Raw material1. Standing Bureau2. Committees3. Plenary session(legislative procedure)

Claudiu Săftoiu, validat din nou președinte al TVR. Printre planurile sale, mărirea taxei TV din 20131

“Parlamentarii s-au reunit marţi la ora 10:00 în şedinţă comună pentru a stabili noua conducere a TVR. Parlamentarii ar urma să facă numiri şi pentru CNA şi CNCD.

UPDATE 2: Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului l-a validat pe Claudiu Săftoiu în funcţia de preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv). În favoarea acestuia s-au exprimat 219 parlamentari, iar şapte voturi au fost împotrivă, din cele 226 de voturi exprimate. Votul a fost secret, cu bile.

Odată validat, Săftoiu a anunțat că printre planurile sale se numără indexarea taxei TV începând cu 1 ianuarie 2013, dar ea este condiţionată de restructurarea televiziunii române. "Fără restructurarea televiziunii române, fără să-i convingem pe cetăţenii de acasă care plătesc odată cu factura la curent electric şi taxa TV că la televiziunea română se va întâmpla ceea ce de 20 de ani nu s-a întâmplat, nu vom putea să emitem pretenţii niciunui român pentru majorarea taxei. Nu putem cere indexarea taxei tv fără să aducem un produs proaspăt, de calitate şi de încredere", a spus Săftoiu, conform Agepres. El a precizat că dacă s-ar dubla taxa tv ea ar fi ultima din punct de vedere al cuantumului taxelor similare percepute în Europa.

UPDATE 1: Deputatul PDL Petru Călian a anunţat retragerea parlamentarilor democrat-liberali de la votul privind numirea preşedintelui Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi de la cel pentru revocarea din funcţie a preşedintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Secretarul Camerei Deputaţilor, Georgian Pop a declarat că şedinţa comună de marţi a Parlamentului va avea pe ordinea de zi numirea lui Claudiu Săftoiu ca preşedinte al SRTV, dar şi numirea unor membri ai Agenţia Naţională de Reglementare a Energiei.

Şedinţa de plen reunit în care trebuia validat Claudiu Săftoiu în funţia de preşedinte director general al SRTv a fost suspendată, marţea trecută, din lipsă de cvorum.

Claudiu Săftoiu a fost ales, săptămâna trecută, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), urmând ca decizia să fie supusă votului plenului Parlamentului şi, dacă va fi avizată favorabil, Săftoiu va deveni preşedinte-director general al TVR.”

4. Motions5. Draft Laws6. Groups and MP’s7. Relations with the executive(Government and President)

1 http://www.evz.ro/detalii/stiri/edin-comun-a-Parlamentului-pentru-noua-conducere-a-TVR-1005963.html - Published on the 16th of October, 2012, Evenimentul Zilei.

Premierul i-a cerut ministrului Educaţiei să susţină în Parlament legea privind bacalaureatul professional2

“Premierul Victor Ponta i-a cerut miercuri ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, să susţină în Legislativ adoptarea legii cu privire la bacalaureatul profesional şi să găsească "soluţia corectă" în acest sens, după ce şeful statului a trimis Parlamentului actul normativ spre reexaminare."Doamnă ministru Andronescu, chiar dacă preşedintele din când în când îşi mai doreşte să fie prim-ministru şi nu-i place cum e cu Bac-ul, vă rog să mergeţi în Parlament să susţineţi adoptarea legii, pentru a găsi soluţia corectă, aşa cum am făcut-o", a spus Victor Ponta, la începutul şedinţei de guvern.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis Parlamentului, la reexaminare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 73/2010 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, trimisă la promulgare, în sensul eliminării dispoziţiilor prin care se reglementează bacalaureatul profesional. AGERPRES”

8. Relations with the Constitutional Court

Motivarea deciziei CC privind reprezentarea la Consiliul European, publicată în Monitorul Oficial3

“CC arată, în motivarea hotărârii prin care a declarat neconstituţională prevederea ca Parlamentul să stabilească cine merge la Consiliul European dacă preşedintele şi premierul nu se înţeleg, că raţiunile deciziei sunt aceleaşi cu cele de la hotărarea din iunie privind reprezentarea la Consiliu.Aşa fiind, pentru aceleaşi motive pe care s-a întemeiat Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, Curtea constată că prevederile art. 18 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt neconstituţionale, aducând atingere prevederilor art. 80 alin. (1) din Legea fundamentală, care este un text constituţional de principiu, ce nu trebuie interpretat restrictiv, ci în spiritul Constituţiei, respectiv coroborat cu art. 91 şi art. 148 alin. (4) din Constituţie", se arată în motivarea publicată vineri în Monitorul Oficial.

