realizarea unui studiu referitor la nivelul salariului minim brut
TRANSCRIPT
1
Strada Povernei 6-8, Sector 1, code 010643, BUCUREŞTI, ROMANIA
Telefon: +40-21-3124069, +40-21-3172431, Fax : +40-21-3117595,
e-mail: [email protected], web: www.incsmps.ro
PROIECT:
Realizarea unui studiu referitor la nivelul salariului minim
brut garantat în plată în România prin evaluarea efectelor
economice și sociale ale aplicării acestuia, identificarea și
evaluarea aspectelor care îl influențează, stabilirea acelor
aspecte cu impact semnificativ (negativ/pozitiv) asupra mediului
socio-economic, stabilirea măsurilor de control a acestora și a
măsurilor de ajustare a efectelor negative
BUCUREȘTI
2016
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ÎN DOMENIUL MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE - INCSMPS
2
SECȚIUNEA I ANALIZA SALARIULUI MINIM ȘI IMPACTUL ASUPRA VENITURILOR
SALARIAȚILOR; RELAȚIA CU NIVELUL DE SĂRĂCIE ............................................................. 8
Capitolul I Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut
garantat în plată .................................................................................................................................. 8
1.1 Instituții și informații cu privire la numărul de salariți la salariul minim și ale
contractelor de muncă încheiate la nivelul salariului minim .......................................... 8
1.2 Estimarea numărului de salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în
plată, utilizând sursele statistice disponibile .................................................................... 9
1.3. Estimarea efectivul salariaților și numărul de om-posturi din economie ........ 12
1.4. Scenarii de evoluție a numărului de salariați încadrați la nivelul salariului
minim brut pe țară și a salariului mediu în iulie 2017 ................................................... 14
Capitol 2. Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu
salariul minim brut garantat în plată .......................................................................... 21
2.1. Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu
salariul minim rezultate din datele INS – Ancheta Structurii Câștigurilor .................. 21
2.2 Principalele trăsături ale profilului socio-economic al contractelor active la
nivelul salariului minim din REVISAL .............................................................................. 27
Capitol 3. Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile
ale nivelului de trai al salariaților ................................................................................ 28
3.1. Metodologie de analiză și evaluare a impactului. Scenarii cu privire la evoluția
salariului minim ................................................................................................................... 29
3.2. Profilarea tipurilor de gospodării din care fac parte salariații remunerați la
nivelul salariului minim ...................................................................................................... 33
3.3. Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu
testarea veniturilor ............................................................................................................. 37
3.4. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea
salariului minim și sărăcia în muncă în România.......................................................... 46
3.5. Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă ............... 52
3.6.Concluzii ....................................................................................................................... 54
Capitolul 4. Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului
minim în țări ale UE și OECD ......................................................................................................... 57
4.1.Salariul minim brut pe economie în Euro și la PPC ............................................... 57
4.2. Raportarea salariului minim la salariul mediu și median...................................... 60
4.3 Incidența salariului minim asupra indicatorilor de conjunctură ........................ 67
4.4 Analiza pe indicatorii nivelului de trai ....................................................................... 78
3
SECȚIUNEA II ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA ENTITĂȚILOR
JURIDICE ............................................................................................................................................ 83
Capitol 5. Caracteristici ale firmelor din România în care se concentrează cei mai mulți
salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată. ................................................... 83
5.1 Metodologie de analiză .......................................................................................... 83
5.2. Profilul firmelor care dețin cel mai mare număr de salariați retribuiți la nivelul
salariului minim și dinamica acestora în perioada 2008-2015 .................................... 85
Capitol 6. Analiza situației financiare pe categorii de firme și relația cu salariul minim99
6.1. Profilul general al firmelor din România în 2015 ................................................... 99
6.2. Relația dintre salariul minim și salariul mediu în firmele din România ............ 102
O analiză de regresie dintre câștigul salarial mediu brut și productivitatea muncii în
firmele din România se regăsește în anexa nr.4 ........................................................ 106
Capitolul 7. Model econometric aplicabil la nivel de firma (micro) pe datele ANAF
pentru evidențierea legăturii între salariu mediu, productivitate, număr de salariați .. 107
7.1 Structura bazei de date ............................................................................................ 107
7.2 Comportamentul companiilor din punctul de vedere al politicii salariale .......... 109
7.3 Tranziția între decile de salariu mediu ............................................................... 113
7.4 Salariați remunerați cu salariul minim .................................................................... 116
7.5 Fluctuații pe piața muncii și corelația cu salariul minim ...................................... 121
7.6 Situația companiilor care au rămas active de la un an la altul ...................... 121
7.7. Situația companiilor care s-au inactivat de la un an la altul ........................... 123
7.8. Salariul mediu și productivitatea muncii – model econometric ...................... 124
7.9. Modelul econometric pentru firmele la care salariul mediu este aproximativ
egal cu salariul minim ...................................................................................................... 131
7.10 Concluzii ................................................................................................................... 131
SECȚIUNEA III ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA VARIABILELOR
MACRO-ECONOMICE .................................................................................................................... 133
Capitolul 8. Impactul salariului minim asupra principalilor indicatori ai pieței muncii-
Analize macroeconomice ............................................................................................................. 133
8.1 Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut ......................... 134
8.2 Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii ....................................... 138
8.3 Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate
............................................................................................................................................ 141
8.4 Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC) ................................................. 148
8.5 Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului
minim în numărul total de salariați și salariul mediu brut la nivel național. ............. 149
8.6 Scenarii de evoluție a câștigului salarial mediu brut ............................................ 155
4
8.7 Concluzii ..................................................................................................................... 157
Capitolul 9. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României
............................................................................................................................................................. 159
9.1 Relația dintre salariul minim și activitatea economică informală. Considerații
generale ............................................................................................................................. 160
9.2 Datele și metodologia ............................................................................................... 162
9.3 Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în
România ............................................................................................................................ 168
9.4 Scenarii de prognoză ale nivelului informalității ................................................... 173
9.5 Concluzii ..................................................................................................................... 176
Capitolul 10. Elaborarea a trei scenarii de evoluție a salariului minim în 2017 însoțite
de analize de impact micro și macroeconomic. ..................................................................... 177
SUMAR EXECUTIV ......................................................................................................................... 183
Bibliografie selectivă ..................................................................................................................... 194
Concluziile nu reprezinta neaparat punctul de vedere al MMFPSPV.
NOTA: Studiul este înregistrat în Registrul Drepturilor de Autor.
5
Introducere
Conform cerințelor contractuale (contract nr. 41/07.10.2016), în perioada 07.10 2016-
21.11.2016, Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției
Sociale a realizat un Raport științific în care s-au efectuat principalele analize și evaluări ale
impactului salariului minim brut garantat în plată, în concordanță cu clauzele contractuale,
termenii de referință și oferta anexă la contract astfel:
Prima secțiune ”Analiza salariului minim și impactul asupra veniturilor salariaților;
relația cu nivelul de sărăcie” , conține analize detaliate structurate în patru capitole. În
primul capitol ”Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim
brut garantat în plată” a fost realizată o analiză detaliată a principalelor surse de date
cuprinzând statisticile oficiale ale INS și EUROSTAT, statisticile oficiale administrative ale
organismelor aflate în coordonarea sau subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice (baza de date REVISAL, baza de date a Casei Naționale de
Pensii), statisticile oficiale ale Registrului Comerțului și ale Ministerului de Finanțe (ANAF).
Pe baza informațiilor disponibile din aceste surse statistice s-a efectuat o estimare a numărului
de salariați aflați la nivelul salariului minim și evoluția acestui număr în perioada 2010-2016.
Analizele efectuate au scos în evidență faptul că numărul de salariați care sunt plătiți la
nivelul salariului minim brut garantat în plată nu este un indicator măsurat direct în niciuna
dintre aceste surse de date, fiecare sursă având obiective diferite și, în consecință, indicatori
diferiți pe care îi culege și calculează. Din acest motiv, pentru fiecare sursă statistică, autorii
au decis estimarea acestui indicator utilizând variabile de tip ”proxy”, menționând de fiecare
data limitele metodologice respective și marja de încredere a estimărilor respective.
În capitolul 2 ”Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul
minim brut garantat în plată” au fost analizate principalele caracteristici ale salariaților
retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată atât din perspectivă socio-demografică, cât și
din perspectiva locurilor de muncă deținute de către aceștia, în final realizându-se un profil
suficient de detaliat al acestui grup de salariați. Deoarece sursa statistică cea mai relevată
pentru care există cele mai multe informații de interes a fost ancheta Institutului Național de
Statistciă, Ancheta asupra structurii câștigurilor salariale, elaborarea acestui profil s-a bazat,
în principal pe această sursă statistică. Deoarece baza de date REVISAL, este o bază de date
exhaustivă și nu are limite de extindere la anul curent, o parte din informațiile sale au fost
utilizate pentru crearea unui profil alternativ, pentru comparabilitate și validarea nivelului de
încredere a informațiilor. Analiza de profilare a fost extinsă la salariații plătiți cu salarii aflate
în vecinătatea salariului minim existent (de regulă salariații aflați în decilele 1 și 2 ale
distribuției salariale).
În capitolul 3 ”Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale
nivelului de trai al salariaților”, s-a realizat un profil al familiilor/ gospodăriilor în care
există persoane salariate remunerate la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată și
estimarea impactului pe care nivelul salariului minim îl are asupra unor indicatori ai nivelului
de trai (venitul mediu, venitul mediu pe decile, riscul de sărăcie, sărăcia în muncă, etc.). Mai
mult, s-a avut în vedere evaluarea interacțiunilor existente între nivelul salariului minim și
eligibilitatea pentru obținerea unor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (ex.
ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, alocația pentru susținerea familiei,
ajutorul pentru încălzirea locuinței, etc.), deoarece modificarea nivelului salariului minim este
posibil să nu se reflecte în aceeași măsură în modificarea nivelului veniturilor totale (și a
veniturilor disponibile) ale unei familii/gospodării datorită beneficiilor sociale acordate cu
testarea veniturilor care pot să potențeze efectele creșterii salariului minim asupra venitului
total al familiei. Din acest motiv, salariul minim a fost studiat în contextul mai larg al
6
veniturilor familiei/ gospodăriei. Prin tehnici de microsimulare au fost elaborate mai multe
scenarii ipotetice de modificare a nivelului salariului minim și s-au evaluat efectele fiecăruia
asupra nivelului de trai al populației. Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile
legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției
veniturilor și sărăciei, se poate analiza și din perspectiva unui element de stimulare sau, din
contră, de descurajare a participării pe piața muncii. Din acest motiv, în lucrare a fost abordată
și această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii
(calculați pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la
modificarea nivelului salariului minim. În cadrul acestor analize de microsimulare s-a studiat
care ar putea fi efectele salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea
veniturilor din punctul de vedere al eligibilității și al sumelor acordate. De asemenea, în
cadrul acestui capitol au fost analizate efectelor potențiale ale modificării nivelului salariului
minim asupra nivelului de trai al populației, având în vedere: distribuția veniturilor, sărăcia
monetară și impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă.
Conform cerințelor contractuale, în capitolul 4 ”Analiza comparativă privind starea de fapt
și evoluția în timp a salariului minim în țări ale UE și OECD”a fost realizată o analiză
detaliată privind evoluțiile salariului minim și ai indicatorilor de conjunctură ai pieței muncii
și ai stării economice și sociale care pot fi relaționați cu aceste evoluții. Abordarea a fost una
de tip comparativ între România și principalele țări membre ale UE, țări aflate în proces de
preaderare la UE, precum și unele țări dezvoltate membre ale OECD.
Secțiunea II ”Analiza impactului salariului minim asupra entităților juridice” conține
analize structurate pe doua capitole principale. Capitolul 5 ”Caracteristici ale firmelor din
România în care se concentrează cei mai mulți salariați retribuiți cu salariul minim brut
garantat în plată” conține analize de caracterizare a firmelor din România din perspectiva
numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut garantat în plată, urmărind să
evidențieze zonele economice cele mai vulnerabile la politica de creștere a salariului minim.
S-a obținut un profil al firmelor din economia națională structurat după anumite caracteristici
(activitate economică, grupă ocupațională, dimensiunea firmei, macroregiune/regiune de
dezvoltare) unde sunt concentrați cea mai mare parte din salariații retribuiți la salariul minim.
În capitolul 6 al acestei secțiuni ”Analiza situației financiare pe categorii de firme și
relația cu salariul minim” au fost realizate analize privind situațiile indicatorilor financiari ai
firmelor din România, pe categorii de firme, evidențiindu-se astfel categoriile cele mai
vulnerabile, s-au realizat analize specifice privind relația care există între salariu minim și
salariu mediu pe categorii de firme și au fost estimați numărul de salariați aflați în firmele în
care raportul dintre salariul minim și salariul mediu depășește 60% , după dimensiunea firmei,
și pentru care raportul dintre salariul minim și salariul mediu depășește 50% pe activități
economice. De asemenea, în acest capitol a fost realizată o estimare a relației care există între
salariul mediu și productivitate pe categorii de firme.
În capitolul 7 „Model econometric aplicabil la nivel de firmă (micro) pe date ANAF
pentru evidențierea legăturii dintre salariul mediu, productivitate, număr de salariați„ se aplică un model econometric pentru firmele micro pe datele disponibile furnizate de
ANAF, încercând să se analizeze comportamentul firmelor din punct de vedere al politici
salariale și să se identifice firme care au rămas active de la an la an și cele care s-au inactivat.
Secțiunea III ” Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-
economice” a fost structurată în două capitole. În capitolul 8 „Impactul salariului minim
asupra principalilor indicatori ai pieței muncii – analize macroeconomice„ se realizează
estimări privind impactul variației salariului minim asupra: câștigului salarial mediu brut, ratei
7
de ocupare și ratei de activitate totale și a ratelor de ocupare și activitate pentru femei și
bărbați , a ratelor de ocupare și activitate pentru anumite categorii de vârste ale populației
ocupate și ale populației active; productivității muncii și creșterii economice; variației
prețurilor de consum. Se investighează natura legăturii care există între variația ponderii
numărului de salariați retribuiți cu salariului minim în total salariați și variația salariului
mediu brut pe economie.
În această secțiune, ca rezultat suplimentar față de cerințele din termenii de referință, a fost
investigată existenta și natura relației care există între variația salariului minim brut pe
economie și mărimea economiei informale în cadrul capitolului 9„Impactul creșterii
salariului minim asupra informalității la nivleul României„. Au fost realizate câte trei
scenarii alternative privind impactul potential al creșterii salariului minim , pentru anul 2017,
asupra câștigului salarial mediu brut, asupra numărului total de salariați și asupra ratei de
ocupare a tinerilor, asupra dimensiunii economiei informale.
În secțiunea IV Scenarii s-au formulat 3 scenarii de creștere a salariului minim garantat ăn
plată pentru anul 2017 în 3 ipoteze, identificându-se și evaluându-se efectele asupra creșterii
numărului de salariați, a nivelului de trai și a impactului ecomomic asupra competitivității
firmei și economiei.
8
SECȚIUNEA I ANALIZA SALARIULUI MINIM ȘI IMPACTUL ASUPRA VENITURILOR
SALARIAȚILOR; RELAȚIA CU NIVELUL DE SĂRĂCIE
Capitolul I Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim brut
garantat în plată
1.1 Instituții și informații cu privire la numărul de salariți la salariul minim și ale
contractelor de muncă încheiate la nivelul salariului minim
Estimarea numărului de salariați aflați la salariul minim este o acțiune dificilă și complexă.
Este dificilă deoarece nu există instituții și instrumente cu rol de a înregistra acest indicator în
mod continuu (anual sau măcar la momentele deciziei politice cu privire la stabilirea salariului
minim garantat în plată).
Este complexă deoarece diferite instituții culeg date cu privire la numărul de salariați și la
salariile acestora, dar cu instrumente care au alte obiective decât cele privind salariul minim.
Tabel 1 – Instituții și instrumente care evidențiază informații privind salariul minim
Nr.
crt
Denumire
instituție
Denumire
instrument
de
culegere
Obiectiv
culegere
date
Periodicitatea
culegerii/
ultima dată
disponibilă
pentru studiu
Număr estimat de
salariați la salariul
minim
Detaliere
informații
1 Inspecția
Muncii
Baza de
date
REVISAL
Înregistrea-
ză
contracte
de muncă
active
Permanent/
octombrie
2016
1.541.126 –
1.563.770 contrate
active la nivelul
salariului minim în
luna octombrie
2016
Sexe, vârste,
activitate
economică,
ocupație, tip
contract, durata
timp muncă,
grupe de salarii
2 Casa
Națională
de Pensii
Baza de
date
Declarația
112
Înregistrea-
ză
contribuabil
ii la
sistemul
asigurărilor
Lunar /iunie
2016
690.088 asigurați
cu venituri la nivelul
salariul minim în
iunie 2016 (dar și
un număr de
342.365 asigurațicu
normă întreagă cu
venituri sub nivelul
salariului minim)
Sexe și grupe
de venit
3 Institutul
Național
de
Statistică
Ancheta
structurii
câștigurilor
salariale
(ASC)
Câștigul
salarial și
costul forței
de muncă
în firmele
cu peste 10
salariați
La 4 ani/
ultima
informație
octombrie
2014
664.082 salariați cu
câștig salarial
echivalent salariului
minim în formele cu
peste 10 salariați în
octombrie 2014
Sexe, vârste,
educație,
activitate
economică,
ocupație, tip
contract, durata
timp muncă,
regiuni
9
4. Institutul
Național
de
Statistică
Ancheta
asupra
Calității
Vieții - EU-
SILC
Informații
privind
veniturile și
cheltuielile
gosodăriilor
populației
Anual/2014 cu
procedură EU
de actualizare
la 2015
1.227.239 salariați
cu venituri la nivelul
salariului minim în
2015
Sexe,
vârste,nivel
educație,
componența
gospodăriei
activitate
economică,
ocupație
regiune
Diferite instrumente culeg informații cu diverse unități de observație (contracte de muncă
active, asigurați sau salariați din firme cu un număr de peste 10 angajați), fapt ce face, la
acest moment, inexactă orice evaluare cu privire la numărul de salariați aflați la nivelul
salariului minim, deoarece nu există nici o înregistrare directă cu privire la aceștia.
Din punct de vedere statistic, Ancheta structurii câștigurilor salariale ar oferi cel mai potrivit
tip de informații dacă ar fi organizată astfel încât să culeagă date și de la firme cu sub 10
salariați, iar periodicitatea ar fi anuală.
În schimb, din punct de vedere administrativ, registrul REVISAL al putea oferi informații
prețioase dacă s-ar extinde cu toți salariații din administrația publică și dacă ar fi re-
organizată astfel încât să se poată valida corectitudinea informațiilor privind codul numeric
personal și să se poată face sortări pentru același cod numeric personal, astfel încât să se
poată identifica și numărul de salariați nu numai numărul de contracte active.
Întâmpinând asemenea dificultăți de estimare (diferite unități de observare, diferite perioade
de referință, efortul echipei de cercetători s-a concentrat mai întâi pe validarea acelor tipuri
de informații care au cea mai mare legătură cu salariul minim.
1.2 Estimarea numărului de salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în
plată, utilizând sursele statistice disponibile
Numărul de contracte de muncă la nivelul salariului minim brut garantat în plată
estimați din baza de date REVISAL
Cea mai relevantă sursă statistică administrativă, cu privire la acest indicator este baza de
date REVISAL - baza cu înregistrări exhaustive privind contractele individuale de muncă
ale tuturor salariaților din România, care lucrează în economia formală, cu excepția
sectorului administrație publică. Această bază de date, deși conține informații directe cu
privire la salariile (salarii de bază, sporuri salariale) înregistrate în contractul de muncă și
informații relevante despre natura economică a locurilor de muncă aferente, are serioase
limitări și anume:
a) informațiile se referă la contracte active, ceea ce nu înseamnă număr de salariați, fapt ce
implică o supraestimare a numărului de salariați dacă operăm cu numărul de contracte. Deși
fiecare înregistrare are asociată și o variabilă de identificare a salariatului (codul numeric
personal) numărul total de salariați nu se poate estima corect, din cauza unor înregistrări
eronate ale acestui cod unic pentru aceiași persoană;
10
b) Nu se poate determina evoluția în timp a numărului de contracte de muncă, deoarece
baza nu este construită pentru a putea face interogări care să permită acest calcul;
c) Numărul de salariați care sunt retribuiți la nivelul salariului minim brut nu se poate
identifica direct decât pentru contractele de muncă cu normă de muncă întreagă. Pentru
estimarea contractelor de muncă în care salariații lucrează cu normă parțială trebuie făcute
calcule suplimentare de echivalare a normei întregi, ceea ce este greu de realizat din cauza
modului cum a fost construită baza;
d) structura contractelor de muncă după diverse variabile de interes pentru analize complexe
(caracteristici socio-economice ale salariaților, caracteristici economice ale locului de muncă)
sunt greu de realizat și necesită timp îndelungat de prelucrare, deoarece trebuie aplicate
unele metode indirecte de determinare;
e) nu se pot realiza analize mai complexe deoarece nu există în bază date și informații cu
privire la indicatorii financiari ai firmelor angajatoare (ca de exemplu cifra de afaceri, profit
brut, profit net etc.).
La momentul realizării studiului de față, autorii nu au avut la dispoziție baza de date cu
înregistrările la nivel de microdate pentru luna octombire 2016, pentru a putea face estimări
ale numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim brut garanta în plată și la
structura acestora după diverse variabile de interes, fiind puse la dispoziția echipei de
cercetători date prelucrate din bază de către angajații Inspecției Muncii.
Din prelucrările efectuate de instituția care gestionează această bază se estimează că
numărul de contracte de muncă active la nivelul salariului minim brut garantat în plată în
luna octombrie 2016 (momentul prelucrării) este cuprins între 1.541.126 și 1.563.770.
Numărul de asigurați cu venituri la nivelul salariului minim brut garantat în plată
estimați din baza de date privind drepturile de pensii.
Casa Națională de Pensii gestionează și raportează numărul de asigurați și veniturile lor. Din
informațiile furnizate de această instituție, pentru luna iunie 2016, am preluat numărul de
asigurați salariați cu normă întreagă la nivelul salariului minim respectiv 683.864 persoane,
dar și numărul de asigurați cu timp parțial la nivelul salariului minim de 6.224 persoane. În
total, după datele furnizate de Casa Națională de Pensii în iunie 2016 erau 690.088 salariați
cu salariul minim.
Am reținut faptul că numărul de asigurați care lucrau cu normă întreagă al căror salariu era
situat sub nivelul salariului minim era în luna iunie 2016 de 342.365 și numărul de
asigurați care lucrau cu timp parțial de muncă și care aveau venituri sub salariul minim era
de 646.704.
Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată
estimat pe baza anchetei derulată de Institutul Naţional de Statistica şi intitulată
“Ancheta câştigurilor salariale (ACS)”.
Microbaza ACS-2014 – așa cum a fost furnizată echipei de cercetători de către INS -
nu conține salariul de bază (de încadrare), care ar permite stabilirea directă a salariului de
11
bază minim brut pe ţară. Există în schimb suficiente variabile în microbază care permit
determinarea cu destul de multă acurateţe a salariului de încadrare (de bază al salariatului)
pe care le-am utilizat în acest studiu.
Numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna octombrie
2014
Pentru determinarea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară s-
a utilizat un algoritm prin care s-a analizat fiecare observaţie a microbazei câştigurilor
salariale care se referă la luna octombrie 2014. Prin metode indirecte, pe baza variabilelor
existente în microbaza câştigurilor salariale, s-a determinat salariul de încadrare (de bază) al
salariatului. Dacă salariul de încadrare este egal cu 900 de lei atunci salariatul se consideră
că este încadrat la nivelul salariului minim brut pe ţară.
În urma aplicării algoritmului asupra celor 295.437 de înregistrări din microbaza câștigurilor
salariale aferente lunii octombrie 2014, a rezultat un număr de 664.082 salariați încadrați la
nivelul salariului minim brut pe ţară. Acest număr se referă la salariații din firmele cu
personalitate juridică (nu include salariații din PFA –uri și întreprinderile individuale) încadrați
la funcția de bază (se referă la salariați și nu la om-posturi).
Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna
octombrie 2015
Cunoaşterea salariilor de încadrare ale salariaţilor ne-a permis să determinăm numărul
salariaţilor pe intervale salariale. În tabelul de mai jos prezentăm câteva intervale apropiate
de salariul minim brut pe ţară.
Tabel 2. Repartizarea salariaţilor pe intervale apropiate de salariul minim brut pe ţară
Nr.
int.
Limitele
intervalului
Numărul
de salariaţi
Centrul
intervalului
Centrul
intervalului
recalculat pentru
luna Oct.2015
Col. 3 x 1.10
Număr de salariaţi
încadraţi la nivelul
salariului minim în luna
octombrie 2015
0 1 2 3 4 5
1 900 - 900 664082 900 990 664082
2 901 - 925 71077 913 1004 71077
3 926 - 950 71181 938 1032 71181
4 951 - 975 54492 963 1059 0
5 976 - 1000 93186 988 etc.
6 1001 - 1025 38344 1013
7 1026 - 1050 52506 1038
8 1051 - 1075 38540 1063
9 1076 - 1100 92574 1088
Total 806.340
In cursul lunii octombrie 2015, salariul minim brut pe ţară a devenit 1050 lei, față de 900 lei
cât era în luna octombrie 2014. Raportul dintre 1050 si 900 este egal cu 1,16667. În luna
octombrie 2014, salariații încadrați la nivelul salariului minim reprezentau 16.68% din
efectivul salariaţilor.
În luna octombrie 2015 câştigul salarial mediu brut lunar a fost de 2.594 lei, față de 2.358 lei
în luna octombrie 2014, respectiv un raport de 1,10. Deducem că a avut loc o creştere mai
12
mare a salariului minim decât a salariului mediu. Salariile salariaților plasate peste
salariul minim au crescut cu doar 8.665%. Vom înmulți centrele de interval din coloana 3 cu
1 și obținem centrele de interval recalculate. Din coloana 5 observam că centrele de interval
ale primelor 3 linii de date constituie salariaţii încadrați la nivelul salariului minim în luna
octombrie 2015, in număr de 806.340.
Observam că salariaţii de pe linia 4, coloana 2 au centrul de interval apropiat de 1050 lei. Ei
vor fi primii care vor intra in numărul minim aferent lunii iulie 2016.
Estimarea numărului de salariaţi încadraţi cu salariul minim brut pe ţară în luna iulie
2016
Folosind un procedeu de estimare asemănător celui din paragraful precedent, pentru luna
iulie 2016 s-au recalculat centrele de interval cu factorul 1,219254, care reprezintă raportul
dintre câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2016 în raport cu luna octombrie 2014.
Din luna mai 2016 salariul minim brut pe țară a fost stabilit la nivelul de 1250 lei. A rezultat
un număr de 992.362 de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară.
Dacă la valoarea estimată din ancheta ASC s-ar adăuga numărul de salariați retribuiți cu
salariul mediu la nivelul salariului minim, estimați din baza de date a Registrului Comerțului,
pentru microfirmele din 2015 ( cca.285.021) , numărul salariaților retribuiți cu salariul minim
în anul 2015 ar fi de: 806.340+285021.=1.091.361 persoane fără numărul de posturi multiple
pentru aceiași persoană.
De asemenea, adăugarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim în
microfirmele existente la cifrele estimate din ancheta ASC oferă o estimare rezonabilă a
numărului de salariați total retribuiți la nivel salariului minim astfel:
2014: 664.082 + 285.021= 949.103 persoane
2015= 806.340+285.021=1.091.361 persoane
2016=992.362+308.044= 1.300.406 persoane
1.3. Estimarea efectivul salariaților și numărul de om-posturi din economie
În paragraful anterior am determinat numărul de salariați încadrați la nivelul salariului minim
în luna octombrie 2014 ca fiind de 664082 persoane pe baza anchetei privind câștigurile
salariale (circa 295000 salariați intervievați). Fiecare înregistrare a microbazei câștigurilor
salariale are un coeficient de extindere. Prin extindere rezultă un efectiv al salariaților de
4.385.055 de persoane la nivel național.
În metodologia statistică referitoare la determinarea efectivului salariaților se precizează că
nu intră în efectivul salariaților, salariații detașați la lucru în străinătate și cei care cumulează
mai multe funcții și nu au funcția de bază la unitatea respectivă. Deducem că numărul de
664.082 are eliminate din el înregistrările multiple, adică se referă la persoane si nu la om-
posturi. Mai precis, în acest număr un salariat apare o singură dată.
13
Ne propunem să facem o estimare a numărului de om posturi pe care le ocupă acești
664.082 salariați încadrați la nivelul salariului minim în luna octombrie 2014. Vom considera
mai multe variante:
• O variantă pesimistă (V1) în care acești salariați ocupă puține posturi
• O variantă medie (V2) în care acești salariați ocupă ceva mai multe posturi
• O variantă optimistă (V3) în care acești salariați ocupă multe posturi
Vom determina mai întâi modul cum se distribuie în luna octombrie 2014 cei 664.082
salariați in funcție de numărul de ore lucrate. Această distribuție se prezintă în tabelul
următor, împreună cu cele trei variante considerate.
În varianta optimistă V3 considerăm că salariații încadrați la nivelul salariului minim și
care au avut program parțial de lucru ocupă mai multe posturi astfel încât ei să câștige la
nivelul salariul minim. În varianta pesimistă am considerat frecvent că salariații se mulțumesc
cu mai puțin, cu circa 60% din salariul minim.
Varianta V2 este o variantă intermediară și este situată între variantele V1 și V3.
Variantele V1, V2 și V3 au primit coeficienți de multiplicare (numere mai mari sau
egale cu 1).
Tabel 3. Distribuția salariaților încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară în funcție de
orele lucrate
Nr.
crt.
Programul
de
lucru
Număr de
salariați
încadrați cu
salariul
minim
% din
program
ul normal
de lucru
V1
V2
V3
Col. 2 x
Col. 4
Col. 2 x
Col. 5
Col. 2 x
Col. 6
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 23 de ore 5321 12.50 4 6 8 21284 31926 42568
2 Între 24 și 45 de
ore
452 18.75 2.5 3.75 5 1130 1695 2260
3 46 de ore 34447 25.00 2 3 4 68894 103341 137788
4 Între 47 și 91 de
ore
5833 37.50 1.5 2.25 3 8750 13124 17499
5 92 de ore 73364 50.00 1.5 1.75 2 110046 128387 146728
6 intre 93 si 137 de
ore
3135 62.50 1.2 1.4 1.6 3762 4389 5016
7 138 de ore 9303 75.00 1 1.165 1.33 9303 10838 12373
8 Intre 139 si 183
de ore
440 87.50 1 1.07 1.14 440 471 502
9 184 de ore 513255 100.00 1 1 1 513255 513255 513255
10 peste 184 de ore 18532 peste
100.00
1 1 1 18532 18532 18532
Total 664082 755.396 825.958 896.521
Diferența 91314 161876 232439
Nota: În luna octombrie 2014 programul normal de lucru a fost de 184 ore
Dacă acceptăm varianta medie, deducem că în luna octombrie 2014, 664.082
salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară ocupau un număr de 825.958 posturi
14
(cu 24.4% mai mult decât numărul lor). Aceste efective ale salariaților se referă la salariați și
la posturi din firmele cu personalitate juridică.
Salariați încadrați la nivelul salariului minim brut pe țară pot exista și în întreprinderi
fără personalitate juridică (PFA-uri, întreprinderi de tip I și II, salariați încadrați de către
persoane fizice, etc.). Accesul la baza de date lunară REVISAL la nivelul anului 2014 (o
înregistrare se referă la un om-post în fiecare lună) ar putea contribui la cunoașterea mai
bună a structurii angajaților din întreprinderile fără personalitate juridică.
Aplicând metodologia de estimare a numărului de om-posturi pe baza numărului de salariați
din ancheta ASC din 2014 utilizând distribuția acestora pe numărul de ore lucrate s-a
estimat, pentru anul 2014 un număr de 804.340 de om-posturi (varianta medie).
Presupunând că distribuția salariaților pe numărul de ore lucrate s-ar menține constantă, iar
numărul de salariați retribuiți la salariul minim din microfirmele (0-9 salariați) și-ar menține
trendul de creștere de cca. 1.04 s-ar putea estima un număr de om-posturi pentru anii 2014,
2015,2016 astfel:
2014: 804.340 + 285.021 = 1.089.361 om-posturi
2015: 1.003.086 + 296.197=1.299.283 om posturi
2016: 1.234.498 + 308.044 = 1.542.542 om-posturi
Se poate observa că numărul de om-posturi estimat astfel este aproape similar cu numărul
de contracte de muncă înregistrate în baza REVISAL, ceea ce arată că utilizarea ca referință
pentru estimarea numărului de salariați retribuiți la salariul minim brut a anchetei ASF și
extinderea acesteia pentru anii 2015, 2016 și 2017 este o opțiune rezonabilă.
1.4. Scenarii de evoluție a numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim
brut pe țară și a salariului mediu în iulie 2017
Pornind de la estimările privind numărul de salariați retribuiți la salariul minim brut garantat în plată din baza de date ASC s-au propus trei scenarii de evoluție a acestui număr , pentru anul 2017, luând în considerare diferite variante de creștere a câștigului salarial mediu și a salariului minim.
Scenariul 1: presupune o creștere a câștigului salarial brut cu cca. 5% , iar salariul minim crește cu 4%; 8%; 12%; 16% 20%;
Scenariul 2 presupune că salariul minim și câștigul salarial mediu cresc comparabil
Scenariul 3. Presupune că ponderea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim în total salariați rămâne stabilă pentru anul 2017
Rezultate: Scenariul 1. Câștigul salarial mediu crește cu 5%, iar salariul minim crește cu 4%, 8%, 12%, 16% și 20% Estimarea numărului de salariați când salariul mediu crește cu 5% (variantă
pesimistă). Pentru intervalul de un an, iulie 2016 - iulie 2017 vom presupune o creştere a
salariului mediu la nivelul economiei naţionale de 5% Vom înmulți factorul 1,219254 cu
1,05 si vom obține noul factor de actualizare al intervalelor salariale (inclusiv a centrului de
interval). Acest factor este egal cu 1,28.
15
Tabel 4. Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară,
pe variante ale acestuia, in luna iulie 2017
Vari-
anta
Nivelul
salariului
minim
la 1 iulie
2017
Procentul de
creştere al
salariului minim
faţă de 1250 lei
corespunzător
lunii iulie 2016 (%)
Număr de
salariaţi
încadraţi la
nivelul
salariului
minim brut
pe ţară
Creşterea
numărului de
salariaţi
încadraţi la
nivelul salarial
minim faţă de
luna iulie 2016
(%)
Comparație cu
luna iulie 2016
0 1 2 3 4 5
1 1300 4.0% 992362 0.00% Numărul de
salariaţi nu se
modifică
2 1350 8.0% 1044868
5.29% Numărul de
salariaţi creste cu
52506
3 1400 12.0% 1175982
18.5% Numărul de
salariaţi creste cu
183620
4 1450 16.0% 1269259
29.9% Numărul de
salariaţi creste cu
276897
5 1500 20.0% 1371256 38.2% Numărul de
salariaţi creste cu
378894
Nota: S-a presupus o creştere a salariului mediu brut lunar de 5% in luna iulie 2017,
comparativ cu luna iulie 2016
In luna iulie 2016 salariul minim are valoarea de 1250 lei.
Daca în cursul lunii iulie 2017, salariul minim devine 1300 lei, acesta va avea o creştere de
4%. Deoarece creşterea salariului mediu brut a fost estimată la 5%, numărul de salariaţi
încadrați la nivelul salariului minim nu se modifică.
Dacă în luna iulie 2017 nivelul salariului minim devine 1350 lei, numărul de salariaţi încadraţi
la nivelul salariului minim creşte cu 52506 salariați, etc.
Când salariul minim se majorează cu 4% (1300 lei) numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim rămâne constant Când salariul minim se majorează cu 8% (1350 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 5,29% Când salariul minim se majorează cu 12% (1400 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 18,5% Când salariul minim se majorează cu 16% (1450 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 29,95% Când salariul minim se majorează cu 20% (1500 lei), numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim creşte cu 38,2%
Se observă că majorările salariului minim cu mai mult de 12% amplifică creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim.
16
Scenariul 2. când salariul minim si câştigul salarial mediu cresc comparabil. În cursul anului 2016 se prefigurează un nivel redus al indicelui preţurilor de consum. Din
această cauză nu raportăm creşterea salariului minim la rata inflaţiei pentru anul 2017.
Să presupunem că evoluţia salariului minim în anul 2017 va fi comparabilă cu evoluţia
câştigului salarial mediu brut.
Dacă salariul minim devine 1325 de lei in cursul lunii iulie 2017 avem o creștere de 6% faţă
de 1 iulie 2016 (1% în plus faţă de evoluţia câştigului salarial mediu brut).
Tabel 5. Număr de salariaţi încadrați la nivelul salariului minim brut pe ţară,
când salariul minim şi câştigul salarial mediu brut lunar cresc comparabil
Vari-
anta
Nivelul
salariului
minim
Procentul de
creştere al
salariului minim
faţă de 1250 lei
corespunzător
lunii iulie 2016 (%)
Număr de
salariaţi
încadraţi la
nivelul
salariului
minim brut
pe ţară
Creşterea
numărului de
salariaţi
încadraţi la
nivelul salarial
minim faţă de
luna iulie 2016
(%)
Comparatie cu
luna iulie 2016
0 1 2 3 4 5
1 1250 0.0% 992362 0.00%
2 1325 6.0% 992362 0.00%
Nota: S-a presupus o creştere a câştigului mediu brut lunar de 5% (variantă pesimistă) in
luna iulie 2017, comparativ cu luna iulie 2016
Observăm că o creştere uşoară (de 1%) a salariului minim faţă de câştigul salarial (anticipat
ca fiind de 5%) nu măreşte numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim (când
inflația este scăzută iar economia este în creștere accentuată, câștigul salarial nominal brut
poate depăși semnificativ pragul de 5%; deoarece inflația este scăzută, creșterile salariale
nominale brute sunt aproape comparabile cu cele reale). Chiar dacă câștigul salarial nominal
brut va depăși valoarea de 6% cu cât s-a presupus că va crește salariul minim brut, acest
lucru ar putea să conducă la scăderea ponderii angajaților plătiți la nivelul salariului minim,
care în prezent este mult prea mare în numeroase activități din economia națională. Agenții
economici micro și mici sunt puternic afectați de nivelul salariului minim actual.
Scăderea ponderii salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților se poate realiza printr-o creștere mai lentă a salariului minim comparativ cu câștigul salarial mediu brut (de exemplu, când se estimează pentru un orizont de timp de un an o creștere a câștigului salarial mediu brut de 7%, salariul minim brut pe țară va crește doar cu 5-6%). Scenariul 3. Estimarea ponderii numărului salariaţilor incadraţi la nivelul salariului minim în numărul total al salariaţilor Anul 2017 fiind an pentru prognoză, s-au considerat mai multe niveluri ale salariului minim (aferente lunii octombrie a fiecărui an). S-a determinat ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor. Aceasta variază de la 8,04% în anul 2010 şi până la 21,01% în anul 2016. Ponderile ridicate sunt specifice anilor 2014, 2015 si 2016.
17
Calculele de prognoză pentru anul 2017 indică o pondere de 28,43% dacă salariul minim brut creşte de la 1250 de lei la 1500 de lei (creştere cu 20% a salariului minim). Creșterile moderate ale salariului minim de la 1250 de lei la 1300 sau 1325 de lei stabilizează ponderea numărului salariaților încadrați la nivelul salariului minim. Creşterea semnificativă a ponderilor în anul 2016 comparativ cu 2010 se explică prin creşterea mai accelerată a salariului minim decât a câştigului mediu salarial la nivelul economiei naţionale.
Tabel 6. Salariul minim şi numărul de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim
Nr.
crt.
An
Efectivul
total al
salariaţilor
Număr de
salariaţi
încadrați la
nivelul
salariului minim
Ponderea numărului de
salariaţi încadraţi la nivelul
salariului minim în efectivul
total al salariaţilor (%)
Salariul
minim
brut pe
ţară
0 1 2 3 4 5
1 2010 4162500 334836 8,04 600
2 2011 4201200 245215 5,84 670
3 2012 4320900 270160 6,25 700
4 2014 4449100 664082 14,93 900
5 2015 4587400 806340 17,58 1050
6 2016 4722300 992362 21,01 1250
7 2017 4822663 992362 20,58 1300
8 2017 4822663 992362 20,58 1325
9 2017 4822663 1044868 21,67 1350
10 2017 4822663 1175982 24,38 1400
11 2017 4822663 1269259 26,32 1450
12 2017 4822663 1371256 28,43 1500
Notă: Pentru anul 2017 s-au considerat mai multe nivele ale salariului minim brut pe ţară
Sursa datelor: Prelucrări după date ale Institutului Naţional de Statistică
Analiza legăturii între ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului
minim în efectivul total al salariaţilor (care este considerată variabila dependentă şi o notăm
cu y) şi salariul minim brut pe ţară (care este considerată variabila independentă sau
factorială pe care o notam cu x) indică o legătura de tip liniar şi directă.
18
Fig. 1 Ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim
Modelele aplicate și calculele de validare a acestora se prezintă în anexa 1.
Interpretare: Când salariul minim ajunge la 1600 de lei, ponderea in efectivul
salariaţilor a acelora încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară atinge pragul de
28.9%.
Scenarii de evoluţie a cȃştigului salarial mediu brut
Pe baza modelului econometric estimat anterior, am construit 3 scenarii de evoluţie a
cȃştigului salarial mediu brut, ȋn funcţie de posibilele valori viitoare ale salariului minim.
Modelul econometric utilizat este următorul:
Ipoteze de lucru
Pentru a extinde seriile de date pentru perioada Q2_2016 Q4_2017, am utilizat
diferite metode de prognoză. Astfel:
Pentru productivitatea muncii am prognozat cele 7 valori de interes utilizȃnd ȋn
Eviews tehnica exponential smoothing – metoda Holt-Winters, adică un model
multiplicativ care ia in considerare şi sezonalitatea seriei de date.
Pentru rata somajului am folosit exponential smoothing – metoda Holt-Winters
simplă, fără sezonalitate.
Am construit 3 scenarii, ȋn funcţie de valorile viitoare ale salariului minim:
1) Scenariul de bază este cel ȋn care salariul minim brut garantat ȋn plată este
menţinut la nivelul de 1250 de lei şi ȋn anul 2017;
19
2) Scenariul alternativ 1 presupune creşterea cu 10% a salariului minim brut,
avȃnd valoarea de 1375 lei pe parcursul celor 4 trimestre ale anului 2017
3) Scenariul alternativ 2 ia ȋn considerare o creştere a salariului minim brut de
20% pentru anul 2017 (1500 lei).
Tabel 7 Rezultatele scenariilor
An Trim
SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3
castig
salarial
mediu brut
salariul
minim
castig
salarial
mediu brut
salariul
minim
castig
salarial
mediu brut
salariul
minim
2016
q1 2762.05 1050 2762.05 1050 2762.05 1050
q2 3194.77 1183 3194.77 1183 3194.77 1183
q3 3509.21 1250 3509.21 1250 3509.21 1250
q4 3563.34 1250 3563.34 1250 3563.34 1250
2017
q1 3345.36 1250 3595.00 1375 3839.14 1500
q2 3405.86 1250 3660.02 1375 3908.58 1500
q3 3588.41 1250 3856.19 1375 4118.06 1500
q4 3643.52 1250 3915.41 1375 4181.31 1500
Toate cele 3 scenarii relevă o tendinţă crescătoare a cȃştigului salarial mediu brut pe
parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit. Vom analiza evoluţia diferită
a cȃştigului salarial mediu brut ȋn cazul celor 3 scenarii realizate prin comparaţie:
Tabel 8 analiza comparativă a scenariilor
SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3
Ipoteză: Salariul minim se
menţine la nivelul de 1250 lei
ȋn anul 2017
Ipoteză: Salariul minim
creşte cu 10% (fiind 1375 lei
ȋn anul 2017)
Ipoteză: Salariul minim
creşte cu 20% (fiind 1500 lei
ȋn anul 2017)
Comentarii
Ritmul de creştere al
cȃştigului mediu de la un
trimestru la altul ȋn anul 2017
variază ȋntre 1,5% (trimestrul
3) şi 5,4% (trimestrul 3), ȋnsă
trebuie menţionat faptul că
valoarea estimată pentru
q1_2017 este mai mică decȃt
cea din q4_2016, relevȃnd
influenţa celorlaltor variabile
din model.
Comentarii
Ritmul de creştere al
cȃştigului mediu de la un
trimestru la altul ȋn anul 2017
variază ȋntre 0,9% (trimestrul
1) şi 5,4% (trimestrul 3).
Comentarii
Evoluţia cȃştigului salarial
mediu brut de la un trimestru
la altul ȋn anul 2017 a fost
una crescătoare,
ȋnregistrȃndu-se ritmuri de
creştere ȋntre 1,54%
(trimestrul 4) şi 7,74%
(trimestrul 1).
Comparȃnd cu acelaşi
trimestru al anului anterior,
se observă ȋn 2017 o
creştere a cȃştigului salarial
Analizȃnd ritmul de creştere
al cȃştigului salarial mediu
brut faţă de trimestrul
corespunzător al anului
Comparȃnd cu acelaşi
trimestru al anului anterior,
se observă ȋn 2017 o
creştere a cȃştigului salarial
20
mediu brut de 21,12% pentru
q1, 6,61% ȋn q2, apoi 2,26%
ȋn trimestrul 3, respectiv
2,25% ȋn trimestrul 4 al
anului 2017 faţă de q4 2016.
precedent, se observă valori
ȋntre 9,89% (trimestrul 4) şi
30,16% - ȋn trimestrul 1
2017, comparativ cu
trimestrul 1 al anului 2016.
mediu brut de 39% ȋn
trimestrul 1 2017 faţă de q1
2016, de 22,34% aferent
trimestrului 2, respectiv
17,35% ȋn trimestrul 3 şi
17,34%ȋn trimestrul 4.
Ritmul mediu anual de
creştere a salariului mediu
brut a fost de 7,32%.
Ritmul mediu anual de
creştere a salariului mediu
brut a fost de 15,33%.
Ritmul mediu anual de
creştere a salariului mediu
brut a fost de 23,16%.
Concluzii
Cele trei scenarii de evoluţie a cȃştigului mediu construite indică menţinerea tendinţei
crescătoare a acestui indicator pe parcursul anului 2017. Foarte important este ȋnsă modul ȋn
care salariul minim influenţează amploarea acestei evoluţii crescătoare.
Comparȃnd cȃştigurile salariale medii brute estimate pentru cele patru trimestre ale
anului 2017 cu valorile din trimestrele corespunzătoare ale anului precedent, observăm o
diminuare a ritmului de creştere de la q1 spre q4 pe toate cele 3 scenarii. Acest fenomen se
datorează ȋn principal majorării salariului minim din anul 2016, fapt ce a antrenat creşterea
salariului mediu ȋn a doua parte a anului 2016.
Ca rezultat de ansamblu, pe scenariul de bază (salariul minim ȋşi menţine valoarea de
1250 lei ȋn anul 2017), cȃştigul salarial mediu brut va fi ȋn anul 2017 cu 7,32% mai mare
decȃt valoarea din 2016. Această creştere este semnificativ mai mare ȋn cadrul scenariului 2
(salariul minim creşte cu 10% ȋn 2017), de 15,33% şi ȋn mod evident, scenariul 3 relevă o
creştere şi mai mare a cȃştigului mediu aferent anului 2017, comparativ cu 2016, de 23,16%.
Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim antrenează creşterea cȃştigului salarial mediu
brut, ceea ce este normal, ȋnsă prin comparaţie, cȃştigul salarial nu păstrează proporţiile
creşterii salariului minim: ritmul de creştere al cȃştigului este mai mare decȃt cel al salariului
minim cu 7,32 puncte procentuale ȋn cadrul scenariului 1, cu 5,33 pp ȋn scenarul 2 şi cu doar
3,16 pp ȋn scenariul 3. Aceste rezultate indică ajustarea normală a cȃştigului salarial mediu
la condiţiile economice, faptul că ȋn realitate există constrȃngeri şi limite ȋn creşterea
salariilor, iar majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale
şi ale cȃştigului mediu.
21
Capitol 2. Trăsături ale profilului socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul
minim brut garantat în plată1
2.1. Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu
salariul minim rezultate din datele INS – Ancheta Structurii Câștigurilor
A. Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice principalele aspecte
privind salariații care au un câștig salarial brut lunar echivalent cu salariul minim brut
garantat în plată din firmele cu peste 10 salariați sunt:
În anul 2014 ponderea cea mai ridicată a celor care aveau câștiguri brute lunare la
nivelul salariului minim aparţine salariaților bărbaţi, din grupa de vârstă 35-44 de
ani cu nivel educațional mediu (14,7%). Față de anul 2010 s-a modificat doar
structura pe sexe, restul rămânând similare.
Se remarcă o dinamică accentuată (de peste 2,6 ori) a numărului celor cu câștiguri
brute lunare la nivelul salariului minim în anul 2014 faţă de anul 2010: de la 220.811
de salariaţi în anul 2010 la 577.565 salariaţi în anul 2014.
Ponderea bărbaților salariați având un câştig brut lunar echivalent salariului minim
brut pe ţară garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut
cu 10,1 pp față de anul 2010.
Salariații cu vârste sub 24 ani au înregistrat dinamici accentuate în 2014 față de 2010
(creștere cu 14,1 pp), la fel și cei cu vârste de 25-34 ani (9,1 pp).
Ponderea salariaților cu nivel educaţional mediu având câştiguri brute lunare
echivalente salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor cu nivel
educaţional mediu au crescut cu 11,1 pp în anul 2014 faţă de anul 2010.
B. Din punct de vedere al caracteristicilor locurilor de muncă, principalele aspecte
specifice profilării salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se regăsesc la nivelul
salariului minim brut lunar garantat în plată din firmele cu peste 10 salariați sunt:
Domeniul de activitate CAEN 2 digiţi: În anul 2010, salariații remunerați la nivelul
salariului minim se poziționau în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiți - 84 -
Administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public (34,3%), 10 -
Industria alimentară (9,2%) și 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor
și motocicletelor (6,8%). În octombrie 2014, această distribuţie a salariaţilor în funcţie
de domeniul de activitate al firmei se menţine. Diferenţele procentuale faţă de anul
2010 sunt de -25,5 pp în cazul salariaţilor din firmele cu cod CAEN 84, respectiv -2,1
pp pentru cei din firme cu cod CAEN 10 şi +2,5 pp în cazul salariaţilor din firme cu
cod CAEN 47.
Grupa ocupaţională COR 2 digiţi: Potrivit datelor de anchetă culese în luna octombrie
2010, salariații remunerați la nivelul salariul minim brut aveau preponderent ocupații
1 Analiza s-a realizat pe baza datelor din Ancheta structurii câştigurilor salariale (ASC), din anul 2014, având ca
perioadă de referinţă luna octombrie realizată de Institutul Naţional de Statistică. Pentru verificarea limitelor de
stabilitate a rezultatelor în timp, s-au realizat analize comparative pentru anii 2010 și 2014 ( ancheta se realizează
din patru în patru ani). Aspectele metodologice ale analizei sunt descrise în ANEXA 1. la acest capitol.
22
din grupele ocupaționale 2 digiți - 53 - Personal de îngrijire (30,6%) și 93 - Muncitori
necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi
(20,5%). În ceea ce privește ocupațiile deținute de salariații remunerați la nivelul
salariul minim, în octombrie 2014 aceştia aveau ocupații din grupele 93 - Muncitori
necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi
(18,6%), 53 - Personal de îngrijire (9,1%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la
instalaţii şi utilaje mobile (7,9%).
Felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi în timp parţial):
Analiza salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim garantat în plată evidenţiază
o concentrare a acestora în contractele de muncă cu timp complet de lucru (peste
90%), indiferent de momentul anchetei (octombrie 2010 sau octombrie 2014).
Această structură se păstrează şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de
momentul anchetei.
Tipului contractului de muncă: Salariații având un câștig brut lunar echivalent
salariului minim brut garantat în plată care aveau contract pe perioadă nedeterminată
erau majoritari în octombrie 2014, reprezentând 96,6% din total, pondere în creştere
cu 3 pp. comparativ cu octombrie 2010.
Vechimea în întreprindere Structura salariaților având un câștig brut lunar echivalent
salariului minim brut garantat în plată după vechimea în întreprindere ne arată faptul
că în octombrie 2014, 20,3% dintre salariați aveau experiență de sub un an la locul
de muncă, în creştere cu 3,1 pp comparativ cu octombrie 2010. Distribuția pe grupe
de vechime arată că valorile cele mai crescute ale salariaților remunerați cu salariul
minim brut pe ţară corespund salariaţilor încadrați în grupa de vechime 1-5 ani:
54,3% din salariații investigaţi în octombrie 2014 (scădere cu 5,1 pp comparativ cu
anul 2010).
Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel naţional, la nivel de ramură, la nivel de
grup de unităţi/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip, fără
contract de muncă): În octombrie 2014, 74,8% dintre salariați lucrau în întreprinderi
cu contracte colective la nivel de întreprindere/unitate sau angajator.
Forma de proprietate a întreprinderii este predominant privată - 83,4% din salariaţii
remuneraţi la nivelul salariului minim lucrau în astfel de organizaţii în octombrie 2014
(pondere în creştere cu 27,2 pp comparativ cu octombrie 2010). Structura salariaților
din sectorul public s-a păstrat relativ constantă în timp, însă raportat la salariații
remunerați la nivelul salariului minim, ponderea acestora scade în anul 2014
comparativ cu anul 2010, cu 27,2 pp.
Distribuţia geografică a salariaţilor (pe macroregiuni): În octombrie 2014 se observă o
concentrare clară a salariaților retribuiţi la nivelul salariului minim brut garantat în
plată la nivel naţional, în Macroregiunea 3 (Regiunile Sud Muntenia şi Bucureşti-
Ilfov). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de anul anchetei,
concentrarea salariaților se constată în organizaţii ce activau tot în Macroregiunea 3.
Distribuţia salariaţilor după mărimea întreprinderii (după numărul de salariaţi), arată
că cea mai mare parte a salariaţilor remuneraţi la salariul minim lucrau în octombrie
2014 în firme de dimensiuni mici şi mijlocii – 83,1%, comparativ cu 78,8% în
octombrie 2010. La data anchetei în anul 2014, salariaţii cu ocupaţii precum 52 -
Lucrători în domeniul vânzărilor (69%), 71 - Muncitori constructori şi asimilaţi,
exclusiv electricieni (69,1%), 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi
(61,6%) şi 51 - Lucrători în domeniul serviciilor personale (65%), lucrau în organizaţii
23
de dimensiuni mici, în timp ce 43% dintre salariaţii remuneraţi la salariul minim ce
aveau ocupaţii din grupa 91 - Personal casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii de
dimensiuni foarte mari.
Analiza după tipului contractului de muncă şi după mărimea întreprinderii, reflectă
faptul că salariații având un câștig brut lunar echivalent salariului minim brut garantat
în plată, cu contracte pe perioadă determinată de timp se regăseau în firmele mici, cu
10-49 salariați (39,6%) și în firme de dimensiuni medii, cu 50-249 salariați (23,1%).
Distribuția salariaților după mărimea întreprinderii și după vechimea în întreprindere
arată faptul că în octombrie 2014, peste jumătate dintre salariații remuneraţi la nivelul
salariului minim aveau o vechime în muncă de sub 1 an și se regăseau în firme de
mici dimensiuni, de 10-49 salariați (62,2%), urmați de salariații cu o vechime cuprinsă
între 1-5 ani ce lucrau tot în cadrul firmelor de mici dimensiuni (53,2%).
Ponderea salariaţilor având un câştig brut lunar echivalent salariului minim brut
garantat în plată în total salariaţi (grupa ocupaţională în care îşi derulau preponderent
activitatea): În octombrie 2014, salariații remuneraţi la salariul minim din grupa
ocupaţională 53 - Personal de îngrijire reprezintă 46,9% din totalul salariaților
investigați din ocupația respectivă, în timp ce salariaţii cu ocupaţii din grupele COR 2
digiţi 33 - Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi și 72 - Muncitori calificaţi în
metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi, reprezintă 8,2%, respectiv 9,8% din
totalul salariaților investigați din ocupațiile respective.
