reactorul epr

7/30/2019 Reactorul EPR

1/15

1.

EP bazat p

EP

Power

astfel la

Co

propus

Introdu

este un r experient

este desc

Generation

minim ris

parativ cu

sa urmarea

sa reduca f

sa reduca f

sa diminue

sa protejez

sa obtina u

Eta e

ere

actor cu adobandita

ndentul e

Division,

urile legat

generatiile

ca urmatoa

ecventa de

ecventa eli

e efectele

sistemele

factor de

le de de

a sub presin cursul a

olutiv al F

fapt pentru

de proiect

PWR aflat

rele obiecti

defectare a

erarilor m

ccidentelo

mportante

isponibilit

voltare

une de geilor de op

ramatome

care tehn

re, autoriz

in exploat

ve:

zonei acti

ajore de pr

severe;

de evenim

ate imbuna

a desi

era ia a IIrare al celo

4 i al re

logia folo

are, execu i

are pe plan

e;

duse radio

nte externe

atit (peste

ului EP

-a, designrlalte LW

ctoarelor

ita este de

e i func io

mondial, c

ctive;

;

0%);

R

l revolutio-uri din lu

ONVOI

ja testata r

nare.

onceptul E

1

ar fiinde.

Siemens

educand

R si-a

E

Figura 1

PR


2/15

2

sa eficientizeze consumul de combustibil pe MWh produs; sa reduca generarea actinidelor cu durata lunga de viata pe MWh, prin imbunatatirea

managmentului combustibilului;

sa ofere zonei active posibilitatea de a folosi combustibil MOX 1 in proportie de 50%

pentru a participa la procesul de reciclare a plutoniului.

EPR este proiectat pentru a avea o durata de viata de 60 de ani, pentru a reduce

consumul de combustibil si cantitatea de deseuri produse per unitatea de energie generata,

contribuind astfel la sustenabilitate pe termen lung.

Avantaje economice:

costul investitiei si opererarii sunt compensate de o putere mare produsa dimensiunile mari ale zonei active cu o densitate mica de putere prevede o utilizare

eficienta a combustibilului

presiunea ridicata a aburului duce la o eficienta net ridicata factorul de disponibilitate este asigurat de folosirea unei tehnologii testate si a

caracteristicilor de proiectare KONVOI ce permite perioate mai scurte de outages

In prezent, patru unita i sunt in construc ie in intreaga lume, iar in Marea Britanie i

Statele Unite aprobarea este in curs de certificare.

Aceste unita i sunt:

- Flamanville 3 in Fran a de catre EDF

- Olkiluoto 3 in Finlanda de catre Areva

- Taishan 1 si 2 in provincia Guangdong, China de catre Taishan Nuclear Power, cu

EDF care de ine un pachet de ac iuni de 30%.

Dintre acestea, Finlanda i Fran a se confrunta cu intarzieri costisitoare de construc ie, in

timp ce in China lucrarile sunt conform planificarilor, chiar cu un pas inainte.

Datorita faptului ca prezinta certe avantaje, proiectul EPR este vazut ca principala solutie pentru inlocuirea vechilor generatii de reactoare aflate inca in exploatare in Regatul Unit al Marii

1 Aducand diverse modificari unitatii se poate ajunge la un procentaj de 100% combustibil MOX in zona activa


3/15

Britanii siin Statele

At

2.

2.1

Sol

faca fat

avioane.

Astales sol

Nuclear

rezervoa

o alternativnite ale A

t in Marea

Prezent

Schema

tiile folosit

intr-un mo

el pentru a atia utilizari

. Deaseme

rele de apa

a viabila aericii.

Britanie, c

rea pro

mplasa

pentru am

d exception

sigura un gi unui radie

ea s-a mics

u fost ampl

roiectului

t si in SUA

ectului

entului

lasarea cla

l la eveni

ad ridicat dr comun, d

orat inaltim

sate la cote

AP1400, p

proiectul

irilor pe a

ente extern

soliditate antr-un strat

ea Cladirii

cat mai joas

opus pentr

ste in curs

plasament,

si in speci

instalatiilor subtire de

eactorului,

e posibil.

solutiona

de licentier

la CNE EP

l la cutrem

in cazul cueton armat

iar compon

ea aceleasi

e.

