Subiectele CONTABILITATE

1. Esenţa şi funcţiile contabilităţii..................................................2. Obiectul contabilităţii................................................3. Metoda contabilităţii şi elementele acesteia................................4. Metoda contabilităţii operaţiunilor economice de bază.....................5. Clasificarea,recunoaşterea şi evaluarea activelor nemater.....................6. Contabilitatea intrărilor de active nemateriale.............................7. Contabilitatea consumurilor (cheltuielilor) ulterioare..............................8. Contabilitatea amortizării activelor nemateriale..............................9. Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale.............................10. Clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea activelor materiale pe Tl..................11. Contabilitatea activelor materiale în curs de execuţie.............12. Contabilitatea intrărilor de mijloace fixe............................13. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe...............................14. Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe.....................15. Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe...........................16. Contabilitatea arendei operaţionale...........................17. Contabilitatea erendei financiare......................18. Clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea SMM..................19. Contabilitatea materialelor...................20. Contabilitatea OMVSD.........................21. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie..................22. Contabilitatea produselor şi a mărfurilor......................23. Componenţa, caracteristica şi clasificarea creanţelor.......................24. Evidenţa creanţelor comerciale.............................25. Contabilitatea creanţelor privind decontările cu buget....................26. Evidenţa creanţelor personalului........................27. Evidenţa creanţelor privind veniturile calculate..................28. Contabilitatea altor creanţe.........................29. Componenţa, caracteristica şi clasificarea mijl. Băneşti.........................30. Evidenţa mijloacelor băneşti în casierie........................31. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională..............32. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile valutare................33. Contabilitatea mijloace. băneşti în alte conturi bancare....................34. Contab. transferurilor în expediţie şi a docum. Băneşti..........................35. Noţiuni privind investiţiile şi clasificarea acestora......................36. Contabilitatea investiţiilor pe termen lung..................37. Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate............38. Particularităţile evaluării şi evidenţii investiţiilor pe TS.............39. Noţiunea şi structura capitalului propriu..................40. Contabilitatea formării capitalului statutar.....................41. Contabilitatea capitalului nevărsat..................42. Contabilitatea capitalului suplimentar...................43. Contabilitatea modificărilor capitalului statutar...................44. Contabilitatea capitalului retras....................45. Contabilitatea rezervelor...................46. Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) şi dividendelor.....47. Contabilitatea capitalului secundar..................48. Componenţa, caracteristica şi clasificarea datoriilor.............49. Contabilitatea datorilor financiare.............50. Contabilitatea datoriilor comerciale................51. Contabilitatea datoriilor calculate.....................52. Contabilitatea altor datorii..............53. Componenţa, caracteristica şi clasificarea cons-lor şi ch-lor,evaluarea şi constatarea lor............54. Contabilitatea consumurilor................55. Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii..............

56. Componenţa, caracteristica şi clasificarea veniturilor, evaluarea şi constatarea acestora..57. Contabilitatea veniturilor din activitatea operaţională........58. Contabilitatea veniturilor din activitatea neoperaţională..............59. Caracteristica generală, componenţa şi modul de întocmire a RF....60. Componenţa, caracteristica şi modul de întocmire a anexelor la RF....61. Esenţa, rolul şi scopurile bugetării. ....62. Tipurile de bugete: caracteristica şi structura lor..........63. Întocmirea bugetului general...........64. Controlul executării bugetelor....65. Contabilitatea de gestiune a consumurilor.........66. Metode clasice de calculaţie a costurilor..........67. Contabilitatea circulaţiei mărfurilor.......68. Contabilitatea exporturilor de mărfuri.........69. Contabilitatea importurilor de mărfuri............70. Contabilitatea consumurilor şi chelt. în construcţie..............71. Contab.veniturilor şi a rezultat.financiar în construcţie.............72. Contab. activelor biologice şi a produselor agricole..............73. Cont op-lor de decontare şi plată în valută naţională la banca comercială........74. Contabilitatea operaţiunilor de casă.............75. Contabilitatea creditelor bancare.........76. Contabilitatea operaţiilor valutare...........77. Contabilitatea operaţiilor de depozit.......................78. Contab. veniturilor şi cheltuielilor băncii comerciale...............79. Organizarea contabilităţii în organizaţiile de asigurări............80. Contabilitatea operaţiilor din asigurarea directă.............81. Contabilitatea operaţiilor de reasigurare............82. Sistemul Fiscal al Republicii Moldova................83. Contabilitatea impozitului pe venit............84. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată..........85. Contabilitatea plăţilor vamale..............86. Contabilitatea impozitelor locale..............87. Contabilitatea impozitului funciar...............88. Sistemul asigurărilor sociale de stat al RM............89. Organizarea evidenţei bugetare în Republica Moldova................90. Evidenţa mijl. băneşti şi a veniturilor bugetelor locale................91. Evidenţa finanţării şi a cheltuielilor bugetului local....................92. Evidenţa operaţiilor privind finanţarea de la buget.................93. Evidenţa decontărilor în sistemul bugetar.....................

1.Esenta si functiile contabilitatiiContabilitatea este un mijloc de culegere, sintetizare şi prezentare a informaţiei privind activitatea întreprinderii şi rezultatele sale financiare.Evidenţa economică rep. un sistem de înregistrare, urmărire şi control, documentat, cronologic şi sistematic pe baza unor principii bine stabilite a fenomenelor şi proceselor economice. Evidenţa economică la etapa actuală de dezvoltare poate fi împărţită în 3 tipuri: Evidenţa operativă-obţinerea şi folosirea imformaţiilor cu ajutorul ei se efectuiază, de regulă, în momentul şi la locul producerii fenomenelor şi proceselor economice. Ex. consumuri de materiale; prezenţa la lucru a salariaţilor; măsurarea unei suprafeţe, etc. Evidenţa statistică – înregistrează, prelucrează şi furnizează informaţii privitoare la fenomenele social- economice de masă, adică, colectarea datelor de orice natură pentru a fi folosite de către instituţiile statistice. Ea se realizează pe două căi: o cale proprie în scopul obţinerii de indicatori care să caracterizeze în ansamblu fenomenele respective prin (anchete, monografii, redcesămînturi, etc.); folosirea informaţiilor furnizate de evidenţa operativă şi de contabilitate, informaţii pe care le prelucrează prin metode statistice. Ex. salariul mediu pe Republică; PIB pe cap de locuitor, etc. Evidenţa contabilă - este un sistem de metode şi principii pentru evidenţa, fixarea, gruparea, sistematizarea, prelucrarea şi controlul informaţiei care caracterizează procesele economico- finciare care au loc la o întreprindere. Evidenţa contabilă poate folosi etalonul natural (kg, t) şi bănesc (în RM obligatoriu în lei).

Obiectivele contabilităţii:oSă furnizeze informaţii necesare elaborării planurilor de activitate econ.;oSă asigure urmărirea şi controlul valoric al activităţii desfăşurate, prin înregistrarea cronologică, sistematică a peraţiunilor econ.;oSă asigure controlul integrităţii patrimoniului;oSă furnizeze informaţiile necesare întocmirii rapoartelor financiare etc.Funcţiile contabilităţii: Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor – constă în consemnarea, potrivit unor principii şi reguli proprii, a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul întreprinderilor şi se pot exprima valoric. Funcţia de informare – a contabilităţii rezidă în furnizarea informaţiilor privind structura şi dinamica patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute în scopul fundamantării deciziilor. Contabilitatea are o fincţie de informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie de informare externă (a terţelor). Funcţia de control – este legată de funcţia de informare şi constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului de păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi bănaşti, de gospodărire a resurselor, controlul respectării disciplinei financiare etc. Funcţia juridică – datele din contabilitate şi documentele primare servesc ca mijloc de probă în justiţie pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice pentru stabilirea răspunderii patrimoniale pentru pagubile produse la soluţionarea unor litigii; Funcţia previzională – informaţiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinţelor viitoare ale fenomenelor şi proceselor economice. Utilizatorii informaţiei contabile pot fi clasificaţi în general în trei grupe:a) utilizatori interni (managenemtul întreprinderii) – proprietarii, partenerii, Consiliul de Administraţie, managerii, şefi de departamente;b) utilizatori externi (cu interes ditect în întreprindere) – investitorii, creditorii, cumpărătorii;c) utilizatori externi (cu interes indirect în întreprindere) – organele fiscale, organele de control, salariaţii şi sindicatele, presa. Activitatea de contabilitate se bazează pe următoarele principii:1)Continuităţii activităţii – portrivit căruia se presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea întrun viitor previzibil fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;2)Permanenţei metodelor – asigură aplicarea pentru aceleaşi elemente, structuri, domenii de activitate etc.; a aceloraşi metode de la o perioadă de gestiune la alta, care vor fi constante şi stabile. Modificarea metodelor de la un an la altul terbuie să fie determinată de o profundă motivaţie, cum ar fi: fuziunea întreprinderii, modificarea legislaţiei fiscale, scimbarea politicii economice sau comerciale etc.3)Specializării exerciţiului – constă în înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor, pe măsură ce ele se cîştigă sau se produc şi se reflectă în rapoartele financiare pentru perioadele care se referă indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti. 4)Principiul prudenţei – la luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să se respecte măsurile de precauţie cu scopul ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile – subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată numai în cazul cînd au fost cîştigate, iar cheltuielile – nemijlocit în momentul efectuării acestuia; 5) Necompensării – prevede că elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat precum şi veniturile şi cheltuielile. Necompensarea trebuie înţeleasă în sensul că pentru fiecare element patrimonial şi resursă trebuie să fie deschisă în contabilitate cîte un cont.6)Esenţialitatea (importanţa relativă) – în rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia esemţială pentru evaluări şi luarea deciziilor de către utilizatori. 7)Prioritatea conţinutului asupra formei – operaţiunile economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în conformitate cu conţinutul şi situaţia economică în care ele au fost efectuate, dar nu numai după forma juridică a acestora. Respectarea acestui principiu este deosebit de important în condiţiile constituirii economiei de piaţă, cînd legislaţia rămîne în urma dezvoltării realităţii economice.8)Concordanţa – prevede reflectarea simultană în contabilitate şi în rapoartele financiare a cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice, ex. costul produselor vîndute;

Ca acte legislative şi normative privind reglementarea contabilităţii în RM se aplică: Legea contabilităţii şi legea bugetului; Codul fiscal şi planul de conturi; SNC şi comentariile la SNC; Legea privind asigurările medicale şi sociale etc. SNC – reprezintă norme generale şi reguli de ţinere a contabilităţii, evaluare şi constatare a activelor, capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare, întocmire a rapoartelor financiare, anexelor la acestea şi a notei explicative. SNC sunt elaborate în baza SIC şi aprobate de Ministerul Finanţelor. La 1 martie 2003 erau în vigoare 26 de SNC.

2-4 Obiectul şi metoda contabilităţii

La baza obiectului de studiu al contabilităţii este pus patrimoniul întreprinderii – se înţelege totalitatea bunurilor ce aparţin unei persoane fizice sau juridice, dobîndite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii. De aici rezultă că patrimoniul este format din două părţi interdependente: persoana fizică sau juridică, ca subiect de patrimoniu, şi relaţiile de drepturi şi obligaţii, în cadrul cărora a fost procurate aceste bunuri.

Bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii formează averea, adică acea parte a patrimoniului cu conţinut concret, material, determinate fizic şi economic. Determinarea fizică a bunurilor economice remarcă faptul că ele au o formă concretă (mărfuri, produse, materiale, numerar etc.). Determinarea economică a bunurilor se concretizează prin utilitatea (capacitatea bunului de a satisface anumite cerinţe ale oamenilor) şi valoarea lor (exprimarea în bani, ceea ce crează posibilitatea de afi schimbate în cadrul circuitului marfă- bani).

Cea de-a doua componentă a patrimoniului şi anume drepturile şi obligaţiile (care se mai pot numi şi surse de finanţare a bunurilor economice), exprimă raporturile de proprietate în cadrul căreia se procură şi se gestionează bunurile.

Relaţiile de drept au în vedere situaţia în care întreprinderea îşi procură o parte din avere din resurse proprii, bunurile respective îi aparţin de drept, iar partea respectivă din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu propriu.

Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care întreprinderea îşi procură o parte din avere din resurse aparţinînd altor persoane fizice şi juridice, bunurile respective nu-i aparţin pe drept, echivalentul valoriv a acestora trebuie restituit proprietarului fapt pentru care partea corespunzătoare din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu străin.Principalele trăsături ale obiectului contabilităţii se consideră următoarele: Contabilitatea studiază patrimoniu în expresie valorică; Contabilitatea stidiază modul de gestionare a patrimoniului; Contabilitatea stidiază echilibrul global al patrimoniului (Bunuri economice = Drepturi + Obligaţii); Contabilitatea studiază echilibrul intern a patrimoniului.

Averea sau bunurile economice şi sursele lor de constituire (relaţiile de drepturi şi obligaţii), rezultînd din caracteristicile ce stau la baza acestora , au fost denumite, respectiv, prin noţiunile de activ şi pasiv. Structura activelor se modifică în permanenţă datorită operaţiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri economice, unde îşi schimbă forma, conţinutul şi proprietăţile fizice sau chimice.

Pentru fundamentarea teoretică a niţiunilor de active şi pasive sau format dea lungul timpului mai multe teorii:1. După teoria juridică activele reprezintă bunurile economicew ca obiecte de drepturi şi obligaţii iar pasivele reprezintă drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu.2. După teoria financiară, activele rep. valorile economice, bunurile în care sau investit fondurile întreprinderii iar pasivele reflectă finanţarea acestor fonduri proprii sau străine.3. După teoria economică activele şi pasivele sunt interpretate prin prisma categoriei economice de capital. Structura activelor: active pe termen lung şi active curente.

Astfel, activele reprezintă modul de întrebuinţare a capitalului, iar pasivele reflectă modul de provenienţă a capitalului în cadrul raporturilor de proprietate.

Sursele de constituire a bunurilor economice, reeşind din caracteristicile ce stau la baza acestora, au fost denumite pasive. Pasivul prin componenţa sa reflectă modul de finanţare a bunurilor economice şi gradul de

exigibilitate a surselor de finanţare. Pentru procurarea bunurilor economice o întreprindere foloseşte finanţarea proprie şi finanţarea străină.

Finanţarea proprie a unei întreprinderi este făcută de proprietarul ei, care aduce contribuţia sa materială sub formă de capital personal sau capital social la care se mai adaugă unele resurse proprii cum sunt: rezervele, profitul.

Finanţarea străină este asigurată de terţa persoană în raport cu întreprinderea care împrumută capitalurile sub diferite forme juridice, cum sunt creditele bancare, împrumuturile pe baza de titluri şi datoriile în curs de decontare.Structura pasivelor: capitalul propriu şi datoriile care sunt pe termen lung şi scurt.

Prin metoda contabilităţii se înţelege ansamblul de principii, procedeie şi instrumente cu ajutorul cărora se realizează evidenţa, calculul, analiza şi controlul stării şi mişcării potrimoniului. Metoda contabilităţii, sintetizînd un drum de parcurs într-o investigaţie economiocă se va baza pe procedeie de lucru care reprezintă o manieră, un anume fel specific de a ajunge la un anumit scop.

Metoda contabilităţii utilizează o serie de procedeie care permit furnizarea de informaţii cu privire la producerea şi desfăşurarea fenomenelor economice şi sociale. Aceste procedeie itilizate de către metoda contabilităţii pentru realizarea obiectului său de studiu pot fi grupate în:1. procedee comune tuturor ştiinţelor (observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea, analiza, sinteza);2.procedee comune şi altor ştiinţe economice:a) documentaţia – reprezintă procedeul ce permite consemnarea datelor privind patrimoniul în documente. Documentul este un act prin care se adevereşte sau constată un fapt, se conferă un drept şi se recunoaşte o obligaţie;b) evaluarea – este procedeul ce permite exprimarea valorică a elementelor patrimoniale şi a operaţiunilor ce privesc elementele patrimoniale. Evaluarea constă în transformarea unităţilor naturale în unităţi valorice, cu ajutorul monedei naţionale.c) calculaţia – este un ansamblu de operaţiuni matematice referitoare la fapte şi fenomene economice în scopul de a găsi valoarea uneia sau mai multor mărimi de această natură.d) inventarierea – este acel procedeu prin care se întocmeşte o listă, un registru sau un document în care sunt reflectate şi descrise cantitativ şi valoric toate bunurile care se află într-o întreprindere.3.procedeie specifice metodei contabilităţii:oBilanţul contabil – este un document care reflectă în expresie valorică, în activ, mijloacele economice după componenţa lor materială, iar în pasiv, aceleaşi mijloace după sursele lor de provenienţă în cadrul unei unităţi patrimoniale, la un moment dat.oContul – realizează efectul de grupare, sistematizare şi calcul al stării şi mişcării elementelor patrimoniale, ca efect al modificărilor produse de operaţiunile economice într-o anumită perioadă de gestiune. Fiecărui element patrimonial i se asociază cîte un cont (activ sau pasiv). Totalitatea conturilor formează planul de conturi contabile;oDubla înregistrare – sau contabilitatea în partidă dublă constă în reflectarea diverselor fenomene, cauzate de operaţiunile economice într-o legătură reciprocă, concomitent în două conturi, în debitul unuia şi creditul altuia cu aceiaşi sumă valorică.oBalanţa de verificare – asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice, precum şi centralizarea datelor contabilităţii curente.

procedeu al metodei contabilităţii

Bilanţul contabil este un procedu al metodei contabilităţii prin care se asigură dubla reprezentare a averii. Bilanţul contabil rep. un tablou al situaţiei patrimoniului, care reprezintă în unităţi monetare mărimea valorică

a bunurilor economice, în corelaţie cu sursele lor de finanţare. Acest tablou este format din două părţi: partea din stînga constituie Activul în care se redau bunurile economice, iar cea din dreapta Pasivul în care se redau sursele de finanţare.

Indicatorii bilanţiei, prin care sunt grupate elementele de activ şi pasiv, poartă denumirea de posturi de bilanţ, şi reprezintă detalierea informaţiilor în cadrul celor două părţi ale bilanţului în funcţie de necesităţile de

informare. La răndul lor posturile sunt sistematizate în capitole şi subcapitole de activ şi, respectiv de pasiv. Deci bilanţul conţine 5 capitole dintre care 2 sunt în activ iar 3 în pasiv.

În literatura de specialitate se evidenţiază mai multe feluri de bilanţuri care pot fi clasificate după criteriile: a)După statutul juridic al întreprinderii: Bilanţul contabil iniţial – se întocmeşte la înfiinţarea întreprinderii cînd fondatorii îşi pun la dispoziţie mijloacele materiale şi măneşti în vederea realizării scopului pentru care a fost creat. Aceste valori sunt enumerate şi precizate în inventarul de constituire a întreprinderii şi din acesta, prin intermediul conturilor,în bilanţul iniţial în care sunt grupate după principiul dublei reprezentări; Bilanţul cuntabil curent – se întocmeşte în cursul activităţii întreprinderii, la termenile inpuse de legislaţia în vigoare. Aceasta se întocmeşte pe baza situaţiei din conturi a soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilanţ; Bilanţul contabil final – se întocmeşte în momentul cesionării activităţii de către întreprindere sau al lichidării ei.b) după perioada de întocmire:- bilanţul contabil anual – se întocmeşte la sf. anului pe baza datelor din conturi şi presupune în mod obligatoriu verificarea în prealabil a realităţii acestora prin inventariere.- Bilanţul contabil intermediar – se întocmeşte şi se prezintă la sf. fiecărui trimestru.

c)după sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale:oBC primar – se consideră bilanţul contabil întocmit la nivel de întreprindere;oBC consolidat – este întocmit la nivelul grupurilor de întreprinderi;oBC centralizat - sunt bilanţurile întocmite la nivelul ministerelor, departamentelor, economiei naţionale în ansamblu.BC îndeplineşte următoarele funcţii:1)De generalizare – care se manifestă prin generalizarea informaţiilor de la primar (simplu) la centralizat (complex) pentru fiecare element patrimonial;2) De informare – care se realizează prin faptul că în BC sunt informaţii importante despre situaţia unităţii economice pentru diferiţi utilizatori;3)De analiză – care se manifestă şi se realizează prin verificarea diferitelor corelaţii ce trebuie să existe între datele din bilanţul propriu- zis. Aceste date sunt utilizate pentru analiza activităţii econ- fin. a întreprinderii, privind calcularea diferitor indicatori economici generali, factori de influienţă etc.Practica mondială cunoaşte 2 forme de bilanţ: Orizontală sub formă de tabel cu două părţi alăturate; Verticală, sub formă de listă.

Patrimoniul întreprinderii se află întrun continuu proces de mişcare, care este descris de contabilitate prin prisma operaţiilor econ.- fin. aceste modificări se prezintă fie sub formă de creşteri, fie sub formă de micşorări, dar se menţine în permanenţă egalitatea bilanţieră, adică aceia totalul activului şi totalul pasivului.

Din punct de vedere a tipurilor de modificari pe care le produc asupra activului şi pasivului ele se grupează în 4 categorii:I.operaţii economice care generează modificări numai în structura activului bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorării unui alt post de activ, fără ca totalul activului să se modifice: A+x-x =PII.operaţii economice care generează modificări numai în pasivul bilanţului, în sensul creşterii unui post de pasiv şi, concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorării unui alt post de pasiv, totalul pasivului rămînînd neschimbat: A= P+x-xIII. operaţii economice care produc modificări atît în volumul, cît şi în structura ambelor părţi ale bilanţului, în sensul creşterii unui post de activ şi, concomitent şi cu aceiaşi sumă, creşterii unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului crescînd cu suma respectivă, dar egalitatea bilanţieră menţinînduse: A+x= P+xIV. operaţii economice care produc modificări în ambele părţi ale bilanţului, în sensul micşorării unui post de activ şi, concomitent şi cu aceiaşi sumă, micşorării unui post de pasiv, totalul activului şi pasivului micşorănduse cu suma respectivă, egalitatea bilanţieră menţinînduse: A-x= P-x *. Noţiuni privind contul: conturile de Activ şi Pasiv (modul de funcţionare a lor); conturile sintetice şi analitice; Planul de conturi – structura şi componenţa lui.

Contul – este un procedeu specific metodei contabilităţii, care reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial ca efect al modificărilor (creşteri, diminuări) produse de operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune.Contul se referă numai la unul din elementele patrimoniale din bilanţ, evidenţiind nu numai situaţia acestuia la un moment dat, ci şi modificările la care este supus pe parcursul perioadei de gestiune, ca urmare a desfăşurării operaţiunilor econ.- fin.Funcţiile contului:1.economică – rep. calcularea situaţiei tuturor elementelor şi fenomenelor în diferite procese ecopnomice;2.contabilă – constă într-un anumit mod de înregistrare în cadrul lor, a creşterilor şi micşorărilor determinate de operaţiile econ. –fin. la care se referă;3.de control – constă în controlul prin intermediul informaţiei ce o conţine contul a tuturor elementelor patrimoniale;4. de grupare – este gruparea în fiecare cont a operaţiilor care se referă la un anumit element;5.de sistematizare – înregistrarea separată a operaţiunilor ce duc la majorare şi a celor ce duc la micşorare;6.statistică – datele şi informaţiile furnizate de conturi stau la baza determinării unor indicatori statistici;

Elementele care formează structura contului sunt: titlul sau denumirea contului; debitul şi creditul contului; rulajul contului; soldul contului.În funcţie de conţinutul economic al fiecărui element al patrimoniului şi în raport cu BC, se deosebesc 2 grupe de conturi:

I. Conturile de activ, reflectă existenţele şi mişcările bunurilor economice, ca elemente evidenţiate în activul bilanţului. Ele îşi încep funcţiunea prin debitare, şi se debitează cu existenţele iniţiale preluate din activul bilanţului care devin pentru cont solduri iniţiale debitoare. După ce s-au închis soldurile iniţiale în conturi, se pune problema înregistrării modificărilor de creştere şi micşorare a elementelor patrimoniale. Pentru a se adăuga la soldurile iniţiale, majorările elementelor se trec în debitul conturilor de activ. În creditul contului de activ se înregistrează micşorarea elementelor de activ. Soldul final debitor = Sold iniţial debitor + Rulaj debitor – Rulaj creditor

II. Conturile de pasiv, înregistrează existenţele şi mişcările surselor de intrare a bunurilor economice ca elemente reprezentate de pasivul bilanţului. Ele îşi încep funcţionarea prin creditare, şi se creditează cu existenţele iniţiale preluate din pasivul bilanţului, care devin pentru cont solduri iniţiale creditoare. Se creditează conturile de pasiv cu majorările elementelor de pasiv şi se debitează cu micşorarea elementelor patrimoniale de pasiv. Soldul final creditor = Sold iniţial creditor + Rulaj creditor – Rulaj debitor

În funcţie de detalierea informaţiei, conturile se împart în:a) Conturile sintetice (CS– sunt conturi de bază ale contabilităţii, care reflectă bunurile economice, procesele, sursele şi rezultatele economice grupate după caracteristicile lor generale, ex. „Materialele”, „Mijloacele fixe”, „Capitalul statutar”etc.b) Conturile analitice (CA)– reflectă concomitent părţile componente ale bunurilor economice, proceselor, surselor şi rezultatelor economice respective, după însuşirile lor specifice, ex. materialele- ciment, pietriş, nisip.Legătura dintre conturile sintetice şi analitice se realizează prin următoarele:

Si ale CA = Si al CS; Rulajelor debitoare a CA = Rulajul debitor al CS; Rulajelor creditoare a CA = Rulajul creditor al CS; Sf ale CA = Sf al CS.

Planul de conturi rep. o nomenclatură sistematizată de conturi care reglementeză organizarea contabilă la întreprindere, este un document normativ obligator, unic, aprobat de Ministerul Finanţelor a RM. Planul de conturi cuprinde 4 capitole:

I. Dispoziţii generale cuprind caracteristica generală a capitolelor planului de conturi, sfera de acţiune a acestuia, modul de clasificare şi simbolizare a acestora;

II. Terminologie sunt formulate definiţiile termenilor şi noţiunilor de bază utilizate în planul de conturi;III. Nomenclatorul conturilor contabile, cuprinde 9 clase: Active pe termen lung; Active curente; Capital

propriu; Datorii pe termen lung; Datorii pe termen scurt; Venituri; Cheltuieli; Conturi ale contabilităţii de gestiune; Conturi extrabilanţiere.

(Clasele 1-7) cuprind conturile contabile financiare şi care servesc pentru generalizarea informaţiei oglindită în rapoartele financiare, destinate utilizatorilor interni şi externi. Aceste clese după conţinutul economic se împart în: conturi de bilanţ sunt destinate contabilizării activelor, capitalului propriu şi datoriilor întreprinderii (clasele 1-5); conturi de rezultate sunt destinate contabilizării veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii (clasele 6-7).(Clasa 8) cuprinde contabilitatea de gestiune, destinate generalizării informaţiei privind consumurile de producţie, costul producţiei, şi rentabilităţii producţiei, utilizate pentru necesităţile interne ale întreprinderii, pentru a lua decizii concrete de gestiune.(Clasa 9) include conturile extrabilanţiere este destinată generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea activelor care nu aparţin întreprinderii cu drept de proprietate dar se află în folosinţă sau la dispoziţia acesteia.