Principalele aspecte specifice profilării salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se
regăsesc în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată
A. Caracteristici socio-demografice:
În anul 2014 ponderea cea mai ridicată a celor care aveau câştiguri brute lunare
situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată aparţine salariaţilor
bărbaţi din grupa de vârstă 35-44 de ani cu nivel educaţional mediu (14,8%).
Faţă de anul 2010 s-a modificat doar structura pe sexe, restul rămânând similare.
Se remarcă o dinamică accentuată (de peste 2,2 ori) a numărului celor cu câştiguri
situate în vecinătatea salariului minim brut garantat în plată în anul 2014 faţă de anul
2010: de la 406.552 de salariaţi în anul 2010 la 889.604 salariaţi în anul 2014.
Ponderea bărbaţilor salariaţi având un câştig brut lunar situat în vecinătatea salariului
minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor de sex masculin din 2014 a crescut
cu 13,6 pp. faţă de anul 2010.
Salariaţii cu vârste sub 24 ani au înregistrat dinamici accentuate în 2014 faţă de 2010
(creştere cu 18,6 pp.), la fel şi cei cu vârste de 25-34 ani (12,3 pp.).
Ponderea salariaţilor cu nivel educaţional mediu având câştiguri brute lunare
echivalente salariului minim brut garantat în plată în totalul salariaţilor cu nivel
educaţional mediu au crescut cu 15,0 pp. în anul 2014 faţă de anul 2010.
B. Caracteristici ale locurilor de muncă:
Domeniul de activitate CAEN 2 digiţi: Potrivit datelor de anchetă din luna octombrie
2010, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila inferioară
distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor se poziţionau
preponderent în firme ce activau în domeniile CAEN 2 digiţi Administraţie publică şi
apărare, asigurări sociale din sistemul public (24,2%). La mare distanţă de salariaţii
din organizaţiile din acest sector de activitate, cu o pondere între 6-8,6%, se aflau cei
din Învăţământ, Industrie alimentară şi Comerţ cu amănuntul, cu excepţia
24
autovehiculelor şi motocicletelor; aceste domenii se păstrează oarecum şi atunci
când ne raportăm la toată populaţia de salariaţi. În cazul anchetei derulate în
octombrie 2014, salariaţii care lucrau în firme din sectoarele de activitate ce
concentrau majoritatea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în
decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor prezintă
ponderi mult mai echilibrate, situate între 6-9%, între următoarele domenii de
activitate: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor,
Activităţi de investigaţii şi protecţie şi Administraţie publică şi apărare, asigurări
sociale din sistemul public; domenii care se păstrează oarecum şi atunci când ne
raportăm la toată populaţia de salariaţi.
Grupa ocupaţională COR 2 digiţi: În octombrie 2010, salariaţii ale căror câştiguri
salariale brute se regăseau în decila inferioară a distribuţiei câştigurilor salariale brute
ale tuturor salariaţilor aveau ocupaţii din grupele ocupaţionale Muncitori necalificaţi în
industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (20,9%) şi
Personal de îngrijire (20,2%), apoi Personal casnic şi de serviciu (9,8%) şi Muncitori
în salubritate şi alţi lucrători necalificaţi (9,7%). În octombrie 2014, salariaţii ale căror
câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor
salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau ocupaţii din grupele ocupaţionale
Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi
transporturi (16,7%), Lucrători în servicii de protecţie (9,1%), Conducători de vehicule
şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (8%), Lucrători în domeniul vânzărilor (8%),
Lucrători în domeniul serviciilor personale (7,2%) şi Personal casnic şi de serviciu
(7,1%), etc.
Felul contractului de muncă (program de lucru în timp complet şi în timp parţial):
Analiza salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decila/decilele
inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor evidenţiază o
concentrare a acestora în contractele de muncă cu timp complet de lucru (peste
90%), indiferent de momentul anchetei (octombrie 2010 sau octombrie 2014).
Această structură a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în
decila/decilele inferioare distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor
se păstrează şi la nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent de momentul
anchetei (chiar peste 95%).
Tipul contractului de muncă (cu durată determinată şi nedeterminată): Din salariaţii
ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale distribuţiei
câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, 96,6% aveau contract cu perioadă
nedeterminată în octombrie 2014, pondere în creştere cu 1,8 pp. comparativ cu
octombrie 2010.
Vechimea în întreprindere: În octombrie 2014 se constată că în proporţie de 18,7%,
salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se regăseau în decilele inferioare ale
distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor aveau experienţă sub un
an în întreprindere (pondere în creştere cu 2,8 pp. comparativ cu octombrie 2010).
Valorile cele mai relevante sunt înregistrate de salariaţii cu vechimea în întreprindere
cuprinsă între 1-5 ani, unde se regăsesc 54,1% din salariaţii investigaţi în octombrie
2014 (pondere în scădere cu 2,6 pp. comparativ cu octombrie 2010).
Tipul contractului colectiv de muncă (la nivel naţional, la nivel de ramură, la nivel de
grup de unităţi/regiune, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator, alt tip, fără
contract de muncă): Contractele colective de muncă sunt, în peste jumătate dintre
cazuri, la nivel de întreprindere/unitate sau angajator (75% în octombrie 2014).
25
Forma de proprietate a întreprinderii este dominant privată: 84,6% în octombrie 2014
(în creştere cu 25,3 pp. faţă de octombrie 2010). Structura salariaţilor din sectorul
public s-a păstrat relativ constantă în timp, însă raportat la salariaţii ale căror câştiguri
salariale brute se află în decila/decilele inferioară distribuţiei câştigurilor salariale
brute ale tuturor salariaţilor, procentual în octombrie 2010 se înregistrau 40,7%, fiind
în scădere accentuată în octombrie 2014 (15,4%). În sectorul public se regăsesc în
octombrie 2014, 137.430 salariaţi în decilele inferioare distribuţiei câştigurilor
salariale.
Distribuţia geografică a salariaţilor (pe macroregiuni): În octombrie 2014, apar mutaţii
în repartiţia geografică a salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în
decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi se
observă o concentrare mai pregnantă în Macroregiunea 3 care include regiunile Sud
Muntenia şi Bucureşti-Ilfov (32,2%). La nivelul întregii populaţii de salariaţi, indiferent
de momentul anchetei – octombrie 2010, respectiv octombrie 2014, concentrarea
salariaţilor se constată tot în Macroregiunea 3.
După mărimea întreprinderii (după numărul de salariaţi), majoritatea salariaţilor ale
căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei
câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor lucrau în întreprinderi mici şi mijlocii
(10-49 şi 50-249 salariaţi): 70,6% în octombrie 2010, respectiv 79,9% în octombrie
2014, din totalul salariaţilor din această categorie. Salariaţii ale căror câştiguri
salariale brute se află în decila/decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale
brute ale tuturor salariaţilor după domeniul de activitate al organizaţiei şi mărimea
acesteia îşi derulau activitatea preponderent în firme mici pentru multe din domeniile
de activitate selectate, respectiv în octombrie 2010: Restaurante şi alte activităţi de
servicii de alimentaţie, Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor, Construcţii de clădiri şi Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete (55-76%); la acestea, adăugându-se în octombrie 2014 şi
grupele Lucrări speciale de construcţii, Comerţ cu amănuntul, cu excepţia
autovehiculelor şi motocicletelor, Restaurante şi alte activităţi de servicii de
alimentaţie, Construcţii de clădiri, Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete, Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din
sistemul public (51-73%). Salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în
decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor care
se regăsesc preponderent în organizaţii foarte mari, cu peste 1000 de salariaţi sunt
cei din Învăţământ care înregistrează un procent covârşitor de 85,5% (octombrie
2014), la fel de important ca şi la data anchetei din octombrie 2010 (96,4%).
Cei mai mulţi dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în octombrie
2010 în decila inferioară distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor
au ocupaţii din grupele Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv electricieni,
Lucrători în domeniul serviciilor personale, Lucrători în domeniul vânzărilor, Muncitori
calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi, Muncitori calificaţi în industria
alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi (51-68%), lucrau în
organizaţii de dimensiuni mici. În oct. 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute
se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor
salariaţilor, care au ocupaţii din grupele Muncitori constructori şi asimilaţi, exclusiv
electricieni, Lucrători în domeniul serviciilor personale, Lucrători în domeniul
vânzărilor, Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi,
Muncitori calificaţi în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi
26
lucrători asimilaţi (51-68%), lucrau în organizaţii de dimensiuni mici. În 2010, 43,3%
dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în decila inferioară distribuţiei
câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor, cu ocupaţii din grupa Personal
casnic şi de serviciu, lucrau în organizaţii foarte mari, cu peste 1000 de salariaţi (iar
în 2014, 40,1%).
Analiza după tipului contractului de muncă şi după mărimea întreprinderii, reflectă
faptul că în octombrie 2014, salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află în
decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor şi
având contracte pe perioadă determinată de timp se regăseau în firmele mici, cu 10-
49 salariaţi (34,4%) şi în firme de dimensiuni medii, cu 50-249 salariaţi (20,5%).
Distribuţia salariaţilor după mărimea întreprinderii şi după vechimea în întreprindere
arată faptul că în octombrie 2014, 54,9% dintre salariaţii ale căror câştiguri salariale
brute se află în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor
salariaţilor aveau o vechime în muncă între 1-5 ani şi se regăseau în firme de mici
dimensiuni, cu 10-49 salariaţi.
Salariaţii din decila/decilele inferioare ale câştigurilor salariale brute care au stipulat în
contractul de muncă un program de lucru cu timp parţial se regăsesc preponderent în
firmele de dimensiuni mici (10-49 salariaţi) şi în octombrie 2014 şi în octombrie 2010
(55,1%, respectiv 57,6%).
Ponderea salariaţilor ale căror câştiguri salariale brute se află în decila/decilele
inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în total
salariaţi (după grupa ocupaţională COR 2 digiţi în care îşi derulau preponderent
activitatea): În octombrie 2014, deşi salariaţii ale căror câştiguri salariale brute se află
în decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor,
din grupa Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria
prelucrătoare şi transporturi care prezentau cea mai mare pondere în cadrul
salariaţilor din decilele inferioare (16,7%), se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie
semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (38%). Grupa Lucrători în
servicii de protecţie care cuprinde salariaţi ale căror câştiguri salariale brute se află în
decilele inferioare ale distribuţiei câştigurilor salariale brute ale tuturor salariaţilor în
proporţie destul de mare (9,1%) se regăsesc în acelaşi timp într-o proporţie
semnificativă şi în totalul salariaţilor din această grupă (53,4%). Similar şi alte grupe
precum: Lucrători în domeniul serviciilor personale şi Personal de îngrijire care
cuprind salariaţi aflaţi în decilele inferioare în proporţii de 7%, prezintă de asemenea
ponderi deosebit de semnificative în totalul salariaţilor (52,3%, respectiv 56,5%).
Aspecte mult mai detaliate sunt prezentate în Anexa 1 (pct. 2.2.).
27
2.2 Principalele trăsături ale profilului socio-economic al contractelor active la nivelul
salariului minim din REVISAL
În luna octombrie 2016, numărul de contracte de muncă active raportate de Inspecția
Muncii era de 6.260.755, din care contracte de muncă la normă întreagă 5.154.145. Dintre
acestea, contractele la nivelul salariului minim erau de circa 1.500.000 (între 1.541.126 și
1.563.770, respectiv între 24,6% și 25% din total contracte active).
Din totalul contractelor active la salariul minim, 621.171 erau pentru salariați de sex
masculin (43%), iar 879.080 erai pentru salariați de sex feminin (57%).
Pe grupe de vârstă ale salariaților, contractele de muncă active la salariul minim se
aflau dominant în grupele 35-44 ani (29,6%) și 45-54 ani (26,3%).
Contractele de muncă active la nivelul salariului minim se poziționau dominant în
activități economice precum industrie prelucrătoare (361.195 contracte, respectiv 23,4%),
comerț (334.088 contracte, respectiv 21,7% din total), construcții (162.907 contracte,
respectiv 10,6%) și activități de servicii administrative și activități de servicii suport (160.974
contracte, respectiv 10,4%).
Pe activități ale economiei naționale, cele care concentrează cele mai multe contracte
la salariul minim sunt activități de protecție și gardă (102.276 contracte active la salariul
minim), transporturi rutiere de mărfuri (93.360 contracte active la salariul minim), fabricarea
articolelor de îmbrăcăminte (58.372 contracte active la salariul minim), fabricarea pâinii
(35.710 contracte active la salariul minim), activități de curățenie a clădirilor (13.632
contracte active la salariul minim), exploatare forestieră (10.974 contracte active la salariul
minim).
Pe grupe ocupaționale, ponderea cea mai mare a contractelor active la salariul minim
în total contracte active sunt în grupele ocupaționale G5, G6 și G9 (muncitori necalificați). Pe
grupe de vârstă și grupe ocupaționale, distribuția contractelor active la salariul minim indică
valori ridicate pentru grupa 35-44 ani la toate grupele ocupaționale și poziționări la grupa 45-
54 ani în cadrul grupelor G1, G5, G6. G7, G8 și G9.
Ocupațiile care înregistrează cea mai mare pondere a contractelor la salariul minim în
total contracte sunt acar (81,5%, respectiv 1850 contracte), ofițer de punte (81,2%, respectiv
238 contracte), agent de securitate (80,1%,respectiv 82684 contracte). În schimb ocupațiile
cu numărul cel mai mare de contracte active la salariul minim sunt: șofer autocamion (87.259
contracte active la salariul minim), agent securitate (82.684 contracte active la salariul
minim), muncitor necalificat în industria confecțiilor (58.223 contracte active la salariul
minim), muncitor necalificat la demolarea clădirilor (54.269 contracte active la salariul minim),
muncitor necalificat la ambalarea produselor solide și semisolide (28.083 contracte active la
salariul minim), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții
(17.837 contracte active la salariul minim).
Pe clase de mărime a firmelor, ponderea cea mai mare a contractelor active la
salariul minim este în firmele sub 9 salariați (32,7% din total) și cele cu 10-49 salariați (34%
din total).
Informații mai detaliate se găsesc în anexa 3.
28
Capitol 3. Analiza impactului salariului minim asupra principalelor variabile ale
nivelului de trai al salariaților
Introducere
Abordarea echilibrată în ceea ce privește salariul minim, susținută și de Organizația
Internațională a Muncii (Convenția ILO nr. 131), are în vedere două aspecte majore de la
care trebuie să pornească orice mecanism de stabilire a nivelului salariului minim și anume,
nevoile salariaților și ale familiilor lor, respectiv factorii economici.
Prin urmare, într-o primă etapă a demersului nostru, ne-am propus realizarea unui profil al
gospodăriilor în care există persoane salariate remunerate la nivelul salariului minim brut pe
țară garantat în plată și estimarea impactului pe care nivelul salariului minim îl are asupra
unor indicatori monetari ai nivelului de trai (venitul mediu, venitul mediu pe decile, riscul de
sărăcie, sărăcia în muncă, etc.). Mai mult, am avut în vedere evaluarea interacțiunilor
existente între nivelul salariului minim și eligibilitatea pentru obținerea unor beneficii sociale
acordate cu testarea veniturilor (ex. ajutorul social pentru asigurarea venitului minim
garantat, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței, etc.),
deoarece modificarea nivelului salariului minim este posibil să nu se reflecte în aceeași
măsură în modificarea nivelului veniturilor disponibile ale unei gospodării datorită beneficiilor
sociale acordate cu testarea veniturilor care pot să potențeze efectele creșterii salariului
minim asupra venitului total al gospodăriei. Din acest motiv, salariul minim a fost studiat
în contextul mai larg al veniturilor gospodăriei.
Din punctul de vedere al metodelor de analiză utilizate, abordarea noastră s-a bazat în mare
măsură pe tehnici/ modele de microsimulare a veniturilor populației. Acestea au implicat
modelarea comportamentului și interacțiunilor unităților micro – indivizi, gospodării pe baza
unui set de reguli ce operează de obicei pe un eșantion reprezentativ de micro unități.
Intervenția (în cazul nostru, modificarea nivelului salariului minim) a fost simulată pe un
eșantion de micro unități, iar rezultatele obținute au fost extinse la nivelul populației totale din
care a fost extras eșantionul, ținând cont de anumite limitări rezultate din modul de proiectare
a eșantionului. Avantajul microsimulării față de alte tehnici de evaluare ex-ante a unei politici
este acela că rezultatele sunt observabile la nivel de unitate, dar se poate estima și
distribuția acestora sau valoarea agregată pentru întreaga populație. Am avut în vedere mai
multe scenarii ipotetice de modificare a nivelului salariului minim și am evaluat
efectele fiecăruia asupra nivelului de trai al populației din punctul de vedere al
veniturilor. Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile
sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei,
se poate constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a
participării pe piața muncii. Din acest motiv, ne-am propus să abordăm și această latură a
problematicii, prin estimarea unui indicator proxy de motivație a muncii (calculat pe baza
efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea
nivelului salariului minim.
În secțiunea următoare vor fi descrise metodologia de analiză și evaluare, precum și
scenariile ipotetice propuse de modificare a salariului minim. Apoi, vor fi prezentate
rezultatele obținute în ceea ce privește profilarea salariaților retribuiți la nivelul salariului
minim din punctul de vedere al caracteristicilor socio-demografice, inclusiv având în vedere
tipologia gospodăriilor din care fac parte. În continuare, s-a avut în vedere studierea efectelor
29
salariului minim asupra beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor din punctul de
vedere al eligibilității și al sumelor acordate. Următoarea secțiune are în vedere analiza
efectelor potențiale ale modificării nivelului salariului minim asupra nivelului de trai al
populației, având în vedere distribuția veniturilor și sărăcia monetară. Cel de-al cincilea
subcapitol vizează studiul impactului modificării salariului minim asupra motivației pentru
muncă. Capitolul se încheie cu evidențierea principalelor concluzii.
3.1. Metodologie de analiză și evaluare a impactului. Scenarii cu privire la evoluția
salariului minim
Analiza realizată în cuprinsul acestui studiu s-a bazat pe date din Ancheta asupra Calității
Vieții - EU-SILC (European Union Statistics on Income and Living Conditions), realizată
anual de INS, datele pentru acest studiu fiind furnizate de Eurostat. Microdatele EU-SILC
utilizate au fost colectate în anul 2014, anul de referință pentru venituri fiind 2013.
Variabilele monetare (veniturile) au fost supuse unei proceduri de ajustare de la anul
2013 la anul 2015, cu ajutorul unor factori de actualizare detaliați pe surse de
venituri. Caracteristicile populației au fost păstrate constante, așa cum erau în anul
2014, iar veniturile au fost ajustate cu evoluțiile pieței. Admitem ca o limită a studiului
nostru faptul că datele utilizate (după actualizare) se referă la anul 2015, însă
modelul de microsimulare a veniturilor cu ajutorul căruia a fost estimat impactul
creșterii salariului minim asupra venitului total la nivelul gospodăriei (modelul
EUROMOD) nu rulează în momentul de față pe o bază de date mai actuală. Din
considerente legate de restricția de timp impusă pentru realizarea studiului de față,
nu a fost posibilă pregătirea și validarea unei baze de date EU-SILC mai actuală
pentru a putea fi inclusă în model. Menționăm că procedura de introducere a unei
noi baze de date în model este extrem de laborioasă și necesită validare din partea
coordonatorului proiectului EUROMOD (Universitatea din Essex), toate acestea
necesitând ca resursă de timp cel puțin 2-3 luni.
În continuare, mai trebuie spus faptul că această anchetă este reprezentativă la
nivel național pentru gospodăriile din România, eșantionul constând din aproximativ
7500 de gospodării. Datele colectate se referă la membrii gospodăriei care au cel
puțin 16 ani (aprox. 17300 de indivizi) și care sunt intervievați individual, dar sunt
colectate și informații relevante la nivel de gospodărie de la persoana de referință
din gospodărie. Variabilele de interes pentru evaluările noastre sunt legate de
veniturile indivizilor și ale gospodăriilor, detaliate pe surse de venituri, și de
caracteristicile socio-demografice ale gospodăriei. Au fost utilizate diferite concepte
de venit pe care le definim în cele ce urmează:
Venitul brut, sau de piață (venitul original) reprezintă veniturile obținute din muncă și
activități independente, veniturile financiare, veniturile din proprietate, etc. Aceste
venituri sunt colectate în valoare brută la nivel de individ, fiind apoi agregate la nivel de
gospodărie.
Venitul disponibil se calculează ca sumă dintre venitul de piață și transferurile sociale,
din care sunt scăzută impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Venitul disponibil este
estimat la nivel de gospodărie, ca rezultat al faptului că majoritatea beneficiilor sociale
sunt obținute după evaluarea situației gospodăriei/familiei (mărimea gospodăriei,
componența acesteia, numărul copiilor, etc.). De asemenea, deducerile de la plata
30
impozitului pe venit sunt calculate tot pe baza caracteristicilor familiei referitoare la
numărul persoanelor dependente.
Beneficiile sociale reprezintă intervenția statului pentru protecția socială a indivizilor și
gospodăriilor aflate în risc de îmbătrânire, dizabilitate, boală, excluziune socială, etc. Ne
referim doar la beneficiile sociale acordate în bani. În baza de date EU-SILC beneficiile
sociale sunt agregate după funcțiunile ESSPROS, însă pentru realizarea analizelor
noastre, beneficiile au fost dezagregate în beneficii primare, pe baza criteriilor de
eligibilitate și a sumelor primite. Astfel că, odată dezagregate, beneficiile sociale pot fi
grupate după alte criterii, cum ar fi beneficii sociale care se acordă cu testarea
veniturilor, respectiv beneficii sociale care se acordă fără testarea veniturilor.
Au fost utilizate venituri echivalente la nivel de gospodărie, calculate după scala de
echivalență OECD modificată. Astfel, toate persoanele dintr-o gospodărie au același
venit echivalent.
În ceea ce privește numărul salariaților incluși în eșantion, menționăm faptul că
aceștia sunt supra-reprezentați în eșantion, acesta nefiind construit pentru a fi
reprezentativ în această dimensiune. Pe de altă parte, nivelul câștigului salarial brut
este subevaluat în eșantion.
În cele ce urmează, vom descrie modul în care au fost selectați salariații remunerați
la nivelul salariului minim. În primul rând, variabila din baza de date care
înregistrează remunerația primită de salariați este de tipul câștig salarial, cu alte
cuvinte cuprinde pe lângă salariul de bază brut și sumele suplimentare primite de
salariați ca și compensație pentru munca prestată. Astfel, selecția noastră a fost
realizată în funcție de câștigul salarial brut care a fost echivalat în funcție de durata
programului de lucru. Deoarece ancheta colectează venituri anuale, venitul lunar din
salarii a fost estimat ca medie raportând venitul anual total la numărul de luni în care
persoana s-a aflat în ocupare în cursul anului de referință. Am considerat că, la
nivelul anului 2015, salariații retribuiți la nivelul salariului minim sunt acele persoane
al căror câștig salarial brut lunar se încadrează între 780 – 1155 lei lunar. Limita
inferioară a intervalului a fost stabilită la valoarea de 80% din 975 lei (valoarea
salariului de bază minim brut garantat în plată în primele șase luni ale anului 2015),
iar pragul superior la 110% din 1050 lei (valoarea salariului de bază minim brut
garantat în plată în ultimele șase luni ale anului 2015). Am ales să facem selecția pe
baza unui interval pentru a limita anumite erori de excludere provenite din modul de
calcul al câștigului brut lunar echivalent, respectiv din faptul că vorbim de câștig
salarial și nu de salariu de bază. Trebuie să menționăm faptul că există un număr
destul de important de salariați al căror câștig salarial lunar echivalent estimat se
situează mult sub limita inferioară a intervalului stabilit, cauzele acestui fapt
neputând fi enunțate cu certitudine (erori de culegere, erori de înregistrare, ocupare
informală, etc.). Având în vedere acestea de mai sus, salariații respectivi au fost
excluși din analiza noastră.
Metodologia de evaluare a impactului modificării nivelului salariului minim asupra
beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor, asupra distribuției veniturilor și
sărăciei are la bază modelul EUROMOD, un model de microsimulare a beneficiilor
sociale și taxelor. Acest model a fost realizat pentru fiecare dintre țările Uniunii
Europene, scopul construirii acestuia fiind obținerea de analize consistente și
31
comparabile între țări cu privire la efectele pe care le produc asupra veniturilor
politicile legate de beneficii sociale, impozite pe venitul personal și contribuții sociale.
Utilitatea modelului pentru microsimulare este considerabilă deoarece, cu ajutorul
acestuia, pentru fiecare gospodărie cuprinsă în eșantion, putem determina
eligibilitatea pentru un beneficiu social2, valoarea beneficiului social primit, impozitul
pe venit și contribuțiile sociale datorate. Avantajul utilizării microsimulării este și
acela că rezultatele obținute au un grad de detaliere extrem de important. De
asemenea, microsimularea ne permite să construim scenarii și să evaluăm situații
ipotetice. Trebuie să menționăm faptul că modelul EUROMOD are la bază câteva
ipoteze foarte puternice, cum ar fi aceea că nu există evaziune fiscală și toate
impozitele și contribuțiile datorate sunt plătite și că, dacă o persoană sau gospodărie
îndeplinește condițiile pentru obținerea unui beneficiu social, îl solicită și primește în
consecință dreptul solicitat. Pentru că în realitatea românească, cel puțin ipotezele
legate de evaziunea fiscală nu pot fi susținute în totalitate, a fost inclus un modul de
corecție referitor la plata contribuțiilor sociale de către persoanele ocupate pe cont
propriu în agricultură, considerându-se că acestea se sustrag acestor obligații dacă
veniturile lor lunare nu depășesc nivelul câștigului salarial brut. În această etapă a
demersului nostru, simulările au fost statice, schimbările comportamentale nefiind
modelate. Ne propunem ca în măsura în care vor exista informații valide din alte
tipuri de analize (analiza macro, de exemplu) să simulăm și anumite modificări
comportamentale induse de creșterea nivelului salariului minim, cum ar fi
schimbarea statutului ocupațional (de ex. din salariat în șomer sau inactiv), rezultat
posibil în cazul în care anumite firme nu pot să susțină creșterea costului muncii o
dată cu creșterea nivelului salariului minim.
Analiza rezultatelor a urmărit nivelul salariului (câștigului salarial), venitul total al
gospodăriei, venitul disponibil, venitul obținut din beneficii sociale acordate cu
testarea veniturilor, respectiv sumele datorate/ plătite sub formă de impozit pe
venitul personal (cota de 16%) și contribuții sociale obligatorii plătite de salariat.
Rezultatele au fost privite agregat și pe decile de venit construite după venitul
disponibil echivalent al gospodăriilor. S-au urmărit și indicatorii de inegalitate a
veniturilor, total și a veniturilor din salarii, respectiv rata sărăciei relative din punctul
de vedere al veniturilor (la pragul stabilit al 60% din venitul median disponibil
echivalent). Au fost avute în vedere două abordări legate de stabilirea pragului de
sărăcie în fiecare dintre scenariile propuse comparativ cu situația actuală, în sensul
că, deși o creștere a nivelului salariului minim a condus la modificarea întregii
distribuții potențiale a veniturilor, în consecință și a pragului de sărăcie, rata sărăciei
a fost calculată în fiecare scenariu atât în ipoteza că pragul de sărăcie a rămas fix,
cât și în ipoteza (certă) că acest prag se modifică odată cu creșterea salariului
minim. Prima variantă de analiză, deși improbabilă, oferă informații foarte valoroase
legate de evoluția în timp a situației persoanelor inițial sărace, putem ști dacă
acestea au rămas sărace și în continuare, după aplicarea scenariilor. Este o
abordare așa zisă non-anonimă a analizei distribuției veniturilor, în contrast cu
abordarea anonimă, când de la un moment la altul se schimbă distribuția relativă a
2 Notă: nu toate beneficiile sociale din sistemul românesc pot fi simulate în totalitate din cauza lipsei de
informații în baza de date EU-SILC.
32
veniturilor, iar analiza nu ține seama de poziția inițială a individului pe distribuția
veniturilor.
Au fost propuse trei scenarii de modificare a salariului minim față de situația actuală, și
anume:
Tabel 9
Denumire scenariu Caracteristici principale Populația vizată
Scenariul alternativ 1 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10% (aprox. 100 lei).
Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim. Ceilalți salariați nu sunt afectați, salariile lor rămân la nivelul inițial.
Scenariul alternativ 2 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10%. Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 1 și 6% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv.
Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim. Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut.
Scenariul alternativ 3 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 20% (aprox. 200 lei). Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 2 și 12% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv.
Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim. Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut.
Ca să sintetizăm informațiile din tabelul precedent, notăm faptul că a fost considerat un prim
scenariu în care nivelul salariului minim crește cu 10%, circa 100 lei, creșterea fiind aplicată
tuturor salariaților selectați din bază după criteriul salariului minim, descris mai devreme în
cadrul acestei secțiuni. Am considerat că ceilalți salariați nu sunt afectați de această politică
de creștere a salariului minim și că toți salariații își păstrează locul de muncă inițial. Însă,
literatura de specialitate arată faptul că salariul minim are adesea un efect indirect asupra
salariilor ce se află peste acest prag, care se poate extinde la o parte considerabilă a
jumătăţii inferioare a distribuției câștigurilor salariale (Freeman, 1996). Astfel, nivelul
salariului minim este adesea folosit ca o referință în negocierile individuale sau colective a
salariilor în partea de jos a distribuției salariilor, angajaţii vizând de multe ori menținerea
distanței față de prag.
Având în vedere acestea, cel de-al doilea scenariu încearcă să ia în seamă și acest efect de
contagiune a salariilor și am presupus că politica de creștere a salariului minim cu 10%
atrage după sine o creștere a salariilor aflate în imediata vecinătate a salariului minim (în
aceeași decilă) cu 6%, iar salariile care urmează de-a lungul distribuției sunt și ele afectate,
însă în proporție din ce în ce mai redusă, mergând până la decila în care este situat salariul
mediu (decila 8, în cazul nostru).
Cel de-al treilea scenariu este o reluarea a scenariului al doilea, însă avem în vedere creșteri
de 20% a nivelului salariului minim, respectiv efecte de la 12 la 2% asupra celorlalte salarii
din partea inferioară și medie a distribuției salariale. Particularitățile ipotezelor formulate în
scenariile doi și trei referitoare la efectul de contagiune a salariilor sunt susținute și de
33
literatura de specialitate (Rani ș.a., 2015; Laporšek ș.a., 2015; Dittrich ș.a., 2014; Stewart,
2011). În acest sens, spre exemplu, Laporšek ș.a. (2015) au arătat printr-o abordare
contrafactuală3 că majorarea salariului minim din 2010 în Slovenia a condus la înregistrarea
unor ușoare creșteri salariale cu ritmuri descrescătoare în rândul veniturilor persoanelor
încadrate în decilele imediat superioare salariului minim.
Studiul nostru a avut în vedere veniturile disponibile totale, veniturile din beneficii sociale
acordate cu testarea veniturilor, ș.a.m.d., indicatorii agregați cu privire la distribuția veniturilor
(inegalitate, rata relativă a sărăciei), care au fost analizate în fiecare scenariu, făcând
comparații atât între scenarii, cât și între scenarii și situația actuală.
3.2. Profilarea tipurilor de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul
salariului minim
Un prim rezultat al studiului se referă la caracterizarea gospodăriilor din care fac parte
salariații remunerați la nivelul slariului minim. Astfel, se constată faptul că în 13,5% dintre
gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim. Mai exact, în 10,7% din
total gospodării se regăsește un salariat la salariu minim, în timp ce ponderea gospodăriilor
cu doi salariați la salariu minim scade la 2,5% din total gospodării. În proporție de sub 1% din
total se regăsesc și gospodării cu câte trei salariați la salariu minim sau chiar cu patru
salariați remunerați la salariu minim.
Fig. 2. Distribuția numărului de salariați remunerați la salariul minim per gospodărie (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Comparând cu distribuția la nivel național a gospodăriilor în funcție de numărul salariaților,
constatăm diferențe față de modul de alocare pe tipuri de gospodării a salariaților remunerați
la salariu minim. Astfel, imaginea la nivel național se prezintă mult mai echilibrat, indicând
3 Care a vizat identificarea a două grupuri, unul țintă corespunzător salariaților cu salarii sub noul nivel al salariului minim și unul de control conținând salariații cu venituri peste noul nivel al salariului minim, dar mai mici decât venitul mediu lunar. Rezultatele ar arătat faptul că salariații remunerați cu salariul minim beneficiază de creșteri ale veniturilor cu aproximativ 3,4% față de cei cu venituri ușor mai ridicate, iar efectul se propagă monoton asupra decilelor următoare cu ritmuri descrescătoare.
34
aproximativ 46,5% de gospodării fără salariați, 24,5% gospodării cu 1 salariat, 23,5%
gospodării cu 2 salariați și 5,5% gospodării cu peste 2 salariați.
Fig. 3. Ponderea gospodăriilor în funcție de numărul salariaților (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
În ceea ce privește repartiția salariaților remunerați la salariul minim pe tipuri de gospodării,
se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de salariați per gospodărie, crește și
ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim. Astfel, dacă într-o gospodărie cu un singur
salariat doar 3% din cazuri presupun existența unui salariat remunerat la salariul minim,
ponderea acestora crește la 12% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, la 19% în cazul
gospodăriilor cu 3 salariați, la 26% în cazul gospodăriilor cu patru salariați, ajungând până la
31% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați.
De asemenea, odată cu extinderea numărului de salariați dintr-o gospodărie, crește și
numărul gospodăriilor în care se regăsesc câte doi salariați remunerați la salariul minim.
Astfel, dacă ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim din total gospodării era
de 2% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, se ajunge la aproximativ 8% în cazul
gospodăriilor cu cinci salariați. Același trend crescător se înregistrează și în ceea ce privește
ponderea gospodăriilor cu un salariat remunerat la salariu minim din total gospodării. Astfel,
în cazul gospodăriilor cu doi salariați, șansele ca cei doi salariați să fie remunerați cu salariu
minim reprezentau 10%, în timp ce în cazul gospodăriilor cu cinci salariați se ajunge la
aproximativ 23% șanse ca doi dintre salariați să fie plătiți la salariu minim.
Fig. 4. Ponderea salariaților remunerați la salariul minim din total salariați per gospodărie (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
35
În ceea ce privește numărul de copii din gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim,
se constată faptul că deși structura este asemănătoare în cazul gospodăriilor cu un singur
salariat cu salariu minim, respectiv cu trei salariați la salariu minim, există discrepanțe față
de gospodăriile cu doi salariați retribuiți la salariul minim.
Astfel, dacă în cazul gospodăriilor cu un singur salariat la salariu minim aproximativ 45,8%
din cazuri nu au copii în îngrijire, și doar 29,5% au un copil, respectiv 19,2% câte doi copii,
ponderile familiilor cu unul sau doi copii cresc în cazul gospodăriilor cu doi salariați la salariu
minim. Se ajunge astfel la 39,9% în cazul familiilor cu un copil, respectiv la 23,5% în cazul
familiilor cu doi copii.
Fig. 5. Distribuția copiilor în gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Din totalul gospodăriilor cu salariați retribuiți la salariu minim, aproximativ 14,6% aparțin unei
gospodării formate din doi adulți, 12,6% sunt gospodării cu doi adulți și un copil, iar
aproximativ 12,1% sunt gospodării cu trei adulți. În procente ușor mai mici se regăsesc
repartizați salariații retribuiți la salariu minim în gospodăriile cu doi adulți și doi copii (9,3%),
patru adulți și un copil (9,1%), respectiv în gospodăriile cu patru adulți (8,4%).
Structura repartiției salariaților remunerați la salariu minim este similară și în condițiile în care
analiza se efectuează la nivel de salariați cu salariu minim, comparativ cu repartiția lor în
raport cu tipurile de gospodării în care se regăsesc salariați cu salariu minim (a se vedea
figura de mai jos).
Fig. 6. Distribuția gospodăriilor și a salariaților remunerați cu salariu minim (%)
36
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
De remarcat însă faptul că raportat la numărul total de gospodării din România, repartizarea
salariaților remunerați cu salariu minim oscilează în funcție de tipul gospodăriei, înregistrând
ponderi mai ridicate în cazul gospodăriilor cu patru adulți și un copil (38%), cu patru adulți și
doi copii (37%), cu trei adulți și doi copii (28%) și respectiv cu trei adulți și un copil (22%).
Dacă ne referim doar la gospodăriile în care există un singur salariat remunerat la nivelul
slariului minim, structura este asemănătoare ca mai sus. Astfel, în aproximativ 27% din
gospodăriile cu patru adulți și un copil, în 26% din gospodăriile patru adulți și doi copii, 21%
în cazul a trei adulți și doi copii, respectiv 19% în cazul a trei adulți și un copil găsim un
salariat la salariul minim.
Aceste rezultate vin să confirme ceea ce am menționat anterior, faptul că, cu cât o
gospodărie este mai numeroasă din prisma numărului de adulți, cu atât șansele ca aceștia
să fie salariați la nivelul salariului minim cresc. Notăm totuși că în aproape una din cinci
gospodării formate din doi adulți și unul sau doi copii, se găsesc salariați remunerați la nivelul
salariului minim.
Fig. 7. Distribuția salariaților remunerați cu salariul minim în total gospodării (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
37
3.3. Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu
testarea veniturilor
Analiza salariaților remunerați la salariul minim și a gospodăriilor acestora din
punctul de vedere al transferurilor sociale acordate cu testarea veniturilor
Mai înainte de a fi un instrument de politică salarială, originea salariului minim este
legată mai degrabă de protecția socială a celor mai vulnerabili dintre salariați, iar
țările care reglementează salariul minim țin cont de nivelul de trai al populației atunci
când stabilesc valoarea acestuia. Putem spune deci, fără să greșim, că principalul scop
al salariului minim este acela de a proteja salariații având salarii foarte mici,
garantându-le un nivel de trai decent. Desigur, nivelul de trai poate fi măsurat printr-
o serie întreagă de indicatori referitori la venituri, consum, sănătate, siguranță, etc.,
însă, în cadrul acestui studiu, ne-am referit doar la dimensiunea monetară a
acestuia, și anume venitul, ca urmare a constrângerilor de timp impuse pentru
realizarea studiului, dar având în vedere și faptul că efectele salariului minim sunt
vizibile direct și imediat în sfera veniturilor. Problema veniturilor trebuie abordată în
mod necesar dincolo de individ, în contextul mai larg al familiei sau gospodăriei. Mai
mult, trebuie avute în vedere toate sursele de venituri de care gospodăria
beneficiază, în special beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor, al căror
nivel poate să se reducă odată cu creșterea salariului minim în gospodăriile în care
există salariați retribuiți la nivelul salariului minim. Astfel că o creștere a salariului
minim brut garantat în plată cu un anumit procent nu conduce în mod automat la o
creștere cu aceeași cantitate a venitului disponibil total al gospodăriei ca urmare a
acțiunii sistemului de beneficii sociale și taxe/ impozite/ contribuții sociale care
potențează aceste efecte.
Având în vedere motivele enunțate mai sus, în cele ce urmează, ne-am propus să continuăm
cu o analiză a salariaților care sunt remunerați la nivelul salariului minim brut garantat în
plată din prisma transferurilor sociale de tipul celor acordate cu testarea veniturilor de care
beneficiază gospodăriile acestora. Ne vom raporta în principal la cele mai importante două
transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor în ţara noastră, şi anume ajutorul social
pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) şi alocaţia pentru susţinerea familiei (ASF),
dar vom face câteva referiri și la ajutorul pentru încălzirea locuinței (AI). Nefiind concepută ca
o bază de date special destinată simulării beneficiilor sociale, desigur că există anumite
informații care nu se regăsesc în baza EU-SILC și care ar fi fost foarte utile în simularea
condițiilor de eligibilitate pentru anumite beneficii sociale. Ne referim aici în special la
beneficiile de asistență socială care se acordă cu testarea mijloacelor (ajutorul social,
alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru încălzirea locuinței), baza EU-SILC
neavând informații referitoare la lista de bunuri ce conduc la excluderea beneficiului/
beneficiilor, precum și la lista de bunuri considerate de strictă necesitate, în cazul cărora
depășirea cantității considerate de strictă necesitate conduce la reducerea cuantumului
ajutorului social. Lipsa acestor informații se răsfrânge asupra gradului de acuratețe a
rezultatelor simulărilor. Problema pe care o semnalăm este aceea că, neavând informații
despre bunurile care ar putea să excludă gospodăriile de la primirea beneficiilor sociale mai
sus-amintite sau să conducă la diminuarea sumei primite ca și beneficiu, atât numărul
beneficiarilor acestor prestații, cât și sumele primite de aceștia sunt supraestimate în simulări
față de situația reală (date administrative MMFPSPV).
38
În continuare este prezentată distribuţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim în funcţie de
decilele de venit stabilite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor4. Astfel, observăm
că cea mai importantă pondere a salariaţilor remuneraţi la salariul minim se regăseşte în
gospodăriile plasate în decilele de mijloc, incidenţa acestora în decilele cele mai sărace fiind
destul de redusă, de sub 1% în decila 1 (cea mai săracă), 2,4% în cea de-a doua decilă,
respectiv 7,3% în cea de-a treia decilă. Ponderile au fost calculate prin raportare la numărul
total de persoane din decilă. Dacă privim dintr-o altă perspectivă, și anume împărțim numărul
salariaților retribuiți la salariul minim din fiecare decilă la numărul total de salariați cu salariul
minim, constatăm că aproximativ o treime dintre aceștia fac parte din decilele de mijloc (5 și
6), iar o altă treime din primele patru decile. Având în vedere toate acestea, menționăm din
capul locului faptul că ne aşteptăm ca incidenţa salariaţilor retribuiţi la nivelului salariului
minim să nu fie foarte ridicată în rândul populaţiei sărace (ref. sărăcia monetară) (pragul
standard al sărăciei relative stabilit la 60% din venitul median disponibil a fost estimat pentru
anul 2015 la valoarea de aprox. 560 lei/ lunar, aceasta situându-se aproximativ la jumătatea
decilei trei). Analizei acestui subiect (impactul salariului minim asupra nivelului de trai al
populaţiei) îi este dedicată secţiunea următoare, motiv pentru care nu vom detalia aceste
aspecte în cele ce urmează.
Fig.8. Distribuţia salariaţilor remuneraţi la salariul minim, pe decile de venit (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată.
De asemenea, având în vedere aceeaşi distribuţie a salariaţilor retribuiţi la nivelul salariului
minim, anticipăm faptul că ponderea beneficiarilor de VMG în rândul acestora este redus,
ceea ce se confirmă, aşa cum se va vedea în continuare. Estimările noastre arată faptul că
aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în
componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim, iar peste un sfert
dintre familiile beneficiare de ASF au cel puțin un salariat la nivelul salariului minim. Per
total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac parte din
4 Notă: Pentru construirea decilelor a fost calculat venitul disponibil al fiecărei gospodării cuprinse în eșantion prin
scăderea din venitul brut al gospodăriei a impozitului pe venitul personal și a contribuțiilor sociale, și adăugarea
sumelor primite sub forma transferurilor sociale. Apoi, venitul disponibil al fiecărei gospodării a fost ajustat prin
intermediul scalei de echivalență OECD pentru a ține seama de mărimea și componența gospodăriei, obținându-
se venitul disponibil echivalent. În funcție de mărimea acestui venit, gospodăriile au fost ordonate crescător și
împărțite în zece grupe egale, acestea fiind denumite decile de venit.
39
gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia
beneficiază de ASF. Pe decile, situaţia se prezintă în felul următor.
Fig.9. Beneficiari de VMG şi ASF, în total salariaţi la nivelul salariului minim, pe decile (%)
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată.
Detaliind, menționăm că aproximativ o treime dintre salariaţii remuneraţi la nivelul salariului
minim şi care, conform venitului disponibil echivalent al gospodăriei din care fac parte aparţin
primei decile, beneficiază atât de VMG cât şi de ASF. Puțin peste jumătate dintre salariaţii cu
salariul minim din cea de-a doua decilă de venit (după venitul gospodăriei) beneficiază atât
de VMG, cât și de ASF, două treimi dintre salariații cu salariu minim din cea de-a treia decilă
fac parte din familii beneficiare de ASF, ș.a.m.d. Continuând cu cea de a patra decilă,
proporția beneficiarilor de ajutoare sociale scade ca urmare a caracterului progresiv al
acestora, fiind bazate pe testarea veniturilor (în decilele superioare, datorită nivelului mai
ridicat al veniturilor relativ la decilele inferioare, incidența beneficiarilor de prestații sociale
acordate cu testarea veniturilor scade).
Observăm că venitul disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat remunerat
la nivelul salariului minim este mai redus comparativ cu totalul gospodăriilor, precum și în
comparație cu gospodăriile cu cel puțin un salariat sau cu minim o persoană ocupată. Dacă
analizăm în funcție de decilele de venit, remarcăm faptul că, în prima decilă, gospodăriile cu
salariați la salariul minim sunt superioare din punctul de vedere al venitului disponibil
celorlalte tipuri de gospodării avute în vedere, dar și numărul acestor gospodării este redus
în această decilă. În prima decilă întâlnim gospodării din mediul rural în care persoanele
adulte sunt cel mult ocupate în agricultura de subzistență. Din acest motiv, prin raportare la
sărăcia monetară relativă, incidența salariaților la salariul minim printre persoanele sărace
este ceva mai redusă comparativ cu alte categorii de persoane.
Fig.10. Venitul mediu disponibil echivalent pe decile de venit, lei lunar
40
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată
Pe tipuri de familii, comparând gospodăriile în care există salariați la salariul minim cu
situația observată la gospodăriile din România în totalitatea lor, constatăm faptul că primii se
află într-o situație mai dezavantajoasă din punctul de vedere al venitului disponibil, cel mai
mare ecart fiind observat în cazul familiilor cu 2 adulți și un copil, per total gospodării venitul
disponibil mediu este cu aproximativ 21% mai mare decât în cazul gospodăriilor cu salariați
retribuiți la nivelul salariului minim. Pe măsură ce numărul copiilor crește, scad și diferențele
în ceea ce privește venitul disponibil între totalul gospodăriilor și gospodăriile cu salariați la
salariul minim, astfel că în familiile cu 3 copii situația se modifică ușor în favoarea celor din
urmă.
Fig.11. Venitul disponibil mediu echivalent pe tipuri de familii, lei lunar
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată
În figura de mai jos este prezentată situația gospodăriilor în funcție de ponderea principalelor
tipuri de beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor (VMG – venitul minim garantat, ASF
– alocația pentru susținerea familiei, AI – ajutorul de încălzire) în venitul disponibil, pe decile.
O primă concluzie este aceea că gospodăriile cu salariați la nivelul salariului minim
beneficiază, în medie, de transferuri sociale acordate cu testarea veniturilor în cantitate mai
redusă comparativ cu celelalte tipuri de gospodării. Concluzia este valabilă pentru primele
41
cinci decile, cu foarte mici excepții. Nu am extins analiza la decilele următoare deoarece, în
cadrul lor, ponderea beneficiarilor de prestații sociale acordate cu testarea veniturilor este
foarte redusă sau zero. Referitor la grupul nostru de analiză, remarcăm faptul că aproape
10% din venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim din prima
decilă este constituit din VMG și aproape 5% din ASF, respectiv 2% din ajutor de încălzire a
locuinței pe perioada sezonului rece. Totuși, numărul salariaților cu salariul minim din
această decilă, este foarte redus, așa cum am menționat deja.
Fig.12. Beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, % din venitul disponibil echivalent
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată
Estimarea impactului unor scenarii de modificare a nivelului salariului minim asupra
situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, din punctul de vedere al
beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor
Pentru gospodăriile aflate în partea inferioară a distribuției veniturilor, creșterea nivelului
veniturilor obținute din muncă poate să influențeze eligibilitatea pentru beneficiile sociale
acordate cu testarea veniturilor. Pe de altă parte, în primele trei decile, acolo unde sunt
plasați aproape 70% dintre toți beneficiarii de VMG, estimările noastre arată că avem doar
3,3% salariați la nivelul salariului minim. Per total, așa cum am menționat anterior
aproximativ 11% dintre beneficiarii de VMG sunt salariați remunerați la nivelul salariului
minim și aproximativ 12% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din
familii beneficiare de VMG. În cazul ASF, cifrele sunt mai generoase, în sensul că un sfert
dintre beneficiarii de ASF sunt salariați retribuiți la nivelul salariului minim, iar circa 38%
dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de ASF.
Prin urmare, putem să ne așteptăm ca pentru aceste gospodării în care există salariați la
nivelul salariului minim și care beneficiază de transferurile sociale acordate cu testarea
veniturilor, o creștere a salariului minim să producă efecte în sensul scăderii sumelor
acordate ca beneficii sociale prin testarea veniturilor. Rezultanta acestor evoluții este
modificarea venitului disponibil al gospodăriei, iar dacă acesta este în sens pozitiv atunci
putem concluziona că, atât din punct de vedere social, cât și bugetar, creșterea salariului
minim are efecte benefice. Altfel spus, dacă individul obține un salariu mai mare, contribuțiile
acestuia la bugetul de stat sporesc, iar dacă venitul disponibil al acestuia este mai mare
decât în situația inițială, atunci și nivelul de trai exprimat prin venituri se îmbunătățește.
42
Situația poate fi totuși nefavorabilă pentru angajator care este pus în situația de a suporta
costuri sporite cu forța de muncă, însă acest aspect nu face obiectul acestei analize care se
limitează la a investiga efectele la nivel de individ și gospodărie ale creșterii salariului minim.
În ipotezele celor trei scenarii descrise în partea de început a studiului, au fost estimate
modificările venitului disponibil al gospodăriilor, a veniturilor obținute din beneficii sociale
acordate cu testarea veniturilor, respectiv a sumelor plătite ca și contribuții sociale și impozit
pe venitul personal în fiecare scenariu, prin raportare la situația actuală. Rezultatele sunt
prezentate în cele ce urmează.
În primul rând, observăm că în toate cele trei scenarii propuse cu privire la evoluția salariului
minim, creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv
asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu
un procent mai mic decât modificarea salariului minim.
În al doilea rând, influența sistemului de beneficii sociale și taxe asupra venitului
disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă,
deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele
plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc.
În al treilea rând, dintre beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor, influența cea mai
importantă a scenariilor propuse se exercită asupra sumelor primite sub formă de
alocație de susținere a familiei (ASF), care scad, însă nu se observă nici un efect
notabil asupra sumelor primite ca și ajutor social pentru asigurarea venitului minim
garantat (VMG).
Dacă ar fi să detaliem rezultatele obținute în funcție de scenariile ipotetice propuse și de
tipurile principale de familii avute în vedere, am putea să notăm faptul că în scenariul 1
(creștere cu 10% a salariului minim) cea mai semnificativă creștere a venitului disponibil se
observă în cazul familiilor formate din doi adulți și un copil (9,8%). Tot în cazul acestora sunt
vizibile și cele mai importante efecte negative exercitate de sistemul de taxare, scădere cu
aproximativ 5% a venitului disponibil.
Fig.13. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
În cel de-al doilea scenariu propus, care are în vedere creșterea salariului minim cu un
procent de 10% și, adițional, a salariilor situate între salariul minim și salariul mediu inclusiv
cu procente descrescătoare, de la 6% la 1%, rezultatele sunt destul de asemănătoare ca
43
mărime cu primul scenariu; notăm totuși o ușoară creștere a efectelor, atât asupra venitului
disponibil, cât și asupra sumelor primite ca beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor.
De asemenea, sumele plătite de gospodării sub forma impozitului pe venitul personal și a
contribuțiilor sociale cresc ușor.
Fig.14. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
În cel de-al treilea scenariu efectele sunt mult mai vizibile, creșterea cu 20% a salariului
minim, împreună cu creșteri ale celorlalte salarii situate între salariul minim și salariul mediu,
conduc la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat la
nivelul salariului minim cu aprox. 12%. Din nou, cea mai importantă influență se regăsește în
cazul familiilor cu doi adulți și un copil, efectele benefice măsurând în cazul acestora aprox.
16%. Dintre familiile cu doi adulți si un copil în rândul cărora există persoane salariate la
nivelul salariului minim, aproximativ 70% sunt familii în care ambii adulți sunt salariați (nu
neapărat la nivelul salariului minim), fapt ce contribuie într-o oarecare măsură la efectele
obținute mai ales atunci când se prevăd creșteri și ale altor salarii în afara salariului minim
(scenariile 2 și 3). Sumele primite de gospodăriile ce au salariați la nivelul salariului minim
sub forma beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scad foarte ușor în ipoteza
acestui scenariu (cu sub 2%). În ceea ce privește contribuțiile sociale și impozitele, notăm o
creștere a acestora cu aproximativ 8% din venitul disponibil.
Fig.15. Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial
44
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Prin urmare, am putea să concluzionăm faptul că, în scenariile propuse, creșterea salariului
minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce
sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a
beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora. Așa cum am menționat în
secțiunea de descriere a metodologiei, scenariile noastre au un caracter static, nefiind
incluse modificări de comportament la nivelul angajatorilor, ce pot rezulta ca urmare a
creșterii costului muncii (firmele trebuie să plătească în plus, pe de o parte, creșterea
salariului brut, angajatului și, pe de altă parte, creșterea contribuțiilor sociale la bugetul de
stat, care conform estimărilor noastre se ridică la 2-6% în funcție de scenariul avut în
vedere). Firmele pot decide să concedieze angajații ca urmare a creșterii salariului minim
brut garantat în plată, ceea ce ar putea conduce la efecte adverse foarte importante asupra
veniturilor și a nivelului de trai al salariaților.
Rezultatele obținute au fost detaliate și pe decile construite după nivelul venitului disponibil
echivalent la nivel de gospodărie. Mai înainte de a interpreta rezultatele trebuie să reluăm
informațiile referitoare la distribuția salariaților cu salariul minim pe decile de venit deoarece
contribuie la repartizarea rezultatelor estimate. Doar 5% dintre persoanele salariate la
salariul minim fac parte din primele două decile, în jur de 37% fiind comasați în decilele 2 și
3, respectiv 35% în decilele 5 și 6. Desigur, așa cum era și firesc, cele mai importante efecte
asupra venitului disponibil se regăsesc în decila 1, acolo unde și nivelul venitului disponibil
este mai redus comparativ cu celelalte decile. Pentru că în această decilă regăsim
gospodăriile cele mai sărace, observăm că nu există efecte asupra beneficiilor acordate cu
testarea veniturilor, în cazul acestora creșterile de salariu ar trebui să fie mai mari ca să
conducă la pierderea eligibilității pentru astfel de beneficii. Efecte asupra beneficiilor sociale
acordate cu testarea veniturilor se observă cel mai pregnant în decila 2. Remarcăm faptul că
în decila 5 (care cuprinde peste 20% dintre salariații la salariul minim), efectele asupra
venitului disponibil sunt importante, și datorită faptului că aici sunt plasate în jur de o treime
dintre familiile ce cuprind doi salariați la salariul minim, respectiv jumătate dintre familiile care
au trei salariați la nivelul salariului minim.
Fig.16. Modificarea venitului gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim, pe decile de venit, % din venitul disponibil inițial
45
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3 Nota: Decilele au fost construite după venitul disponibil echivalent al gospodăriilor, scala de echivalenţă OECD modificată
Concluziile de mai sus sunt valabile pentru fiecare scenariu propus. Diferențele dintre
rezultatele obținute în fiecare scenariu sunt date de mărimea efectelor; sensul și aspectul
acestora fiind același. Pentru decila 1, doar în scenariile 2 și 3 remarcăm efecte asupra
nivelului beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor, ca urmare a modificării atât a
nivelului salariului minim cât și a altor salarii aflate în vecinătatea acestuia.
În ceea ce privește modul în care creșterea salariului minim poate să influențeze eligibilitatea
pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, în scenariile propuse de noi,
se constată faptul că nu este afectată în nici un fel eligibilitatea pentru VMG sau ASF. Mai
mult, nici sumele primite sub forma de VMG nu sunt influențate de creșterile propuse pentru
salariul minim, în principal ca urmare a faptului că gospodăriile beneficiare de VMG în care
există salariați la nivelul salariului minim sunt într-o majoritate covârșitoare gospodării cu
cinci membri sau mai mulți având o singură sursă de salariu (peste 70%). Astfel că o
creștere cu 10% sau chiar cu 20% a unui singur salariu dintr-o gospodărie foarte numeroasă
nu modifică într-o măsură sesizabilă în medie sumele obținute sub formă de VMG.
