17

Războiul aerian deasupra României intra într-o nouă fază, luptele aeriene se desfășurau zilnic, mai ales în perioada ofen-sivei inamice asupra Bucureștiului. În încercarea noastră de a încetini ofensiva trupelor Puterilor Centrale, cu tot timpul ne-favorabil, misiunile de recunoaștere și bombardament în liniile inamice au continuat. Astfel, personalul navigant al Escadrilei Voisin, dotată cu cinci aparate de zbor, a executat, în perioa-da 28 octombrie/10 noiembrie – 30 octombrie/12 noiembrie 1916, șase misiuni aeriene în nordul Bulgariei: lt. aviator Paul Mumuianu, comandantul unității, a bombardat cu mult succes Rahova și satul Cibor Palanka, unde se aflau trupe inamice în staționare.

În ziua de 2/15 noiembrie 1916, bătălia din Valea Oltului a crescut în violență. Împreună cu ofensiva pe care generalul von Morgen a reluat-o la Câmpulung, luptele de la Olt s-au repercutat nefavorabil asupra bătăliei decisive ce începuse la Jiu. În această situație, M.C.G. Român a hotărât să pună la dis-poziția generalului Constantin Prezan, comandantul Grupului de armate vest și sud-vest, începând cu 2/15 noiembrie 1916, o escadrilă de bombardament ușor, dotată cu cinci aparate de zbor Farman 40 și trei avioane Nieuport XI Bébé, care să asi-gure protecția aparatelor Farman 40. La comanda unității a fost numit mr. aviator Gabriel Cochet, un pilot cu mare experi-ență de front. În timpul ofensivei generale a trupelor Puterilor Centrale pe Frontul de Sud, personalul navigant din Escadrila de Luptă a atacat avioanele germane care bombardau sudul țării și capitala, înregistrându-se numeroase confruntări între aviatorii noștri, aliații francezi și echipajele germane. Astfel, în ziua de 10/23 noiembrie 1916, un avion A.E.G. german a fost grav avariat deasupra Bucureștiului; în luptele aeriene desfășurate deasupra orașelor Oltenița și Ploiești, bombardi-erele inamice au fost alungate de echipajele româno-franceze.

După ocuparea Bucureștiului de trupele Puterilor Centrale, instituțiile civile, Parlamentul, armata și o bună parte din po-pulație s-au retras în Moldova, orașele Iași, Tecuci, Galați,

18

Bârlad și Botoșani devenind principalele centre aeriene ale Armatei Române. Aviația Puterilor Centrale și-a stabilit bazele la Giurgiu, Oltenița, Pipera, Băneasa, Buzău, Focșani, Brăila, iar în Dobrogea, la Constanța (hidroaviația), Tulcea, Isaccea, Hagilar.

Prin Ordinul M.C.G. Român din 17/30 decembrie 1916, grupurile de aviație au primit numele de „grupuri aeronauti-ce”, aceste mari unități cuprinzând escadrile de aviație, parcuri tehnice și companii de aerostație.15

Campania militară din 1916 a fost defavorabilă României, demonstrând slaba pregătire și dotare a armatei, iar greșelile de organizare au slăbit mult randamentul trupelor noastre.

15 Ibidem, fond M.C.G., ds. 176, f. 196.