IV. Norme metodologice de utilizare a conturilor contabile este reprezentată corespondenţa conturilor pe tipurile principale de operaţii.

*. Noţiuni privind evaluarea şi calculaţia. Metodele de evaluare a patrimoniului: CMP, LIFO, FIFO.

Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care constă în măsurarea valorică a elementelor patrimoniale.evaluarea presupune existenţa următoarelor 3 elemente:- Obiectul contabil care urmează a fi supus evaluării (activele, datoriile, capitalul propriu, veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare);- Indicatorii (proprietăţile în baza cărora obiectul contabil poate fi evaluat);- Unitatea de măsură a indicatorului respectiv (etalon).Există următoarele principii în evaluarea patrimoniului în contabilitate:oPrincipiul stabilităţii unităţii monetareoPrincipiul costului istoric care constă în evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit în baza documentelor justificative;oPrincipiul prudenţei, care impune o estimare cu precauţie sau rezonabilă a elementelor patrimoniale, astfel încît să se prevină supraevaluarea activelor şi veniturilor şi respectiv subevaluarea pasivelor şi cheltuielilor.La întreprinderile din RM se efectuiază în mod obligatoriu:

I. Evaluarea elementelor patrimoniale în rapoartele financiare;II. Evaluarea elementelor patrimoniale în contabilitatea curentă, care se efectuiază:

la data intrării în patrimoniu: Costul de achiziţie – utilizat pentru evaluarea bunurilor achiziţionate format din următoarele elemente: preţul

de cumpărare; cheltuieli pe accesorii, de încărcare- descărcare etc.Costul efectiv de producţie – se foloseşte pentru evaluarea bunurilor şi serviciilor obţinute din producţia

proprie;Valoarea venală – se utilizează pentru evaluarea bunurilor intrate pe calea schimbului între părţile

independente în procesul operaţiunilor comerciale şi bunurilor aduse ca aport la capital, obţinute cu titlu gratuit sau prin donaţie;

Valoarea nominală – se foloseşte pentru evaluarea creanţelor şi datoriilor. Ea reprezintă valoarea consemnată în documente. la data ieşirii din patrimoniu prin vînzare, distrugere, rambursare sau în urma acţiunii factorilor de forţă majoră, elementul patrimonial respect6iv este cuantificat la nivelul valorii de bilanţ.

În RM pentru SNC 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale” se prevede următoarele metode de evaluare în momentul ieşirii lor din patrimoniu:1) Metoda CMP – constă în determinarea preţului mediu în perioada dată. CMP = Valoarea iniţială a stocului existent + valoarea intrărilor Cantitatea iniţială a stocului + cantitatea intrărilor2) Metoda FIFO (primul intrat – primu ieşit) – evaluiază bunurile ieşite la valoare primelor intrări. Astfel în condiţiile creşterii preţurilor ieşirea bunurilor se va evalua la preţurile mai mici. Însă soldul acestora va fi calculat în preţuri mai mari. 3) Metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit) – bunurile ieşite se evaluiază la preţul ultimelor intrări, adică la preţul mai ridicat ceia ce satisface interesele întreprinderii. Însă soldul va fi evaluat la preţuri mai mici.

Calculaţia - este un proces de calculare s consumurilor, cheltuielilor aferente a unui tip concret (o unitate) de mijloace economice. Calculaţia este importantă la evaluare deoarece cu ajutorul ei se determină suma consumurilor efectuate la procurarea patrimoniului şi producţiei fabricate precum şi a cheltuielilor de vînzare a mărfurilor.

Ca obiect de calculaţie poate fi: un produs finit, o grupă de produse omogene, o secţie, un atelier, o comandă, o fază de fabricaţie, o lucrare, un serviciu etc.În practica contabilă se folosesc următoarele feluri de unităţi de calculaţie: Unităţi naturale (kg, m, l, m2)etc.; Unităţi comasate se folosesc pentru exprimarea cantitativă a obiectelor omogene (10 perechi de încălţăminte); Unităţi valorice, se exprimă în lucrări executate; Unităţi mixte (maşină- oră, km- oră).

În contabilitate pot fi folosite mai multe feluri de calculaţie care pot fi clasificate după mai multe criterii:a) După momentul întocmirii calculaţiei:- calculaţii planificate (previzionale) sau anticalculaţiile se întocmesc înaintea efectuării operaţiiloe economice şi au ca scop determinarea costului de plan al obiectelor contabile;- calculaţii efective sau postcalculaţiile se întocmesc dupăterminarea perioadei de gestiune şi au drept scop calcularea costurilor efective a elementelor patrimoniale.b)După periodicitate: Periodice (lunare, trimestriale); Anuale. c)În funcţie de sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor econ.- fin. în conţinutul calculaţiilor:oCalculaţii totale, care iau în considerare la stabilirea indicatorilor econ. -fin. toate elementele structurale ale acestora;oCalculaţii parţiale, care iau în considerare la terminarea indicatorilor econ.- fin. numai o parte din elementele structurale ale acestora, în funcţie de scopul urmărit.

5-9.....Activele nemateriale: caracteristica şi clasificarea acestora. Contabilitatea intrării, ieşirii şi amortizării activelor nemateriale.Activele nemateriale reprezintă active nepecuniare (nebăneşti) identificate care nu îmbracă o formă materială, sunt controlate de către întreprindere, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea de producţie, comerţ sau în alte tipuri de activităţi, precum şi în scopuri administrative sau sunt destinate pentru a fi predate în folosinţa (închiriate) persoanelor juridice şi/sau fizice. Prin active nepecuniare se subînţelege totalitatea de drepturi juridice în urma folosirii cărora întreprinderea obţine anumite avantaje economice (profit).Componenţa activelor nemateriale. Activele nemateriale cuprind cele mai diverse elemente patrimoniale. In componenţa lor se includ:• cheltuielile de constituire (de organizare);• preţul firmei (goodwill-ul) sau fondul comercial;• drepturile ce rezultă din brevete, certificate şi alte titluri de protecţie1;• know-how-urile;• drepturile ce rezultă din contracte de licenţă;• drepturile ce rezultă din licenţe de activitate;• copyright • francizele;• drepturile ce rezultă din utilizarea activelor materiale pe termen lung;• alte active nemateriale.Cheltuielile de constituire (de organizare) reprezintă cheltuielile ocazionate de constituirea întreprinderii până la momentul când aceasta este în stare să-şi înceapă activitatea statutară. Goodwill-ul (fondul comercial) reprezintă suma cu care valoarea întreprinderii ce se cumpără depăşeşte valoarea activelor acesteia la preţul de piaţă în cazul în care acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor.Drepturile ce rezultă din brevete, certificate şi alte titluri de protecţie includ: brevetele, mărcile, desenele şi modelele industriale, know-how-urile care aparţin posesorului de drepturi.Brevetele reprezintă drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse, utilizarea sau comercializarea unui produs specific garantate de către stat pe o anumită perioadă.

Mărcile pentru produse şi de deservire (în continuare - mărci) reprezintă nişte simboluri (denumiri) înregistrate şi protejate de stat, cu drepturi exclusive de utilizare a acestora pentru delimitarea mărfurilor, serviciilor unor persoane juridice şi fizice de mărfurile şi serviciile identice ale altor persoane juridice şi fizice.Denumirea de origine reprezintă denumirea ţării, regiunii sau a localităţilor, precum şi denumirile istorice utilizate pentru a însemna marfa, însuşirile, proprietăţile specifice pe care o determină exclusiv, fiind caracteristice pentru zona geografică respectivă prin factorii naturali şi /sau etnografici.Desenele şi modelele industriale reprezintă un nou tip de articol înregistrat cu funcţie utilitară care acordă deţinătorului titlului de protecţie dreptul exclusiv de utilizare a articolului.Know-how-urile sunt cunoştinţe tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizaţionale, de management, biotehnice şi de altă natură cumulate de către întreprindere, care constituie secret comercial şi aduc avantaj economic (profit).Drepturile ce rezultă din contractele de licenţă sunt drepturile de folosire temporară, pe un termen anumit, a brevetelor de invenţie, mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, a elementelor de know-how etc. în baza contractului de licenţă.Drepturile ce rezultă din licenţe de activitate sunt reprezentate de drepturile perfectate din punct de vedere juridic pentru practicarea unui gen de activitate. Fără licenţa respectivă, indiferent de genul de activitate şi forma juridico-patrimoniaiă, unitatea economică nu-şi poate desfăşura activitatea.Copyright reprezintă drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, vânzarea operelor literare, muzicale, video, tele - şi de cinema, precum şi a altor opere de artă pe întreaga perioadă prevăzută de legislaţie.Programele informatice sunt un set de documente tehnice şi de exploatare, precum şi un complex de programe pentru sistemul de prelucrare a informaţiei.Francizele reprezintă drepturile acordate de o întreprindere (titularul de drept) altei persoane juridice şi /sau fizice pentru utilizarea unei anumite formule a unui produs sau tehnologii de fabricare a produsului respectiv pentru un comision stabilit.În sistemul contractelor de franciză părţile contractante poartă denumirea de:• francisor - întreprinderea care acordă unei alte părţi un tip de produse,la prestarea unor servicii în numele şi sub marca francisorului, precum şi dreptul la asistenţa tehnică;• franchisee - întreprinderea care a încheiat contractul de franciză sau a fost creată în urma contractului încheiat.Drepturile de folosire a activelor materiale pe termen lung sunt drepturile de utilizare a terenurilor, mijloacelor fixe (maşini, utilaje, clădiri, mijloace de transport), resurselor naturale investite de fondator sub formă de aport în capitalul statutar al unei întreprinderi.Alte active nemateriale reprezintă drepturile de utilizare şi înregistrare a locului de broker, drepturile de marketing, drepturile de utilizare a locului unde este instalat panoul de reclamă etc.

Clasificarea activelor nemateriale. Activele nemateriale pot fi clasificate după următoarele criterii:*protecţia de către stat, *separabilitatea de activele materiale, *natura economică, *apartenenţă, * limitarea duratei de utilizare.Luând în considerare criteriul protecţiei de stat, distingem:1. active nemateriale protejate de stat 2. neprotejate de stat.In componenţa activelor nemateriale protejate de stat se includ drepturile de utilizare a brevetelor, mărcilor, denumirilor de origine, desenelor şi modelelor industriale, drepturile de autor, inclusiv programele informatice, drepturile asupra topografiilor integrate etc. Această grupă cuprinde obiectele proprietăţii intelectuale (proprietatea industrială şi drepturile de autor) create de unitatea economică -titular de drepturi exclusive asupra acestei proprietăţi. Statul asigură protejarea juridică a acestor active nemateriale la titularul de drepturi exclusive.

Activele nemateriale care nu sunt protejate de stat: cheltuielile de constituire, goodwill-ul, drepturille de utilizare a licenţelor aferente diferitelor genuri de activitate, francizele, elementele de know-how, drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung, drepturile de utilizare şi înregistrare a locului de broker, de marketing, drepturile de utilizare a locului de amplasare a panoului de reclamă etc. în această grupă pot fi incluse de asemenea şi drepturile de utilizare a obiectelor proprietăţii intelectuale la licenţiat primite în baza contractului de licenţă.

Sub aspectul separabilităţii activelor nemateriale de cele materiale se disting: active nemateriale separabile şi inseparabile.

Active materiale separabile sunt numite activele nemateriale care pot fi utilizate în unitatea patrimonială după destinaţie, fără careva purtători (suporturi) de active materiale, indiferent de faptul dacă ele sunt protejate de stat sau nu. În această grupă pot fi incluse cheltuielile de constituire, drepturile exclusive şi cele neexclusive ce apar în baza contractelor de licenţă, precum şi cele ce nu rezultă din titlul de proprietate asupra obiectelor proprietăţii industriale (mărcile, denumirea de origine, elementele de know-how, copyright, programele informatice, desenele şi modelele industriale, francizele, licenţele, goodwill-ul, dreptul de închiriere a filmelor etc.).

Activele nemateriale, a căror purtători sunt active materiale concrete, fără care ele nu pot fi utilizate după destinaţie, sunt numite active nemateriale inseparabile de cele materiale. Astfel de active nemateriale pot să existe, prin urmare, pot să-şi îndeplinească funcţiile sale în circuitul economic al întreprinderii numai în cazul existenţei unor anumite active materiale. Acestea cuprind drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung (clădiri, construcţii speciale, maşini, utilaje, mijloace de transport, terenuri, resurse naturale etc.), cheltuielile de constituire.

Gruparea activelor nemateriale în separabile şi inseparabile de cele materiale determină modul de reflectare a operaţiunilor la transmiterea drepturilor de utilizare a acestora, precum şi durata de utilizare a lor.

După natura economică activele nemateriale se subdivizează în: proprietate intelectuală; drepturi patrimoniale; drepturi asupra know-how-urilor şi francize; alte active nemateriale.

Proprietatea intelectuală sunt drepturile exclusive ale persoanei juridice sau fizice asupra rezultatelor activităţii intelectuale şi mijloacele similare ale acestora de individualizare a persoanei juridice, produselor, serviciilor. Proprietatea intelectuală se subdivizează în proprietate industrială şi drepturi de autor.

Proprietatea industrială reprezintă totalitatea de drepturi patrimoniale legate de utilizarea rezultatelor activităţii tehnico-ştiinţifice ale omului (drepturile de utilizare a brevetelor asupra invenţiei, noilor soiuri de plante, mărcilor de produse şi servicii, denumirii de origine, desenelor şi modelelor industriale etc.).

Drepturile de autor cuprind drepturile de editare, utilizare a operelor ştiinţifice, literare, muzicale, de artă, programele informatice, drepturile conexe (interpretarea, fonograma şi transmiterea operelor muzicale la radio şi televiziune), dreptul de închiriere a filmelor.

Drepturile patrimoniale sunt drepturi de utilizare a activelor materiale pe termen lung (maşini, utilaje, clădiri, terenuri, resurse naturale).

Drepturile asupra know-how-urilor nu pot fi incluse nici în componenţa drepturilor de autor, nici a obiectelor proprietăţii industriale. În unele surse bibliografice know-how-urile se includ în proprietatea industrială. Francizele pot fi incluse în această grupă, deoarece după natura economică sunt omogene.

În funcţie de apartenenţă, se disting active nemateriale care aparţin titularului de drepturi exclusive şi posesorului de drepturi neexclusive pe o anumită perioadă de timp.

Activele nemateriale ce aparţin titularului de drepturi exclusive cuprind drepturile de utilizare a obiectelor proprietăţii intelectuale, know-how-urile, goodwill-ul etc. Activele nemateriale ce aparţin posesorului de drepturi pe o anumită perioadă includ drepturile ce rezultă din contractul de licenţă, licenţele de activitate, drepturile patrimoniale etc.în funcţie de limitarea duratei de utilizare, se disting active nemateriale amortizabile şi neamortizabile.Amortizabile se consideră activele nemateriale pentru care unitatea patrimonială stabileşte durata de utilizare. Acestea cuprind toate activele nemateriale separabile şi inseparabile de cele materiale, inclusiv cheltuielile de constituire.Neamortizabile pot fi considerate acele active nemateriale pentru care unitatea economică nu stabileşte durata de utilizare. Aceasta durată poate să nu fie stabilită în cazul când întreprinderea planifică obţinerea avantajelor economice din utilizarea unor active nemateriale o perioadă nelimitată cum sunt: denumirea de origine, marca de produse şi servicii, goodwill-ul etc.

Evaluarea iniţială. Evaluarea activelor nemateriale la momentul recunoaşterii acestora este efectuată în conformitate cu S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. În majoritatea cazurilor de înregistrare la intrări (create de întreprindere, primite cu titlu gratuit sau sub formă de aport la capitalul statutar etc.) activele

nemateriale sunt evaluate ca şi mijloacele fixe (vezi paragraful 3.3 „Evaluarea activelor materiale pe termen lung”). Totuşi în această ordine de idei există şi unele particularităţi. De exemplu, în cazul creării activelor nemateriale (obiectelor de proprietate industrială), în afară de suma cheltuielilor efective legate nemijlocit de crearea acestora, în valoarea de intrare se mai include şi taxa de stat plătită sau care se cuvine de plătit pentru înregistrarea la Agenţie. Dacă obiectele proprietăţii intelectuale se procură în baza contractului de licenţă, în valoarea de intrare a acestora se mai includ şi cheltuielile pentru serviciile de evaluare.

În cazul când activul nematerial procurat, primit cu titlu gratuit, în schimb sau sub formă de aport în capitalul statutar al întreprinderii etc. necesită cheltuieli de pregătire pentru a fi utilizat după destinaţie, valoarea lui de intrare cuprinde şi aceste cheltuieli.

Valoarea goodwill-ului care apare în cazul cumpărării unei întreprinderi se determină de părţile contractante (cumpărător şi vânzător) în baza următoarelor două metode mai răspândite:prin produsul dintre coeficientul negociat de către cumpărător şi vânzător şi suma cu care profitul obţinut de întreprinderea ce se cumpără depăşeşte mărimea medie a acestui profit;prin capitalizarea depăşirii profitului indicat.Evaluarea ulterioară. Evaluarea ulterioară a activelor nemateriale este efectuată prin una din următoarele metode:recomandată de S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”;alternativă admisibilă.

Prima metodă prevede ca activul nematerial să fie contabilizat la valoarea de intrare diminuată cu suma amortizării acumulate. Totodată unitatea economică urmăreşte ca valoarea de bilanţ a activului nematerial să nu depăşească valoarea de recuperare. Dacă aceasta s-a întâmplat, valoarea de bilanţ se reduce la valoarea de recuperare.

În conformitate cu cea de-a doua metodă (alternativă admisibilă), după recunoaşterea iniţială activul nematerial se evaluează la valoarea reevaluată a acestuia calculată în baza valorii venale diminuată cu suma amortizării acumulate, în cazul când asemenea valoare poate fi determinată cu certitudine. În acest caz se reflectă şi majorarea valorii de bilanţ a activului. Întreprinderea calculează valoarea reevaluată de sine stătător sau apelează la serviciile estimatorilor independenţi atunci când apare necesitatea (când socoate de cuviinţă) pentru a nu admite discordanţe mari între valoarea de bilanţ şi cea venală la data întocmirii Bilanţului contabil. Valoarea venală se stabileşte cu certitudine la piaţa activă paralelă sau în baza acordului (contractului) între vânzător şi cumpărător în cazul când activul nematerial respectiv va fi cumpărat-vândut.

Pentru unele active nemateriale cum sunt licenţele, diversele privilegii, drepturile de repartizare a cotelor de producţie etc. piaţa activă poate să existe. Însă pentru multe active nemateriale ca mărcile de produse şi servicii, unele drepturi de autor aferente editării ziarelor, operelor muzicale, invenţiilor, denumirea firmei etc. nu există o astfel de piaţă, deoarece ele sunt într-un singur exemplar. Valoarea venală a acestor active nemateriale va fi stabilită în baza contractelor de parcă ele sunt vândute-cumpărate.

Reevaluarea activelor nemateriale se efectuează în cazul când valoarea lor de bilanţ diferă esenţial de valoarea venală.

În cazul când un activ nematerial dintr-o grupă omogenă este reevaluat, reevaluării se supune toata grupa omogenă. Dacă se reevaluează grupa omogenă de active nemateriale, iar la momentul reevaluării pentru un careva activ nematerial nu poate fi stabilită cu certitudine valoarea lui venală, acest activ nu se reevaluează. El va fi reflectat în bilanţ la valoarea de intrare în limita valorii de recuperare diminuată cu suma amortizării acumulate. Dacă în cazul reevaluării ulterioare a activului nematerial este posibilă stabilirea valorii venale a acestuia, va fi aplicată metoda alternativă.

6. CONTAB.INTRARILOR DE ACTIVE NEMATERIALEIntrarea AN are loc in urma :-Procurarii contra plata de la alte # si personae fizice;

- Primirii de la findatori sub forma de aport la capitalul statutar al intreprinderii;- Primirii sub forma de subventii si cu titlu gratuit;- Crearii nemijlocit de catre intreprindere;- Reflectarii cheltuielilor de constituire si a goodwill-ului (fondului commercial);- Altor operatiuni si evenimente.

AN pot fi procurate contra plata atit de furnizorii autohtoni, cit si de la furnizorii straini ( intreprinderi si personae fizice).Valoarea de intrare al AN procurata contra plata este egala cu valoarea de cumparare plus impozitele si taxele nerecuperabile prevazute de legislatie, consumurile directe privind procurarea drepturilor patrimoniale la AN si pregatirea acestora pentru utilizare dupa destinatie, la protectia juridical si achitatrea serviciilor de evaluare a

AN procurate. In acest caz, rabaturile comerciale si scontul se scad din valoarea de cumparare a activului nematrial.

FORMULE CONTABILE PENTRU OPERATIUNILE DE PROCURARE A AN CONTRA PLATA:1) Reflectarea valorii de cumparare (fara TVA):

- A activelor nemateriale procurate care nu necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie: Dt 111 Ct 426,521,522,539

- a AN care necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie: Dt 112 Ct 426, 521,522, 539

2) trecerea in cont a TVA de la valoarea de cumparare a AN procurate de la furnizorii rezidenti ai RM: Dt 534 Ct 426, 521, 522, 539

3) trecerea in cont a TVA de la valoarea activelor nemateriale importate: Dt 534 Ct 227, 229, 244, 532, 539

4) includerea in valoarea obiectelor de AN importate a sumei TVA care nu urmeaza sa fie trecuta in cont in conformitate cu legislatia in vigoare:

Dt 112 Ct 227, 229, 244, 532, 5395) reflectarea taxelor de inregistrare si altor plati aferente procurarii si punerii in folosinta a AN :Dt

112 Ct 227, 229, 244, 532, 539AN pot fi primite de la fondatori sub forma de aport la capitalul statutar atit la crearea intreprinderii,

cit si la operarea modificarilor in actele de constituire ale acesteia.Valoarea de intrare obiectelor de AN primite sub forma de aport la capitalul statutar sau in contul

platii pentru subscrierea la actiuni se determna in baza valorii estimative a unor atare obiecte prevazute in actele de constituire si consumurilor aferente intrarii si pregatirii acestora pentru utilizare dupa destinatie.

FORMULE CONTABILE PENTRU OPERATIUNILE DE INTRARE A AN SUB FORMA DE APORT LA CAPITALUL STATUTAR AL INTREPRINDERII

1) reflectarea datoriilor fondatorilor privind aporturile la capitalul statutar al intreprinderii in cazul crearii acesteia : Dt 313 Ct 311

2) primirea de la fondatori ca aport la capitalul statutar in cazul crearii de # a AN (la valoarea contractual):

- care nu necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie Dt 111 Ct 313

- care necesita consumuri suplimentare de pregatire pt utilizare dupa destinatie :Dt 112 Ct 313

Valoarea de intrare a AN primite sub forma de subventii sau cu titlu gratuity este egala cu valoarea venala a acestora si consumurile aferente primirii si pregatirii acestor active pt utilizare dupa destinatie.

FORMULE CONTAB. P/T OPERAT DE PRIMIRE A AN SUB FORMA DE SUBVENTII SI CU TITLU GRAUIT1) reflectarea valorii AN primite sub forma de subventii:

- care nu necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie Dt111 Ct423- care necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie

Dt112 Ct423Valoarea de intrare a obiectelor de AN create nemijlocit de catre intreprindere este egala cu costul efectiv care cuprinde valoarea materialelor consummate , consumurile privind retribuirea muncii, contributiile privind asigurarile sociale si asistenta medicala, consumurile indirect de productie care tin nemijlocit de crearea si pregatirea AN spre utilizare, precum si suma consumurilor privind imprumuturile la capitalizarea acestora . Crearea obiectelor de AN poate fi efectuata in regie proprie sau in antrepriza.

FORMULE CONTABILE PT OPERAT DE CREARE A AN NEMIJLOCIT DE CATRE INTREPRINDERE Crearea AN in regie proprie1) calcularea amortizarii altor obiecte de AN utilizate nemijlocit la crearea AN

Dt112 Ct 1132) calcularea uzurii mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la crearea obiectelor de AN Dt 112 Ct 124Crearea AN in antrepriza1) refl sumelor avansurilor pe TL si TS acordate antreprenorilor in contul achitarii lucrarilor de creare a

AN: Dt 136 sau 224 Ct 242, 243, 244

Alte intrari de AN cuprind: transferarea AN din component proprietatii investitionale sau a cheltuielilor anticipate; primirea de la fondatori pentru stingerea datoriei privind acoperirea pierderilor anilor precedenti; majorarea valorii AN intrate in anii precedenti; refl plusurilor de AN constatate la inventariere etc.

Formule contabile1) refl valorii AN transferate din proprietatea investitionala: Dt 111,112 CT 131,1322) refl valorii AN raportate anterior eronat la cheltuielile anticipate pe TL sau curente: Dt 111,112 Ct

141,2513) refl valorii AN primite de la fondatori pt stingerea datoriilor rivind acoperirea pierderilor anilor

precedenti: Dt 111,112 Ct 313

7. CONTAB. CONSUMURILOR (CHELT.) ULTERIOARE

Se disting consumuri (cheltuieli) pentru:- mentinerea in actiune a titlurilor de productie a obiectelor proprietatii industriale- ameliorarea sau modernizarea starii activului- restabilirea insusirilor, proprietatilor pierdute ale AN- utilizarea AN inseparabile de cele materiale

Consumurile (chelt.) pentru mentinerea in actiune a titlurilor de protectie a obiectelor proprietatii industriale . Consumurile (ch) pt mentinerea in actiune a titlurilor de protectie a unor obiecte de proprietate industriala cum sunt brevetele de inventie, modelele de utilitate etc. constituie niste taxe de stat platite Agentiei in fiecare an. Aceste consumuri ( cheltuieli) nu contribuie nici la majorarea volumului avantajelor economice (marimea profitului) care pot fi obtinute din utilizarea obiectului proprietatii industrial, nici la majorarea durate de functionare a lui. Din aceasta caza ele vor fi refl. Prin inregistrarea contabila:Dt 811, 812, 813, 712, 713 Ct 227, 242

Cheltuieli privind ameliorarea sau modernizarea starii AN.Refl cheltuielilor: Dt 112 – la suma totala a cheltuielilorCt 211,531,533,227,242. – in functie de tipul de cheltuieliCapitalizarea cheltuielilor accumulate: Dt 111 Ct 112

Dupa aceasta inregistrare contabila se recalculeaza valoarea de bilant a AN modernizat din care se determina suma amortizarii.In cazul cind # determina ca nu va obtine careva avantaje economice suplimentare in urma modernizarii AN conform calculelor efectuate, ch ulterioare se recunosc drept ch ale perioadei.