Rezultatele sunt influențate în mare măsură de distribuția salariaților cu salariu minim în
funcție de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor. Așa cum notam anterior, doar
unul din zece beneficiari de VMG face parte din grupul salariaților remunerați la nivelul
salariului minim. În ceea ce privește beneficiarii de ASF care sunt și salariați la nivelul
salariului minim (un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați la salariul minim), aceștia
46
sunt afectați de modificarea salariului minim prin ușoara scădere a cuantumului beneficiului
social primit (prin depășirea pragului inferior de testare a eligibilității veniturilor și încadrarea
la pragul superior, acolo unde nivelul beneficiului este mai mic).
Per ansamblu, în ciuda influenței negative a beneficiilor sociale, respectiv a impozitului și
contribuțiilor sociale, venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la salariul minim crește ca
efect al creșterii salariului minim. Aceste rezultate sunt valabile în scenariile propuse și cu
limitele asumate descrise în secțiunea de metodologie.
3.4. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea
salariului minim și sărăcia în muncă în România
În general, salariul minim nu are ca scop explicit reducerea inegalităților salariale și a
sărăciei, ci stabilirea unei valori minime sub care orice relație privind ocuparea forței de
muncă este considerată a fi inacceptabilă (de exemplu, stabilirea unor standarde de muncă
bazate pe considerente morale). Însă, salariile minime sunt în mod evident legate atât de
inegalitățile salariale, cât și de sărăcie. Într-adevăr, salariile minime comprimă distribuția
salariilor prin ridicarea celor mai mici salarii și, prin urmare, determină reducerea inegalității,
cu condiția ca sporirea salariului minim să nu fie compensată de o creștere similară a altor
salarii. În măsura în care o astfel de creștere ar afecta unii lucrători aflaţi sub pragul sărăciei,
salariul minim ar reduce, de asemenea, sărăcia. Dar amploarea și importanța unor astfel de
efecte sunt în mare măsură o problemă empirică, care depinde de numărul de lucrători
afectați de creșterea salariului minim și de distribuţia veniturilor gospodăriilor.
Acestea fiind spuse, cele mai multe cercetări existente pe această temă demonstrează că
salariul minim (şi evoluţia acestuia) joacă un rol important în explicarea modelelor de
inegalitate salarială în zona inferioară a distribuției, nu doar direct prin creşterea celor mai
mici salarii, ci, de asemenea, în mod indirect prin efectele de contagiune (Teulings, 2003;
Manning, 1995).
Pe de altă parte, unii cercetători susțin faptul că efectul salariului minim asupra reducerii
sărăciei nu este atât de clar, pentru că cei mai mulți angajaţi care câştigă salariul minim nu
se regăsesc în gospodăriile sărace (prin urmare, salariul minim ar avea un impact limitat
asupra sărăciei la nivel de gospodărie, Brown, 1999).
După cum s-a putut vedea în secțiunea anterioară este clar faptul că o creștere a salariului
minim contribuie la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor care au în componența lor
salariați la nivelul salariului minim, în ipoteza că nu se modifică statutul ocupațional al
acestora ca urmare a implementării politicii (nu se face nici o tranziție de la ocupat la șomaj
sau inactiv, ceea ce poate fi posibilă dacă angajatorii decid concedierea salariaților în cazul
în care nu își mai permit plata costurilor cu forța de muncă). Dar este important să
investigăm și măsura în care politica de creștere a salariului minim afectează întreaga
distribuție salarială, respectiv întreaga distribuție a veniturilor gospodăriilor.
Așa cum se poate observa în figura de mai jos, creșterea nivelului salariului minim modifică
întreaga distribuție salarială, în sensul deplasării acesteia înspre dreapta, media și mediana
distribuției se modifică cu 6,4%, respectiv 7,2%. În aceste condiții, raportul dintre mediană și
medie se îmbunătățește ușor, cu aproximativ un punct procentual.
Fig.17. Distribuția salariaților după nivelul salariului
47
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
Situatia actuala
Scenariul alternativ 3
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Un indicator sintetic al inegalității distribuției salariilor, respectiv a veniturilor este indicele
Gini. Această mărime a fost calculată pentru situația actuală, respectiv pentru cele trei
scenarii ipotetice propuse. Observăm un efect pozitiv foarte important asupra inegalităților
salariale, scădere cu 14,2%, însă efectul asupra distribuției veniturilor totale este redus,
scădere a inegalității totale cu 1.6% (a se vedea tabelul de mai jos).
Tabel 10. Indicele Gini al inegalității distribuției salariale, respectiv a distribuției veniturilor, în
situația actuală și în cele trei scenarii alternative propuse Indicele Gini ar
inegalității salariilor Indicele Gini ar inegalității
veniturilor
Situația actuală 0.255 0.330
Scenariu alternativ 1 0.237 0.326
Scenariu alternativ 2 0.232 0.326
Scenariu alternativ 3 0.219 0.325
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC
Reiterăm ideea potrivit căreia distribuția totală a veniturilor nu se modifică semnificativ ca
urmare a creșterii salariului minim și argumentăm acest lucru și prin faptul că ponderea
veniturilor din salarii este foarte redusă în primele trei decile (sub 50%), chiar și în decilele 5
și 6 unde este concentrată masa cea mai mare a salariaților la nivelul salariului minim,
ponderea veniturilor din salarii este sub 80%.
În aceeași ordine de idei, după cum se va vedea și în continuare, și efectele asupra ratei
relative a sărăciei5 calculată pentru totalul populației vor fi destul de reduse în cele trei
scenarii ipotetice propuse. În România, situația aferentă anului 2015 se prezintă astfel. Rata
sărăciei relative pe total populație a înregistrat un nivel de 24%, ceea ce indică faptul că 24%
din populația totală a României este săracă, având venitul disponibil sub pragul de 60% din
venitul median lunar al populației totale.
Fig. 18. Ratele sărăciei relative pe tipuri de familii în anul 2015
5 Rata relativă a sărăciei se calculează prin raportarea populației sărace la totalul populației. Populația săracă
cuprinde persoanele care au venitul disponibil echivalent mai mic decât un prag arbitrar denumit pragul sărăciei.
Pragul standard utilizat și în cadrul acestui studiu este egal cu 60% din venitul median disponibil echivalent.
48
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
În funcție de tipul gospodăriilor însă, se înregistrează valori mult mai ridicate ale ratei sărăciei
relative. Spre exemplu, în cazul familiilor cu doi adulți și trei copii, aproximativ 53,6% din
persoanele aparținând acestor familii sunt sărace, în timp ce pentru familiile cu trei adulți și
doi copii, rata sărăciei relative ajunge la 34,5%. Valori ridicate se înregistrează, totodată, în
cazul familiilor cu trei adulți și un copil, unde aproximativ 29,1% din persoane sunt sărace,
respectiv în familiile cu doi adulți și doi copii, unde ponderea persoanelor sărace este de
26,1% din total persoane din familii cu doi adulți și doi copii. Pe de altă parte, persoanele
sărace sunt mai puțin întâlnite în rândul familiilor cu doi adulți și cu unul sau fără copii, pentru
care ratele sărăciei relative înregistrează valori de 15%, respectiv 13,9%.
Din total salariați, aproximativ 3,8% sunt săraci, iar în ceea ce privește gospodăriile cu cel
puțin un salariat, aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub
pragul de sărăcie.
Referitor la rata sărăciei în muncă, pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2%
din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora crește la 23,2% pentru cazul
familiilor în care există persoane ocupate. Sub 20% dintre săracii în muncă sunt persoane
salariate, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare, prin urmare nu ne așteptăm
ca o creștere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă.
În ceea ce privește ponderea persoanelor sărace în total salariați remunerați la salariul
minim, semnalăm faptul că 9,2% (aproximativ 112,9 mii persoane) se încadrează în această
categorie. Acest procent este confirmat și de ponderea de 11,7% a persoanelor sărace din
gospodăriile cu salariați remunerați la salariu minim.
Fig. 19. Ratele sărăciei relative pe salariați în anul 2015
49
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Pentru a studia mai exact impactul majorării salariului minim asupra sărăciei relative și
sărăciei în muncă în România, s-a efectuat o analiză de scenarii, care a presupus studierea
a trei scenarii alternative. Scenariul 1 a vizat majorarea cu 10% a salariului minim, în
condițiile menținerii celorlalți parametri constanți, în timp ce scenariul 2 a presupus aceeași
majorare de 10% a salariului minim, resimțită însă cu ponderi descrescătoare și asupra
decilelor următoare din distribuția salarială, până la nivelul mediei câștigurilor salariale
(corespunzătoare decilei 8). Nu în ultimul rând scenariul 3 a vizat o majorare cu 20% a
salariului minim, cu efecte resimțite și asupra decilelor 3-8. Pentru fiecare din cele trei
scenarii alternative s-au analizat două cazuri posibile, și anume:
Caz 1: într-o primă variantă s-a decis menținerea constantă a pragului de sărăcie
(calculat la 60% din venitul disponibil median lunar inițial);
Caz 2: în urma majorării salariului minim s-au recalculat pragurile de sărăcie,
obținându-se valorile din tabelul următor.
Tabel 11 Pragurile de sărăcie în scenariile 1-3
Praguri
sărăcie
SITUATIE
ACTUALĂ
SCENARIUL
ALTERNATIV
1
SCENARIUL
ALTERNATIV
2
SCENARIUL
ALTERNATIV
3
% Lei lunar Lei lunar Lei lunar Lei lunar
60% 560,1 572,5 580,3 594,9
În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, în urma majorării salariului minim se
constată un efect de diminuare a ratei sărăciei relative raportate la populația totală în toate
variantele de scenarii analizate, comparativ cu situația actuală. Practic, la o majorare cu 10%
a salariului minim ne așteptăm la o diminuare a ratei sărăciei relative față de situația actuală
cu valori cuprinse între 4,2% și 4,8%, în timp ce o majorare cu 20% ale salariului minim va
genera un impact și mai puternic asupra ratei sărăciei pe total populație, conducând la o
scădere cu 6,6 %.
Considerând însă faptul că o majorare a salariului minim implică totodată și creșterea
pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit asupra ratei sărăciei relative devine
ușor negativ, dar modest. Astfel, în urma unei majorări cu 10% a salariului minim ne putem
aștepta la o creștere cu aproape 0,3% a ratei sărăciei pe total populație.
50
Fig. 20. Variațiile ratei sărăciei relative raportate la populația totală în funcție de modificările
salariului minim
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Efectele majorării salariului minim se resimt variat și asupra principalelor tipuri de gospodării.
Mai exact, cele mai sesizabile diminuări ale ratelor de sărăcie se remarcă în cazul familiilor
cu doi adulți și un copil, unde o majorare cu 10% a salariului minim reduce cu 8,2%
ponderea persoanelor sărace din totalul persoanelor aparținând familiilor cu doi adulți și un
copil. Efecte mai reduse se înregistrează și în cazul familiilor cu doi adulți dar fără copii, unde
au loc diminuări cu aproximativ 5,2 %- 5,4% la o majorare cu 10% a salariului minim.
Fig. 21. Variațiile ratei sărăciei relative pe tipuri de familii în raport cu modificările salariului
minim
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Un aspect important îl constituie faptul că doar în cazul familiilor cu doi adulți și doi copii se
înregistrează efectele pozitive ale majorării salariului minim în vederea diminuării ratei
sărăciei relative, indiferent de scenariile și cazurile analizate. În plus, trebuie menționat,
totodată, faptul că în cazul recalculării pragurilor de sărăcie, repercusiunile majorării
salariului minim se resimt în special în rândul familiilor cu doi adulți, pentru care o majorare a
51
salariului minim conduce la creșterea ratei sărăciei relative cu 5,5% în cazul scenariului 2,
respectiv cu 7,2% în cazul scenariului 3.
Fig. 22. Variațiile ratei sărăciei în muncă în funcție de modificările salariului minim
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Impactul majorării salariului minim se resimte și asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o
majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza
menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 0,9% în cazul recalculării pragului de
sărăcie. Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt cu atât mai semnificative cu cât crește
nivelul salariului minim. Astfel, la o majorare cu 20% a salariului minim efectele vizează
diminuări cu aproximativ 6,7%. Efecte similare se înregistrează și în ceea ce privește
ponderea persoanelor sărace din total persoane aparținând gospodăriilor în care există
persoane ocupate.
Analizând, pe de altă parte, variațiile ratei sărăciei relative în raport cu numărul total de
salariați sau respectiv cu familiile în care există cel puțin un salariat, în urma majorării
salariului minim, sunt așteptate diminuări semnificative în toate scenariile analizate, conform
tabelului următor.
Tabel 12 Variația ratei sărăciei în scenariile 1-3 în cele două cazuri
SITUATIE ACTUALĂ
SCENARIUL ALTERNATIV 1
SCENARIUL ALTERNATIV 2
SCENARIUL ALTERNATIV 3
CAZ 1 CAZ 2 CAZ 1 CAZ 2 CAZ 1 CAZ 2
Total salariați 3.8
-25.2%
-13.7%
-28.5%
-13.1%
-34.6%
-20.7%
Familii in care există cel puțin un salariat
7.0 -
22.6% -
10.9% -
25.9% -
10.8% -
33.6% -
15.9% Salariați remunerați la salariul minim
9.2 -
53.2% -
44.0% -
53.2% -
31.9% -
65.4% -
53.7% Familii în care există salariați remunerați la salariul minim
11.7 -
46.9% -
41.2% -
46.9% -
30.3% -
61.5% -
47.1%
Fig. 23. Ratele sărăciei pentru salariații remunerați cu salariu minim în funcție de modificările
salariului minim
52
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
Un interes aparte îl prezintă însă consecințele majorării salariului minim asupra ratei sărăciei
relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim. În cazul lor, majorările salariului
minim conduc la o ameliorare a situației lor financiare, astfel că, indiferent de scenariul
analizat ne așteptăm la o diminuare a ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la
salariu minim. Mai exact, în cazul unei majorări a salariului minim și în ipoteza menținerii
pragului inițial de sărăcie, ponderea salariaților săraci cu salariu minim din total salariați
remunerați cu salariu minim va înregistra o scădere cu aproximativ 53,2% în cazul unei
majorări cu 10%, respectiv cu 65,4% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim.
Chiar și în cazul în care este recalculat pragul sărăciei, efectele sunt vizibile în rândul
persoanelor sărace remunerate cu salariu minim. Astfel, o creștere a salariului minim va
duce la o diminuare cu aproximativ 32% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 47% în
cazul unei majorări cu 20%.
Fig. 24. Variațiile ratei sărăciei pentru salariații cu salariu minim în funcție de modificările
salariului minim
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC şi a modelului EUROMOD, ver. G4.3
3.5. Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă
Interacțiunea dintre nivelul salariului minim și politicile legate de beneficiile sociale, dincolo
de efectele asupra bunăstării gospodăriilor, distribuției veniturilor și sărăciei, se poate
53
constitui într-un element important de stimulare sau, din contră, de descurajare a participării
pe piața muncii. De aceea, a fost abordată și această latură a problematicii, prin estimarea
unor indicatori proxy de motivație a muncii (calculați pe baza efectului net asupra veniturilor)
în diferite variante de scenarii cu privire la modificarea nivelului salariului minim. Rezultatele
au fost obținute prin microsimulări ale veniturilor pe microdatele din Ancheta asupra Calității
Vieții (EU-SILC). Concret, a fost calculat un indicator tip rată de taxare marginală efectivă
(engl. marginal effective tax rate) care măsoară efectul combinat asupra veniturilor unui
individ a sistemului de beneficii sociale și taxe. Altfel spus, indicatorul reprezintă procentul
din creșterea venitului brut care este pierdută prin plata impozitelor și contribuțiilor sociale,
respectiv scăderea sumelor acordate ca și beneficii sociale a căror eligibilitate se stabilește
prin testarea veniturilor. Au fost estimate două rate, una pentru scenariul de creștere a
salariului minim brut cu 10% față de situația actuală, respectiv una pentru creșterea salariului
minim de la 10% la 20% din salariul minim inițial. Cu cât mărimea indicatorului este mai
aproape de unitate, salariatul căruia i-a fost mărit salariul păstrează mai mult din creșterea
de venit brut. Dacă această valoare pe care el o vede transformată în venit disponibil pentru
consum este mai mică, atunci motivația de a face un efort suplimentar (căutare loc de muncă
mai bine plătit, investiție în educație, calificare, etc.) pentru a obține venituri mai mari este și
ea mai redusă. Ceea ce ne-am propus a fost să estimăm în ce măsură un lucrător plătit la
salariul minim este motivat să câștige mai mult sau, din contră se poate complace în situația
de a fi plătit la salariul minim și să se bazeze pe creșteri ale salariului ce rezultă din
modificarea prin lege a nivelului salariului minim. Rezultatele sunt prezentate mai jos, pentru
diferite grupuri de persoane care sunt remunerate la nivelul salariului minim.
Fig. 25. Rata marginală efectivă de taxare a venitului, salariați la nivelul salariului minim, %
din creșterea venitului brut
Sursa: prelucrări ale autorilor pe baza datelor EU-SILC
Observăm în primul rând că, indiferent de scenariul avut în vedere, proporția din venitul brut
care este pierdută prin taxare și prin scăderea beneficiilor sociale acordate cu testarea
veniturilor nu este foarte ridicată, fiind situată între 30 și 40%, ceea ce nu poate fi
54
considerată o rată ridicată în accepțiunea specialiștilor. Totuși, remarcăm faptul că un
salariat cu salariul la nivelul salariului minim este mai tentat să depună eforturi pentru a
obține un venit superior decât un salariat care obține cu 10% mai mult decât nivelul salariului
minim. Cu alte cuvinte, atunci când salariul inițial este mai mare cu 10% decât nivelul
salariului minim, motivația de a depune eforturi suplimentare pentru a crește nivelul salariului
scade ușor, deoarece o mai mare parte din venitul brut (creșterea de 10%) este pierdută ca
efect al influenței sistemului de beneficii sociale și taxe. Astfel, pentru un salariat aflat la
nivelul salariului minim, din creșterea cu 10% a salariului este pierdută o proporție de circa
31%, pe când pentru un salariat care este la nivelul 110% din salariul minim, din creșterea
până la 120% din salariul minim, aprox. 35% este pierdută. Pe categorii de persoane, mai
evidentă posibila demotivare apare în cazul persoanelor de sex masculin, procentul de
pierdere crescând de la 26% la 34%, ceea ce poate fi interpretat ca o scădere a inițiativei de
căutare a unui loc de muncă plătit superior, dacă este percepută pierderea de venit
disponibil. Dacă ar fi să extrapolăm, am putea spune că în acest fel poate să existe o
oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor
descurajați în a depune eforturi suplimentare pentru creșterea veniturilor, așteptând
majorarea salriului minim, dacă nivelul salariului minim atinge un anumit nivel.
3.6.Concluzii
Capitolul de față a avut în vedere studierea impactului salariului minim în contextul mai larg
al veniturilor gospodăriei. Abordarea noastră a avut la bază date din ancheta reprezentativă
în gospodării EU-SILC și a făcut uz de tehnici de microsimulare a veniturilor pentru a evalua
impactul ex-ante asupra veniturilor a unor scenarii de creștere a salariului minim.
Metodologia de analiză și evaluare suportă o serie de limitări ce au fost enunțate în
descrierea detaliată a acesteia, astfel că concluziile prezentate sunt valabile în scenariile
propuse și cu limitele asumate. Principalele rezultate și idei conturate sunt prezentate în cele
ce urmează.
Conform statisticilor EU-SILC, pentru anul 2015 s-au identificat 1.227.239 salariați la nivelul
salariului minim, ceea ce reprezintă aproximativ 18% din total salariați. Din analiza pe tipuri
de gospodării, se constată faptul că în 13,5% din gospodăriile din România există salariați
remunerați la salariu minim. În plus, se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de
salariați per gospodărie, crește și ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim, în timp ce
numărul copiilor aflați în îngrijire într-o gospodărie crește odată cu extinderea numărului
salariaților la salariu minim din respectiva gospodărie.
Estimările noastre arată faptul că aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG
din România include în componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim
şi, mai mult, peste un sfert dintre familiile beneficiare de ASF au minim un salariat la nivelul
salariului minim. Per total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac
parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia
beneficiază de ASF.
Observăm că în toate cele trei scenarii propuse cu privire la evoluția salariului minim,
creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra
venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent
mai mic decât modificarea salariului minim. Influența sistemului de beneficii sociale și taxe
55
asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una
negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar
sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc. În ceea
ce privește modul în care creșterea salariului minim poate să influențeze eligibilitatea pentru
anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, în scenariile propuse de noi, se
constată faptul că nu este afectată în nici un fel eligibilitatea pentru VMG sau ASF. Mai mult,
nici sumele primite sub forma de VMG nu sunt influențate de creșterile propuse pentru
salariul minim, în principal ca urmare a faptului că gospodăriile beneficiare de VMG în care
există salariați la nivelul salariului minim sunt într-o majoritate covârșitoare gospodării cu
cinci membri sau mai mulți cu o singură sursă de salariu (peste 70%). Astfel că o creștere cu
10% sau chiar cu 20% a unui singur salariu dintr-o gospodărie foarte numeroasă nu modifică
într-o măsură sesizabilă pe medie sumele obținute sub formă de VMG. Rezultatele sunt
influențate în mare măsură de distribuția salariaților cu salariu minim în funcție de
transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor. Așa cum notam anterior, unul din zece
beneficiari de VMG face parte din grupul salariaților remunerați la nivelul salariului minim. În
ceea ce privește beneficiarii de ASF care sunt și salariați la nivelul salariului minim (un sfert
dintre beneficiarii de ASF sunt salariați la salariul minim), aceștia sunt afectați de modificarea
salariului minim prin ușoara scădere a cuantumului beneficiului social primit (prin depășirea
pragului inferior de testare a eligibilității veniturilor și încadrarea la pragul superior, acolo
unde nivelul beneficiului este mai mic).
Prin urmare, am putea să concluzionăm faptul că, în scenariile propuse, creșterea salariului
minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte
salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară
reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora. Așa cum am
menționat în secțiunea de descriere a metodologiei, scenariile noastre au un caracter static,
nefiind incluse modificări de comportament la nivelul angajatorilor ce pot rezulta ca urmare a
creșterii costului muncii. Firmele pot decide să concedieze angajații ca urmare a creșterii
salariului minim brut garantat în plată, ceea ce ar putea conduce la efecte adverse foarte
importante asupra nivelului de trai al salariaților.
Este aproape unanim acceptat faptul că interacțiunea dintre nivelul salariului minim și
politicile legate de beneficiile sociale, dincolo de efectele asupra bunăstării gospodăriilor,
distribuției veniturilor și sărăciei, se poate constitui într-un element important de stimulare
sau, din contră, de descurajare a participării pe piața muncii. De aceea a fost abordată și
această latură a problematicii, prin estimarea unor indicatori de motivație a muncii (calculați
pe baza efectului net asupra veniturilor) în diferite variante de scenarii cu privire la
modificarea nivelului salariului minim. Concluzia noastră este aceea că am putea vorbi de o
oarecare inerție în ceea ce privește lucrătorii retribuiți cu salariul minim, aceștia fiind ușor
descurajați în a depune eforturi suplimentare (căutarea unui loc de muncă mai bine plătit,
investiție în educație, creșterea calificării, etc.) pentru creșterea veniturilor, posibil ca mulți
dintre ei să se mulțumească cu creșteri ale salariului minim.
Pe de altă parte, schimbând perspectiva de la micro la macro, notăm faptul că creșterea
nivelului salariului minim modifică întreaga distribuție salarială, în sensul deplasării acesteia
înspre dreapta, media și mediana distribuției cresc ușor, cu 6-7%. În aceste condiții, raportul
dintre mediană și medie se îmbunătățește ușor cu aproximativ un punct procentual.
Observăm un efect pozitiv foarte important asupra inegalităților salariale, scădere cu 14%,
56
însă efectul asupra distribuției veniturilor totale este foarte redus, scădere a inegalității totale
cu 1,6%.
În ceea ce privește impactul salariului minim asupra sărăciei, în general, salariul minim
nu are ca scop explicit reducerea inegalităților salariale și a sărăciei. Analiza de scenarii a
indicat faptul că în cazul ipotezei menținerii constante a pragului de sărăcie, în urma
majorării salariului minim se constată un efect de diminuare a ratei sărăciei relative raportate
la populația totală, în toate variantele de scenarii analizate. Considerând însă faptul că o
majorare a salariului minim implică, totodată, și creșterea pragului de sărăcie, ne putem
aștepta chiar la o creștere (cu aproape 0,3%) a ratei sărăciei pe total populație în urma unei
majorări cu 10% a salariului minim.
Impactul se resimte însă mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, conducând la o
diminuare cu aproape 5,4% (de la 20,2% la 18,8%) în ipoteza menținerii constante a pragului
de sărăcie, respectiv cu 0,9% în cazul recalculării pragului. Diminuările ratei sărăciei în
muncă sunt mai importante pe măsură ce crește nivelul salariului minim.
În plus, în ceea ce privește consecințele majorării salariului minim asupra ratei sărăciei
relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim, majorările salariului minim conduc
la o ameliorare a situației financiare, astfel că, indiferent de scenariu analizat ne așteptăm la
o diminuare a ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim. Mai
exact, în cazul unei majorări a salariului minim și în ipoteza menținerii contante a pragului de
sărăcie, ponderea salariaților săraci cu salariu minim din total salariați remunerați cu salariu
minim va înregistra o scădere cu aproximativ 53,2% în cazul unei majorări cu 10%, respectiv
cu 65,4% în cazul unei majorări cu 20% a salariului minim. Chiar și în cazul în care este
recalculat pragul de sărăcie, efectele sunt vizibile în rândul persoanelor sărace remunerate
cu salariu minim. Astfel, o creștere a salariului minim va duce la o scădere cu aproximativ
32% a riscului de sărăcie în cazul unei majorări cu 10%, respectiv cu 47% în cazul unei
majorări cu 20% a salariului minim.
Concluziile desprinse din studiu semnalează faptul că majorările salariului minim pot avea
efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților
remunerați la salariu minim. Pe de altă parte însă, ponderea salariaților săraci
remunerați cu salariu minim este relativ redusă comparativ cu alte categorii, ceea ce
face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o
măsură mai redusă asupra sărăciei per total.
57
Capitolul 4. Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului
minim în țări ale UE și OECD
4.1.Salariul minim brut pe economie în Euro și la PPC
Statisticile privind salariul minim publicate de EUROSTAT se referă la salariile minime
la nivel național, aplicate de obicei pentru toți angajații sau la o majoritate a angajaților dintr-o
țară. Acesta este impus prin lege, adesea după consultarea partenerilor sociali, sau în mod
direct, printr-un acord intersectorial la nivel național. Salariile minime sunt, în general,
prezentate sub formă de date lunare pentru câștigurile salariale brute, adică înainte de
deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajat.
Ținând cont că aceste deduceri variază de la o țară la alta, pentru o comparație realistă ar fi
fost de preferat salariul net. Salariile minime la nivel național sunt publicate de către
EUROSTAT de două ori pe an, respectiv la 1 ianuarie și 1 iulie, datele analizate în
continuare reflectând situația înregistrată anual la 1 ianuarie.
În ianuarie 2016, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE28 au un salariu minim
stabilit prin lege la nivel național. La data de 1 ianuarie 2016, intervalul de variație al
salariile minime brute lunare este semnificativ, de la 215 EUR în Bulgaria, la 1 923 EUR
în Luxemburg, adică un raport de 1:9.
Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au fost incluse în analiză,
deoarece nu au un salariu minim stabilit prin lege la nivel național. Un salariu minim la nivel
național a existat în următoarele țări candidate la UE, care au fost incluse în analiză: Albania,
Muntenegru, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia și Turcia. În eșantion a fost
introdusă și Statele Unite pentru comparabilitate. Graficul 4.1 ilustrează nivelurile salariului
lunar minim brut exprimat în euro la 1 ianuarie 2016 comparativ cu 1 Ianuarie 2008, țările
fiind ierarhizate descrescător după anul 2016.
În analizele elaborate de EUROSTAT, pentru o mai bună comparabilitate, țările au
fost împărțite în funcție de nivelul salariului minim în trei grupuri: 1) țări în care salariile
minime au fost mai mici de 500 Euro/lună; 2) țări în care salariile minime au fost intre 500 si
1000 Euro/lună si 3) țări în care salariile minime au fost mai mari de 1000 Euro/lună.
Observăm că, primul grup este alcătuit din patru țări candidate (Albania, Muntenegru, fosta
Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia) și din zece state membre ale UE (Bulgaria,
România, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia, Croația, Estonia și Polonia).
România are după Bulgaria salariul minim pe economie cel mai mic dintre cele 22 de
țări analizate din UE28. Al doilea grup cuprinde cinci state membre ale UE (Portugalia,
Grecia, Malta, Spania și Slovenia) și o țară candidată, Turcia, fiecare având un nivel
intermediar al salariului minim. Se poate remarca faptul că în toate aceste cinci state
membre salariul minim a fost sub 800 EUR pe lună. Cel de-al treilea și ultimul grup cuprinde
șapte state membre ale UE (Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos, Regatul Unit, Irlanda și
Luxemburg), inclusiv Statele Unite.
Ar trebui notat faptul că pentru statele membre UE din afara zonei euro, care au
salarii minime (Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria, Polonia, România și Regatul
Unit), precum și pentru Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Turcia și
Statele Unite, nivelurile și clasificarea salariilor minime exprimate în euro sunt afectate de
ratele de schimb. Comparativ cu anul 2008 salariul minim a crescut in 2016 în toate țările
analizate, cu excepția Greciei, unde a scăzut cu 14%.
58
Fig. 26. Nivelurile salariului lunar minim brut la 01 ianuarie 2008 și 2016(Euro)
Sursa: Eurostat [earn_mw_cur]
Creșterea salariului minim brut în Euro în 2016 comparativ cu 2008 a fost analizată
pe grupul de țări descris anterior, din care au fost excluse Croația și Germania, precum și
țările candidate, cu excepția Turciei, din lipsa datelor privind salariul minim brut pe economie
din anul 2008. Se observă că dintre țările UE28 în care salariul minim pe economie a
crescut cel mai mult se numără Bulgaria, urmată de Slovacia, România și Letonia, țări
aflate în prima grupă cu o valoare a salariului minim sub 500 Euro. Cea mai mică creștere
a avut loc, în general, în țări care se află în grupa a 3-a privind valoarea salariului minim.
Având în vedere decalajul mare existent între nivelul celui mai mic și al celui mai mare
salariu minim brut pe economie înregistrate în țările UE28 analizate, la o primă vedere putem
spune că o astfel de evoluție ar putea conduce la îndeplinirea obiectivului privind reducerea
inegalităților câștigurilor și atingerea echității sociale între țări.
Trebuie ținut seama de faptul că, teoria economică nu furnizează concluzii ferme
asupra impactului salariului minim asupra sărăciei. Un lucrător angajat la salariul minim pe
economie poate beneficia de o creștere a venitului, doar în condițiile în care locul de muncă
al persoanei nu este restructurat, reducând astfel rata sărăciei (procentul persoanelor care
au un venit sub linia sărăciei). Dacă majorarea salariului minim distruge locuri de muncă,
atunci indivizii vor experimenta o scădere a venitului lor, crescând impactul sărăciei (distanța
dintre veniturile medii ale celor de deasupra și de dedesubtul liniei sărăciei), dacă nu a ratei
sărăciei însăși (Brown 1999). Într-o piață a muncii duală/segmentată o creștere a salariului
minim pe economie ar putea să conducă chiar la o creștere a inegalității veniturilor.
59
Fig. 27 Creșterea salariului minim brut în Euro în 2016 comparativ cu 2008 (%)
Sursa: prelucrare autori după date EUROSTAT
Decalajul dintre țări în ceea ce privește nivelul salariilor minim este
considerabil mai mic dacă se ține seama de diferențele privind nivelul prețurilor. După
cum ar fi de așteptat, ajustarea pentru a ține seama de diferențele dintre nivelurile prețurilor
reduce disparitățile dintre țări. Țările din primul grup cu salarii minime exprimate în euro
relativ scăzute au raportat, ca tendință generală, niveluri mai reduse ale prețurilor și,
prin urmare, au înregistrat salarii minime relativ mai mari atunci când acestea au fost
exprimate prin utilizarea standardului puterii de cumpărare (SPC). Pe de altă parte,
țările din al treilea grup, care au raportat salarii minime exprimate în euro relativ mari,
înregistrează, ca tendință generală, niveluri mai ridicate ale prețurilor, iar salariile lor minime
exprimate prin utilizarea SPC sunt, adeseori, mai mici. Această ajustare care ține seama de
diferențele dintre nivelurile prețurilor are efectul de a reduce parțial diferențele existente între
cele trei grupuri de țări identificate în clasificarea în funcție de salariul minim exprimat în
euro. Disparitățile existente între statele membre ale UE în privința nivelurilor salariilor
minime au fost reduse de la un raport de 1:9 în cazul salariilor minime exprimate în euro
până la un raport de 1:4 în cazul salariilor minime exprimate in SPC. În statele membre ale
UE, salariile minime lunare au variat între 445 SPC în România și 1 597 SPC în Luxemburg.
Principalele diferențe dintre nivelurile salariilor minime exprimate în euro și salariile
minime exprimate prin utilizarea SPC au fost observate în cazul Ungariei, Germaniei, Turciei,
Irlandei, Regatului Unit, Estoniei, Letoniei, Belgiei, Franței, Spaniei, Portugaliei, României și
fostei Republici Iugoslave a Macedoniei – fiecare dintre aceste țări înregistrând o modificare
de cel puțin două poziții. Grecia, Lituania și Polonia și-au schimbat poziția cu un singur loc.
Reiese că marea majoritate a țărilor au rămas în același grup. Printre excepții se numără
Muntenegru, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia, Croația, Estonia și
Polonia, toate acestea fiind mutate din primul grup (salarii minime relativ scăzute) în al doilea
grup (un nivel intermediar al salariilor minime).
60
Fig 28 Salariul lunar minim la PPC (01.ianuarie)
Notă: eșantionul de țări analizat cuprinde 22 țări din UE28 (care au stabilit un salariu minim prin lege),
5 țări candidate, precum și Statele Unite;
Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au salariul minim legiferat
Sursa: Eurostat [earn_mw_cur]
4.2. Raportarea salariului minim la salariul mediu și median
Anumite statistici cum ar fi raportul salariului minim la salariul mediu și raportul
salariului minim la salariul median sunt indicatori comuni în diferite țări (vezi Eurostat) folosiți
pentru a sintetiza relevanța influenței salariului minim asupra distribuției câștigurilor.
În 2014, nivelul salariilor minime brute6 din statele membre UE a variat între 33 % și
puțin peste 50 % din câștigurile salariale lunare brute medii pentru lucrătorii din sectorul
6 Datele privind câștigurile salariale lunare brute vizează remunerația plătită în numerar înainte de deducerea
impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale plătibile de către salariați și reținute de angajator, limitată la
câștigurile salariale brute care sunt plătite în fiecare perioadă de plată. Aceste date se referă în general la NACE
Rev. 2 Secțiunile B–S (sectorul industrial, al construcțiilor și al serviciilor, cu excepția activităților în care
61
industrial, al construcțiilor sau al serviciilor (graficul 4). Nivelul salariului minim în raport cu
câștigurile salariale lunare brute medii a fost cel mai ridicat în Slovenia (51,3 %), Grecia
(50,1 %, 2011) și în Turcia (50,0 %, 2010). În partea inferioară a clasificării, Statele Unite
(date din 2013), Republica Cehă și Spania au raportat, fiecare, că nivelul salariului lor minim
a fost sub 35 % din valoarea câștigurilor salariale lunare brute medii. Poziția României,
ridicată comparativ cu poziția ei în ierarhia privind salariul minim se poate datora, la o
primă analiză, pe de o parte creșterii salariului minim, iar pe de altă parte reducerii
salariului mediu ca urmare a ajustărilor vârfurilor salariale, corelării defectuoase a
salariilor individuale cu salariul mediu, creșterea sectorului informal, etc. În România
acest raport a crescut în perioada 2008-2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale (de la
30,1 la 38,4). Poziția de pe ultimul loc a Statelor Unite se poate datora ponderii scăzute a
lucrătorilor cu salariu minim (5% dintre lucrători primesc salariul minim), comparativ, de
exemplu, cu Franța unde 10% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim. Clasificarea
reflectă atât gradul mare al inegalității câștigurilor dar și ocuparea extinsă din sectorul
informal (Employment Outlook).
Acest indicator are un rol important în comparația salariului minim, dar prezintă
anumite limite:
1. Nu poate ține cont de posibila existență a lucrătorilor din sectorul informal care nu
sunt acoperiți de salariul minim. O creștere a salariului minim poate reduce
salariul lucrătorilor cu salarii mici ca urmare a productivității lor scăzute, scoțându-
i în afara ariei de acoperire a creșterii salariului minim, putând crește oferta de
muncă în sectorul informal și, prin urmare, scăderea salariului în acest sector.
Indexul Kaitz7 (Kaitz 1970) a fost dezvoltat cu scopul de a lua în considerare
acoperirea actuală a salariului minim;
2. Valorile pot include plăți suplimentare peste salariul minim care pot denatura
ierarhia;
3. Când salariul minim este fixat prin contract colectiv, o creștere a salariului minim
poate introduce o creștere a salariului peste salariul minim, conducând totodată la
o creștere semnificativă a salariului mediu. În aceste circumstanțe o schimbare a
salariului minim va fi greu percepută prin acest indicator deoarece și numărătorul
și numitorul cresc în aceeași direcție (Tito Boeri, Jan van Ours, 2008, pg 31);
Urmare a celor relatate stau mărturie diferențele semnificative în valorile acestui
indicator furnizate de cele două baze de date statistice OECD și EUROSTAT . (Exemplu
România 38,4 în EUROSTAT și 36,8 în OECD).
angajatorii sunt gospodării și a organizațiilor și organismelor extrateritoriale) și vizează lucrătorii cu normă
întreagă care muncesc în întreprinderi de toate dimensiunile.
7 Este definit ca salariul minim și mediu brut ajustat pe nivelul de acoperire al legislației de la nivel industrial,
dar populația eligibilă nu este întotdeauna bine definită
62
Fig. 29. Salariile minime exprimate ca proporție din valoarea câștigurilor salariale lunare
brute medii, 2014
Notă: Eșantionul cuprinde 21 țări din UE28 (comparativ cu eșantionul anterior fără Germania) și o țară
candidată Turcia.
Datele pentru Grecia sunt din 2011; datele pentru Statele Unite sunt din 2013
Sursa: Eurostat
Raportarea salariului minim brut la salariul median brut este de preferat având în
vedere că salariul mediu poate fi influențat de câștigurile mari din distribuția acestora.
Deoarece în baza de date Eurostat lipsesc date pentru acest indicator în cazul multor țări și
s-au folosit datele furnizate de OECD..
Nivelul salariului minim în raport cu câștigul median brut lunar a fost cel mai ridicat în
Turcia și cel mai scăzut în Statele Unite, aceasta din urmă ocupând ultima poziție ca și în
cazul raportării salariului minim la salariul mediu. Dintre țările UE, valorile cele mai ridicate la
acest indicator sunt deținute de Franța și Slovenia și cele mai mici valori de Rep. Cehă și
Spania. România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median
de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu. Asta înseamnă
că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din
acesta, conform datelor OECD. Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a
salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici. O analiză
comparativă pe țările din eșantion relevă că cea mai scăzută diferență dintre valoarea
medie și cea mediană a salariului minim o are România, urmată de Portugalia (69,3%).
Țările din UE 28 cu un procent între 70 și 80 sunt Letonia, Ungaria, Lituania, Slovacia și
Polonia, celelalte având peste 80%. Este de dorit ca în ajustarea salariului minim să se țină
cont atât de valoarea medie a distribuției salariilor, cât și de cea mediană pentru a nu se
ajunge la situația suprapunerii valorii mediane cu cea minimă a salariului.
63
Fig. 30
Sursa: prelucrarea autorilor, baza de date OECD
Evoluția raportul dintre salariului minim brut lunar și salariul mediu lunar brut,
ilustrează o creștere în 2014, comparativ cu 2008 în majoritatea țărilor, cu excepția a șase
țări unde a scăzut: Irlanda (-7,4), Grecia (-2,1), Australia (-1,9), Belgia (-0,9), Spania (-0,2) și
Turcia (-0,2). Cel mai mult a crescut în țările nou intrate în UE, respectiv Slovenia (8,5),
Letonia (7,8), România (6,9), Lituania (5,9), Polonia(5,3). Aceasta înseamnă că salariul
minim a crescut mai mult decât salariul mediu în aceste țări, în 2014 comparativ cu
2008, neexistând o corelare foarte bună între salariul minim pe economie și salariul mediu.
64
Fig. 31. Procentul salariului minim din salariul mediu lunar brut înainte și după criză (%)
Note: In 2015 și 2016 nu sunt date disponibile pentru România
A fost inclusă în eșantion și Statele Unite pentru comparație, deoarece are salariu minim.
Au fost selectate țările UE în funcție de disponibilitatea datelor.
Turcia, țară candidată UE a fost introdusa pentru comparabilitate
Source: prelucrare autori după date OECD
Referitor la evoluția raportului dintre salariului minim brut lunar și salariul median
lunar brut (grafic 7), acesta a crescut în 2014, comparativ cu 2008 în majoritatea țărilor, cu
excepția a șase țări unde a scăzut: Irlanda (-9,3), Turcia (-3,2), Grecia (-2,4), Israel (-0,9),
Spania (-0,5), Franța (-0,4), Belgia (-0,3). Cel mai mult a crescut, ca și în cazul raportului
salariului minim brut lunar la salariul mediu în Slovenia (12,4), România (12,2).
Fig. 32 Ponderea salariului minim în salariul median înainte si după criză
Note: In 2015 și 2016 nu sunt date disponibile pentru România
Sursa: prelucrare autori după date OECD
65
Proporția lucrătorilor care sunt remunerați cu salariul minim poate varia considerabil
de la o țară la alta. Eurostat a obținut o estimare a acestei proporții8. Proporția lucrătorilor a
căror remunerație reprezintă mai puțin de 105 % din salariul minim la nivel național a fost de
peste 9,0 % în opt state membre ale UE care au salariu minim și anume: Slovenia (19,2 %),
Lituania (13,7 %), Letonia (11,8 %), Luxemburg (10,2 %), Polonia (9,9 %). Spania (cu 0,2 %)
a înregistrat cea mai scăzută proporție de lucrători a căror remunerație reprezintă mai puțin
de 105 % din salariul minim la nivel național, în timp ce proporția lucrătorilor din celelalte 11
state membre UE a căror remunerație era inferioară acestui procent a variat între 2,0 % și
4,7 %. În România procentul este de aproximativ 4,5%.
Ponderea persoanelor cu un salariu scăzut (cu un câștig orar brut de 2/3 sau mai mic decât
câștigurile mediane orare) se situează în țările UE între 2,64% în Suedia și 24,4% în
România.
Fig. 33 Ponderea persoanelor cu un câștig scăzut orar mai mic 2/3 din câștigul orar median
in 2014
Sursa: prelucrare autori cu date Eurostat
8 Din motive de comparabilitate, domeniul de aplicare a fost restrâns la lucrătorii cu normă întreagă, care sunt în
vârstă de cel puțin 21 de ani și care lucrează în întreprinderi cu cel puțin zece angajați, după excluderea
sectoarelor administrației publice, al apărării și al asigurărilor sociale obligatorii (NACE Rev. 2 Secțiunea O). În
plus, câștigurile salariale lunare calculate începând cu ancheta SES din 2010 exclud orice câștig salarial legat de
orele suplimentare și de munca în schimburi.
66
Câștigurile orare din prima decilă se situează în 2014 între 13,36 SPC (Norvegia) și
2,16 (România). În perioada analizată (2006, 2010, 2014) acest indicator a avut o evoluție
liniar crescătoare pentru majoritatea țărilor, excepție Cipru; Marea Britanie și Germania, unde
au existat anumite fluctuații. Ponderea câștigului din prima decilă în câștigul median variază
printre țările UE28 între 50,9% (Estonia) și Suedia 76,2%. Printre țările cu o pondere scăzută
se află pe lîngă Estonia și Germania (52,2%), Polonia (52,5%) și Lituania (54,8%). La
capătul opus, alături de Suedia, cu o pondere peste 68%, se mai află Belgia (73,7%);
Finlanda (71,6), Norvegia (68,8) și Islanda (68,4).
Fig. 34 Câștigul orar brut din prima decilă Câștigul orar brut din prima decilă și median
la PPC
Sursa: prelucrare autori cu date OECD
67
4.3 Incidența salariului minim asupra indicatorilor de conjunctură
Cercetările asupra salariului minim au suscitat interesul specialiștilor din domeniu, iar
analizele efectuate cu tehnici și instrumente din ce în ce mai elaborate au relevat faptul că
incidența salariului minim standard asupra ocupării este nesemnificativă statistic sau
foarte mică și aceasta ar fi mai evidentă numai în cazul anumitor categorii socio-
profesionale, cum sunt tinerii lucrători, de exemplu. În literatura de specialitate, există diverse
cercetări teoretice și empirice asupra efectului salariului minim. Teoria oferă predicții clare
doar în cazul unei piețe a muncii competitive. Rezultatele empirice evidențiază efecte atât
pozitive cât și negative ale salariului minim asupra ocupării. Pentru a analiza comparativ
efectului variației salariului minim asupra ratei ocupării pe total, sexe, tineri și nivel de
educație scăzut, au fost selectate următoarele țări: România, Bulgaria, Spania, Polonia și
Marea Britanie. Criteriul de selecție a țărilor l-a constituit asigurarea unei diversități de
modele economice de dezvoltare. In urma analizei evoluției indicatorilor se poate observa că
în toate țările analizate a avut loc o scădere a ratei ocupării în rândul tinerilor și a
persoanelor cu calificare redusă (ISCED 0-2), pe fondul unui trend crescător al SM în
România, Polonia, Spania și Bulgaria și Marea Britanie. Ratele de ocupare pe total și pe
sexe au un trend crescător în toate țările analizate cu excepția Spaniei.
Fig. 35 Evoluția ratei ocupării pe total, sexe și nivel de educație scăzut si tineri a salariului
minim
68
Sursa: prelucrare autori cu date Eurostat
În cazul României se observă că, pe fondul creșterii salariului minim, variația ratei
șomajului pe total, sexe și nivel de pregătire scăzută sunt nesemnificative, având loc o
creștere semnificativă doar a ratei șomajului în rândul tinerilor (4 procente în perioada 2008-
2014). În perioada 2014-2015 creșterea SM a fost însoțită de o descreștere a ratei șomajului
pentru persoanele sub 25 de ani. Această evoluție ilustrează o interconectare scăzută a
instituțiilor pieței muncii din România. În celelalte țări se vede o variație a indicatorilor
economici sub impactul crizei economice și scăderea ratei șomajului după 2013, pe
fondul creșterii salariului minim.
69
Fig. 36 Evoluția ratei șomajului pe total, sexe și nivel de educație scăzut si a salariului minim,
România
Sursa: prelucrare autori, date Eurostat
70
În situația creșterii salariului minim, firmele mici și mijlocii sunt cele care resimt cel
mai mult povara fiscală a costului9 salariilor lucrătorilor.
În graficul de mai jos este ilustrată evoluția costului unitar al muncii nominal10 în cazul
României și media U.E.- 28, raportată la anul 2010 ca bază fixă egală cu 100. În timp ce
costul unitar nominal al muncii pentru media țărilor U.E.- 28 prezintă o dinamică simetrică,
liniară, în cazul României, evoluția este sinuoasă, ascendentă, cu o creștere mai
accentuată între 2008 și 2010, după care scade și crește mai lent până în anul 2015. Costul
unitar nominal al muncii înregistrează creșteri și descreșteri aproape simetrice pentru media
U.E-28. În cazul României costul muncii unitar nominal a scăzut după 2010.
Fig. 37 Costul muncii unitar nominal (indice, 2010=100)
în România și U.E.-28 între 2006-2015
Sursa: prelucrare autori, date Eurostat
Costul unitar al muncii compară creşterea cheltuielilor totale aferente forţei de muncă,
cu creşterea productivităţii muncii. Din perspectiva costurilor unitare nominale cu munca,
România și-a redus acest cost, acesta fiind mai mic cu 2,1% față de valoarea
indicatorului în anul 2010, considerat an de referință, în timp ce majoritatea statelor U.E și
l-au crescut, unele chiar considerabil: Bulgaria cu 19,4% , Letonia cu 19,2%, Estonia cu
18,5%, Ungaria 9,4%, Luxemburg cu 8,6%,Belgia 8,4%; media U.E.28 și-a mărit costul
muncii unitar cu 6,9%, iar U.E.15- țările dezvoltate ale uniunii și-au majorat acest cost și mai
mult cu 8,2%. Sub media U.E se află un alt grup al țărilor membre care au creșteri mici față
9 Sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă - reprezintă proporţia tuturor contribuţiilor sociale şi a
impozitului suportate de angajat şi de angajator în totalul costului forţei de muncă pentru un AW care realizează
67% din câştigul mediu brut al activităţilor de industrie, construcţii şi servicii comerciale.
10 Costul unitar al muncii este un indicator calculat ca raport între fondul de salarii si volumul producției
realizate; exprimă costul salarial suportat de o companie (economie) pentru a produce o unitate de produs. Costul
unitar nominal al muncii10 - remunerarea pe salariat se împarte la valoarea reală a produsului intern brut pe
persoană ocupată. Arată modul în care remunerația salariaților este legată de productivitatea muncii lor.
71
de valoarea înregistrată în 2010, cum sunt: Polonia 1,2%, Marea Britanie 3,3%, Italia 3,6%,
Cehia 4,1% , Franța 5,9% ș.a.
România se află în grupul țărilor cu o reducere de cost unitar, înregistrând o
diminuare a costului său față de valoarea din 2010, alături de Spania, Portugalia, Croația,
Cipru, Grecia și Irlanda. Este de remarcat că între 2010 și 2015, în România s-au aplicat
continuu măriri ale salariului minim, fără ca acest lucru să conducă la majorarea costului
muncii.
Fig. 38
Sursa: prelucrare autori, date Eurostat
72
Productivitatea muncii reală pe persoană
România se situează pe al doilea loc în rândul statelor din UE după ritmul de
creștere a productivității pe persoană de 20,3% față de valoare acestui indicator în anul
2010 luat ca referință (anul 2000, bază=100), fiind devansată doar de Irlanda cu creștere de
29,3% față de valoarea indicatorului din anul 2010. Acest ritm de creștere este de aproape
6 ori mai mare decât al mediei U.E. Sub valorile înregistrate de România, țări cu ritmuri de
creștere a productivității mici (la jumătate din creșterea productivității în România), dar
superioare productivității muncii pe media U.E. se află celelalte țări din Centrul și Estul
Europei, mai puțin Ungaria. Sub media U.E se află celelalte țări dezvoltate din UE, unele
chiar înregistrând ritmuri negative de creștere, cum este cazul țărilor, Grecia, Elveția, Italia și
Finlanda.
Fig. 39 Productivitatea muncii reală pe persoană in 2015 (Index 2010=100)
Sursa: prelucrare autori, date Eurostat
În ceea ce privește numărul mediu de ore lucrate11, conform datelor Eurostat, acesta
este similar în România cu cel din celelalte state membre ale UE12. De remarcat că, din
11 Numarul mediu de ore lucrate reprezinta programul normal, precum si orele suplimentare, remunerate sau nu
73
punct de vedere al productivității muncii nominale pe oră lucrată, în anul 2015, România are
cea mai scăzuta valoare după Bulgaria, respectiv 52,9% din valoarea productivității muncii
nominale pe oră lucrată, fiind devansată numai de Bulgaria cu 43% din media U.E.- 28. Cu
valori sub media U.E. se află țările din Centrul și Estul Europei, iar țările dezvoltate se
situează deasupra mediei Uniunii.
Criza economică pe care România a traversat-o după 2008 ridică acut problema
productivităţii în economia românească. România continuă să fie țara din UE cu cea mai
inadecvată distribuţie a ocupării forţei de muncă pe sectoare, una din cauzele
productivității scăzute.
Fig. 40Productivitatea muncii nominale pe oră Productivitatea muncii nominală pe
persoană (UE28=100)
Sursa: prelucrare autori, date Eurostat
12 Productivitatea muncii pe ora lucrată se calculează ca produsul real al activităţii economice (Produsul Intern
Brut deflatat, măsurat în creştere succesivă de volum cu anul de referinţă 2005) pe unitatea de muncă efectuată
(măsurată prin numărul de ore lucrate).
74
Între 2006 și 2009, în perioada dinaintea declanșării crizei, creșterile de
productivitatea muncii pe persoană și pe oră lucrată au fost superioare majorărilor costului
muncii și al salariului minim, în condițiile în care în mod rațional măririle costului muncii au
fost superioare creșterilor de salariu minim. După anul 2010, când încep să se resimtă
efectele crizei, ca și în perioada de revenire economică, creșterile de salariu minim depășesc
pe cele ale productivității și costului muncii, majorările productivității muncii fiind superioare
celor ale costului muncii. Însă, demersuri succesive pe mai mulți ani concretizate în
creșteri salariale semnificativ peste avansul productivității vor cauza, probabil,
dezechilibre nesănătoase. Astfel, problema fiscalităţii devine importantă în discuţia despre
productivitate. Scăderea costurilor salariale se poate realiza nu doar prin tăierea lor
uniformă, ci şi prin scăderea fiscalităţii pe muncă, în special în zona contribuţiilor de asigurări
sociale.
Fig. 41Evoluția indicilor salariului minim, Productivitatea muncii pe persoana
Sursa: prelucrare autori, date Eurostat
75
Deși studiul incidenței salariului minim cu ocuparea stârnește adesea controverse, iar
ajustarea salariului minim, în multe țări, s-a făcut fără a lua în considerare rezultatele (uneori
ambigui), interesul rămâne de a vedea, în continuare, reacția diferitelor grupuri pe piața
muncii, mai ales, prin prisma șocurilor înregistrate într-o economie (cum este criza
economico-financiară care s-a consumat relativ recent) și de a examina categoriile de
lucrători care au avut de câștigat sau de pierdut, în acest ultim deceniu, prin majorarea
constantă a salariului minim în economia românească.
În situații de criză, stabilitatea contractelor de muncă este pusă pentru unele categorii
sub semnul întrebării și angajatorii se orientează către forme atipice de contract (în vederea
raționalizării costurilor), cum este contractul de muncă cu timp parțial și contractul pe
perioadă determinată. În România, interesul pentru contractele de muncă cu timp parțial a
rămas destul de mic în toată această perioadă comparativ cu alte state ale uniunii. Pentru
categoria cea mai largă de vârste 15-64 ani, între 2005 -2014, în țara noastră, evoluția
numărului de angajați cu contracte de muncă cu timp parțial ca pondere din total salariați
arată o scădere ușoară de 0,5 p.p., față de anul 2005, ajungând la 8,7% în anul 2014.
Numai în perioada crizei și pe o durată de 1 an (2009-2010), acest număr a crescut foarte
puțin, până la 9,9 % din totalul salariaților, după care revine și scade ușor până în anul 2014.
În cazul tinerilor salariați sub 25 ani cu contract de muncă cu timp parțial,
situația a evoluat asemănător, dar valorile sunt semnificativ mai mari pe tot intervalul față de
ponderea salariaților de 15-64 ani. După o ușoară scădere de 1,6 p.p. față de anul 2005,
ponderea tinerilor angajați cu contracte de muncă cu timp parțial ajunge în anul 2009 la
14,5%, iar în plină criză economică (2009-2010), aceasta crește mai abrupt cu 3,3 p.p., după
care ponderea tinerilor se menține aproape constant, diminuându-se foarte puțin, până la
17,1% în anul 2014. Se observă că în perioada de criză, între 2009 și 2010 când raportul
salariului minim și cel median a stagnat, incitarea angajatorilor pentru recrutarea tinerilor a
fost mai evidentă, tendință menținută până în anul 2014. Putem observa că pe ansamblul
perioadei, acest indicator a crescut ușor, mărindu-se numărul de lucrători tineri cu contracte
cu timp parțial inițial.