, permit a

ure si la pra

remurelor , pentru toa

entele foart

Amplasam

3

probleme

esteia sa

busiri de

ajore s-ata Insula

grele si

Figura 1

ntul EPR


4/15

4

Pentru a avea o comportare cat mai sigura in cazul prabusirilor de avioane, Cladirea Reactorului,

cea pentru combustibil si doua din Cladirile de Securitate sunt protejate cu o manta din beton

comprimat.

Celelalte doua Cladiri de Securitate sunt protejate printr-o separare geografica. Similar si cele

doua cladiri ale grupurilor Diesel sunt separate geografic pentru a se elimina posibilitatea avarierii

ambelor cladiri Diesel in cazul unei prabusiri de avion.

Cladirea Reactorului este pozitionata in centrul Insulei Nucleare, ingloband

componentele principale ale Sistemului Nuclear de Producere a Aburului(NSSS-Nuclear

Steam Supply System). Functia sa principala este de a preveni, in orice conditii, eliberarea de

materiale radioactive in mediu inconjurator. Prima anvelopa este formata dintr-un cilindru

interior din beton precomprimat prevazut cu o captuseala metalica, inconjurata apoi de o

manta exterioara din beton armat, care reprezinta cea de-a doua anvelopa. Componentelesistemului primar sunt pozitionate in zone protejate in interiorul cladirii.

Cladirea Combustibilului, situata pe aceasi fundatie ca si Cladirea Reactorului si

Cladirea Sistemelor de Securitate. Ea gazduieste o piscina intermediara de stocare a

combustibilului proaspat si a combustibilului uzat, precum si echipamentele asociate pentru

manipularea acestuia.

Cladirile Sistemelor de Securitate contin sisteme esentiale de securitate, si sistemele

suport ale acestora. Sistemele de securitate sunt impartite in patru circuite, fiecare circuit se

afla intr-una din cele patru Cladiri ale Sistemelor de Securitate.

In Cladirile Generatoarelor Diesel se regasesc patru generatoare diesel de urgenta si

sistemele lor suport, folosite pentru alimentarea cu energie a sistemelor de securitate in

momentul pierderii totale a alimentarii cu energie electrice.

Cladirea Auxiliarelor Nucleare este construita pe alta fundatie fata de Cladirea

Reactorului. Toate eliberarile de aer din zonele controlate radiologic sunt deviate, colectate si

controlate in incinta cladirii inainte de a fi evacuate pe cos.

Cladirea Deseurilor este folosita pentru colectarea, stocarea, tratare si eliminarea

deseurilor radioactive lichide si solide.

Cladirea Turbinei cuprinde componentele sistemului secundar ( abur-condensat-apa de

alimentare) si agregatul turbo-generator. Cladirea este independenta de Insula Nucleara astfel

incat accidentele din interiorul acesteia sa ramana izolate.


5/15

5

2.2 Principalele componente ale unei unitati EPR In Cladirea Reactorului sunt inglobate principalele componente ale sistemului de

producere si transport al caldurii:

Vasul de presiune al reactorului este situat in centrul Cladirii Reactorului si contine

zona activa cu ansamblurile combustibile. Este alcatuit din doua parti principale: corpul

inferior al vasului de presiune si corpul superior de inchidere(sau capacul reactorului ).

Corpul inferior este format din doua carcase principale, un inel de tranzitie si un capac

inferior. Acestea sunt ansamblate printr-un cordon circumferential de sudura. Pe interiorul

inelului de tranzitie sunt sudate opt ghidaje radiale care pot limita consecintele unui accident

postulat, asigurand un suport suplimentar mecanismelor interne ale Vasului de Presiune.

Capacul vasului de presiune este de forma semisferica si este fixat printr-un ansamblu

de fixare format din piulite,suruburi si garnituri. Este prevazut cu penetratii pentru

mecanismele de control si instrumentatie:

89 de penetratii pentru mecanismele de actionare a barelor de control (CRDM); 16 penetratii pentru instrumentatia zonei active ( din care 12 canale de masura

neutronica si termica, 4 pentru masurarea nivelului de apa din zona activa);

un adaptor special pentru masurarea temperaturii capacului vasului de presiune; o conducta de ventilatie.