Ch privind restabilirea insusirilor pierdute ale activului nematerial. Pe parcursul perioadei de utilizare a AN utilitatea acestuia poate devein partial sau integral pierduta, iar avantajul economic va fi mai mic decit cel planificat sau, in general, nu se va obtine. Pt ca valoarea de bilant a acestui activ sa nu fie mai mare decit valoarea de recuperare, este necesar de decontat valoarea de bilant pe masura pierderii utilitatii lui. Cheltuielile ulterioare pentru a restabili insusirile activului de a participa in circuitul economic al intreprinderii vor fi capitalizate in limita valorii de recuperare la fel ca si la mijloacele fixe.

Consumurile (chelt.) la utilizarea AN inseparabile de cele materiale. Consumurile (cheltuielile) din aceasta grupa sunt legate de intretinerea si exploatarea purtatorilor materiali de AN ca purtatori ai drepturilor de utilizare a masinilor, utilajlor, cladirilor, edificiilor, mijloacelor de transport etc, precum si de reparatia acestora. Prin urmare, consumurile (ch) indicate vor fi contabilizate in debitul contului 811, 812, 813, 712 etc. in functie de destinatia utilizarii dreptului asupra activelor enuntate in contrapartida cu conturile respective, in functie de tipul consumurilor (ch).

8. CONTABILITATEA AMORTIZARII ACTIVELOR NEMATERIALE Unitatea economica calculeaza amortizarea AN amortizabile primite spre utilizare. Nu se calculeaza amortizarea pt AN in curs de executie si cele neamortizabile. Calcularea amortizarii incepe din luna ulterioara lunii primirii spre utilizare a AN si se suspenda in luna ulterioara lunii iesirii din patrimonial intreprinderii din diferite motive. Corectarea sumei amortizarii spre calculare din cauza capitalizarii cheltuielilor ulterioare sau reevaluarii AN se efectueaza, incepind cu luna ulterioara lunii in care au fost capitalizate ch indicate sau a avut loc reevaluarea. Suma amortizarii din cauza reexaminarii duratei de exploatare utila sau a metodei de calculare a amortizatii se corecteaza, incepind cu luna ulterioara lunii in care a avut loc reexaminarea acestor indicatori.

Amortizarea AN se calculeaza conform cerintelor uneia din metodele urmatoare- liniara(uniforma)- soldului degresiv- in raport cu volumul de produse fabricate, servicii prestate ( metoda productiei).

In baza calculului amortizarii AN se intocemeste inregistrarea contabila:Dt 121 – in cazul utilizarii AN pt crearea mij fixeDt 811 – in cazul cind intreprinderea contabilizeaza consumurile productiei de baza in acest cont sau 812 – la suma amortizarii AN utilizate pentru fabricarea unor produse concrete sau prestarea unor tipuri de servicii, de exemplu, dreptul de utilizare a unei tehnologii la fabricarea unui produs, dreptul de utilizare a unui lot de vita de vie sau a livezii in agricultura etc.Dt 813 – in cazul utilizarii unor active nemateriale cu destinatie sectionataDt 712 – la suma amortizarii AN ce deserves procesul de desfacere, reclamaDt 713 – la suma amorizarii AN cu destinatie generala si alte conturiCt 113 – la suma totala a amortizarii AN in ansamblu pe intreprindereIn cazul decontarii amortizarii accumulate din diferite motive, se va intocmi urmatoarea formula contabila :Dt 113 Ct 111Evidenta analitica a amortizarii se tine pe fiecare AN in calcul respective cu total cumulative ca si uzura mijloacelor fixe. Concomitent suma amortizarii se reflecta in registrele de evidenta a consumurilor sic ch, fise, bordirouri sau masinogramele respective. In registrul de evidenta sintetica aplicat de intreprindere, in functie de forma de contabilitate, se reflecta sumele totale ale amortizarii AN cu descifrarea acestora pe conturi corespondente.

9. CONTABILITATEA IESIRII ACTIVELOR NEMATERIALEIesirea AN are loc in urma:

- casarii la expirarea duratei de utilizare a acestora sau in urma invechirii morale- vinzarii altor intreprinderi si personae- transmiterii sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi- altor operatiuni si evenimente

La casarea AN in cazul expirarii duratelor de utilizare a acestora sau in cazul invechirii morale, in contabilitate se reflecta:

- decontarea amortizarii accumulate si a partii neamortizate complet a valorii AN casate;- inregistrarea cheltuielilor aferente casarii AN- decontarea sumelor reducerii sau ecartului de reevaluare a AN casate- restabilirea TVA din partea neamortizata complet a valorii AN casate- inregistrarea altor active curente obtinute in urma casarii AN

Partea neamortizata complet a valorii de bilant a AN casate si cheltuielile aferente iesirii acestora se contabilizeaza ca cheltuieli ale activitatii de investitii.

FORMULE CONTABILE PT OPERATIUNILE DE CASARE A AN LA EXPIRAREA DURATELOR DE UTILIZARE SAU IN CAZUL INVECHIRII MORALE A ACESTORA

1) Decontarea sumei amortizarii accumulate aferenta AN casate Dt 113 Ct 1112) Decontarea partii neamortizate complet a valorii AN casate in cazul invechirii morale a acestora Dt 721

Ct 1113) Restabilirea la decontarile cu bugetul a TVA din partea neamortizata complet a valorii AN casate Dt

713 Ct 5344) Reflectarea cheltuielilor aferente casarii AN Dt 721 Ct 227,242,521,522,531,532,533,535,539 etc.

AN pot fi vindute in baza contractelor de autor, de licenta si de alt gen prevazute de legislatia RM.In cazul vinzarii AN valoarea de bilant a acestora si cheltuielile privind vinzarea se recunosc ca cheltuieli, iar valoarea de vinzare (fara TVA) – ca venituri din activitatea de investitii.FORMULE CONTABILE PENTRU OPERATIUNILE DE VINZARE A ACTIVELOR NEMATERIALE

1) Refl valorii de vinzare a obiectelor de AN Dt 134,223,229 Ct 6212) Calcularea TVA de la valoarea de vinzare a obiectelor de AN vindute Dt134,223,229 Ct 5343) Decontarea valorii de bilant a obiectelor de AN vindute Dt721 Ct 1114) Decontarea amortizarii accumulate a obiectelor de AN vindute Dt 113 Ct 111

Operatiunile de transmitere a AN sub forma de aport la capitalul statutar al altei in treprinderi se reflecta concomitant ca iesirea a unora asemenea active si ca procurare a investitiilor pe TL.Evaluarea AN transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi se efectueaza la valoarea venala a acestora sa in alt mod prevazut de actele de constituire ae intreprinderii.FORMULE CONTABILE PENTRU OPERATIUNILE DE TRANSMITEREA ACTIVELOR NEMATERIALE SUB FORMA DE APORT LA CAPITALUL STATUTAR AL ALTEI INTREPRINDERI

1) Decontarea valorii de bilant a obiectelor de AN transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi Dt 721 Ct 111

2) Decontarea amortizarii accumulate a obiectelor de active nemateriale transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi Dt 113 Ct 111

3) Reflectarea valorii obiectelor de AN transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi Dt 223, 229 Ct 621

4) Calcularea TVA de la valoarea obiectelor de AN transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi Dt 223, 229 Ct 534

Alte iesiri de AN cuprind: transferarea activelor mentionate in component proprietatii investitionale sau a cheltuielilor anticipate; micsorarea valorii AN intrate in anii precedenti; reflectarea lipsurilor constatate la inventariere, transmiterea AN cu titlu gratuit altor intreprinderi si persoane; casarea AN ca urmare a modificarii legislatiei in vigoare si altor evenimente exceptionale etc.FORMULE CONTABILE PENTRU OPERATIUNILE AFERENTE ALTOR IESIRI DE AN

1) Decontarea valorii de bilant a AN transferate in componenta proprietatii investitionale Dt 131,132 Ct 111

2) Decontarea valorii de bilant a AN transferate in componenta cheltuielilor anticipate Dt 141,251 Ct 1113) Decontarea valorii de bilant a lipsurilor de AN constatate la inventariere Dt 721 Ct 1114) Decontarea valorii de bilant a obiectelor de AN transmise cu titlu gratuit Dt 722 Ct111

10.Clasificarea, recunoaşterea şi evaluarea activelor materiale petermen lung(AmTL)

AmTL reprez.activele ce au o formă fizică naturală,plata de funcţionare fiind mai mare de 1an şi sunt destinate pentru utilizare în activit.# sau se află în proces de creare.Contab. lor se tine conform SNC16”Contab.AmTL”si includ urm. grup: Am în curs de execuţie,mijl.fixe,terenuri,resurse naturale.

Recunoaşterea AmTL e un proces foarte important în determ.situaţiei patrimoniale şi financiare a #.Ea reprez. examinarea corespunderii însuşirilor,particularităţilor, caracteristicilor de care dispune elementul respectiv definiţiei AmTL şi criteriilor stabilite cu scopul înregistrării lor la evidenta.Obiectul respectiv se constata drept AmTL daca el are o forma materiala si poate funcţiona mai mult de 1an,se afla in posesia #p/u a fi utilizat in activit.sa sau la etapa de creare si nu este destinat vânzării.Aceste cerinţe se socot realizate daca:există o certitudine întemeiata ca,în urma utilizării activului #va obţine un profit,valoarea activului poate fi determinata cu un grad înalt de certitudine.Daca aceste 2 condiţii nu pot fi realizate,activul se considera drept chelt. a perioadei de gest.La constatarea AmTL treb. de luat în considerare particularităţile şi funcţia pe care o executa in activitatea #.Constatarea obiectelor achiziţionate sau create drept AmTL înseamnă înregistrarea şi trecerea acestora la intrări în conturile respective.

Evaluarea reprez. un proces de determinare a valorii în expresie bănească.Se cunosc 2 tipuri de evaluare: iniţială şi ulterioară.Eval.iniţială are loc în timpul constatării obiectului respectiv drept activ la valoarea de intrare. Valoarea de intrare a AmTLcuprinde:valoarea de cumpărare,inclusiv taxe vamale,taxe de import, impoz.prevăzute de lege,precum şi chelt.de aducere a acestora în stare de lucru pentru a fi utilizate după destinaţie,care includ chelt.de transport,montaj încărcare-descărcare,instalare,salariile specialiştilor care participă la instalare.Rabatul comercial oferit de către # vânzător cumpărătorului,se scade din valoarea de cump. a activului. AmTL achiziţionate sunt evaluate la valoarea de intrare,care se determină în funcţie de natura fiecărui şi de modul de achiziţionare. Evaluarea ulterioară a AmTL se efectuează de către # de sine stătător conform prevederilor S.N.C. nr. 16.# ia decizia privind reevaluarea activelor atunci cînd valoarea venală a acestora diferă mult de val. lor de bilanţ. Metoda de reeval. recomandată de acest standard prevede ca activul să fie evaluat la val.de intrare diminuată cu suma uzurii calculate. De asemenea,# trebuie să verifice periodic dacă valoarea de bilanţ a obiect.respectiv n-a devenit mai mare decît val. de recuperare.Dacă apare această situaţie,val. de bilanţ a activ. treb. să fie micşorată pînă la cea de recuperare. Astfel suma diminuării se recunoaşte drept cheltuieli ale activităţii de investiţii.

Reevaluarea se mai efectueaza si prin metoda alternativă admisibilă, ce prevede de a evalua activele pe parcursul utilizării lor la valoarea de reevaluare. Aceasta prezintă valoarea venală a obiectului diminuată cu suma uzurii calculate la data întocmirii bilanţulu

11.Contab. active. materiale în curs de execuţie(AMCExc) AmCE reprez.chelt.privind achiziţionarea şi crearea active. la beneficiarul construcţiei în timpul unei

perioade lungi.În componenţa AmCEsunt incluse şi valoarea clădirilor,utilaj ce necesită montaj,construcţiile speciale,investiţii ulterioare p/u reconstrucţia # cu scopul sporirii capacităţii de producţie, îmbunătăţirii calităţii ei, modernizarea mijloacelor fixe,în rezultatul cărora # va obţine un avantaj economic.

Evidenţa AmCE se ţine la cont.de activ 121. În Dt cont.se refl.suma chelt.lucrărilor de construcţie şi montaj aferente creării active.inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj şi a obiecte.ce nu necesită montaj până la punerea lor în funcţiune, iar în Ct – val.de intrare a activ.puse în funcţiune, investiţiile capitale ulterioare aferente majorării valorii obiectelor respective,precum şi chelt.privind ridicarea construcţiilor speciale.Sold.acestui cont este debitor şi reprez.chelt.acumulate priv.crearea AmCE cu total cumulativ la finele perioadei de gest., valoarea utilajului care necesită montaj precum şi a altor obiecte care nu necesită montaj până la punerea acestora în funcţiune.

La contabilizarea AmCE drept docum.primare servesc factura fisc.primita de la furnizori,fact.de expeditie,procesul-verbal de primire-predare a lucrarilor de constructii-montaj,dispozitia de plata priv.achitarea serv.vamale,borderou de repartitie a salarii. calculate lucratorilor si alte docum.primare.

Investiţiile capitale se refl.în contab.în funcţie de metoda de efectuare a lucrărilor,care poate fi prin antrepriză sau prin regie proprie.În cazul executării lucrărilor prin metoda de regie proprie beneficiarul acumulează toate cheltuielile efectuate pe parcursul construcţiei clădirii ori creării altor active, care la sfârşit constituie valoarea de intrare a acestui activ.

În cazul metodei de regie proprie se întocmesc următoarele formule contabile: la valoarea materialelor la val.de bilanţ:Dt 121 Ct 211 la consum OMVSD: Dt 121 Ct 213 calc. salariului muncitorilor şi CAS;CAM:DT 121 Ct 531, 533 la suma acordata de secţia auxiliară: Dt 121 Ct 812 trecerea la chelt. a consumurilor indirecte:Dt 121 Ct 813

În cazul executării lucrărilor de construcţie şi montaj prin metoda de antreprepriză,chelt. la fel se reflectă în Dt 121 Ct 521. Această formulă contabilă se întocmeşte în baza procesul-verbal de primire-predare a obiect.construit,predat. Către investiţii se referă şi procurarea utilajului ce necesită montaj, se întocmeşte formula contabilă Dt 121 Ct 521. Dacă la procurarea utilajului au fost efectuate cheltuieli de transport, încărcare-descărcare atunci cheltuielile se includ în Dt 121 Ct 521,531,533,812,813. La predarea utilajului în montaj la cost efectiv (valoarea de cumpărare + cheltuielile de achiziţie) se întocmeşte formula contabilă Dt 1211 Ct 1212. La punerea în funcţiune după finisarea lucrărilor de montaj se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare a mijlocului fix şi se întocmesc formule contabile Dt 123 Ct 121.

12.Contabilitatea intrărilor de mijloace fixe(MF)MF sunt active materiale a căror pret unitar depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie,planificate spre

utilizare pe o perioadă mai mare de 1 an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, sau destinate închirierii sau utilizarii în scopuri administrative. Din MF fac parte: maşini şi utilaje, clădirile, mijloacele de transport, calculatoare, instrumente alte mijloace fixe. Evidenţa MF se ţine în conformitate cu SNC 16 “Contabilitatea activelor materiale pe TL”. Modul de contabilizare a intrărilor de MF depinde de condiţiile şi de modul de achiziţionare şi creare a acestora. Achiziţionarea MF la întreprindere poate fi pe calea construcţiei, procurării contra plată de la alte persoane fizice şi juridice, unele obiecte pot fi primite cu titlu gratuit, de la fondatori sub formă de aport în capitalul statutar, trecute la intrări în rezultatul stabilirii plusurilor de MF în urma inventarierii, achiziţionării prin schimb. La intrarea mijloacelor fixe se întocmeşte procesul-verbal de primire-predare a MF.Pentru fiecare obiect intrat se deschide fişă de inventar, iar obiectului i se atribuie numărul de inventar. În fişa de inventar se reflectă datele analitice a obiectului: denumirea lui, destinaţie şi locul de exploatare, valoarea obiectului, norma de amortizare, caracteristicile tehnice.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 123 “Mijloace fixe”. În contul 123 se contabilizează obiectele de mijloace fixe puse în funcţiune şi înregistrate în bilanţul întreprinderii. În debitul

contului 123 se reflectă valoarea de intrare a obiectelor de mijloace fixe puse în funcţiune, suma capitalizată a investiţiilor capitale ulterioare, valoarea de piaţă a plusurilor obiectelor de mijloace fixe constatate la inventariere, suma majorării valorii de intrare a mijloacelor fixe. În creditul contului 123 se reflectă valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite, uzura acumulată a obiectelor de mijloace fixe decontată la ieşirea acestora, suma micşorării valorii de intrarare a mijloacelor fixe. Soldul contului 123 este debitor şi reprezintă valoarea de intrare a obiectelor de mijloace fixe la finele perioadei de gestiune.

În dependenţă de modul de achiziţionare a mijloacelor fixe se întocmesc următoarele formule contabile:1. la valoarea MF intrate la construcţie: Dt 123 Ct 1212. la valoarea de intrare a MF primite de la fondatori ca aport la capitalul statutar: Dt 123, 121 Ct 3133. la valoarea venală a mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit: Dt 123 Ct 6224. la valoarea mijloacelor fixe constatate plusuri în urma inventarierii: Dt 123 Ct 6215. în cazul în care mijloacele fixe se procură, dar nu necesită montaj: Dt123 Ct 5216. în cazul în care mijloacele fixe se procură, dar necesită montaj Dt121 Ct 521

După achiziţionarea mijloacelor fixe, ele trebuiesc luate la evidenţa contabilă, astfel fiecarui mijloc fix i se acordă un număr de inventar, iar contabilul-şef intocmeşte un ordin semnat de directorul întreprinderii. Atunci are loc trecerea mijlocului fix la bilanţul persoanei gestionare şi începe calcului uzurii acestuia.

13.Contabilitatea uzurii mijloacelor fixeUzura MF se determina si se contabilizeaza lunar de toate #,asupra tuturor MF aflate in gestiunea #.

Evidenţa analitică a uzurii MF se ţine pe feluri de obiecte. Pentru evidenţa sintetică a uzurii MF este destinat contul de pasiv 124 ,,Uzura mijloacelor fixe”. În creditul acestui cont se reflectă calcularea sau acumularea sumei uzurii, iar în debit casarea uzurii acumulate aferente MF ieşite. Soldul creditor reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune şi se reflecta cu cifre negative în Bilanţul contabil.

Mărimea uzurii în perioada de dare de seamă depinde de: valoarea de intrare a obiectului, valoarea rămasă probabila, valoarea uzurabilă, durata de functuionare utila.

La calcul uzurii se întocmesc urm.formule contabile:Dt 813 – la suma uzurii calculate a MF care participă la procesul de producţieDt 712 – la suma uzurii mijloacelor fixe ca deservesc procesul de desfacere a producţiei finiteDt 713 – la suma uzurii MF cu destinaţie generalăDt 112, 121 – la calculul uzurii MF utilizate la crearea activelor nemateriale sau activelor materiale pe TLCt 124 – la suma totală a uzurii calculateLa ieşirea MF uzura se casează prin formula contabilă: Dt 124 Ct 123

Conform S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, uzura MF se calculează în baza a 4 metode: liniară,in raport cu volumul produselor fabricate,soldului degresiv,degresivă cu rată descrescătoare. Conform metodei liniare valoarea uzurabilă a obiectului va fi repartizată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul dintre valoarea uzurabilă şi numărul de ani al duratei de funcţionare utilă. Metoda în raport cu volumul de produse fabricate - uzura calculată conform cerinţelor acestei metode, se determină, ţinînd cont numai de volumul produselor, articolelor, pieselor, serviciilor prestate, kilometrajul parcurs. Uzura lunară va fi determinată de volumul efectiv al produselor fabricate sau serviciilor prestate din luna de gestiune. Această metodă poate fi aplicată la calcularea uzurii utilajelor tehnologice care participă nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor.

Metoda soldului degresiv – în urma acestei metode, suma uzurii unor MF se calculează în baza normei de uzură prevăzută de metoda liniară, majorată nu mai mult de două ori. De exemplu, norma de uzură conform metodei liniare a utilajului constituie 20%,astfel in urma metodei soldului degresiv, ea va fi de 40 %. Metoda degresivă cu rata descrescătoare - în baza acestei metode, uzura este determinată prin produsul unui coeficient şi valoarea uzurabilă. Acest coeficient se calculează prin raportul dintre nr. de ani al duratei de funcţionare şi suma anilor duratei de funcţionare utilă. Metoda aplicată se alege de # în mod independent, în baza modelului presupus de obţinere a avantajului economic şi se utilizează consecutiv de la o perioadă de gestiune la alta, dacă n-au survenit modificări în modelul stabilit anterior.

Metoda degresivă cu rată descrescătoare şi metoda soldului degresiv fac parte din metodele accelerate. E de menţionat că în baza calculării uzurii MF după primele trei metode, este pusă valoarea uzurabilă, iar după a patra metodă – valoarea de intrare a obiectului respectiv. Totuşi valoarea rămasă probabilă este necesară pentru a determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcţionare utilă.

14.Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixePentru menţinerea mijloacelor fixe în condiţii normale de funcţionare, personalul întreprinderii mai

efectuează reparaţii ale obiectelor de mijloace fixe. Lista acestor obiecte care trebuie să fie reparate este determinată de o comisie alcătuită din specialişti competenţi ca mecanici, ingineri, tehnologi ai întreprinderii. Lucrările de reparaţie pot fi executate în regie proprie, adică cu forţele proprii ale întreprinderii, sau în antrepriză, adică de alte întreprinderi specializate.În funcţie de complexitatea, volumul şi periodicitatea executării lucrărilor de reparaţie, distingem reparaţie curentă, medie şi capitală a MF.

Reparaţia curentă reprezintă schimbul parţial al unor piese neesenţiale, reparaţia neînsemnată, lichidarea deteriorărilor fără demontarea maşinii sau utilajului.

Formule contabile:Reparatia MF cu destinatie generala a #: Dt 713 Ct 211,531,533.Reparatia MF ce deserves procesul se desfacere a produselor: Dt 712 Ct 211,531,533.Chelt.de reparatie a MF ale subdiviziunilor intreprinderii: Dt 813 Ct 211,531,533. Reparaţia medie a mijloacelor fixe după complexitatea sa este aproape de cea capitală, dar, fiind

efectuată periodic pînă la un an, se include în reparaţia curentă. Reparaţia curentă are scopul de a păstra obiectele de mijloace fixe în stare normală de lucru pe parcursul duratei de funcţionare utilă şi nicidecum nu aduce întreprinderii vreun avantaj economic suplimentar, în cazul cînd această reparaţie n-a fost luată în considerare la punerea în funcţiune a obiectului. Toate consumurile sunt contabilizate in contul 812. Consumurile accumulate in Dt acestui cont se deconteaza si se include in consumurile si chelt.perioadei curente.

Reparaţia capitală reprezintă schimbul ansamblurilor şi pieselor esenţiale cu descompletarea parţială sau totală a utilajului, mijloacelor de transport, îmbunătăţirea posibilităţilor de exploatare a obiectelor în funcţiune.

Pentru clădiri reparaţie capitală se consideră schimbul uşilor şi ferestrelor, podelelor şi tavanului. Această repataţie aduce deseori un avantaj economic suplimentar întreprinderii. La finele reparatiei capital pentru fiecare obiect reparat se intocmeste un process-verbal.

La efectuarea reparatiei capital a MF evident chelt.se tine in cont.812 sau 121,123.Aceste cont.eu in Dt:211-la costul materialelor de reparative consummate.531-la suma salariului muncitorilor implicati in reparatie.533-la suma contributiilor pentru asigurarile sociale si medicale la salariile calculate.812-la costul serviciilor proprii.521-la costulserviciilor organizatiilor terte.Cheltuielile accumulate in aceste conturi se capitalizeaza in limita valorii de recuperare,iar suma

depasirii se recunoaste drept cheltuiala a perioadei prin urm. formula contabila: Dt 123,721 Ct 812,121.

15.Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe

În procesul desfăşurării activităţii de producţie a #, MF pot fi scoase din funcţiune din cauza uzurii totale,vândute contra plata altor persoane fizice şi juridice, pot fi transferate cu titlu gratuit,schimbate sau transmise ca aport la capitalul statutar al altor # ,pot fi constatate ca lipsă în rezultatul inventarierii sau ca pierdere în urma calamităţilor naturale. La casarea MF, din cauza uzurii integre şi calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe, iar in celelalte cazuri - procesul-verbal de primire-predare a MF şi factura fiscală. În baza datelor din aceste procese-verbale se efectuează întegistrările corespunzătoare în fişa de evidenţă a mijloacelor fixe. De asemenea în cazul MF scoase din funcţiune din cauza uzurii totale, în funcţie de un caz concret, în conformitate cu procesul-verbal de lichidare a mijloacelor fixe şi fişa de inventar a obiectului ieşit, în evidenţă trebuie să fie reflectate decontarea sumei uzurii calculate, înregistrarea valorilor materialelor obţinute din lichidare şi cheltuielile efective privind ieşirea, de aceea procesul-verbal întocmit se transmite în contabilitate, unde în baza lui în fişa de evidenţă a MF se face o menţiune privind ieşirea acestui obiect.