Ca și în cazul contractelor de muncă cu timp parțial, contractele pe perioadă
determinată au atras atenția angajatorilor într-o măsură limitată. Acestea reprezentau doar
1,5% din totalul contractelor salariaților cu vârste între 15-64 ani, în anul 2014, în scădere
față de anul 2005 cu 0,9 p.p. În cazul tinerilor sub 25 ani angajați cu contracte de muncă cu
timp parțial, valorile indicatorului sunt superioare celui pentru categoria de 15-64 ani pe
întreg intervalul analizat (de aproximativ 7 ori). Analizând evoluția ocupării pe acest tip de
contract pentru tineri, se observă că tendința de scădere de la începutul intervalului (înaintea
crizei) a fost contracarată de o creștere mai accentuată între 2010 și 2011, cu 1,8 p.p, când
se făceau simțite efectele crizei economice, după care această tendință devine mai lentă și
se ajunge în anul 2014 la valoarea înregistrată de indicator în anul 2005 (7%).
Dintre toate categoriile de lucrători analizate (grafic 17), singura care-și menține
același trend de creștere (chiar dacă este foarte lentă) cu dinamica salariului minim,
începând cu anul 2010 – an de criză până în 2014, an de revenire economică, este categoria
lucrătorilor angajați cu contracte pe durată determinată cu vârste între 15 și 24 ani. De
aceea putem spune că această categorie a avut de câștigat de pe urma majorărilor
salariului minim, ca și categoria lucrătorilor tineri sub 25 ani, angajați cu contracte cu
timp parțial, în timp ce lucrătorii de 15-64 ani nu au beneficiat de pe urma majorărilor de
salariu minim, numărul lor reducându-se în această perioadă.
76
Fig. 42 Angajații cu contract pe perioadă determinată și angajații cu contract cu timp parțial
(ca pondere din numărul total al angajaților) pe categorii de vârste
și raportul salariu minim/salariu median, 2005 -2014
Pe axa din dreapta sunt reprezentați angajații sub 25 ani cu contract pe perioadă determinată;
Sursă: date Eurostat
După cum am arătat mai sus, numărul lucrătorilor angajați cu contracte de muncă pe
durată determinată pentru categoria de vârstă, 15-64 ani, a cunoscut o ușoară scădere de
aproape 1 p.p., în perioada analizată, plasând România pe ultimul loc în rândul statelor
membre ale uniunii. În U.E. sunt țări care practică pe scară mai largă aceste forme atipice
de muncă, ponderea angajaților cu acest tip de contract pe media U.E.-28, ajungând în anul
2015 la 14,5 % din totalul salariaților. State, cum sunt: Franța (16,6%), Polonia (27,9%-
aproape o treime din totalul salariaților), Spania (25,3%) Olanda, (21,2%), Spania (25%)
recurg destul de des la aceste forme de ocupare, atât în perioade de creștere și revenire
economică, cât și de criză. Există și un grup al țărilor cu procente mici din numărul total de
salariați care recurg la astfel de forme de ocupare, alături de România, dar cu procente
superioare ei: Lituania (1,8%), Estonia (3%), Letonia (3%) și Marea Britanie (6,5%).
O altă categorie importantă a populației ocupate o reprezintă lucrătorii pe cont
propriu (25% din totalul populației ocupate, conform datelor INS, TEMPO online) care a
resimțit puternic efectele negative ale majorării salariului minim, înregistrând o
scădere de 11,4% în anul 2015 față de anul 2005, pentru grupul de vârstă 15-64 ani, cum
se poate observa în graficul de mai jos. Din anul 2005 până în anul 2009, evoluția numărului
de lucrători pe cont propriu a fost fluctuantă, în timp ce salariu minim cunoștea majorări
succesive; între 2009 și 2010 perioade din criza când salariul minim a stagnat, numărul de
lucrători crește până la 1688,3 mii persoane (mai mult decât în nul de dinaintea crizei cu 70,3
mii persoane), această oportunitate prilejuind mărirea contingentului de lucrători. Când
efectele negative ale crizei s-au resimțit tot mai puternic, între anii 2010 și 2011, numărul
lucrătorilor pe cont propriu a scăzut brusc cu 10,4%, după care crește brusc până în anul
77
următor, dar mai puțin, cu 2,8%; din 2012 până în 2015, numărul lucrătorilor pe cont propriu
s-a redus treptat, până la o valoare inferioară celei de dinaintea crizei.
În toată această perioadă salariu minim cunoștea majorări constante și succesive.
Putem conchide că această categorie socio-profesională a resimțit într-o mare măsură
efectele crizei și ale salariului minim. De asemenea, numărul tinerilor lucrători pe cont propriu
sub 25 ani a cunoscut o scădere cu 11% pe tot intervalul analizat, în timp ce salariul minim a
fost în creștere aproape continuă. Doar pe intervalul 2014 - 2015, numărul tinerilor lucrători
pe cont propriu sub 25 ani a crescut mai evident, fără a putea contracara pierderile din tot
acest interval. Putem aprecia că această categorie de lucrători pe cont propriu, inclusiv cei
sub 25 ani se numără printre perdanții acestei perioade, majorările de salariu minim
punându-le serioase probleme și scoțând o parte dintre aceștia de pe piața forței de muncă.
Fig. 43 Lucrători pe cont propriu de 15-24 ani și 15 -64 ani și
salariul minim exprimat în PPC, 2005-2015
Lucrătorii pe cont propriu 15-24 ani sunt pe axa din dreapta
Sursa: Date EUROSTAT
Analizând evoluția salariului minim ca pondere în salariul median și populația ocupată după
statutul profesional (pondere din total populație ocupată) se poate spune că acesta a
funcționat ca o barieră la angajare, inhibând angajările, evoluția populației ocupate indicând
o scădere ca volum cu 4,6% în anul 2015 față de anul 2008. Numărul persoanelor ocupate
pe toate categoriile socio-profesionale au scăzut ca volum, iar ca structură s-au înregistrat
mici modificări, în sensul unor creșteri foarte puțin semnificative de câteva p.p. pentru
patroni, salariați, lucrătorii pe cont propriu, și mici diminuări pentru lucrători familiali
neremunerați.
Preponderent pentru populația ocupată rămân salariații, care reprezintă aproximativ
60% dintre persoanele ocupate, peste 25% lucrătorii pe cont propriu, 14 % lucrători pe cont
propriu, iar patronii, în jur de 1,7% din totalul populației ocupate, conform datelor furnizate de
INS, TEMPO- online.
78
Fig. 44 Persoane ocupate după statut ocupațional
și salariu minim la PPC din România, 2008-2014
Patronii apar pe axa din dreapta
Sursa: INS,TEMPO online
4.4 Analiza pe indicatorii nivelului de trai
Fixarea salariului minim pornește fundamental de la principiul garantării unui nivel de
trai decent pe care acest salariu trebuie să-l asigure angajaților, începând cu cei mai
vulnerabili de pe piața muncii, adică cei care au cele mai mici salarii. Dreptul la salariu este
un corolar al dreptului la muncă, cel ce muncește are dreptul la un salariu echitabil şi
suficient care să-i asigure lui şi familiei sale o existenţă conformă cu demnitatea umană.
Salariul minim este salariul considerat ca fiind suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale
ale salariaţilor, ţinând cont de dezvoltarea economică a fiecărei ţări.
Creșterile de salariu minim dintre anii 2007-2014 în România nu au avut un impact în
sensul reducerii sărăciei relative și al sărăciei în muncă. Un impact pozitiv foarte puțin
perceptibil l-a avut în ceea ce privește indicele Gini al inegalității veniturilor13.
Coeficientul Gini al inegalității veniturilor caracterizează inegalitatea distribuirii
veniturilor sau resurselor între membrii societăţii, indicând distribuţia populaţiei după
cheltuielile de consum pe adult echivalent. Inegalitatea în România (Indicele Gini) în
anul 2007 era de aproximativ 38% ( mai mult cu 7,1 p.p. față de media U.E.-28), apoi
scade treptat, cu 4,5 p.p până în 2010. În perioada de revenire economică, coeficientul
Gini tinde spre o ușoară creștere (34,7% în 2014), mărindu-se, astfel ecartul între veniturile
populației, dar mai puțin decât la începutul perioadei analizate. Evoluția acestui indicator este
corelată parțial cu dinamica salariului minim: perioade de creștere (în criză și perioada de
revenire economică) și scădere a coeficientului (în perioada de creștere economică), în timp
13 Coeficientul Gini este definit ca fiind raportul dintre părțile cumulative ale populației distribuite în funcție de
nivelul venitului disponibil echivalent și cota cumulativă a venitului disponibil totalul echivalat.
79
ce, în toată această perioadă, salariul minim a crescut aproape constant. De remarcat
reducerea cu 3,3 p.p. a inegalității distribuirii veniturilor în această perioadă.
Sărăcia relativă14 este cunoscută și sub denumirea de „risc de sărăcie” și este
calculată în funcție de distribuția veniturilor întregii populații, prin urmare are o valoare
relativă, în sensul că se schimbă constant în funcție de cum se modifică distribuția veniturilor.
Rata sărăciei relative a scăzut în anul 2010 cu 3 p.p. față de anul 2007, în plină criză
economică, după care acesta crește cu 0.8 p.p., depășind cu puțin valoarea de dinaintea
crizei (24,6%). Dinamica salariului minim a cunoscut creșteri aproape constante an după an,
însă acest lucru nu a dus la reducerea sărăciei relative.
În ceea ce privește sărăcia în muncă, evoluția acesteia indică o creștere aproape
constantă până în anul 2012, urmată de o scădere de 5,3 p.p. până în 2013, după care din
nou o ușoară creștere, ajungând la 19,6% cu 1,9 p.p. mai mult decât în anul 2007. Se poate
observa că sărăcia în muncă a crescut, atât în perioada de dinaintea crizei, cât mai ales
după criză, deși creșteri semnificative ale salariului minim s-au înregistrat aproape constant
în această perioadă.
Fig. 45 Indicatorii nivelului de trai al populației,
raportul salariu minim/salariul median, 2007-2014
Sursa: date EUROSTAT
Analizând incidența sărăciei în muncă în celelalte state membre ale U.E am constatat
diferențe foarte mari când se urmărește acest indicator pe tipuri de contract: cu durată
normală de lucru și cu timp parțial. La nivelul anului 2014, ca și al anului 2015, România
înregistrează cea mai mare rată a sărăciei în muncă pe contractele de muncă cu timp
parțial de 62%, față de o medie a U.E. -27 de 15,8%. Diferențele se mențin și la contractele
de muncă cu durată normală, doar că ecartul nu este atât de mare, România are o rată a
sărăciei în muncă de 14,8 %, iar în U.E.- 27, jumătate din această valoare.
14 Sărăcia relativă se referă la nivelul relativ al nevoilor si al aspirațiilor oamenilor care depinde de gradul
general de dezvoltare al unei anumite societăți. Sărăcia relativă poate fi doar redusă sau atenuată deoarece vor fi
mereu diferențe între veniturile oamenilor. Sărăcia absolută încearcă sa stabilească un standard universal al
sărăciei, un prag al sărăciei absolute care se bazează pe conceptul de subzistență. Stabilirea pragului de sărăcie
reprezintă o problemă, pragul de sărăcie fiind nivelul veniturilor exprimate în bani sub care o persoană poate fi
considerată a fi săracă. Fiecare țară are metoda ei de a stabili nivelul pragului sărăciei.
80
Fig. 46 Comparație România - U.E. 27, sărăcia în muncă la angajații
cu contract cu durată normală și cu timp parțial, 2007-2014
Sursa: date EUROSTAT
În ceea ce privește riscul de sărăcie în muncă se poate remarca că riscul la care sunt
expuși salariații din România cu job permanent au valori apropiate cu ale U.E.-27, în timp ce
salariații cu un job temporar din România au cunoscut un risc mai accentuat înainte de criză,
după care acest risc s-a diminuat considerabil în perioada de criză dintre 2009-2011 față de
U.E.-27. În perioada de revenire economică acest risc a fluctuat față de valorile medii ale
uniunii, în 2015 înregistrându-se un risc de sărăcie în muncă de 12,% față de 15,7& în U.E.-
27.
Fig. 47 Comparație România - U.E. 27, salariați cu contract pe durată nedeterminată
Riscul sărăciei în muncă afectează persoanele ocupate atât din România cât și din
U.E și alte state, prin comparație, riscul ratei de sărăcie în muncă este de aproape 3 ori mai
81
mare în România (35,6%) decât în U.E.-27 (12,6%) pentru persoanele ocupate cu vârste
tinere, sub 25 de ani, în timp ce pentru persoanele ocupate cu vârste între 18 și 64 de ani,
riscul de sărăcie în muncă este mai mic, de 18,6 % pentru România, în timp ce în U.E.-27,
acest risc scade la jumătate.
Conform datelor EUROSTAT, 18,6% în anul 2015 (19,6% în anul 2014) dintre
persoanele ocupate sunt expuse riscului sărăciei în muncă (pentru categoria 18-64 ani).
Din această categorie, salariații sunt categoria cea mai puțin afectată (riscul sărăciei în
muncă fiind de doar 5,2% din total persoane ocupate). În schimb, categorii care
reprezintă lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au riscul de
sărăcie foarte crescut (58,3% din total persoanele ocupate).
În cazul tinerilor sub 25 ani salariați din România, aceștia prezintă un risc de sărăcie
în muncă de 5% mai ridicat decât al Slovaciei la nivelul anului 2015. Acest risc este, însă,
mic în comparație cu cel al Greciei care este de peste 3 ori mai ridicat și de 4 ori mai mare în
Spania. În rândul tinerilor sub 25 ani care nu sunt salariați, dar sunt persoane ocupate, acest
risc crește până la 67,4%, în România, fiind cel mai ridicat dintre toate țările U.E, fiind
aproape de 2 ori mai ridicat decât în Slovacia și de 1,8 ori mai ridicat decât în Grecia. Față
de România, Spania prezintă, de asemenea, un risc ridicat având cu 11 p.p. mai puțin decât
România
Fig. 48 Risc de sărăcie persoane ocupate (salariați și alte categorii mai puțin
salariații) în România, Slovacia, Grecia și Spania, între anii 2009 și 2015 (% din total
persoane ocupate)
Sursa: date EUROSTAT
România se remarcă ca un outlier, având un salariu minim mic și risc mare de sărăcie
în muncă. La polul opus se află Luxemburg ,cu un salariu minim mare și un risc mic de
sărăcie în muncă.
82
Fig. 49 Riscul de sărăcie în muncă (% din populația ocupată)15 și salariul minim legal
în România și țările U.E.
Sursa: date EUROSTAT
15Ponderea persoanelor cu un venit disponibil echivalent sub pragul sărăciei, în funcție de ocupare -
EUROSTAT
83
SECȚIUNEA II ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA ENTITĂȚILOR
JURIDICE
Capitol 5. Caracteristici ale firmelor din România în care se concentrează cei mai mulți
salariați retribuiți cu salariul minim brut garantat în plată.
5.1 Metodologie de analiză
Obiectivul principal al acestui raport este acela de a profila firmele din România din
perspectiva câștigului brut anual/salariat, în raport cu tipul de activitate economică principală
declarată (domeniu CAEN 4 digiți), dimensiunea firmei și localizarea geografică a acestora.
Datele care au stat la baza informațiilor prezentate în cadrul acestui document au fost
puse la dispoziție de către Ministrul Justiției prin Oficiul Național al Registrului Comerțului și
acoperă perioada 2008-2015. Variabilele de înregistrare a firmelor disponibile în bazele de
date au fost: Codul fiscal, Județul de depunere a bilanțului, Starea firmei (activă sau nu),
Codul CAEN (4 digiți), Denumirea codului CAEN (4 digiți), Cifra de afaceri, Profit brut/profit
net, Pierderea brută, Angajați, Fondul de salarii anual, Adresa firmei (stradă, județ, cod
SIRUTA).
Bazele de date aferente fiecărui an au fost încărcate în SPSS și au fost aplicate
proceduri de curățare și postcodificare. Variabilele postcodificate au fost fond de salarii
anual, angajați, județ. Fondul de salarii anual a fost recalculat pe angajat, iar noua valoare a
fost comparată cu salariul minim brut anual calculat ca medie aritmetică simplă sau
ponderată pentru fiecare an de analiză în parte.
Curățarea bazelor de date a presupus păstrarea în analiză a unităţilor cu
personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi forma juridică, care activau într-
unul din domeniile de activitate specificate în clasificarea activităţilor economiei naţionale
(CAEN Rev.2), corespunzătoare diviziunilor 01-99 și care îndeplineau cumulativ următoarele
condiții: erau firme active, aveau cel puțin un angajat în anul de analiză și fondul de salarii
anual per angajat mai mare ca 0. Împărțirea pe decile a valorilor fondului brut anual per
angajat a permis observarea modului în care se distribuie acesta în jurul salariului minim brut
anual. În etapa următoare s-au selectat firmele vulnerabile, definite în cadrul prezentului
raport ca fiind acele firme pentru care câștigul salarial mediu brut anual per angajat s-
a situat în jurul salariului minim brut anual, cu o abatere de până în 10% față de
acesta.
Datele referitoare la mărimea firmei au fost clasificate în patru clase de mărime ale
întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi: 1-9 salariați;10 – 49 salariați; 50 – 249
salariaţi; 250 salariați și peste.
Macroregiunile au rezultat din postcodificarea județului de depunere a bilanțului,
rezultând următoarele categorii:
Macroregiunea 1
(M 1)
Regiunea Nord-Vest (NV) Județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj,
Maramureș, Satu-Mare, Sălaj
Regiunea Centru
(CENTRU)
Județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita,
Mureș, Sibiu
84
Macroregiunea 2
(M 2)
Regiunea Nord-Est (NE) Județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț,
Suceava, Vaslui
Regiunea Sud-Est (SE) Județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați,
Vrancea, Tulcea
Macroregiunea 3
(M 3)
Regiunea Sud-Muntenia
(S)
Județele Argeș, Călărași, Dâmbovița,
Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman
Regiunea București-Ilfov
(BI)
Municipiul București, județul Ilfov
Macroregiunea 4
(M 4)
Regiunea Sud-Vest
Oltenia(SV)
Județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea
Regiunea Vest (V) Județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara,
Timiș
Analiza a presupus mai întâi identificarea claselor CAEN la 2 digiți unde sunt
concentrate firmele cele mai vulnerabile din perspectiva fondului de salariu brut anual per
angajat în comparație cu salariului minim brut anual, după care s-au prezentat informații
detaliate la nivel CAEN 4 digiți.
Asupra bazelor de date disponibile s-au aplicat procedee de cros-tabulare a
variabilelor disponibile (profit brut/pierdere brută aferentă anului fiscal, număr de angajați,
fond de salarii brut anual, județ).
S-a conturat în acest mod o profilare a firmelor pentru care salariul minim brut
și câștigurile salariale medii brute au cea mai mare incidență după următoarele
caracteristici: domeniul de activitate CAEN 2-4 digiți, clasa de mărime (micro mici,
mijlocii și mari), distribuție teritorială.
Limitele cercetării derivă din informațiile disponibile:
Bazele de date conțin informații limitate referitoare la indicatorii de
caracterizare a activității economice, astfel încât să poată fi identificate corelațiile
dintre fondul de salarii brut anual per angajat și rezultatul activității economice
(de exemplu: cheltuieli fixe, cheltuieli variabile, investiții brute, etc.)
Nu sunt cuprinse date pe baza cărora să poată fi formulate aprecieri
referitoare la productivitatea muncii.
Nu sunt cuprinse informații referitoare la timpul de muncă sau felul contractului
de muncă care să permită o profilare cât mai completă a firmelor vulnerabile.
Nu sunt detaliate datele cu privire la fondul de salarii brut anual, prin
delimitarea salariului de bază brut de sporuri, indemnizații acordate sub formă de
procent sau în sumă fixă.
În ciuda existenței acestor limite, informațiile cuprinse în bazele de date puse la
dispoziție de către Oficiul Național al Registrului Comerțului prezintă avantajul că:
Datele disponibile sunt clasificate în categorii distincte pornind de la datele de
bilanț ale firmelor înregistrate în România.
Prezintă informații detaliate cu privire la domeniul de activitate CAEN Rev.2 – 4
digiți ceea ce permite o analiză aprofundată pe codurile CAEN cele mai
vulnerabile.
85
Sunt disponibile date complete cu privire la numărul de angajați, ceea ce permite efectuarea
de analize pe toate categoriile de firme proprietate privată din economia națională.
5.2. Profilul firmelor care dețin cel mai mare număr de salariați retribuiți la nivelul
salariului minim și dinamica acestora în perioada 2008-2015
Conform informaţiilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, numărul total de firme
înregistrate în România a avut o tendinţă de diminuare accentuată în perioada de criză
economică ca mai apoi să crească uşor. În anul 2015 figurau în baza de date analizată
471.448 de firme, dintre care 99,3% erau active. Ponderea firmelor active în totalul firmelor
s-a îmbunătăţit simţitor în perioada supusă observării.
Tabel 13 Situaţia firmelor incluse în analiză, 2008-2015
Anul Număr total de
firme
Număr total de
firme active
Număr total de
firme active
supuse criteriilor
de selecţie* (v.
metodologie)
Ponderea
firmelor
active în total
firme
Ponderea
firmelor
active
selectate în
total firme
active
2008 507.318 392.614 320.714 77,4 81,7
2009 487.806 397.807 313.459 81,6 78,8
2010 444.393 381.493 304.919 85,8 79,9
2011 445.368 396.328 311.747 89,0 78,7
2012 455.313 418.191 317.846 91,8 76,0
2013 462.578 438.672 327.093 94,8 74,6
2014 468.274 456.115 340.251 97,4 74,6
2015 471.448 468.199 352.450 99,3 75,3
* firme active, pentru care Fondul de salarii > 0 şi nr. angajaţi >0
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Pentru a analiza distribuţia firmelor selectate conform metodologiei în funcţie de valoarea
fondului de salarii brut anual per angajat, seria a fost divizată în zece părţi egale şi au fost
calculate cele nouă decile. Cea mai mare abatere interdecilică se observă în anul 2010, anul
în care efectele crizei economice şi-au făcut mai puternic simţită prezenţa.
Tabel 14. Valoarea fondului de salarii brut anual per angajat pentru fiecare decilă
An D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9
2008 2601,50 4721,67 6546,83 7805,88 8898,00 9822,43 11452,22 14285,75 19919,06
2009 3027,00 5329,00 7331,29 8972,00 10151,50 11245,80 12990,25 15988,13 22036,67
2010 2678,60 4668,00 6680,00 8404,67 9727,89 11040,00 12478,00 15425,16 21674,73
2011 3059,00 5193,47 7177,82 8974,36 10375,62 11660,66 13126,79 16015,05 22616,01
2012 3084,00 5359,60 7196,67 9082,20 10667,75 11820,00 13347,86 16312,71 23108,50
2013 3120,00 5542,47 7497,00 9476,00 11183,00 12291,25 13816,48 16762,02 23857,99
2014 3422,93 6172,86 8598,20 10942,00 12727,46 13674,89 15198,00 18069,44 25219,27
2015 3799,00 7151,73 9941,77 12529,05 14421,70 15368,00 16980,00 19918,48 27499,50
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
86
Obiectivul prezentului raport este, după cum am mai menţionat, profilarea firmelor
vulnerabile în raport cu dimensiunea firmei, localizarea geografică a acestora şi tipul de
activitate economică principală desfăşurată. Am considerat ca fiind vulnerabile acele firme
cărora orice decizie de creştere a valorii salariului minim brut pe economie le-ar putea afecta
rezultatele economice. În vederea identificării firmelor vulnerabile am căutat decila în care se
află valoarea salariului minim brut anual pe economie. Pentru anii 2008 şi 2009 aceasta s-a
dovedit a fi D3, iar pentru anii cuprinşi în intervalul 2010-2015 D4. Aşadar, toate firmele
active care îndeplinesc criteriile de selecţie şi care sunt plasate în primele trei sau patru
decile (după caz) au fost denumite în studiul de faţă firme vulnerabile. Se constată că
abaterea variază între 1,8% în anul 2009 şi 14,3% în anul 2010.
Tabel 15. Evoluţia valorii salariului minim brut anual şi abaterea faţă de decilele 3 sau 4
Anul Salariul minim
brut anual
Decila până la care
se situează firmele
vulnerabile*(v.
metodologie)
D3/D4
Abaterea salariului
minim brut față de
D3/D4 (%)
2008 6.120 Decila 3 6.546,83 6,5
2009 7.200 Decila 3 7.331,29 1,8
2010 7.200 Decila 4 8.404,67 14,3
2011 8.040 Decila 4 8.974,36 10,4
2012 8.400 Decila 4 9.082,20 7,5
2013 9.250 Decila 4 9.476,00 2,4
2014 10.500 Decila 4 10.942,00 4,0
2015 12.150 Decila 4 12.529,05 3,0
* în materialul de faţă au fost denumite firme vulnerabile firmele active pentru care Fondul de salarii
> 0, nr. angajaţi >0 şi pentru care Fondul de salarii per angajat se situează sub nivelul decilei în care
este localizată valoarea salariului minim brut anual pe economie (D3 pentru anii 2008 şi 2009 şi D4
pentru anii 2010-2015)
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi
MMFPSPV
În anul 2015 existau 140.980 de firme considerate de noi vulnerabile (40% din totalul
firmelor selectate conform metodologiei), în care lucrau un număr de 468.804 salariaţi.
În ultimul an al seriei, ponderea salariaţilor din firmele vulnerabile în totalul salariaţilor din
firmele selectate era de 11,7%. Dacă până în anul 2014 numărul de salariaţi din firmele
vulnerabile a înregistrat o tendinţă de creştere, în anul 2015 acesta s-a redus uşor (cu
35.615 persoane).
87
Tabel 16. Evoluția numărului de firme vulnerabile și a salariaților acestora
în perioada 2008-2015
Anul Total firme
vulnerabile
Total
firme
active
selectate*
Total
salariați
din firme
vulnerabile
Total
salariați
din
firmele
selectate
Ponderea
firmelor
vulnerabile
în total
firme
active
selectate
Ponderea
salariaților
din firmele
vulnerabile
în total
salariați
din firmele
selectate
2008 96.213 320.714 275.156 3.970.019 30,0 6,9
2009 94.037 313.459 419.991 3.746.701 30,0 11,2
2010 121.968 304.919 442.637 3.548.518 40,0 12,5
2011 124.699 311.747 473.428 3.760.167 40,0 12,6
2012 127.138 317.846 494.148 3.847.060 40,0 12,8
2013 130.839 327.093 488.335 3.894.685 40,0 12,5
2014 136.103 340.251 504.419 3.946.706 40,0 12,8
2015 140.980 352.450 468.804 3.992.224 40,0 11,7
* firme active pentru care Fondul de salarii > 0 şi nr. angajaţi >0
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Fig.50. Poziţia salariului minim brut anual faţă de primele patru decile
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
D1
D2
D3
D4
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Salariul minim brut anual
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Analiza detaliată a firmelor din România care au un fond de salarii brut anual per
angajat în jurul valorii salariului minim brut pe economie, denumite de noi firme
vulnerabile, a demonstrat o concentrare puternică a acestora în categoria micro-
firmelor (sub 10 salariaţi), cu ponderi între 93,9% şi 96,8%.
88
Comparând însă distribuţia firmelor vulnerabile după mărimea firmei cu cea a firmelor
selectate conform metodologiei se observă în cazul micro-firmelor o pondere cu până la 10
p.p. mai ridicată în cazul firmelor din primele 3 sau 4 decile.
Tabel 17. Distribuţia firmelor vulnerabile după mărimea firmei
Anul Total firme
vulnerabile
Firme cu
1-9
salariaţi
Firme cu
10-49
salariaţi
Firme cu
50-249
salariaţi
Firme cu
peste 250
salariaţi
2008 96.213 96,80% 3,00% 0,20% 0,00%
93.101 2.856 231 25
2009 94.037 96,50% 3,20% 0,30% 0,10%
90.701 2.991 267 78
2010 121.968 94,70% 4,90% 0,40% 0,00%
115.490 5.972 456 50
2011 124.699 93,90% 5,70% 0,40% 0,00%
117.058 7.058 543 40
2012 127.138 93,90% 5,70% 0,40% 0,00%
119.324 7.242 526 46
2013 130.839 94,20% 5,40% 0,40% 0,00%
123.276 7.055 459 49
2014 136.103 94,00% 5,60% 0,40% 0,00%
127.920 7.609 520 54
2015 140.980 94,60% 5,00% 0,30% 0,00%
133.428 7.061 451 40
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 18. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei după mărimea firmei
Anul Total firme
selectate
Firme cu
1-9
salariaţi
Firme cu
10-49
salariaţi
Firme cu
50-249
salariaţi
Firme cu
peste 250
salariaţi
2008 320.714 84,00% 12,80% 2,70% 0,50%
269.464 40.895 8.632 1.723
2009 313.459 84,80% 12,22% 2,40% 0,50%
265.830 38.322 7.733 1.574
2010 304.919 84,50% 12,50% 2,40% 0,50%
257.797 38.146 7.459 1.517
2011 311.747 83,24% 13,66% 2,50% 0,50%
259.513 42.604 8.051 1.579
2012 317.846 83,00% 13.9% 2,50% 0,50%
263.910 44.234 8.096 1.606
2013 327.093 83,30% 13,70% 2,50% 0,50%
272.418 44.943 8.103 1.629
2014 340.251 83,80% 13,30% 2,40% 0,50%
285.053 45.284 8.224 1.690
2015 352.450 84% 13,10% 2,40% 0,50%
89
296.197 46.151 8.407 1.695
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
În anul 2015, în micro-firmele vulnerabile lucrau 285.121 persoane (60,8% din totalul
salariaţilor firmelor vulnerabile), în creştere faţă de 187.694 persoane în anul 2008.
Firmele mari, cu peste 250 de salariaţi, cuprindeau numai 4,60% din totalul salariaţilor
firmelor vulnerabile (respectiv 21.513 persoane), iar proporţia se afla în scădere faţă de anul
2008 când aceasta era de 6,48%.
Raportând numărul de salariaţi din firmele vulnerabile la numărul de salariaţi din firmele
selectate, pe categorii de firme, se observă că în anul 2015 în primele 4 decile sunt plasaţi
35,6% din salariaţii firmelor cu 1-9 angajaţi, 13,4% din salariaţii firmelor cu 10-49 angajaţi,
4,6% din cei ai firmelor cu 50-249 de angajaţi şi numai 1,5% din salariaţii firmelor mari, cu
peste 250 de angajaţi.
Tabel 19. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile după mărimea firmei
Anul
Total
salariați din
firme
vulnerabile
Firme cu
1-9
salariaţi
Firme cu
10-49
salariaţi
Firme cu
50-249
salariaţi
Firme cu
peste 250
salariaţi
2008 275.156 68,2% 17,58% 7,73% 6,48%
187.694 48.366 21.273 17.823
2009 419.991 43% 12,70% 6,40% 38,31%
180.715 51.115 27.243 160.918
2010 442.637 59,00% 23,50% 9,90% 7,60%
261.124 103.963 43.742 33.808
2011 473.428 59.39% 25,70% 10,24% 4,50%
281.214 121.949 48.509 21.756
2012 494.148 58,60% 25,40% 9,80% 6,30%
289.302 125.334 48.259 31.253
2013 488.335 60,80% 25% 8,60% 5,60%
296.953 122.042 42.096 27.244
2014 504.419 56,30% 26,20% 9,30% 8,20%
283.763 132.144 47.153 41.359
2015 468.804 60,80% 26,20% 8,40% 4,60%
285.121 122.949 39.221 21.513
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 20. Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei după mărimea
firmei
Anul
Total
salariați
din firmele
selectate
Firme cu
1-9
salariaţi
Firme cu
10-49
salariaţi
Firme cu
50-249
salariaţi
Firme cu
peste 250
salariaţi
2008 3.970.019 18,60% 20,63% 22,50% 38,27%
738.469 819.014 893.115 1.519.421
2009 3.746.701 19,10% 20,36% 21,31% 39,10%
90
718.629 763.197 798.622 1.466.253
2010 3.548.518 19,90% 21,30% 21,60% 37,10%
707.212 756.194 766.902 1.318.210
2011 3.760.167 19,80% 22,40% 21,90% 37,60%
747.919 842.292 826.741 1.343.215
2012 3.847.060 20,00% 22,70% 21,60% 35,80%
768.433 871.846 829.827 1.376.954
2013 3.894.685 20,50% 22,70% 21,30% 35,70%
789.013 884.437 829.598 1.391.637
2014 3.946.706 19,80% 22,70% 21,10% 36,40%
782.151 894.157 834.570 1.435.828
2015 3.992.224 20,10% 22,90% 21,40% 35,60%
801.058 915.514 854.074 1.421.578
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Distribuţia geografică a firmelor considerate vulnerabile indică o prezenţă mai ridicată
în Macroregiunea 3 (cuprinzând regiunile Sud-Muntenia şi Bucureşti-Ilfov) respectiv
34,4%, în anul 2015 şi mai redusă în Macroregiunea 4 (grupând regiunile Sud-Vest
Oltenia şi Vest), de 16,9%, cu variaţii foarte reduse pe ani.
Ponderea firmelor vulnerabile în totalul firmelor active selectate este cea mai mare în
Macroregiunea 4 (41,9%) şi cea mai redusă în Macroregiunea 1 (38,8% - regiunile Nord-Vest
şi Centru). Diferenţele nefiind foarte mari putem vorbi de un oarecare echilibru între regiuni.
Analizând însă numărul de salariaţi din firmele vulnerabile ca pondere în totalul
salariaţilor din firmele active selectate, observăm că Macroregiunea 2 (cuprinzând
regiunile Nord-Est şi Sud-Est) ocupă prima poziţie cu cel mai ridicat nivel (15,5%),
urmată de Macroregiunea 4 (13,0%), Macroregiunea 1 (11,7%) şi Macroregiunea 3 (9,6%).
Tabel 21. Distribuţia firmelor vulnerabile pe macroregiuni
Anul Total firme
vulnerabile
Macroregiunea
1
Macroregiunea
2
Macroregiunea
3
Macroregiunea
4
2008 96.213 27,10% 22,50% 33,30% 17,10%
26.070 21.669 32.067 16.407
2009 94.037 26,10% 23,30% 33,60% 17,00%
34.107 30.541 43.916 22.275
2010 121.968 27,20% 21,20% 34,50% 17,10%
33.167 25.808 42.111 20.882
2011 124.699 26,40% 24,20% 32,50% 17,00%
32.864 30.154 40.495 21.186
2012 127.138 26,20% 23,70% 33,20% 16,90%
33.312 30.145 42.188 21.493
2013 130.839 26,10% 23,30% 33,60% 17%
34.107 30.541 43.916 22.275
2014 136.103 26,30% 22,90% 33,40% 17,30%
91
35.856 31.225 45.431 23.591
2015 140.980 26,20% 22,50% 34,40% 16,90%
36.936 31.723 48.473 23.848
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 22. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei pe macroregiuni
Anul
Total
firme
selectate
Macroregiunea 1 Macroregiunea
2
Macroregiunea
3 Macroregiunea 4
2008 320.714 27,00% 22,30% 34,40% 16,30%
86.674 71.363 110.384 52.293
2009 313.459 28,26% 22,10% 34,50% 16,34%
88.609 69.296 108.332 51.222
2010 304.919 27,20% 20,40% 35,70% 16,60%
95.135 78.367 122.012 56.936
2011 311.747 26,90% 22,60% 33,90% 16,40%
84.086 70.752 105.694 51.215
2012 317.846 27,00% 22,50% 34,10% 16,40%
85.751 71.620 108.384 52.091
2013 327.093 27,04% 22,53% 34,03% 16,40%
88.460 73.678 111.299 53.656
2014 340.251 27,10% 22,30% 34,30% 16,40%
92.241 75.765 116.592 55.653
2015 352.450 27% 22,20% 34,60% 16,20%
95.135 78.367 122.012 56.936
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 23. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile pe macroregiuni
Anul
Total
salariați
din firme
vulnerabile
Macroregiunea
1
Macroregiunea
2
Macroregiunea
3
Macroregiunea
4
2008 275.156 26,24% 24,24% 31,66% 17,86%
72.191 66.699 87.126 49.140
2009 419.991 28,50% 22,80% 31,27% 17,30%
120.049 95.884 131.373 72.685
2010 442.637 25,10% 22,30% 36,00% 16,50%
111.050 98.922 159.528 73.137
2011 473.428 24,40% 25,50% 33,20% 16,80%
115.534 120.770 157.421 79.703
2012 494.148 23,40% 25,50% 33,60% 17,50%
115.688 126.181 165.780 86.499
2013 488.335 24,50% 24,10% 35% 16,30%
119.834 117.824 171.004 79.673
2014 504.419 24,70% 26,20% 32,30% 16,60%
92
124.562 132.175 162.682 85.000
2015 468.804 24,90% 24,30% 33,70% 17,20%
116.816 113.731 157.777 80.480
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 24.Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei pe macroregiuni
Anul
Total
salariați
din
firmele
selectate
Macroregiunea
1
Macroregiunea
2
Macroregiunea
3
Macroregiunea
4
2008 3.970.019 20,24% 16,68% 50,96% 12,12%
803.598 662.306 2.023.108 481.007
2009 3.746.701 24,10% 18,74% 41,86% 15,25%
904.223 702.256 1.568.681 571.541
2010 3.548.518 24,10% 16,60% 43,90% 15,40%
853.730 589.423 1.558.343 547.022
2011 3.760.167 24,29% 18,54% 41,90% 15,20%
913.429 697.378 1.577.525 571.835
2012 3.847.060 24,20% 18,50% 41,30% 16,00%
930.643 710.880 1.590.523 615.014
2013 3.894.685 24,70% 18,20% 41,40% 15,70%
961.682 709.678 1.613.453 609.872
2014 3.946.706 24,80% 18,50% 40,90% 15,80%
978.990 730.448 1.614.820 622.448
2015 3.992.224 25% 18,40% 41,20% 15,50%
996.629 734.455 1.643.282 617.858
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 cele mai multe firme vulnerabile erau distribuite în
Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj) –
24,1%, iar cele mai puţine în regiunile Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) – 9,1%
şi Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea) – 7,8%. Se constată că ponderea pe regiuni a
firmelor vulnerabile în totalul firmelor selectate conform metodologiei cea mai mare valoare
se înregistrează pentru regiunea Sud-Vest (45,5%) şi cea mai redusă în regiunea Centru
(36,0% - judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu).
Ca număr de salariaţi în firmele vulnerabile, regiunea Bucureşti-Ilfov deţine prima poziţie, iar
ponderea are o tendinţă de creştere, de la 21,3% în anul 2008 nivelul ajungând la 24,0% în
anul 2015. Cu toate acestea, în ultimul an al seriei doar 9,1% din salariaţii cuprinşi în firmele
selectate erau prezenţi în primele patru decile în cazul regiunii Bucureşti-Ilfov faţă de 16,2%
în regiunile Nord-Est (judeţele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) şi Sud-Vest
(judeţele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea).
Tabel 25. Distribuţia firmelor vulnerabile pe regiuni de dezvoltare
Anul Total firme
vulnerabile NV CENTRU NE SE S BI SV V
93
2008 96.213 15,70% 11,40% 11,30% 11,30% 10,00% 23,30% 7,30% 9,80%
15.115 10.955 10.842 10.827 9.656 22.411 6.999 9.408
2009 94.037 15,90% 11,60% 10,90% 11,40% 9,40% 24% 7,10% 9,90%
14.926 10.888 10.206 10.676 8844 22.566 6.667 9.264
2010 121.968 15,60% 11,60% 12,00% 11,90% 10,10% 21,80% 7,70% 9,40%
19.056 14.111 14.603 14.486 12.288 26.542 9.388 11.494
2011 124.699 15,50% 10,90% 11,90% 12,30% 10,10% 22,30% 7,70% 9,30%
19.304 13.560 14.834 15.320 12.656 27.839 9607 11.576
2012 127.138 15,60% 10,70% 11,50% 12,20% 10,20% 23% 7,60% 9,30%
19.770 13.542 14.572 15.573 12.976 29.212 9.699 11.794
2013 130.839 15,50% 10,60% 11,50% 11,90% 10,30% 23,20% 7,50% 9,50%
20.262 13.845 15.035 15.506 13.501 30.415 9.836 12.439
2014 136.103 15,70% 10,70% 11,20% 11,70% 10,10% 23,30% 8,00% 9,30%
21.315 14.541 15.305 15.920 13.723 31.708 10.881 12.710
2015 140.980 15,50% 10,70% 10,90% 11,60% 10,30% 24,10% 7,80% 9,10%
21.832 15.104 15.378 16.345 14.471 34.002 11.021 12.827
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 26. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei pe regiuni de dezvoltare
Anul
Total
firme
selectate
NV CENTRU NE SE S BI SV V
2008 320.714 14,50% 12,50% 11,10% 11,20% 10,40% 24,10% 6,80% 9,50%
46.465 40.209 35.577 35.786 33.242 77.142 21.909 30.384
2009 313.459 13,80% 12,50% 10,90% 11,20% 10,38% 24,10% 6,80% 9,40%
45.381 39.228 34.179 35.117 32.551 75.781 21.610 29.612
2010 304.919 14,60% 12,70% 11,20% 11,40% 10,70% 22,80% 7,20% 9,50%
44.453 38.609 34.151 34.847 32.692 69.421 21.901 28.845
2011 311.747 14,50% 12,30% 11,10% 11,50% 10,70% 23,10% 7% 9,30%
45.481 38.605 34.806 35.946 33.616 72.078 22.051 29.164
2012 317.846 14,70% 12,20% 10,90% 11,60% 10,90% 23,20% 7,00% 9,40%
46.866 38.885 34.776 36.844 34.566 73.818 22.349 29.742
2013 327.093 14,90% 12,20% 10,90% 11,60% 11,00% 23,00% 7,00% 9,50%
48.691 39.769 35.651 38.027 35.933 75.366 22.733 30.923
2014 340.251 15,10% 12,00% 10,70% 11,50% 11,00% 23,30% 6,90% 9,40%
51.375 40.866 36.469 39.296 37.430 79.162 23.560 32.093
2015 352.450 15,10% 11,90% 10,70% 11,50% 11,10% 23,50% 6,90% 9,30%
53.324 41.901 37.675 40.692 39.033 92.979 24.233 32.703
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 27. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile pe regiuni de dezvoltare
Anul
Total
salariați
din firme
vulnerabile
NV CENTRU NE SE S BI SV V
94
2008 275.156 14,90% 11,40% 12,60% 11,70% 10,30% 21,30% 8,70% 9,20%
40.959 31.232 34.583 32.116 28.395 58.731 23.838 25.302
2009 419.991 14% 14,50% 11% 11,70% 10,60% 20,58% 7% 10,20%
58.826 61.223 46.555 49.329 44.938 86.435 29.658 43.027
2010 442.637 14,30% 10,80% 13,20% 12,10% 10,10% 22,90% 7,70% 8,80%
63.166 47.884 58.577 53.598 44.745 101.530 34.215 38.922
2011 473.428 14,20% 10,10% 12,80% 12,70% 10,20% 23,00% 8,00% 8,70%
67.642 47.892 60.636 60.134 48.363 109.058 38.159 41.544
2012 494.148 13,60% 9,80% 13,00% 12,60% 9,90% 23,70% 7,90% 9,60%
67.309 48.379 64.113 62.068 48.775 117.005 39.212 47.287
2013 488.335 14,20% 10,30% 12,50% 11,70% 10,10% 24,90% 7,60% 8,20%
69.526 50.308 60.929 56.895 49.227 121.777 37.190 42.483
2014 504.419 14,10% 10,60% 12,30% 13,90% 9,30% 23,00% 8,50% 8,40%
71.002 53.560 62.040 70.135 46.703 115.979 42.848 42.152
2015 468.804 14,50% 10,40% 12,20% 12% 9,70% 24% 8,80% 8,20%
67.921 48.895 57.414 56.317 45.290 112.487 39.625 40.855
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Tabel 28. Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei pe regiuni de
dezvoltare
Anul
Total
salariați
din
firmele
selectate
NV CENTRU NE SE S BI SV V
2008 3.970.019 10,00% 10,30% 8,40% 8,30% 7,90% 43,00% 5,00% 7,10%
396.410 407.188 332.058 330.248 314.600 1.708.508 200.125 280.882
2009 3.746.701 11,50% 12,50% 8,80% 9,80% 10,20% 31,60% 6,10% 9,10%
433.439 470.784 332.979 369.277 382.504 1.186.177 230.057 341.484
2010 3.548.518 11,80% 12,30% 8,90% 9,50% 10,10% 32,00% 6,10% 9,30%
419.009 434.721 316.593 336.391 359.803 1.134.979 216.700 330.322
2011 3.760.167 12% 12,20% 9,00% 9,50% 10,20% 31,60% 6,00% 9,10%
452.436 460.993 338.601 358.777 386.136 1.191.389 226.873 344.962
2012 3.847.060 12,00% 12,20% 9,00% 9,50% 10,10% 31,30% 6,50% 9,50%
461.441 469.202 347.098 363.782 387.089 1.203.434 248.832 366.182
2013 3.894.685 12,30% 12,40% 8,80% 9,40% 10,30% 31,20% 6,30% 9,40%
480.331 481.351 342.482 367.196 399.388 1.214.065 244.091 365.781
2014 3.946.706 12,40% 12,40% 8,80% 9,70% 10,20% 30,80% 6,20% 9,60%
489.026 489.964 345.979 384.469 401.018 1.213.802 244.440 378.008
2015 3.992.224 12,70% 12,30% 8,90% 9,50% 10,20% 30,90% 6,10% 9,40%
507.572 489.057 355.057 379.398 408.096 1.235.186 244.493 373.365
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Analiza firmelor vulnerabile din primele trei decile (anii 2008 şi 2009) sau patru decile (anii
2010-2015) pe perioada investigată arată o concentrare în domeniile CAEN 47 - Comerț cu
amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (cu ponderi în total firme vulnerabile
95
între 20,3% şi 22,6%), 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și
motociclete (ponderi între 8,1% şi 8,6%), 49 - Transporturi terestre și transporturi prin
conducte (ponderi între 7,5% şi 9,5%), 41 - Construcții de clădiri (ponderi între 4,5% şi
5,4%), 56 - Restaurante și alte activități de servicii de alimentație (ponderi între 3,7% şi
5,4%), 43 - Lucrări speciale de construcții (ponderi între 4,4% şi 5,2%), 45 - Comerț cu
ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (ponderi
între 2,9% şi 3,5%). Pentru anul 2008 firmele vulnerabile au avut o pondere mai importantă
în domeniul CAEN 70 – Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative
centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management (4,1%) decât în
CAEN 45 şi din acest motiv pe ultima coloană a tabelului este menţionată valoarea aferentă
acestui cod.
Observând ponderea firmelor vulnerabile în total firme selectate pentru ultimul an al seriei se
constată că, dintre domeniile CAEN menţionate, cea mai ridicată valoare se înregistrează
pentru CAEN 43 - Lucrări speciale de construcții (49,2%), apoi de CAEN 56 - Restaurante și
alte activități de servicii de alimentație (48,6%) şi CAEN 49 - Transporturi terestre și
transporturi prin conducte (46,8%), iar cea mai redusă valoare pentru CAEN 46 - Comerț cu
ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete (35,3%).
Tabel 29. Distribuţia firmelor vulnerabile după domeniul CAEN 2 digiţi
Anul Total firme
vulnerabile 47 46 49 41 56 43 45*
2008 96.213 22,00% 8,30% 7,50% 5,40% 3,70% 5,20% 4,1%*
21.126 8.014 7.262 5.160 3.590 5.018 3947*
2009 94.037 20,80% 8,39% 7,85% 4,87% 3,90% 5,00% 2,90%
19.570 7.897 7.384 4.558 3.743 4.726 2.768
2010 121.968 22,60% 8,10% 8,40% 4,80% 4,50% 4,80% 3,30%
27.621 9.893 10.243 5.800 5.514 5.868 3.965
2011 124.699 22,20% 8,50% 8,50% 4,90% 5,00% 4,60% 3,40%
27.720 10.645 10598 6.094 6.252 5.795 4.273
2012 127.138 21,50% 8,30% 8,90% 4,90% 5,20% 4,60% 3,50%
27.289 10.569 11.330 6.229 6.635 5.828 4.458
2013 130.839 21,40% 8,50% 9,00% 4,70% 5,40% 4,60% 3,50%
27.950 11.065 11.812 6.177 7.024 5.977 4.531
2014 136.103 20,90% 8,60% 9,30% 5,10% 5,20% 4,40% 3,40%
28.478 11.683 12.693 6.875 7.019 6.044 4.602
2015 140.980 20,30% 8,60% 9,50% 5,00% 5,00% 4,40% 3,40%
28.681 12.142 13.454 7.090 7.090 6.211 4.802
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
*pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia
Tabel 30. Distribuţia firmelor selectate conform metodologiei după domeniul CAEN 2 digiţi
Anul
Total
firme
selectate
47 46 49 41 56 43 45*
2008 320.714 22,90% 9,90% 6,20% 4,80% 3,60% 5,00% 3,10%*
73.424 31.887 20.035 15.430 11.490 15.910 9.834*
2009 313.459 22,50% 10,50% 6,20% 4,50% 43,70% 4,70% 3,30%
96
70.692 31.509 19.721 14.366 11.693 14.961 10.418
2010 304.919 22,80% 10,10% 6,50% 4,20% 4,00% 4,40% 3,50%
69.519 30.845 19.748 12.889 12.139 13.419 10.628
2011 311.747 22,10% 10,10% 6,70% 4,30% 4,00% 4,20% 3,50%
69.035 31.700 21.104 13.694 12.530 13.367 11.157
2012 317.846 21,50% 10,00% 7,10% 4,40% 4,10% 4,20% 3,60%
68.326 31.881 22.564 13.924 12.597 13.477 11.453
2013 327.093 21,20% 10,00% 7,40% 4,40% 4,20% 4,20% 3,60%
69.215 32.680 24.061 14.274 13.664 13.630 11.895
2014 340.251 20,70% 9,90% 7,80% 4,50% 4,20% 4,20% 3,60%
70.309 33.542 26.510 15.213 14.322 14.128 12.311
2015 352.450 20,10% 9,80% 8,10% 4,50% 4,30% 4,10% 3,60%
70.781 34.391 28.720 15.858 15.001 14.593 12.627
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
*pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia
În anul 2015, cei mai mulţi salariaţi din firme vulnerabile se observă în activităţile având cod
CAEN 47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor (73.051
persoane, 15,6% din totalul salariaţilor din firme vulnerabile) şi cod CAEN 49 - Transporturi
terestre și transporturi prin conducte (37.207 persoane, respectiv 7,9%). Faţă de anul 2008
ponderea categoriei de salariaţi amintită s-a redus în cazul activităţilor avînd cod CAEN 47 -
Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor şi cod CAEN 43 - Lucrări
speciale de construcții şi a crescut pentru CAEN 56 - Restaurante și alte activități de servicii
de alimentație. Ponderile pe celelalte coduri CAEN nu s-au modificat semnificativ.
Ierarhia se modifică atunci când vorbim de raportul între numărul de salariaţi din firmele
vulnerabile şi numărul de salariaţi din firmele active selectate conform metodologiei. În anul
2015, dintre domeniile de activitate menţionate, cei mai mulţi salariaţi cuprinşi în firme
vulnerabile se întâlnesc în activităţile având cod CAEN 56 - Restaurante și alte activități de
servicii de alimentație (30,6%), 41 - Construcții de clădiri (21,2%) şi 43 - Lucrări speciale de
construcții (20,1%). Activităţile având cod CAEN 49 - Transporturi terestre și transporturi prin
conducte şi 46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete
cumulează mai puţini salariaţi cuprinşi în firme vulnerabile, respectiv 15,9% şi 10,6%.
Tabel 31. Distribuţia salariaţilor din firmele vulnerabile după domeniul CAEN 2 digiţi
Anul
Total
salariați
din firme
vulnerabile
47 46 49 41 56 43 45*
2008 275.156 20,00% 7,00% 8,00% 7,20% 4,40% 5,40% 2,70%*
54.955 19.238 21.886 19.687 11.990 14.818 7.336*
2009 419.991 17,20% 6,90% 10,20% 7,30% 4,40% 5,10% 3,10%
72.281 29.387 43.267 30.686 18.782 21.785 13.192
2010 442.637 16,80% 7,70% 6,50% 5,50% 6,00% 4,80% 2,80%
74.570 34.118 28.962 24.296 26.351 21.086 12.596
2011 473.428 16,20% 7,70% 7,70% 8% 6,40% 4,90% 3%
77.079 33.632 36.544 38.042 30.593 23.450 14.305
97
2012 494.148 15,80% 6,50% 7,70% 7,80% 6,80% 4,70% 3,10%
77.983 31.986 38.038 38.440 33.809 23.119 15.353
2013 488.335 16% 6,60% 8,20% 7,30% 7,30% 4,90% 3,10%
78.255 32.182 39.885 35.507 35.656 23.738 15.302
2014 504.419 17,10% 6,60% 7,50% 7,60% 7,20% 4,70% 3,00%
86.479 33.392 37.601 38.376 36.180 23.813 14.893
2015 468.804 15,60% 6,60% 7,90% 7,30% 7,30% 4,80% 3,20%
73.051 30.766 37.207 34.252 34.252 22.426 14.777
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
*pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia
Tabel 32. Distribuţia salariaţilor din firmele selectate conform metodologiei după domeniul
CAEN 2 digiţi
Anul
Total
salariați
din
firmele
selectate
47 46 49 41 56 43 45*
2008 3.970.019 10,50% 7,80% 5,20% 5,40% 2,00% 3,60% 0,9%*
415.155 310.038 206.104 213.170 77.759 141.033 33.976*
2009 3.746.701 11,00% 7,80% 5,70% 4,90% 2,10% 3,40% 2,40%
413.574 293.220 215.083 186.809 82.043 130.272 90.025
2010 3.548.518 10,70% 7,70% 5,30% 4,20% 2,20% 3,10% 2,30%
380.644 274.051 189.017 149.097 76.733 109.039 82.176
2011 3.760.167 10,60% 7,60% 5,20% 4,50% 2,30% 3% 2,30%
398.923 287.916 198.121 171.478 88.127 116.526 86.631
2012 3.847.060 10,60% 7,50% 5,30% 4,40% 2,40% 3,00% 2,30%
408.759 289.440 204.695 170.337 94.240 114.819 88.271
2013 3.894.685 10,70% 7,50% 5,60% 4,00% 2,60% 2,90% 2,30%
415.014 290.448 216.418 157.235 99.843 111.622 88.004
2014 3.946.706 10,80% 7,40% 5,60% 4,00% 2,60% 2,70% 2,20%
426.919 291.791 220.367 157.758 102.489 108.379 85.817
2015 3.992.224 10,80% 7,30% 2,80% 4,10% 2,80% 2,80% 2,20%
432.282 289.537 234.150 161.716 111.769 111.649 86.164
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
*pentru anul 2008 datele se referă la codul CAEN 70, ponderea fiind mai ridicată în cazul acestuia
Ponderea firmelor care înregistrează profit este mai ridicată în cazul firmelor selectate
conform metodologiei comparativ cu situaţia în care luăm în calcul doar firmele din primele
3/4 decile. Firmele vulnerabile sunt preponderent firme cu mai puţin de 10 angajaţi, acestea
fiind de regulă mai puţin performante decât firmele de dimensiuni mai mari.
Analizând în dinamică proporţia firmelor vulnerabile care au înregistrat profit se constată că
aceasta a prezentat un punct de minim în anul 2010, după care şi-a reluat creşterea. În anul
2015 ponderea firmelor vulnerabile care înregistrau un rezultat economic pozitiv era cu 13,6
p.p. mai mare comparativ cu anul 2010.
98
Faptul că, în situaţie de criză economică, ponderea firmelor care au înregistrat profit s-a
redus atât de mult (în anul 2010 doar 50,8% din firmele vulnerabile şi 55,3% din firmele
active selectate prezentau profit) demonstrează că orice fluctuaţie a cheltuielilor (inclusiv a
celor cu salariile) are potenţialul de a le afecta rezultatele.
În aceste condiţii, deciziile cu privire la modificarea nivelului salariului minim pe economie ar
trebui să aibă la bază studii de impact riguroase astfel încât să poată fi evaluată
corespunzător oportunitatea unei astfel de măsuri la momentul respectiv.