6/15

Put

Pre

Te

Te

Lu

De

Nu

Zo

avand

tuburi

re termica

iune nomi

peratura d

peratura d

gimea ans

sitatea lini

arul de an

a activa es

forma unei

e de ghida

ala

e intrare

e iesire

mblului de

ra medie d

sambluri c

e alcatuita

casete pat

e. Creioan

combustib

e putere

mbustibile

din 241 de

atice cu o r

le de comb

l

elemente c

etea de 17x

ustibil au i

mbustibile

17, din car

compene

4500MWt

155 bar

295.6 C

328.2 C

4200 mm

156.1 W/c

241

Carac

. Fiecare el

24 de poz

ta pastile

Vasul de

eristicile zo

ement com

itii sunt oc

e dioxid de6

Figura 2

Presiune

Tabelul 1

ei active

ustibil

pate de


7/15

urani

zircon

Uti

diferit

pana l

Retea

Numa

Numa

Grad d

Diame

Grosi

Materi

compo

compo

- ca

co

a re

(cu imboga

iu(M5).

lizarea unu

a duce la c

a 24 de lun

ansamblu co

de creioan

de tuburi d

e ardere

trul exterior

ea tecii

alul tecii

Sistemul

Componen

combustibi

Astfel in ac

entele sist

ente ale C

Alte comp

alul de tra

bustibil si

actorului).

tire de pan

i managem

resterea du

.

mbustibil

de combus

e ghidaj/ans

al creionulu

C

de manip

ele sistem

.

easta cladi

mului de r

CS.

nente ale s

sfer comb

iceversa (

la 5%), in

ent de mani

atei ciclul

tbil/ansamb

amblu

i

racteristicil

lare a com

lui de mani

e se afla pi

cire a pisc

stemului d

stibil dins

anal este i

troduse int

pulare a co

i de comb

1

lu

>700

9.

0.

Zirca

e elementul

ustibilului

pulare co

scina pentr

inei de co

manipula

re cladirea

chis la am

-un tub eta

mbustibilul

stibil de

7x17

65

24

0 MWz/t

mm

7 mm

lloy M5

Tabelul

i combusti

bustibil se

combusti

bustibil, a

e combusti

reactorulu

ele capete

s executat

ui cu patru

2

il

Ca

afla in Cla

ilul uzat c

celui de ex

bil sunt:

spre cladi

n timpul f

dintr-un al

zone cu im

Figura

seta combu

irea pentru

re are dou

traboratare

ea pentru

nctionarii

7

aj de

bogatire

stibil EPR

zone si

si unele

ormale


8/15

8

- dispozitivul (cusca)de manipulare a combustibilului impreuna cu mecanismele asociate

de manipulare. Pe perioada de functionare a reactorului aceasta se afla depozitata intr-un put

special.

- dispozitivele de depozitare si control combustibil proaspat.

Sistemul primar de racire consta din patru bucle, fiecare bucla constand dintr-un

generator de abur , o pompa de circulatie si conductele de legatura. Deasemenea sistemul are

si un presurizor care este conectat la una dintre bucle.

In fiecare din cele patru bucle agentul de racire iese din vasul reactorului printr-un stut

de iesire si intra in generatorul de abur unde transfera caldura apei de alimentare de pe partea

secundara a acestuia, dupa care este aspirat de pompa de circulatie agent primar (pompa

primara) care il refuleaza apoi pentru a intra in vasul reactorului printr-unul din stuturile de

intrare. In vasul reactorului este dirijat spre partea inferioara a zonei active, prin spatiul dintre

aceasta si peretele interior al vasului, dupa care agentul de racire urca spre partea superioara a

vasului printre ansamblele barelor de combustibil de la care preia caldura rezultata in urma

procesului de fisiune.

Presurizorul, in timpul functionarii normale, are rolul de a mentine in mod automat

presiunea din circuitul primar intre limitele stabilite.

La EPR principalele componente ale sistemului primar, vasul reactorului, generatorii

de abur si presurizorul au dimensiuni mai mari decat la proiectele precedente, acest lucru fiind

un beneficiu datorita cresterii volumului de agent de racire.

Aceasta crestere a volumului de agent de racire este benefica deoarece:

- asigura un volum mai mare de apa deasupra zonei active, micsorand riscul ca aceasta

sa ramana neinundata in cazul unui accident de pierdere a agentului de racire,

- asigura racirea zonei active pentru o perioada determinata in cazul nefunctionarii

sistemului de evacuare a caldurii reziduale ,

- aplatizeaza variatiile bruste de temperatura si presiune din timpul regimurilor

tranzitorii normale si anormale, permitand astfel o crestere a intervalului de interventie in

cazul unui accident si o crestere a duratei de viata a echipamentelor.