Modul de întocmire a formulelor contabile la ieşire depinde de motivul scoaterii lor din funcţiune.Astfel la ieşirea lor,se întocmesc următoarele inregistrari contabile:

1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:Dt 124 Ct1232. Înregistrarea cheltuielilor:Dt 721 Ct 1233. Înregistrarea materialelor la intrări: Dt 211 Ct 123 4.Casarea uzurii şi valorii de bilanţ: Dt 721,124 Ct 123

5.Înregistrarea materialelor la intrări: Dt 211 Ct 123,621 Exemple de probleme privind iesirea MF :

din cauza uzurii completeValoarea iniţială 50 000 lei, valoarea rămasă 2 000 lei, suma uzurii 48 000 lei.Dt 124 Ct 123 -48 000 lei, casarea sumei uzurii calculateDt 211 Ct 123 -2 000 lei, înregistrarea la intrări a materialelor obţinute în urma lichidării MFÎn cazul când suma materialelor primite efectiv este mai mică decât valoarea rămasă presupusă se întocmeşte

formula contabilă: Dt 211 – 1800 lei; Dt 721 – 200lei; Ct 123 – 2000lei.Suma efectivă a materialelor primite efectiv este de 2300 lei: DT 211 – 2300; Dt 621- 300; Ct 2000

lichidarea MFValoarea iniţială, - 50000 lei, suma uzurii acumulate 30000 lei, valoarea rămasă 2000 leiDt 124 Ct 123 -30 000 lei, casarea sumei uzurii calculateDt 721 Ct 123 -18 000 lei, casarea valorii de bilanţDt 211 Ct 123 -2 000 lei, înregistrarea la intrări a materialelor obţinute în urma lichidării MF.La lichidare MF pot fi suportate anumite cheltuieli, Dt 721 Ct 531,533,521.

vânzarea MFValoarea iniţială, inclusiv TVA – 51 000 lei; suma uzurii – 30 000 lei, valoarea de bilanţ, inclusiv TVA – 21

000 leiPreţul contractual este egal cu valoarea de bilanţ:Dt 124 Ct 123 – 30 000 lei, casarea sumei uzuriiDt 721 Ct 123 -17 500 lei, casarea valorii de bilanţDt 534 Ct 123 -3500 lei, reflectarea sumei TVA, ce urmează a fi dedusăDt 221 Ct 621- 17 500 leiDt 221 Ct 534 – 3 500 leiDt 242 Ct 221 – 21 000 leiPreţul contractual este mai mic decât valoarea de bilanţ: preţul contractual 18000 lei, valoarea de bilanţ –

20000 leiDt 124 Ct 123 – 30 000, casarea uzuriiDt 721 Ct 123 – 20 000, casarea valorii de bilanţDt 242, 221 Ct 621 – 18000Dt 242 Ct 534 – 3600 lei (18000*0,2) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli Dt 351 Ct 721 – 20000 lei; Dt 621 Ct 351 – 18 000 lei

pierderile alcătuiesc 2000 leiPreţul contractual este mai mic decât valoarea de bilanţ: preţul contractual 23000 lei, valoarea de bilanţ –

20000 leiDt 124 Ct 123 – 30 000, casarea uzuriiDt 721 Ct 123 – 20 000, casarea valorii de bilanţDt 242, 221 Ct 621 – 23000Dt 242 Ct 534 – 4600 lei (23000*0,2) Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli Dt 351 Ct 721 – 20000 lei; Dt 621 Ct 351 – 23 000 lei profitul

alcătuieşte 300076000 lei.în cazul inventarierii

La stabilirea lipsurilor de mijloace fixe, primele formule rămân aceleaşi (casarea sumei uzurii şi casarea valorii de bilanţ). În cazul existenţei persoanei vinovate se întocmeşte formula contabilă Dt 227 Ct 621 – apariţia creanţei persoanei vinovate

achitarea nemijlocită în casă Dt 241 Ct 227; sau reţinerea din salariu Dt 531 Ct 227.

Intreb 16. CONTABILITATEA ARENDEI OPERATIONALEArenda - reprezinta un accord, potrivit caruia arendatorul cedeaza arendasului contra unei plati dreptul de utilizare a activului in decursul unei perioade de timp convenite.Arenda operationala – se considera arenda in conditiile careia riscurile si avantajele aferente folosirii si detinerii activelor arendate ramin pe seama arendatorului. In cazul aplicarii acestei forme de arenda arendatorul transmite activele sale arendasului pe un termen anumit pentru satisfacerea necesitatilor temporare. La expirarea termenului de arenda activele se restituie arendatorului. Pe durata termenului de arenda operational arendasului i se transmite numai dreptul de folosire a bunurilor arendate, iar drepturile si obligatiile de proprietar apartin arendatorului. EVIDENTA ARENDEI OPERATIONALE LA ARENDATOR

In cazul arendei operationale arendatorul efectueaza urmatoarele operatiuni:- Contabilizeaza activele transmise in arenda in conturile contabilitatii financiare;- Calc uzura (amortizarea) activelor transmise in arenda atit in contab financiara, cit si in scopuri fiscal;- Constata plata de arenda ca venit operational pe masura calcularii acesteia;- Suporta cheltuielile de reparative si modernizare a activelor transmise in arenda;- Reflecta suma impozitului pe venit de 5% retinuta din plata de arenda (fara TVA)- Inregistreaza ca venit (cheltuieli) sanctiunile calculate pentru incalcarea conditiilor contractului de

arenda;- Primeste de la arendas activele arendate dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea

contractului de arendaIn cazul arendei operationale la arendator se intocmesc urm formule contabile:

1) Refl valorii de intrare a activelor transmise in arenda ca corespomdenta intre subconturile deschise in cadrul conturilor sintetice 111,122,123,125. De exemplu, la predarea in arenda operational a unei cladiri se va intocmi urmatoarele formule contabile:Dt 123 Ct 123.1

2) Calcularea amortizarii activelor transmise in arenda: Dt 714 Ct 113, 124, 1263) Calculatia platii de arenda (fara TVA) Dt 241, 242, 243-in cazul achitarii platii de arenda in momentul

calcularii acesteia, 228-in cazul achitarii ulterioare a platii de arenda Ct 6124) Refl sumei TVA aferente platii de arenda : Dt 241, 242, 243-in cazul achitarii platii de arenda in

momentul calcularii acesteia, 228-in cazul achitarii ulterioare a platii de arenda Ct 5345) Incasarea platii de arenda ( cu scaderea impozitului pe venit de 5% retinut la sursa de plata): Dt241, 242,

243 Ct 2286) Refl impozitului pe venit de 5% retinut la sursa de plata in cursul anului de gestiune: Dt 225 Ct2287) Trecerea in cont la finele anului de gestiune a impozitului pe venit de 5% retinut la sursa de plata: Dt

534 Ct 2258) Inregistrarea ch de reparative si modernizare a mij fixe transmise in arenda: Dt 714, 121-in functie de

metoda de constatare a ch de reparative aplicata de intreprindere Ct 812 sau 521, 539-in functie de modul de efectuare a lucrarilor de reparative (in regie sau in antrepriza)

9) Refl sumei TVA aferenta valorii lucrarilor de reparatie efectuate in antrepriza: Dt 534 Ct 521, 53910) Primirea activelor de la arendas dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea contractului de

arenda ca corespondenta intre subconturile deschise in cadrul conturilor sintetice 111, 122, 123, 125. De exemplu, la primirea de la arendas a cladirii transmise anterior in arenda operational se va intocmi urm formule contabile: Dt 123.1 Ct 123

EVIDENTA ARENDEI OPERATIONALE LA ARENDASIn cazul arendei operationale arendasul efectueaza urmatoarele operatiuni:

- Inregistrarea activelor primite in arenda in conturile extrabilantiere la valoarea prevazuta in contractual de arenda

- Constata plata de arenda ca consumuri sau cheltuieli, in functie de destinatia si locul utilizarii activelor arendate

- Suporta cheltuielile legate de intretinerea activelor arendate- Retine si achita la buget impozitul pe venit de 5% calculate din suma platii de arenda (fara TVA)- Refl ca ch (venituri) sanctiunile calculate pentru incalcarea conditiilor conractului de arenda .

Operatiunile privind arenda operational se inregistreaza la arendas prin urm formule contabile:1) Refl valorii contractuale a activelor primite in arenda: Dt 911 sau Dt 9122) Calculaea platii de arenda (fara TVA): Dt 712, 713, 813-in functie de destinatia si locul de utilizare a

activului arendat Ct 521 sau 5393) Trecerea in cont a TVA aferenta platii de arenda: Dt 534 Ct 521, 5394) Achitarea platii de arenda (cu scaderea impozitului pe venit de 5%): Dt 521 sau 539 Ct 241,2425) Retinerea impozitului pe venit de 5% din suma platii de arenda: Dt 521 sau 539 Ct 5346) Inregistrarea ch de intretinere a activelor arendate: Dt 712,713,813-in functie de destinatia si locul

efectiv de utilizare a activului arendat Ct 211,213,214,521,531,533,539 etc.7) Returnarea activelor arendatorului dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea contractului de

arenda : Ct 911 sau Ct 912Intreb 17. CONTABILITATEA ARENDEI FINANCIARE

ARENDA – reprez un accord, potrivit caruia arendatorul cedeaza arendasului contra unei plati dreptul de utilizare a activului in decursul unei perioade de timp convenite .

ARENDA FINANTATA – se considera arenda in conditiile careia partea predominanta din riscurile si avantajele aferente folosirii si detinerii activelor arendate trec de la arendator la arendas. EVIDENTA ARENDEI FINANTATE LA ARENDATORIn cazul arendei finantate arendatorul efectueaza urm operat:

- Reflecta transmiterea activelor in arenda ca iesire a acestora. In acest caz la inceputul termenului de arenda valoarea de rascumparare a activelor transmise in arenda se reflecta ca majorare a creantelor si veniturilor anticipate, iar valoarea de bilant a acestora se constata ca cheltuieli anticipate si decontare a valorii de intrare a activelor indicate. Un atare mod de abordare este conditionat de principiul prudentei, conform caruia veniturile se constata numai in cazul in care intreprinderea are o certitudine intemeiata in vederea obtinerii acestora

- Inregistrarea treptat (pe parti) valoarea de rascumparare a activelor transmise in arenda ca venituri, iar valoarea de bilant – ca ch ale activit de investitii. Aceasta inregistrare se efectueaza pe masura survenirii termenelor de achitare a valorii de rascumparare stabilite prin contractual de arenda sau in cazul rascumpararii anticipate de catre arendas a activelor arendate

- Contabilizeaza activele returnate de arendas in cazul anularii contractului de arendaOperatiunile privind arenda finantata se inregistreaza de arendator prin urm formule contabile:

1) refl valorii de rascumparare (fara TVA) a activelor transmise in arenda: Dt 134 Ct 4222) inregistrarea TVA aferenta valorii de rascumparare a activelor transmise in arenda: Dt 134 Ct5353) refl valorii de bilant a activelor transmise in arenda: Dt 141 Ct 111,122,123,1254) casarea amortizarii (uzurii, epuizarii) activelor transmise in arenda: Dt 113,124,126 Ct 111, 123, 1255) refl sumei ch legate de transmiterea activelor in arenda: Dt 721

Ct 531,533,521,539,8126) refl la finele anului de gestiune a cotei curente a:

a) creantelor pe TL: Dt 229 Ct 134b) veniturilor anticipate pe TL: Dt 422 Ct 515c) ch anticipate pe TL: Dt 251 Ct 141

7) refl sumei valorii de rascumparare a activelor transmise in arenda care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta: Dt 515 Ct 621

8) inregistrarea TVA aferenta sumei valorii de rascumparare a activelor transmise in arenda, care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta: Dt 535 Ct 534

9) refl sumei valorii de bilant a activelor transmise in arenda, care urmeaza a fi decontata in perioada de gestiune curenta: Dt 721 Ct 251

10) calcularea platii de arenda aferenta perioade de gesiune curenta: Dt 228 Ct 62211) calcularea TVA aferenta platii de arenda: Dt 228 Ct 53412) incasarea valorii de rascumparare si a platii de arenda aferenta perioadei de gestiune curenta : Dt 241

sau 242, 243 Ct 228,229EVIDENTA ARENDEI FINANTATE LA ARENDASIn cazul arendei finantate arendasul efectueaza urm operat:

- reflecta bunurile luate in arenda ca active, iar platile de arenda care urmeaza a fi achitate-ca datorii- calc amortizarea activelor arendate in acelasi mod ca si pt activele proprii- suporta ch de reparative, modernizare si intretinere a activelor arendate- achita treptat valoarea de rascumparare a activelor arendate in termenele stabilite prin contractual de

arenda- calc si recunoaste in fiecare perioada de gestiune plata de arenda ca ch ale activitatii financiare

Operatiuni privind arenda finantata se inregistreaza la arendas prin urmatoarele formule contabile:*refl valorii activelor (fara TVA) primite in arenda: Dt 111,122,123,125 Ct 421*inregistrarea sumei TVA aferenta valorii activelor primite in arenda: Dt226 Ct421*calcularea amortizarii activelor primite in arenda: Dt712,713,813 Ct 113,124,126*refl sumei valorii activelor primite in arenda ce urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta: Dt421 Ct521,539*trecerea in cont a TVA aferenta valorii activelor primite in arenda care urmeaza a fi achitata in perioada de gestiune curenta: Dt534 Ct226*calcularea platii de arenda aferenta perioadei de gestiune curenta: Dt722 Ct521,539*trecerea in cont a TVA aferente platii de arenda calculate: Dt534 Ct521,539*achitarea valorii activelor primite in arenda si a paltii de arenda aferenta perioadei de gestiune curenta: Dt 521,539 Ct 241 sau 242,243

*refl valorii activelor rascumparate trecute in proprietatea arendasului :Dt 111 sau 122,123,125 Ct 111 sau 122,123,125*refl amortizarii activelor rascumparate: Dt113 sau 124,126 Ct 113 sau 124,12618. CLASIFICAREA, RECUNOASTEREA SI EVALUAREA STOCURILOR DE MARFURI SI MATERIALEStocurile de marfuri si materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispozitia intreprinderii si destinate :

- pt a fi consummate la prima lor utilizare - pt a fi inregistrate ca productie in curs de executie- pt a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie

in cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economic din intreprindere: aprovizionare – productie – desfacere, in care stocurile isi schimba atit forma, cit si continutul lor material, astfel, in cazul intreprinderilor de productie, in faza de aprovizionare activele circulante sub forma de disponibilitati banesti se transforma in active circulante sub forma de stocuri de materii prime si materiale consumabile; in faza de productie stocurile de materii prime si materiale consumabile se transforma in stocuri de semifabricate si produse finite; in faza de desfacere stocurile de semifabricate si produse finite sunt vindute clientilor, iar in urma decontarilor cu clientii se transforma in active circulante sub forma de disponibilitati banesti.Stocurile de marfuri si materiale sunt reprezentate de :

a) materialeb) animale la crestere si ingrasatc) OMVSDd) Productie in curs de executiee) Produsef) Marfuri, inclusive terenuri si alte active materiale curente sip e TL achizitionate si destinate revinzarii

Materialele, la rindul lor, pot fi divizate in :Materiile prime – sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor si se regaseste in

produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.Materialele consumabile – sunt acele categorii de bunuri de natura activelor curente care

participa direct la procesul de productie, fara a se regasi, de regula, in continutul material al produselor fabricate.

Animalele – cuprind animalele tinere existente in intreprindere in scopul cresterii, pentru a fi trecute la ingrasat sau la animale de munca.

OMVSD – sunt bunurile cu o valoare nu mai mare decit limita stabilita pt a fi considerate ca mij fixe ( 1000 lei), indifferent de durata lor de serviciu sau cu o durata de utilizare mai mica de un an, indifferent de valoarea acestora, precum si bunurile assimilate acestora ( echipamentul de productie, echipamente si dispozitivele de uz general si special, imbracaminteea de protective si alte obiecte similar). In component OMVSD sunt incluse si constructiile provizorii.

Productia in curs de executie – reprez productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele terminate, dar nesupuse probelor si receptiei calitative si cantitative sau necompletate in intregime. Ea cuprinde atit productia de bunuri, cit si cea de prestari de servicii in curs de executie sau neterminate.

Produsele sunt reprezentate de bunuri in diferite faze din procesul de productie sau alte activitati, destinate livrarii tertilor si, in unele cazuri, consumului intern. Concomitent, cu produsele finite, din acelasi process de productie se obtin produse reziduale, care sunt necorespunzatoare din punct de vedere calitativ si ulterior au o alta intrebuintare: deseuri, materiale recuperabile.

Marfurile – sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revinzarii. Toate aceste bunuri si servicii pot face obiectul contabilitatii stocurilor numai in masura in care ele constituie proprietatea intreprinderii, inclusive si acele aflate in custodie, in prelucrare sau consignatie la terti.

EVALUAREARegula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor este evaluat la valoarea de intrare care poate fi:

- Pt bunurile achizitionate de la terti – valoarea de cumparare plus ch privind achizitionarea - Pt bunurile obtinute din productia proprie – costul efectiv al consumurilor de productie care cuprinde

consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii, consumurile indirect de productie

- In cazul schimbului stocurilor in procesul operatiunilor comerciale intre partile independente – valoarea venala a bunurilor primite sau predate in procesul schimbului

- Pt stocurile aduse ca aport la capital obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie – valoarea de utilitate.La intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitatea astfel:MATERIILE PRIME SI MATERIALELE, OMVSD, ANIMALELE, MARFURILE SI ALTE BUNURI CUMPARATE – la valoarea de intrare, care consta din urm elem:

a) Valoarea de cumparare a stocurilor b) Taxe vamale aferente stocurilor importatec) Ch accesorii de achizitionared) Acestea sunt ch directe sau indirect legate de aprovizionare pina la intrarea bunurilor in gestiune:

comisioane, ch de transit, asigurare, transport extern, transport pe parcursul intern, ch de incarcare-descarcare, receptive etc.

In costul de achizitie nu se include impozitele care ulterior urmeaza a fi restituite intreprinderii de catre organelle fiscal si rabaturile acordate de furnizori.PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE, SEMIFABRICATELE SI PRODUSELE FINITE, precum si alte bunuri fabricate de intreprindere sunt evaluate la costul efectiv format din:

a) Consumuri materiale directeb) Consumuri directe privind retribuirea munciic) Consumuri indirect de productie

STOCURILE PRIMITE IN URMA SCHIMBULUI SUNT EVALUATE IN FELUL URMATOR:1) La valoarea venala a stocurilor primite in urma schimbului, corectata cu suma mij banesti platita sau

echivalentul acestora;2) La valoarea venala a stocurilor eliberate in procesul schimbului, corectata cu suma mij banesti platite

sau echivalentul acestora3) La valoarea de bilant stocurilor destinate schimburilor, in cazul cind nu exista valoarea venala

confirmata4) La valoarea contractual

LA EVALUAREA STOCURILOR DE MARFURI SI MATERIALE IN CONTABILITATEA CURENTA POT FI APLICATE URMATOARELE METODE:

1) Metoda costului normative – poate fi utilizata la evaluarea curenta si la controlul operativ al existentei si circulatiei produselor finite si productiei in curs de executie. La determinarea costului normative tre sa se tina cont de nivelul normativ al consumurilor si ch materiale si de munca vie directa, precum si a consumurilor si ch indirect.

2) Metoda vinzarilor cu amanuntul – se recomanda a fi aplicata in comert la evaluarea unei cantitati mari de marfuri care au un profit relative egal in pretul vinzarilor, in cazul unui sortiment care variaza rapid

3) Metoda de identificare – se aplica la determinarea costului unitatilor stocurilor de marfuri si materiale ce nu sunt reciproc substituibile, precum si a costului stocurilor produse si destinate unor proiecte speciale

4) Metoda cstului mediu ponderat (C.M.P.), primei intrari – primei iesiri (FIFO), ultimei intrari – primei iesiri (LIFO) se aplica la determinarea costului stocurilor iesite cu un sortiment variat si reciproc substituibil.

Costul mediu ponderat poate fi determinat in doua variante:1) Stabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculate ca raportul dintre valoarea stocului si cantitate,

dupa fiecare intrare2) Determinarea unui cost mediu ponderat unitar lunar calculate ca raportul dintre valoarea totala

a stocului initial plus valoarea intrarilor in cursul lunii si cantitatea existent in stocul initial plus cantitatea intrata in cursul lunii.

C.M.P. = (valoarea stocului initial + valoarea intrarilor) / (cantitatea in stocul initial + cantitatea intrata)Valoarea stocurilor iesite = C.M.P. * cantitatea stocurilor iesiteEVALUAREA IESIRILOR DIN STOC DUPA METODA FIFO ( PRIMA INTRATA – PRIMA IESITA).

Potrivit acestei metode, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la valoarea de intrare a primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la valoarea de intrare a lotului urmator, in ordine cronologica.

Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda LIFO consta in urmatoarele: bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari sau al ultimului lot. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului

anterior, pina la epuizare. Comparativ cu celelalte metode, aplicarea acestei metode duce la micsorarea profitului si, in consecinta, se diminueaza obligatiile fiscal ale intreprinderii.

Stocurile se evalueaza la inventariere la valoarea de inventar sau de utilitate.La INVENTARIERE pot fi constatate si stabilite valorile care delimiteaza stocurile in 3 categorii:1) Stocurile care nu prezinta deprecieri si valoarea de inventar a carora este egala cu valoarea de intrare2) Stocurile care au suferit deprecieri si se evalueaza la un prêt posibil de valorificat si, ca urmare, valoarea

de inventar este mai mica dcit valoarea de bilant3) Stocurile la care utilitatea sau pretul pietei creste si, deci, valoarea de inventar este mai mare decit val.

de bilantEVALUAREA STOCURILOR DE MARFURI SI MATERIALE LA INTOCMIREA RAPOARTELOR FINANCIARE are ca scop obtinerea prin ilant a unei situatii reale a patrimoniului si a stocurilor.COSTUL STOCURILOR DE MARFURI SI MATERIALE cuprinde ch de achizitionare, ch pt prelucrare si alte ch aferente aducerii stocurilor de marfuri si materiale la locul pastrarii si in stare de utilitateVALOAREA REALIZABILA NETA reprez pretul probabil de vinzare al stocurilor in procesul activit ec ordinare, diminuate cu ch accesorii pt comercializarea lor, cum sunt ch de transport , comisioanele cedate, ch in perioada de garantie, alte ch de desfacere.

Intreb. 19. CONTABILITATEA MATERIALELORContabilitatea stocurilor se organizează în cadrul unui sistem de conturi din clasa 2 „Active curente”,

grupa 21 „Stocuri de mărfuri şi materiale” care cuprinde următoarele conturi sintetice: 211 „Materiale”, 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, 215 „Producţia în curs de execuţie”, 216 „Produse” şi 217 „Mărfuri”.

Conturile din această grupă sunt destinate generalizării informaţiei cu privire la existenţa şi mişcarea stocurilor, au funcţie contabilă de activ şi se reflectă în subcapitolul 2.1 „Stocuri de mărfuri şi materiale” din Bilanţul contabil (cu excepţia contului 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” care este un cont cu funcţie contabilă de pasiv destinat generalizării informaţiei privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a construcţiilor speciale provizorii).

Conturile de stocuri sus-numite asigură: condiţii pentru organizarea contabilităţii stocurilor după structură, pe categorii de stocuri prevăzute de

paragraful 6 din S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale”; realizarea normelor specifice de gestiune pentru:

- stocurile din depozitele proprii;- stocurile aflate la terţi, pe categorii;

bunurile achiziţionate sau vândute; aplicarea regulilor prevăzute la evaluarea şi înregistrarea stocurilor; promovarea principiului prudenţei la inventariere şi evaluarea în bilanţ a activelor materiale circulante.

În cadrul întreprinderii activele circulante materiale (stocurile) ocazionează numeroase operaţiuni care pot fi grupate după conţinutul lor în operaţiuni de aprovizionare şi conservare, operaţiuni de eliberare din depozite şi de inventariere. Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente şi reflectate în evidenţa operativă.

Achiziţionarea se efectuează, de regulă, din afară, adică de la furnizori, şi de la alte persoane fizice sau juridice.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul de achiziţionare, întreprinderile emit comenzi către furnizori, în baza cărora se încheie contracte economice. În cazul executării comenzii şi a contractului de achiziţionare, întreprinderea cumpărătoare primeşte de la furnizor factura fiscală, factura de expediţie, anexa la factura fiscală sau la factura de expediţie, după caz. Recepţia cantitativă se efectuează de către magazioner şi rezultatele ei (dacă este cazul) se consemnează în bonul de primire sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de un specialist şi se reflectă în certificatul de calitate (buletinul de analiză). Este de menţionat că procurările de la persoane fizice se documentează prin întocmirea actului de achiziţie.

În cazul achiziţionării prin intermediul delegatului (reprezentantului) propriu al întreprinderii, acestuia i se eliberează delegaţia care urmează a fi înmânată furnizorului la preluarea bunurilor.

Documentele folosite la eliberarea stocurilor pentru consum pot fi: bonul de consum şi fişa-limită de consum, iar în cazul vânzării acestora se întocmeşte factura fiscală sau factura de expediţie .

Contabilitatea sintetică a materialelor aflate în proprietatea întreprinderii se realizează cu ajutorul contului 211 „Materiale”, în cadrul căruia pot fi deschise următoarele subconturi: 2111 „Materii prime şi materiale de bază”, 2112 „Semifabricate cumpărate şi articole de completare”, 2113 „Combustibil”, 2114 „Ambalaje şi materiale pentru ambalat”, 2115 „Piese de schimb”, 2116 „Alte materiale”, 2117 „Materiale transmise pentru prelucrare”, 2118 „Materiale de construcţie” şi 2119 „Materiale cu destinaţie agricolă”.

Contul 211 „Materiale” se foloseşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime şi materiale care participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se regăsesc integral sau parţial în produsul finit. Se debitează cu valoarea de intrare a materialelor procurate prin creditul conturilor care indică sursa de provenienţă şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc (utilizate în procesul de prestare a serviciilor sau vândute). Intrarile de materiale se reflecta in conturile sintetice astfel:

1) Pt valoarea de cumparare a materialelor achizitionate, in functie de sursa de provenienta: Dt 211 Ct 241 sau 242,243 – in cazul achitarii directe ; 521 sau 522-in cazul acceptarii documentelor de decontare ale partilor nelegate sau partilor legate; 227-in cazul aprovizionarii prin intermediul titularilor de avans, dupa primirea avansului; 532-in cazul aprovizionarii prin intermediul titularilor de avans, fara primirea avansului; 622-in cazul primirii stocurilor cu titlu gratuit; 313-intrari de la fondatori in contul achitarii datoriilor aferente aporturilor aduse la capitalul statutar

2) Pt ch accesorii ( ch de transport, taxe vamale, ch privind asigurarile etc): Dt 211 Ct521-la transportarea materialelor pina la depozitul intreprinderii; 522-in cazul acceptarii documentelor de decontare ale partilor legate; 812-servicii de transport, de incarcare-descarcare prestate de activitatile auxiliare ale intreprinderii; 242-in cazul achitarii nemijlocite a taxelor vamale; 539-pt taxele vamale de achitat; 533-cheltuieli privind asigurarea in drum;227-in cazul achitarii prin intermediul titularilor de avans, dupa primirea avansului; 532-in cazul achitarii prin intermediul titularilor de avans, fara primirea avansului

3) Pt materialele achizitionate prin schimb contra altor active: Dt211 Ct221,2234) Pt plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii : Dt 211 Ct6125) Pt materialele si deseurile utilizabile obtinute din:

a) Casarea OMVSD: Dt 211 Ct 213,612b) Lichidarea mij fixe : Dt 211 Ct123,621

Intreb. 20. CONTABILITATEA OMVSDOMVSD sunr activele care:- au o valoare unitara nu mai mare de limita stabilita de legislatie ( 1500 lei), indifferent de durata de exploatare;-Au o durata de serviciu nu mai mare de un an, indifferent de valoarea unei unitatiIn categoria OMVSD se include uneltele de munca, sculele, instrumentele, dispozitivele din sectiile de productie, echipamentul de protective si de lucru, aparatele de masura si control etc.Contabilitatea OMVSD presupune rezolvarea a doua prob principale:

1) Urmarirea existentei si miscarii OMVSD de la intrarea lor in patrimoniu si pina la scoaterea din folosinta

2) Calculul si inregistrarea uzurii OMVSD, in conformitate cu prevederile politicii de contabilitate a intreprinderii.