Tabel 33. Analiza firmelor vulnerabile după rezultatul exerciţiului financiar
Anul Total firme vulnerabile
Ponderea firmelor
vulnerabile care
înregistrează profit în
total firme vulnerabile
Ponderea firmelor vulnerabile
care înregistrează pierdere în
total firme vulnerabile
2008 96.213 58,2% 41,5%
2009 94.037 60,0% 47,7%
2010 121.968 50,8% 49,1%
2011 124.699 51,3% 48,6%
2012 127.138 51,3% 48,7%
2013 130.839 53,1% 46,9%
2014 136.103 56,9% 43,1%
2015 140.980 64,4% 35,6%
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Notă: Totalurile coloanelor 3 şi 4 nu reprezintă întotdeauna 100,00% deoarece există şi firme care
operează la pragul de rentabilitate (având profit zero şi pierdere zero).
Tabel 34. Analiza firmelor selectate conform metodologiei după rezultatul
exerciţiului financiar
Anul Total firme selectate
conform metodologiei
Ponderea firmelor care
înregistrează profit în total
firme selectate
Ponderea firmelor care
înregistrează pierdere în
total firme selectate
2008 320.714 62,9% 37,0%
2009 313.459 55,2% 44,8%
2010 304.919 55,3% 44,6%
2011 311.747 56,6% 43,4%
2012 317.846 56,5% 43,5%
2013 327.093 58,1% 41,9%
2014 340.251 61,4% 38,6%
2015 352.450 68,5% 31,5%
Sursa: prelucrări aferente Bazelor de date 2008-2015, Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului
Notă: Totalurile coloanelor 3 şi 4 nu reprezintă întotdeauna 100,00% deoarece există şi firme
care operează la pragul de rentabilitate (având profit zero şi pierdere zero).
99
Capitol 6. Analiza situației financiare pe categorii de firme și relația cu salariul minim
6.1. Profilul general al firmelor din România în 2015
Analiza structurii firmelor după cifra de afaceri, profit, pierdere, număr mediu de salariați si
fondul de salarii, la nivelul economiei naționale, permite următoarele concluzii:
Firmele mari (250 salariati si peste) dețin cea mai mare pondere în cifra de afaceri
totală (41.4%), în profit (37.9%) și în numărul de salariați (35.6%). Tot firmele mari
plătesc ponderea cea mai mare din fondul total de salarii (49.9%). Deducem că in
medie, firmele mari plătesc salarii mai mari decât celelalte firme
În schimb, cea mai mare pondere a firmelor cu pierdere brută este inregistratăa de
firmele micro (37.2%). Comparând profitul brut cu pierderea brută, remarcăm firmele
micro in care pierderea brută depăseste profitul brut. Observam că diferența dintre
profitul brut și pierderea brută este corelată cu mărimea intreprinderii
Ponderea numărului de angajați din firmele micro, mijlocii si mari este cuprinsă in
intervalul [20.1% - 22.9%].
În firmele micro lucrează 20,1% din salariați, iar fondul de salarii al acestora este 11.
5%. Iar în firmele mici lucreaza 22.9% dintre salariati care primesc 16.9% din fondul
de salarii. Deducem că în medie în firmele micro și mici se plătesc salarii mult mai mici
decât în restul firmelor.
In firmele mijlocii lucreaza 21.39% dintre salariati care primesc 21.76% din fondul de
salarii.
Tabel 35. Ponderi pe tipuri de firme (%) la nivelul economiei naționale, in anul 2015
Indicator Firme
micro %
Firme mici
%
Firme mijlocii
%
Firme mari
%
Total
%
0 1 2 3 4 5
Cifra de afaceri 16.10 19.93 22.61 41.36 100.00
Profit brut 24.51 19.78 17.87 37.84 100.00
Pierdere bruta 37.21 17.78 13.62 31.39 100.00
Profit net 25.35 19.94 17.95 36.76 100.00
Număr de angajați 20.12 22.93 21.39 35.56 100.00
Fondul de salarii 11.45 16.86 21.76 49.93 100.00
Sursa datelor: Prelucrare dupa situațiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul
Comerțului
Notă: diferențele până la 100% de pe coloana 5 apar din cauza rotunjirilor
Vom continua analiza din paragraful precedent prin considerarea câtorva activităţi din
economia natională în care ponderea salariaţilor încadrați la nivelul salariului minim brut pe
ţară, în numărul total al salariaţilor este ridicată. Activitățile in care aceasta pondere este mai
mare de 10% sunt urmatoarele :
100
-F: Constructii (13.7%)
-I: Hoteluri și restaurante (12.63%)
-N: Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (15.60%)
-S: Alte activitatide servicii (22.83%)
Activitatea F: Constructii
Firmele mijlocii realizează 31.64% din cifra de afaceri; urmează firmele mici cu 29.72%
Firmele micro dețin 54.81% din pierderea brută, dar și 36.46% din profitul net
În firmele mici lucrează 35.5% dintre salariați
Firmele mijlocii plătesc salarii mai mari, etc.
Tabel 36.Pondere pe tipuri de firme (%) in activitatea de „Constructii” , in anul 2015
Indicator Firme
micro %
Firme mici
%
Firme mijlocii
%
Firme mari
%
Total
%
0 1 2 3 4 5
Cifra de afaceri 21.75 29.72 31.64 16.90 100.01
Profit brut 35.91 32.26 25.07 6.77 100.01
Pierdere bruta 54.81 22.25 14.25 8.69 100.00
Profit net 36.46 31.99 24.78 6.77 100.00
Numar de angajati 22.79 35.15 28.40 13.66 100.00
Fondul de salarii 15.45 27.22 34.01 23.32 100.00
Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015,
Registrul Comertului
Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor
Activitatea I: Hoteluri si restaurante
Observăm ca in această activitate, ponderile mari sunt detinute de firmele micro si mici.
Apare o diferență față de media pe economia natională unde firmele mari aveau ponderi mari
in majoritatea indicatorilor considerați. Si aici, ca și la nivelul economiei naționale, firmele
micro inregistreaza cea mai mare pierdere brută. Comparând ponderea numărului de
angajati in total cu a fondului de salarii, observăm că firmele mijlocii si mari platesc salarii
mai mari decât firmele micro si mici. Cea mai mică pierdere brută se inregistreaza in firmele
mari. Analizand diferența dintre profitul brut si pierderea brută, constatam ca exista pierderi
mari in firmele micro. Firmele mici, pe ansamblul lor, inregistrează profit. Firmele mijlocii
inregistreaza usoare pierderi. Firmele mari inregistrează profit.
Tabel 37. Pondere pe tipuri de firme (%) in activitatea de „Hoteluri si restaurante” , in anul
2015
Indicator Firme
micro %
Firme mici
%
Firme mijlocii
%
Firme mari
%
Total
%
0 1 2 3 4 5
101
Cifra de afaceri 27.39 36.18 21.32 15.11 100.00
Profit brut 28.84 36.61 21.63 12.91 99.99
Pierdere bruta 47.15 22.43 23.40 6.02 99.00
Profit net 29.91 36.94 21.06 12.79 100.70
Numar de angajati 30.4 40.44 18.09 10.85 99.78
Fondul de salarii 24.21 34.73 23.19 17.88 100.01
Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul
Comertului
Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor
Activitatea N: Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
(15.60%)
In grupa majora N se includ: activitati de inchiriere si leasing; activitati de servicii privind forta
de munca; activitati ale agentiilor turistice si a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare si
asistenta turistica; activitati de investigatii si protectie; activitati de peisagistica si servicii
pentru cladiri; activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii prestate in
principal intreprinderilor.
Firmele mari realizează 28.35% din cifra de afaceri
Profitul brut este mai mare în firmele micro(37.78)
Pierderea bruta este mai mare în firmele mici (41.42%)
Profitul net este mai mare în firmele micro (39.37%)
Forța de muncă este angajată predominant în firmele mari unde și salariile sunt mai mari
Tabel 38. Pondere pe tipuri de firme (%) in „ Activitati de servicii administrative si activitati
de servicii suport” , in anul 2015
Indicator Firme
micro %
Firme mici
%
Firme mijlocii
%
Firme
mari
%
Total
%
0 1 2 3 4 5
Cifra de afaceri 22.04 26.29 23.33 28.35 100.01
Profit brut 37.78 23.66 19.29 19.27 100.00
Pierdere bruta 33.32 41.42 12.09 13.17 100.00
Profit net 39.37 23.25 19.12 18.26 100.00
Numar de angajati 9.91 15.97 26.18 47.94 100.00
Fondul de salarii 9.61 14.00 22.74 53.66 100.01
Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul
Comertului
Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor
102
Activitatea S: Alte activități de servicii (22.83%)
In grupa majora S se includ: activităti ale organizatiilor economice, patronale si profesionale;
activitati ale sindicatelor salariaților; alte activități asociative; reparații de calculatoare, de
articole personale și de uz gospodăresc; alte activitati de servicii.
Cifra de afaceri se realizează predominant in firmele micro (47.09%)
Profitul brut se realizează predominant in firmele micro (67.19%)
Ponderea pierderii brute in total este maximă (74.51%) în cazul firmelor micro
Profitul net este maxim tot în cazul firmelor micro (67.95%)
Numărul de angajați și fondul de salarii este maxim tot în firmele micro
Deducem că, în această activitate de servicii, microfirmele dețin supremația.
Tabel 39. Pondere pe tipuri de firme (%) in „Alte activitati de servicii” , in anul 2015
Indicator Firme
micro %
Firme mici
%
Firme mijlocii
%
Firme mari
%
Total
%
0 1 2 3 4 5
Cifra de afaceri 47.09 25.59 17.96 9.35 99.99
Profit brut 67.19 20.25 11.98 0.58 100.00
Pierdere bruta 74.51 18.67 2.01 4.81 100.00
Profit net 67.95 19.80 11.70 0.55 100.00
Numar de angajati 52.81 25.81 15.15 6.22 99.99
Fondul de salarii 43.95 27.55 19.72 8.77 99.99
Sursa datelor: Prelucrare dupa situatiile financiare ale firmelor aferente anului 2015, Registrul
Comertului
Notă: diferențele față de 100% pe coloana 5 (Total) apar din cauza rotunjirilor
6.2. Relația dintre salariul minim și salariul mediu în firmele din România
Situațiile financiare ale firmelor aferente anului 2015 de la Registrul Comerțului se referă la
un număr de 471448 de firme. Aceste firme se localizează pe 490 de coduri CAEN Rev.2 de
4 digiti. Acest cod de 4 digiti permite cunoașterea analitică a situației din economie. De
exemplu, aceste coduri identifică zecile de subramuri ale industriei prelucrătoare (grupa
majora C), fac separarea dintre activitățile restaurantelor și cele ale hotelurilor în grupa
majora I, diferențiază serviciile din grupele majore N și S, etc.
Datele disponibile de la Registrul Comertului: cifra de afaceri, fondul de salarii și numărul
mediu de salariați au permis determinarea castigului mediu si a productivității muncii. Pe
baza numărului mediu de angajați, s-a determinat mărimea firmei:
• 1: firmă micro, când numărul de salariați este de cel mult 9
• 2: firmă mică, când numărul de salariați este cuprins intre 10 si 49
• 3: firmă mijlocie, când numărul de salariați este cuprins intre 50 si 249
• 4: firmă mare, când numărul de salariați este de 250 și peste
103
Înmulțind 490 cu 4 obținem 1960. Acest număr constituie numărul de linii (observații) ale
unei liste de centralizare obtinute din situațiile financiare ale firmelor.
Pe baza cifrei de afaceri și a numărului mediu de salariați s-a calculat productivitatea medie
a muncii. Pe baza fondului de salarii și a numărului mediu de salariați s-a calculat câștigul
salarial mediu brut. S-au calculat și două rapoarte: câștigul mediu în productivitate și salariul
minim în câștigul mediu.
În primele 6 luni ale anului 2015 salariul minim brut pe țară a fost de 975 de lei iar în
următoarele 6 luni de 1050 lei. În medie, în cursul anului 2015, salariul minim brut pe țară a
avut valoarea de 1012.5 lei. Am împărțit 1012. 5 lei la câștigul salarial mediu brut lunar și
am înmulțit cu 100. Astfel s-a obtinut ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul
salarial mediu brut, pe cele 4 tipuri de firme și 490 de coduri CAEN Rev. 2 de 4 digiti (1960
de seturi de valori).
Parcurgând setul de valori obținute, s-a observat, așa cum este și firesc, că acolo
unde câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic decât 1012.5 să apară numere mai mari
decât 100%.
De asemenea, pentru fiecare din cele 1960 de cazuri am avut disponibile informații
referitoare la numărul de firme și numărul de salariați.
Toate aceste informații vor fi utilizate în analiza pe care o vom derula în continuare pe
tipuri de firme.
Numărul de firme pentru care ponderea salariului minim în salariul mediu depășește
60% , pe categorii de firme: micro, mici,mijlocii și mari
Firme micro. În anul 2015 au făcut raportări 415036 de firme micro. Dintre acestea, 115803
nu aveau nici un salariat, 123511 aveau un salariat iar 59877 aveau 2 salariați. Firmele cu
numărul de salariați cuprins între 3 și 9, în număr de 115853, reprezintă 27.9% din totalul
micro intreprinderilor.
În 300759 de firme micro, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut
lunar depășește 60%. Acestea reprezintă 72.5% din totalul microfirmelor. În aceste micro
firme lucreaza lucrează 594681 de salariati din cei 805262, adică 73.8% din total.
Firme mici. In cursul anului 2015 un număr de 46275 de firme mici au raportat date la
Registrul Comerțului. S-a observat că predomină firmele cu numărul de angajați cuprins în
intervalul [10, 15], care reprezintă 46.6% din total.
In 23555 de firme mici, ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar
depășește 60%. Aceste firme reprezintă 50.9% din totalul firmelor mici. În ele lucrează
461456 de salariați din totalul de 917798 salariati, adică 50.3% din total.
Firmele mijlocii. In cursul anului 2015 un număr de 8430 de firme mijlocii au raportat date la
Registrul Comertului.
In 1243 de firme mijlocii, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut
lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 14.7% din totalul firmelor mijlocii. În ele
lucrează 121673 de salariați din totalul de 856293 de salariați care lucreaza in firmele
mijlocii, adică 14.2%.
Firmele mari. In cursul anului 2015 un număr de 1698 de firme mari au raportat date la
Registrul Comertului.
104
In 127 de firme mari, ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește
60%. Aceste firme reprezintă 7.5% din totalul firmelor mari. În ele lucrează 76758 de
salariați din totalul de 1423095 de salariați care lucreaza in firmele mari, adică 5.4%.
Activități ale economiei naționale în care ponderea salariului minim în câștigul salarial
mediu brut lunar, pentru firme mijlocii sau mari, depășește 50%.
Pentru firmele mijlocii ne propunem să identificăm activitățile din economia națională unde
ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește 50%.
În acest scop am construit Anexa 9. Din această anexă am selectat pozițiile cu peste 500
de salariați și ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar să fie minim 60%.
Tabelul 2.5. conține aceste informații.
Avem 19 situații prezentate în tabel, dintre care unele conțin un număr mare de angajați.
În activitățile de transport cu taxiuri se câștigă puțin. Urmează activitatea Coafură și alte
activități de înfrumusețare. Sunt 36933 de salariați plătiți cu salariul minim, în 320 de firme de
protecție și gardă. În această activitate salariul minim reprezintă 74.34% din salariul mediu.
Tabel 40. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu în anul 2015,
în firme mijlocii pe activități CAEN Rev. 2 de 4 digiți unde există cel puțin
500 de salariați, inclusiv numărul de firme și de angajați
Cod
CAEN
Rev.2
Tip
firma
după
mărime
Denumire CAEN Rev. 2 prescurtată
Ponderea
salariului
minim în
salariul
mediu în %
Număr
de firme
Număr
de
salariați
4932 3 Transporturi cu taxiuri 134.28 34 2885
9602 3 Coafură si alte activități de înfrumusețare 105.14 27 2795
8010 3 Activităti de protectie si gardă 74.34 320 36933
4779 3
Comert cu amănuntul al bunurilor de ocazie
vândute prin magazine 74.18 6 824
9329 3 Alte activităti recreative si distractive n.c.a. 72.84 8 628
8122 3 Activităti specializate de curătenie 71.2 8 855
8121 3 Activităti generale de curătenie a clădirilor 71.1 64 6749
5630 3 Baruri si alte activităti de servire a băuturilor 70.61 17 1229
3103 3 Fabricarea de saltele si somiere 69.64 7 700
9200 3 Activităti de jocuri de noroc si pariuri 67.5 81 7835
220 3 Exploatarea forestieră 66.7 22 1984
5621 3
Activitati de alimentatie (catering) pentru
evenimente 64.37 6 578
5610 3 Restaurante 62.27 145 12378
4939 3 Alte transporturi terestre de călători n.c.a 61.85 72 6694
8020 3
Activităti de servicii privind sistemele de
securizare 61.03 4 547
1071 3
Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor si a
produselor de patiserie 60.52 207 18689
1624 3 Fabricarea ambalajelor din lemn 60.45 8 659
4711 3
Comert cu amănuntul în magazine
nespecializ., cu vânzare predom. de prod
alim, bauturi si tutun 60.34 137 12470
Notă: Tipul firmei egal cu 3 semnifică întreprindere mijlocie
105
Pentru firmele mari ne propunem să identificăm activitățile din economia națională unde, în
anul 2015, ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul mediu brut lunar depășește
50%.
Lista este deschisă de codul CAEN Rev. 2: 5630-Baruri și alte activități. O grupare
semnificativă apare la codul 6512-Alte activități de asigurări, unde în 8 firme mari lucrează
7177 de salariați. În aceste firme ponderea salariului minim în câștigul mediu este de
83.54%.
Există 92 de firme mari de protectie și gardă unde 56372 de salariați sunt plătiți cu salariul
minim brut pe țară, iar ponderea acestui salariu în câștigul mediu este de 63.44%.
În activitatea 1414-Fabricarea de articole de lenjerie de corp, in 14 firme mari, lucrează 8022
de salariați care sunt încadrați la nivelul salariului minim și ponderea salariului minim în
câștigul mediu, în această activitate este egal cu 50.6%.
Toate activitățile din tabelul 2.6 sunt afectate de aplatisarea salarială. Fenomenul de
aplatisare salarială conduce le distanțe mici între nivelurile prevăzute în grila salarială pentru
remunerare. Lucrătorii nu au interesul să asimileze cunoștințe noi și să-și asume
responsabilități mai mari deoarece salariile din grila salarială sunt prea apropiate de salariul
lor actual.
Tabel 41. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu în anul 2015,
în firme mijlocii pe activități CAEN Rev. 2 de 4 digiți unde există cel puțin
500 de salariați, inclusiv numărul de firme și de angajați
Cod
CAEN
Rev. 2
Tip
firma
Denumire CAEN Rev. 2 prescurtată
Ponderea
salariului
minim în
câștigul
mediu
Număr
de firme
Numă
de
angajați
5630 4 Baruri si alte activităti de servire a băuturilor 344.39 1 287
4932 4 Transporturi cu taxiuri 110.05 1 344
6512 4
Alte activităti de asigurări (exceptând
asigurările de viată) 83.54 8 7177
4778 4
Comert cu amănuntul al altor bunuri noi, în
magazine specializate 76.19 1 441
9602 4 Coafură si alte activităţi de înfrumuseţare 70.31 2 1195
1330 4 Finisarea materialelor textile 69.59 4 2877
8292 4 Activităti de ambalare 68.88 1 334
113 4
Cultivarea legumelor si a pepenilor, a
rădăcin. si tuberculilor 64.53 1 278
8121 4 Activităti generale de curătenie a clădirilor 64.37 11 5837
8010 4 Activităti de protectie si gardă 63.44 92 56372
5813 4 Activitati de editare a ziarelor 62.69 1 281
8122 4 Activităti specializate de curătenie 61.63 3 1043
1722 4
Fabricarea produselor de uz gospodăresc si
sanitar, din hârtie sau carton 60.77 1 292
4939 4 Alte transporturi terestre de călători n.c.a 58.9 6 2579
1412 4
Fabricarea de articole de îmbrăcăminte
pentru lucru 57.92 1 621
106
1419 4
Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte si
accesorii n.c.a 56.66 5 1743
7810 4
Activităti ale agentiilor de plasare a fortei de
muncă 56.47 3 967
8110 4 Activităti de servicii suport combinate 56.22 1 1480
1039 4
Prelucrarea si conservarea fructelor si
legumelor n.c.a. 55.72 1 433
121 4 Cultivarea strugurilor 55.21 2 774
4648 4 Comert cu ridicata al ceasurilor si bijuteriilor 53.69 1 265
2594 4
Fabricarea de suruburi, buloane si alte
articole filetate; fab. de nituri si saibe 52.57 1 257
4641 4 Comert cu ridicata al produselor textile 52.49 1 349
1072 4
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor;
fabricarea prăjit., etc. 52.11 6 2712
2823 4
Fabricarea masinilor si echipamentelor de
birou (exclusiv fabr. calc. si a echip. perif.) 51.06 1 631
1629 4
Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea
articolelor din pluta, etc. 50.85 2 671
1414 4 Fabricarea de articole de lenjerie de corp 50.6 14 8022
4623 4 Comert cu ridicata al animalelor vii 50.4 1 305
O analiză de regresie dintre câștigul salarial mediu brut și productivitatea muncii în firmele
din România se regăsește în anexa nr.4
107
Capitolul 7. Model econometric aplicabil la nivel de firma (micro) pe datele ANAF
pentru evidențierea legăturii între salariu mediu, productivitate, număr de salariați
7.1 Structura bazei de date
Datele analizate în acest studiu provin din înregistrările ANAF, la nivel de companie, pentru
perioada 2011-2015.
Activitatea unei entități economice se reflectă în principal în situațiile financiare: bilanț
contabil și contul de profit și pierdere, dar și în formularul de date informative, ai căror
indicatori sunt prezentați mai jos care se regăsesc în aceste baze de date sunt descriși mai
jos.
- Indicatori din Formularul Cod 10: ”Bilanț contabil”
o I.IMOBILIZARI NECORPORALE - Total
o II.IMOBILIARI CORPORALE - TOTAL
o III.IMOBILIZARI FINANCIARE - Total
o ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
o I.STOCURI – TOTAL
o II. CREANTE – TOTAL
o III.INVESTITII PE TERMEN SCURT - TOTAL
o IV.CASA SI CONTURI LA BANCI - TOTAL
o ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
o CHELTUIELI IN AVANS
o DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIADA DE PANA LA
UN AN- TOTAL
o ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE
o TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
o DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITTE INTR-O PERIOADA MAI MARE
DE UN AN
o PRIVIZIOANE - TOTAL
o VENITURI IN AVANS - TOTAL
o I.CAPITAL - TOTAL
o II.PRIME DE CAPITAL
o III. REZERVE DIN REEVALUARE
o IV.REZERVE - TOTAL
o PROFIT SAU PIERD. LA SF. PERIOADEI DE RAP.– SOLD C
o PROFIT SAU PIERD. LA SF.PERIOADEI DE RAP. – SOLD D
o Repartizarea profitului
o CAPITALURI PROPRII - TOTAL
o CAPITALURI – TOTAL
- Indicatori din Formularul Cod 20: „Contul de profit si pierdere”
o Cifra de afaceri neta
108
o Producția vânduta
o Venituri din vânzarea mărfurilor
o VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
o Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
o Alte cheltuieli externe (cu energie si apa)
o Cheltuieli cu personalul, din care:
o a).Salarii si indemnizații
o b).Cheltuieli cu asigurările si protecția sociala
o CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL
o Profit din EXPLOATARE
o Pierderea din EXPLOATARE
o VENITURI FINANCIARE - TOTAL
o CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
o Profitul FINANCIAR
o Pierderea FINANCIARA
o VENITURI TOTALE
o CHELTUIELI TOTALE
o Profitul BRUT
o Pierderea BRUTA
o Impozitul pe profit
o Alte impozite nereprezentate la elementele de mai sus
o Profitul NET
o Pierderea NETA
- Indicatori din Formularul Cod 30: „Date informative”
o Plăti restante, Total, din care:
- Furnizori restanți, Total, din care:
- Furnizori restanți peste 30 de zile
- Furnizori restanți peste 90 de zile
- Furnizori restanți peste 1 an
o Obligații restante fata de bugetul asigurărilor sociale - Total
o Credite bancare nerambursate la scadenta- total, din care
- -restante după 30 de zile
- -restante după 90 de zile
- -restante după 1 an
o Dobânzi restante
o Număr mediu de salariați in anul curent
o Număr efectiv de salariați existenți sfârșitul perioadei, respectiv la data de 31
decembrie a anului curent
o Contravaloarea tichetelor de masa acordate salariaților
În cele ce urmează salariul lunar mediu brut este calculat la nivel de companie raportând
cheltuielile cu salariile și indemnizațiile la numărul mediu de salariați și apoi împărțind
rezultatul la 12.
Criteriile de selectare a companiilor pentru analiză au fost următoarele:
109
- Să aibă cel puțin un salariat;
- Cheltuielile cu personalul să fie nenule.
- Cifra de afaceri să fie mai mare ca zero.
Datele referitoare la mărimea firmei au fost clasificate în patru clase de mărime ale
întreprinderilor în funcție de numărul mediu de angajați:
1-9 salariați (micro)
10 – 49 salariați (mică)
50 – 249 salariați (mijlocie)
250 salariați și peste (mare).
În cele ce urmează separatorul zecimal este punctul; analize statistice și modelele
econometrice au fost realizate folosind software-ul statistic SAS University Edition.
7.2 Comportamentul companiilor din punctul de vedere al politicii salariale
Analiza descriptivă a companiilor la nivelul anului 2015
La nivelul anului 2015, în baza de date ANAF erau înregistrate 660629 companii; dintre
acestea au fost selectate 356177 de companii, conform criteriilor descrise mai sus.
Tabel 42. Companiile după decile de salariu mediul brut
Decile după
salariul lunar
mediul brut
Limita superioară a
intervalului (lei)
Salariul lunar
mediu brut (lei)
Număr de
angajați
Pondere angajați
(%)
D1 301.58 153.78 97909 2.45%
D2 536.58 399.14 100090 2.50%
D3 778 656.82 123789 3.09%
D4 1011.67 901.7 174324 4.35%
D5 1181.71 1101.18 234629 5.86%
D6 1267.32 1232.48 210146 5.25%
D7 1399.47 1327.12 295760 7.39%
D8 1640.33 1505.81 340320 8.50%
D9 2257 1883.93 610752 15.26%
>D9 523389.7 4344.73 1815200 45.35%
Total 1375.66 4002919
În anul 2015 salariul lunar mediu brut a fost de 1012.5 lei, iar 40% dintre companii au avut
un salariu lunar mediu brut sub această limită. Distribuția salariului lunar mediu brut se
prezintă în graficul de mai jos.
110
Fig 51.Distribuția salariului mediu brut în 2015, excluzînd companiile pentru care salariul
mediu este mai mare de 10000 lei
Tabel 43. Salariul mediu brut după tipul companiei, în 2015
Tipul
companiei Număr de salariați
Pondere salariați
(%)
Număr de
companii
Pondere
companii
Salariul
mediu
brut (lei)
Mare 1416764 35.39% 1677 0.47% 3545.34
Mijlocie 856883 21.41% 8419 2.36% 2777.37
Mică 920488 23.00% 46472 13.05% 1957.36
Micro 808784 20.20% 299609 84.12% 1211.17
Așa cum se poate observa din tabelul de mai sus, 20.20% dintre salariați aparțin
microîntreprinderilor, cu un salariu mediu brut de 1211.17 lei, cel mai mic dintre cele patru
categorii. Cel mai mare salariu , de 3545.34 lei se întâlnește la companiile de talie mare, în
care se găsesc 35.39% dintre salariați.
111
Analiza descriptivă a companiilor la nivelul anului 2014
La nivelul anului 2014, în baza de date ANAF erau înregistrate 660629 companii; dintre
acestea au fost selectate 348470 de companii, conform criteriilor descrise mai sus.
Tabel 44.Companiile după decile de salariu mediu brut
Decile după
salariul lunar
mediul brut
Limita superioară a
intervalului (lei)
Salariul lunar
mediu brut
(lei)
Număr de
angajați
Pondere
angajați (%)
D1 224.50 129.27 97795 2.47%
D2 400.50 307.46 105286 2.66%
D3 560.06 477.23 130825 3.31%
D4 716.15 642.11 177994 4.50%
D5 835.62 778.46 237348 6.00%
D6 900.00 871.17 215073 5.44%
D7 1000.00 944.79 279763 7.08%
D8 1188.27 1082.87 350947 8.88%
D9 1656.08 1375.15 571171 14.45%
>D9 417629.57 3262.32 1787088 45.21%
Total 986.874 3953290
În anul 2014 salariul lunar mediu brut a fost de 875 lei, iar aproape 60% dintre companii au
avut un salariu lunar mediu brut sub această limită.
112
Figura 52.Distribuția salariului mediu în anul 2014, excluzînd companiile pentru care salariul
mediu este mai mare de 10000 lei
În funcție de tipul companiei, situația salariaților și a salariului mediu brut pentru 2014 este
sumarizată în tabelul de mai jos.
Tabel 45. Salariul mediu brut după tipul companiei, în 2014
Tipul
companiei
Număr de
salariați
Pondere
salariați (%)
Număr de
companii
Pondere
companii
Salariul
mediu brut
(lei)
Mare 1405625 35.56% 1677 0.48% 2602.39
Mijlocie 841708 21.29% 8281 2.38% 2004.67
Mică 906678 22.93% 45986 13.20% 1399.62
Micro 799279 20.22% 292526 83.95% 883.92
Din analiza tabelului de mai sus se observă că distribuția salariaților pe tipul companiei este
relativ omogenă, deși cea mai mare pondere o reprezintă microîntreprinderile (83.95%).
113
7.3 Tranziția între decile de salariu mediu
Pentru a identifica eventuale schimbări de comportament ale companiilor din punctul de
vedere al politicii salariale, am selectat spre analiză doar acele companii care au fost active
și în 2014 și în 2015, numărul acestora fiind de 297048.
Tabel 46. Tranziția între decile de salariu mediu (2014-2015)
Decile pentru
salariul mediu în
2015 D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9
D1 29.1% 9.6% 2.7% 1.5% 0.6% 0.4% 0.3% 0.2% 0.1%
D2 17.0% 33.6% 11.6% 3.2% 1.6% 0.7% 0.7% 0.4% 0.2%
D3 24.2% 16.6% 30.2% 13.4% 3.4% 1.8% 1.2% 0.8% 0.3%
D4 8.5% 10.8% 17.5% 30.3% 15.5% 5.2% 3.3% 1.7% 0.6%
D5 4.6% 7.6% 10.6% 18.0% 30.1% 20.2% 10.4% 4.6% 0.9%
D6 3.1% 5.1% 5.9% 9.5% 16.8% 29.9% 16.9% 4.5% 0.9%
D7 3.4% 5.1% 7.0% 9.2% 15.3% 24.0% 34.8% 17.6% 2.3%
D8 2.9% 4.9% 6.5% 7.4% 9.6% 12.0% 20.8% 41.4% 11.3%
D9 5.5% 4.5% 5.0% 5.1% 4.9% 4.3% 9.3% 24.3% 64.4%
Decile pentru salariul mediu în 2014
Notă: procentele reprezintă numărul de salariați pentru companiile din respectivele decile.
Din tabelul de mai sus se poate poate observa migrația companiilor la decile inferioare, de
exemplu 30.3% care erau în D4 în 2014 au rămas tot în D4 și în 2015, dar 13.4% care erau
în D4 în 2014 au migrat în D3 în 2015, în pofida creșterii salariului minim. Se observă că
situația problematică o reprezintă decilele inferioare, de la D1 la D4, iar creșterea salariului
minim nu a făcut decât să polarizeze și mai mult distribuția.
În cifre absolute, tranziția este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 47. Tranziția companiilor 2014-2015, numărul de salariați după decile de salariu mediu
brut
Limita
maximă
a
salariului
mediu
brut (lei)
în 2014
114.3
6 284.78 453.09 619.12 762.95 864.38 936.13 1071.75 1361.89
Limita
maximă
a
salariului
mediu
brut (lei)
în 2015
Decila D1 D2 D3 D4 D5 D6 D7 D8 D9 >D9
Număr
de
salariați
316.00 D1 21543 8008 3044 2394 1249 850 807 766 741 492 39894
592.33 D2 12558 27871 12940 4941 3332 1469 1948 1409 1055 776 68299
824.58 D3 17903 13825 33743 21055 7164 3523 3238 2484 1600 807 105342
1041.83 D4 6314 8992 19481 47509 32829 10413 8668 5544 3038 1292 144080
1199.67 D5 3408 6290 11847 28130 63511 40113 27205 14945 4937 1257 201643
1279.00 D6 2306 4247 6535 14875 35443 59454 44227 14786 4704 574 187151
1412.94 D7 2548 4233 7844 14409 32390 47622 91199 57775 12471 2015 272506
1656.92 D8 2149 4052 7226 11639 20310 23879 54452 135615 61580 4079 324981
2282.77 D9 4060 3746 5548 7945 10297 8538 24213 79559 352364 85452 581722
>D9 1174 1807 3353 3724 4706 2767 5799 14803 104512 162747 1770117
114
2
Număr
de
salariați
73963 83071 111561 156621 211231 198628 261756 327686 547002 172421
6 3695735
Analizînd tranziția din punctul de vedere al decilelor de salariu mediu lunar brut, se pot trage
următoarele concluzii:
- În general, se păstrează distribuția salariului mediu lunar brut, de la nivelul anului 2014 la
nivelul anului 2015.
- Există însă și multe situații în care companiile au migrat în decile inferioare ale salariului
mediu brut.
- 14% dintre salariați au migrat în 2015 spre decile inferioare ale salariului mediu brut
(aproximativ 530000 salariați).
În cele ce urmează se reprezintă comparativ, pe tipuri de companie, distribuția salariului
mediu 2015 față de 2014.
Figura 53. Tranziția distribuției salariului mediu pentru companiile mari
Din graficul de mai sus se poate observa că ponderea salariaților cu salariu mediu în 2015
față de 2014 este mai mare începând de la valoarea de 2500 de lei și peste, în timp ce până
la acest prag, situația este inversă.
115
Figura 54. Tranziția distribuției salariului mediu pentru companiile mici
Pentru companiile de talie mică, situația este aceeași, însă punctul de inflexiune este de
1500 de lei.
Figura 54. Tranziția distribuției salariului mediu pentru microîntreprinderi
116
La microîntreprinderi întâlnim același fenomen ca la companiile de talie mică, în sensul că
tranziția de la anul 2014 la anul 2014 duce la concentrarea salariului mediul în jurul salariului
minim.
Figura 55. Tranziția distribuției salariului mediu pentru companiile mijlocii
La fel se prezintă situația și pentru companiile de talie mijlocie, distribuția salariilor mediii
fiind concentrată la nivelul salariului minim.
7.4 Salariați remunerați cu salariul minim
Dintre companiile din baza de date ANAF, au fost selectate doar acele companii pentru care
salariul mediu lunar brut este cel mult egal cu 110% din salariu minim brut garantat în plată.
Tabel 48. Situația salariaților remunerați cu salariul minim
Anul Număr de salariați remunerați la salariul
minim
Număr de
companii
2011 1253017 180071
2012 1190313 207786
2013 1160611 226144
2014 1154134 233424
2015 1150138 239405
117
De-a lungul perioadei analizate, numărul salariaților remunerați la salariul minim a rămas
relativ constant, valoarea pentru anul 2015 fiind de 1150138 salariați.
Din punctul de vedere al tipului de companie, situația este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabel 49. Distribuția companiilor pentru care salariul mediu este în jurul salariului minim
Număr de companii
Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total
2011 158162 19965 1799 145 180071
2012 188402 17930 1352 102 207786
2013 204359 20181 1492 112 226144
2014 210292 21317 1690 125 233424
2015 216626 21093 1578 108 239405
Procente
Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total
2011 87.83% 11.09% 1.00% 0.08% 100.00%
2012 90.67% 8.63% 0.65% 0.05% 100.00%
2013 90.37% 8.92% 0.66% 0.05% 100.00%
2014 90.09% 9.13% 0.72% 0.05% 100.00%
2015 90.49% 8.81% 0.66% 0.05% 100.00%
Așa cum se observă în tabelul de mai sus, cele mai dintre companiile vulnerabile (pentru
care salariul mediu este în jurul salariului minim) sînt microîntreprinderi (aproximativ 90%).
O imagine mai pertinentă ne oferă distribuția salariaților vulnerabili, i.e. acei salariați care
provin din companiile pentru care salariul mediu este în jurul salariului minim.
Tabel 50. Distribuția salariaților vulnerabili
Număr de salariați
Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total
2011 465711 361404 164688 261214 1253017
2012 505124 319343 122086 243760 1190313
2013 552681 361712 135738 110480 1160611
2014 539289 385339 152300 77206 1154134
2015 547711 382541 139344 80542 1150138
Procente
Anul Micro Mică Mijlocie Mare Total
2011 37.17% 28.84% 13.14% 20.85% 100.00%
2012 42.44% 26.83% 10.26% 20.48% 100.00%
2013 47.62% 31.17% 11.70% 9.52% 100.00%
2014 46.73% 33.39% 13.20% 6.69% 100.00%
2015 47.62% 33.26% 12.12% 7.00% 100.00%
118
Din acest punct de vedere, conform tabelului de mai sus, aproximativ 80% dintre salariații
vulnerabili provin din microîntreprinderi și companii mici, doar 7% dintre aceștia regăsindu-se
în companiile mari.
În ceea ce privește distribuția salariaților vulnerabili la nivel de diviziuni ale economiei
naționale (CAEN 2 cifre), în tabelul următor este prezentată situația pentru anul 2015.
Tabel 51. Distribuția salariaților vulnerabili la nivelul anului 2015, pe diviziuni ale economiei
naționale
CAEN 2 cifre Diviziune
Număr de
companii
Număr de
salariați
Procent
de
salariați
47 Comerț cu amănuntul, cu excepția
autovehiculelor si motocicletelor
52701 209047
18.176%
49 Transporturi terestre si transporturi prin
conducte
22898 98387
8.554%
41 Construcții de clădiri 11795 80291 6.981%
46 Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu
autovehicule si motociclete
20198 77239
6.716%
56 Restaurante si alte activități de servicii de
alimentație
12273 73232
6.367%
10 Industria alimentara 4329 50945 4.429%
80 Activități de investigații si protecție 992 49085 4.268%
43 Lucrări speciale de construcții 10312 48076 4.180%
45 Comerț cu ridicata si cu amănuntul, întreținerea
si repararea autovehiculelor si a motocicletelor
8899 35867
3.118%
14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 2033 29581 2.572%
1 Agricultura, vânătoare si servicii anexe 5139 22957 1.996%
96 Alte activități de servicii 5107 22551 1.961%
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din
lemn si pluta, cu excepția mobilei; fabricarea
articolelor din paie si din alte materiale
vegetale împletite
2791 22178
1.928%
86 Activități referitoare la sănătatea umana 5051 17388 1.512%
55 Hoteluri si alte facilitați de cazare 2686 17042 1.482%
81 Activități de peisagistica si servicii pentru clădiri 1920 14882 1.294%
71 Activități de arhitectura si inginerie; activități de
testări si analiza tehnica
6045 14572
1.267%
2 Silvicultura si exploatare forestiera 2233 14276 1.241%
31 Fabricarea de mobila 1734 13532 1.177%
92 Activități de jocuri de noroc si pariuri 391 12947 1.126%
25 Industria construcțiilor metalice si a produselor
din metal, exclusiv mașini, utilaje si instalații
2130 12941
1.125%
70 Activități ale direcțiilor(centralelor), birourilor
administrative centralizate; activități de
management si de consultanta in management
5305 12767
1.110%
68 Tranzacții imobiliare 4890 12699 1.104%
78 Activități de servicii privind forța de munca 967 11599 1.008%
15 Tăbăcirea si finisarea pieilor: fabricarea
articolelor de voiaj si marochinărie,
harnașamentelor si încălțămintei; prepararea si
666 10374
0.902%
119
vopsirea blănurilor
42 Lucrări de geniu civil 1319 10160 0.883%
73 Publicitate si activități de studiere a pieței 3084 9764 0.849%
85 Învățământ 2172 9128 0.794%
82 Activități de secretariat, servicii suport si alte
activități de servicii prestate in principal
întreprinderilor
2678 8298
0.721%
69 Activități juridice si de contabilitate 3866 8082 0.703%
23 Fabricarea altor produse din minerale
nemetalice
1095 6990
0.608%
22 Fabricarea produselor din cauciuc si mase
plastice
1108 6751
0.587%
93 Activități sportive, recreative si distractive 1877 6372 0.554%
74 Alte activități profesionale, științifice si tehnice 2921 6357 0.553%
62 Activități de servicii in tehnologia informației 3080 6216 0.540%
38 Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor;
activități de recuperare a materialelor
reciclabile
993 5709
0.496%
66 Activități auxiliare pentru intermedieri
financiare, activități de asigurare si fonduri de
pensii
2031 5271
0.458%
13 Fabricarea produselor textile 560 4611 0.401%
52 Depozitare si activități auxiliare pentru
transporturi
991 4101
0.357%
95 Reparații de calculatoare, de articole personale
si de uz gospodăresc
1731 4025
0.350%
64 Intermedieri financiare, cu excepția activităților
de asigurări si ale fondurilor de pensii
1103 3941
0.343%
61 Telecomunicații 919 3933 0.342%
75 Activități veterinare 1232 3900 0.339%
32 Alte activități industriale nca 1079 3884 0.338%
79 Activități ale agențiilor turistice si a tur-
operatorilor; alte servicii de rezervare si
asistenta turistica
1262 3589
0.312%
33 Repararea, întreținerea si instalarea mașinilor
si echipamentelor
849 3516
0.306%
30 Fabricarea altor mijloace de transport 171 3487 0.303%
18 Tipărire si reproducerea pe suporți a
înregistrărilor
849 3424
0.298%
53 Activități de posta si de curier 768 2928 0.255%
77 Activități de închiriere si leasing 912 2918 0.254%
8 Alte activități extractive 349 2684 0.233%
58 Activități de editare 955 2661 0.231%
63 Activități de servicii informatice 1131 2453 0.213%
20 Fabricarea substanțelor si a produselor chimice 272 1894 0.165%
90 Activități de creație si interpretare artistica 827 1848 0.161%
17 Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie 272 1745 0.152%
28 Fabricarea de mașini, utilaje si echipamente
nuca.
309 1642
0.143%
59 Activități de producție cinematografica, video si
de programe de televiziune; înregistrări audio
828 1540
0.134%
120
si activități de editare muzicala
11 Fabricarea băuturilor 234 1269 0.110%
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier,
a remorcilor si semiremorcilor
91 1240
0.108%
3 Pescuitul si acvacultura 286 1021 0.089%
60 Activități de difuzare si transmitere de
programe
166 988
0.086%
27 Fabricarea echipamentelor electrice 119 985 0.086%
24 Industria metalurgica 122 866 0.075%
26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor
electronice si optice
262 742
0.065%
35 Producția si furnizarea de energie electrica si
termica, gaze, apa calda si aer condiționat
208 718
0.062%
91 Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si
alte activități culturale
111 546
0.047%
72 Cercetare-dezvoltare 181 461 0.040%
36 Captarea, tratarea si distribuția apei 65 451 0.039%
84 Administrație publica si apărare; asigurări
sociale din sistemul public
42 445
0.039%
88 Activități de asistenta sociala, fără cazare 96 423 0.037%
37 Colectarea si epurarea apelor uzate 85 309 0.027%
87 Servicii combinate de îngrijire medicala si
asistenta sociala, cu cazare
55 274
0.024%
21 Fabricarea produselor farmaceutice de baza si
a preparatelor farmaceutice
25 220
0.019%
5 Extracția cărbunelui superior si inferior 8 176 0.015%
50 Transporturi pe apa 56 173 0.015%
19 Fabricarea produselor de cocserie si a
produselor obținute din prelucrarea țițeiului
11 143
0.012%
97 Activități ale gospodăriilor private in calitate de
angajator de personal casnic
10 124
0.011%
9 Activități de servicii anexe extracției 23 119 0.010%
39 Activități si servicii de decontaminare 19 57 0.005%
65 Activități de asigurări, reasigurări si ale
fondurilor de pensii (cu excepția celor din
sistemul public de asigurări sociale)
26 38
0.003%
98 Activități ale gospodăriilor private de producere
de bunuri si servicii destinate consumului
propriu
1 25
0.002%
94 Activități asociative diverse 12 21 0.002%
51 Transporturi aeriene 6 15 0.001%
6 Extracția petrolului brut si a gazelor naturale 2 7 0.001%
7 Extracția minereurilor metalifere 3 3 0.000%
12 Fabricarea produselor din tutun 2 2 0.000%
Aproximativ 60% dintre salariații vulnerabili se regăsesc la nivelul următoarelor diviziuni:
47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor si motocicletelor
49 - Transporturi terestre si transporturi prin conducte
41 - Construcții de clădiri
121
46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete
56 - Restaurante si alte activități de servicii de alimentație
10 - Industria alimentara
80 - Activități de investigații si protecție
43 - Lucrări speciale de construcții.
7.5 Fluctuații pe piața muncii și corelația cu salariul minim
Această secțiune analizează fluctuațiile pe piața muncii din punctul de vedere al companiilor
și al salariaților respectivelor companii.
Astfel, presupunem că o companie poate avea una dintre următoarele stări:
- 1, dacă este activă în cursul anului de referință și implicit a depus toate raportările
financiare
- 0, dacă este inactivă în cursul anului de referință și nu a depus raportările financiare.
De la un an la altul, o companie își poate schimba starea, devenind inactivă, iar acest lucru
se repercutează în mod direct asupra salariaților.
Tabel 52. Situația companiilor după starea de activitate
Perioada
Număr
de
companii
în anul
de bază
Număr
de
companii
în anul
curent
Număr
de
companii
care au
rămas
active
Număr
de
companii
care s-
au
inactivat
Număr
de
companii
noi
Procent
de
companii
noi
Procent
de
inactivare
2012/2011 299377 342741 263984 35393 78757 22.98% 11.82%
2013/2012 342741 342981 289322 53419 53659 15.64% 15.59%
2014/2013 342981 348470 292297 50684 56173 16.12% 14.78%
2015/2014 348470 355884 296915 51555 58969 16.57% 14.79%
În perioada analizată procentul companiilor care s-au inactivat de la un an la altul a fost, în
medie, aproximativ 14%, iar procentul companiilor noi, care nu au fost active în anul de bază,
a fost, în medie, de aproximativ 17%.
7.6 Situația companiilor care au rămas active de la un an la altul
Pentru companiile care au rămas active de la un an la altul, comportamentul din punctul de
vedere al salariilor diferă în funcție de situarea companiei față de salariul minim.
122
Tabel 53. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2012 față de 2011
Companie
vulnerabilă
în 2011
Companie
vulnerabilă
în 2012
Număr de
companii
Număr de
salariați în
2011
Număr
de
salariați
în 2012
Pondere
companii
Modificarea
numărului
de salariați
Nu Nu 83993 2471998 2376886 32% -3.8%
Nu Da 23748 116327 328339 9% 182.3%
Da Nu 32246 398653 257728 12% -35.4%
Da Da 123997 733567 629000 47% -14.3%
Astfel, în 2012, dintre companiile care au rămas active:
- 47% dintre companii au fost vulnerabile și în 2012 și în 2011, iar numărul de salariați a
scăzut cu 14.3%.
- 9% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2011, au devenit vulnerabile în 2012, dar
numărul de salariați din aceste companii aproape s-a dublat.
- 32% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2011, nici în 2012, dar
numărul de salariați a scăzut cu 3.8%.
Practic, creșterea salariului minim a determinat, în general, scăderea numărului de salariați,
în special pentru companiile vulnerabile.
Tabel 54. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2013 față de 2012
Companie
vulnerabilă
în 2012
Companie
vulnerabilă
în 2013
Număr de
companii
Număr de
salariați în
2012
Număr de
salariați în
2013
Pondere
companii
Modificarea
numărului
de salariați
Nu Nu 86802 2640846 2603027 33% -1.4%
Nu Da 34602 201942 228791 13% 13.3%
Da Nu 21464 259255 138670 8% -46.5%
Da Da 146454 780777 770663 55% -1.3%
În anul 2013, dintre companiile care au rămas active:
- 55% dintre companii au fost vulnerabile și în 2012 și în 2013, iar numărul de salariați a
scăzut cu 1.3%.
- 13% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2012, au devenit vulnerabile în 2013,
dar numărul de salariați din aceste companii aproape a crescut cu 13.3%.
- 33% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2011, nici în 2012, dar
numărul de salariați a scăzut cu 1.4%.
Tabel 55. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2014 față de 2013
Companie
vulnerabilă
în 2013
Companie
vulnerabilă
în 2014
Număr de
companii
Număr de
salariați în
2013
Număr de
salariați în
2014
Pondere
companii
Modificarea
numărului
de salariați
Nu Nu 78170 2571750 2577008 30% 0.2%
Nu Da 28060 174686 196317 11% 12.4%
123
Da Nu 29023 228776 155122 11% -32.2%
Da Da 157044 789634 794380 59% 0.6%
În anul 2014, dintre companiile care au rămas active:
- 59% dintre companii au fost vulnerabile și în 2013 și în 2014, iar numărul de salariați a
rămas relativ constant.
- 11% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2013, au devenit vulnerabile în 2014,
dar numărul de salariați din aceste companii aproape a crescut cu 12.4%.
- 30% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2013, nici în 2014, iar
numărul de salariați a rămas relativ constant.
Tabel 56. Comportamentul companiilor care au rămas active în 2015 față de 2014
Companie
vulnerabilă
în 2014
Companie
vulnerabilă
în 2015
Număr de
companii
Număr de
salariați în
2014
Număr de
salariați
în 2015
Pondere
companii
Modificarea
numărului
de salariați
Nu Nu 77643 2538245 2579275 29% 1.6%
Nu Da 27291 145108 192270 10% 32.5%
Da Nu 30251 216812 198951 11% -8.2%
Da Da 161730 795338 809800 61% 1.8%
În anul 2015, dintre companiile care au rămas active:
- 61% dintre companii au fost vulnerabile și în 2014 și în 2015, iar numărul de salariați a
crescut cu 1.8%.
- 10% dintre companii, care nu erau vulnerabile în 2014, au devenit vulnerabile în 2015,
dar numărul de salariați din aceste companii aproape a crescut cu 32.5%.
- 29% dintre companii nu au avut statut de vulnerabilitate nici în 2014, nici în 2015, iar
numărul de salariați a crescut cu 1.6%.
7.7. Situația companiilor care s-au inactivat de la un an la altul
În cele ce urmează este analizată situația companiilor care s-au inactivat de la un an la altul,
în relație cu salariul minim.
Tabel 57. Relația dintre comportamentul de inactivare și salariul minim
An Companie
vulnerabilă
Număr de
companii
Număr de
salariați
Pondere
companii
Pondere salariați
2011
Nu 11565 125030 33% 51%
Da 23828 120797 67% 49%
2012
Nu 13551 106350 25% 41%
Da 39868 150281 75% 59%
2013
Nu 10607 84606 21% 37%
Da 40077 142201 79% 63%
2014
Nu 10112 115803 20% 45%
Da 41443 141984 80% 55%
124
Din analiza tabelului de mai sus se pot observa următoarele:
- În general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care
salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea
acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014.
- Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014,
141984 salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma
inactivării companiilor respective.
Din punctul de vedere al tipului de activitate, tabelul de mai jos prezintă situația principalelor
diviziuni CAEN, cu cei mai mulți salariați proveniți din firme inactive în cursul anului 2015.
Tabel 58. Companii vulnerabile care erau active în 2014 și s-au inactivat în 2015
CAEN 2 cifre Diviziune CAEN Număr de companii Număr de salariați
47 Comert cu amanuntul, cu exceptia
autovehiculelor si motocicletelor
10109 21782
80 Activitati de investigatii si protectie 204 14081
41 Constructii de cladiri 2504 12040
46 Comert cu ridicata cu exceptia comertului
cu autovehicule si motociclete
3877 10187
56 Restaurante si alte activitati de servicii de
alimentatie
2673 9709
49 Transporturi terestre si transporturi prin
conducte
2963 7839
43 Lucrari speciale de constructii 1690 5797
10 Industria alimentara 738 5794
14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 347 3795
78 Activitati de servicii privind forta de munca 234 3792
45 Comert cu ridicata si cu amanuntul,
intretinerea si repararea autovehiculelor si
a motocicletelor
1320 3432
96 Alte activitati de servicii 835 2602
Dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim în 2014, proveniți din companii care s-a
inactivat în 2015, majoritatea lucrau în comerț, construcții, servicii de alimentație.
7.8. Salariul mediu și productivitatea muncii – model econometric
Pentru a analiza corelația existentă între salariul mediu, salariul minim și productivitatea
muncii am folosit datele ANAF, la nivel de companie, pentru perioada 2011-2015.
Companiile au fost selectate conform acelorași reguli descrise mai sus, iar productivitatea
muncii a fost calculată prin raportul dintre cifra de afaceri și numărul mediul de salariați.
Am optat pentru un model de regresie pe date de tip panel, în care cu variație temporală și
variație la nivelul companiilor.
Conform literaturii de specialitate, modelul de regresie pe date de tip panel poate avea una
din următoarele specificații:
125
- Model cu efecte fixe (FE):
ititiit Xuy ')( (1)
unde ity este variabila dependentă, itX este matricea variabilelor explicative,
it ~ ),0( 2
IID .
- Modelul cu efecte aleatoare (RE):
)('
itiitit uXy (2)
unde ity este variabila dependentă, itX este matricea variabilelor explicative,
it ~ ),0( 2
IID .
În modelul cu efecte fixe termenul liber este variabil de-a lungul timpului, iar în modelul cu
efecte aleatore, termenul liber este constant. De asemenea, varianța termenului rezidual
este constantă în cazul modelului cu efecte fixe, cîtă vreme în celălalt caz aceasta este
variabilă de-a lungul timpului.
Discriminare între cele două variante de modele se poate realiza folosind testul Haussman,
care în cazul nostru a condus la ideea utilizării unui model cu efecte aleatoare.
Modelul econometric are forma generală următoare:
)(log()_log( itiitit uProd)mediuSal .
Scopul acestui model este de a surprinde gradul de senzitivitate a salariului mediu brut la
nivel de companie în raport cu productivitatea muncii. Modelul a fost estimat global, la nivelul
întregii baze, precum și la nivel de clase de companii după mărime și diviziune CAEN 2 cifre.
Modelul global
Tabel 59. Estimațiile modelului global
Variabila Estimație StdErr DF tValue Probt
Intercept 3.651 0.4107 4 8.89 0.0009
Productivitatea
muncii
0.275 0.0005 15E5 503.05 <.0001
La nivel global, din interpretarea rezultatelor obținute reiese următorul lucru: creșterea
productivității cu 1% duce la creșterea salariului mediu cu doar 0.27%. Modelul este
semnificativ statistic pentru un prag de semnificație de 1%.
126
Modelul pe clase de companii după mărime
Rezultatele prelucrărilor pentru fiecare clasă de companii sunt prezentate în următorul tabel.
Tabel 60. Estimațiile modelului pe clase de companii după mărime
Clasa de
mărime a
companiei
Variabila Estimație StdErr DF tValue Probt
Mare Intercept 1.387 0.549 4.000 2.520 0.065
Productivitatea
muncii
0.602 0.007 8165.000 82.300 <.0001
Mijlocie Intercept 3.413 0.542 4.000 6.300 0.003
Productivitatea
muncii
0.358 0.004 41000.000 100.890 <.0001
Mică Intercept 3.790 0.510 4.000 7.440 0.002
Productivitatea
muncii
0.285 0.001 220000.000 194.570 <.0001
Micro Intercept 3.810 0.382 4.000 9.980 0.001
Productivitatea
muncii
0.251 0.001 1300000.000 420.610 <.0001
Se observă că toți coeficienții variabilei productivitatea muncii obținuți din cele patru modele
sunt semnificative statistic. Cel mai mare impact al productivității muncii asupra salariului
mediu se înregistrează în cazul companiilor mari, cu un coeficient de senzitivitate de 0.6,
urmat de mijlocii, mici și microîntreprinderi.