Volumul mai mare a partii secundare a generatorului de abur conduce la un volum mai

mare de apa de alimentare si de abur, lucru care are urmatoarele avantaje:

- in timpul functionarii normale aplatizeaza variatiile bruste din timpul regimurilor

tranzitorii,


9/15

reduca

- i

gener

setare

decla

datori

pierde

putin

interv

d astfel ris

ceea ce pri

torului de

corespunza

sare a siste

a volumul

ri totale a a

0 de minu

ni cu alte

ul unei de

veste scen

bur, volu

toare a ar

mului de i

i marit de

pei de alim

e, timp su f

asuri com

lansari nep

riile privin

ul mai mar

aturilor de

jectie de se

pa de pe p

entare a ge

cient pentr

ensatoare.

lanificate a

d interventi

e de abur d

descarcare

curitate pr

rtea secun

eratorului

a gasi alt

reactorului

ile in cazul

in generato

a generator

vine evac

ara a gene

de abur, du

sursa de a

,

ruperii un

ului de ab

ului de abu

area apei i

atorului de

ata de "dr

imentare c

i tub al

r impreun

r peste val

afara anv

abur, in ca

-out" este

apa sau p

Generatoru

9

cu o

area de

lopei,

zul unei

e cel

ntru a

Figura 4 de abur


10/15

10

Suprafata de schimb de caldura 7960 m 2

Presiunea de proiectare pe partea primara 176 bar

Temperatura de proiectare pe partea primara 351 0C

Presiunea de proiectare pe partea secundara 100 bar

Presiunea de saturatie in conditii normale 78 bar

Presiunea aburului principal in conditii de standby la cald 90 bar Temperatura de proiectare pe partea secundara 311 0C

Temperatura apei de alimentare 230 0C

Debit abur in conditii nominale 2554 kg/s

Temperatura de iesire abur 293 0C

Umiditate abur principal 0,1%

Diametru exterior/grosime teava fascicul 19,05/1,09 mm

Numar de tevi 5980

Pas retea triunghiulara placa de baza 27,43 mm

Inaltimea generatorului de abur 23 m

Greutatea generatorului de abur 500 tTabelul 3

Caracteristici ale generatorului de abur

Presurizorul de la EPR este de forma cilindrica avand cele doua capete de forma

semisferica. Este executat din otel carbon fiind placat pe interior cu otel inoxidabil austenitic.

Sistemul de stropire al presurizorului consta din trei duze de stropire, sudate de partea

cilindrica superioara a acestuia. Doua din acestea sunt pentru conductele principale de stropire

care sunt legate la zonele reci ale circuituluiiar iar a treia duza este pentru o conducta de

stropire auxiliara pentru sistemul de control chimic si volum al agentului primar - CVCS.

incalzitorii presurizorului sunt de forma unor bare electrice de incalzire care sunt fixate

vertical la partea inferioara a presurizorului.

La partea superioara a presurizorului sunt prevazute patru stuturi din care trei sunt

pentru armaturile de descarcare si unul pentru conducta de la sistemul de depresurizare in caz

de accident sever.

Presurizorul este legat la circuitul primar printr-o conducta legata la un stut situat la partea inferioara a acestuia.


11/15

11

2.3 Sisteme de securitate

Sistemele speciale de securitate nucleare ale EPR sunt:

- Sistemul de injectie de securitate- SIS / Sistemul de evacuare a caldurii reziduale - RHRS

- Sistemul de evacuare a caldurii din anvelopa -CHRS.

- Sistemul de extraborare -EBS

- Sistemul de alimentare cu apa la avarie -EFWS (Emergency Feed Water System)

SIS / RHRS realizeaza racirea in conditii normale de oprire a reactorului precum si

injectia cu apa la avarie si recircularea acesteia pentru a mentine inventarul de agent de racire

a zonei active si de a evacua caldura reziduala dupa LOCA. De semenea SIS / RHRS mentine

inventarul de agent de racire si dupa MSLB. -SIS / RHRS este compus din:

- sistemul de injectie de securitate de medie presiune (MHSIS - Medium Head Safety

Injection System) care are 4 circuite independente;

- acumulatori;

- sistemul de injectie de securitate de joasa presiune / de evacuare a caldurii reziduale

(LHSI/RHR-System Low Head Safety Injection/Residual Heat Removal System) cu 4 circuite

independente; -Rezervorul interior de stocare apa pentru reincarcare - IRWST In timpul

functionarii normale SIS/RHRS asigura evacuarea caldurii din RCS atunci cand transferul de

caldura prin GA nu mai este suficient de activ, adica cand temperatura din RCS este mai mica

de 120C. In aceasta situatie pompele circuitelor LHSI/RHR aspira din zona calda a RCS si

refuleaza prin intermediul schimbatoarelor de caldura LHSI/RHR inapoi in RCS, in zona rece

a acestuia.