Pt evidenta OMVSD se folosesc conturile:- 213 “OMVSD” – care se debiteaza cu valoarea obiectelor intrate si se crediteaza cu suma trecuta la

cheltuieli a valorii uzurabile, precum si cu valoarea bunurilor materiale utilizabile obtinute din lichidarea obiectelor

- 214 “uzura OMVSD” care se crediteaza cu valoarea uzurabila a OMVSD inclusa in cheltuieli sau consumuri in momentul darii lor in folosinta si se debiteaza cu suma uzurii calculate decontata aferenta obiectelor scoase din folosinta

In cursul perioadei de gestiune OMVSD se inregistreaza in contab, in baza facturilor fiscal, facturilor de expeditie, actelor de achizitie, bonurilor de intrare.Daca intreprinderea procura OMVSD:

- De la furnizori:a) Cu plata ulterioara a valorii acestora: Dt 213 Ct 521b) Cu plata imediata a contravalorii acestora: Dt 213 Ct 241, 242, 243 sau 244

- Prin intermediul titularilor de avans:

a) In cazul eliberarii avansului: Dt 213 Ct 227b) Fara eliberarea avansului: Dt213 Ct 532

- De la persoane fizice: Dt213 Ct539In cazul efectuarii ch suplimentare legate de procurarea OMVSD se intocmesc urm formule contabile: Pt cheltuieli de transport:*In cazul folosirii transportului propriu: Dt 213 Ct 812*In cazul cind ch de transport sunt suportate si facturate de catre furnizor: Dt 213 Ct 521

- Pt cheltuielile privind asigurarile in timpul transportarii OMVSD: Dt 213 Ct533- Pt ch de incarcare si descarcare:

a) Suportate de intreprindere Dt 213 Ct 531, 533, dau 812b) Effectuate de furnizor sau de alte organizatii: Dt 213 Ct 521c) Achitate prin intermediul titularilor de avans:

In cazul eliberarii avansului: Dt 213 Ct 227 Fara eliberarea avansului: Dt 213 Ct 532

OMVSD primite cu titlu gratuit: Dt 213 Ct 622Daca in urma inventarierii OMVSD se constata plusuri: Dt 213 Ct 612Iesirea OMVSD se contabilizeaza astfel: -Valoarea obiectelor cu pretul unitar nu mai mare de 500 de lei date in folosinta: Dt 813, sau 712, 112 Ct 213-Valoarea obiectelor cu pretul unitar mai mare de 500 de lei: Dt 213, 213.2 Ct 213, 213.1-Valoarea obiectelor constatate lipsa cu ocazia inventarierii sau vindute: Dt 714 Ct 213

- Valoarea materialelor primite din lichidarea OMVSD Dt 211 Ct 213Uzura calculate aferenta OMVSD date in folosinta se trece la consumuri, cheltuieli sau la valoarea activelor la care acestea sunt utilizate: Dt 813,712,713,121,141,251 Ct 214Pe masura scoaterii din functiune a OMVSD se procedeaza la casarea uzurii calculate aferenta acestor obiecte: Dt 214 Ct 213Daa valoarea ramasa a OMVSD determinate in prealabil este mai mare decit valoarea materialelor sau deseurilor obtinute la scoaterea din folosinta a obiectelor, diferenta in cauza se inregistreaza prin formula: Dt 714 Ct 213Documentele centralizatoare in care se prelucreaza datele din documentele primare referitoare la miscarea OMVSD cuprind:*Registrul pt conturile 213 si 214;*Balanta de verificare ;*Cartea mareIn Bilantul contabil valoarea OMVSD, diminuata cu uzura calculate, se refl pe postul “OMVSD”, rindul 210.

Intreb. 21. CONTABILITATEA PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIEPRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE – reprez produsele care se gasesc in faze intermediare de prelucrare sau executare, nefiind inca nici produse finite, nici semifabricate, precum si produse necompletate in intregime. Contab productiei in curs de executie se realizeaza cu ajutorul contului 215 “Productia in curs de executie”. Se debiteaza cu suma produselor si serviciilor in curs de executie la finele perioadei de gestiune si se crediteaza cu decontarea valorii de bilant a productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune. In cadrul contului 215 pot fi deschise urm subconturi: 215.1 “produse in curs de executie” si 215.2 “servicii in curs de executie”.Este de mentionat ca productia in curs de xecutie nu trebuie si nici nu poate sa faca obiectul inregistrarii curente, permanente, pe parcursul perioadei in cadrul contabilitatii, deoarece:

- Productia in curs de executie se stabileste la sfirsitul perioadei, prin inventariere- Costul efectiv al produselor si serviciilor in curs de executie se determina dupa incheierea perioadei de

fabricatie sau executieAceste caracteristici de gestionare a produselor si serviciilor in curs de executie organizeaza contabilitatea astfel:

1.La sfirsitul perioadei de gestiune, in baza lucrarilor de inventariere, se stabileste costul efectiv al productiei in curs de executie care se inregistreaza in evidenta financiara prin formula contabila: Dt 215 Ct 811, 812

2.La incep perioadei urmatoare se scoate din evidenta financiara productia in curs de executie, inregistrata la sfirsitul perioadei, intrucit aceasta este in continua miscare, transformare si finalizare, iar informatiile inregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pt intervalul imediat urmator, creditind contul 215 “Productia in curs de executie”, subconturile respective prin debitul contului 811 sau 812.

Contul 215 se mai debiteaza sau se crediteaza in urmatoarele cazuri:1.Pt plusurile de productie in curs de executie constatate cu ocazia inventarierii: Dt 215 Ct 6122.Pt lipsurile de productie in curs de executie constatate cu ocazia inventarierii: Dt 714 Ct 2153.Pt valoarea de bilant a productiei in curs de executie vindute : Dt 714 Ct 2154.Pt productia in curs de executie distrusa in urma evenimentelor exceptionale: Dt723 Ct215Informatia privind serviciile si productia in curs de executie se generalizeaza in registrul pt contul 215 “Productia in curs de executie”, subcontul 215.1 “Produse in curs de executie” si 215.2 “servicii in curs de executie”.La sfirsitul perioadei de gestiune dupa perfectarea Cartii mari datele din registrele folosite se trec in Bilantul contabil pe rindul 220 “Productia in curs de executie”.

22. CONTAB.PRODUSELOR SI A MARFURILORCONTABILITATEA PRODUSELORProdusele cuprind semifabricatele, produsele finite si produsele reziduale.Operatiunile economice specifice miscarii si gestiunii produselor sunt:

- Obtinerea produselor si semifabricatelor din sectiile de productie si predarea lor la depozit- Efectuarea controlului calitatii si identificarea produselor rebutate sau necorespunzatoare sub aspect

calitativ- Prestarea serviciilor si executarea lucrarilor pt alte #- Vinzarea produselor catre clienti- Eliberarea produselor si semifabricat.pt consum intern- Verificarea integritatii stocurilor de produse finite si semifabricate

Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor si produselor reziduale destinate vinzarii se tine cu ajutorul contului 216 “Produse” care este un cont de active. In debit se inregistreaza costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor si produselor reziduale intrate in gestiune, obtinute din productia proprie prin creditul cont. 811 si 812. Se crediteaza cu valoarea de bilant al produselor iesite din gestiune prin vinzare, in corespondenta cu debitul contului 711 “Costul vinzarilor”; cu produsele returnate pt remedierea rebuturilor, in corespondenta cu debitul conturilor 811 si 812; cu lipsurile la inventar, in corespondenta cu debitul contului 714 “ alte ch operat”; cu cele distruse in urma calamitatilor natural prin Dt contulu 723 Soldul debitor reprez valoarea de bilant a produselor finite, semifabricatelor si produselor reziduale aflate in stoc la finele perioadei de gestiune.Produsele finite se evalueaza in bilant la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. Daca costul efectiv este mai mare decit V.R.N., diferenta se inregistreaza prin urm formula contabila: Dt 714 Ct 216 In cazul cind in urma evaluarii ulterioare a produselor aflate in stoc are loc depasirea valorii realizabile nete stabilite in baza evaluarii anterioare a produselor, pt suma ce depaseste aceasta valoare, dar in limitele costului efectiv, se intocmeste urm formula contab: Dt 216 Ct 612 Plusurile de produse constatate cu ocazia inventarierii: Dt 216 Ct 612Produsele returnate de catre cumparatori si clienti se inregistreaza la pretul de valorificare posibil: Dt 216 Ct 822 Contab produselor reziduale se organizeaza cu ajutorul contului 216 “Produse”, subcontul 216.3 “Produse secundare” care se debiteaza cu valoarea produselor reziduale depozitate in vederea valorificarii si se crediteaza cu valoarea produselor reziduale iesite din depozit spre a fi valorificate. Soldul este debitor si reprezinta valoarea stocurilor produselor reziduale la pretul de valorificare. La sfirsitul perioadei de gestiune informatiile privind produsele se generalizeaza in registrul pt contul 216, iar dupa perfectarea cartii mari informatiile privind stocurile de produse se refl in bilantul contabil pe rindul 230 “Produse”

CONTABILITATEA MARFURILORMarfurile cuprind bunurile achizitionate in vederea revinzarii acestora in aceeasi stare. Pt evidenta marfurilor sunt destinate urm conturi: 217 “Marfuri”, 821”Adaos commercial” si 822 “ Returnarea si reducere preturilor la marfurile vindute” Contul 217 se utilizeaza pt evidenta existentei si miscarii marfurilor. Este un cont cu functie contabila de activ si se debiteaz cu valoarea de intrare a marfurilor:

- Achizitionate cu plata de la furnizori, in corespondenta cu Ct conturilor 521, 522, la pretul de achizitie fara TVA

- Cu ch aferente procurarii materialelor prin creditul conturilor 521, 522, 812, 539, 531, 533

- Aduse ca aport in natura la capitalul statutar, prin creditul contului 313.- Primite ca donatie sau cu titlu gratuity, prin Ct cont. 622- Constatate ca plusuri la inventariere, in corespondenta cu creditul contului 612- Cu adaosul commercial afferent marfurilor intrate, cuprins in pretul de vinzare, daca evidenta marfurilor

intrate se tine la pretul de vinzare prin Ct contului 821- Cu valoarea marfurilor returnate la pretul de utilizare posibila in corespondenta cu creditul contului 822

Creditul acestui cont refl valoarea de bilant a marfurilor iesite din getiune prin diverse cai:- Prin vinzare, in corespondenta cu contul 711- Cu lipsurile constatate cu ocazia inventarierii si perisabilitatii, prin debitul contului 714- Suma adaosului commercial afferent marfurilor vindute, in cazul cind evidenta se tine la pretul de

vinzare cu amanuntul, prin debitul contului 821- Pierderi din calamitati, prin debitul contului 723- Diferenta dintre costul efectiv si valoarea realizabila neta, in corespondenta cu debitul contului 714

Soldul contului 217 “Marfuri” este debitor si reprezinta valoarea de bilant a marfurilor existente in stoc la finele perioadei de gestiune.

Informatiile privind existent stocurilor de marfuri la finele perioadei de gestiune se reflecta in rindul 240 “Marfuri” din Bilantul contabil.

Intreb. 23.Componeta,caracteristica si clasificarea creantelorCreanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.Creanţele întreprinderii se clasifica după diverse criterii:1. În funcţie de provenienţă: creanţe comerciale, inclusivavansuri acordate şi cambii primite; creanţe privind decontările cu bugetul de stat; creanţe ale personalului; creanţe privind veniturile calculate; alte creanţe.2. În funcţie de termenul de achitare: Creanţe pe termen scurt; Creanţe pe termen lung.3. În funcţie de gradul de asociere a debitorilor: Creanţe ale părţilor legate; Creanţe ale părţilor nelegate.4. În funcţie de valuta în care se exprimă: Creanţe în valută naţională; Creanţe în valută străină.Componenţa, modul de constatare, de evaluare, de formare şi de stingere a creanţelor sunt reglementate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii, S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", S.N.C. 11 „Contractele de construcţie", S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei (chiriei)", S.N.C. 18„Venitul".Creanţele pot fi constatate ca active în cazul când se respectă următoarele cerinţe:• sunt controlate de întreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare (în baza drepturilor juridice asupra acestora);• există o certitudine întemeiată că pe viitor acestea vor aduce avantaje economice;• valoarea lor poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine. Creanţele întreprinderii se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. Creanţele în valută străină se reflectă în rapoartele financiare în valuta naţională, prin aplicarea cursului de schimb valutar la data întocmirii documentelor justificative (privind livrarea produselor şi mărfurilor, prestarea serviciilor, eliberarea avansului spre decontare etc), la finele perioadei de gestiune (data întocmirii Bilanţului contabil) şi la data achitării acestora.Pentru a facilita achitarea creanţelor şi a stimula creşterea vânzărilor, întreprinderile pot acorda cumpărătorilor diferite reduceri şi înlesniri (reduceri de preţ pentru clienţii permanenţi, pentru achitarea înainte de termenul de plată stabilit în contracte, în cazul necorespunderii calităţii mărfurilor cu cerinţele stipulate în contracte etc).

Modul de reflectare în contabilitate a reducerilor de preţuri acordate depinde de perioada în care au fost înregistrate reducerile, de faptul dacă întreprinderea formează sau nu rezerve pentru acoperirea pierderilor din reduceri de preţuri şi retumări de mărfuri şi utilizează sau nu contul contabilităţii de gestiune 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute".Reducerile de preţuri pot fi acordate:• în momentul vânzării mărfurilor;• după vânzarea mărfurilor:- până la reflectarea veniturilor în rapoartele financiare anuale; după reflectarea veniturilor în rapoartele financiare anuale.Creanţele pot apărea nu numai la livrarea mărfurilor (serviciilor), ci şi la acordarea avansurilor pentru procurarea activelor (serviciilor).Acordarea şi utilizarea avansurilor se reflectă în contabilitate prin întocmirea următoarelor formule contabile:• la acordarea avansurilor în contul livrării activelor (prestării serviciilor): Dt 224 „Avansuri pe termen scurt acordate" Ct 241;242;243• la utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori:Dt 521, 522Ct 224 „A vansuri pe termen scurt acordate ";• la restituirea avansurilor în cazul în care livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor nu a avut loc:Dt 241, 242,243 Ct 224 „A vansuri pe termen scurt acordate ".Avansurile acordate, în contul cărora nu au fost livrate bunuri materiale sau prestate servicii, precum şi cele nerestituite în formă bănească după expirarea termenului de prescripţie se trec la cheltuieli prin formula contabilă: Dt 714 Ct 224Pentru majorarea volumului de vânzări întreprinderile acceptă vânzările de mărfuri şi servicii cu achitarea în rate. în astfel de situaţii unele sume nu vor fi achitate de cumpărători (clienţi), adică vor deveni datorii dubioase.Creanţele sunt considerate ca datorii dubioase în următoarele cazuri:• cumpărătorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creanţa nu are acoperire garantată;• sunt întocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii (reclamaţii, hotărâri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul şi lichidarea întreprinderii cumpărătoare publicate oficial);• termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare a expirat.Decontarea creanţelor comerciale dubioase în contabilitatea financiară se efectuează în baza următoarelor documente:1.lista de inventariere a creanţelor şi datoriilor;2.ordinul conducătorului întreprinderii privind decontarea creanţelor.Decontarea creanţelor comerciale dubioase este posibilă prin:• raportarea directă a creanţelor dubioase la cheltuielile perioadei;• decontarea creanţelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.Metoda decontării directe a creanţelor dubioase prevede raportarea acestora la cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost constatate. însă aplicarea ei în practică conduce la încălcarea principiilor concordanţei şi prudenţei, deoarece suma creanţelor dubioase nu se referă la veniturile constatate anterior în perioada respectivă, în baza principiului specializării exerciţii lor.Conform metodei specificate, suma creanţelor reflectată în bilanţ nu poate fi considerată reală, întrucât include şi suma care se consideră dubioasă şi, probabil, nu va fi rambursată.La suma datoriilor dubioase anulate prin decontarea directă se întocmeşte formula contabilă: Dt 712 „Cheltuieli comerciale" Ct 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale

Intreb. 24. EVIDENTA CREANTELOR COMERCIALECreanţele comerciale – apar în rezultatul relaţiilor cu cumpărători şi clienţi, privind expedierea produselor,

mărfurilor, produselor şi altor bunuri. Termenul de achitare este stabilit în contractele create între cumpărător şi întreprindere. Creanţele comerciale se contabilizează în baza următoarelor documente primare: factură fiscală,

factură de expediţie, proces verbal de primire-predare a serviciilor, dispoziţie de plată, bon de încasare, proces de inventariere.

Evidenţa analitică a creanţelor comerciale se ţine pe fiecare debitor în parte, pe tipuri de creanţe (după conţinutul economic), pe termene de achitare. Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile de activ 221, 223, 224 şi contul de pasiv (rectificativ) 222.

Apariţia creanţelor comerciale se refl.prin formula contabil: la suma venitului din vânzări: Dt 221 Ct 611la suma TVA aferentă produselor, mărfurilor expediate Dt 221 Ct 534

Concomitent cu această înregistrare întreprinderea reflectă şi costul bunurilor livrate, serviciilor prestate Dt 711 Ct 216, 217 Ct 811, 812 Evidenţa operaţiunilor de achitare a creanţelor este condiţionată de forma de plată:

- prin mijloace băneşti Dt 241, 242 Ct 221- prin decontări reciproce a datoriilor Dt 521 Ct 221

În cazul când cumpărătorii nu sunt în stare să achite creanţele, întreprinderea poate forma o rezervă privind creanţele dubioase. Pentru crearea rezervei privind creanţele dubioase este destinat contul de pasiv 222. În creditul contului se reflectă crearea rezervei, iar în debit – utilizarea rezervei. Soldul este creditor şi reflectă suma rezervei neutilizate, se înscrie în activul bilanţului cu “minus”. La crearea rezervei se întocmeşte formula Dt 7126 Ct 222; la anularea creanţelor dubioase din contul rezervei privind datoriile dubioase Dt 222 Ct 221.

În cazul când întreprinderea nu formează rezervă privind datoriile dubioase, se întocmeşte formula Dt 712 Ct 221.

Avansurile plătite furnizorilor, se reflectă sub formă de creanţe. Se ţin la contul de activ 224, acordarea avansului se reflectă prin Dt 224 Ct 241,242. Trecerea în cont a avansurilor acordate anterior se reflectă prin Dt 521 Ct 224.

Exemplu: întreprinderea a încheiat un contract privind achiziţionarea materiei prime în sumă de 10000 lei, a fost plătit

un avans în sumă de 50% de la sumă.1. acordarea avansului Dt 224 Ct 242 – 5000 lei2. datoria faţă de furnizor pentru materia primă primită Dt 211 Ct 521 – 10000 lei3. trecerea în cont a avansului plătitDt 521 Ct 224-5000 lei4. achitarea cu furnizorii Dt 521 Ct 242 – 5000 leiPot fi cazuri de returnare sau de reducere a preţurilor: când nu corespund calitatea produselor sau mărfurilor

expediate cu calitatea indicată în contract; când nu corespunde preţul cu cel indicat în contract. Pentru evidenţa materialelor sau produselor returnate privind micşorarea preţului, se utilizează contul din contabilitate 822.

Returnarea se înregistrează prin: Dt 822 Ct 221, aceste sume se trec ulterior la pierderi prin formula: Dt 712 Ct 822.

Dacă cumpărătorul emite o cambie la suma dobânzii calculate pe toată perioada de scadenţă întreprinderea întocmeşte formula Dt 229 Ct 515. Apoi în fiecare lună la suma dobânzii se întocmeşte formula Dt 515 Ct 621. Încasarea dobânzilor Dt 242,241 Ct 229

Intreb. 25. CONT. CREANTELOR PRIVIND DECONTARILE CU BUGETULCreanţele privind decontările cu bugetul reprezintă datoria bugetului faţă de întreprindere privind sumele

impozitului pe venit plătite în avans, suma diferenţei dintre TVA plătită şi încasată precum şi sumele plătite-n plus privind alte impozite şi plăţi.

Evidenţa analitică a creanţelor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite, plăţi, termene de recuperare a acestora.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 225. În Dt se reflectă în decursul perioadei de gestiune, suma impozitului plătit în avans, iar în Ct sumele trecute în cont la stingerea datoriilor faţă de buget şi sumele recuperate de la buget.

Partea principală a creanţelor privind decontările cu bugetul o constituie impozitul pe venit, care în decursul perioadei de gestiune se plăteşte în avans (cota impozitul pe venit este de 25% din profit). Conform Codului Fiscal în prezent există două metode de calcul şi plată a impozitului pe venit:

În mărimea impozitului pe venit pe anul precedent, în acest caz în fiecare trimestru întreprinderea virează în buget o parte din suma impozitului pe venit din anul precedent (1/4 trimestrial)

Reieşind din rezultatele efective ale activităţii pe parcursul perioadei de gestiune (se determină trimestrial în forma Nr.2 “Raportul privind rezultatele financiare”)

Indiferent de metoda folosită în timpul anului, la sfârşitul anului întreprinderea calculează suma impozitului pe venit reieşind din rezultatele efective obţinute şi efectuează corectările corespunzătoare.1.achitarea impozitului pe venit în avans în decursul perioadei de gestiune Dt 225 Ct 242, 2412.la sfârşitul anului se calculează suma efectivă a impozitului pe venit şi se reflectă ca datorie faţă de buget Dt 731 Ct 5343.impozitul pe venit plătit în avans se trece la diminuarea datoriei faţă de buget Dt 534 Ct 225

În cazul când suma calculată la sfârşitul perioadei de gestiune este mai mică decât suma plătită în avans diferenţa între ele reprezintă soldul contului 225 şi trebuie să fie recuperat din buget sau de regulă ea este luată în calcul la achitarea datoriei perioadei următoare de gestiune.

La sfârşitul anului în contul 225 de asemenea se trece diferenţa dintre sumele TVA (accizele) plătite şi încasate, în cazul când suma plătită depăşeşte suma încasată. În timpul perioadei de gestiune TVSA se reflectă prin următoarele formule contabile:

1. Dt 534 Ct 521 – în cazul când întreprinderea este cumpărător (când cumpără materiale, obiecte de mică valoare şi scurtă durată, mărfuri, mijloace fixe etc.)

2. Dt 229, 221 Ct 521 – în cazul când întreprinderea este furnizor (la vânzarea produselor finite, prestarea serviciilor, vânzarea mărfurilor etc.)

Făcând diferenţa între Dt şi Ct contului 534, dacă se obţine că suma plătita este mai mare decât cea încasată atunci ea se înregistrează prin Dt 225 Ct 534

Intreb. 26. EVIDENTA CREANTELOR PERSONALULUICreanţele privind decontările cu personalul reprezintă datoriile lucrătorilor sau personalului faţă de

întreprindere. Aceste creanţe pot fi: Avans acordat în contul retribuirii muncii; Avansuri acordate titularului de avans; Creanţele personalului privind recuperarea daunei materiale Plata serviciilor comunale etc.Evidenţa analitică a creanţelor privind decontările cu personalul se ţine pe fiecare debitor, pe fiecare fel de

creanţă şi termene de achitare a acestora. Evidenţa sintetică a creanţelor se ţine la contul de activ 227. În Dt se înregistrează apariţia creanţelor, în Ct achitarea creanţelor. Soldul este debitor şi arată suma creanţelor personalului la un moment dat.

Acordarea avansurilor personalului în contul salariului se reflectă prin formula contabilă: Dt 227 Ct 241

La sfârşitul lunii are loc calcularea salariului efectiv al personalului:Dt 811, 812, 813, 712, 713, 112, 121 Ct 531După calcularea salariului are loc compensarea avansurilor acordate salariaţilor în limitele remuneraţiilor

calculate: Dt 531 Ct 227Altă metodă de contabilizare, acordarea avansului lucrătorului Dt 531 Ct 241. Calcularea Dt 811, 812 Ct

531. Achitarea restanţei Dt 531 Ct 241. Dacă la sfârşitul lunii se obţine sold Dt la 531, el se trece în 227, adică se întocmeşte formula contabilă Dt 227 Ct 531. La începutul perioadei de gestiune soldul contului 227 se va trece la contul 531 prin formula contabilă inversă: Dt 531 Ct 227.

Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans, li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate procurării unor active şi acoperirii cheltuielilor de deplasare. Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans, sunt destinate conturile – 227 şi 532 .

1. În cazul eliberării preventive a avansului spre decontare se întocmesc următoarele înregistrări:-eliberarea avansului spre decontare Dt 227 Ct 241, 242, 243

- în baza decontului de avans se trec în cont cheltuielile efectuate de titularul de avans, la suma cheltuielilor de deplasare: Dt 712, 713, 813 Ct 227; la sumele cheltuite pentru procurarea activelor respective Dt 111, 123, 211, 213, 217 Ct 227

Dacă titularul de avans căruia i-a fost eliberat avansul spre decontare, nu a cheltuit toată suma, el trebuie să restituie suma timp de 5 zile sau aceasta poate fi reţinută din salariu: Dt 241 Dt 531 Ct 227

2. Dacă titularul de avans pleacă în deplasare fără a primi un avans spre decontare, atunci cheltuielile efectuate de către el, în baza decontului de avans, se înregistrează în contul 532Dt 713, 712, 813 123, 211, 213, 217 Ct 532. Cheltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia, întocmindu-se formula contabilă Dt 532 Ct 241, 242, 243.

Creanţele privind mărfurile vândute în credit. În unele cazuri lucrătorii întreprinderii procură mărfuri în credit, care se compensează din contul creditelor bancare primite pentru lucrări şi din contul reţinerilor din

salariu lucrătorilor. În cazul utilizării creditelor se întocmeşte Dt 2273 Ct 412. Lucrătorii pot achita în rate datoriile faţă de întreprindere, în numerar prin casieria întreprinderii sau prin reţineri din salariu Dt 241, 531 Ct 2273. După reţinerea acestor sume, se rambursează creditul băncii Dt 412, 512 Ct 242, 243.

Dacă întreprinderea nu utilizează creditele bancare în achitarea datoriei faţă de firma-vânzătoare, în baza documentelor de plată prezentate de către lucrători se reţin sumele spre achitare din salariul muncitorilor. Dt 531 Ct 539. Sumele reţinute se transferă firmelor-vânzătoare Dt 539 Ct 242.Creanţe ale personalului pot apărea şi în urma cauzării întreprinderii un prejudiciu material. Evidenţa acestor creanţe se şine la subcontul 2274 “Creanţe pe TS privind recuperarea daunei materiale”. Creanţele personalului privind recuperarea daunei materiale se înregistrează în perioada de gestiune, când a fost recunoscută de vinovat dauna comisă sau când aceasta a fost adjudecată de organele judiciare: Dt 2274 Ct 612 – daune care urmează a fi recuperate în perioada de gestiune curentăCt 422, 515 – daune care urmează a fi recuperate în perioade de gestiune ulterioareÎntreprinderea ar putea avea la bilanţ obiecte de menire social-culturală în care locuiesc salariaţi ai întreprinderii. În perio perioada calculării datoriei locatarilor privind serviciile comunale şi alte servicii acordate salariaţilor se reflectă: Dt 227 Ct 612.Intreb. 27. EVIDENTA CREANTELOR PRIVIND VENITURILE CALCULATE

Creanţele privind veniturile calculate reprezintă datoriile altor întreprinderi faţă de întreprinderea respectivă privind: plata pentru arendă; dobânzile şi redevenţele calculate; dividendele precum şi alte venituri (amenzi, penalităţi). Creanţele date apar în cazul când data calculării veniturilor nu coincide cu data plăţii sau achitării acestora.

