reconstituirea si experimentul

8
1.4. Reconstituirea faptei şi experimentul în urmărirea penală. Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă, dar este analizată în acest context datorită faptului că reprezintă anumite aspecte comune cu cercetarea la faţa locului. Astfel reconstituirea se efectuează la locul infracţiunii şi urmăreşte stabilirea împrejurărilor şi condiţiilor în care a fost săvîrşită fapta infracţională. În cursul cercetării şi judecării cauzelor penale se resimte nu o dată necesitatea reconstituirii faptei şi verificării pe cale experimentală a unor fapte şi împrejurări de fapt ce gravitează în jurul infracţiunii, sau a unor situaţii, activităţi, fenomene aflate în diferite relaţii cu cei care în diverse calităţi au participat la săvîrşirea infracţiunii. Mijlocul de verificare a condiţiilor în care s-au produs fapte şi împrejurări de fapt legate de infracţiunea săvîrşită sau de cei care au participat la comiterea faptei într-o calitate ori alta, îl constituie procedeul probator cunoscut sub denumirea de reconstituirea faptei. Organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea participanţilor în proces, precum şi instanţa de judecată, la cererea părţilor, considerînd că

Upload: timon1766

Post on 17-Nov-2015

7 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Experimentul si reconstituirea

TRANSCRIPT

1.4. Reconstituirea faptei i experimentul n urmrirea penal.Reconstituirea nu este un procedeu de descoperire i ridicare a nscrisurilor i a mijloacelor materiale de prob, dar este analizat n acest context datorit faptului c reprezint anumite aspecte comune cu cercetarea la faa locului. Astfel reconstituirea se efectueaz la locul infraciunii i urmrete stabilirea mprejurrilor i condiiilor n care a fost svrit fapta infracional.n cursul cercetrii i judecrii cauzelor penale se resimte nu o dat necesitatea reconstituirii faptei i verificrii pe cale experimental a unor fapte i mprejurri de fapt ce graviteaz n jurul infraciunii, sau a unor situaii, activiti, fenomene aflate n diferite relaii cu cei care n diverse caliti au participat la svrirea infraciunii.

Mijlocul de verificare a condiiilor n care s-au produs fapte i mprejurri de fapt legate de infraciunea svrit sau de cei care au participat la comiterea faptei ntr-o calitate ori alta, l constituie procedeul probator cunoscut sub denumirea de reconstituirea faptei.

Organul de urmrire penal, din oficiu sau la cererea participanilor n proces, precum i instana de judecat, la cererea prilor, considernd c este necesar pentru verificarea i precizarea unor date, pot proceda la reconstituirea, integral sau parial, a faptei la faa locului, cu participarea fptuitorului, prin reproducerea aciunilor, situaiei sau a altor circumstane n care s-a produs fapta. Cu acest prilej, n cazurile necesare se pot face msurri, filmri, fotografieri, ntocmi desene i schie.

Reconstituirea poate fi definit ca o activitate de procedur penal, care const n reproducerea experimental a aciunilor, faptelor i fenomenelor ce au nsoit activitatea infracional, n vederea stabilirii posibilitii producerii sau perceperii anumitor fapte i mprejurri n condiii determinate de spaiu i timp i obinerii pe aceast cale a datelor necesare determinrii veritabilitii materialului probant existent n cauz, elaborrii i verificrii aciunilor de anchet. Prin reconstituirea faptei se ncearc determinarea posibilitii reproducerii anumitor fapte sau circumstane n condiii determinate de timpul i de spaiul stabilit.

La reconstituirea faptei este obligatorie participarea fptuitorului. Aciunea procesual trebuie efectuat n condiii maximale ajustate la cele n care s-a produs fapta. n caz contrar, aceasta poate duce la pierderea valorii probante a datelor obinute. Reconstituirea faptei se efectueaz cu scopul de a verifica datele de fapt obinute n urma audierii fptuitorului i a altor subieci, a cercetrii la faa locului sau a altor aciuni procesuale, existnd posibilitatea de a obine probe noi, care confirm sau neag informaia iniial.

Reconstituirea faptei nu poate fi efectuat n cazurile cnd apare pericol pentru sntatea persoanei sau dac exist pericolul c va fi njosit onoarea sau demnitatea acesteia. Reconstituirea faptei nu poate fi efectuat i n cazul cnd poate avea drept consecin cauzarea unor prejudicii bunurilor, nclcarea securitii publice sau a normelor moralitii.

n scopul verificrii i precizrii datelor ce au importan pentru cauza penal i care pot fi reproduse n condiiile efecturii unor experimente i a altor activiti de investigaii, organul de urmrire penal este n drept s efectueze un experiment n procedura de urmrire penal.