Potrivit documentului, "prevederile articolului 18 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt neconstituţionale pentru următoarele considerente: prin Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012, Curtea a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, generat de acţiunea Guvernului şi a primului-ministru de a-l exclude pe Preşedintele României din componenţa delegaţiei care participă la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că «În exercitarea atribuţiilor constituţionale,

2 http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/151685-Premierul-ia-cerut-ministrului-Educatiei-sa-sustina-in-Parlament-legea-privind-bacalaureatul-profesional.html - published on the 10th of October 2012, Agerpres.3 http://www.mediafax.ro/politic/motivarea-deciziei-cc-privind-reprezentarea-la-consiliul-european-publicata-in-monitorul-oficial-10204968?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+MediafaxPolitic+%28Mediafax+-+Politic%29 - published on October 12, 2012, Mediafax.

Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către Preşedintele României, în mod expres, primului-ministru»".

Curtea menţionează că, în motivarea acestei soluţii, a reţinut, în esenţă, că regimul politic consacrat de Constituţie trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidenţial şi că, potrivit articolului 80 alineat (1) din Constituţie, preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. "Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, Preşedintele României fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat", menţionează CC.

Curtea precizează că a mai arătat că, în planul politicii externe, primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării (art. 102 alin. (1) din Constituţie), ceea ce înseamnă că în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat. Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat.

"Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al Preşedintelui României. Astfel, aşa cum s-a reţinut prin decizia anterior menţionată, nefiind o putere delegată, ci proprie Preşedintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar. Totodată, Curtea a observat că art. 80 alin. (1) din Constituţie este un text constituţional de principiu. De aceea, el nu trebuie interpretat restrictiv, ci în spiritul Constituţiei, respectiv coroborat cu art. 91 şi art. 148 alin. (4) din Constituţie, acest ultim text prevăzând, în mod expres, că Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească tebuie să garanteze «obligaţiile rezultate din actul aderării». Or, una dintre aceste obligaţii este reprezentarea la cel mai înalt nivel a României în Cadrul Consiliului European, respectiv de către autoritatea publică ce are competenţă de a angaja România la nivel de stat. Altfel, s-ar ajunge la o golire de conţinut a dispoziţiilor art. 148 alin. (4) din Constituţie în privinţa Preşedintelui României; or, este de principiu admis că orice normă este edictată în sensul de a produce efecte juridice", se mai arată în document.

Curtea observă că, potrivit articolului 147 alin. (4) din Constituţie, "Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".

Mai mult, Curtea reaminteşte că forţa obligatorie a actelor jurisdicţionale, deci şi a deciziilor Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se prijină acesta. "Aşadar, atât considerentele, cât şi disozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 738 din 19 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 octombrie 2012", se mai arată în document.

Totodată, cu privire la dispoziţiile art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, ce reglementează cu privire la procedura întocmirii mandatului general sau a mandatului, precum şi cu privire la aceea a adoptării mandatului ce va fi prezentat la reuniunea Consiliului European, Curtea observă că acestea sunt neconstituţionale, contravenind atât articolului 1 alin. (5), cât şi art. 80 alin. (1) coroborat cu artocolul 91 şi articolul 148 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu statuează cu privire la atribuţiile Preşedintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare şi adoptare a mandatului.

"O atare omisiune legislativă apărută ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are elevanţă constituţională, Curea fiind în acest caz competentă să o analizeze, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 20 mai 2010", precizează CC.

Distinct de criticile de neconstituţionale formulate, Curtea constată că dispoziţiile articolului 3 din actul normativ critict încalcă prevederile articolului 1 alin. (5) şi articolului 67 teza întâi din Legea fundamentală. "Acesta deoarece Parlamentul, în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern, adoptă «opinii». Or, potrivit prevederilor art. 67 teza întâi din Legea fundamentală, «Camera Deputaţilor şi Senatului adoptă legi, hotărâri şi moţiuni (...)»", se mai arată în motivare.

Opinie separată au formulat patru dintre judecătorii Curţii - Valentin Zoltan Puskas, Acsinte Gaspar, Ion Predescu şi Tudorel Toader - care, în dezacord cu soluţia adoptată cu majoritate de voturi, consideră că sesizarea de neconstituţionalitate trebuia respinsă ca neîntemeiată.

Curtea Constituţională a decis, în 26 septembrie, că prevederea potrivit căreia Parlamentul stabileşte cine merge la Consiliul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg, este neconstituţională.

Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au admis parţial sesizarea senatorilor PDL privind neconstituţionalitatea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care prevede că Legislativul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg.

Astfel, CC a constatat că sunt neconstituţionale trei articole din lege, respectiv 3, 18 şi 19.

"Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis, în parte, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.3, art.18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru", se arată într-un comunicat de presă al CC.

Articolul 3 din lege prevede că "în exercitarea atribuţiilor sale, în conformitate cu prevederile prezentei legi, Parlamentul adoptă opinii. Opiniile care se referă la propuneri supuse procedurilor de negociere şi adoptare la nivelul Consiliului Uniunii Europene constituie mandat parlamentar. Mandatul parlamentar creează obligaţia de natură politică pentru Guvern de a-l respecta în integritatea sa".

Conform articolului 18, "la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau delegatul său prezintă la Parlament poziţia care a fost exprimată de România la reuniunile Consiliului Uniunii Europene".

În articolul 19 se arată că "Guvernul face propuneri de nominalizare a reprezentanţilor României în cadrul următoarelor instituţii, organe şi organisme ale Uniunii Europene: Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Tribunalul de Primă Instanţă, Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor, Comitetul Director al Băncii Europene pentru Investiţii, potrivit prevederilor comunitare".

Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, Legea privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene, care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consilul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu ajung la un acord.

Potrivit modificărilor aduse în comisiile reunite, conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau premierul.

Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi instituţia prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii.

Proiectul prevede că, în situaţia în care acordul privind participare la Consiliul European nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţa comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European.

Războiul pe Justiţie, judecat la Bruxelles4

« Decizia Senatului de a ancheta procurorii are ecouri negative peste hotare. Războiul pentru controlul Justiţiei va fi inclus în următorul Raport MCV privind România, inclusiv recenta decizie a Senatului de a chema procurorii să dea explicaţii pe tema anchetelor ce au urmat referendumului. Avertismentul, formulat în limbaj diplomatic, îi aparţine lui Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene. „Nu intenţionăm să comentăm în acest stadiu. Acest tip de probleme va fi acoperit de următorul raport MCV”, a declarat Gray, ca răspuns la o solicitare a publicaţiei online caleaeuropeana.ro.

Premierul Victor Ponta se menţine ferm pe poziţie, spunând că nu vede nicio încălcare a separaţiei puterilor în stat. „Dacă un parlamentar este chemat la Parchet nu se încalcă separaţia puterilor în stat? Numai invers este încălcare?”, a declarat acesta, conform publicaţiei online Gândul. „Eu am studiat foarte bine la şcoală cum este cu separaţia puterilor în stat, acum văd că sunt alţi teoreticieni care iubesc separaţia puterilor numai în anumite situaţii, în alte situaţii nu”, a comentat premierul. Acesta i-a acuzat pe procurori că trebuie să demonstreze „că au fost două milioane de voturi false, asta trebuie până pe 9 decembrie (data alegerilor - n.r.), după 9 decembrie nu mai interesează pe nimeni”.

CCR, din nou arbitru

Curtea Constituţională va fi chemată din nou să arbitreze conflictul dintre Justiţie şi Guvern. PDL a anunţat deja că va contesta la CCR decizia de constituire a comisiei senatoriale de

4 http://www.evz.ro/detalii/stiri/Rzboiul-pe-Justiie-judecat-la-Bruxelles-1005135.html - published on the 11th of October 2012, Evenimentul Zilei.

anchetă. Şi CSM ar putea apela la CCR dacă ideea premierului privind instituirea controlului parlamentar asupra CSM va fi pusă în practică, a anunţat preşedintele instituţiei, Alina Ghica. Ea a precizat că acest lucru nu este posibil decât prin schimbarea Constituţiei. „Dacă se va revizui Constituţia în acest sens, atunci este o încălcare evidentă a principiului separaţiei puterilor în stat. Caz în care CSM va cere Curţii Constituţionale să constate conflictul constituţional între puterile statului”, a declarat aceasta.

„Dacă un parlamentar e chemat la Parchet nu se încalcă separaţia puterilor?” spune Ponta

Parlamentul, neprietenos cu Justiţia

Dincolo de investigarea „oamenilor care au votat”, cum se exprimă premierul, dosarele legate de desfăşurarea referendumului au în vizor lideri proeminenţi ai USL, cum ar fi preşedintele CJ Teleorman, Liviu Dragnea, preşedinţi de secţii de votare ai USL şi chiar pe fostul ministru al Administraţiei, Victor Paul Dobre, implicat în scandalul cu privire la actualizarea listelor electorale permanente. D

eputaţii deja au respins cererea procurorilor de declanşare a urmăririi penale în cazul acestuia. Comisia de anchetă parlamentară, dominată de USL, are în vedere inclusiv audierea foştilor şefi ai Parchetului General şi ai DNA, Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar.

9. Other issues