Evidenţa analitică a veniturilor se ţine pe feluri de venituri, pe debitor, pe termene de apariţie şi de stingere. Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 228. În Dt acestui cont se reflectă calcularea veniturilor care urmează să fie plătită întreprinderii, iar în Ct achitarea acestora. Soldul este debitor şi reflectă sumele veniturilor calculate dar neachitate la o dată anumită. La calculul veniturilor se întocmeşte formula contabilă

Dt 228 Ct 6122 – pentru creanţe privind arenda curentăCt 6222 – pentru creanţele privind arenda finanţată pe termen lungCt 6214, 6215, 6217 – privind dobânzile calculate aferente obligaţiunilor procurate, cambiilor primite,

împrumuturilor acordate, privind dividendele calculate aferente acţiunilor procurate, precum şi creanţele aferente veniturilor din participarea în capitalul statutar al altor întreprinderi.

Încasarea sumei creanţelor pe TS privind veniturile calculate se reflectă: Dt 241, 242, 243 Ct 228.Creanţele pot fi compensate printr-o datorie reciprocă faţă de debitorul respectiv: DT 521, 522, 539 Ct 228.În afară de creanţele comerciale, ale personalului, părţilor legate, bugetului, în procesul activităţii economice

a întreprinderii apar şi alte creanţe la care se referă: creanţele companiilor de asigurări; creanţele organelor de asigurare socială; etc. Evidenţa analitică a acestor creanţă se ţine pe fiecare debitor, pe termene de apariţie şi achitare. Evidenţa sintetică se ţine la contul de activ 229. În Dt acestui cont se reflectă apariţia creanţelor, iar în Ct achitarea acestora. Soldul este debitor şi reflectă suma creanţelor întreprinderii la un moment dat. Suma despăgubirilor care urmează să fie primită de la companiile de asigurări se reflectă prin formula Dt 229 Ct 612, 623. Achitarea acestor creanţe se reflectă prin Dt 242 Ct 229.

Intreb. 28. CONTABILITATEA ALTOR CREANTEIn afara de creantele comerciale, creantele personalului, partilor legate, bugetului, in procesul activitatii economice a intreprinderii apar si alte creante:

- privind recuperarea pierderilor- ale organelor de asigurari sociale- privind reclamatiile inaintate si recunoscute- ale bancilor comerciale- privind alte operatiuni.

CREANTELE PRIVIND RECUPERAREA PIERDERILOR – reprez suma despagubirilor calculate de la companiile de asigurari ca urmare a aparitiei cazului de risc asigurat de intreprindere sau suma recompenselor calculate de la organelle de stat sau alti ag. ec.CREANTELE ORGANELOR DE ASIGURARI SOCIALE – apar in urma depasirii sumelor virate Casei Nationale de Asigurari Sociale asupra sumelor calculate, precum si in cazul platilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurarilor sociale, effectuate de intreprindere salariatilor proprii.CREANTELE PRIVIND RECLAMATIILE – apar in cazul prezentarii unor pretentii:

- furnizorilor si antreprenorilor pt incalcarea clauzelor contractual- organelor bancare si financiare pt virarea gresita a banilor din cont- cumparatorilor si clientilor pt neachitarea in termen- organelor de control de stat pt amenzi sit axe calculate in mod neintemeiat.

CREANTELOR BANCILOR COMERCIALE – pot aparea in cazul virarii gresite a mijloacelor banesti din conturile curente ale intreprinderii, ca urmare a unei erori bancare sau indicarii unor rechizite bancare incorecte ale beneficiarului in documentele de decontare ale platitorului.Pt generalizarea existentei si miscarii acestor creante este destinat contul de active 229 “Alte creante pe TS”. In debitul acestui cont se reflecta inregistrarea creantelor pe TS, iar in credit – achitarea lor. Soldul este debitor si reprezinta suma creantelor pe TS la finele perioadei de gestiune.In functie de caracterul operatiilor care au cauzat aparitia creantelor, in cadrul contului 229 pot fi deschise urm subconturi: 229.1 “ Creante pe TS ale companiilor de asigurari”, 229.2 “ Creante pe TS ale organelor de asigurari sociale”, 229.3 “ Creantele pe TS privind pretentiile inaintate si recunoscute”, 229.4 “Creante pe TS privind alte operatii”.Refl sumei despagubirii destinata incasarii de la companiile de asigurari, alti ag ec sau inst publice privind pierderile rezultate:

- din situatii exceptionale : Dt 229 Ct 623- in urma altor operatiuni si evenimente economice: Dt 229 Ct 612

creantele organelor de asigurari sociale se constata la trecerea soldului debitor al contului 533 “Datorii privind asigurarile”, in contul 229, subcontul 229.2 si se refl prin formula contabila: Dt 229 Ct 533aceste creante pot fi recuperate de la organelle de asigurari sociale in contul curent sau pot fi trecute in contul platilor perioadelor viitoare.La momentul acceptarii inscris a reclamatiei sau adoptarii deciziei organelor juridice cu privire la recuperarea reclamatiei se inregistreaza: Dt 229 Ct 612Suma mij banesti transferate incorrect din conturile curente ale intreprinderii: Dt 229 Ct 242,244,521,539Creantele aferente vinzarilor de active pe TL: Dt 229 – la pretul de vinzare, Ct 621 – la valoarea de vinzare (fara TVA), 534 – la suma TVA aferenta livrarilor de active pe TLIncasarea creantelor privind decontarile cu alti debitori: Dt 241, 242, 243 Ct 229Creantele privind decontarile cu alti debitori pot fi trecute in cont pe seama datoriilor fata de aceiasi debitori la efectuarea decontarilor prin compensarea cererilor reciproce: Dt 521, 533, 539 Ct 229Daca creantele analizate sunt considerate dubioase ca urmare a expirarii termenului de prescriptie sau falimentul debitorului, acestea se trec la pierderi: Dt 714 Ct 229Cota-parte a creantelor pe TL spre achitare in anul curent se trece in categoria creantelor curente : Dt 221, 223, 229, Ct 134

Intreb. 29. COMPONENTA, CARACTERISTICA SI CLASIFICAREA MIJLOACELOR BANESTIMIJLOACELE BANESTI – sunt active cu cel mai inalt grad de lichiditate si cuprind disponibilitati banesti in casieria intreprinderii, depozite, conturile curente in valuta nationala, valuta straina si alte conturi la banci. Mij banesti ale # pot fi clasificate dupa diferite criterii.Criterii de clasificare a mij banesti:

1) in functie de valuta in care sunt exprimate:mij banesti in valuta nationala simij banesti in valuta straina

2) in functie de locul pastrarii si formele de existent:mij banesti in numerar simij banesti in conturi bancare- alte mij banesti ( documente banesti etc)

3) in functie de posibilitatea utilizarii:- mij banesti legate- mij banesti nelegateMIJ. BANESTI LEGATE – reprez disponibilitati banesti care apartin # cu drept de proprietate, dar nu pot fi

utilizate din cauza unor factori determinati. Din acestea fac parte, de exemplu, mij banesti din conturile bancare sechestrate sau blocate pina la clarificarea imprejurarilor respective.

MIJ. BANESTI NELEGATE – sunt mij banesti care apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber de aceasta.Datele privind mij banesti prezinta interes pt toti utilizatorii interni si externi de info contabile la luarea deciziilor privind activit intreprinderii. Uneori ponderea ridicata a mij banesti determina un coefficient inalt al lichiditatii, iar ponderea ridicata a mij banesti legate poate semnala starea de insolvabilitate a intreprinderii.

Bilantul contabil actual nu prevede posture in care se refl sumele mij banesti legate. Acestea sunt inregistrate in Anexa la Bilantul contabil, in baza careia se face analiza situatiei economico-financiare a intreprinderii.

30. EVIDENTA MIJLOACELOR BANESTI IN CASIERIEMijloacele băneşti în numerar se păstrează în casieria întreprinderii şi se folosesc pentru achitarea unor plăţi

curente mărunte şi urgente. Operaţiile de casă sunt efectuate de casier care poartă răspundere materială deplină pentru bunurile păstrate în casierie. Mijloacele băneşti în numerar se află într-o mişcare continuă. Întrările au loc din contul de decontare, ca rambursare a avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub forma de venituri în urma vânzării în numerar a producţiei, mărfurilor etc. Numerarul în casierie este primit din contul de decontare de către casier, în baza unui document numit “Cec bănesc”. La intrările de mijloace băneşti se perfectează “Dispoziţie de încasare” cu chitanţă. Aceasta se îndeplineşte identic cu chitanţa, care la rândul ei se eliberează persoanei ce a plătit banii, ca confirmare a depunerii acestui numerar.

Eliberarea numerarului din casă este legat de achitarea salariilor, premiilor şi altor plăţi salariaţilor, de eliberarea avansurilor spre decontare titularilor de avans, cât şi de efectuarea altor cheltuieli pentru necesităţile generale ale întreprinderii etc. Documentul de bază care se întocmeşte la eliberarea banilor din casă este “Dispoziţia de plată”.

Achitarea salariului se efectuează perfectând un “Borderou de plată”. După expirarea termenului de plată, casierul calculează sumele efectiv achitate şi cele nereclamate, pe care le arată la sfârşitul borderoului de plată. La suma efectiv plătită se întocmeşte o dispoziţie de plată.

La vărsarea mijloacelor băneşti în contul de decontul de decontare se perfectează un “Aviz la plata în numerar”, în care se indică numărul contului, suma denumirea întreprinderii, numele deponentului. La sfârşitul zilei de muncă datele documentelor de încasare şi de plată sunt înscrise de către casier în “Registrul de casă”, care poate fi perfectat manual sau automatizat. Registrul de casă se completează în două exemplare prin foaia de indigo. Primul exemplar rămâne în registrul de casă, iar al doilea (detaşat) serveşte în calitate de raport al casierului.

Pentru evidenţa sintetică a operaţiilor de casă, este destinat contul de activ 241. Încasarea mijloacelor băneşti în casieria se reflectă în debitul contului 241, în contrapartidă cu creditul conturilor:

- la sumele încasate din vânzări, prestări de servicii (fără TVA şi accize), sub formă de plăţi de arendă în cazul arendei finanţate, dobânzi, sub formă de recuperări din cazuri excepţionale Dt 241 Ct 611, 612, 621, 623

- la sumele TVA şi accize primite Dt 241 Ct 534- la încasările în vederea achitării creanţelor Dt 241 Ct 221, 223, 227, 228, 229- la sumele primite ale creditelor bancare şi împrumuturilor: Dt 241 Ct 411, 412, 413, 511, 512, 513- la sumele diferenţelor de curs valutar favorabile, aferente soldului numerarului valutar în casierie Dt 241

Ct 622 ieşirile mijloacelor băneşti din casierie se înregistrează în creditul contului 241, în contrapartidă cu debitul

conturilor:- la achitarea datoriilor financiare şi comerciale: Dt 411, 412, 413, 511, 512, 513, 521, 522- datoriilor faţă de personal, faţă de buget, instituţii publice, alţi creditori: Dt 531, 532, 533, 534, 537, 539- la depunerile disponibilităţilor băneşti în contul de decontare sau valutar, eliberarea avansurilor spre

decontare: Dt 242, 243, 227- la suma diferenţei de curs nefavorabilă, aferente soldului numerarului în valută străină: Dt 722

Operaţiile cu numerar în valută străină se înregistrează în subcontul 2412. Pe teritoriul Republica Moldova nu sunt permise decontările în valută străină. Casa în valută se utilizează mai frecvent pentru eliberarea avansului spre decontare în valută, atunci când delegatul pleacă peste hotarele Republica Moldova. Pentru reflectarea distinctă a mişcării numerarului în valută străină la întreprindere, registrul de casă şi documentele primare se ţin separat pe fiecare tip de valută.

Conform regulamentului în vigoare, se efectuează inopinat inventarierea casieriei de către o comisie specială în a cărei componenţă intră, cel puţin, trei persoane, inclusiv contabilul şef. La plusurile stabilite în casă, în urma inventarierii mijloacelor băneşti, se întocmeşte formula: Dt 241 Ct 612. Atunci când în procesul inventarierii mijloacelor băneşti sunt depistate lipsuri de mijloace băneşti, după remiterea de către comisie a procesului verbal de inventariere în contabilitate, se întocmesc următoarele formule contabile: Dt 714 Ct 241. Această sumă se impută persoanei vinovate, dacă ea a fost depistată şi a recunoscut suma daunei comise sau a fost adjudecată de organele judiciare: Dt 227 Ct 612. În cazul în care dauna va fi compensată în perioadele viitoare precum şi dacă persoana vinovată nu recunoaşte suma daunei se intentează un proces judiciar şi până la anunţarea hotărârii judecăţii se întocmeşte: Dt 227 Ct 515

Operaţiunile economice privind debitul şi creditul contului 241 se reflectă în registre analitice şi sintetice, care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de activităţi pentru a facilita selectarea informaţiei necesare pentru întocmirea “Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti”

Intreb. 31. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BANESTI IN CONTURILE CURENTE IN VALUTA NATIONALA

Operat economice pot fi effectuate in contul curent numai dupa inregistrarea acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

In scopul deschiderii unui cont curent ag.ec. rezident prezinta la inst bancara urm docum:

- Cererea de deschidere a contului, dupa un formular tipizat- Copia certificatului de inregistrare a intrep sau alte docum care confirma inregistrarea de stat conform

legislatiei in vigoare- Copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire- Copia certificatului de atribuire a codului fiscal, in cazul cind legislatia prevede atribuirea acestuia- Fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei- Extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirma persoana autorizata sa administreze intreprinderea- Alte documente la cererea bancii

Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar.

Tranzactiile privind incasarile si platile in conturile curente se efectueaza de catre banca conform documentelor bancare tipizate care trebuie certificate prin semnaturile persoanelor indicate in fisa cu specimenele de semnaturi si amprenta stampilei si anume:

- DISPOZITIA DE PLATA – reprezentind un ordin de a transfera beneficiarului o anumita suma de bani, utilizata pt stingerea datoriilor financiare si comerciale ale intreprinderii

- DISPOZITIA DE PLATA TREZORERIALA – intocmita la achitarea datoriilor privind impozitele, taxele si alte plati la bugetul de stat

- DISPOZITIA DE PLATA ACCEPTATA – reprez o dispozitie de transfer a unei sume de bani, data de catre platitor bancii platitoare prin oficiul postal, pe numele unor cetateni, cum ar fi pensiile pt limita de virsta, pensiile alimentare, salariile, ch de deplasare etc.

- CEREREA-DISPOZITIA DE PLATA – se intocmeste de beneficiarul platii si este emisa platitorului cu scopul de a incasa valoarea bunurilor livrate, serviciilor prestate si altor creante contractuale, in baza documentelor de expediere remise lui in afara bancii

- ACREDITIVUL – reprez obligatia unei banci de a plati beneficiarului o suma determinata pt marfa livrata sau serviciile prestate in termenul stability, la prezentarea docum ce confirma expedierea marfii sau prestarea serviciilor

- CECUL DE DECONTARE – prin care emitentul cecului da ordin bancii de a plati o suma determinate de bani la prezentarea unui cec de catre beneficiarul de cec

- DISPOZITIA INCASO SI DISPOZITIA INCASO TREZORERIALA – reprez odinul beneficiarului privind transferarea incontestabila a unei anumite sume de mij banesti din contul platitorului fara acordul lui.

Varsarea numerarului din casieria intreprinderii la conturile bancare se efectueaza in baza diferitelor documente bancare tipizate, intocmite manual sau automatiza, in functie de directia si scopul varsamintului:

- FOAIA DE VARSAMINT - cu chitanta si ordin, utilizata pt depunerile in conturile bancare in timpul operativ sau prelungit la banci

- BORDIROUL INSOTITOR –utilizat la depunerile de numerar prin genti sigilate de catre clientii cu un volum mare de incasari

- AVIZUL DE PLATA IN NUMERAR – pt plata impozitelor si taxelor la bugetul de stat

Pt generalizarea info privind existent si miscarea mij banesti in valuta nationala, inregistrata in contul curent al intreprinderii la banca, este destinat contul de active 242 “Cont de decontare”. In debitul acestui cont se refl incasarea mij banesti in valuta nationala, iar in credit – utilizarea mij banesti. Soldul acestui cont este debitor si reprez suma mij banesti in contul curent la finele perioadei de gestiune.

In cadrul contului 242 pot fi deschise urm subconturi: 242.1 “mij banesti nelegate”, 242.2 “ mij banesti legate”

Incasarile mij banesti in contul curent se refl in debitul contului 242 in corespondenta cu creditul conturilor:

- Din clasa 6 “Venituri” – la suma veniturilor incasate nemijlocit prin mij banesti: Dt 242-la suma totala a incasarilor Ct 611 – la sumele incasate din vinzari, prestari de servicii (fara TVA si accize), 612-la suma incasarilor din vinzarea altor active curente, sub forma de plati de arenda in cazul arendei operationale, 621 – la valoarea de vinzare activelor pe TL ( fara TVA si accize), 622-la suma platilor de arenda in cazul arendei finantate, dobinzilor, redeventelor, 623-la incasarile sub forma de recuperari ale pierderilor rezultate din situatiile exceptionale

- La sumele TVA si accize primite aferente valorilor in marfuri si materiale livrate la achitarea nemijlocita: Dt 242 Ct 534

- La incasarile in vederea achitarii creantelor: Dt 242 Ct221,223,227,228,229,134- La sumele primite ale creditelor bancare si imprumuturilor: Dt 242 Ct 411,412,511,512,413,513- La suma mij banesti sub forma de avansuri pe TS si TL primite: Dt 242 Ct 424, 523

Iesirile mij banesti din contul curent se inregistreaza in creditul contului 242 in corespondenta cu debitul urm conturi:

- In vederea achitarii datoriilor comerciale si financiare : Dt 411, 412, 511,512,413,513,521,522 Ct 242- In vederea achitarii datoriilor fata de personal, de buget, fondurile extrabugetare, inst publice, Casa

Nationala de Asigurari Sociale, organelle sindicale, companiile de asigurari, alti creditori: Dt531,532,533,534,537,539 Ct 242

- La ridicarea disponibilitatilor banesti in casierie: Dt 241 Ct 242- La sumele mij banesti plasate in investitiile pe TL si TS in parti nelegate si legate: Dt131,132,231,232

Ct242- La sumele TVA si accizelor transferate aferente valorilor in marfuri si materiale procurate si serviciilor

primite la achitarea nemijlocita: Dt 534 Ct 242

Operat economice privind miscarea mij banesti pe contul curent se refl in registrul pt contul 242 care se elaboreaza de sinestatator de fiecare intrep si se organizeaza pe perioade, pe conturi corespondente sip e tipuri de activitati. La sfirsitul per de gestiune datele din acest registru se utilizeaza la intocmirea Raportului privind fluxul mij banesti si se trec in Cartea mare.

Intreb.32. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BANESTI IN CONTURILE VALUTARE

Pt efectuarea operat in valuta straina, cum ar fi achitarea datoriilor aferente contractelor care prevad importul de marfuri si servicii, rambursarea creditelor in valuta straina, achitarea cheltuielilor de deplasare in strainatate, precum si in alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare, intreprinderile pot procura valuta respectiva. In acest scop ele prezinta bancii in care se deserves o cerere, in care reflecta destinaatia valutei straine procurate, documentul care confirma necesitatea procurarii valutei straine, termenul de executare etc. daca intrep in termen stability de la data procurarii valuteo straine nu a folosit-o in scopurile pt care a fost procurata, ea este obligate sa o propuna pt vinzare bancii autorizate.

Efectuarea operatiunilor in valuta straina necesita folosirea de catre intrep documentele prevazute in Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare si contabile utilizate la efectuarea operatiunilor bancare aprobat prin Hotarirea Bancii Nationale a Moldovei , cu ar fi:

- DISPOZITIA DE PLATA IN VALUTA – pentru efectuarea decontarilor si refl in evidenta contabila a operat in valuta straina

- NOTA DE CONTABILITATE – pt perceperea comisioanelor si a altor plati la efectuarea operatiunilor in valuta straina

- ORDINUL DE PLATA I VALUTA – la eliberarea numerarului in valuta straina- ORDINUL DE INCASARE IN VALUTA – pt incasarile de numerar in valuta straina

Pt generalizarea info privind existent si miscarea mij banesti in valuta straina este destinat contul de active 243 “cont valutar”. In debitul acestui cont se inregistreaza incasarea mij banesti in valuta straina, iar in credit-utilizarea lor. Soldul contului este debitor si refl suma mij banesti in valuta straina la finele perioadei de gestiune.

In cadrul contului 243 pot fi deschise urm subconturi: 243.1 “conturi valutare in tara”, 243.2 “conturi valutare in strainatate”, 243.3 “mijloace valutare legate”.La procurarea (vinzarea) valutei straine de catre intreprindere se intocmesc urm formule contabile:

- La suma valutei straine procurate: Dt 243 Ct 242- La suma valutei straine vindute : Dt 242 Ct 243- La suma comisionului pt serviciile de procurare ( vinzare) a valutei straine: Dt 713 Ct 242

Incasarile de mij banesti in valuta straina in cadrul altor operatiuni curente ale intreprinderii se refl prin urm formule contabile:

- La sumele incasarilor in vederea achitarii creantelor: Dt 243 Ct134,221,223,224,227,228,229- La sumele creditelor bancare si imprumuturilor primite: Dt243 Ct411,413,511,513- La sumele mij banesti primite sub forma de avansuri pe TS si TL: Dt 243 Ct424,523- La suma mij banesti varsate in contul valutar din casieria intrep: Dt 243 Ct 241

Iesirile de mij banesti din contul valutar al intrep:

- La sumele transferate in vederea achitarii datoriilor financiare si comerciale: Dt411,413,511,513,521,522,523,537,539 Ct 243

- La suma disponibilitatilor banesti ridicate in casierie pt ch de deplasare in strainatate: Dt241 Ct243- La sumele mij banesti plasate sub forma de investitii pe TL si TS in parti nelegate si parti legate:

Dt131,132,231,232 Ct 243

DIFERENTA DE CURS VALUTAR

DIFERENTA DE CURS VALUTAR – rezulta din refl in contabilitate si rapoartele financiare a aceleiasi operat in valuta straina la diferite cursuri de schimb valutar, precum si din recalcularea mij banesti, creantelor, capitalului nevarsat si datoriilor in valuta straina la data intocmirii bilantului.

Diferentele de curs valutar pot fi clasificate de diferite criteria:

- In functie de caracterul modificarii cursului de schimb al valutei straine se disting:a) Diferente de curs favorabile b) Diferente de curs nefavorabile- In functie de tipul operatiunii in valuta straina se evidentiaza: a) Diferente de curs aferente operat curenteb) Diferente de curs aferente operat privind fluxul de capital

Diferentele de curs valutar se refl in contul 622 “ venituri din activit financiara”, subcontul 622.3 “veniturile din diferentele de curs valutar”, iar cele nefavorabile – in contul 722 “ch ale activit financiare” , subcontul 722.3 “ch privind diferentele de curs valutar”

Diferentele de curs valutar aferente soldurilor mij banesti in contul valutar se refl in modul urmator:

- La suma diferentelor de curs valutar favorabile: Dt 243 Ct 622- La suma diferentelor de curs valutar nefavorabile: Dt 722 Ct 243

Diferentele de curs valutar aferente operatiunilor privind aporturile la capitalul statutar se refl in contul 312 “ Capital suplimentar”, subcontul 312.2 “ diferente de curs aferente aporturilor valutare in capitalul statutar”. Diferentele de curs valutar favorabile se refl in creditul contului nominalizat, iar cele nefavorabile-in debitul acestuia.

Diferentele de curs valutar aferemte operatiunilor privind aporturile la capitalul statutar al intreprinderii:

- La suma diferentelor de curs valutar favorabile:a) Aferente mij banesti depuse in valuta straina in momentul inregistrarii intreprinderii: Dt243 Ct312b) Aferente achitarii capitalului nevarsat: Dt 313 Ct 312- La suma diferentelor de curs valutar nefavorabile:a) Aferente depunerilor in valuta straina in momentul inregistrarii intreprinderii: Dt 312, subcontul 312.2 Ct

311b) Aferente achitarii capitalului nevarsat: Dt 312, subcontul 312.2, Ct 313

procurarea valutei straine se realizeaza la cursul valutar commercial, iar in contab astfel de operat se refl in cursul valutar al B.N.M. ca urmare, se formeaza diferenta de suma dintre evaluarea valutei straine respective la cursul stabilit de B.N.M. si cursul bancii autorizate la aceeasi data. Veniturile respective se refl in componenta altor venituri operationale ale intreprinderii prin urm inregistrari contabile:

- La diferenta de suma nefavorabila aferenta procurarii valutei straine :Dt 714 Ct242- La diferenta de suma favorabila aferenta procurarii valutei straine: Dt 242 Ct 612

Intreb.33. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BANESTI IN ALTE CONTURI BANCARE

Acreditivul reprezintă ordinul dat băncii comerciale de titularul de cont bancar de a deschide un cont special la dispoziţia beneficiarului, pentru a plăti valorile materiale livrate sau serviciile prestate, la prezentarea documentelor ce confirmă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor. Acreditivul poate fi deschis în valută naţională sau străină, în banca plătitorului sau a beneficiarului.

Multitudinea condiţiilor de funcţionare a acreditivului condiţionează clasificarea acestuia după diferite criterii:

În funcţie de forma juridică, acreditivul se divizează în: revocabil care poate fi modificat sau anulat de banca emitentă sau plătitor fără acordul şi avizarea

beneficiarului; irevocabil care conţine clauze privind imposibilitatea modificării sau anulării acestuia fără

consimţământul părţilor contractante.

În funcţie de gradul de garantare a plăţii, în literatura de specialitate acreditivul poate fi: acoperit, valoarea căruia este asigurată şi de alte instituţii bancare; neacoperit, fără garantarea suplimentară a plăţii de către alte instituţii bancare.

Pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează numai acreditivul acoperit şi irevocabil.Acreditivul este destinat pentru decontările numai cu un singur beneficiar şi nu poate fi readresat. Nu se

admite achitarea acreditivului în numerar.În Republica Moldova acreditivul se deschide pe o perioadă de 25 de zile. Termenul închiderii

acreditivului deschis pe seama mijloacelor bugetare nu poate depăşi limita anului bugetar, adică 31 decembrie.Închiderea sau suspendarea acreditivului se efectuează:

a) la expirarea termenului acreditivului;b) la cererea părţilor contractante privind refuzul de utilizare a acreditivului până la expirarea termenului

acestuia.