Modelul pe diviziuni CAEN
Tabel 61. Coeficienții de senzitivitate la nivel de diviziuni CAEN
caen_2
_digit
CAEN_Rev_2 Effect Estimat
e
StdErr tValue Probt
30 Fabricarea altor mijloace de
transport
ln_prod 0.4672 0.02056 22.72 <.0001
53 Activități de posta si de curier ln_prod 0.4495 0.01603 28.03 <.0001
29 Fabricarea autovehiculelor de
transport rutier, a remorcilor si
semiremorcilor
ln_prod 0.42 0.01489 28.21 <.0001
21 Fabricarea produselor
farmaceutice de baza si a
preparatelor farmaceutice
ln_prod 0.4199 0.03446 12.19 <.0001
78 Activități de servicii privind forța de
munca
ln_prod 0.4191 0.01075 39 <.0001
88 Activități de asistenta sociala, fără
cazare
ln_prod 0.4164 0.04049 10.28 <.0001
127
69 Activități juridice si de contabilitate ln_prod 0.4101 0.00643 63.81 <.0001
94 Activități asociative diverse ln_prod 0.4046 0.09442 4.29 <.0001
51 Transporturi aeriene ln_prod 0.3991 0.04069 9.81 <.0001
56 Restaurante si alte activități de
servicii de alimentație
ln_prod 0.3903 0.0028 139.37 <.0001
17 Fabricarea hârtiei si a produselor
din hârtie
ln_prod 0.3881 0.01419 27.35 <.0001
39 Activități si servicii de
decontaminare
ln_prod 0.3878 0.05203 7.45 <.0001
97 Activități ale gospodăriilor private
in calitate de angajator de
personal casnic
ln_prod 0.3758 0.1321 2.84 0.0066
62 Activități de servicii in tehnologia
informației
ln_prod 0.3704 0.00608 60.97 <.0001
72 Cercetare-dezvoltare ln_prod 0.3626 0.0184 19.7 <.0001
86 Activități referitoare la sănătatea
umana
ln_prod 0.3571 0.00431 82.84 <.0001
61 Telecomunicații ln_prod 0.3517 0.0086 40.9 <.0001
27 Fabricarea echipamentelor
electrice
ln_prod 0.3461 0.01318 26.26 <.0001
22 Fabricarea produselor din cauciuc
si mase plastice
ln_prod 0.3443 0.00721 47.74 <.0001
20 Fabricarea substanțelor si a
produselor chimice
ln_prod 0.3421 0.01278 26.78 <.0001
85 Învățământ ln_prod 0.3419 0.00767 44.57 <.0001
58 Activități de editare ln_prod 0.3364 0.00884 38.05 <.0001
80 Activități de investigații si protecție ln_prod 0.3351 0.01106 30.29 <.0001
25 Industria construcțiilor metalice si
a produselor din metal, exclusiv
mașini, utilaje si instalații
ln_prod 0.3319 0.00526 63.09 <.0001
33 Repararea, întreținerea si
instalarea mașinilor si
echipamentelor
ln_prod 0.3261 0.01006 32.43 <.0001
68 Tranzacții imobiliare ln_prod 0.3252 0.00412 78.93 <.0001
93 Activități sportive, recreative si
distractive
ln_prod 0.3231 0.00841 38.43 <.0001
28 Fabricarea de mașini, utilaje si
echipamente nca
ln_prod 0.323 0.0117 27.6 <.0001
15 Tăbăcirea si finisarea pieilor:
fabricarea articolelor de voiaj si
marochinărie, harnașamentelor si
încălțămintei; prepararea si
vopsirea blănurilor
ln_prod 0.3218 0.0089 36.15 <.0001
23 Fabricarea altor produse din
minerale nemetalice
ln_prod 0.3214 0.00733 43.86 <.0001
63 Activități de servicii informatice ln_prod 0.32 0.00994 32.19 <.0001
47 Comerț cu amănuntul, cu excepția
autovehiculelor si motocicletelor
ln_prod 0.3199 0.00113 284.43 <.0001
74 Alte activități profesionale,
științifice si tehnice
ln_prod 0.3197 0.00634 50.39 <.0001
84 Administrație publica si apărare; ln_prod 0.3187 0.05794 5.5 <.0001
128
asigurări sociale din sistemul
public
75 Activități veterinare ln_prod 0.3178 0.00981 32.39 <.0001
10 Industria alimentara ln_prod 0.3129 0.00341 91.79 <.0001
18 Tipărire si reproducerea pe suporți
a înregistrărilor
ln_prod 0.3096 0.00924 33.51 <.0001
49 Transporturi terestre si transporturi
prin conducte
ln_prod 0.309 0.00199 155.38 <.0001
55 Hoteluri si alte facilitați de cazare ln_prod 0.3082 0.00596 51.71 <.0001
71 Activități de arhitectura si inginerie;
activități de testări si analiza
tehnica
ln_prod 0.3057 0.00387 78.97 <.0001
96 Alte activități de servicii ln_prod 0.3053 0.00409 74.72 <.0001
13 Fabricarea produselor textile ln_prod 0.304 0.00971 31.31 <.0001
60 Activități de difuzare si transmitere
de programe
ln_prod 0.3039 0.0176 17.27 <.0001
19 Fabricarea produselor de cocserie
si a produselor obținute din
prelucrarea țițeiului
ln_prod 0.3025 0.04182 7.23 <.0001
77 Activități de închiriere si leasing ln_prod 0.3013 0.00953 31.62 <.0001
91 Activități ale bibliotecilor, arhivelor,
muzeelor si alte activități culturale
ln_prod 0.2992 0.03565 8.39 <.0001
81 Activități de peisagistica si servicii
pentru clădiri
ln_prod 0.2956 0.00796 37.15 <.0001
73 Publicitate si activități de studiere
a pieței
ln_prod 0.292 0.00545 53.59 <.0001
70 Activități ale direcțiilor(centralelor),
birourilor administrative
centralizate; activități de
management si de consultanta in
management
ln_prod 0.2917 0.0041 71.13 <.0001
11 Fabricarea băuturilor ln_prod 0.2909 0.01273 22.86 <.0001
66 Activități auxiliare pentru
intermedieri financiare, activități de
asigurare si fonduri de pensii
ln_prod 0.2837 0.0088 32.24 <.0001
14 Fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte
ln_prod 0.2832 0.00543 52.17 <.0001
26 Fabricarea calculatoarelor si a
produselor electronice si optice
ln_prod 0.2827 0.01229 23 <.0001
95 Reparații de calculatoare, de
articole personale si de uz
gospodăresc
ln_prod 0.2826 0.00691 40.92 <.0001
87 Servicii combinate de îngrijire
medicala si asistenta sociala, cu
cazare
ln_prod 0.2816 0.03764 7.48 <.0001
9 Activități de servicii anexe
extracției
ln_prod 0.2799 0.03251 8.61 <.0001
32 Alte activități industriale nuca. ln_prod 0.2782 0.00863 32.26 <.0001
82 Activități de secretariat, servicii
suport si alte activități de servicii
prestate in principal întreprinderilor
ln_prod 0.2759 0.00596 46.27 <.0001
129
42 Lucrări de geniu civil ln_prod 0.272 0.00673 40.44 <.0001
31 Fabricarea de mobila ln_prod 0.2718 0.00656 41.42 <.0001
43 Lucrări speciale de construcții ln_prod 0.2661 0.00286 92.96 <.0001
36 Captarea, tratarea si distribuția
apei
ln_prod 0.2592 0.0253 10.24 <.0001
46 Comerț cu ridicata cu excepția
comerțului cu autovehicule si
motociclete
ln_prod 0.2567 0.00162 158.29 <.0001
92 Activități de jocuri de noroc si
pariuri
ln_prod 0.2533 0.01119 22.64 <.0001
52 Depozitare si activități auxiliare
pentru transporturi
ln_prod 0.2524 0.0073 34.56 <.0001
59 Activități de producție
cinematografica, video si de
programe de televiziune;
înregistrări audio si activități de
editare muzicala
ln_prod 0.2501 0.01031 24.25 <.0001
79 Activități ale agențiilor turistice si a
tur-operatorilor; alte servicii de
rezervare si asistenta turistica
ln_prod 0.2446 0.00633 38.66 <.0001
24 Industria metalurgica ln_prod 0.2443 0.0159 15.36 <.0001
35 Producția si furnizarea de energie
electrica si termica, gaze, apa
calda si aer condiționat
ln_prod 0.2437 0.01057 23.06 <.0001
64 Intermedieri financiare, cu
excepția activităților de asigurări si
ale fondurilor de pensii
ln_prod 0.2402 0.00703 34.18 <.0001
37 Colectarea si epurarea apelor
uzate
ln_prod 0.2398 0.03246 7.39 <.0001
50 Transporturi pe apa ln_prod 0.2378 0.02317 10.26 <.0001
41 Construcții de clădiri ln_prod 0.2339 0.00263 88.98 <.0001
45 Comerț cu ridicata si cu
amănuntul, întreținerea si
repararea autovehiculelor si a
motocicletelor
ln_prod 0.2331 0.00234 99.57 <.0001
90 Activități de creație si interpretare
artistica
ln_prod 0.2198 0.01193 18.42 <.0001
2 Silvicultura si exploatare forestiera ln_prod 0.218 0.00685 31.81 <.0001
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea
produselor din lemn si pluta, cu
excepția mobilei; fabricarea
articolelor din paie si din alte
materiale vegetale împletite
ln_prod 0.2004 0.00466 43.02 <.0001
1 Agricultura, vânătoare si servicii
anexe
ln_prod 0.1927 0.00329 58.68 <.0001
38 Colectarea, tratarea si eliminarea
deșeurilor; activități de recuperare
a materialelor reciclabile
ln_prod 0.1919 0.00741 25.9 <.0001
8 Alte activități extractive ln_prod 0.1642 0.01347 12.19 <.0001
6 Extracția petrolului brut si a
gazelor naturale
ln_prod 0.1402 0.07786 1.8 0.0751
130
3 Pescuitul si acvacultura ln_prod 0.127 0.01474 8.61 <.0001
5 Extracția cărbunelui superior si
inferior
ln_prod 0.1105 0.04864 2.27 0.0252
65 Activități de asigurări, reasigurări
si ale fondurilor de pensii (cu
excepția celor din sistemul public
de asigurări sociale)
ln_prod 0.106 0.07465 1.42 0.1576
12 Fabricarea produselor din tutun ln_prod 0.09748 0.106 0.92 0.3647
7 Extracția minereurilor metalifere ln_prod -0.0207 0.05231 -0.4 0.6927
Modelul estimat la nivel de diviziuni CAEN arată o mare variație a corelației dintre
productivitatea muncii și salariul mediu.
Astfel, cea mai mare corelație se manifestă pentru următoarele diviziuni:
Fabricarea altor mijloace de transport
Activități de posta si de curier
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor
Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice
Activități de servicii privind forța de munca
Activități de asistenta sociala, fără cazare
Activități juridice si de contabilitate
Activități asociative diverse
Transporturi aeriene
Restaurante si alte activități de servicii de alimentație
Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie
Activități si servicii de decontaminare
Activități ale gospodăriilor private in calitate de angajator de personal casnic
Activități de servicii in tehnologia informației.
Cea mai slabă corelație dintre productivitatea muncii și salariul mediu este prezentă la
nivelul următoarelor diviziuni CAEN:
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu excepția mobilei;
fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite
Agricultura, vânătoare si servicii anexe
Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a
materialelor reciclabile
Alte activități extractive
Extracția petrolului brut si a gazelor naturale
Pescuitul si acvacultura
Extracția cărbunelui superior si inferior
Activități de asigurări, reasigurări si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din
sistemul public de asigurări sociale)
Fabricarea produselor din tutun
Extracția minereurilor metalifere.
131
7.9. Modelul econometric pentru firmele la care salariul mediu este aproximativ egal cu
salariul minim
În construcția acestor modele au fost selectate doar acele firme pentru care salariul mediu
brut a fost cel mult egal cu 110% din salariul minim brut garantat în plată.
Tabel 62. Modelul econometric pe clase de mărime
Clasa de mărime a
companiei Variabila Estimație StdErr DF tValue Probt
Mare Intercept -1.196 0.610 4 -1.960 0.121
Productivitatea muncii 0.871 0.018 1967 49.500 <.0001
Mijlocie Intercept 3.154 0.438 4 7.210 0.002
Productivitatea muncii 0.328 0.008 14000 39.630 <.0001
Mică Intercept 4.313 0.426 4 10.130 0.001
Productivitatea muncii 0.185 0.002 120000 80.210 <.0001
Micro Intercept 4.325 0.337 4 12.840 0.000
Productivitatea muncii 0.157 0.001 910000 225.640 <.0001
Se observa din analiza rezultatelor prezentate în tabelul de mai sus că toți coeficienții
productivității muncii sunt semnificativi din punct de vedere statistic pentru un prag de
semnificație de 5%.
Ierarhizarea coeficienților este reflectată în figura de mai jos.
Mare Mijlocie Mică Micro
0.871
0.328
0.185 0.157
Fig 56. Coeficienții de senzitivitate pe clase de mărime a companiilor
Se observă din nou că cel mai mare impact al productivității asupra salariului mediu se
înregistrează pentru companiile de talie mare.
7.10 Concluzii
Deși perioada de timp analizată a fost relativ scurtă pentru a putea fi folosite modele
econometrice complexe (precum Survival Analysis, de exemplu), analizele descriptive și
modele de regresie pe date de tip panel permit relevarea unor concluzii utile pentru
fundamentarea unor politici publice legate de salariul minim în România.
- În general, la nivelul companiilor analizate, există o relație foarte slabă, dar pozitivă,
între salariul mediu și productivitatea muncii. Cea mai puternică corelație între aceste
variabile se manifestă pentru companiile mari, cu peste 250 de angajați, precum și
pentru diviziunile CAEN legate de activitățile de transport și fabricarea autovehiculelor de
transport rutier, precum și industria farmaceutică.
- Cea mai slabă corelație dintre productivitatea muncii și salariul mediu este prezentă la
nivelul următoarelor diviziuni CAEN:
132
o Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu excepția mobilei;
fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite
o Agricultura, vânătoare si servicii anexe
o Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a
materialelor reciclabile
o Alte activități extractive
o Extracția petrolului brut si a gazelor naturale
o Pescuitul si acvacultura
o Extracția cărbunelui superior si inferior
o Activități de asigurări, reasigurări si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din
sistemul public de asigurări sociale)
o Fabricarea produselor din tutun
o Extracția minereurilor metalifere.
- Creșterea salariului minim duce în general la concentrarea distribuției salariilor medii în
jurul salarului minim.
- Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim: în general, companiile
care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era
aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în
2011 la 80% în 2014.
- Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014,
141984 salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma
inactivării companiilor respective.
133
SECȚIUNEA III ANALIZA IMPACTULUI SALARIULUI MINIM ASUPRA VARIABILELOR
MACRO-ECONOMICE
Capitolul 8. Impactul salariului minim asupra principalilor indicatori ai pieței muncii-
Analize macroeconomice
Studiile pe tema impactului salariului minim asupra ocupării forţei de muncă nu au
ajuns la o concluzie unitară. Există analize care susţin că o creștere a salariului minim are
un efect negativ asupra ocupării, mai ales asupra angajaţilor cu salarii mici, în timp ce alte
studii susţin că efectele asupra ocupării sunt reduse sau chiar inexistente la creșterea
salariului minim. Motivele care stau la baza acestor rezultate diferite ţin de metodologia de
analiză şi de datele folosite – date agregate, date la nivel de sector, la nivel de firmă sau la
nivel de individ.
Economiştii americani Neumark şi Wascher au arătat ȋn 1992 că o creştere de 10% a
salariului minim generează, cu o anumită întârziere, o reducere de 1% - 2% a ocupării
forţei de muncă tinere ȋn SUA. După 20 de ani de studii în domeniul salariului minim, aceştia
susţin că salariul minim are un impact negativ asupra lucrătorilor cu salarii mici din SUA
(Neumark şi Wascher, 2008).
Schaafsma şi Walsh, care au studiat în 1983 efectul salariului minim asupra ocupării
şi ofertei de forţă de muncă în diverse provincii canadiene au identificat 6 sub-segmente ale
forţei de muncă vulnerabile la creșterea salariului minim, clasificate în funcţie de sex şi
vârstă, după cum urmează: femei şi bărbaţi între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi
respectiv peste 25 de ani. Rezultatele lor au indicat faptul că salariul minim are un efect
negativ semnificativ asupra ocupării şi forţei de muncă la aproape toate grupele de vârstă şi
totodată, un efect pozitiv semnificativ asupra ratelor de şomaj indiferent de grupa de vârstă.
Autorii au concluzionat aşadar că există efecte puternice ale salariului minim asupra
ocupării şi şomajului. În plus, s-a constatat că tinerii angajaţi manifestă cea mai puternică
tendinţă de a se retrage de pe piaţa forţei de muncă, în urma creşterii salariului minim ca
urmare a oportunităţilor mai atractive de educaţie şi training, exterioare pieţei muncii.
Un studiu similar a fost făcut de Kan şi Sharir (1996), care au estimat atât ecuaţia
cererii cât şi a ofertei de forţă de muncă competitivă printr-un model de ecuaţii simultane.
Rezultatele lor au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul bărbaţilor
din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ asupra
ocupării pentru primele două grupe de vârstă.
Studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a
problematicii salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al
salariului minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor. Au fost analizate efectele salariului
minim din Brazilia în perioada anilor 1982-2000, având la bază date lunare preluate din
sondaje asupra firmelor şi gospodăriilor. Concluziile obţinute susţin existenţa unui efect
advers de mică proporţie asupra ocupării, generat de o creştere a salariului minim. Principala
implicaţie a acestui fapt o constituie existenţa unui potenţial mai ridicat al salariului
minim de combatere a sărăciei în cazul unei inflaţii reduse, în timp ce o inflaţie ridicată
generează un efect volatil al salariului minim şi un grad de ocupare mai redus.
134
Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat efectele modificării salariului minim asupra
ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de criză economică obţinȃnd concluzia că
şansele femeilor care lucrează cu fracţiune de normă de a rămȃne angajate scad de la un
an la altul. De asemenea, au observat că recenta criză economică a redus probabilitatea ca
bărbaţii cu normă ȋntreagă cu salarii mici să ȋşi păstreze locurile de muncă atunci cȃnd
salariul minim creşte. Per ansamblu, autorii au ajuns la concluzia că salariul minim a dus la
creşterea cȃştigurilor angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor.
Firmele au răspuns la creșterea costurilor prin îmbunătățirea productivității lucrătorilor,
numărul total de locuri de muncă nefiind afectat. Cu toate acestea, în ceea ce privește
păstrarea locurilor de muncă, unele categorii de angajați au fost mai afectate decât altele.
Ȋn general, autorii care susţin că salariul minim are un impact redus asupra ocupării
sunt de părere că firmele afectate de salariul minim reacţionează prin creşterea productivităţii
muncii – prin utilizarea sporită a tehnologiei, prin intermediul formării profesionale a
angajaţilor sau schimbări ȋn organizarea muncii. Cu toate acestea, nu trebuie neglijat faptul
că de multe ori pieţele pe care acţionează firmele sunt caracterizate de concurenţă
imperfectă, astfel că acest impact redus sau chiar nul asupra ocupării poate ascunde
transferul costurilor crescute cu care firmele se confruntă asupra preţurilor de vȃnzare ale
produselor (Bullock ş.a., 2001).
8.1 Impactul salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu brut
Creşterea salariului minim conduce la modificări semnificative în câştigurile populaţiei
retribuite cu salariul minim sau în preajma acestuia. De cele mai multe ori, tendinţa este de a
lua în considerare doar lucrătorii cu salarii mici, adică cei care vor beneficia în mod direct de
creşterea salariului minim, însă modificarea salariului minim influenţează şi lucrătorii care
câştigau peste salariul minim, dar în zona acestuia, respectiv în partea de jos a distribuţiei
salariale, până spre zona mediană (Zipperer, 2016). Cu alte cuvinte, chiar şi lucrătorii cu
salarii mai mari decât salariul minim, pot beneficia de creşteri salariale. Acest efect este
justificat prin menţinerea salariilor diferenţiate la nivel de firmă – creşterea salariilor
angajaţilor de la baza distribuţiei la nivel de firmă antrenează de multe ori creșteri
salariale pe toate nivelurile, deşi în proporţii diferite.
În aceste condiţii, presiunea asupra firmelor este foarte mare, costurile cu forţa
de muncă fiind semnificativ mai mari. Printre efectele reale ale creşterii salariului minim
se numără într-adevăr creşterea câştigurilor salariale ale populaţiei, însă de multe ori cu
preţul disponibilizării acelor angajaţi pe care firmele nu îşi mai pot permite să îi plătească.
Mai mult, creşterea salariului minim poate duce la inflaţie, deoarece firmele
reacţionează la creşterea costurilor prin creşterea preţurilor produselor/serviciilor.
Pe de altă parte, în România este destul de prezentă economia informală, care poate
funcţiona ca o supapă în cazul creşterii costului cu forţa de muncă – o parte din lucrătorii
cu salarii mici pot trece total sau parţial în informalitate, soluţie preferată de oamenii
care se văd puşi în situaţia de a-şi pierde locul de muncă. Munca nedeclarată (şi bineînţeles
şi economia informală) are implicații negative care afectează obiectivele macroeconomice,
dar și calitatea și productivitatea muncii și coeziunea socială. Din perspectivă
macroeconomică, munca nedeclarată conduce la scăderea veniturilor fiscale (impozitul pe
venit și TVA) și subminarea finanțării sistemelor de asigurări sociale. Din perspectivă
135
microeconomică, munca nedeclarată tinde să denatureze concurența loială între firme şi
provoacă ineficiențe productive. La nivel de individ, dezavantajele muncii nedeclarate sunt
multiple: muncitorii nu sunt înregistraţi ȋn sistemul de asigurări sociale şi de sănătate, astfel
că nu beneficiază de pensie, ajutoare sociale pentru orice boală sau deces; nu au dreptul la
indemnizație de șomaj sau la asigurare de sănătate; nu au dreptul la concediu de odihnă sau
de maternitate. Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel
macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a
asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii.
O creştere a salariului minim duce automat la creşterea salariului mediu. Sunt
importante studiile de impact asupra câştigurilor salariale medii deoarece acestea sunt un
element important al competitivităţii economiei. Principalul deziderat al creşterii salariului
minim este creşterea câştigului salarial mai ales în rândul lucrătorilor cu salarii mici, însă
trebuie luat în considerare efectul la nivel macroeconomic.
Pentru a investiga impactul creşterii salariului minim asupra cȃştigului salarial mediu
brut real a fost folosit un model econometric de forma:
Alături de salariul minim, am inclus ca variabile explicative în model: rata şomajului,
productivitatea muncii, investiţiile străine directe şi ritmul de creştere al Produsului Intern
Brut. Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului 2000 -
trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii.
Câştigul salarial mediu brut şi salariul minim la nivel naţional sunt variabile exprimate
în lei, preţuri comparabile – a fost folosit indicele preţurilor de consum pentru eliminarea
influenţei preţurilor. Pentru a cuantifica productivitatea muncii, au fost folosiţi indici ai
productivităţii orare a muncii, cu baza în anul 2010. Rata şomajului este exprimată
procentual şi se referă la şomajul înregistrat. Investiţiile străine directe sunt variabile de flux,
fiind cuantificate ca procent din PIB. Ritmul de creştere a Produsului Intern Brut a fost
determinat pe baza indicilor de volum – modificare procentuală faţă de trimestrul anterior,
serie ajustată sezonier.
Datele utilizate în această analiză au fost preluate din baza de date online Tempo a
Institutului Naţional de Statistică (câştigul salarial mediu brut, indicele preţurilor de consum,
rata şomajului, indicii PIB), din publicaţiile Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi
Persoanelor vârstnice (salariul minim brut garantat în plată) cât şi de la Eurostat (investiţiile
străine directe).
În modelul econometric a fost folosit logaritmul natural al câştigului salarial, al
salariului minim şi al productivităţii muncii. De asemenea, toate variabile au fost testate
pentru staţionaritate, iar în urma informaţiilor furnizate de testul Augmented Dickey Fuller s-a
decis folosirea diferenţei de ordinul întâi pentru salariul minim, productivitate, investitiţii
străine directe şi rata şomajului.
Rezultatele estimării econometrice sunt următoarele16 (detalii ȋn anexa 7):
16 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
136
(0.34526)* (0.031328)* (0.084451)* (0.009085)**
Au fost păstrate ȋn modelul final doar variabilele semnificative din punct de vedere
statistic. Valoarea obţinută pentru coeficientul de determinaţie (R2 = 0,98) indică faptul că
variaţia variabilelor incluse în modelulul econometric explică în mare măsură variaţia
câştigului salarial mediu.
Se observă că variabila cu cea mai mare influenţă asupra cȃştigului salarial mediu
brut real este salariul minim. Aşa cum era de aşteptat, impactul este unul pozitiv, modelul
econometric indicȃnd faptul că o creştere cu 10% a salariului minim real duce la
creşterea cȃştigului salarial mediu cu 7,5%. Acest rezultat sugerează că salariul minim
reprezintă un determinant important al creşterii salariale din perioada analizată.
Productivitatea muncii influenţează ȋn mod pozitiv cȃştigul salarial mediu brut real,
creşterea cu 10% a productivităţii orare a muncii avȃnd ca efect creşterea cu 2,3% a
cȃştigului mediu. Această legătură este premisa unei economii eficiente, creşterile salariale
pe baza creşterii productivităţii sunt sustenabile şi nu generează inflaţie.
Rata şomajului are un impact negativ asupra cȃştigurilor salariale medii, o creştere
cu 1% a şomajului ȋnregistrat determinȃnd reducerea cȃştigului salarial mediu brut
real cu 2%. Din nou, rezultatele obţinute sunt ȋn concordanţă cu teoria economică, legea
cererii şi ofertei funcţionȃnd ȋncă o dată – o rată a şomajului mai mare poate fi interpretată ca
o concurenţă crescută pe un număr fix de locuri de muncă, ceea ce pune o presiune
descendentă asupra salariilor: şomerii sunt dispuşi să accepte salarii mai mici din dorinţa de
a se angaja.
Creşterea Produsului Intern Brut s-a dovedit nesemnificativă statistic ȋn model,
indicȃnd lipsa unei influenţe asupra cȃştigurilor ȋn perioada analizată. De asemenea, nu
există suficiente dovezi pentru a susţine din punct de vedere statistic o relaţie ȋntre investiţiile
străine directe şi cȃştigul salarial mediu brut real.
Evoluția ponderii salariului minim brut pe ţară în câştigul salarial mediu brut lunar pe
grupe majore CAEN Rev. 2 in luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008
Ultimele date statistice referitoare la câştigul salarial mediu brut lunar sunt disponibile
pentru luna iulie 2016. Vom alege pentru comparatie luna iulie. Ȋn luna iulie 2008 salariul
minim brut pe ţară a fost de 500 lei iar în luna iulie 2016 de 1250 lei.
În tabelul următor s-a calculat ponderea salariului minim brut pe ţară în câştigul
salarial mediu brut, pe grupe majore CAEN Rev. 2 (19 grupe numerotate A, B, ... , S), în
luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008. În figura următoare s-au reprezentat grafic
aceste ponderi. Prin A-S s-au notat grupele majore CAEN Rev. 2.
Analiza graficului ne permite să constatăm că toate ponderile salariului minim brut pe
ţară în luna iulie 2016, pe fiecare grupă majoră CAEN Rev. 2, sunt sensibil mai mari decât
cele din luna iulie 2008.
Cea mai mică creştere a ponderii, de 16% are loc în Activităţi de servicii
administrative şi activităţi de servicii suport.
137
Cea mai mare creștere are loc în Administrație publică şi apărare, asigurări sociale
din sistemul public, urmată fiind de Învăţământ la mică distanţă.
Fig. 58. Ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul mediu brut lunar
Deoarece ponderea salariului minim în salariul mediu a crescut sesizabil în iuie 2016
faţă de iulie 2008, în activităţie O, P, R, D, K, F, H, B și M s-a amplificat și fenomenul de
aplatizare salarială.
O amplificare a fenomenului de aplatizare salarială a avut loc și în Tranzacţii
imobiliare, Sănătate şi asistenţă socială, Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor
şi activităţi de decontaminare, Informaţii şi comunicaţii, Hoteluri şi restaurante, Industria
prelucrătoare, Agricultură, silvicultură şi pescuit și Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi a motocicletelor.
Activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, precum și alte
activităţi de servicii au fost mai puțin afectate de acest fenomen al aplatizării salariale.
Tabel 63. Raportul dintre ponderea salariului minim brut pe țară în câștigul salarial mediu
brut, în luna iulie 2016 comparativ cu luna iulie 2008, pe grupe majore de activități CAEN
Rev. 2
Codul și denumirea
grupei majore
CAEN Rev. 2
Ponderea salariului
minim brut pe ţară in
caştigul salarial
mediu brut lunar în
luna iulie 2008
%
Ponderea salariului
minim brut pe ţară in
caştigul salarial
mediu brut lunar în
luna iulie 2016
%
Raportul
Col.2/
Col.1
0 1 2 3
N Activităţi de servicii administrative şi
activităţi de servicii suport 47.44 54.87 1.16
S Alte activităţi de servicii 50.66 62.19 1.23
138
G Comert cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi a motocicletelor 35.64 48.52 1.36
A Agricultură, silvicultură şi pescuit 39.87 54.04 1.36
C Industria prelucrătoare 34.22 46.66 1.36
I Hoteluri şi restaurante 50.76 70.26 1.38
J Informaţii şi comunicaţii 15.66 22.09 1.41
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor şi activităţi de decontaminare 33.62 50.75 1.51
Q Sănătate şi asistenţă socială 30.25 45.7 1.51
L Tranzacţii imobiliare 30.56 46.54 1.52
A-S Economie naţională 28.26 43.48 1.54
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 18.56 28.86 1.55
B Industria extractivă 17.15 27.08 1.58
H Transport şi depozitare 25.75 42.53 1.65
F Construcţii 33.44 57.05 1.71
K Intermedieri financiare şi asigurări 12.28 21.25 1.73
D Producţia şi furnizarea de energie electrică
şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 14.96 26.97 1.8
R Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative 30.88 56.41 1.83
P Invăţământ 25.21 47.66 1.89
O Administratie publică şi apărare; asigurări
sociale din sistemul public 15.84 30.73 1.94
Nota: Grupele majore sunt ordonate în odinea crescătoare a coloanei 3 (Raportul Col.2 / Col. 1)
8.2 Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii
La nivelul unei economii, legătura directă între productivitate şi potenţialul de creştere
economică este una destul de strânsă, mai ales dacă privim nivelul productivităţii ca fiind al
treilea factor de creştere economică după forţa de muncă şi capital. Creşterea PIB-ului
potenţial creează premisele pentru reducerea excesului de cerere existent în economie şi
pentru asigurarea convergenţei reale a economiei. În al doilea rȃnd, productivitatea
influenţează inflaţia şi cursul de schimb. Necorelarea salariilor cu productivitatea creează
presiuni inflaţioniste prin creşterea costurilor. Totodată, nu putem ignora faptul că, pentru
Romȃnia, competitivitatea rămâne un parametru esenţial al capacităţii economiei de a face
faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa unică europeană, iar de cele mai multe ori
competitivitatea este analizată prin corelaţia dintre salarii şi productivitatea muncii.
Relaţia dintre salariul minim şi productivitate este un subiect de interes prin prisma
implicaţiilor majore în economie. O creştere a salariului minim poate duce la creşterea
productivităţii prin reducerea ocupării, deoarece firmele vor substitui munca (mai scumpă)
prin capital, utilizând mai mult tehnologia decât resursa umană.
Pe de altă parte, creşterea salariului minim poate conduce la creşterea
motivaţiei salariaţilor, preluând funcţia de salariu de eficienţă – angajaţii răspund la
creşterile salariale prin depunerea unui efort mai mare în realizarea sarcinilor de lucru,
crescând astfel productivitatea muncii.
139
În aceste condiţii, este foarte importantă corelarea impactului salariului minim
asupra ocupării cu impactul asupra productivităţii, pentru a observa dacă o eventuală
creştere a productivităţii muncii este determinată de reducerea numărului de angajaţi sau
este rezultatul motivaţiei angajaţilor de a lucra mai bine.
La nivel macroeconomic, creşterea salariului minim ar putea determina firmele mai
puţin productive să iasă de pe piaţă, iar pe cele eficiente să se dezvolte. În acest context,
salariul minim funcţionează ca un factor de selecţie naturală la nivel macroeconomic,
determinând o probabilitate mai mică pentru firmele neproductive de a supravieţui şi forţând
îmbunătăţirea competitivităţii firmelor care se adaptează noului context, fapt ce ar duce la
creşterea eficienţei la nivel naţional.
În figura 49 este prezentată evoluţia productivităţii orare a muncii şi a salariului minim
real, prin intermediul indicilor calculaţi cu baza în anul 2010 (valoare medie pentru anul
2010). Seria indicilor de productivitate prezintă sezonalitate trimestrială, astfel că am folosit
metoda mediilor mobile pentru a obţine o serie desezonalizată. În graficul prezentat, indicii
mai mici ca 100 indică valori ale productivităţii orare a muncii, respectiv ale salariului minim
real, mai mici decât cele din anul 2010.
Fig 59. Indicii productivităţii muncii şi ai salariului minim brut real în România
În primul rând se remarcă trendul ascendent pentru ambele variabile, perioada
analizată (trimestrul 1 al anului 2000 – trimestrul 1 al anului 2016) fiind caracterizată de o
creştere a ambilor indicatori consideraţi. Însă este evident faptul că salariul minim real a
crescut într-un ritm mult mai accelerat decât productivitatea orară a muncii. În
trimestrul întâi al anului 2000, salariul minim era cu 90% mai mic decât în anul 2010, în timp
ce productivitatea orară a muncii era doar cu 44% mai mică decât în 2010. La finalul
perioadei analizate, se ajunge la o diferenţă mult mai pronunţată, astfel că în primul
trimestru al anului 2016 salariul minim este cu 80% mai mare decât în anul 2010, în
timp ce productivitatea muncii este cu doar 26% mai mare comparativ cu anul 2010.
Valoarea indicelui calculat pentru Q1 2016 a fost de 2,3 ori mai mare decât în Q1 2000 în
cazul productivităţii orare a muncii şi de 18,6 ori mai mare în cazul salariului minim, indicând
140
o creştere a salariului minim real mult mai mare comparativ cu creşterea productivităţii orare
a muncii.
Analiza efectelor salariului minim asupra productivităţii muncii a fost realizată utilizând
un model econometric pe date trimestriale:
Deşi scopul studiului este de a determina modul în care salariul minim influenţează
productivitatea muncii în România, în model au fost incluse variabile suplimentare/de control,
conform teoriei economice (cuprinse în vectorul Xi): pentru cuantificarea investiţiilor de
capital am utilizat ca variabilă proxy fluxul de investiţii străine directe ca procent din PIB,
considerând reprezentativă această variabilă din moment ce analiza este realizată la nivel
macroeconomic. O altă variabilă luată ȋn considerare a fost rata şomajului deoarece, pe
termen lung, ar putea avea efecte adverse asupra productivităţii muncii ȋntrucȃt reprezintă o
slabă utilizare a capitalului uman. De asemenea, am testat, folosind cauzalitatea Granger,
dacă rata şomajului la nivel naţional influenţează productivitatea muncii şi rezultatele obţinute
au fost un motiv ȋn plus pentru includerea acestei variabile în model.
Au fost utilizate serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al anului 2000 -
trimestrul 1 al anului 2016, cumulând 65 de observaţii. Ca surse de date am folosit baza de
date Tempo a Institutului Naţional de Statistică, baza de date Eurostat şi buletinele statistice
publicate pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor vârstnice.
Productivitatea reală pe ora lucrată este exprimată sub formă de indici – modificare
procentuală faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Am utilizat un model multiplicativ,
variabilele folosite în estimarea econometrică fiind în prealabil logaritmate. În urma testării
staţionarităţii seriilor de date, am decis utilizarea diferenţei de ordinul întâi pentru seria
salariului minim real şi seria investiţiilor străine directe, pentru a asigura staţionaritatea
seriilor.
În modelul econometric au fost incluse și lag-uri ale variabilelor explicative pentru a
cuantifica efectul întarziat al acestora asupra productivităţii muncii. În modelul final au fost
păstrate doar variabilele cu coeficienţi semnificativi din punct de vedere statistic.
Rezultatele estimării econometrice sunt următoarele17 (detalii ȋn Anexa 7):
(0.815826)* (0.12727)*** (0.140978)***
Rezultatele obţinute, deşi valide din punct de vedere statistic, trebuie interpretate cu
precauţie, deoarece modelul construit explică doar ȋn proporţie de 16% variaţia
productivităţii muncii (R2=0.156). Este evident faptul că lipsesc factori determinanţi importanţi
ai productivităţii, care din păcate nu au putut fi cuantificaţi şi analizaţi din lipsa datelor. O
imagine mai completă ar putea fi obţinută prin compararea situaţiei la nivel de activitate
economică. Salariul minim poate determina o redistribuire a productivităţii, a resurselor de
muncă şi a competitivităţii dinspre activităţile ȋn care predomină lucrătorii slab calificaţi către
cele ȋnalt calificate.
17 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
141
Rezultatele modelului econometric indică faptul că impactul salariului minim asupra
productivităţii muncii este negativ: o creştere a salariului minim de 10% ar determina
scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. De asemenea, pe baza modelului estimat se
observă că ȋn Romȃnia creşterea costurilor determinată de creşterea salariului minim
nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea
scade. Dacă se consideră constant numărul de angajaţi, adică firma nu recurge la reduceri
de personal, acest efect s-ar traduce prin diminuarea rezultatelor – venituri mai mici ale
firmelor. Mai mult decȃt atȃt, dacă este observată şi o scădere a ocupării, acest rezultat
poate fi un semnal de alarmă cum că firmele sunt puse ȋn dificultate de aceste creşteri ale
costurilor şi fac faţă cu greu situaţiei: ȋşi diminuează numărul de angajaţi, iar veniturile sunt
mai mici, cu importante consecinţe negative - reducerea activităţii, periclitarea poziţiei pe
piaţă. Din păcate, la nivel macroeconomic, principalul pericol este creşterea preţurilor,
deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer
către preţurile bunurilor sau serviciilor comercializate.
Pe de altă parte, investiţiile străine directe au un impact pozitiv asupra productivităţii
muncii, o creştere a investițiilor străine cu 10% conducȃnd la creşterea productivităţii muncii
cu 2,4%. Un aspect delicat este faptul că investiţiile străine directe se concentrează ȋn
domenii caracterizate de eficienţă crescută (asigurări, servicii financiare, imobiliare,
telecomunicaţii, IT, etc) şi mai puţin ȋn ramuri unde ponderea lucrătorilor cu salarii mici este
relativ crescută (comerţ, hoteluri, restaurante, industrie prelucrătoare, etc). Cu alte cuvinte,
impactul investiţiilor străine asupra productivităţii muncii, deşi pozitiv la nivel agregat, se
manifestă cu precădere ȋn anumite domenii, astfel că beneficiile generate de aceste investiţii
se răsfrȃng mai puţin asupra lucrătorilor din partea inferioară a distribuţiei salariale.
Un alt aspect investigat ȋn cadrul analizei determinanţilor productivităţii muncii a fost
influenţa şomajului. Deşi la nivel teoretic rata şomajului ar putea avea implicaţii negative
asupra productivităţii la nivel macroeconomic, pe datele analizate această legătură nu a fost
susţinută din punct de vedere statistic.
8.3 Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de activitate
Economiştii au fost permanent interesaţi de consecinţele evoluţiei salariului minim
asupra gradului de ocupare în deosebi, dar şi totodată de efectele fenomenelor specifice
pieţei muncii, în ansamblu. Un interes deosebit îl constituie posibilitatea modelării gradului de
influenţă a salariului minim şi de identificare efectivă a principalelor variabile explicative ale
unei analize econometrice adecvate.
Cuantificarea impactului salariului minim asupra ratei de ocupare și asupra ratei de
activitate a constat în modelarea cererii (populația ocupată) şi a ofertei de muncă (populația
activă) pentru 6 subgrupe de vârstă şi sexe, pe perioada 2000-2015. Analiza econometrică
tratează impactul salariului minim simultan asupra ratei de ocupare şi ratei de activitate şi se
concentrează asupra următoarelor 6 subgrupe de vârstă şi sexe: bărbaţi şi femei cu vârsta
cuprinsă între 15 şi 19 ani, între 20 şi 24 de ani şi peste 25 de ani şi presupune utilizarea
următoarelor variabile endogene: numărul persoanelor ce doresc să muncească (forţa de
muncă activă) şi numărul persoanelor care muncesc (ocuparea). Am ales în analiză cele trei
grupe de vârstă deoarece atât literatura de specialitate, cât și studiile noastre anterioare au
142
indicat faptul că salariul minim are un impact mai ridicat asupra tinerilor (Schaafsma şi
Walsh, 1983, Aparaschivei ș.a., 2011).
Principalele variabile explicative sunt: salariul minim la nivel naţional, populaţia
ocupată, populaţia activă, populaţia totală, produsul intern brut, indicele preţurilor de consum
şi indicele preţurilor de producţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) şi cel al preţurilor de
producţie (IPP) au fost calculaţi ca indici cu baza în lanţ. Salariul minim a fost deflatat în
ecuaţia ratei ocupării (cererii) prin indicele preţurilor de producţie, iar în ecuaţia ratei de
activitate (ofertei) prin indicele preţurilor de consum. Produsul intern brut, care este utilizat în
cadrul modelului ca o variabilă proxy pentru producţie în ecuaţiile ocupării, este deflatat prin
deflatorul PIB. Datele utilizate au fost trimestriale, vizând perioada trimestrul 1 al anului 2000
– trimestrul 4 al anului 2015, înregistrând un total de 64 de observații.
Principalele surse de date au fost Institutul Naţional de Statistică al României precum
şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Forma generală a ecuaţiei ocupării este:
unde: lnpoi - logaritmul populaţiei ocupate pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6
dlnsalminc - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPP
dlnpib - prima diferenţă a logaritmului produsului intern brut
Forma generală pentru ecuaţia populației active este dată de următoarea relaţie:
unde: lnpai - logaritmul populaţiei active pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6
dlnsalmino - prima diferenţă a logaritmului salariului minim deflatat cu IPC
lnpti - logaritmul populaţiei totale pentru subgrupa i analizată, cu i=1,..,6
În cadrul estimărilor econometrice am urmărit să surprindem impactul șocurilor
creșterii salariului minim asupra echilibrului pieței forței de muncă, având în vedere rata de
ocupare (cererea de muncă) și rata de activitate (oferta de muncă) structurate pe grupe de
vârstă și gen. Analiza econometrică a avut la bază modelul propus de Schaafsma şi Walsh
(1983).
În modelele econometrice au fost incluse și lag-uri ale variabilelor explicative pentru a
cuantifica efectul întârziat al acestora asupra variabilei dependente. În modelul final au fost
143
păstrate doar variabilele cu coeficienţi semnificativi din punct de vedere statistic pentru a
avea un model valid. Detaliile estimări sunt prezentate în Anexa 7.
Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta 15-19 ani18
Masculin
Se poate observa că o creșterea curentă a salariului minim real de 1 procent
diminuează ocuparea forței de muncă tinere masculine (15-19 ani) cu 0,6337 procente.
Totodată o creștere a outputului (PIB) încurajează ocuparea acestei categorii de forță de
muncă. Am putea spune că în ceea ce privește ocuparea în rândul acestei grupe de vârstă
salariul minim are o influență mai mare decât rezultatul activității macroeconomice.
Având în vedere persistența salariilor mici la această categorie de angajați,
rezultatele obținute sunt normale, specifice unei ecuații a cererii de muncă.
Feminin
Urmărind rezultatele obținute în ecuația 4 se observă că sporul salariului minim
real descurajează mai puțin pe întreprinzători să angajeze femei între 15-19 ani faţă de
același segment de vârstă la bărbați (o influență negativă de 0,5532 procente la fete față
de 0.6337 procente la băieți). Creșterea outputului de acum 3 trimestre are o influență
aproape dublă asupra populației feminine ocupate de 15-19 ani (+0,4107) față de cea
masculină. Dar, spre deosebire de ecuația 3 mai intervin și două componente autoregresive
care indică faptul că, dacă au angajat mai multe tinere acum 6 luni, angajatorii reduc
angajările curente, ajustând pozitiv cu angajările de acum 3 luni.
18 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
144
Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta 20-24 ani19
Masculin
O tendință de scădere a influenței salariului minim real devine evidentă pe
măsura creșterii vârstei lucrătorilor de la 15-19 ani la 20-24 ani (0,3014 în ecuația 4 față
de 0,6337 în ecuația 3). Am putea spune că lucrătorii din această grupă de vârstă (20-24 ani)
au avut timp să se califice și astfel nu mai pot fi angajați doar la nivelul salariului minim.
Coeficientul pozitiv al lag-ului de nivel 1 (+0,3940) al populației masculine ocupate din
aceeași categorie de vârstă poate susține o anumită inerție (la creștere sau la scădere) a
angajărilor. Astfel, dacă agenții economici consideră că va fi o conjunctură economică
favorabilă vor continua angajarile și în trimestrul următor, iar în cazul unei conjuncturi
economice defavorabile disponibilizările se vor face treptat.
Feminin
Există aceeași tendință normală de scădere a influenței salariului minim, deoarece la
această categorie de vârstă (20-24 de ani) deja ne confruntăm cu experiență și calificare,
ceea ce impune un alt nivel al salariului.
Se menține și componenta inerțială tot la un trimestru, astfel că dacă se anticipează o
conjunctură economică bună se vor mai face angajări încă un trimestru, iar dacă nu,
disponibilizările vor fi făcute treptat. Ca o specificitate în cadrul acestei ecuații (comparativ cu
ecuația 5) sesizăm o persistență a influenței outputului și pe această grupă de populație
ocupată.
19 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
145
Impactul salariului minim asupra ratei de ocupare pentru persoane cu vârsta peste 25
ani20
Masculin
Diminuarea influenței salariului minim real (-0,0908) asupra populației masculine
ocupate de peste 25 de ani, se menține, posibil datorită ponderii mici a salariaților plătiți la
acest nivel.
Se observă și o transferare a componentei inerțiale pe lag-ul 2, ceea ce arată că
dacă angajatorii preconizează o situație economică bună vor angaja 2 trimestre la
rând, pe când în cazul unei situații economice nefavorabile vor disponibiliza mai întâi
persoanele mai tinere (la grupa 20-24 de ani lag-ul este de 1 trimestru) și mai apoi pe cele
cu vechime și experiență.
Influența sporului de output este destul de mică (+0,0696). Aceasta ar însemna că la
o creștere a outputului necesarul de forță de muncă suplimentară va fi acoperit mai ales din
rândul tinerilor (cu salarii mici), mai ales dacă această creștere a producției este apreciată de
angajatori ca fiind una temporară (tinerii vor fi primii disponibilizați).
Feminin
În cadrul populației ocupate de peste 25 de ani scade influența salariului minim real
(-0,2207), însă nu foarte mult, față de populația ocupată feminină de 20-24 de ani (-0,3027),
ceea ce arată că femeile încă sunt dispuse să lucreze la nivelul salariului minim și după 25
de ani, când se consideră că au câștigat experiență și/sau și-au finalizat studiile.
Se menține componenta inerțială tot de lag 1 și totodată și influența pozitivă, chiar
dacă redusă, a outputului perioadei curente. Astfel, am putea spune că atunci când
sesizează o creștere curentă a outputului întreprinzătorii angajează cel mai ușor persoane
plătite la nivelul salariului minim și dacă se poate cu vârstă de peste 25 de ani, asiguându-și
20 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
146
astfel necesarul de forță de muncă pe termen scurt, iar dacă aceștia au siguranța
persistenței creșterii outputului își vor schimba targetul spre tineri – plătiți de obicei tot
aproape de salariul minim.
Impactul salariului minim asupra ratei de activitate pentru persoane cu vârsta 15-19
ani21
Masculin
Influența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația
activă) poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează
negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra
populației active. Influența negativă a salariului minim real este repartizată atât pe nivelul
curent, cât și pe lag-ul 3. Analizând această situație am putea spune că există un entuziasm
scăzut al tinerilor față de creșterea salariului minim.
Feminin
Și segmentul feminin al populației active este influențat negativ de sporul salariului
minim real din nivelul curent și de acum 3 trimestre. Putem observa doar că modificările
salariului minim real afectează mai puțin pe tinerele de 15-19 ani față de tinerii de aceeași
vârstă (-0.3312*DLNSALMINO-0.2986*DLNSALMINO(-3) la femei, față de -
0.4130*DLNSALIMINO -0.4023*DLNSALMINO(-3) la bărbați). Aceste rezultate întăresc
ideea că modificările pozitive ale salariului minim nu stimulează tinerii în angajare.
Impactul salariului minim asupra ratei de activitate pentru persoane cu vârsta 20-24
ani22
21 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
22 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
147
Masculin
Comparativ cu ecuația 9 se observă o scădere de aproape 0,3 puncte procentuale a
influenței salariului minim real asupra populației active masculine de 20-24 ani. Corelația
pozitivă (+0,4714) cu populația totală masculină de lag 1 din aceeași grupă de vârstă, pare a
fi una normală mai ales dacă privim populația activă ca parte a populației totale. Totodată am
putea considera și că o creștere a populației totale va duce la creșterea persoanelor
întreținute, iar acest fapt va face să crească oferta de muncă. Ca și în cadrul cererii de
muncă și în cadrul ofertei se observă o anumită inerție a persoanelor ce-și caută un loc de
muncă. De data aceasta avem o întârziere de 2 trimestre, fapt ce ar putea explica
persistența șomajului fricțional.
Feminin
Ca și la segmentul masculin se menține influența negativă a salariului minim real.
Corelația cu populația totală feminină de aceeași grupă de vârstă este semnificativă
(+0.6164), mai ales că populația totală este cea care susține oferta de muncă.
Impactul salariului minim asupra ratei de activitate pentru persoane cu vârsta peste 25
ani23
23 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
148
Masculin
Ecuația 13 arată că la maturitate forța de muncă nu mai este atât de sensibilă la
variațiile salariului minim (un coeficient de 0,056 la o influență curentă, respectiv 0,025 la o
influență de acum 3 trimestre). În schimb, putem observa că populația activă de peste 25 de
ani depinde într-o proporție destul de mare de ”intrările de populaţie totală” (+3,7572) și
întrucâtva (+0.3241) de o componentă inerțială de lag 3.
Feminin
La maturitate, forța de muncă feminină nu mai este așa senzitivă la modificările
salariului minim, însă comparativ cu populația ocupată masculină de aceeași vârstă este
influențată ceva mai mult de salariul minim real (ecuația 14). Se observă o influență mare a
populației totale feminine curente (+6.4721), care reprezintă, de fapt, baza ce asigură
intrările în rândul populației active.
8.4 Impactul salariului minim asupra prețurilor (IPC)
Abordat, cel mai adesea, ca un dezechilibru între mărfuri și bani, fenomenul
inflaționist apare ca o necorelare între piața tuturor bunurilor și piața monetară. Dar
implicațiile economice multiple aduc în prim planul analizei încă o macro-piață – piața muncii.
Aceasta deoarece indiferent de forma cauzală – prin cererea agregată sau prin oferta
agregată – inflația apare ca fiind direct legată de veniturile ori de costurile salariale. Din acest
motiv foarte multe abordări teoretice și practice insistă pe impactul creșterii salariilor asupra
inflației (pe partea cererii agregate sau pe partea ofertei agregate) analizând corelația salarii
– productivitate, sau impactul unor șocuri perturbatoare asupra echilibrului salarii – prețuri.
Fără a desconsidera importanța acestor corelații nu putem să nu remarcăm pericolul
îngustării orizontului epistemologic al analizei spre soluții prefabricate de tipul „limitarea
creșterii salariilor în raport cu dinamica productivității muncii”. Se neglijează astfel, efectul
stimulativ al salariului asupra creșteriii productivității muncii.
În acest context am realizat o estimare privind impactul dinamicii salariilor (salariul
minim) asupra prețurilor, încercând să realizăm și o descompunere structurală a procesului
inflaționist/deflaționist.
În vederea estimării ecuaţiei am utilizat metoda celor mai mici pătrate (OLS), iar în
ceea ce priveşte datele, am utilizat serii de date trimestriale pentru perioada: trimestrul I al
anului 2000 - trimestrul 4 al anului 2015, cumulând 64 de observaţii.
Indicii preţurilor de consum, ai productivităţii şi cei ai preţurilor producţiei industriale
au fost calculaţi sub formă de indici cu baza în lanţ, exprimaţi în procente. Salariul minim la
nivel naţional a fost exprimat în lei, în valori nominale, deoarece în ecuaţia analizată am
introdus Indicele preţurilor de consum (IPC) ca variabilă endogenă.
Forma generală a ecuației IPC
149
unde,
dlnipc - diferența de ordinul întâi a indicelui preţurilor de consum
dlnsalmin - este diferența de ordinul întâi a logaritmului salariului minim nominal
dlnipp - este diferența de ordinul întâi a indicelui preţurilor de producţie
dlnprod – este diferența de ordinul întâi a indicelui productivităţii
În modelul econometric au fost incluse si lag-uri ale variabilelor explicative pentru a
cuantifica efectul întarziat al acestora asupra prețurilor. În modelul final au fost păstrate doar
variabilele cu coeficienţi semnificativi din punct de vedere statistic.
Rezultatele estimării econometrice sunt următoarele24:
Se observă că dinamica preţurilor bunurilor de consum este puternic inerţială şi
oscilantă. Coeficientul însemnat al componentei autoregresive (0,32) și faptul că este asociat
primului lag arată că evoluția prețurilor depinde de așteptările agenților economici, care
țin cont de evoluțiile anterioare ale prețurilor atunci când iau decizii economice.
Interpretarea influenţei factorilor asupra preţurilor bunurilor de consum trebuie să ţină seama
de contextul deflaționist din ultima perioadă din ţara noastră. Astfel, dinamica preţurilor de
consum este susţinută de variaţia preţurilor de producţie cu diferite lag-uri, indicând existenţa
unor cicluri de producţie de dimensiuni diferite (semestrial – coeficient 0.12 şi trimestrial –
coeficient 0.08). În rest, ceilalţi factori (salariul minim şi productivitatea muncii) au o influenţă
redusă asupra preţurilor bunurilor de consum.
8.5 Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului
minim în numărul total de salariați și salariul mediu brut la nivel național.
Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al
salariaților
Ultima publicație statistică a INS disponibilă referitoare la repartizarea salariaților pe
grupe de salarii realizate și respectiv pe grupe majore CAEN Rev.2 se referă la anul 2012. În
24 În paranteze sunt raportate erorile standard, iar coeficienţii sunt semnificativi statistic pentru un prag de
semnificaţie α=0.01 indicat prin ()*; α=0.05 indicat prin ()** sau α=0.10 indicat prin ()***.
150
această cercetare, sunt publicați pe 19 grupe majore ale codficarii CAEN Rev. 2, indicatori
precum:
- numărul de salariați care au lucrat cel putin 21 de zile cu program complet în luna
octombrie
- număr de salariați incadrati la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
- număr de salariați încadrați peste nivelul salariului de baza minim brut – 800
- număr de salariați incadrați intre 801 - 1000
- număr de salariați incadrați intre 1001 - 1500
- număr de salariați incadrați intre 1501 – 2000, etc.
În tabelul următor, pentru luna octombrie 2012, s-a calculat ponderea numărului de
salariați încadrați la nivelul salariului minim în numărul total al salariaților (cu program
complet de 21 de zile lucratoare în luna octombrie 2012).
