ADRESA OOREOTÁ. — OOMENAHE SE EXPEDIASĂ IMMÉDIAT.

DISOREŢIA E ASIGURATĂ.

FISCHER BÉLA, FOTOGRAF, r A O Â R A Ş - ( F O G A R A S ) , PIAŢA CETĂŢII.

BmV*_ëaêW*afl>B asarirJ i e ai taMeari i a ş i oifea

— Coaiandele din provincia sa

épatais ca fetofraS, fotaţieia pa ka ac essem* saoaaateaaue. «aai fotografii. PI

ereaiat şi aai

Si ac credeţi g ^ S In iacă eoasaaiatl

coasa JOROOAGJÉMÁFLR.

bătută odată te poa,. cosi ziua întreagă deoarece e făcută din oţeldiamant, coase rele p i mol na ae găsesc Intre ele. Pentru trăinicia fiecărei bucăţi garantăm.

75 8 0 85 9 0 9S 100 110 cm. la comande de 1 0 I se dă rabat Pretai 1 1 b o a 1-IO 1-90 2 * - 2 2 0 2 4 0 2-50 2 6 0 cor.

Ceataadele se rismltcraa aa pa l iag i

bnc.

U i »

íSH: Lengyel Testïérek, Z$Z'. Kaposvár, Fő-utca 2 2 R.

Pag. 18 Mercuri, 3 Iunie Wim

C i n e z e J ö z s e f f ILITTMANN RÓBERT \ mWi MM, mma ^ ^áW ^á* mwm » t * I S A T F I I R R D F N R T U R E P A R A R E A A U T O M O B I L E L O R , M O T O A R E L O R , M A Ş I -

magazin de cuptoare DOS (Dej) , str. Bánffy nrul 81.

Nr. telefonului 1 0 0 . Nr. telefonului 1 0 0 .

À

Mare magazin permanent de cuptoare moderne şi multi­colore, din material excelent, căminari şl yetre de flert, specialităţi de garnituri de Încălzitoare rapide cu eco­nomie de 40°/ 0 . Tot aci mare magazin de plăci pentru pa-

í p f e É reţi şi pentru yane. Execută totfelul de lucrări In branşa cuptorăi'itului şl anume : clă­direa, repararea şi curăţirea cuptoarelor vechi atât în Ioc cftt şl In prorlncie, pe lângă preţuri moderate.

I 2082 L a dorinţă servesc cu mustre.

VASILIE FOf OVICIU a t e l i e r d e l ă c ă t n g e r i e d e a r t ă e d i f i c i i g l i n -s t a l a ţ i u n i d e a p a d u c t e Primeşte orice lucrări de branşa aceasta precum : strângerea eu fier a zidi­rilor, pregătirea de porţi Şi garâari de fier, balcoa­ne, trepţi, Îngrădituri de morminte, cămine fi cup­toare etc. executate artistic şi prompt Primeşte tot­odată spre efeptuire totfe­lul de reparaturi atingi-toare de branşa aceasta pe lingi preţuri ieftine şi serviciu punctual.

str. Anna nrul 11 gi S I B I I U str. Guşteriţii nr. 75. (Nagyszeben) (Casa proprie).

i

(ari Stirncr • funar :.,

succesorul lui

Joh. Ongert's S I B I I U Hermannstadt Saggasse 22.

Oferă lucrări de eânepă curată: funii pentru transmisiuni, i funii pentru care, legătoare, ştreanguri, căpestre, cin*

gătoare aţe pentru role te, aţă pentru saci etc. MARE ASORTIMENT DE ATE ŞI FUNÄRII. Revânzătoril primesc rabat 1 Su 2060

Franz Nöhmeyer, g r a v o r B R A Ş O V (Kronstadt), Michael Weiss-gasse 6.

Execută : totfelul de gravuri şi anume : gravuri pe in­strumente, gravuri in ceasuri, sigUe etc.

Specialităţi de monograme tăiate pe casete, albumuri, geme Şi bastoane.

Stampila de cauciuc S A S S A . " * 1 " WS8 .

A T E L I E R P E N R T U R E P A R A R E A A U T O M O B I L E L O R , M O T O A R E L O R , M A Ş I * N E L O R D E S C R I S , G R A M O F O A N E L O R Ş I T O T F E L U L D E I N S T R U M E N T E ,

B R A Ş i ) V, HOSSZ Ú-UTCA NR. 24, PRIMEŞTE TOT FELUL DE LUCRĂRI ÎN BRANŞA.