In timpul opririi, pompele LHSI/RHR sunt folosite pentru evacuarea caldurii, pompele

MHSI ramanand disponibile pentru a alimenta cu apa de adaos in caz de LOCA.

De asemenea SIS/RHRS asigura evacuarea caldurii din RCS sau din piscina de

reincarcare catre sistemul de apa de racire a componentelor (CCWS-Component Cooling

Water System) in timpul opririi la rece sau in timpul perioadei de reincarcare cu combustibil,

atat timp cat ansamblele de combustibil sunt in incinta anvelopei primare.

In cazul unui accident asumat, impreuna cu CCWS si cu sistemul esential de apa de

serviciu (ESWS-Essential Service Water System), SIS/RHRS functioneaza in modul de

evacuare a caldurii mentinand temperatura din RCS la iesirea din reactor si in zona calda a

acestuia sub 180C.

Cele 4 circuite independente de SIS/RHRS sunt amplasate in compartimente diferite

din cadrul Cladirilor de Securitate. Fiecare circuit este conectat la o bucla dedicata a RCS si

Incalzitoare

Conexiune de prelevare a

probelor

Stut pentru suprapresiune


12/15

12

este proiectat sa asigure necesarul de apa injectata pentru a diminua conditiile din accident.

Acest lucru asigura simplificarea proiectului. De asemenea proiectul acestui sistem permite sa

se efectueze intretinerea preventiva sau reparatiile pe perioade mai lungi, chiar si in timpul

functionarii centralei, daca este vorba doar de unul din circuitele SIS/RHRS.

In situatia functionarii ca sistem special de securitate principala functia a SIS este de a

injecta apa dupa producerea unui accident de pierderea agentului de racire (Loss of Coolant

Accident). Deasemenea sistemul este activat in cazul ruperii unui tevi din GA sau a pierderii

agentului de racire secundar din GA.

MHSIS injecteaza apa in RCS atunci cind se atinge presiunea de 92 bar , mai mica

decat 100 bar, presiune la care declanseaza armaturile de descarcare de pe partea secundara la

ruperea unui tub a GA.

Acumulatorii si LHSIS injecteaza apa in RCS, in zona rece a acestuia, la o presiune de

45 bar pentru acumulatori, respectiv 21 bar pentru LHSIS

In cazul pierderii totale a tuturor circuitelor redundante ale SIS/RHRS , fiecare functie

a acestuia este preluata de alte sisteme tehnologice de proces, care se constituie ca rezerve a

acestuia, ca de exemplu sistemul golire si umplere a circuitului primar si CHRS.

IRWST este un rezervor care contine o mare cantitate de apa borata si care colecteaza

apa descarcata in anvelopa.

Functia sa principala este de a asigura necesarul de apa pentru SIS, CHRS si CVCS si

de a inunda compartimentul de colectare si respectiv de racire a zonei active topite.

El este amplasat in anvelopa, la partea inferioara a acesteia, sub planseul de

functionare, intre putul reactoruluisi anvelopa de protectie la proiectile ( anvelopa secundara).

In timpul unui accident postulat, continutul IRWST va fi racit de LHSIS.

Pentru a proteja pompele de la SIS, CHRS si CVCS sunt prevazute site de retinere a

reziduurilor care pot fi colectate in IRWST dupa colectarea apei scurse in anvelopa dupa un

accident.

Sistemul de extraborare (EBS) asigura boratarea agentului de racire din RCS la o

concentratie ridicata pentru a opri reactorul in caz de accident.

Sistemul nu indeplineste functii legate de procesul de functionare normala a centralei,

pompa sistemului fiind folosita pentru a se efectua testul de presiune a incintei sub presiune a

reactorului (RCPB - Reactor Coolant Pressure Boundary). Functiile principale indeplinite de

sistem sunt legate numai de manegementul situatiilor de functionare de avarie si de accident.


13/15

13

Sistemul de alimentare cu apa la avarie (EFWS) asigura necesarul de apa pentru a

mentine nivelul de apa din GA si pentru a evacua caldura in cazul pierderii apei de alimentare

a GA in urma unor regimuri tranzitorii anticipate si a unor conditii de accident.