Pentru deschiderea acreditivului plătitorul prezintă la banca comercială o cerere de acreditiv în care trebuie indicate: conturile plătitorului, beneficiarului şi băncilor participante, perioada valabilităţii acreditivului, lista şi denumirea documentelor, în baza cărora se utilizează acreditivul, numărul şi data contractului cu privire la efectuarea decontărilor prin acreditiv, denumirea mărfii şi serviciilor.

Dacă una din condiţiile menţionate lipseşte sau nu se îndeplineşte ulterior, acreditivul nu se deschide sau nu se execută.

Plătitorul primeşte de la bancă extrasul de cont şi borderoul de utilizare a acreditivului remis de către beneficiar prin banca sa.

Evidenţa analitică a acreditivelor se ţine pe tipuri de acreditive, pe bănci la care sunt deschise acreditivele, pe clienţi care beneficiază de acreditive şi valuta în care sunt deschise acreditivele.

Cecul este un document de decontare prin care întreprinderea dă ordin băncii plătitoare de a plăti o anumită sumă de bani la prezentarea cecului de către beneficiarul de cec. Agenţii economici – persoane juridice pot utiliza pe teritoriul Republicii Moldova numai cecuri cu limită de sumă.

Termenul de valabilitate a carnetului de cecuri cu limită de sumă constituie un an, iar a cecului din carnetul de cecuri cu limită de sumă eliberat beneficiarului de cec spre plată la bancă – 10 zile lucrătoare. Perioada carnetului de cecuri cu limită de sumă poate fi prelungită, iar soldul – completat.

Pentru primirea carnetului de cecuri cu limită de sumă, la bancă se înaintează o cerere care trebuie să cuprindă semnăturile persoanelor cu dreptul de a semna documentele de decontare şi amprenta ştampilei. Împreună cu cererea se prezintă o dispoziţie de plată privind transferarea mijloacelor băneşti din contul curent sau cel de împrumut pe contul extrabilanţier al băncii din care se va utiliza carnetul de cecuri cu limită de sumă.

La sfârşitul lunii beneficiarul de cecuri întocmeşte borderoul cecurilor primite şi îl transmite împreună cu cecurile băncii spre executare. Ca urmare, emitentul de cec primeşte împreună cu extrasul de cont un exemplar al borderoului cecurilor drept confirmare a plăţii cecului.

Controlul asupra folosirii carnetului de cecuri cu limită de sumă eliberat întreprinderii pentru stingerea datoriei de creditor se ţine în mod operativ de către contabilul-şef.

Evidenţa analitică a carnetelor de cecuri cu limită de sumă se ţine pe fiecare carnet de cecuri primit. Un alt cont bancar deschis de întreprinderi se materializează în obţinerea unui card bancar. Cardul bancar reprezintă o bază de date (informaţie) standardizată, protejată şi individualizată, stocată

pe un suport material, fiind utilizat de deţinător în modul prevăzut în obligaţiile reciproce cu emitentul cardului şi acceptat de vânzător în calitate de instrument de plată la procurarea de mărfuri, primirea de servicii, obţinerea de numerar şi altor servicii. Mijloacele băneşti aflate pe carduri bancare sunt utilizate preponderent de titularii de avans pentru achitarea serviciilor primite, pentru plata materialelor procurate fără întocmirea nemijlocită a documentelor de plată (de exemplu, la achitarea pentru combustibil la staţiile de alimentare cu combustibil etc.).

Cardurile pot fi clasificate în baza mai multor criterii:a) în funcţie de sfera de utilizare:

carduri locale, aria de utilizare a cărora este teritoriul Republicii Moldova, carduri internaţionale care pot fi utilizate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cît şi peste

hotarele ei (VISA, MASTERCARD-EUROCARD etc.);

b) după funcţia cardurilor bancare: de debit, legate direct de conturile bancare ale titularilor de carduri, din care sunt achitate valoarea

bunurilor procurate şi serviciilor primite sau sumele în numerar retrase de către titulari; de credit, conform cărora titularilor le sunt deschise linii de credit, fapt ce le permite să procure

bunuri sau servicii în limita unui plafon stabilit în prealabil. Creditele acordate prin carduri de credit se rambursează în modul stabilit în contractul de credit;

achitate anticipat care reprezintă cardurile achitate la o sumă determinată, transferată din conturile bancare ale titularilor sau achitate în numerar;

polifuncţionale care îmbină funcţii ale cardurilor enumerate mai sus.

Pentru primirea cardului bancar fiecare titular depune o cerere, cerere-anchetă, procură, în baza cărora i se va elibera cardul.

La utilizarea cardurilor bancare, terminalul electronic (automatul) eliberează un bon de plată în două exemplare pe suport de hîrtie care are o structură determinată şi este utilizat pentru întocmirea şi prezentarea decontului de avans.

Deţinătorul de card bancar primeşte la sfârşitul lunii la o dată stabilită sau la cererea titularului extrase de cont. Extrasele de cont aferente cardurilor internaţionale conţin informaţii atât în valută străină, cât şi recalculări în lei moldoveneşti.

Extrasul de cont trebuie să conţină următoarele date: data tranzacţiei; suma tranzacţiei; data înregistrării în debitul sau creditul contului; tipul tranzacţiei; numărul chitanţei sau alte date care vor permite verificarea înregistrărilor contabile cu ajutorul chitanţei; taxele reţinute pentru utilizarea cardului şi a PIN-ului; adresa sau numărul de telefon pentru contact şi verificări ale erorilor.

Titularul cardurilor bancare este obligat să verifice corectitudinea casării mijloacelor de pe card de către bancă, având la bază raportul titularului de avans privind utilizarea mijloacelor băneşti.

Evidenţa analitică a cardurilor bancare se ţine pe tipuri de carduri şi pe bănci emitente.Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în acreditive, în

carnete de cecuri cu limită de sumă, mijloacelor pe carduri bancare este destinat contul de activ 244 . În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în conturile speciale în bănci, iar în credit – utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti neutilizate, înregistrate în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă şi carduri bancare la sfârşitul perioadei de gestiune. Deschiderea acreditivelor, primirea carnetelor de cecuri cu limită de sumă şi a cardurilor bancare pot fi efectuate pe seama:

- mijloacelor băneşti proprii:Dt244 Ct242 Ct243 - creditelor bancare pe termen scurt:Dt244 Ct511

Achitarea facturilor furnizorilor şi antreprenorilor pe seama sumelor acreditivelor, mijloacelor de pe carduri bancare şi cu cecuri din carnetele de cecuri cu limită de sumă:Dt 521,522 ,539 ,426 Ct244 Soldul neutilizat al acreditivului, carnetului de cecuri cu limită de sumă se virează în contul curent sau valutar sau la diminuarea datoriei faţă de instituţia bancară:Dt 242 ,243 ,511 Ct 244 Comisioanele achitate băncii pentru eliberarea numerarului, carnetelor cu cecuri băneşti sau de decontare, valutei străine, pentru administrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare constituie cheltuieli ale perioadei şi se reflectă în felul următor:Dt 713 Ct242 ,243

Intreb. 34. CONTABILITATEA TRANSFERURILOR IN EXPEDITIE SI A DOCUMENTELOR BANESTI

Depunerea numerarului la bancă în afara programului operativ, dar până la finele programului de lucru sau în casele de încasări serale poate avea loc prin transmiterea nemijlocită a acestuia la casieriile băncii sau prin genţi sigilate care se efectuează prin:

delegatul întreprinderii direct la casieriile băncii; sau colectarea de către serviciul de încasare valori al băncii.

Modul de depunere a numerarului prin genţi sigilate se stabileşte de bancă împreună cu clienţii respectivi. Pentru aceasta banca remite întreprinderii două genţi de încasator care sunt substituibile, iar întreprinderea prezintă doua specimene ale sigiliului imprimate pe plumb. Geanta de încasator trebuie să fie sigilată, iar banii din ea – grupaţi pe bancnote. La predarea banilor la bancă se întocmesc:

dispoziţia de plată de casă; borderoul însoţitor.

Borderoul însoţitor se întocmeşte în trei exemplare: primul exemplar se închide în geanta de încasator, celelalte două exemplare se înmânează casierului sau încasatorului împreună cu geanta. Al treilea exemplar se restituie întreprinderii de către casierul casei de încasări serale sau încasator, având semnătura încasatorului şi ştampila băncii care confirmă predarea banilor din casă.

Pe partea verso a borderoului însoţitor se indică lista bancnotelor din geantă şi suma totală a încasărilor predate de întreprindere. În cazul când au fost descoperite lipsuri sau surplusuri se întocmeşte un proces-verbal care are un caracter indiscutabil.

Depunerea numerarului prin intermediul serviciului de încasare se efectuează pe baza contractelor încheiate de întreprinderi cu instituţiile bancare. Încasatorul băncii, pentru a ridica geanta de încasator, trebuie să prezinte casierului întreprinderii legitimaţia, cartela sau fişa de sosire şi să aplice ştampila pe al treilea exemplar al borderoului însoţitor.

Drept bază documentară pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind transferurile băneşti în expediţie pot servi chitanţele avizelor de vărsământ în casieriile băncilor, chitanţele oficiului poştal, copia borderoului însoţitor al numerarului.

Evidenţa analitică a transferurilor băneşti în expediţie se ţine pe tipuri de transferuri băneşti în expediţie şi instituţii bancare.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în expediţie, adică a sumelor băneşti depuse în casieriile băncii sau oficiilor poştale, transmise încasatorilor cu scopul înregistrării ulterioare în contul curent sau în alt cont bancar, este destinat contul de activ245 „Transferuri băneşti în expediţie”. În debitul acestui cont se reflectă suma mijloacelor băneşti în expediţie, iar în credit – înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare. Soldul este debitor şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în expediţie la sfârşitul perioadei de gestiune destinate înregistrării în conturile bancare.

La suma numerarului vărsat în casieria oficiului poştal, predat încasatorului sau casieriilor băncii, cu scopul virării şi înregistrării în conturile bancare ale întreprinderii, se întocmeşte formula contabilă:Dt245 Ct241 Ct242 Ct229

Înregistrarea sumelor transferurilor băneşti în conturile bancare se reflectă în felul următor:Dt 242 Dt243 Ct 245

Pe lângă mijloacele băneşti în numerar, în casieria # pot fi păstrate şi unele documente băneşti, cum ar fi mărcile poştale, biletele de tratament, biletele de transport achitate, foile de odihnă etc. Foile procurate de la casele de odihnă, sanatorii, foile turistice care se păstrează în casieria întreprinderii sunt destinate atât lucrătorilor întreprinderii, cât şi vânzării terţilor.

in contabilitate, pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea documentelor băneşti, este destinat contul de activ 246 . În debitul acestui cont se reflectă intrarea documentelor băneşti în casieria întreprinderii, iar în credit – ieşirea lor. Soldul acestui cont este debitor şi reprez. existenţa documentelor băneşti la finele perioadei de gest.

Intrarea documentelor băneşti poate fi efectuată din diferite surse.

1. Procurarea documentelor băneşti:a) prin achitarea nemijlocită:Dt 246 Ct 241 Ct 242 Ct 243 b) prin intermediul titularului de avans:

- la primirea avansului spre decontare:Dt 246 Ct 227 - fără primirea avansului spre decontare:Dt246 Ct532

c) prin achitarea ulterioară:Dt 246 Ct 539 Ct 522 2. Înregistrarea plusurilor de documente băneşti constatate cu ocazia inventarierii:

Dt246 Ct 6123. Intrarea documentelor băneşti în urma schimbului cu alte active: Dt246 Ct 223 Ct 229

La eliberarea foilor de odihnă personalului la un preţ mai mic decât cel de procurare (diferenţa fiind achitată pe seama întreprinderii sau organelor sindicale) se întocmesc formulele contabile:

la suma achitată sau spre achitare de către personal pentru foile turistice şi de odihnă acordate:Dt241 Dt 227 Ct 612

la valoarea de bilanţ a documentelor băneşti ieşite:Dt 714 Ct 246 În cazul când valoarea foilor turistice şi de odihnă eliberate personalului se reţine din salariu, se întocmeşte formula contabilă:Dt 531 Ct 227

Utilizarea mărcilor poştale, a biletelor de transport se reflectă prin formula contabilă:

Dt 712 Dt 713 Ct 246

La vânzarea documentelor băneşti în afara întreprinderii se înregistrează:

la preţul de vânzare al documentelor băneşti:Dt 229 Ct 612 la valoarea de bilanţ a documentelor băneşti vândute:Dt 714 Ct 246

Reflectarea documentelor băneşti constatate lipsă cu ocazia inventarierii:

Dt 714 Ct 246

Evidenţa sintetică şi analitică a operaţiunilor privind transferurile băneşti în expediţie şi a documentelor băneşti se ţine în registrele pentru conturile 245 şi 246, care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere, conţin informaţii privind soldul la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune, mişcarea în decursul perioadei şi se organizează pe tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Intreb. 35. NOTIUNI PRIVIND INVESTITIILE SI clasificarea acestora.Investiţia este un activ deţinut de întreprinderea investitoare în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin majorarea capitalului propriu, obţinerea veniturilor (dobânzilor, dividendelor etc.) şi altor profituri.

La contabilizarea şi reflectarea investiţiilor în rapoartele financiare acestea se clasifică după următoarele criterii:a.pe feluri (după conţinutul economic);b.pe direcţii de investire; c.pe termene de deţinere.

În funcţie de conţinutul economic, investiţiile se grupează în:@cote de participaţie;@titluri de valoare;@proprietate investiţională;@alte investiţii financiare.

Cota de participaţie reprezintă cota patrimoniului agentului economic care aparţine participantului. Ea se stabileşte în baza contractului de constituire a întreprinderii şi statutului acesteia.

Titlurile de valoare sunt documente băneşti care certifică dreptul patrimonial al proprietarului sau dreptul împrumutătorului faţă de emitentul acestora. Ele pot să existe sub formă de documente de hârtie (materializate) sau sub formă de înregistrări în conturi (dematerializate).

Acţiunile reprezintă titluri de valoare sub formă de certificate sau înregistrări în conturi care confirmă dreptul deţinătorilor săi de a participa la conducerea societăţii pe acţiuni, de a primi dividende şi o parte din patrimoniul societăţii la lichidarea acesteia.

Obligaţiunile sunt titluri de valoare care acordă deţinătorilor dreptul de a primi în termenul stabilit valoarea nominală a acestora şi a venitului sub formă de dobândă aferentă obligaţiunilor.

Titlurile de creanţe de stat reprezintă titluri de valoare care confirmă depunerea de către titularii acestora a mijloacelor la buget şi care certifică dreptul deţinătorilor de a primi în termenul prevăzut o anumită dobândă şi valoarea nominală a titlului de valoare. În această categorie de titluri de valoare se includ bonurile de trezorerie.

Certificatele bancare sunt titlurile de valoare care confirmă depunerea mijloacelor în bancă de către titularii acestora şi dreptul de a primi, la expirarea termenului fixat, suma depozitului şi un anumit comision.

Din alte titluri de valoare fac parte, de exemplu, obligaţiunile municipale etc.Proprietatea investiţională reprezintă investiţii pe termen lung în terenuri, clădiri care nu sunt

exploatate la întreprinderea investitoare.În componenţa altor investiţii financiare se includ împrumuturile acordate, depozitele etc.După direcţiile de investire investiţiile se subdivizează în:

a) investiţii în părţi nelegate;b) investiţii în părţi legate.

Părţi nelegate se consideră acele întreprinderi, cota investitorului în capitalul statutar al cărora este nu depăşeşte 20 %. Părţi legate sunt întreprinderile asociate, fiice şi sub control mixt, cota investitorului în capitalul statutar al cărora depăşeşte 20 %. Întreprinderile care deţin în capitalul statutar al altor întreprinderi de la 20 la 50 % contabilizează investiţiile conform S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”, iar peste 50 % – S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice”.

În funcţie de termenul presupus de deţinere, investiţiile se grupează în:a) investiţii pe termen lung; b) investiţii pe termen scurtInvestiţiile pe termen lung sunt investiţiile, pe care întreprinderea are intenţia să le deţină mai mult de un

an.Investiţiile pe termen scurt cuprind investiţiile pe care întreprinderea are intenţia să le deţină , să le

vândă sau să le achite în curs de un an.CLASIFICAREA INVESTITIILOR:

1) feluri de investitii:- cote de participatie- titluri de valoare- proprietatea investitionala- alte investitii financiare

2) in functie de directiile de investire:- investitii in parti nelegate- investitii in parti legate

3) in functie de termenul de detinere:- investitii pe TL- investitii pe TS

Intreb. 36. CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN LUNGEvaluarea şi contabilitatea intrării investiţiilorLa primirea titlurilor de valoare se întocmeşte un bon de intrare în care se înregistrează denumirea lor (acţiuni, obligaţiuni), a emitentului, cantitatea, preţul, valoarea nominală, vânzătorul etc. Valoarea depozitelor se înregistrează în baza contractului încheiat între investitor şi banca comercială, precum şi a dispoziţiei de plată care confirmă suma vărsată ca depozit.

Evidenţa analitică a investiţiilor se ţine într-un registru special care include: denumirea investiţiei, emitentul titlurilor de valoare, cantitatea, valoarea nominală, valoarea de piaţă.

Pentru evidenţa sintetică a investiţiilor pe termen lung în Planul de conturi sunt prevăzute următoarele conturi: 131, 132, 133În cazul intrării investiţiile se evaluează la valoarea de intrare care este egală cu suma mijloacelor băneşti plătită sau valoarea venală a altei forme de compensare oferită la procurarea investiţiilor.

Valoarea de intrare se compune din valoarea de procurare şi cheltuielile aferente procurării (comisioane de broker, taxe, impozite nerecuperabile prevăzute de legislaţie şi alte cheltuieli).

Evaluarea şi contabilizarea investiţiilor depinde de modul de procurare a acestora: contra mijloace băneşti; în contul emiterii de către investitor a acţiunilor sale sau a altor titluri de valoare;

pe calea schimbului cu alte active.În cazul când investiţiile se procură parţial sau integral în contul emiterii de către investitor a acţiunilor

sau a altor titluri de valoare, valoarea de intrare a investiţiilor se determină, luând ca bază valoarea venală a titlurilor de valoare emise şi cheltuielile de procurare.Valoarea venală poate să coincidă sau nu cu valoarea activelor schimbate. Ea poate fi determinată în baza valorii de piaţă a titlurilor de valoare, dacă acestea au circulaţie pe piaţă, sau a titlurilor de valoare similare. Dacă în acest caz nu este posibilă determinarea valorii venale, ea se evaluează de specialiştii estimatori independenţi sau de instituţiile care dispun de certificate de calificare sau licenţe.

Valoarea venală evaluată în afara preţului de piaţă trebuie să fie aprobată de către Consiliul de directori (conducerea) al întreprinderii investitoare.Evaluarea ulterioară a investiţiilor şi contabilitatea modificării valorii acestoraInvestiţiile pe termen lung se reflectă în bilanţ în baza uneia din următoarele metode de evaluare:

la valoarea de intrare; la valoarea reevaluată; la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare şi valoarea de piaţă (numai pentru titlurile de valoare

corporative de piaţă).metoda valorii de intrare este considerată ca metoda de bază. Esenţa ei constă în aceea că valoarea de

intrare rămâne neschimbată pe parcursul perioadei de deţinere a investiţiei. Excepţie fac doar obligaţiunile procurate la preţul diferit de cel nominal în cazul când diferenţa se amortizează.

Scopul amortizării diferenţei de preţ constă în aceea că la momentul rambursării obligaţiunilor valoarea de procurare (de intrare) trebuie să fie egală cu cea nominală. Trebuie de menţionat că în cazul când investiţia a fost procurată cu dobânzi neplătite, acestea nu se iau în consideraţie la amortizarea diferenţei.

Diferenţa de preţ a investiţiilor poate fi cu semnul „plus” (în cazul când valoarea de intrare este mai mare decât cea nominală) şi cu semnul „minus” (în cazul când valoarea de intrare este mai mică decât cea nominală).

Metoda reevaluării periodice a investiţiilor poate fi utilizată de întreprindere pentru a lua în consideraţie variaţia schimbării cursului lor (diminuare sau creştere) pe piaţa titlurilor de valoare.

Diferenţa din reevaluare se trece la diminuarea sau majorarea capitalului propriu cu ajutorul contului 341 “Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.Metoda reflectării investiţiilor în una din două valori – valoarea de intrare şi valoarea de piaţă prevede compararea valorilor, însă pentru evaluare se alege cea mai mică valoare, respectându-se principiul prudenţei. Dacă preţul se modifică, aceasta nu se consideră ca reevaluare a investiţiilor, ci ca metodă de reflectare a lor la data întocmirii bilanţului contabil.

Contabilitatea ieşirii investiţiilorLa ieşirea titlurilor de valoare se întocmeşte un bon de ieşire în care se reflectă denumirea lor, emitentul, cumpărătorul, cantitatea, preţul, valoarea nominală etc. Rambursarea depozitului se înregistrează în baza dispoziţiei de plată a băncii în care se indică suma acestuia.

Ieşirea investiţiilor pe termen lung se înregistrează în cazurile: rambursării titlurilor de valoare; vânzării investiţiilor; schimbului lor cu alte active.

Pentru aceste operaţiuni în contabilitate se înregistrează următoarele sume: valoarea de bilanţ a investiţiei cedate; veniturile din vânzări; cota reevaluării anterioare referitoare la investiţiile cedate.

Dacă anterior a avut loc diminuarea valorii investiţiilor cedate, ea se reflectă în contabilitate astfel: suma reflectată în capitalul propriu:Dt721 Ct341 suma reflectată la modificarea investiţiilor:Dt133 Ct621

Intreb. 37. CONTABILITATEA INVESTITIILOR IN # ASOCIATE

se consideră investiţii în întreprinderi asociate atunci când investitorul deţine de la 20% la 50 % din capitalul statutar al altei întreprinderi. În acest caz investitorul exercită o influenţă notabilă asupra întreprinderii investite care se manifestă în:

participarea la procesul de elaborare a politicii financiare şi de producţie; efectuarea operaţiunilor materiale dintre investitor şi întreprinderea asociată; schimbul personalului de conducere; * furnizarea unor informaţii tehnice esenţiale.

La evaluarea investiţiilor în întreprinderile asociate poate fi folosită una din următoarele metode: metoda repartizării proporţionale; metoda valorii.

Metoda repartizării proporţionale prevede următoarele condiţii: a) trebuie cunoscută cota investitorului în capitalul statutar al întreprinderii investite;b) la intrare investiţiile se evaluează la valoarea de intrare;c) la sfârşitul perioadei de gestiune întreprinderea asociată înregistrează rezultatul net financiar (profit sau

pierderi);d) investitorul înscrie cota rezultatului financiar la majorarea sau micşorarea valorii investiţiilor şi

simultan la profit sau pierderi;e) la primirea dividendelor pentru acţiunile întreprinderii asociate valoarea investiţiilor se diminuează.

Aşadar, această metodă arată că participarea investitorului la capitalul statutar al întreprinderii investite care depăşeşte 20 % dă posibilitate investitorului de a include în Raportul privind rezultatele financiare cota-parte a beneficiului sau pierderilor întreprinderii asociate, deoarece astfel de investiţii se efectuează nu numai cu scopul de a primi dividende, ci şi de a exercita o influenţă notabilă asupra întreprinderii investite.În cazul când întreprinderea asociată suportă pierderi, cota investitorului se trece la diminuarea valorii investiţiilor. Această diminuare nu poate fi mai mare decât valoarea de bilanţ a investiţiilor. Însă atunci când întreprinderea asociată obţine din nou profit, cota-parte a profitului investitorului se repartizează la acoperirea pierderilor suportate care au provocat diminuarea investiţiilor. Metoda valorii se aplică în cazul când investiţiile sunt procurate exclusiv în scopul comercializării în viitorul apropiat sau întreprinderea asociată funcţionează în condiţiile unor restricţii durabile pe termen îndelungat, care reduc esenţial capacitatea acesteia de a transfera mijloace investitorului.

Esenţa acestei metode constă în faptul că investitorul reflectă investiţiile în întreprinderea asociată la valoarea de intrare care ulterior nu se modifică. Veniturile din investiţii (dividendele) sunt reflectate în Raportul privind rezultatele financiare numai în mărimea cotei în profitul întreprinderii asociate.

Investiţiile în întreprinderile asociate se contabilizează conform metodei acceptate de investitor, începând cu data achiziţionării acestora.

Întreprinderea poate să treacă de la metoda repartizării proporţionale la metoda valorii atunci când investitorul încetează de a exercita influenţă notabilă asupra întreprinderii asociate sau întreprinderea asociată funcţionează în condiţii nefavorabile (restricţii durabile). În acest caz valoarea de bilanţ a investiţiilor se consideră ca valoare de intrare, începând cu data aplicării metodei nominalizate.

Informaţia privind investiţiile în întreprinderile asociate poate fi inclusă de investitor în rapoartele consolidate sau în alte rapoarte financiare conform uneia din metodele utilizate (metoda repartizării proporţionale sau a valorii). Însă investitorul se bazează pe rapoartele financiare ale întreprinderii asociate, de aceea ambele întreprinderi trebuie să elaboreze o politică de contabilitate unică.Intreb. 38. PARTICULARITATILE EVALUARII SI EVIDENTEI INVESTITIILOR PE TERMEN

SCURTÎn componenţa investiţiilor pe termen scurt se includ în prealabil obligaţiunile cu termenul de deţinere presupus nu mai mare de un an, alte titluri de valoare cu lichiditate înaltă, depozite şi împrumuturi acordate.

Investiţiile pe termen scurt se reflectă în conturile: 231; 232; 233Procurarea investiţiilor pe termen scurt se înregistrează în contabilitate (la valoarea de intrare) astfel:Dt

231 sau 232 Ct 241, 242sau 243 Întreprinderea alege independent modul de evaluare ulterioară a acestor investiţii:

pe portofoliul investiţiilor în ansamblu; pe categorii; pe fiecare investiţie concretă.În primul caz se compară valoarea de intrare şi cea de piaţă a portofoliului de investiţii în ansamblu. În cazul când valoarea de piaţă a portofoliului de investiţii este mai mare decât cea de intrare, valoarea de bilanţ a portofoliului rămâne neschimbată. Dacă valoarea de piaţă a portofoliului este mai mică decât cea de intrare, în calitate de valoare de bilanţ se foloseşte valoarea de piaţă

În cazul când valoarea de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt se determină pe categorii de investiţii, ele se grupează pe tipuri (acţiuni, obligaţiuni, titluri de valoare de stat), apoi pe preţuri de intrare şi după alte criterii.

Ulterior modificarea valorii investiţiilor se reflectă separat pe fiecare categorie. Metodica determinării modificării este aceeaşi, iar obiectul de comparaţie a portofoliului deja nu constituie titlurile de valoare ale unor emitenţi, ci categoriile de investiţii.