EXECUTARE PUNCTUALA ŞI PERFECTA.

1*73)

P R E Ţ U R I C C * V E N A B L I E ,

G A R A N T I E .

C E L E MAI EXCELENTE

CEASURI DE TDK (Pa 2103) execută din oţel. fier şi aratţ|

precum şi repararea précisai acestora pe lângă garanti,

Papp Kálmái fabricant de ceasuri pentru tufl

TemesYár-GyáTYáros, FHI| Prospecte gratis.

La dorinţă merg pe cheltÉtj mea Ia faţa locului. —§

i i i Expoiitlainternat.de modă, Paris 1911: Grand Pr ix şi med.d»|jjíj Expoziţia unir, din Roma 1911: Grand premiu şl medalia de «r

L a f

„Croitoria universală"

I. PETRAŞCU SIBIIU, Str. Cisnădiei 30

Telefon nr. 172.

: Croitorie civilă şi militară :

Mare depozit de stofe engleze şi indi­gene, precum şi totfelul de articole militare. (1845 - 3 0 ) .

î H. TH, BONNET, Y BISTRIŢA (Besztercze), Felsőkülváros, Fő-ut 25,

stabiliment industrial demi-sărie de lucrări p. clădiri tl dl | mobile, cu putere motorie*!

Execută în mod inexespţiona- g\\9k.A\n\ « I M O B Í L O . Lm„ bil totfelul de lucrări pentru V * « * » * " * * ? * » « B m ä Lucrări pentru clădiri, portalem-!, mobiliar pentru prărălle, c a t e w a şcoli si pentru biserici, apoi aranjamente complecte pentru dormitOB l prânzitoare şi pentru bucătării, cu preţuri foarte %eftme. m m

P r o l e o t e ş l prospeote g r a t i s .

gffiri, 3 iBPie 1914, JRÖ WÄNDE" pag. ÎI

|iemnperi bijn-[torll moderne şl

"abile, adre-i-te firmei : SlepakA bijutier,

ceasornicar Şi aurltor

Ï A R O S V A S À B H E L T , Széchenyl-tér nrul 41.

la de ceasuri lene, de aur, ar-

», oţel, nichel p. şlceasuri ea — Bijuterii

fl briliante, o-leete de lux rorita-

de argint şi ar-Chlna, obiecte

Mat, In marele meu ate­lier se executa tot-felul de bijuterii şi se reparează cu spe­cialitate bijuterii şi ceasuri. — Preţuri convenabile, serviciu prompt. Se 2072

«TENŢIUNE! ATENŢIUNE ! [«CI UN ROMÂN SĂ NU-ŞI C U M P E R E M O B I L E PÂNĂ C E NU «VIZITEAZĂ P R I M A F A B R I C Ă R O M Â N E A S C Ă O E M O B I L E

EMIL PETRUŢIU I PU, (NAGYSZEBEN) STR SÍRII (SALZBASSE) 37.

CARE EXECUTĂ TOTFELUL DE MOBILE MODERNE tN TOATE STILURILE, - CA GARNITURI PENTRU

DORMITOARE, PRÂNZITOARE, SALOANE Şl TAPETĂRIE PROPRIE. EXPOZIŢIE ZILNICĂ CU GARNITURI COMPLECTE-CONSTRUIEŞTE TOATE LUCRĂRILE DE LIPSĂ PEN­TRU BISERICI VECHI ŞI NOUI ŞI BINALE, PE LÂNGĂ EXECUTAREA CEA MAI SOLIDĂ: PROMPTĂ ŞI P E LÂNOĂ OARANŢĂ. TELEFON : 47

!

Pictură pe sticlă şi atelier mozaic

pentru Msefîd ţi alt« feluri de clădiri. Adjustare cu sticlă decorativă In stil ANTIC sl MODERN In cadru de ARAMĂ' si PLUMB, cu

preturi convenabile execută

R U H R és S P I T Z Budapest, VIII., Liliom-u. 28 sz.

Proiecte şl prospecte gfatfs. (Ru 192SM50) .

întreprindere „ V A T T " mecanica şi electrică a lui

L E I T N E R , Cluj, (Kolozsvár). Birou şi magazin: Széchenyi-tér 41. (Falatul Széki).