Experimentul se efectueaz n scopul verificrii i precizrii datelor ce au importan pentru cauza penal i care pot fi reproduse n condiiile efecturii unor experimente sau a altor activiti de investigaie.

n baza dispoziiilor art. 122 i 123 CPP putem face distincie ntre reconstituire i experiment:

Reconstituirea este efectuat la locul faptei, iar experimentul poate fi efectuat i n alte locuri;

n cadrul reconstituirii este antrenat n mod activ fptuitorul, adic bnuitul sau nvinuitul pe cnd la efectuarea experimentului, implicarea acestuia este facultativ.

experimentul poate fi efectuat doar n faza de urmrire penal, pe cnd reconstituirea se efectueaz i n faza de judecat.

n caz de necesitate, organul de urmrire penal este n drept s antreneze n efectuarea experimentului bnuitul, nvinuitul, martorul, cu consimmntul acestora, specialistul i alte persoane i s utilizeze diferite mijloace tehnice. La reconstituirea faptei i n cadrul experimentului se interzic aciuni care njosesc onoarea i demnitatea persoanelor care particip la reconstituire i a celor din jurul lor sau care le pun n pericol sntatea.Dei faptele i mprejurrile ce pot fi reproduse pe cale experimental snt de o mare diversitate, din punctul de vedere al coninutului lor, acestea ar putea fi aezate n una din urmtoarele grupe:1. n prima categorie ar putea fi incluse toate acele fapte, situaii, activiti, fenomene legate de mecanismul producerii infraciunii, n vederea stabilirii mprejurrii dac n condiiile determinate de loc i timp puteau sau nu avea loc, iar n caz afirmativ, condiiile n care s-au produs, dac un anumit fapt, fenomen, putea produce un anumit rezultat etc.;

2. n cea de-a doua categorie ar putea fi grupate toate cele experimente prin mijlocirea crora se verific posibilitile subiective de percepie sau de efectuare a unor anumite activiti, ale celor care n diverse caliti au participat la svrirea infraciuni sau prin care se verific sinceritatea declaraiilor acestora. Altfel spus, reproducerea pe cale experimental a acestor din urm mprejurri urmrete verificarea aptitudinilor de percepie ale persoanelor.

Natura cauzelor i a mprejurrilor care pot reclama efectuarea experimentului sunt extrem de variate. Criteriul dup care organele de urmrire penal se pot cluzi n alegerea mprejurrilor ce ar putea forma obiectul unui experiment, l constituie natura circumstanei, raportul n care se afl cu fapta svrit, necesitatea i importana reproducerii pe cale experimental a unei anumite mprejurri.

Aadar, rezult c sfera mprejurrilor ce pot fi refcute experimental, natura acestora sunt extrem de variate, urmnd ca organul de urmrire penal, n raport cu criteriul mai sus enunat, s decid dac mprejurrile cauzei impun necesitatea unui experiment. Nu e ngduit reproducerea acelor mprejurri care ar pune n pericol viaa, sntatea participanilor la reconstituire sau ale altor persoane, avutul public ori privat sau care ar leza onoarea ori demnitatea persoanelor ori a aciunilor a cror reproducere ar fi de natur a dezvlui fapte cu caracter intim.

Deci nu se pot executa trageri cu arme de foc n locuri publice, nu pot fi folosite materiale explozive sau incendiare pentru a se verifica experimental aptitudinea unor astfel de substane de a provoca o distrugere sau un incendiu, nu pot fi reproduse anumite scene legate de infraciunile sexuale etc.

Avndu-se n vedere dispoziiile legale i literatura de specialitate, experimentul poate fi definit ca o activitate de procedur penal i tactic criminalistic ce const n reproducerea artificial a mprejurrilor n care a fost svrit infraciunea sau oricare fapt ce prezint importan n cauz pentru a se stabili dac fapta a avut ori putea s aib loc n condiiile date.

Experimentul nu presupune reproducerea faptei, ci doar a mprejurrilor n care aceasta a avut loc, pentru c, n caz contrar, s-ar ajunge la producerea unor urmri socialmente periculoase, ca svrirea unor noi infraciuni, ceea ce evident este interzis.

Avndu-se n vedere literatura de specialitate i practica organelor de urmrire penal, pot fi determinate trsturile caracteristice ale experimentului, care o deosebesc de alte activiti de urmrire penal i tactic criminalistic, cum ar fi: cercetarea la faa locului, expertiza, prezentarea spre recunoatere etc.:

n cadrul experimentului, organul judiciar percepe nemijlocit fenomenul, experiena i rezultatele lor;

n cursul experimentului, se pot reproduce i verifica fapte, fenomene care nu las urme materiale. De exemplu, n cazul experimentului efectuat n scopul verificrii posibilitilor de a vedea sau de a auzi;

n cadrul experimentului, faptele, fenomenele examinate sunt ntotdeauna provocate artificial, de aceea ele sunt asemntoare, dar nu identice cu cele adevrate;

experimentului, este, de fapt, o experien, este o ncercare de a stabili pe cale experimental posibilitile de existen a faptelor ori fenomenelor.

Rolul i locul reconstituirii i experimentului pot fi definite n mod corespunztor numai n condiiile unei corecte reprezentri a scopului acestuia. Explicaia frecvenei acestor activiti n practica organelor judiciare este dat de aportul nsemnat pe care reconstituirea i experimentul l poate avea la justa soluionare a celor mai variate aspecte legate de infraciune sau de fptuitorul acesteia, sub un ndoit aspect:

1. ca mijloc de verificare a probelor obinute prin cele mai variate activiti i mijloace de prob (cercetri la faa locului, percheziii, declaraii ale nvinuitului, declaraii ale martorilor, ale prii vtmate etc.);

2. ca mijloc de obinere a unor probe noi.