Tabel 64. Ponderea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim în
numărul total al salariaților cu program complet de muncă
Grupa
majoră
Denumire CAEN Rev. 2
Număr total
de salariaţi
care în luna
octombrie
2012 au
lucrat
complet
Număr de
salariaţi care în
luna octombrie
2012 au lucrat
complet şi au
fost încadraţi cu
salariul minim
Col. 3 /
Col. 2
în %
0 1 2 3 4
A-S TOTAL România 3645061 227904 6.25
A Agricultură, silvicultură si pescuit 83032 6962 8.38
B-E TOTAL INDUSTRIE 1068343 59955 5.61
B Industria extractivă 58648 314 0.01
C Industria prelucrătoare 860883 55877 6.49
D Producţia şi furnizarea de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat
63987 87 0.14
E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare 84825 3677 4.33
F Construcţii 278357 36370 13.07
G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi
motocicletelor
576091 44909 7.80
H Transport şi depozitare 214109 7938 3.71
I Hoteluri şi restaurante 85429 10793 12.63
J Informaţii si comunicaţii 98335 1384 1.41
K Intermedieri financiare şi asigurari 81087 644 0.79
L Tranzacţii imobiliare 13985 810 5.79
M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi
tehnice 90361 2739 3.03
N Activităţi de servicii administrative şi 158401 24709 15.60
151
activităţi de servicii suport
O Administraţie publică si apărare;
asigurări sociale din sistemul public
(exclusiv forţele armate şi asimilaţi)
242883 13715 5.65
P Invăţământ 341306 6570 1.92
Q Sănătate şi asistenţă socială 245881 3070 1.25
R Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative 38736 779 2.01
S Alte activităţi de servicii 28725 6558 22.83
Sursa datelor: Repartizarea salariaţilor pe grupe de salarii realizate, luna octombrie 2012,
INS
Notă: În luna octombrie 2012 programul complet de lucru a fost format din 21 de zile
lucratoare
Tabel 65 Lista ordonată crescător după ponderea salariaților încadrați la nivelul
salariului minim în numărul total al salariaților (cu program complet)
Grupa
Majoră
CAEN
Rev.2
Denumirea grupei majore
CAEN Rev.2 prescurtată
Ponderea
salariaților încadrați
la nivelul salariului
minim în numărul
total
Câştigul
salarial mediu
brut in luna
octombrie
2012
B Industria extractivă 0.01 3928
D Prod. și furniz., ener. el, gaze, etc. 0.14 3962
K Intermedieri financiare și asigurări 0.79 4814
Q Sănătate și asistență socială 1.25 1853
J Informații și comunicații 1.41 4089
P Învățăamânt 1.92 1959
R Activități de spectacole, cultur.,recreative 2.01 1604
M Activități profesionale,științifice și tehnice 3.03 3328
H Transport și depozitare 3.71 2262
E Distribuția apei, gest. deseur., etc 4.33 1931
O Administrație publică (ex.fort. armate,asim.) 5.65 2859
L Tranzacții imobiliare 5.79 2066
C Industria prelucrătoare 6.49 1947
G Comert cu ridic.,aman.,repar. auto, moto 7.80 1927
A Agricult. silvic. și pescuit 8.38 1556
I Hoteluri și restaurante 12.63 1149
F Construcții 13.07 1735
N Activități de servicii admin. și suport 15.60 1446
S Alte activități de servicii 22.83 1267
Cele 19 activități ale tabelului anterior le putem grupa asffel:
-activități cu pondere foarte redusă (sub 1%): B, D și K
-activități cu pondere redusă (între 1 si 3%): Q, J, P, R
152
-activități cu pondere destul de redusă (între 3 si 5%): M, H, E
-activități cu ceva pondere (între 5 si 8%): O, L, C, G
-activități cu pondere destul de ridicată (între 8 și 12%): A
-activități cu pondere ridicată (între 12 și 16%): I, F, N
-activități cu pondere foarte ridicată (peste 16%): S
Investigarea legăturii între ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în
numărul total de salariați și salariul mediu brut.
Pe grafic observăm că pe măsură ce crește salariul mediu brut, scade ponderea. Avem
o legătură de tip invers. Vom verifica dacă aceste două variabile sunt corelate și dacă se
poate construi un model de regresie.
Pe grafic mai observăm că activitatea S (Alte activitățati de servicii) pare mai
îndepartată de celelalte activități, ceea ce sugerează un posibil outlier.
Analiza corelației dintre ponderea salariaților încadrați la nivelul salariului minim în numărul
total de salariați și salariul mediu brut.
Construim modelul de regresie. Modelul teoretic are forma:
y = + * + ε
unde: este variabila independentă (salariul mediu brut)
y este variabila dependentă (ponderea) iar ε este eroarea modelului.
Modelul estimat are forma:
= + *
unde coeficientii si se determină prin metoda celor mai mici patrate.
Rezultatele analizei de regresie sunt prezentate în continuare.
S-a aplicat metoda „Z-scores” de eliminare a outlierilor utilizând software-ul STATA.
Această metodă presupune mai întâi standardizarea variabilei. Apoi, dacă variabila
standardizată este mai mică decât -2.5 sau mai mare decât 2.5, observația se consideră
outlier. Variabila standardizată (notată x_std) se calculeză astfel: x_std = (x - mean_x) /
sd_x , unde mean_x este media aritmetică a variabilei x, iar sd_x este deviația standard.
În urma efectuării calculelor a reieșit că activitatea „S: Alte activități de servicii” este
outlier al variabilei dependente (ponderea), dar nu este outlier al salariului mediu brut.
Corelația dintre variabila dependentă (pondere) și variabila factorială (salmediu brut) are
valoarea de -0.6561 cu sig. = 0.0023. Deducem că legătura este inversă și deoarece
coeficientul liniar de corelație este mai apropiat de -1 decât de 0, legatura este destul de
puternică.
153
În continuare prezentăm validarea modelului liniar cu observația „S: Alte activități de
servicii” inclusă (nu s-a eliminat outlier-ul).
Validarea modelului în ansamblul său. F(1, 17) = 12.78 iar p-value = 0.0023.
Deoarece valoarea lui p-value = 0.0023 < pragul de semnificație α = 0.05, deducem că
modelul este valid.
Coeficientul de determinare R2 = 0.4291, iar R2 ajustat =0.3955.
Validarea coeficientului de regresie al variabilei independente (salariu mediu
brut). Testul t Student este egal cu -3.57, iar p-value = 0.002. Deoarece p-value este mai
mic decât pragul de semnificație considerat a fi 0.05, deducem că b1 diferă semnificativ de
zero.
Am obținut modelul de regresie:
= + * = 15.14447 – 0.0039145 *
cu eroarea standard = 0.0010951 pentru coeficientul b1 .
Interpretare: la creșterea cu o unitate a lui , y scade cu 0.0039145.
Menționăm că valorile lui și sunt dependente de unitățile de măsură ale
variabilelor. Coeficientul poate părea mic (-0.0039145), dar plaja lui de variație este între
0 și 100, în timp ce salariul mediu brut ia valori peste 1000 de lei.
Validarea ipotezelor privind erorile de regresie.
Normalitatea restului regresiei. Testul statistic ”Shapiro-Wilk W “ pentru
verificarea normalițății are p-value = Prob > z = 0.1846 > α = 0.05. Deducem că restul
regresiei urmează repartiția normală.
Verificarea ipotezei că restul regresiei are media zero. Se utilizează testul
statistic t Student.
Testul t se calculează după formula:
t = , (8.3)
unde t urmează distribuția Student cu ѵ = n – 1 grade de libertate.
Testul t = 2.4 x t critic = 1.734
Deoarece testul t < t critic, acceptăm ipoteza nulă care ne spune că media restului
regresiei este zero (la pragul de semnificație de 5%, nu diferă semnificativ de zero).
Studierea homoscedasticității restului regresiei. Vom compara rezultatele a trei
teste.
p-value testului Breusch-Pagan / Cook-Weiberg = 0.0435 și este apropiat de
valoarea α = 0.05.
154
p-value testului White = 0.0893 > α = 0.05. Acceptăm ipoteza nulă că restul regresiei
este homoscedastic, respingem ipoteza alternativă că restul regresiei este heteroscedastic.
În concluzie, prin două teste am aratat că restul regresiei este homoscedastic
”Cameron & Trivedi’s decomposition of IM-test” testează inclusiv asimetria și boltirea
restului regresiei. Se observă că p-value > α = 0.0597 > α = 0.05, de unde deducem că restul
este homoscedastic.
În concluzie, prin două teste am aratat că restul regresiei este homoscedastic, iar al
treilea test ne arată o soluție aproape homoscedastică. În concluzie, restul regresiei este
homoscedastic.
Daca eliminam outlier-ul „S: Alte activități de servicii”, toate testele enumerate
anterior se imbunatățesc, inclusiv testul Breusch-Pagan / Cook-Weiberg care are o valoare
mai mare decat 0.05.
Constatăm că observația outlier „S: Alte activități de servicii”, nu a avut un impact
destul de puternic pentru a invalida testarea restului regresiei și am decis să o păstrăm în
modelul de regresie.
Testul ovtest a cărui ipoteză nulă este „Modelul nu are variabile omise” are p-value =
Prob > F = 0.0648. Acceptăm ipoteza nulă, modelul nu are variabile omise. Deducem că
modelul nostru liniar este adecvat.
În concluzie, am construit un model liniar valid care a putut fi interpretat simplu.
Fig. 61 Ponderea salariaților încadrați la salariul minim
155
8.6 Scenarii de evoluție a câștigului salarial mediu brut
Pe baza modelului econometric estimat anterior, am construit 3 scenarii de evoluţie a
cȃştigului salarial mediu brut, ȋn funcţie de posibilele valori viitoare ale salariului minim.
Modelul econometric utilizat este următorul:
Ipoteze de lucru
Pentru a extinde seriile de date pentru perioada Q2_2016 Q4_2017, am utilizat
diferite metode de prognoză. Astfel:
Pentru productivitatea muncii am prognozat cele 7 valori de interes utilizȃnd ȋn
Eviews tehnica exponential smoothing – metoda Holt-Winters, adică un model
multiplicativ care ia in considerare şi sezonalitatea seriei de date.
Pentru rata somajului am folosit exponential smoothing – metoda Holt-Winters
simplă, fără sezonalitate.
Am construit 3 scenarii, ȋn funcţie de valorile viitoare ale salariului minim:
4) Scenariul de bază este cel ȋn care salariul minim brut garantat ȋn plată este
menţinut la nivelul de 1250 de lei şi ȋn anul 2017;
5) Scenariul alternativ 1 presupune creşterea cu 10% a salariului minim brut,
avȃnd valoarea de 1375 lei pe parcursul celor 4 trimestre ale anului 2017
6) Scenariul alternativ 2 ia ȋn considerare o creştere a salariului minim brut de
20% pentru anul 2017 (1500 lei).
Tabel 66 Rezultatele scenariilor
An Trim
SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3
castig
salarial
mediu brut
salariul
minim
castig
salarial
mediu brut
salariul
minim
castig
salarial
mediu brut
salariul
minim
2016
q1 2762.05 1050 2762.05 1050 2762.05 1050
q2 3194.77 1183 3194.77 1183 3194.77 1183
q3 3509.21 1250 3509.21 1250 3509.21 1250
q4 3563.34 1250 3563.34 1250 3563.34 1250
2017
q1 3345.36 1250 3595.00 1375 3839.14 1500
q2 3405.86 1250 3660.02 1375 3908.58 1500
q3 3588.41 1250 3856.19 1375 4118.06 1500
q4 3643.52 1250 3915.41 1375 4181.31 1500
156
Toate cele 3 scenarii relevă o tendinţă crescătoare a cȃştigului salarial mediu brut pe
parcursul perioadei analizate, ȋnsă ritmul de creştere este diferit. Vom analiza evoluţia diferită
a cȃştigului salarial mediu brut ȋn cazul celor 3 scenarii realizate prin comparaţie:
Tabel 67 analiza comparativă a scenariilor
SCENARIUL 1 SCENARIUL 2 SCENARIUL 3
Ipoteză: Salariul minim se
menţine la nivelul de 1250 lei ȋn
anul 2017
Ipoteză: Salariul minim creşte
cu 10% (fiind 1375 lei ȋn anul
2017)
Ipoteză: Salariul minim creşte
cu 20% (fiind 1500 lei ȋn anul
2017)
Comentarii
- Ritmul de creştere al
cȃştigului mediu de la un
trimestru la altul ȋn anul 2017
variază ȋntre 1,5% (trimestrul 3)
şi 5,4% (trimestrul 3), ȋnsă
trebuie menţionat faptul că
valoarea estimată pentru
q1_2017 este mai mică decȃt
cea din q4_2016, relevȃnd
influenţa celorlaltor variabile din
model.
Comentarii
- Ritmul de creştere al
cȃştigului mediu de la un
trimestru la altul ȋn anul 2017
variază ȋntre 0,9% (trimestrul 1)
şi 5,4% (trimestrul 3).
Comentarii
- Evoluţia cȃştigului
salarial mediu brut de la un
trimestru la altul ȋn anul 2017 a
fost una crescătoare,
ȋnregistrȃndu-se ritmuri de
creştere ȋntre 1,54% (trimestrul
4) şi 7,74% (trimestrul 1).
- Comparȃnd cu acelaşi
trimestru al anului anterior, se
observă ȋn 2017 o creştere a
cȃştigului salarial mediu brut de
21,12% pentru q1, 6,61% ȋn q2,
apoi 2,26% ȋn trimestrul 3,
respectiv 2,25% ȋn trimestrul 4
al anului 2017 faţă de q4 2016.
- Analizȃnd ritmul de
creştere al cȃştigului salarial
mediu brut faţă de trimestrul
corespunzător al anului
precedent, se observă valori
ȋntre 9,89% (trimestrul 4) şi
30,16% - ȋn trimestrul 1 2017,
comparativ cu trimestrul 1 al
anului 2016.
- Comparȃnd cu acelaşi
trimestru al anului anterior, se
observă ȋn 2017 o creştere a
cȃştigului salarial mediu brut de
39% ȋn trimestrul 1 2017 faţă
de q1 2016, de 22,34% aferent
trimestrului 2, respectiv 17,35%
ȋn trimestrul 3 şi 17,34%ȋn
trimestrul 4.
- Ritmul mediu anual de
creştere a salariului mediu brut
a fost de 7,32%.
- Ritmul mediu anual de
creştere a salariului mediu brut
a fost de 15,33%.
- Ritmul mediu anual de
creştere a salariului mediu brut
a fost de 23,16%.
Cele trei scenarii de evoluţie a cȃştigului mediu construite indică menţinerea tendinţei
crescătoare a acestui indicator pe parcursul anului 2017. Foarte important este ȋnsă modul ȋn
care salariul minim influenţează amploarea acestei evoluţii crescătoare.
Comparȃnd cȃştigurile salariale medii brute estimate pentru cele patru trimestre ale
anului 2017 cu valorile din trimestrele corespunzătoare ale anului precedent, observăm o
diminuare a ritmului de creştere de la q1 spre q4 pe toate cele 3 scenarii. Acest fenomen se
datorează ȋn principal majorării salariului minim din anul 2016, fapt ce a antrenat creşterea
salariului mediu ȋn a doua parte a anului 2016.
Ca rezultat de ansamblu, pe scenariul de bază (salariul minim ȋşi menţine valoarea de
1250 lei ȋn anul 2017), cȃştigul salarial mediu brut va fi ȋn anul 2017 cu 7,32% mai mare
decȃt valoarea din 2016. Această creştere este semnificativ mai mare ȋn cadrul scenariului 2
157
(salariul minim creşte cu 10% ȋn 2017), de 15,33% şi ȋn mod evident, scenariul 3 relevă o
creştere şi mai mare a cȃştigului mediu aferent anului 2017, comparativ cu 2016, de 23,16%.
Cu alte cuvinte, creşterea salariului minim antrenează creşterea cȃştigului salarial mediu
brut, ceea ce este normal, ȋnsă prin comparaţie, cȃştigul salarial nu păstrează proporţiile
creşterii salariului minim: ritmul de creştere al cȃştigului este mai mare decȃt cel al salariului
minim cu 7,32 puncte procentuale ȋn cadrul scenariului 1, cu 5,33 pp ȋn scenarul 2 şi cu doar
3,16 pp ȋn scenariul 3. Aceste rezultate indică ajustarea normală a cȃştigului salarial mediu
la condiţiile economice, faptul că ȋn realitate există constrȃngeri şi limite ȋn creşterea
salariilor, iar majorarea salariului minim nu conduce ȋn mod automat la creşteri proporţionale
şi ale cȃştigului mediu.
8.7 Concluzii
Economiştii au fost permanent interesaţi de consecinţele evoluţiei salariului minim asupra gradului de ocupare în deosebi, dar şi totodată de efectele fenomenelor specifice pieţei muncii, în ansamblu. Un interes deosebit îl constituie posibilitatea modelării gradului de influenţă a salariului minim şi de identificare efectivă a principalelor variabile explicative ale unei analize econometrice adecvate.
Principalele rezultate regăsite în literatura de specialitate cu privire la impactul salariului minim asupra pieţei muncii indică un efect diferenţiat al salariului minim asupra ocupării în funcţie de diverse grupe de vârstă şi sexe. Unul dintre primele rezultate a fost prezentat de către economiştii americani Neumark şi Wascher în 1992, care au obţinut că o creştere de 10% a salariului minim generează cu întârziere o reducere de 1% - 2% a ocupării forţei de muncă tinere. Studiul lor a fost apoi experimentat şi de către alţi economişti.
Un studiu similar a fost făcut de Kan şi Sharir, care au estimat atât ecuaţia cererii cât şi a ofertei de forţă de muncă competitivă printr-un model de ecuaţii simultane. Rezultatele lor au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul bărbaţilor din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ asupra ocupării pentru primele două grupe de vârstă.
În plus, studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a problematicii salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al salariului minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor.
Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat efectele modificării salariului minim asupra ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de criză economică ajungând la concluzia că salariul minim a dus la creşterea cȃştigurilor angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor.
Creşterea salariului minim are implicaţii multiple la nivel macroeconomic şi trebuie să se ţină cont de acestea atunci când se iau decizii, pentru a asigura optimizarea funcţionării economiei şi a pieţei muncii.
O creştere a salariului minim duce la o creşterea salariului mediu, deaceea sunt importante studiile de impact asupra câştigurilor salariale medii, mai ales că acestea sunt un element important al competitivităţii economiei.
Analiza econometrică a arătat faptul că salariul minim are un impact pozitiv și destul de puternic asupra cȃştigului salarial mediu brut real, astfel că salariul minim este ȋntr-adevăr un determinant important al creşterii salariale. Alte variabile macroeconomice ce
158
influențează câștigul salarial mediu brut real sunt productivitatea orară a muncii (impact pozitiv) și rata șomajului (impact negativ).
Analiza interdependenței salariu minim-productivitatea muncii a indicat că pe perioada 2000-2016 salariul minim real a crescut într-un ritm mult mai accelerat decât productivitatea orară a muncii. Modelul econometric realizat, deși explică doar ȋn proporţie de 16% variaţia productivităţii muncii, arată că salariul minim are un impact negativ asupra productivității orare a muncii indicând faptul că o creştere a costurilor determinată de creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii.
Aprofundarea analizei pieței forței de muncă pe latura cererii (rata de ocupare), respectiv pe latura ofertei (rata de activitate), prin segmentarea acestora pe trei grupe de vârstă și pe sexe, relevă o diminuare a influenței salariului minim și alte corelații interesante între variabile explicative selectate, pe măsura creșterii vârstei forței de muncă. Astfel, atât pe cererea, cât și pe oferta de muncă există un efect inerțial autoregresiv pe toate segmentele de vârstă și sex. Singurul factor care influențează semnificativ cererea și oferta de muncă, în afară de nivelul salariului minim, este output-ul. Există diferențieri și în privința impactului creșterii salariului minim pe segmentele masculin și feminin din toate categoriile de vârstă. Ocuparea în rândul bărbaților din grupa 15-19 ani este imfluențată mai puternic de creșterea salariului minim decât a femeilor din același segment de vârstă, în schimb pe categoria de peste 25 de ani cele mai afectate se dovedesc a fi femeile.
Influența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația activă) poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra populației active.
Modelarea econometrică a factorilor de influență ai indicelui prețurilor de consum a relevat faptul că, în România, evoluția prețurilor depinde de așteptările agenților economici, care țin cont de evoluțiile anterioare ale prețurilor atunci când iau decizii economice. Pe de altă parte interpretarea influenţei factorilor asupra preţurilor bunurilor de consum trebuie să ţină seama de contextul deflaționist din ultima perioadă din ţara noastră. Salariul minim şi productivitatea muncii au o influenţă redusă asupra preţurilor bunurilor de consum.
159
Capitolul 9. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României
Introducere
Creșterea recentă a salariului minim în mai 2016 a reprezentat un subiect fierbinte la
nivel național, surescitând numeroase dezbateri în spatiul public, atrăngând totodată atenția
asupra faptului că aceste creșteri agresive ale salariului minim ar putea crea o problemă de
competitivitate în contextul unui nivel relativ ridicat de informalitate.
În cadrul problematicii studiate, conceptul de economie informală include atât
conceptul de economie ascunsă așa cum este el definit în literatura de specialitate de
Schneider25(2006, 2010), cât și termenul generic de economie informală în care activitatea
economică informală apare din cauza inadvertențelor sistemelor juridice atunci când se pune
problema formalizării înregistrării firmelor, mai degrabă decât ca un rezultat al unei activități
de evaziune deliberată. De asemenea, se face mențiunea potrivit căreia conceptul definit mai
sus nu se referă la sectorul informal și nu include activitățile criminale ori activitățile ilegale.
Prezentul studiu își propune cuantificarea impactului pe care l-ar putea avea creșterea
salariului minim asupra economiei informale a României utilizând modele econometrice
complexe ce includ (modele cu ecuatți structurale, modele de corecție a erorilor(VECM),
funcția de răspuns la impuls).
Dimensiunea economiei informale a României va fi estimată ca % din PIB-ul oficial
pe baza modelului MIMIC (Cauze Multiple Indicatori Multipli) și reprezintă prima serie
trimestrială a informalității la nivelul României estimată și actualizată permanent de către
Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale.
Este important însă a se menționa faptul că având în vedere natura și caracterul ocult
al fenomenului analizat, dar și limitările metodei, o cuantificare exactă a activităților
economice din economia informală este aproape imposibil a se realiza și prin urmare orice
inferență empirică sau teoretică bazată pe astfel de rezultate trebuie să fie considerată
întotdeauna o aproximare și tratată în consecință corespunzător.
Ulterior obținerii estimărilor cu privire la dimensiunea economiei informale a României,
studiul vizează cuantificarea potențialului impact pe care creșterea salariului minim ar putea-
o avea asupra fenomenului informalității la nivelul României. Pentru aceasta se are în vedere
utilizarea modelelor VECM ce pot surprinde atât testarea cauzalității pe termen scurt, cât și
pe termen lung.
Funcția de răspuns la impuls este utilizată pentru a evalua răspunsul economiei
informale la propagarea unui șoc temporar pozitiv în salariul minim.
26 reflectă percepția oamenilor cu privire la capacitatea guvernului de a formula și implementa politici și
reglementări solide care permit și promovează dezvoltarea sectorului privat. Indicele ia valori între -2.5
(performanța guv. slabă) și +2.5 (performanță guv. puternică). Se așteaptă un semn negativ, cu cât oamenii vor
considera mai slabă performanță guvernamentală cu atât această percepție le va oferi stimulente de a merge în
informal.
160
9.1 Relația dintre salariul minim și activitatea economică informală. Considerații
generale
În perspectiva unei noi creșteri a salariului minim din ianuarie 2017 la valoarea de 1400
lei, analiza efectelor creșterii salariului minim rămâne un topic de interes sporit. Ne atrage
mai cu seama atenția în acest context, efectul pe care creșterea salariului minim l-ar putea
avea în sporirea incidenței activități economice informale.
O creștere a salariului minim va conduce la pierderea locurilor de muncă pentru cel
puțin o parte dintre angajați care vor deveni intr-o primă instanță șomeri și ulterior vor vedea
sectorul informal cel puțin ca o soluție pe termen scurt. Astfel salariul minim poate manifesta
un efect pozitiv asupra probabilității de a lucra fără forme legale. Vor fi afectați de această
creștere a salariului minim lucrătorii cu productivitate scăzută, în special tinerii și cei slab
calificați, mai precis exact persoanele cărora li se adresează în mod direct această măsură.
Potrivit lui Maloney și Mendez(2004), o potențială creștere a salariului minim va
conduce într-o primă instanță la pierderea de locuri de muncă pentru salariații slab calificați,
datorită faptului că un număr mai mare de persoane vor dori să se angajeze pe un salariu
mai mare, dar la acest nivel al salariului numărul de locuri de muncă va scădea și cei slab
calificați vor fi direct afectați.
Printre principalele cauze ale activității economice informale se pot meționa calitatea
scăzută a instituțiilor, aplicarea ineficientă a legislației fiscale, birocrația și corupția domenii la
care România ocupă ultimele poziții in Uniunea Europeană (Schneider et al., 2010). De
asemenea, nivelul șomajului și al ocupării pe cont propriu sunt direct relaționate cu un nivel
ridicat de informalitate. În acest context nu trebuie omis și rolul economiei oficiale, fiind
recunoscut faptul că un grad mai înalt de dezvoltare economică ar putea fi asociat cu un
nivel în scădere al informalității (Schneider, 2005). Astfel pentru cazul României, a fost
demonstrat faptul că cele două economii sunt mai degrabă substitute și nu complemente,
reliefând existența unui impact negativ pe termen lung al economiei oficiale asupra
economiei informale (Davidescu, 2015). În același timp, creșterea prea rapidă a salariului
minim ar putea duce la un sector neoficial din ce în ce mai mare.
Există un cerc vicios în care evaziunea ridicată conduce la finanțe publice scăzute,
având drept consecință principală creșterea taxelor și în mod predictibil, o poveră fiscală mai
mare îi va determina pe indivizi să evite plata dărilor către stat recurgând la această supapă
a sectorului informal. Salariul minim manifestă o influență negativă asupra nivelului de trai
prin efectele sale asupra ocupării forței de muncă și structurii câștigurilor salariale,
productivității și coeziunii sociale.
Efectul creșterii salariului minim devine și mai discutabil într-o țară cu o pondere mare
a persoanelor cu venituri reduse, cu un nivel ridicat al informalității și cu un nivel relativ redus
de aplicare a legilor.
Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor (21.7%) de trei ori mai mare decât cea la nivel
național in 2015(6.8%), cu un nivel al șomajului destul de ridicat și pentru lucrătorii slab
calificați (8.1% in 2015), România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor cu venituri
reduse. Conform datelor Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale și Persoanelor
Vârstnice, peste 3 milioane de salariați români, reprezentând aproape 65% din totalul de 4.7
161
milioane salariați din economie câștigă mai puțin de 2000 lei net pe lună fiind plătiți sub
nivelul salariului mediu pe economie (2114 lei în decembrie 2015, conform datelor INS).
La toate acestea se mai poate adăuga și incidența “salariilor în plic-envelope wages”.
Potrivit datelor Eurobaromentrului pe Munca nedeclarată din 2013, aproximativ 7% din
angajații României primesc salarii in plic , ei având un salariul oficial inregistrat (deseori la
nivelul salariului minim) și o parte nedeclarată obținută ca urmare a unei înțelegeri verbale.
Considerațiile teoretice ce privesc impactul salariului minim asupra sectoarelor formal
și informal au fost evidențiate în literatură pe baza modelelor cu sectoare duale, în care
mărimea salariului minim, fixat deasupra nivelului de echilibru, pune o limitare cererii de forță
de muncă. Ca și consecință a creșterii salariului minim, parte din lucrători își vor pierde
joburile, vor deveni șomeri și vor alege ca și soluție pe termen scurt sectorul informal (Krstic
și Schneider, 2015; Hohberg și Lay, 2015).
Conform lui Betcherman (2012), în literatură există două perspective ale salariului
minim. Prima, cea de instrument de politică socială - așa numitul „fair wage” și cea de-a
doua, cea de atragere a salariaților cu productivitate scăzută către sectorul neoficial,
afectând astfel exact persoanele care ar trebui să beneficieze de pe urma acestei măsuri.
Prin urmare, efectul presupus pe care l-ar putea avea o creștere a salariului minim (cel
putin pentru țările în curs de dezvoltare) este reducerea ocupării formale urmată de o
creștere în ocuparea informală. Principala consecință a acestei creșteri în oferta de muncă
din sectorul informal ar fi scăderea salariilor în acest sector.
Evidența empirică asociată cu ipoteza potrivit căreia o creștere în salariul minim va
obliga salariații să părăsească sectorul oficial și să meargă în sectorul neoficial este mixtă.
Efectul pozitiv al creșterii salariului minim asupra sectorul informal a fost probat în studiile lui
Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru noile state membre si Hazans (2011), Krstic si
Schneider (2015), Muravyev și Oshchepkov (2013) și Maloney și Mendez (2004). Un
potențial efect negativ este reliefat de studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru
vechile state membre, Lemos(2004), Fialová și Schneider (2011).
Sumarizând rezultatele celor mai importante studii din literatura de specialitate, putem
reliefa efectul negativ al salariului minim asupra ocupării formale, in timp ce influența
acestuia asupra sectorului informal este destul de diferită în funcție de tipul țărilor UE. Cel
mai probabil o creștere a salariului minim va conduce la creșteri ale sectorului informal, cel
puțin pentru noile state membre UE și economiile Europei de Sud. Un salariu minim legiferat
sporește costurile forței de muncă pentru companii și cei mai afectați vor fi lucrătorii cu
productivitate scăzută, în special cei din rândul tinerilor și lucrătorilor slab calificați, care se
vor confrunta cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă formal. Ei vor deveni fie șomeri sau
vor decide să meargă în sectorul informal. Pentru țările UE mai vechi, impactul potențial este
opus, iar salariul minim joacă, în acest caz, rolul de "salariu de eficiență", care atrage
lucrători în locuri de muncă formale.
În acest context reliefat anterior, studiul își propune să analizeze relația dintre salariul
minim și mărimea activității economice informale în România investigând dacă
reglementările pieței muncii (salariul minim) ar putea conduce în mod semnificativ la o mai
mare incidență a informalității. Pentru a dovedi aceasta, au fost utilizate modele VECM,
analiza de cauzalitate Granger și functia de răspuns la impuls cu rolul de a cuantifica efectul
unui soc pozitiv in salariul minim asupra activității economice informale utilizând date
162
trimestriale ce acoperă perioada 2000-2015. Pentru a cuantifica dimensiunea economiei
informale a fost utilizat modelul MIMIC.
9.2 Datele și metodologia
Pentru estimarea efectului salariului minim asupra informalității au fost utilizate date
trimestriale pentru perioada 2000 Q1-2015 Q2. Un model cu ecuații structurale a fost utilizat
pentru estimarea activității economice informale in România. Acest tip de model are
particularitatea de a considera economia informală ca și “variabilă latentă”, relaționată pe de
o parte cu un set de indicatori observabili (ce reflectă modificări în dimensiunea economiei
informale) și pe de altă parte cu un set de variabile cauzale observabile considerate a fi cei
mai importanți determinanți ai activității economice neraportate (Dell’Anno, 2003; Dell’Anno
și Solomon, 2007).
Potrivit lui Dell’Anno (2007), modelul MIMIC este format din două părți: modelul
structural și cel de măsurare. Modelul structural este dat de relația:
ttt x
unde: ),......,(' 21 qxxxx vectorul cauzelor exogene observabile de dimensiune
( q1 ); ),.....,(' 21 q vectorul coeficienţilor în modelul structural ce descrie relaţiile
cauzale dintre variabila latentă şi posibilele sale cauze de dimensiune )1( q . Astfel,
variabila latentă ( ) este determinată de un set de cauze exogene. Cum cauzele explică
doar parțial variabila latentă, t , eroarea t reprezintă componenta neexplicată.
În modelul de măsurare, variabila latentă t determină un vector p
)',....,(' 21 ptttt yyyy ai indicatorilor, variabile observabile ce reflectă activitățile economice
informale și un vector p al erorilor
),.......,(' 21 ptttt vectorul erorilor de măsurare de dimensiune ).1( p
Ecuația de măsurare este dată de relația:
ttty
unde: ),......,(' 21 p este vectorul coeficienţilor în modelul de măsurare de dimensiune
)1( p care exprimă cu cât se modifică respectivul indicator la o modificare cu o unitate a
variabilei latente.
În demersul dedicat estimării dimensiunii economiei informale a României, a fost
considerat un model MIMIC 9-1-3. Astfel variabilele cauzale considerate au fost: taxe directe,
taxe indirecte și contribuții sociale, consumul guvernamental, rata șomajului, lucrători pe cont
163
propriu, populația ocupată din administrația publică, ocuparea part-time ca pondere din
ocuparea totală și indicele calității reglementărilor26 din economie.
Ca și potențiali indicatori (consecințe) ai economiei informale au fost considerați:
indicele PIB-ului real (2005=100), raportul numerar-masa monetara M1(C/M1) și rata de
participare a forței de muncă. Principalele surse de date au fost bazele de date ale Eurostat-
ului, Buletinele Lunare ale Bancii Naționale a României, baza de date Worldwide
Governance Indicators a Băncii Mondiale și baza de date Tempo a Institutului Național de
Statistică.
Fig.62. Diagrama modelului MIMIC 9-1-3
2X
3X
4X
5X
6X
1X
7X
8X
Taxe directe/PIB
Taxe indirecte/PIB
Contr.sociale/PIB
Cons.guv./PIB
Ocuparea in adm.
publica
Economia
informala a
Romaniei
Indicele PIB-ului
real
1/ MC
Rata de part. a
fortei de munca
1Y
2Y
3Y
11 =-1
12
13
11
21
41
51
61
31
Rata somajului
Ocuparea part-time
Ocuparea pe cont
propriu
91
81
Indicele calitatii
reglem. din
economie
71
26 reflectă percepția oamenilor cu privire la capacitatea guvernului de a formula și implementa politici și
reglementări solide care permit și promovează dezvoltarea sectorului privat. Indicele ia valori între -2.5
(performanța guv. slabă) și +2.5 (performanță guv. puternică). Se așteaptă un semn negativ, cu cât oamenii vor
considera mai slabă performanță guvernamentală cu atât această percepție le va oferi stimulente de a merge în
informal.
164
Seriile ce au prezentat sezonalitate au fost desezonalizate utilizand metoda Census X-
13. De asemenea, variabilele au fost testate din perspectiva non-staționarității datelor cu
ajutorul testul ADF și PP, rezultatele evidențiind prezența rădăcinii unitate, astfel că seriile
sunt non-staționare în nivel și au fost diferențiate pentru a dobândi staționaritatea. Estimând
modelul în prima diferență, atunci și variabila latentă va fi exprimată tot în prima diferență.
Procedura de indentificare porneşte de la cea mai generală specificare (MIMIC 9-1-3)
şi elimină variabilele care nu au parametrii semnificativi din punct de vedere statistic.
Procesul de estimare a parametrilor modelului necesită fixarea unei scale pentru
variabila neobservată, iar alegerea semnului acestei variabile are la bază considerente
teoretice, dar și empirice. Ca și variabilă de referință în procesul de identificare a modelului
MIMIC a fost considerat indicele PIB-ului real, ce este normalizat la -1 pentru a identifica
modelul în mod suficient ( 11 ), ceea ce sugerează existența unei relații inverse între
economia oficială și cea neoficială (Dell’Anno, 2003, 2004, 2007; Dell’Anno ș.a., 2008).
Argumentul acestei alegeri are la bază studiul lui Schneider (2005) potrivit căruia efectele
economiei informale asupra creșterii economice oficiale sunt condiționate de gradul de
dezvoltare economică, evidențiind o relație negativă pentru țările în tranziție considerând că
o economie informală în creştere duce la o eroziune considerabilă a bazei de impozitare cu
consecinţa unei furnizării mai scăzute a infrastructurii publice şi a serviciilor publice de bază
(un sistem juridic eficient) şi cu consecinţa finală a unei creşteri oficiale mai mici. De
asemenea acest fapt este probat empiric pentru economia României de studiul lui Davidescu
(2015).
Au fost considerate diferite specificații ale modelului. Estimațiile au fost obținute
utilizând softul statistic STATA versiunea 13.
În mod uzual, metoda de estimare folosită este metoda verosimilității maxime(ML), dar
Bollen(1989) atrage atenția asupra necesității detectării normalitaății multivariate a datelor
pentru a asigura stabilitatea coeficienților utilizând testele Mardia (1970), Doornik–Hansen
(2008) și Henze–Zirkler’s (1990). Dacă această ipoteză este incălcată se recomandă
aplicarea metodei RML27.
Rezultatele empirice ale testului Mardia, au reliefat încălcarea clară a ipotezei de
normalitate multivariată, motiv pentru care a fost aplicată metoda RML28.
Pentru a investiga relația dintre salariul minim și nivelul informalității, activitatea
economică informală a fot exprimată ca și valoare per capita exprimată în prețurile anului
2005=100 și în termeni de logaritm pentru primul model, respectiv ca și % din PIB-ul real per
capita pentru următoarele două modele.
27 robust maximum likelihood
28 Această metodă permite utilizarea MLE în ciuda ipotezei de non-normalitate și corectează bias-ul în erorile
standard. Hoyle(2014) sugerează în cartea sa Handbook of Structural Equation Modeling, utilizarea în cazul
variabilelor continue non-normale, a estimatorului ML cu erori standard robuste, ce oferă aceleași estimații ale
parametrilor ca și ML, dar atât statisticile de bonitate ale modelului(hi-patrat) cât și erorile standard ale
estimațiilor parametrilor modelului sunt corectate, în eșantioanele mari(p.368).
165
Salariul minim este exprimat în cadrul modelelor prin trei variabile proxy: logaritmul
salariului minim real29 (mii RON per capita), salariul minim ca și % din salariul mediu brut
respectiv salariul minim ca și % din PIB-ul per capita.
În cadrul modelelor, a fost luat în considerare potențialul impact al ratei șomajului, ratei
ocupării, proporției persoanelor ce au cel de-al doilea job în total populație ocupată, al
ocupării part-time în total populație ocupată, al celor cu contracte temporare, al
indicelui productivității reale dar și al variabilelor dummy precum: d1 ce surprinde modificarea
codului Muncii (este eliminat contractul colectiv de muncă la nivel național și are loc
criminalizarea muncii nedeclarate) și ia valoarea 1 în perioada 2011 Q2 - 2014 Q4 și 0, altfel;
d2 ce evidențiază introducerea PFA-ului și ia valoarea 1 în perioada 2008 Q4 - 2014 Q4 și 0,
altfel; d3 ce suprinde scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și ia valoarea 1 în perioada 2010
Q3 -2013 Q1 și 0, altfel, respectiv d4 ce surprind creșterea TVA-ului de la 19% la 24% în
perioada 2010 Q3 – 2015 Q2. Seriile au fost ajustate sezonier utilizând metoda Census X-
13.
Pentru a cuantifica potențialul efect al creșterii salariului minim asupra activității
economice informale a fost utilizată analiza de cauzalitate Granger încorporată în cadrul
modelelor de corecție a erorilor(VECM). Astfel ca și analize econometrice realizate putem
menționa: analiza non-staționarității seriilor utilizând teste de rădăcină unitate, analiza de
cointegrare multivariată Johansen, estimarea modelelor VECM, analiza de cauzalitate
Granger precum și funcția de răspuns la impuls.
Rezultate empirice
Dimensiunea economiei informale a României
Urmând procedura MIMIC am identificat modelul optim ca fiind MIMIC 4-1-2 in care
factorii principali ai activității economice informale in România sunt rata șomajului, auto-
ocuparea, taxele indirecte și calitatea reglementărilor din economie) și prezenta economiei
informale este reflectată cel mai bine de creșterea numerărului raportat la masa monetară
M1.
Impozitarea indirectă manifestă un impact semnificativ asupra dimensiunii economiei
subterane, în timp ce semnul pozitiv al șomajului evidențiază faptul că economia
informală(SE) este considerată a fi un "buffer" pentru economia oficială, caci parte dintre
somerii oficial inregistrati merg in sectorul informal pentru a-si suplimenta veniturile(Dell’Anno
and Solomon, 2007). In ceea ce priveste ocuparea pe cont- propriu se considera faptul ca
aceste persoane au mai multe oportunitati de a evita plata taxelor catre stat.
Influența negativă a indicelui calității reglementărilor din economie reliefează faptul că
un nivel ridicat al economiei oficiale este asociat cu un nivel ridicat al reglementărilor. În
conformitate cu Razmi ș.a.(2013), "instabilitatea instituțională, lipsa de transparență și
absența statului de drept subminează dorința cetățenilor frustrați de a fi activi în economia
formală. Cetățenii se vor simți înșelați în cazul în care aceștia consideră că fenomenul
corupției este larg răspândit, taxele plătite de către ei nu sunt cheltuite adecvat, guvernul
29 Obtinut prin raportare la IPC(2005=100).
166
este lipsit de responsabilitate, și nu sunt protejate de normele de drept, crescând astfel
probabilitatea de a intra în sectorul informal ".
Fig.63.Diagrama modelului MIMIC 4-1-2
Cum modelul MIMIC oferă estimații relative cu privire la dimensiunea economiei
informale, pentru a putea obține estimații reale ale acesteia este nevoie în cadrul procedurii
de calibrare a modelului de o valoare exogenă a economiei informale pentru perioada de
referință 2005, având în vedere variabila de referință, 32005Re
Re
Q
t
GDPalGDPal
.
Astfel s-a construit o medie a estimațiilor economiei informale pentru 2005 raportate la
PIB-ul oficial pornind de la media estimațiilor lui Schneider ș.a. (2010) și Schneider (2013)-
32.2%.
Rezultatele empirice au relevat faptul că la începutul anului 2000, mărimea economiei
informale a înregistrat valoarea de 36,5%, și a urmat o tendință de scădere înregistrând
valoarea de 27,8% la sfârșitul anului 2008, care este considerat ca fiind de start momentul
crizei economice în România. Din acest moment, dimensiunea SE a inregistrat o creștere
ușoară înregistrând aproape 30,2% din PIB-ul oficial în al treilea trimestru al anului 2010.
Până la începutul anului 2011, dimensiunea economiei subterane a scăzut lent, în timp ce
din 2011 până la sfârșitul anului 2013, putem menționa o tendință ușor ascendentă. Pentru
ultimele trimestre, a fost înregistrată o scădere ușoară reliefând o pondere a dimensiunii
economiei informale de 29% din PIB-ul oficial.
167
Fig.64. Dimensiunea economiei informale a României (% din PIB-ul oficial)
Analizând estimațiile anuale30 ale dimensiunii economiei informale obținute pe baza
modelului MIMIC comparativ cu estimațiile lui Schneider(2013, 2015) și Schneider ș.a.(2010)
se poate constata faptul că cele două serii ale economiei informale urmează un tipar relativ
similar evidențiind o aceiași tendință de-a lungul perioadei analizate.
Fig. 65. Analiza comparativă a estimațiilor economiei informale(pe baza modelului MIMIC)
Sursa datelor: Schneider, Buehn si Montenegro(2010), Schneider(2013), Schneider(2015)
30 Determinate ca si medie a valorilor trimestriale.
168
9.3 Investigarea relației dintre salariul minim și activitatea economică informală în
România
Analizând evoluția salariului minim real și a activității economice informale de-a lungul
perioadei 2000 - 2015, se poate constata existența unei relații de “co-movement” reliefând o
posibilă relație de echilibru pe termen lung.
Fig. 66.Evoluţia salariului minim real vs activitatea economică informală (2000 – 2015)
Rezultatele testelor de rădăcină unitate au evidențiat faptul că seriile sunt non-
staționare în nivel, fiind integrate de ordin 1. În acest sens, pentru a verifica analiza de
cointegrare se estimează un model VAR în nivel și se determină lagul optim, luând în calcul
verificarea ipotezelor asupra reziduurilor și condiția de stabilitate a modelului VAR.
Pe baza criteriilor informaționale, lagul optim pentru toate cele trei modele este 1.
Rezultatele testului Johansen pentru depistarea cointegrării au evidențiat existența unei
relații de cointegrare între variabilele analizate, pentru toate cele trei modele. Prin urmare,
având în vedere faptul că existența relației de echilibru pe termen lung a fost probată, se vor
estima trei modele VECM menite a surprinde relația pe termen lung și pe termen scurt dintre
salariul minim și economia informală.
169
Tabel 68. Rezultatele empirice ale modelelor VECM
Model Model 1:Salariul minim real si
activitatea economică
informală per capita exprimată în termeni reali
Model 2: Salariul minim (% din
câștigul salarial mediu brut) și
activitatea economică informală ca % din
PIB-ul
Model 3: Salariul minim(% din PIB-ul per capita) și
activitatea economică informală ca % din PIB-ul per
capita
Rezultatele pe termen lung
1tcapitaperSEreal 1.00
1tSE 1.00 1.00
1trealMW 0.14* (0.055)
1tMQCS 0.156* (0.03)
1_ tcapitaMWGDP 0.56* (0.12)
1__ tcapitagdpreal -0.61* (0.12)
-20.73* (2.68)
-21.50* (3.14)
Cons. 4.97* -194.05 -200.30
Rezultatele pe termen scurt
1tECT -0.36* (0.139)
-050* (0.14)
-0.47* (0.12)
1 trealMW -0.03 (0.04)
1 tMQCS -0.028 (0.029)
1_ tcapitaMWGDP -0.18 (0.20)
1 tSE 0.038
(0.14) -0.019 (0.13)
1 tcapitaperSEreal -0.12 (0.17)
1__ tcapitagdpreal 0.72* (0.24)
2.91 (4.96)
3.08 (5.02)
C 0.008 (0.0050
-0.25* (0.10)
-0.26* (0.10)
Labour code mod. dummy -0.0058 (0.008)
0.24 (0.18)
0.28 (0.18)
Dummy crisis -0.0028 (0.009)
0.21 (0.21)
0.18 (0.21)
2R 29.9% 24.6% 26.6%
s.e. 0.024 0.56 0.55
F-stat 3.17** 3.88** 3.21**
Teste statistice de diagnoză pe termen scurt
Autocorrelation LM test 19.12 [0.26]
13.66 [0.13]
7.01 [0.63]
Normality test 2235.85 [0.00]
75.56 [0.00]
55.81 [0.00]
White test 323.25 [0.59]
126.76 [0.91]
121.30 [0.95]
AIC -4.47 1.80 1.77
SBC -4.19 2.04 2.01
Note: abaterile standard ale estimatorilor sunt raportate in paranteze [ ] prezinta valoarea
probabilitatii; *, ** , *** indica pragul de semnificatie 1%, 5%, 10%.
170
În primul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ
statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității
economice informale per capita de 0.14% pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei
creșteri a salariului minim de 1%. Relația negativă pe termen lung între economia oficială și
economia informală cuantificată printr-un coeficient de -0.61 reliefează faptul că cele două
sectoare sunt mai degrabă subsitute pe termen lung, economia informală fiind privită ca un
“buffer” sau ca o supapă de siguranță pentru economia oficială. Când economia oficială
este în recesiune, este așteptată o intensificare a activității în sectorul informal.
Coeficienții pe termen scurt nu susțin teoria economică, reliefând faptul că salariul
minim nu manifestă un impact semnificativ pe termen scurt asupra activității economice
informale, în timp ce pe termen scurt cele două sectoare sunt mai degrabă într-o relație de
complementaritate dezvoltând o relație directă.
Termenul de corecție al erorilor a cărui valoare este negativă dar și semnificativă din
punct de vedere statistic probează existența unei cauzalității cel puțin într-o direcție.
Valoarea sa de -0.36 reliefează faptul că deviația de la echilibrul pe termen lung este
restabilită în proporție de 36% în fiecare trimestru. Modelul este bine specificat în ceea ce
privește testul F și gradul de determinare este de 29,9%. Analiza de cauzalitate Granger
testată în cadrul modelului 1 confirmă prezența unei relații unidrecționale de cauzalitate
Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul minim către activitatea informală
având în vedere semnul negativ și semnificatia statistică la nivelul de 1% a coeficientului de
corecție a erorilor (ECT). Cauzalitatea Granger pe termen scurt este în schimb infirmată ca
urmare a infirmării testului Fisher.
În cel de-al doilea model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și
semnificativ statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a
activității economice informale % din salariul mediu brut de 0.15% pe termen lung, ceteris
paribus ca urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in salariul mediu brut de 1%.
Relatia negativă dintre cele două sectoare probată și în acest model evidențiază relația de
substituție pe termen lung dintre cele două economii. La fel ca și în cazul primului model,
estimațiile pe termen scurt infirmă o potențială relație pe termen scurt între salariul minim și
activitatea informală. Cauzalitatea pe termen lung a fost probată de semnul negativ și
totodată de semnificația statistică a termenului de corecție al erorilor, subliniind faptul că
economia informală converge către nivelul său pe termen lung prin contribuția salariului
minim și a economiei oficiale la viteza de ajustare către starea de echilibru de 50%.
Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de semnificație a testului Fisher.
Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un grad de determinare de 25%.
În ultimul model, coeficientul pe termen lung al salariului minim pozitiv și semnificativ
statistic la pragul de semnificație de 1% evidentiază o creștere în medie a activității
economice informale % PIB-ul per capita de 0.56% pe termen lung, ceteris paribus ca
urmare a unei creșteri a ponderii salariului minim in PIB-ul per capita de 1%. Relația de
substituție pe termen lung dintre cele două sectoare este confirmată și de acest model.
Estimațiile pe termen scurt infirmă o potențială relație dintre salariul minim și economia
informală. Relația de cauzalitate Granger pe termen lung ce funcționează de la salariul
minim către economia informală este confirmată și în cadrul celui de-al treilea model;
economia informală converge către nivelul său pe temen lung cu o viteză de ajustare față
de starea de echilibru de 47%. Cauzalitatea pe termen scurt a fost infirmată de lipsa de
semnificația a testului Fisher. Modelul este corect specificat în termenii testului Fisher cu un
171
grad de determinare de 26.6%. La toate modelele, ipotezele privind reziduurile au fost
validate. Măsurile adoptate în economia României in perioada analizată cuantificate in
cadrul modelelor prin variabile dummy nu influențează semnificativ sectorul neoficial.
Tabel 69.Rezultatele cauzalității Granger
1 1 Rezultate
Ipoteza nula/Număr de laguri F-
stat 1tECTt
Model 1:
Salariul minim real nu cauzează Granger
activitatea economică informală per
capita exprimată în termeni reali
0.66
-2.60*
Cauzalitate
pe termen
lung
Model 2:
Salariul minim(% din caștigul salariul
mediu brut) nu cauzează Granger
activitatea economică informală ca % din
PIB-ul per capita
0.91 -3.55*
Cauzalitate
pe termen
lung
Model 3:
Salariul minim (% din PIB-ul per capita)
nu cauzează Granger activitatea
economică informală ca % din PIB-ul per
capita
0.82 -3.81*
Cauzalitate
pe termen
lung
Funcția generalizată de răspuns la impuls (Pesaran ș.a. (2001), ce măsoară efectul
unui șoc pozitiv aplicat în salariul minim asupra activității economice informale în România, a
evidențiat faptul că:
Activitatea economică informală exprimată în termeni reali per capita va crește cu
aproape 0.86%, ca urmare a unei creșteri de 1% a salariului minim real, iar șocul
își va atinge potențialul maxim la nivelul celui de-al patrulea trimestru (practic după
un an de la aplicarea măsurii) după care se va atenua gradual.
Activitatea economică informală exprimată ca % din PIB-ul per capita va crește cu
aproximativ 0.18% față de valoarea de referință ca răspuns la șocul indus în
ponderea salariului minim în salariul mediu de 1% și acest lucru are loc în cel de-al
treilea trimestru de la șocul inițial după care este urmată de o scădere graduală
către nivelul de referință.
De asemenea un șoc pozitiv în salariul minim ca % din PIB-ul per capita conduce
la o intensificare a informalității ca % din PIB-ul per capita cu 0.31% față de nivelul
de referință și aceasta se manifestă după mai mult de an de la șocul inițial (la
nivelul celui de-al cincilea trimestru) după care se atenuează gradual.
În general, rezultatele empirice au arătat faptul că, pe termen lung, salariul minim
manifestă un impact pozitiv și semnificativ statistic asupra activității informale în România în
timp ce, în termen scurt, acest impact nu este susținut de dovezi empirice.
172
Ceea ce este important de menționat este prezența unei relații negative, de substituție
între cele două economii oficială și neoficială pentru toate cele trei modele, subliniind faptul
că economia informală joacă rolul de buffer (o supapă de siguranță) pentru anumite perioade
de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau slab calificați).
Fig.67. Efectul unui soc propagat in salariul minim asupra activitatii economice informale
173
9.4 Scenarii de prognoză ale nivelului informalității
Prezenta secțiune își propune să evalueze care va fi nivelul activității economice
informale, în ipoteza unei creșteri viitoare a salariului minim ținând totodată seama și de
contextul unei creșterii economice trimestriale de 4%.
Astfel pe baza celor trei modele de regresie validate în subcapitolul anterior estimate
pe baza perioadei 2000 Q1-2015 Q2 se va analiza calitatea ajustării pentru perioada
2015 Q3-2016 Q2 pentru care există date reale cu privire la variabilele independente
(salariul minim și PIB-ul per capita) urmând că prognoza să se realizeze pentru trimestrele
2016 Q3-2017 Q1.
Astfel pe baza modelelor VECM se dorește evaluarea nivelului activității economice
informale în următoarele scenarii:
Scenariul de bază în care atât salariul minim cât și PIB-ul per capita au o rată de
creștere generată de model (baseline scenario);
Scenariul 1 în care se presupune că salariul minim va crește cu 12%, simultan cu o
creștere economică față de același trimestru al anului precedent cu 4%;
Scenariul 2 în care se presupune că salariul minim va crește cu 20%, simultan cu o
creștere economică față de de același trimestru al anului precedent cu 4%;
Primul model VECM relevă relația dintre salariul minim real și activitatea economică
informală reală per capita, luând în calcul relația dintre cele două sectoare, prin includerea
PIB-ului real per capita, proxy pentru nivelul de trai. Rezultatele au evidențiat un impact
pozitiv al salariului minim real asupra informalității pe termen lung, în timp ce relația dintre
cele două sectore este mai degrabă una de substituție, fapt probat de impactul negativ al
economiei oficiale asupra economiei informale. Astfel, economia informală poate fi privită ca
un “buffer”sau ca o supapă de siguranță pentru economia oficială.
Fig. 68.Creșterea activității economice informale per capita în cazul scenariilor de creștere a
salariului minim și a PIB-ului real per capita și a scenariului de bază
174
Analizând comparativ cele trei scenarii, putem constata faptul că deși creșterea
economiei oficiale aflată în relația inversă cu economia informală, va duce la o reducere a
acesteia, totuși creșterea salariului minim cu 12%, respectiv 20% conduce la o creștere
ușoară a activității economice informale.
Cel de-al doilea model VECM tratează relația dintre salariul minim exprimat ca % din
câștigul salarial mediu brut, PIB-ul real pe capita, proxy pentru economia oficială și
activitatea economică informală exprimată ca % din PIB-ul real per capita. Rezultatele
empirice au evidențiat faptul că salariul minim manifestă un impact pozitiv asupra activității
economice informale, ceteris paribus. În schimb, relația negativă dintre cele două sectoare
se confirmă și în acest model.
Fig. 69 Creșterea activității economice informale % PIB-ul per capita în cazul scenariilor de
creștere a salariului minim și a PIB-ului real per capita și a scenariului de bază
Analizând comparativ cele trei scenarii, putem constata faptul că datorită relației
inversă între cele două sectoare, creșterea activității informale raportată la PIB-ul per capita
ca urmare a creșterii ponderii salariului minim în câștigul salarial mediu brut se atenuează
datorită propagării unei creșteri economice de 4% față de același trimestru al anului
precedent.
În acest caz, diferitele creșteri ale salariului minim în ipoteza unei aceleași creșteri a
economiei oficiale nu conduc la diferențe sesizabile între activitatea informală pe baza
ambelor scenarii.
175
Ultimul model VECM investighează relația dintre salariul minim raportat la PIB-ul per
capita, economia oficială cuantificată prin PIB-ul real per capita și activitatea economică
informală exprimată și % din PIB-ul per capita. Se observă o creștere în medie a activității
economice informale % PIB-ul per capita pe termen lung, ceteris paribus ca urmare a unei
creșteri a ponderii salariului minim în PIB-ul per capita. Relația de substituție pe termen lung
dintre cele două sectoare este confirmată și de acest model.
Fig. 70.Creșterea activității economice informale % PIB-ul per capita în cazul scenariilor de
creștere a salariului minim și a PIB-ului real per capita și a scenariului de bază
Analizând rezultatele scenariului de bază se constată faptul că o creștere a salariului
minim cumulată cu o creștere a economiei oficiale de 4% față de același trimestru a anului
precendent, conduce la o ușoară creștere a activității economice informale.
Analizând comparativ cele trei scenarii, putem constata faptul că datorită relației
inversă între cele două sectoare, creșterea activității informale raportată la PIB-ul per capita
ca urmare a creșterii ponderii salariului minim în PIB-ul real per capita se atenuează datorită
propagării unei creșteri economice de 4% față de același trimestru al anului precedent.
Analizând rezultatele celor trei modele proxy pentru analiza relației complexe dintre
salariul minim, economie oficială și activitatea informală putem constata faptul că și în
ipoteza unei creșteri a activității economice oficiale cu 4% față de același trimestru a anului
precedent (care teoretic ar induce la scădere a incidenței muncii fără forme legale), o viitoare
creștere a salariului minim (de 12% sau 20%) va avea drept consecință o ușoară sporire a
activității economice informale în România.