Stabiliment : Malom-utea 8.

t"'v

I m m m w m Va 2071

Reparări de automobile şi gumă pentru automobile, mare atelier reparator de maşini de eusit, Meielete, maşini de scris, granofoanc'; pre ţu i ieftine, exe­

cuţie solidă. - La comenzile din provincie nu se socoteşte pachetarea.

Cine se referă la acest ziar primeşte 10°/o rabat

I b CB

s s u s u I u o.

« w

« S » ** d u W S. U » U I

Telefon interurban 604=. Telefon interurban 604.

A v e n t u r a principală exclusivă a r enumi te i fabr ice de motoare R. H.

LISZTER & Co. Ges. M. B. H. London (Anglia). C e l e m a i n o u l m o t o a p e d e b e n z i n ă , a b a o x » b i t o a r > e d e g r a z a s i m o t o a p e e u u l e i b x » u t .

Garanta deplină. Mannare simplă. Consumaţie puţină de benzină. Durabilitate extraordinară.

F ä r ä p e r t u r b ă r i î n l u c r a r e .

GARANTA deplină p. Îmblătit şi pentru puterea

de luorar».

CONDIŢII favorabile de plă­tiră (pe mai mulţi

ani).

S c h i m b d e m o t o a r e ş l b a t o z e u z a t e .

FRAŢII BURZA cea mai mare firmă românească, magazin de motoare, maşini de Îmblătit şi totfelul de maşini agricole.

A R A jy9 P i a ţ a . B o p o a S e n i N x » . X . (Casa poprie).

Celor In tere sa ţ i le s e r v e ş t e on expUoaţU şl prospeote .

I n aoopul de a leg-a a f a c e r i m e r g e In per­s o a n ă pe ohel tnia la proprie l a l a t a loonloL

MAŞINI f «f n£t*2J ŞL UNELTE CA SPECIALITATE DE PENTRU • H i l a r i i ANL ÎNDELUNGAŢI SE EXECUTĂ SOLID ÎN FABRICA DE MAŞINI

ADAM HAUK APATIN. UNGARIA.

CU MODELE STAU CU PLĂCERE LA DISPOZIŢIE.

Mercur!. 3 ,«

INGINER

Mroa telwic si întreprind*»* «u

Bistriţa, (Bcszterac) str. Ungar üt, ;

Sxeeiti lierlri psatn taaiMtW esterai M êitrttiihaU, taterii de OtMiakm, eanet ftMiaete şi eaiaftnn, t i triée « t r i«* şi mcaţtsas. — UfsrsMi motoare, MşW1

stíriaié, tnmsrnWunl, aparate «sdkalt ai pentru wumali, Itère de dkat eu cJecatatte, pentru hefelt si lait — •»•*•*» «dite, proiecte prospecte şi socoteli dt

M T Ifecizii pmnm( le triÉN * ftftft iM te t $1 mdriii fc Proiecte, prospect* şi secetcH «te rentabiHtete gratis fără OMJFIAIELT]

mari i i nu i ° * » * • fotflţiui iaroralät t i p i t i r i ! m i OHa^ll p9 lai fent^ ML M MNpRutMM MMltl I I

à Cele mai bone oroloag«, cdt m i solide şi eatt Ml •ödem« Jnvaertcale atât pe bani geta, d l fi li rate fi lângă chezăşie de 10 mi ca preţuri ieftine, Irfatateft •ei bună prăvălie In aceasta privinţă In întreagă Ungerii

Ba 1465

Brauswetter János, ôrologier fn Szeţhedin (SZEGED), Catalog en 2 0 0 0 chipuri trimite gratiK,

iriml catalogul gratuit etil I « iminuf«, (ided seri» d i «t j

Notez, ci numai aeda vor cu provocare la ziarul

s anunţul ta >Rominul<). a Corespondentele se fac In limba maghiară, germani si fnaeul

R A D Ú G Y U L A prăvălie de pardesiuri pentru dame ======== A R A D . = = = = =

CELE MAI BUNE ŞI MAI RECUNOSCUTE CROIURI DE TA precum şi

cele mai moderne haine de grenadin alb, batist şi j i Jachete scurte, Capoate de sport, Jachetă de mătasă, Capoate albe, Pardesiuri pentru copil,

Haine pentru fetiţe, Halate, Fuste, Mantale de Lister şi Gumă

în asortiment extraordinar.

B l u z e ş i h a i n e d e d o i » Telefon: 238, (Ra 2152)

Tiparul tipografiei „Concordia" societate pe acţii in Arad. — Edltor-respoasabil: ATANASIE HÄLMXGIAN.