Acest sistem asigura evacuarea caldurii din RCS, care inti este transferata agentului

de racire secundar din GA si apoi aburul rezultat este descarcat la condensator.

Pentru a micsora frecventa intrarilor in functiune a EFWS este prevazut un sistem de

alimentare cu apa a GA la porniri si la opriri ( SSS); SSS intra automat in functiune atunci

cnd scade nivelul in GA dupa declansarea reactorului, urmata de pierdera apei principale de

alimentare.

EFWS are patru circuite independente, izolate intre ele, fiind amplasat cte unul in

cele patru cladiri de securitate(CS). Fiecare din cele patru pompe ale sistemului au surse de

alimentare cu energie separate, si anume de la cte un grup Diesel la avarie.

Fiecare circuit are cte o pompa si cte un rezervor, cele patru rezervoare fiind legate

intre ele printr-un colector comun.

Sistemul de evacuare a caldurii din anvelopa (CHRS ) este folosit numai in caz de

accidente severe pentru a controla presiunea din anvelopa si pentru a realiza racirea pe termen

indelungat a zonei active topite (" corium") colectate in compartimentul de sub putul

reactorului din cladirea reactorului. Pentru realizarea acestei functii sistemul este proiectat cu

un circuit dublu de stropire, cu schimbatoare de cadura si surse de evacuare a caldurii

dedicate. Durata de functionare a acestui sistem trebuie sa fie de cel putin 12 ore, datorita

volumuli mare al anvelopei (aprox. 80 000 m 3).

Sisteme principale de apa de racire

CNE EPR are doua sisteme importante de apa de racire:

- sistemul de apa de racire a componentelor (CCWS ) si

- sistemul esential de apa de racire (ESWS )

CCWS transfera caldura de la sistemele cu functii de securitate si de la alte sisteme

auxiliare operationale, la sursa de evacuare a caldurii prin intermediul ESWS, in toate

regimurile normale de functionare. Astfel CCWS indeplineste urmatoarele functii de

securitate:

- transfera caldura de la SIS/RHRS la ESWS;

- transfera caldura de la sistemul de racire a piscinei pentru combustibilul ars la

ESWS pe toata perioada ct ansamblele de combustibil uzat sunt depozitate in aceasta;


14/15

14

- raceste barierele termice ale etansarilor pompelor primare;

- transfera caldura de la racitorii (chillerii) sistemului de incalzire, ventilatie si

conditionare a aerului (HVAC - Heating, Ventilation, Air Conditioning) din Cladirile

de securitate 2 si 3 si raceste CHRS prin doua circuite separate dedicate acestui lucru.

Sistemul este compus din patru circuite cte unul pentru fiecare din cele 4 Cladiri de

Securitate.

ESWS consta din patru cicuite separate, cu functii de securitate, care racesc

schimbatorii de caldura ai CCWS cu apa de la sursa de evacuare a caldurii, att in timpul

regimurilor de functionare normala si trazitorii dar si conditii de accident.

Acest sistem are si doua circuite separate, dedicate asigurarii racirii necesareameliorarii consecintelor accidentelor severe.

Componentele circuitelor sistemului sunt grupate doua cte doua in cladiri separate,astfel ca un eveniment intern care ar avaria unul din circuite sa nu-l afecteze si pe celalalt.

3. Concluziile Areva Majoritatea caracteristicilor sunt cele tipice pentru PWR-urile aflate in exploatare;

Caracteristici incluse pentru a ajuta cu:

- Imbunatatirea securitatii:

Cresterea redundantei si separarea; Reducere frecventei de defectare a zonei active;

Reducerea frecventei eliberarii masive de produse radioactive in mediu;

Reducerea scenariilor de accidente severe;

- Protejarea sistemelor principale impotriva evenimentelor externe:

Pericole aeriene;

Explozii exterioare;

Inundatii;

- Imbunatatirea factorului uman

- Reducerea costurilor de operare si mentenanta

Sisteme simplificate;

Mentenanta in timpul functionarii;

Utilizarea celei mai noi si testate tehnology;

Economia la scara.


15/15

15

Bibliografie

1. Ilie Prisecaru Note de curs

2. Design Features Unique to the U.S. EPR Technical Report http://wba.nrc.gov

3. Overview of the UK EPR GDA Submission - http://www.epr-reactor.co.uk

4. www.areva.com

5. Reactor Building And Associated Systems - http://wba.nrc.gov

reactorul epr

Documents