176
Prin urmare, se recomandă ca deciziile privind viitoarele majorări ale salariului minim
să țină seama de evoluția pieței muncii, evaluându-se în prealabil efectul potenţial pe care o
astfel de măsură l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicaţi.
9.5 Concluzii
Obiectivul principal al acestui capitol a fost acela de a cuantifica potențialul efect al
creșterii salariului minim asupra activităților informale din România, luând în considerare
creșterile succesive din ultimele perioade dar și noua mărire propusă a fi implementată din
ianuarie 2017(1400 lei). În acest context, este foarte important să existe o măsură a
impactului creșterii salariului minim; dat fiind faptul că, deși prospectat ca instrument de
politică socială, acesta va crea o presiune suplimentară asupra distribuției salariale
împingând lucrătorii slab calificați și tineri în șomaj sau în informalitate.
Economia informală a României a fost estimată utilizând modelul MIMIC, rezultatele
empirice dezvăluind faptul că șomajul, auto-ocuparea forței de muncă, impozitarea indirectă,
precum și lipsa de încredere în guvern pot fi considerate cauze ale informalității.
Rezultatele empirice ce relifează efectul creșterii salariului minim asupra informalității
au subliniat faptul că o creștere a salariului minim va conduce pe termen lung la o
intensificare a activității economice informale, având în vedere că firmele vor căuta modalități
alternative de a evita autoritățile. Cu toate acestea, pe termen scurt, rezultatele empirice nu
susțin un potențial impact. Rezultatele se subscriu majorității studiilor din literatura de
specialitate, care a subliniat rolul salariului minim ca stimulator al activității informale.
Un alt rezultat important al studiului se referă la probarea relației de substituție dintre
cele două sectoare, subliniind că economia informală ar putea acționa ca un buffer pentru
anumite perioade de timp și a anumitor categorii de persoane (lucrători tineri sau nivel scăzut
de calificare). În acest context, pe măsură ce economia oficială devine mai atractivă pentru
indivizii, aceștia vor părăsi sectorul neoficial, reîntorcându-se în economia formală.
Prin urmare, se recomandă precauție cu privire la viitoarele creşteri ale salariului
minim, mai cu seamă dacă acestea nu țin seama de evoluția pieței muncii. Astfel, aceste
creşteri nu ar trebui încurajate înainte de a evalua efectul potenţial pe care o astfel de
măsura l-ar putea avea în economie asupra tuturor actorilor implicaţi.
Cu toate acestea, putem menționa următoarele recomandări ca un mix de stimulente
pentru firme și muncitori:
Menținerea salariului minim pentru locuri de muncă necalificate la nivel scăzut în
raport cu salariile medii, asigurând astfel rolul social al salariului minim.
Îmbunătățirea și creșterea valorii subvențiilor primite de către angajatorii care
angajează persoane fără loc de muncă.
O scutire de impozit pentru acei angajați care se află la sau în jurul salariului minim,
concomitent cu o reducere a costului forței de muncă pentru acei angajatori care au
lucrători foarte aproape de nivelul salariului minim.
177
Capitolul 10. Elaborarea a trei scenarii de evoluție a salariului minim în 2017 însoțite
de analize de impact micro și macroeconomic.
Scenariul 1. Creșterea salariului minim brut garantat în plată cu 10% în 2017 fără
contagiune (1300-1325 lei)
A. Impact în numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și asupra ponderii acestora în total salariați
Dacă salariul minim crește la 1375 lei, numărul de salariați la nivelul salariului minim crește moderat.
B. Impactul asupra câștigului salarial mediu brut Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut va fi de 15,33%
C. Impactul asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim,
din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor
• Cea mai semnificativă creștere a venitului disponibil se observă în cazul familiilor formate din doi adulți și un copil (9.8%). Tot în cazul acestora sunt vizibile și cele mai importante efecte negative exercitate de sistemul de taxare, scădere cu aproximativ 5% a venitului disponibil.
• Eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, VMG sau ASF nu este afectată în nici un fel.
Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial
178
D. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea
salariului minim și sărăcia în muncă
• Inegalitatea salariilor se reduce cu 7,1% ( indicele Gini al inegalității veniturilor) • Inegalitatea veniturilor totale se reduce cu 1,3% (indicele Gini al inegalității
veniturilor) • În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, se constată o diminuare a
ratei sărăciei relative față de situația actuală cu cca. 4,2% • În cazul ipotezei creșterii pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit
asupra ratei sărăciei relative devine mai redus (scădere cu circa 1,1%) • Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei
sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aprox. 4,8% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 1,2% în cazul recalculării pragului de sărăcie.
• Rata sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim se diminuează, conform estimărilor noastre cu aproximativ 44%.
E. Impactul asupra numărului total de salariați, asupra ratei de ocupare, asupra
preturilor de consum și asupra economiei informale
• Creşterea numărului de salariaţi cu 0,81% • La nivelul ratei de ocupare asupra tinerilor (15-24 de ani) se observă un impact negativ al salariului minim, de 0,03%. • Creșterea salariului minim nu va avea influență asupra variației prețurilor. • Creșterea economiei informale este senzitivă la creșterea salariului minim , efectele fiind mai evidente pe termen mediu (după un an de la aplicarea creșterii apar efecte de creștere ale dimensiunii economiei informale). Scenariul 2. Cresterea salariului minim brut garanta în plată cu până la 10%, in 2017 cu contagiune în salariul mediu (1400 lei)
A. Impact în numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și asupra ponderii acestora în total salariați • Numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim crește moderat . La o
creștere cu 12% a SM (1400 lei) numărul de salariați ar crește cu cca. 18%.
B. Impactul asupra câștigului salarial mediu brut Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut va fi de 15,33%
C. Impactul asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim,
din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor
179
• Efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, care se modifică în sens crescător, dar cu un procent mai mic decât modificarea salariului minim.
• Influența sistemului de beneficii sociale și taxe asupra venitului disponibil al gospodăriei în condițiile creșterii salariului minim este una negativă, deoarece nivelul beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor scade, iar sumele plătite ca impozit pe venitul personal și sub formă de contribuții sociale cresc.
• Eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, VMG sau ASF nu este afectată în nici un fel.
Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial
D. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea
salariului minim și sărăcia în muncă
• Inegalitatea salariilor se reduce cu 9,9% ( indicele Gini al inegalitării veniturilor) • Inegalitatea veniturilor totale se reduce cu 1,3% (indicele Gini al inegalității
veniturilor) • În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, se constată o diminuare a
ratei sărăciei relative față de situația actuală cu cca. 4,8% • În cazul ipotezei creșterii pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit
asupra ratei sărăciei relative devine ușor negativ (creștere cu 0,3%) • Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei
sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la
180
diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 0,9% în cazul recalculării pragului de sărăcie.
• Rata sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim se va diminua, conform estimărilor, cu aproximativ 32%.
• Creșterea salariului minim cu 10% nu crește motivația pentru muncă.
E. Impactul asupra numărului total de salariați, asupra ratei de ocupare, asupra
preturilor de consum și asupra economiei informale
• creşterea numărului de salariaţi cu 0,81% • La nivelul ratei de ocupare asupra tinerilor (15-24 de ani) se observă un impact
negativ al salariului minim, dar foarte redus (doar 0,03%). • Creșterea salariului minim nu va avea o influență importantă asupra variației
prețurilor. • Creșterea economiei informale este senzitivă la creșterea salariului minim ,
efectele fiind mai evidente pe termen mediu ( după un an de la aplicarea creșterii apar efecte de creștere ale dimensiunii economiei informale
Scenariul 3.
În ipoteza scenariului 2, salariul minim brut garantat în plată se estimează că va crește
cu până la 20%, in 2017
A. Impact în numărul de salariați retribuiți la nivelul salariului minim și asupra ponderii acestora în total salariați • La o creștere cu 20% a SM (1500 lei) numărul de salariați retribuiți la nivelul
salariului minim ar crește cu cca. 38.2%%. • Calculele de prognoză pentru anul 2017 indică o pondere de 28,43% ( creștere cu
7,32%) dacă salariul minim brut creşte de la 1250 de lei la 1500 de lei B. Impactul asupra câștigului salarial mediu brut
Ritmul mediu anual de creştere a salariului mediu brut va fi de 23,16%
C. Impactul asupra situației gospodăriilor cu salariați la nivelul salariului minim,
din punctul de vedere al beneficiilor sociale acordate cu testarea veniturilor
• Creșterea cu 20% a salariului minim, împreună cu creșteri ale celorlalte salarii situate între salariul minim și salariul mediu, conduc la creșterea venitului disponibil al gospodăriilor în care există cel puțin un salariat la nivelul salariului minim cu aprox. 12%.
• Efectele sunt diferențiate pe decile și tipuri de familii, cele mai importante fiind vizibile în cazul familiilor cu doi adulți și un copil, respectiv în decilele 1 și 5.
• Eligibilitatea pentru anumite beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor, VMG sau ASF nu este afectată în nici un fel
Modificarea venitului gospodăriilor, % din venitul disponibil inițial
181
D. Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea
salariului minim și sărăcia în muncă
• Inegalitatea salariilor se reduce cu 14,2% ( indicele Gini al inegalității veniturilor) • Inegalitatea veniturilor totale se reduce cu 1,6% (indicele Gini al inegalității
veniturilor) • În cazul ipotezei menținerii pragului inițial de sărăcie, se constată o diminuare a
ratei sărăciei relative față de situația actuală cu cca. 6,6% • În cazul ipotezei creșterii pragului de 60% din venitul median lunar, efectul resimțit
asupra ratei sărăciei relative devine ușor negativ (creștere cu 1,3%) • Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei
sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 20% va duce la diminuări cu aproape 7% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu 1% dacă pragul de sărăcie crește
• Rata sărăciei relative în rândul salariaților remunerați cu salariul minim se diminuează cu aproximativ 53%
• Creșterea salariului minim cu 20% nu crește motivația pentru muncă
E. Impactul asupra numărului total de salariați, asupra ratei de ocupare , asupra
preturilor de consum și asupra economiei informale
• creşterea numărului de salariaţi cu 1,55% • La nivelul ratei de ocupare asupra tinerilor (15-24 de ani) se observă un impact
negativ al salariului minim, dar foarte redus
182
• Creșterea salariului minim nu va avea o influență importantă asupra variației prețurilor.
• Creșterea economiei informale este senzitivă la creșterea salariului minim , efectele fiind mai evidente pe termen mediu ( după un an de la aplicarea creșterii apar efecte de creștere ale dimensiunii economiei informale
183
SUMAR EXECUTIV
Estimarea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim este o acțiune
dificilă și complexă. Este dificilă deoarece nu există instituții și instrumente cu rol de a
înregistra în mod direct acest indicator în mod continuu (anual sau măcar la momentele
deciziei politice cu privire la stabilirea salariului minim garantat în plată). Este complexă
deoarece diferite instituții culeg date cu privire la numărul de salariați și la veniturile acestora,
dar cu instrumente care au alte obiective decât cele privind salariul minim.
Analizele efectuate pun în evidență faptul că există o diferență destul de mare între aceste
estimări, pentru anul 2016 acest număr putând varia în următorul interval: minim 992.362 și
maxim 1.300.406. Estimarea minimului s-a realizat pe baza calculelor de extindere ale
autorilor a cifrei înregistrate de INS, în baza de date ASC, iar estimarea maximului s-a
realizat din prelucrările datelor din baza de date REVISAL de la mijlocul lunii octombrie a
anului 2016.
Scenarii de evoluție a numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim brut pe ţară în luna iulie 2017. Pornind de la estimările privind numărul de salariați retribuiți la salariul minim brut garantat în plată din baza de date ASC s-au propus trei scenarii de evoluție a acestui număr, pentru anul 2017, luând în considerare diferite variante de creștere a câștigului salarial mediu și a salariului minim.
Scenariul 1: presupune o creștere a câștigului salarial brut cu cca. 5% , iar salariul minim crește cu 4%; 8%; 12%; 16% 20%;
Scenariul 2 presupune că salariul minim și câștigul salarial mediu cresc comparabil
Scenariul 3. Presupune că ponderea numărului de salariați retribuiți la nivelul salariului minim în total salariați rămâne stabilă pentru anul 2017
În Scenariul 1, se observă că majorările salariului minim cu mai mult de 12% amplifică creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim (la 4% creștere salariu minim, număr salariați rămâne constant, iar la 16% creștere salariu minim, număr salariați la salariul minim crește cu 29,9%)
În Scenariul 2, se observă că majorările salariului minim cu 6% nu conduce la creșterea semnificativă a ponderii salariaților la salariul minim în total salariați, iar o creștere mai lentă a salariului minim faâă de salariul mediu brut duce la reducerea ponderii salariaților la salariul minim în total salariați. În scenariul 3, creșterea moderată a salariului minim (cu 4% sau 6%) stabiliează ponderea salariaților cu salariul minim în total salariați. Principalele aspecte privind profilul socio-economic al salariaților retribuiți cu salariul minim
rezultate din datele INS – Ancheta Structurii Câștigurilor
A) Din punct de vedere al caracteristicilor socio-demografice profilul salariaților cu un
câștig salarial brut lunar echivalent cu salariul minim brut garantat în plată din firmele cu
peste 10 salariați în octombrie 2014 sunt majoritari bărbați, cu vârste cuprinse în intervalul
35-44 ani, și care au nivel de educație mediu ( până la nivel liceal ). Caracteristicile de vârtă
și de nivel de pregătire nu s-au schimbat față de 2010.
184
B. Potrivit Anchetei structurii câştigurilor salariale (ASC) în octombrie 2014 ponderea cea mai
ridicată a celor care aveau câştiguri brute lunare la nivelul salariului minim aparţine
salariaţilor bărbaţi, din grupa de vârstă 35-44 de ani cu nivel educaţional mediu
(14,7%). Faţă de octombrie 2010 s-a modificat doar structura pe sexe, restul rămânând
similare. Acelaşi profil socio-demografic îl identificăm în octombrie 2014 cu ponderea cea
mai ridicată (14,8%) şi în cazul salariaţilor care aveau câştiguri brute lunare situate în
vecinătatea salariului minim brut garantat în plată.
Din punct de vedere al caracteristicilor locului de muncă, în octombrie 2014 salariaţii
remuneraţi la nivelul salariului minim se poziţionau în firme ce activau în domeniile CAEN 2
digiţi - 47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (9,3%), 84 –
Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public (8,8%) şi 10 - Industria
alimentară (7,1%). Cei mai mulţi aveau ocupaţii din grupele 93 - Muncitori necalificaţi în
industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (18,6%), 53 - Personal
de îngrijire (9,1%), 83 - Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile
(7,9%). Peste 90% dintre aceştia lucrau în baza unor contracte pe durată nedeterminată, cu
timp complet de lucru, respectiv în cadrul unor organizaţii cu formă de proprietate majoritar
privată, de mici dimensiuni (10-49 salariaţi) din Macroregiunea 3 şi aveau o vechime în
întreprindere fie sub 1 an (20,3%), fie între 1-5 ani (54,3%). Comparativ cu anul 2010, doar
distribuţia geografică a suferit modificări, restul variabilelor de profilare rămânând similare. În
cazul salariaţilor ale căror câştiguri brute lunare se regăseau în vecinătatea salariului minim
brut garantat în plată, identificăm un profil similar salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului
minim brut în anul 2014 din punct de vedere al tipului contractului, formei de proprietate,
poziţionării geografice şi dimensiunii firmei, dar şi din punct de vedere al vechimii în
întreprindere. Aceşti salariaţi se poziţionau în firme cu coduri CAEN 2 digiţi similare
salariaţilor remuneraţi la nivelul salariului minim brut garantat în plată şi aveau ocupaţii din
grupele ocupaţionale 93 - Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria
prelucrătoare şi transporturi (16,7%), 54 - Lucrători în servicii de protecţie (9,1%), 83 -
Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (8%), 52 - Lucrători în
domeniul vânzărilor (8%), 51 – Lucrători în domeniul serviciilor personale (7,2%) şi 91 -
Personal casnic şi de serviciu (7,1%).
Proporția numărului de gospodării din total gospodării și tipologia acestora în care
găsesc salariați retribuiți la nivelul salariului minim
În ceea ce privește tipurile de gospodării din care fac parte salariații remunerați la nivelul salariului minim, se constată faptul că în doar 13,5% din gospodăriile din România există salariați remunerați la salariu minim. Mai exact, în 10,7% din total gospodării se regăsește un salariat la salariu minim, în timp ce ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim scade la doar 2,5% din total gospodării. Ocazional, în proporție de doar 0,2% din total se regăsesc și gospodării cu câte trei salariați la salariu minim sau chiar cu patru salariați remunerați la salariu minim (cu o pondere de 0,1%)
În ceea ce privește repartiția salariaților remunerați la salariul minim pe tipuri de gospodării, se remarcă tendința că odată cu creșterea numărului de salariați per gospodărie, crește și ponderea salariaților retribuiți cu salariu minim. Astfel, dacă într-o gospodărie cu un singur salariat doar 3% din cazuri presupun existența unui salariat remunerat la salariul minim, ponderea acestora crește la 12% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, la 19% în cazul gospodăriilor cu 3 salariați, la 26% în cazul gospodăriilor cu patru salariați, ajungând până la 31% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați.
De asemenea, odată cu extinderea numărului de salariați dintr-o gospodărie, crește și numărul gospodăriilor în care se regăsesc câte doi salariați remunerați la salariul
185
minim. Astfel, dacă ponderea gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim din total gospodării era de doar 2% în cazul gospodăriilor cu doi salariați, se ajunge la aproximativ 8% în cazul gospodăriilor cu cinci salariați. Același trend crescător se înregistrează și în ceea ce privește ponderea gospodăriilor cu un salariat remunerat la salariu minim din total gospodării. Astfel, în cazul gospodăriilor cu doi salariați, șansele ca cei doi salariați să fie remunerați cu salariu minim reprezentau 10%, în timp ce în cazul gospodăriilor cu cinci salariați se ajunge la aproximativ 23% șanse ca doi dintre salariați să fie plătiți la salariu minim.
În ceea ce privește numărul de copii crescuți în gospodăriile cu salariați remunerați la salariul minim, se constată faptul că deși structura este asemănătoare în cazul gospodăriilor cu un singur salariat cu salariu minim, respectiv cu trei salariați la salariu minim, există discrepanțe față de gospodăriile cu doi salariați retribuiți la salariul minim. Astfel, dacă în cazul gospodăriilor cu un singur salariat la salariu minim aproximativ 45,8% din cazuri nu au copii în îngrijire, și doar 29,5% au un copil, respectiv 19,2% câte doi copii, ponderile familiilor cu unul sau doi copii cresc în cazul gospodăriilor cu doi salariați la salariu minim. Se ajunge astfel la 39,9% în cazul familiilor cu un copil, respectiv la 23,5% în cazul familiilor cu doi copii.
Impactul salariului minim asupra VMG și a altor beneficii sociale acordate cu testarea veniturilor
Estimările noastre arată faptul că aproximativ una din zece gospodării beneficiare de VMG din România include în componenţa ei cel puţin un salariat retribuit la nivelul salariului minim şi, mai mult, peste un sfert dintre familiile beneficiare de ASF au minim un salariat la nivelul salariului minim. Per total, circa 12% dintre salariaţii retribuiţi la nivelul salariului minim fac parte din gospodării ce beneficiază de VMG, respectiv aproximativ 38% dintre aceştia beneficiază de ASF.
Pentru gospodăriile aflate în partea inferioară a distribuției veniturilor, creșterea nivelului veniturilor obținute din muncă poate să influențeze eligibilitatea acestora pentru beneficiile sociale acordate cu testarea veniturilor. Pe de altă parte, în primele trei decile, acolo unde sunt localizați aproape 70% dintre toți beneficiarii de VMG, estimările noastre arată că avem doar 3.3% salariați la nivelul salariului minim. Per total, așa cum am menționat anterior aproximativ 11% dintre beneficiarii de VMG sunt salariați remunerați la nivelul salariului minim și aproximativ 12% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de VMG. În cazul ASF, cifrele sunt mai generoase, în sensul că un sfert dintre beneficiarii de ASF sunt salariați retribuiți la nivelul salariului minim, iar circa 38% dintre salariații remunerați la nivelul salariului minim fac parte din familii beneficiare de ASF.
Prin urmare, putem să ne așteptăm ca pentru aceste gospodării în care există salariați la nivelul salariului minim și care beneficiază de transferurile sociale acordate cu testarea veniturilor (VMG și ASF), o creștere a salariului minim să producă efecte în sensul scăderii sumelor acordate ca beneficii sociale prin testarea veniturilor. Rezultanta acestor evoluții este modificarea venitului disponibil al gospodăriei, iar dacă acesta este în sens pozitiv atunci putem concluziona că, atât din punct de vedere social, cât și bugetar, creșterea salariului minim are efecte benefice. Altfel spus, dacă individul obține un salariu mai mare, contribuțiile acestuia la bugetul de stat sporesc, iar dacă venitul disponibil al acestuia este mai mare decât în situația inițială și nivelul de trai al acestuia crește.
Au fost propuse trei scenarii de modificare a salariului minim față de situația actuală, și anume:
Denumire scenariu Caracteristici principale Populația vizată
Scenariul alternativ 1 Creșterea nivelului salariului minim brut
Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul
186
garantat în plată cu 10% (aprox. 100 lei).
salariului minim.
Ceilalți salariați nu sunt afectați, salariile lor rămân la nivelul inițial.
Scenariul alternativ 2 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 10%.
Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 1 și 6% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv.
Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim.
Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut.
Scenariul alternativ 3 Creșterea nivelului salariului minim brut garantat în plată cu 20% (aprox. 200 lei).
Ca urmare a unui efect de contagiune, s-au avut în vedere creșteri între 2 și 12% ale salariilor din primele 8 decile, regresiv.
Toți salariații retribuiți la momentul actual la nivelul salariului minim.
Salariații din primele 8 decile construite după nivelul câștigului salarial brut.
În scenariile propuse, creșterea salariului minim contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariații ce sunt retribuiți la salariul minim, în ciuda faptului că se observă o ușoară reducere a beneficiilor acordate cu testarea veniturilor în cazul acestora.
Per ansamblu, în ciuda influenței negative a beneficiilor sociale, respectiv a impozitului și contribuțiilor sociale, venitul disponibil al gospodăriilor cu salariați la salariul minim crește ca efect al creșterii salariului minim. Aceste rezultate sunt valabile în scenariile propuse și cu limitele asumate descrise în secțiunea de metodologie.
Impactul salariului minim asupra nivelului de trai. Legătura dintre creșterea salariului minim și sărăcia în muncă în România
Impactul majorării salariului minim se resimte mult mai puternic asupra ratei sărăciei în muncă, pentru care o majorare a salariului minim cu 10% va duce la diminuări cu aproape 5,4% în ipoteza menținerii constante a pragului de sărăcie, respectiv cu doar 0.9% în cazul recalculării pragului de sărăcie. Diminuările ratei sărăciei în muncă sunt cu atât mai semnificative cu cât crește nivelul salariului minim. Astfel, la o majorare cu 20% a salariului minim efectele vizează diminuări cu aproximativ 6,7%. Efecte similare se înregistrează și în ceea ce privește ponderea persoanelor sărace din total persoane aparținând gospodăriilor în care există persoane ocupate.
Efectele asupra ratei relative a sărăciei31 calculată pentru totalul populației vor fi reduse în cele trei scenarii ipotetice propuse.
Efectele majorării salariului minim se resimt variat și asupra principalelor tipuri de gospodării. Mai exact, cele mai sesizabile diminuări ale ratelor de sărăcie se remarcă în cazul familiilor
31 Rata relativă a sărăciei se calculează prin raportarea populației sărace la totalul populației. Populația săracă cuprinde persoanele care
au venitul disponibil echivalent mai mic decât un prag arbitrar denumit pragul sărăciei. Pragul standard utilizat și în cadrul acestui studiu
este egal cu 60% din venitul median disponibil echivalent.
187
cu doi adulți și un copil, unde o majorare cu 10% a salariului minim reduce cu 8,2% ponderea persoanelor sărace din totalul persoanelor aparținând familiilor cu doi adulți și un copil. Efecte mai modeste se înregistrează și în cazul familiilor cu doi adulți dar fără copii, unde au loc diminuări cu aproximativ 5,2 %- 5,4% la o majorare cu 10% a salariului minim.
Concluziile desprinse din studiu semnalează faptul că deși majorările salariului minim pot avea efecte pozitive în scopul diminuării ratei sărăciei relative în rândul salariaților remunerați la salariu minim, ponderea salariaților săraci remunerați cu salariu minim este relativ redusă, ceea ce face ca efectele politicii salariale de majorare a salariului minim să se resimtă într-o măsură extrem de redusă asupra sărăciei și să vizeze un număr extrem de redus de persoane.
Impactul modificării salariului minim asupra motivației pentru muncă
Remarcăm faptul că un salariat cu salariul la nivelul salariului minim este mai tentat să depună eforturi pentru a obține un venit superior decât un salariat care obține cu 10% mai mult decât nivelul salariului minim. Cu alte cuvinte, atunci când salariul inițial este mai mare cu 10% decât nivelul salariului minim, motivația de a munci mai mult pentru a crește nivelul salariului scade ușor deoarece o mai mare parte din venitul brut (creșterea de 10%) este pierdută ca efect al influenței sistemului de beneficii sociale și taxe. Astfel, pentru un salariat aflat la nivelul salariului minim, din creșterea cu 10% a salariului este pierdută o proporție de circa 31%, pe când pentru un salariat care este la nivelul 110% din salariul minim, din creșterea până la 120% din salariul minim, aprox. 35% este pierdută. Pe categorii de persoane, mai evidentă posibila demotivare apare în cazul persoanelor de sex masculin, procentul de pierdere crescând de la 26% la 34%, ceea ce poate fi interpretat ca o scădere a inițiativei de căutare a unui loc de muncă plătit superior, dacă este percepută pierderea de venit disponibil.
Analiza comparativă privind starea de fapt și evoluția în timp a salariului minim în țări
ale UE și OECD
La data de 1 ianuarie 2016, intervalul de variație al salariile minime brute lunare este semnificativ, de la 215 EUR în Bulgaria, la 1 923 EUR în Luxemburg, adică un raport de 1:9.
România are după Bulgaria salariul minim pe economie cel mai mic dintre cele 22 de țări analizate din UE28.
Decalajul dintre țări în ceea ce privește nivelul salariilor minim este considerabil mai mic dacă se ține seama de diferențele privind nivelul prețurilor (raport de 1:4)
În 2014, nivelul salariilor minime brute32 din statele membre UE a variat între 33 % și puțin peste 50 % din câștigurile salariale lunare brute medii pentru lucrătorii din sectorul industrial, al construcțiilor sau al serviciilor. În România acest raport a crescut în perioada 2008-2014 cu aproximativ 8 puncte procentuale (de la 30,1 la 38,4). Poziția de pe ultimul loc a Statelor Unite se poate datora ponderii scăzute a lucrătorilor cu salariu minim (5% dintre lucrători primesc salariul minim), comparativ, de exemplu, cu Franța unde 10% dintre angajați sunt plătiți la salariul minim.
32 Datele privind câștigurile salariale lunare brute vizează remunerația plătită în numerar înainte de deducerea
impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale plătibile de către salariați și reținute de angajator, limitată la
câștigurile salariale brute care sunt plătite în fiecare perioadă de plată. Aceste date se referă în general la NACE
Rev. 2 Secțiunile B–S (sectorul industrial, al construcțiilor și al serviciilor, cu excepția activităților în care
angajatorii sunt gospodării și a organizațiilor și organismelor extrateritoriale) și vizează lucrătorii cu normă
întreagă care muncesc în întreprinderi de toate dimensiunile.
188
Clasificarea reflectă atât gradul mare al inegalității câștigurilor dar și ocuparea extinsă din sectorul informal (Employment Outlook).
România înregistrează o valoare a salariului minim raportată la salariul median de 53,1 la sută, cu 14,7% mai mult decât cel raportat la salariul mediu. Asta înseamnă că salariul median este mult mai scăzut decât salariul mediu, reprezentând 69,3% din acesta, conform datelor OECD. Această concluzie ilustrează o distribuție asimetrică a salariilor, având o concentrație mult mai mare a salariilor în zona de salarii mici. O analiză comparativă pe țările din eșantion relevă că cea mai scăzută diferență dintre valoarea medie și cea mediană a salariului minim o are România, urmată de Portugalia (69,3%
Ponderea persoanelor cu un salariu scăzut (cu un câștig orar brut de 2/3 sau mai mic decât câștigurile mediane orare) se situează în țările UE între 2,64% în Suedia și 24,4% în România.
În cazul României se observă că, pe fondul creșterii salariului minim, variația ratei șomajului pe total sunt nesemnificative, având loc o creștere semnificativă doar a ratei șomajului în rândul tinerilor (4 procente în perioada 2008-2014) ceea ce ilustrează o interconectare scăzută a instituțiilor pieței muncii din România. În celelalte țări se vede o variație a indicatorilor economici sub impactul crizei economice și scăderea ratei șomajului după 2013, pe fondul creșterii salariului minim.
În timp ce costul unitar nominal al muncii pentru media țărilor U.E.- 28 prezintă o dinamică simetrică, liniară, în cazul României, evoluția este sinuoasă, ascendentă, cu o creștere mai accentuată între 2008 și 2010, după care scade și crește mai lent până în anul 2015.
România se situează pe al doilea loc în rândul statelor din UE după ritmul de creștere a productivității pe persoană de 20,3% față de valoare acestui indicator în anul 2010 luat ca referință (anul 2000, bază=100), fiind devansată doar de Irlanda cu creștere de 29,3% față de valoarea indicatorului din anul 2010. Acest ritm de creștere este de aproape 6 ori mai mare decât al mediei U.E.
SECȚIUNEA II Analiza impactului salariului minim asupra entităților juridice
Situaţia firmelor în anul 2015 relevă faptul că 40% din firmele active selectate conform metodologiei (140.980 de firme) aveau un fond de salarii mediu brut per angajat mai mic de 12.529 lei (corespondentul decilei 4, cea mai apropiată ca valoare de salariul minim brut anual pe economie de 12.150 lei). În cadrul firmelor considerate de noi vulnerabile lucra un număr de 468.804 persoane, reprezentând 11,7% din totalul angajaţilor firmelor active selectate, în creştere faţă de 6,9% în anul 2008.
Firmele vulnerabile prezintă o concentrare puternică în categoria micro-firmelor (cu 1-9 salariaţi), 94,6% din acestea fiind încadrate în anul 2015 în categoria amintită. În micro-firmele vulnerabile lucrau 285.121 persoane (60,8% din totalul salariaţilor firmelor vulnerabile), în creştere cu 97.427 persoane faţă de anul 2008. Raportând numărul de salariaţi din firmele vulnerabile la numărul de salariaţi din firmele selectate, pe categorii de firme, se observă că în anul 2015 în primele 4 decile sunt plasaţi 35,6% din salariaţii firmelor cu 1-9 angajaţi, 13,4% din salariaţii firmelor cu 10-49 angajaţi, 4,6% din cei ai firmelor cu 50-249 de angajaţi şi numai 1,5% din salariaţii firmelor mari, cu peste 250 de angajaţi.
Firmele vulnerabile sunt mai puternic concentrate în Macroregiunea 3 – 34,4%, însă raportat la numărul firmelor selectate se constată o situaţie mai nefavorabilă în Macroregiunea 4 (unde 41,9% din firme sunt vulnerabile). Analizând numărul de salariaţi din firmele vulnerabile ca pondere în totalul salariaţilor din firmele active selectate, observăm că Macroregiunea 2 ocupă prima poziţie cu cel mai ridicat nivel (15,5%), urmată de Macroregiunea 4 (13,0%), Macroregiunea 1 (11,7%) şi Macroregiunea 3 (9,6%).
189
Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 cele mai multe firme vulnerabile erau distribuite în Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest – 24,1%. Ponderea pe regiuni a firmelor vulnerabile în totalul firmelor selectate conform metodologiei este însă cea mai ridicată în regiunea Sud-Vest (45,5%). Ca număr de salariaţi în firmele vulnerabile, regiunea Bucureşti-Ilfov deţine prima poziţie. Ca pondere, cu cei mai mulţi salariaţi cuprinşi în primele patru decile figurau regiunile Nord-Est şi Sud-Vest - 16,2% faţă de numai 9,1% în regiunea Bucureşti-Ilfov.
O analiză mai detaliată a firmelor vulnerabile evidenţiază o pondere mai ridicată a acestora în activităţile având cod CAEN 4711 - Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, 4941 - Transporturi rutiere de mărfuri, 4120 - Lucrări de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, 4932 - Transporturi cu taxiuri, 4719 - Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare, 5630 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, 7022 - Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, 5610 – Restaurante, 4520 - Întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi 7112 - Activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea.
Analizând în dinamică proporţia firmelor care au înregistrat profit, se constată că aceasta s-a redus accentuat în anul 2010, atunci când efectele crizei economice s-au simţit cel mai puternic. În anul specificat doar 50,8% din firmele vulnerabile mai prezentau profit faţă de 55,3% în cazul totalului firmelor active selectate. Acest lucru indică faptul că fluctuaţiile cheltuielilor (inclusiv ale celor cu salariile) au potenţialul de a le afecta rezultatele.
Analiza situației financiare pe categorii de firme și relația cu salariul minim
Pierderea brută cea mai mare este inregistrata de firmele micro (37.21%)
Ponderea numărului de angajați din firmele micro, mijlocii si mari este cuprinsă in intervalul [20.12% -22.93%]
Firmele mari plătesc 49.93% din fondul total de salarii. Ele au o pondere a personalului de 35.56%. Deducem că in medie, firmele mari plătesc salarii mai mari decât celelalte firme.
In firmele micro lucreaza 20.12% dintre salariati care primesc 11.45% din fondul de salarii, iar în firmele mici lucreaza 22.93% dintre salariati care primesc 16.86% din fondul de salarii.
În 300759 de firme micro, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut lunar depășește 60%. Acestea reprezintă 72.5% din totalul microfirmelor. În aceste micro firme lucreaza lucrează 594681 de salariati din cei 805262, adică 73.8% din total.
In 23555 de firme mici, ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 50.9% din totalul firmelor mici. În ele lucrează 461456 de salariați din totalul de 917798 salariati , adică 50.3% din total.
In 1243 de firme mijlocii, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 14.7% din totalul firmelor mijlocii. În ele lucrează 121673 de salariați din totalul de 856293 de salariați care lucreaza in firmele mijlocii, adică 14.2%.
In 127 de firme mari, ponderea salariului minim în câștigul mediu brut lunar depășește 60%. Aceste firme reprezintă 7.5% din totalul firmelor mari. În ele lucrează 76758 de salariați din totalul de 1423095 de salariați care lucreaza in firmele mari, adică 5.4%.
Model econometric aplicabil la nivel de firma (micro) pe datele ANAF pentru
evidențierea legăturii între salariu mediu, productivitate, număr de salariați
190
Analiza datelor ANAF pentru perioada 2011-2015, pe baza datelor bilanțiere, a permis
reliefarea tipologiei companiilor vulnerabile (acelea pentru care salariul mediu este
aproximativ egal cu salariul minim).
Analiza relevă faptul că cele mai dintre companiile vulnerabile sînt microîntreprinderi
(aproximativ 90%); mai mult, aproximativ 80% dintre salariații vulnerabili provin din
microîntreprinderi și companii mici, doar 7% dintre aceștia regăsindu-se în companiile mari.
Astfel, la nivelul anului 2015, 20.20% dintre salariați aparțin microîntreprinderilor, cu un
salariu mediu brut de 1211.17 lei, cel mai mic dintre cele patru categorii. Cel mai mare
salariu, de 3545.34 lei se întâlnește la companiile de talie mare, în care se găsesc 35.39%
dintre salariați.
Aproximativ 60% dintre salariații vulnerabili se regăsesc la nivelul următoarelor diviziuni:
47 - Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor si motocicletelor
49 - Transporturi terestre si transporturi prin conducte
41 - Construcții de clădiri
46 - Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete
56 - Restaurante si alte activități de servicii de alimentație
10 - Industria alimentara
80 - Activități de investigații si protecție
43 - Lucrări speciale de construcții. Analiza fluctuațiilor de pe piața muncii a arătat că în perioada analizată procentul companiilor
care s-au inactivat de la un an la altul a fost, în medie, aproximativ 14%, iar procentul
companiilor noi, care nu au fost active în anul de bază, a fost, în medie, de aproximativ 17%.
Pentru companiile care au rămas active de la un an la altul, comportamentul din punctul de
vedere al salariilor diferă în funcție de situarea companiei față de salariul minim. Practic,
creșterea salariului minim a determinat, în general, scăderea numărului de salariați, în
special pentru companiile vulnerabile.
- Creșterea salariului minim duce în general la concentrarea distribuției salariilor medii în
jurul salarului minim.
- Supraviețuirea firmelor este corelată cu evoluția salariului minim: în general, companiile
care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul mediu brut lunar era
aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în
2011 la 80% în 2014.
- Numărul salariaților din companii care s-au inactivat este relativ ridicat: în anul 2014,
141984 salariați, plătiți cu salariul minim, și-au pierdut locurile de muncă, în urma
inactivării companiilor respective.
În general, companiile care s-au inactivat au fost companii vulnerabile, pentru care salariul
mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora
variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014. Numărul salariaților din companii care s-au
inactivat este relativ ridicat: în anul 2014, 141984 salariați, plătiți cu salariul minim, și-au
pierdut locurile de muncă, în urma inactivării companiilor respective.
Pentru a surprinde gradul de senzitivitate a salariului mediu brut la nivel de companie în
raport cu productivitatea muncii, a fost estimat un model econometric global, la nivelul întregii
baze, precum și la nivel de clase de companii după mărime și diviziune CAEN 2 cifre. La
nivel global, din interpretarea rezultatelor obținute reiese următorul lucru: creșterea
productivității cu 1% duce la creșterea salariului mediu cu doar 0.27%. Cel mai mare impact
191
al productivității muncii asupra salariului mediu se înregistrează în cazul companiilor mari, cu
un coeficient de senzitivitate de 0.6, urmat de mijlocii, mici și microîntreprinderi.
Modelul estimat la nivel de diviziuni CAEN arată o mare variație a corelației dintre
productivitatea muncii și salariul mediu.
Astfel, cea mai mare corelație se manifestă pentru următoarele diviziuni:
Fabricarea altor mijloace de transport
Activități de posta si de curier
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor
Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice
Activități de servicii privind forța de munca
Activități de asistenta sociala, fără cazare
Activități juridice si de contabilitate
Activități asociative diverse
Transporturi aeriene
Restaurante si alte activități de servicii de alimentație
Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie
Activități si servicii de decontaminare
Activități ale gospodăriilor private in calitate de angajator de personal casnic
Activități de servicii in tehnologia informației.
Cea mai slabă corelație dintre productivitatea muncii și salariul mediu este prezentă la
nivelul următoarelor diviziuni CAEN:
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu excepția mobilei;
fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale împletite
Agricultura, vânătoare si servicii anexe
Colectarea, tratarea si eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a
materialelor reciclabile
Alte activități extractive
Extracția petrolului brut si a gazelor naturale
Pescuitul si acvacultura
Extracția cărbunelui superior si inferior
Activități de asigurări, reasigurări si ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din
sistemul public de asigurări sociale)
Fabricarea produselor din tutun
Extracția minereurilor metalifere.
SECȚIUNE III :Analiza impactului salariului minim asupra variabilelor macro-
economice
Literatura de specialitate cu privire la impactul salariului minim asupra pieţei muncii indică un
efect diferenţiat al salariului minim asupra ocupării în funcţie de diverse grupe de vârstă şi
sexe. Unul dintre primele rezultate a fost prezentat de către economiştii americani Neumark
şi Wascher în 1992, care au obţinut că o creştere de 10% a salariului minim generează cu
192
întârziere o reducere de 1% - 2% a ocupării forţei de muncă tinere. Un studiu similar a fost
făcut de Kan şi Sharir, care au indicat un efect negativ al salariului minim, în special în rândul
bărbaţilor din ecuaţia ofertei de forţă de muncă, dar şi un efect surprinzător nesemnificativ
asupra ocupării pentru primele două grupe de vârstă.
Studiul Sarei Lemos din anul 2005 a sugerat o nouă modalitate de abordare a problematicii
salariului minim pe piaţa forţei de muncă, prin studierea impactului simultan al salariului
minim asupra ocupării, salariilor şi preţurilor. Bewley şi Wilkinson (2015) au investigat
efectele modificării salariului minim asupra ocupării persoanelor cu salarii mici ȋn perioada de
criză economică ajungând la concluzia că salariul minim a dus la creşterea cȃştigurilor
angajaţilor cu salarii mici şi la creşterea costurilor angajatorilor.
Analiza econometrică pe datele din România a relației dintre salariul minim și câștigul
salarial mediu a arătat faptul că salariul minim are un impact pozitiv și destul de puternic
asupra cȃştigului salarial mediu brut real, astfel că salariul minim este ȋntr-adevăr un
determinant important al creşterii salariale. Alte variabile macroeconomice ce influențează
câștigul salarial mediu brut real sunt productivitatea orară a muncii (impact pozitiv) și rata
șomajului (impact negativ).
Analiza interdependenței salariu minim-productivitatea muncii a indicat că pe
perioada 2000-2016 salariul minim real a crescut într-un ritm mult mai accelerat decât
productivitatea orară a muncii. Modelul econometric realizat, deși explică doar ȋn proporţie de
16% variaţia productivităţii muncii, arată că salariul minim are un impact negativ asupra
productivității orare a muncii indicând faptul că o creştere a costurilor determinată de
creşterea salariului minim nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă,
productivitatea scade.
Aprofundarea analizei pieței forței de muncă pe latura cererii (rata de ocupare),
respectiv pe latura ofertei (rata de activitate), prin segmentarea acestora pe trei grupe de
vârstă și pe sexe, relevă o diminuare a influenței salariului minim și alte corelații interesante
între variabile explicative selectate, pe măsura creșterii vârstei forței de muncă. Astfel, atât
pe cererea cât și pe oferta de muncă există un efect inerțial autoregresiv pe toate
segmentele de vârsă și sex. Singurul factor care influențează semnificativ cererea și oferta
de muncă, în afară de nivelul salariului minim, este output-ul. Există diferențieri și în privința
impactului creșterii salariului minim pe segmentele masculin și feminin din toate categoriile
de vârstă. Ocuparea în rândul bărbaților din grupa 15-19 ani este imfluențată mai puternic de
creșterea salariului minim decât a femeilor din același segment de vârstă, în schimb pe
categoria de peste 25 de ani cele mai afectate se dovedesc a fi femeile.
Influența negativă a sporului salariului minim real asupra ofertei de muncă (populația
activă) poate părea paradoxală, dar dacă avem în vedere că salariul minim influențează
193
negativ ocuparea, putem spune că acest lucru atrage o influență negativă și asupra
populației active.
Modelarea econometrică a factorilor de influență ai indicelui prețurilor de consum a
relevat faptul că, în România, evoluția prețurilor depinde de așteptările agenților economici,
care țin cont de evoluțiile anterioare ale prețurilor atunci când iau decizii economice. Pe de
altă parte interpretarea influenţei factorilor asupra preţurilor bunurilor de consum trebuie să
ţină seama de contextul deflaționist din ultima perioadă din ţara noastră. Salariul minim şi
productivitatea muncii au o influenţă redusă asupra preţurilor bunurilor de consum.
194
Bibliografie selectivă
1. Aparaschivei, L., Andreica M.E., Cristescu, A., Cataniciu, N. (2011) „The Romanian
labour supply and demand: Analysis on sex and age sub-groups”, International Journal of
Mathematical Models And Methods In Applied Sciences, Issue 2, Volume 5, pg. 272- 279
2. Bewley şi Wilkinson (2015), The impact of the national minimum wage on employment
and hours, National institute for Economic and Social Research
3. Betcherman, G. (2012). Labor market institutions: A review of the literature. World
Bank Policy Research Working Paper, (6276).
4. Brown, Charles, Curtis Gilroy, and Andrew Kohen(1983). “The Effect of the Minimum
Wage on Employment and Unemployment.” Journal of Human Resources. 18 (1): 3-31.
5. Brown, Charles(1999). “Minimum Wages, Employment, and the Distribution of Income.”
in Orley Ashenfelter and David Card (eds.). Handbook of Labor Economics. Vol. 3B.
Amsterdam: Elsevier. 2101-2163.
6. Brown, C. (1999). Minimum wages, employment, and the distribution of income.
Handbook of labor economics, 3, 2101-2163.
7. Brown, C., Gilroy, C., Kohen, A. (1982). The Effect of The Minimum Wage on
Employment and Unemployment. Journal of Economic Literature, 20(2), 487-528.
8. Bullock A, Hughes A and Wilkinson F (2001) The Impact of the National Minimum
Wage on Small and Medium Sized Businesses in the Cleaning and Security Sectors,
Cambridge: Centre for Business Research.
9. Carneiro, Francisco (2004). Are Minimum Wages to Blame for Informality in the Labour
Market? Empirica, 31(4): 295-306.
10. Card, David; Krueger, Alan B. (1995). Myth and Measurement: The New Economics
of the Minimum Wage. Princeton University Press. pp. 1; 6–7.
11. Card, D., & Krueger, A. B. (1995). Time-series minimum-wage studies: a meta-
analysis. The American Economic Review, 85(2), 238-243.
12. Card, D., & Krueger, A. B. (2000). Minimum wages and employment: a case study of
the fast-food industry in New Jersey and Pennsylvania: reply. The American Economic
Review, 90(5), 1397-1420.
13. Davidescu(Alexandru) Adriana AnaMaria, Cuantificarea și analiza interacțiunilor
dintre economia informală și economia oficială a României, Ed.ASE, București, 2015, Nr. de
pag. 137, ISBN 978-606-505-958-0.
14. Dell’Anno, R. (2003), ‘Estimating the shadow economy in Italy: a structural equation
approach’, Working Paper 2003–7, Department of Economics, University of Aarhus.
15. Dell’Anno, R., Gómez-Antonio, M., & Pardo, A. (2007). The shadow economy in three
Mediterranean countries: France, Spain and Greece. A MIMIC approach. Empirical
Economics, 33(1), 51-84.
16. Dell’Anno, R. (2007). The shadow economy in Portugal: an analysis with the MIMIC
approach. Applied Economics Journal, 10(2), 253-277.
17. Dell’Anno, R., Solomon, O.H. (2007). Shadow economy and unemployment rate in
USA: is there a structural relationship? An empirical analysis, Applied Economics, 1-19.
18. Dickens, R., Machin, S., & Manning, A. (1999). The effects of minimum wages on
employment: Theory and evidence from Britain. Journal of Labor Economics, 17(1), 1-22.
195
19. Dittrich, M., Knabey, A., Leipold, K. (2014), Spillover Effects of Minimum Wages in
Experimental Wage Negotiations, CESifo Economic Studies, Vol. 60, 4, pp. 80–804,
doi:10.1093/cesifo/ifu034
20. Dolado, J., Kramarz, F., Machin, S., Manning, A., Margolis, D., Teulings, C. (1996).
The economic impact of minimum wages in Europe. Economic policy, 319-372.
21. Fajnzylber, P.(2001). “Minimum Wage Effects throughout the Wage Distribution:
Evidence from Brazil’s Formal and Informal Sectors.” Working Paper Series 151, Centro de
Desenvolvimento e Planejamento Regional, Belo Horizonte, Brazil.
22. Fialová, K., & Schneider, O. (2011). Labor institutions and their impact on shadow
economies in Europe. World Bank Policy Research Working Paper Series, Vol.
23. Freeman, Richard B. (1993). “Labor Market Institutions and Policies: Help or
Hindrance to Economic Development?” Proceedings of the World Bank Annual Conference
on Development Economics 1992. Washington, DC: The World Bank.
24. Freeman, Richard B. (2010). “Labor Regulations, Unions, and Social Protection in
Developing Countries: Market Distortions or Efficient Institutions?” in Dani Rodrik and Mark
R. Rosenzweig (eds.). Handbook of Development Economics. Vol. 5. Amsterdam: Elsevier.
4657-4702.
25. Freeman, R.B. (1996). The minimum wage as a redistributive tool. The Economic
Journal, 106(436), 639-649
26. Giles, D.E.A., Tedds, L.M. (2002). Taxes and the Canadian Underground Economy,
Canadian Tax paper n.106. Canadian Tax Foundation. Canada: Toronto.
27. Glenn, K. (2003) Washington State Employment Security Department, “Minimum
Wage Workers in Washington State,” Washington State Labor Market and Economic Report,
p. 93.
28. Hazans, M. (2011). Informal workers across Europe: Evidence from 30 European
countries. World Bank Policy Research Working Paper, (5912).
29. Hohberg, M., & Lay, J. (2015). The impact of minimum wages on informal and formal
labor market outcomes: evidence from Indonesia. IZA Journal of Labor & Development, 4(1),
1.
30. Johansen, S.(1991). “Estimation and Hypothesis Testing of Cointegration Vectors in
Gaussian Vector Autoregressive Models,” Econometrica, 59, 1551–1580.
31. Kan, J., Sharir, S. (1996), Minimum-Wage and Probability-Of-Getting-A-Job Effects in
a Simultaneous Equations Model of Employment and Participation: Canada 1975-1991, The
Canadian Journal of Economics Vol. 29, Special Issue: Part 1
32. Kampelmann, Garnero and Rycx (2013), Minimum wages in Europe: does the
diversity of systems lead to a diversity of outcomes?,ETUI
33. Karel Fric, Statutory minumum wages in the EU 2016, Eurofound, 2016
34. Karel Fric(2016), Statutory minimum wages in the EU 2016, EurWork,
http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/working-conditions-industrial-
relations/statutory-minimum-wages-in-the-eu-2016
196
35. Khamis, M. (2013). Does the minimum wage have a higher impact on the informal
than on the formal labour market? Evidence from quasi-experiments.Applied
Economics, 45(4), 477-495.
36. Krstić, G., & Schneider, F(2014). Formalizing the Shadow Economy in Serbia, ISBN
978-3-319-13436-9, Springer Cham Heidelberg New York Dordrecht London.
37. Laporšek, S., Vodopivec, M., Vodopivec, M. (2015) The Employment and Wage
Spillover Effects of Slovenia’s 2010 Minimum Wage Increase, online: http://www.parthen-
impact.com/parthenuploads/78/2015/add_1_258669_qSUgcPc03M.pdf
38. Lemos, S. (2005), Minimum Wage Effects on Wages, Employment and Prices:
Implications for Poverty Alleviation in Brazil, University of Leicester,
39. Lemos, Sara(2004). “The Effects of the Minimum Wage in the Formal and Informal
Sectors in Brazil.” IZA Discussion Paper No. 1089. Bonn.
40. Manning, A. (1995). How do we know that real wages are too high?. The Quarterly
Journal of Economics, 110(4), 1111-1125. Machin, Stephen and Manning, Alan(1994). "The
Effects of the Minimum Wages on Wage Dispersion and Employment: Evidence from the
U.K. Wage Councils." Industrial and Labor Relations Review, January 1994, 47(2), pp. 319-
29.
41. Magruder, Jeremy R. (2013) Can Minimum Wages Cause a Big Push? Evidence from
Indonesia. Journal of Development Economics, 100(1): 48-62.
42. Maloney, W., & Mendez, J. (2004). Measuring the impact of minimum wages.
Evidence from Latin America. In Law and Employment: Lessons from Latin America and the
Caribbean (pp. 109-130). University of Chicago Press.
43. Manning, A. (1994): "Labour Markets with Company Wage Policies," London School
of Economics Centre for Economic Performance Discussion Paper., 214.
44. Mcintyre, F. (2002): "How Does the Minimum Wage Affect Market Informality in
Brazil," Unpublished Paper.
45. Muravyev, A., & Oshchepkov, A. Y. (2013). Minimum wages and labor market
outcomes: evidence from the emerging economy of Russia. Higher School of Economics
Research Paper No. WP BRP, 29.
46. Neri, M. (1997): "A Efetividade Do Salario Minimo No Brasil: Pobreza, Efeito-Farol E
Padroes Regionais," Unpublished Paper.
47. Neumark, D., Schweitzer, M., & Wascher, W. (2000). The effects of minimum wages
throughout the wage distribution (No. w7519). National bureau of economic research.
48. Neumark, D., & Wascher, W. (1992). Employment effects of minimum and
subminimum wages: panel data on state minimum wage laws. Industrial & Labor Relations
Review, 46(1), 55-81.
49. Neumark, D., Wascher, W. (2003). Minimum Wages, Labor Market Institutions, and
Youth Employment: A Cross-National Analysis, Federal Reserve Finance and Economics
Discussion Paper Series, No. 23/2003
50. Neumark, D. and Wascher, W. (2008). Minimum Wages., MIT Press: Cambridge, MA.
51. Neumark, D., Wascher, W., (1992), Employment Effects of Minimum and
Subminimum Wages: Panel Data on State Minimum Wage Laws, Industrial and Labor
Relations Review, Vol. 46, Nr. 1,
52. Packard, T. G., Koettl, J., & Montenegro, C. (2012). In from the Shadow: Integrating
Europe's Informal Labor. World Bank Publications.
197
53. Popescu, M.E., Stanilă, L., Cristescu, A. (2015) A gender analysis of the minimum
wage effects upon employment in Romania, Proceedings of the IE 2015 International
Conference, pp. 444-449, ISSN 2284-7472
54. Rani, U., Ranjbar, S. (2015) Impact of Minimum wages on wage quantiles: Evidence
from developing countries, online:
55. Razmi, M. J., Falahi, M. A., & Montazeri, S. (2013). Institutional Quality and
Underground Economy of 51 OIC Member Countries. Universal Journal of Management and
Social Sciences, 3.
56. www.rdw2015.org/uploads/submission/full_paper/376/wagedist_uma.pdf
57. Schaafsma, J., Walsh, W. D., (1983) Employment and Labour Supply Effects of the
Minimum Wage: Some Pooled Time-Series Estimates from Canadian Provincial Data, The
Canadian Journal of Economics / Revue canadienne d'Economique, Vol. 16, No.1
58. Schneider, F. (2005). Shadow economies around the world: what do we really know?.
European Journal of Political Economy, 21(3), 598-642.
59. Schneider, F., Buehn, A., & Montenegro, C. E. (2010). New estimates for the shadow
economies all over the world. International Economic Journal, 24(4), 443-461.
60. Sidney Webb, The Economic Theory of a Legal Minimum Wage, Journal of Political
Economy, Vol. 20, No. 10 (Dec., 1912), pp. 973-998, The University of Chicago Press,
https://archive.org/stream/jstor-1820545/1820545_djvu.txt
61. Stanilă L., Cristescu, A., Popescu, M.E. (2015) The Effects of Minimum Wage upon
Earnings On European Labour Markets, Proceedings of The 25th International Business
Information Management Association Conference, May 7-8, 2015, Amsterdam, Netherlands,
pp.910-917
62. Stewart, M. B. (2011), Quantile estimates of counterfactual distribution shifts and the
impact of minimum wage increases on the wage distribution, Warwick Economic Research
Papers, nr. 958
63. Teulings, C. N. (2003). The contribution of minimum wages to increasing wage
inequality. The Economic Journal, 113(490), 801-833.
64. Tito Boeri, Jan van Ours (2008) The economics of Imperfect Labor Markets,
65. EUROSTAT, OECD
66. http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_ro.htm
67. http://www.wageindicator.org/main/salary/minimum-wage/ireland
68. Zipperer, B (2016), Credible research designs for minimum wage studies, Institute for
Research on Labor and Employment.
69. *** EurWORK Network of European correspondents,
http://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/articles/working-conditions-industrial-
relations/statutory-minimum-wages-in-the-eu-2016
70. *** ILO, World employment report 2004-05. Employment, productivity and poverty
reduction, 2004.http://www.ilo.org/global/publications/ilo-bookstore/order-
online/books/WCMS_PUBL_9221148130_EN/lang--en/index.htm
71. *** Tempo database, National Institute of Statistics
72. *** Monthly Bulletins of National Bank of Romania, 2000-2015,
www.bnr.ro
73. *** Quarterly National Accounts database, Eurostat.
198
74. *** Quarterly Labor Force Survey database, Eurostat.
75. *** Quarterly Government Finance Statistics database,
Eurostat.
76. *** Quarterly Monetary and Financial Statistics database,
Eurostat.
77. *** Employment and Unemployment database, Eurostat.
78. *** Earnings Database, Eurostat
79. *** Ministerul Muncii, www.mmuncii.ro
80. *** Eviews 8.1 software
81. *** Stata 13 software