În cazul când se calculează valoarea de bilanţ a unei investiţii concrete, se compară valoarea de piaţă a fiecărei investiţii în parte.

Ulterior sumele majorării valorii investiţiilor pe termen scurt se reflectă numai în mărimea valorii de intrare care se trece la venit:Dt 233 Ct 612

Dacă anterior a avut loc diminuarea valorii investiţiilor ieşite, diferenţa se reflectă în felul următor:Dt 233 Ct 612

39.Noţiunea şi structura capitalului propriuCapitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor. În componenţa capitalului propriu sunt incluse: capitalul statutar; capitalul suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat, capitalul secundar. La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad: capitalul nevărsat; capitalul retras; pierderea neacoperită; profitului utilizat al anului de gestiune.

Elemente care formează capitalul propriu

Capital

statutar

Capital suplimentar

Capital de rezervă

Profit nerepartizat

Capital secundar

Aporturile proprietari- lor la patrimoniul întreprinderii

Diferenţa dintre val. no minală a acţi unilor şi preţ. de vânzare a acestora.Diferenţe de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii

Rezerve stabilite de legislaţie Rezerve prevăzute de statutAlte rezerve

Profit nerepartizat al anilor precedenţiProfit net al anului de gestiune

Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lungSubvenţii de stat

Datoriile fon -datorilor aferente aporturilor la cap.statutar

Dividende inter mediare plătite până la sfârşitul perioadei de gestiune .

Pierderea neacoperită a an. precedenţiPierderea ne- tă an degest

Val.acţiunilor proprii (părţilor sociale) răscum părate de la

acţionarii sai si asociaţii săi

Capital nevărsat

Profit utilizat al an de gest.

Pierdere neacoperităCapital retras

Elemente care reduc mărimea capitalului propriu

In componenţa capitalului propriu se evidenţiază:1. Capitalul statutar (social).2. Capitalul suplimentar.3. Rezervele.4. Profitul nerepartizat.5. Capitalul secundar.La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad:1. Capitalul nevărsat.2. Capitalul retras.3. Pierderea neacoperită.4. Profitul utilizat al anului de gestiune.

40.Contabilitatea formării capitalului statutar Capitalul statutar reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii (acţionarilor, asociaţilor) la patrimoniul acesteia depuse în contul achitării acţiunilor p/u asigurarea activităţii statutare a întreprinderii.

Modul de formare a capitalului statutar şi mărimea minimă a acestuia sunt reglementate de actele legislative ale Republicii Moldova, precum şi actele de constituire a întreprinderii.Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al întreprinderii, la crearea acesteia este determinată de actele de constituire. De exemplu, drept aporturi la capitalul statutar pot servi: *mijloacele băneşti; * drepturile patrimoniale; *patrimoniul nebănesc, adică orice bunuri aflate în circuitul civil, inclusiv valorile mobiliare achitate integral; Dacă conform actelor de constituire fondatorii depun aporturile băneşti până la data înregistrării de stat a întreprinderii, mijloacele depuse se acumulează pe un cont bancar provizoriu.

Formarea capitalului statutar al întreprinderii se reflectă în contabilitate după înregistrarea de stat a întreprinderii în baza următoarelor documente justificative:contractul de constituire;statutul întreprinderii;certificatul de înregistrare a întreprinderii;dispoziţia de încasare (în cazul depunerii aporturilor băneşti în numerar);dispoziţia de plată (în cazul depunerii aporturilor băneşti prin virament);procesul-verbal de primire-predare (în cazul depunerii activelor pe termen lung);extrasul din registrul deţinătorilor hârtiilor de valoare (în cazul depunerii hârtiilor de valoare);factura de expediţie sau factura fiscală (în cazul depunerii mărfurilor şi materialelor). Evidenţa analitică a capit. statutar se ţine pe proprietari ai întreprinderii, fie persoane fizice sau juridice.

Pentru evidenţa sintetică a capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 „Capital statutar”Formarea capit. statutar în cazul depunerii aporturilor băneşti se refl. în contabilitate prin urm. formule contabile:*la valoarea nominală a aporturilor la capitalul statutar achitate de către fondatori:Dt 242,243 Ct 311

la valoarea nominală a aporturilor la capitalul statutar neachitate de către fondatori: Dt 313 Ct 311

La achitarea datoriilor privind aporturile la capitalul statutar se întocmesc formulele contabile: la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul statutar (fără TVA):

Dt 111,112,121, 123, 131, 132, 211, 217, 231,232, 241, 242 Ct 313*la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti depuse în capitalul statutar: Dt 534 Ct 313

Exemplu: Fondatorii SA “Faur” au încheiat la 23.04.2001 un contract de creare a societăţii, capitalul statutar al căreia în sumă de 75000 lei este divizat în 10000 acţiuni simple cu valoarea nominală de 7,5 lei. Contractul de constituire prevede depunerea de către unul din fondatori a mijloacelor fixe în contul plăţii acţiunilor procurate în număr de 4000. Celelalte acţiuni trebuie să fie achitate contra mijloace băneşti. La 10.05.2001 fondatorii au depus integral mijloace băneşti în contul bancar provizoriu pentru achitarea a 6000 acţiuni. La 15.04.2001 a avut loc adunarea de constituire, care a aprobat valoarea aporturilor nebăneşti contra

mijloace fixe la capitalul statutar în sumă de 30000 lei, inclusiv TVA. La 20.04.2001 a fost efectuată înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni. Formarea capitalului statutar se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile:

1. Dt 242 – 45000 lei Dt 313 – 30000 lei Ct 311 – 75000 lei2. Dt 123 – 25000 lei Dt 534 – 5000 lei Ct 313 – 30 000 lei 3. Dt 31121 Ct 31123 – 75 000 lei

41.Contabilitatea capitalului nevărsat Capital nevărsat reprez. datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capit.statutar.El se formează in cazurile când momentul de înregistrare a # nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor la capitalul statutar.În calitate de document justificativ p/u reflectarea capitalului nevărsat serveşte nota contabilă întocmită în baza documentelor primare privind formarea capitalului statutar.

Evidenţa analitică a capitalului nevărsat se ţine pe fiecare proprietar al întreprinderii, iar în cadrul acestora – pe fiecare tip de aport nevărsat. Pentru evidenţa sintetică a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este destinat contul de activ 313 „Capital nevărsat”. În Dt acestui cont se reflectă datoriile proprietarilor întreprinderii aferente aporturilor la capitalul statutar, iar în Ct – achitarea acestor datorii. Soldul acestui cont este debitor şi se reflectă în rapoartele financiare cu cifre negative,adica în paranteze.

Capitalul nevărsat se reflectă prin urm.formule contabile:

după înregistrarea de stat a întreprinderii în mărimea cotei neachitate de fondatori aferentă aporturilor la capitalul statutar: Dt 313 Ct 311 

la primirea mijloacelor de la fondatori în contul achitării datoriilor aferente aporturilor la capitalul statutar:

Dt242, 123, 211 Ct 313 – la valoarea efectivă a aporturilor la capitalul statutar (fără TVA). Iar la suma TVA aferentă aporturilor nebăneşti primite de la fondatori: Dt 534 Ct 313  În practica economică apar situaţii când valoarea estimativă a aportului nebănesc indivizibil depăşeşte mărimea cotei în cap. statutar ce i se cuvine proprietarului. În acest caz organul împuternicit al # adoptă decizia cu privire la soluţionarea problemei de comun acord cu deţinătorul cotei. De exemplu, diferenţa menţionată poate fi înregistrată ca datorie a # faţă de proprietar (care urmează să fie achitată de întreprindere contra mijloace băneşti) sau patrimoniu predat întreprinderii cu titlu gratuit.

În funcţie de decizia luată, la suma diferenţei se întocmeşte formula contabilă: Dt 123 Ct 537- în cazul când diferenţa este considerată drept datorie a întreprinderii faţă de membri acesteia si Ct 622- în cazul când diferenţa se tratează ca patrimoniu predat întreprinderii cu titlu gratuit.

Exemplu de problema: Conform contractului de constituire a SRL, fondatorul Nicolae Scurtu este obligat, în termen de 3 luni după înregistrarea de stat a societăţii, să depună în contul părţii sociale (valoarea căreia constituie 6 000 lei) un computer cu valoarea estimativă de 8 000 lei.

Comitetul de conducere a societăţii de comun acord cu fondatorul Nicolae Scurtu a luat decizia de a considera depăşirea valorii estimative a aportului nebănesc al fondatorului Nicolae asupra mărimii părţii sociale cuvenite în sumă 2 000 lei drept datorie a societăţii faţă de fondator şi de a achita datoria în cauză contra mijloace băneşti în curs de o lună după transmiterea aportului nebănesc societăţii.

În baza datelor se înregistrează urm.formule contabile:1. După înregistrarea de stat a societăţii la valoarea nominală a părţii sociale a fondatorului:

Dt 313 -6 000 lei Ct 311 - 6 000 lei.2. La momentul transmiterii patrimoniului nebănesc în contul părţii sociale:Dt 123-la valoarea estimativă a

aportuluidepus de 8 000 lei Ct 313 -la valoarea nominală a părţii sociale a fondatorului 6 000 lei, Ct 537 -la suma diferenţei dintre valoarea părţii sociale şi aportului considerată drept datorie a societăţii faţă de fondator 2 000 lei.3. La moment.achitării datoriei contra numerar: Dt 537 2 000 lei Ct 241.

42.Contabilitatea capitalului suplimentar Capitalul suplimentar, după provenienţa sa, este legat de formarea şi modificarea cap. statutar. Totodată capitalul social este compus din cote (acţiuni, părţi sociale) ce aparţin unor proprietari anumiţi, iar cap.suplimentar nu se divizează în cote şi aparţine în întregime tuturor proprietarilor #. Capitalul suplimentar se formează la efectuarea multiplelor operaţiuni economice cum sunt, de exemplu:*Achit.cotelor din cap.stat.al # la val.ce diferă de cea nomin *revânzarea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ ce diferă de valoarea nominală;*anularea cotelor dobândite (răscumpărate) anterior la un preţ

ce diferă de valoarea nominală;*depunerea aporturilor la cap. statutar în valută străină;*achitarea capitalului nevărsat în valută străină.

Pentru generalizarea informaţiei privind cap.suplimentar este destinat contul de pasiv 312 „Capital suplimentar”.Soldul acestui cont poate fi creditor-se înregistrează în Bilanţ contab. şi Raportul privind fluxul cap. propriu cu cifre obişnuite sau debitor-se refl.în rap. financiare menţionate cu cifre negative.

Dacă acţiunile societăţii pe acţiuni sunt plasate la subscriptori la preţul care depăşeşte valoarea nominală a acestora, suma diferenţei dintre preţul de vânzare şi valoarea nominală se consideră capital suplimentar. După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni la suma cu care valoarea acţiunilor proprii vândute depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă: Dt242,243 Ct 312 În contul 312 „Capital suplimentar” se refl.diferenţele de curs valutar privind decontărilor cu fondatorii în valut străină.

În contractul de constituire şi statutul întreprinderii pot fi stipulate depuneri în valută străină din partea proprietarilor-nerezidenţi pentru formarea capitalului statutar. În acest caz aporturile valutare se evaluează în lei moldoveneşti la cursul oficial al valutei străine stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data încheierii contractului de constituire.

Dacă la momentul depunerii directe de către fondatorii-nerezidenţi a aporturilor la cap. statutar în comparaţie cu data încheierii contractului de constituire s-a format o diferenţă de curs valutar, aceasta se refl. în modul urm.:>pentru diferenţa de curs favorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmeşte formula contabilă: Dt243,313 Ct312  >pentru diferenţa de curs nefavorabilă aferentă mijloacelor depuse se întocmeşte: Dt 312  Ct 311,313

Exemplu: la crearea societăţii pe acţiuni “Fluer” 4000 de acţiuni simple cu val.nominală 12 lei sunt plasate la preţul de 14 lei. Fondatorii societăţii pe acţiuni, în conformitate cu contractul de constituire, au transferat în contul bancar al # până la momentul înregistrării(5.05.2001)mijloace băneşti la valoarea integrală a acţiunilor plasate, care au fost înregistrate la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare la 25 mai 2001. Peste 3 luni SA a anunţat emisiunea suplimentară deschisă a 2000 de acţiuni simple care au fost plasate la subscriptori la preţul de 11 lei. Plata acţiunilor din emisiunea suplimentară este efectuată prin transferarea mijloacelor băneşti în contul bancar provizoriu. La 5 noiembrie 2001 totalurile emisiunii suplimentare au fost înregistrate la Comisia Naţională a Val.Mobiliare,la 15.11.2001 a fost efectuată înregistrarea de stat a modificării cap. statutar.

1. Dt 242 – 56000 lei Ct 312 – 8000 lei Ct 31121– 42000 lei2. Dt 31121 Ct 31122 – 42000 lei3. Dt 244 Ct 537 - 44 000 lei, la incasarea mijloacelor băneşti în cursul emisiei suplimentare

4. Dt 537 – 44 000 Dt 312 – 4000 (12-11*4000) Ct 311 – 48000 lei, după înregistrarea modificării cap.statutar

5. Dt 242 Ct 244 – 44 000 lei, transferarea mijloacelor băneşti în contul de decontare43.Contabilitatea modificărilor capitalului statutar

În procesul desfăşurării activităţii # poate apărea necesitate de a modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia. Modificarea cap. statutar se efectuează prin majorarea sau micşorarea lui, conform legislaţiei în vigoare şi statutul #.

Decizia privind modificarea capitalului statutar se aprobă de organul împuternicit al întreprinderii: în SRL-de adunarea generală a asociaţilor, în societatea pe acţiuni-de adunarea generală a acţionarilor sau consiliul societăţii, la # de stat– de organele puterii de stat .

Majorarea sau micşorarea capitalului statutar al întreprinderii poate fi efectuată prin diverse metode. Astfel, capitalul statutar poate să se mărească în urma:

- majorării valorii nominale a acţiunilor plasate- plasării acţiunilor de emisiune suplimentară

În calitate de documente justificative pentru efectuarea acestor înscrieri contabile servesc:extrasul din procesul-verbal al adunării organului împuternicit al #,statutul #,decizia de înregistrare a modificării capitalului statutar eliberată întreprinderii de oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologii Informaţionale.

Operaţiunile aferente modificării capitalului statutar se reflectă în contabilitate după introducerea schimbărilor respective în Registrul de înregistrare de stat.

O importanţă primordială pentru reflectarea în conturile contabile o au sursele de majorare a capitalului statutar:

1) aporturile depuse de acţionari 2) sursele proprii ale întreprinderii

Dacă capitalul statutar a fost majorat pe seama primei surse sus-numite, în contabilitate se fac aceleaşi înregistrări contabile, ca şi în cazul depunerii aporturilor fondatorilor în contul achitării capitalului statutar la crearea întreprinderii.

Majorarea capitalului statutar pe seama unor elemente distincte ale capitalului propriu se înregistrează în debitul conturilor 322 ,323 ,312, 332, 333 şi creditul contului 311. Un caz particular al majorării capitalului social reprezintă convertirea datoriilor societăţilor pe acţiuni faţă de stat în acţiuni. Societăţile pe acţiuni privatizate parţial sau integral care au acumulat datorii faţă de stat (impozite, taxe, penalităţi, amenzi şi alte plăţi spre transferare în buget, precum şi credite acordate sub garanţia statului) achită aceste datorii contra acţiuni din emisiunea suplimentară.

După înregistrarea emisiunii suplimentare în Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi modificării capitalului social al societăţii pe acţiuni în Camera Înregistrării de Stat în contabilitate se reflectă următoarele formule contabile:

la valoarea nominală a acţiunilor emise pentru convertirea creditelor: Dt 511 Ct 311 la valoarea nominală a acţiunilor emise pentru convertirea impozitelor, taxelor, penalităţilor: Dt 534 Ct

311 la suma cu care valoarea reală a acţiunilor depăşeşte valoarea lor nominală: Dt 511,534 Ct 312 la suma cu care valoarea nominală a acţiunilor depăşeşte valoarea lor reală: Dt 312 Ct 511,534

Micşorarea capitalului statutar ca şi majorarea acestuia poate fi efectuată prin diverse metode, respectându-se legislaţia în vigoare.Astfel,cap.statutar poate fi diminuat prin:

- micşorarea valorii nominale a acţiunilor plasate (valorii părţilor sociale);- dobândirea acţiunilor proprii de societatea pe acţiuni de la acţionari (dobândirea părţilor sociale proprii

de către SRL de la asociaţi) cu anularea ulterioară. Micşorarea valorii nominale a acţiunilor societăţii pe acţiuni, ca şi micşorarea valorii părţilor sociale ale

asociaţilor societăţii cu răspundere limitată, se efectuează, de obicei, în scopul acoperirii pierderilor întreprinderii. În aceste cazuri se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 311 Ct 332 De exemplu, această operaţiune economică poate fi efectuată în cazul când valoarea activelor nete a societăţii pe acţiuni la finele anului este mai mică decât mărimea capitalului statutar. În acest caz adunarea generală, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare, poate lua decizia cu privire la reducerea capitalului statutar.

Exemplu de problema:La finele anului financiar valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni „Marmora”, conform datelor din Bilanţul contabil anual pe anul 2002, s-a dovedit a fi mai mică decât capitalul statutar al societăţii cu 7 500 lei.

La 17 aprilie 2003 adunarea generală a acţionarilor a luat decizia de a micşora capitalul statutar al societăţii cu 7 500 lei prin diminuarea valorii nominale a 1 500 de acţiuni plasate de la 30 lei la 25 lei.

La 22 mai 2003 societatea “Marmora” a înregistrat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare micşorarea valorii nominale a acţiunilor. La 29 mai 2003 a fost efectuată înregistrarea de stat a micşorării capitalului statutar al societăţii. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:

Dt 311 „Capital statutar” 7 500 lei Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor

precedenţi” 7 500 lei.

44.Contabilitatea capitalului retras În procesul desfăşurării activităţii economice a # apar situaţii în care societatea pe acţiuni răscumpără sau procură acţiunile proprii plasate anterior,iar societatea cu răspundere limitată – părţile sociale de la asociaţii săi. În asemenea cazuri la # se formează capital retras care reprez. valoarea acţiunilor proprii dobândite de la acţionari, precum şi valoarea părţilor sociale, dobândite de la asociaţii săi.

Operaţiunile economice, în urma cărora la întreprindere se formează capital retras, se efectuează în diverse scopuri. Astfel,dobândirea acţiunilor proprii poate fi efectuată în vederea:- micşorării capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor retrase;- revânzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mare;- majorării normei profitului la o acţiune şi a creşterii cursului acţiunilor;- utilizării acţiunilor retrase pentru plata dividendelor, stimularea colaboratorilor societăţii;- prevenirii tentativelor concurentului de a obţine pachetul de control.

Acţiunile retrase nu reprezintă activele #, nu oferă dreptul la vot şi alte drepturi. Pentru aceste acţiuni nu se plătesc dividende.

Formarea şi modificarea capitalului retras se reflectă în contabilitate în baza următoarelor documente justificative:extrasul din procesul-verbal al organului autorizat al întreprinderii cu decizia privind dobândirea, anularea şi revânzarea acţiunilor,avizul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare,dispoziţia de casă,dispoziţia de plată,procesul-verbal de primire-predare a activelor pe termen lung,factura de expediţie sau cea fiscală,extrasul din registrul acţionarilor,documentul Camerei Înregistrării de Stat cu privire la înregistrarea modificării cap.statutar prin anularea acţiunilor.

Evidenţa analitică a capitalului retras se ţine pe fiecare pachet, tip, clasă de acţiuni dobândit de la acţionari.

Pentru evidenţa sintetică a acţiunilor dobândite de la acţionari este destinat contul de activ 314 „Capital retras”. În Dt acestui cont se înregistrează valoarea acţiunilor retrase, iar în Ct-valoarea acţiunilor anulate şi revândute. Soldul este debitor şi se refl. în rapoartele financiare cu cifre negative.

În conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile,acţiunile proprii retrase de societate de la acţionari se contabilizează la valoarea de procurare a lor şi se reflectă prin urm. formulă contabilă: Dt 314-la valoarea acţiunilor retrase la preţul de procurare. Ct 241-la suma mijloacelor băneşti achitate la dobândirea acţiunilor.

Acţiunile dobândite figurează în capitalul retras până când acestea vor fi ulterior anulate sau revândute. În acest caz se fac înregistrări de regularizare, prin care se decontează diferenţa dintre valoarea de procurare şi valoarea nominală.

Astfel, în cazul anulării acţiunilor retrase la valoarea nominală se întocmeşte: Dt 311 Ct314În cazul când preţul de procurare al acţiunilor anulate ulterior diferă de preţul nominal, diferenţele se

trec în capitalul suplimentar. La revânzarea acţiunilor retrase anterior se întocmeşte formula contabilă: Dt 241 242 Ct 314

Diferenţele dintre preţul de procurare şi preţul de vânzare ale acţiunilor revândute de asemenea sunt trecute în capitalul suplimentar prin următoarele formule contabile:Dt 312 Ct 314- la suma cu care preţul de procurare depăşeşte preţul de vânzare.Dt 314 Ct 312- la suma cu care preţul de vânzare depăşeşte preţul de procurare.

45.Contabilitatea rezervelor

Capitalul de rezervă este tratat ca o măsură de precauţie pentru înlăturarea riscurilor desfăşurării normale ale activităţii de întreprinzător. Astfel constituirea rezervelor în componenţa capitalului propriu al întreprinderii are o mare importanţă. În ansamblu capitalul de rezervă a întreprinderii se divizează în trei categorii 321 “rezerve stabilite de legislaţie”, 322 “Rezerve stabilite de statut”,323“Alte rezerve” Din prima grupă fac parte rezervele, a căror mărime, surse de formare şi scopuri de utilizare sunt stabilite de legislaţia în vigoare. De exemplu, societăţile pe acţiuni sunt obligate să creeze capital de rezervă care trebuie să constituie cel puţin 15 % din mărimea capitalului statutar,iar SRL-10 %. Grupa a doua cuprinde rezervele, a căror creare, scop şi mărime sunt prevăzute de statutul întreprinderii.

Din categoria altor rezerve fac parte rezervele, a căror creare nu este prevăzută de statut, dar este efectuată conform deciziei adunării generale a proprietarilor #. Constituirea rezervelor întreprinderii se reflectă în contabilitate în baza extrasului din procesul-verbal al adunării conducerii întreprinderii cu decizia referitoare la efectuarea defalcărilor în rezerve.

Evidenţa analitică a rezervelor întreprinderii se ţine pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea informaţiei privind sursele de formare şi direcţiile de utilizare a acestora.

Pentru evidenţa sintetică a fiecărei categorii de rezerve sunt destinate conturile 321, 322, 323.Ele sunt conturi de pasiv,unde in Ct lor se înregistrează constituirea rezervelor, iar în Dt – utilizarea lor. La suma defalcărilor din profit în rezervele întreprinderii se întocmeşte: Dt 332,334 Ct 321,322, 323.

Utilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizează în debitul conturilor de evidenţă a rezervelor în corespondenţă cu creditul conturilor care reflectă folosirea acestor mijloace:

la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru acoperirea pierderilor: Dt 321 ,322, 323 Ct332

la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru majorarea capitalului statutar: Dt 321,322,323 Ct 311 la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru plata dividendelor: Dt 322,323 Ct 537

Exemplu de problemaLa 1.05.2001 mărimea rezervelor prevăzute de statut deţinute de SA “D” a constituit 15000 lei, în luna iunie

societatea, în baza deciziei adunării generale a acţionarilor, a acoperit pierderile anilor precedenţi în sumă de 5600 lei pe seama rezervelor prevăzute de statut. La finele anului la întocmirea rapoartelor financiare anuale au fost efectuate defalcări în rezerve în mărimea prevăzută de statut – 2% din profitul net care constituie 14000 lei. Mişcarea rezervelor prevăzute de statut este reflectată în contabilitate prin următoarele formule contabile:

1. Dt 322 Ct 332 – 5600 lei, acoperirea pierderilor anilor precedenţi2. Dt 332 Ct 322 – 700 lei, defalcarea profitului în rezerveCa rezultat al operaţiilor economice efectuate soldul mijloacelor de rezerve prevăzute de statut 10100 lei.

46.Contabilitatea profitului nerepartizat (pierderilor neacoperite) şi dividendelor

Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gest.după impozitare si se determină ca suma profit.până la impozitare şi a chelt.privind impozitul pe venit.

Suma profitului (pierderii) net se refl. în contul 351 „Rezultat financiar total”. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor aferente impozitului pe venit, suma diferenţei dintre rulajele debitor şi creditor va reprezenta rezultatul financiar net. În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile: Dt 351 Ct 333- la suma profitului net sau Dt 333 Ct 351- la suma pierderii nete.

Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi şi a profitului net (pierderii) al perioadei de gest. se reflecta în contabilitate numai în baza deciziei proprietarilor #. În calitate de document justificativ serveşte extrasul din procesul-verbal al adunării organului autorizat.

Dacă la momentul reflectării în contabilitate a rezultatului financiar net există decizia proprietarilor întreprinderii privind utilizarea profitului net (acoperirea pierderii nete), se întocmesc următoarele formule contabile: Dt 334 Ct 321,322, 323- la utilizarea profitului anului de gestiune pentru crearea rezervelor.Iar la utilizarea profitului anului de gestiune pentru plata dividendelor anuale către acţionari se intocmeste: Dt334  Ct 537

La reformarea Bilanţului contabil suma profitului utilizat se trece la diminuarea profitului net al anului de gestiune prin formula contabilă: Dt 333 Ct 334

La reformarea Bilanţului contabil, soldul contului 333 se trece la rezultatele anilor precedenţi:Dt 333 Ct 332 -la suma profitului net sau Dt 332 Ct 333-la suma pierderii nete.

Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile:

la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru crearea rezervelor: Dt 332 Ct 321,322, 323. la majorarea capitalului statutar pe seama profitului anilor precedenţi: Dt 332 Ct 311 la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru plata dividendelor: Dt 332 Ct 537 la utilizarea profitului anilor precedenţi pentru acoperirea pierderilor acumulate anterior: Dt 332 Ct 332 la acoperirea pierderilor anilor precedenţi pe seama rezerve sau profit.perioadei de gest:Dt

322,323,334Ct 332 Una din direcţiile principale de utilizare a profitului net este efectuarea plăţilor din profitul proprietarilor #,drept devidente Conform legislaţiei în vigoare, societatea pe acţiuni este în drept să plătească dividende intermediare şi anuale pentru acţiunile care se află în circulaţie.

Calcularea dividendelor intermediare (în avans) de către societatea pe acţiuni este reflectată în contabilitate prin formula: Dt334 Ct 537

În conformitate cu Codul fiscal, dividendele obţinute de acţionari de la societăţile pe acţiuni rezidente în Republica Moldova nu se supun impozitului pe venit. Însă societatea care plăteşte în cursul anului dividende acţionarilor săi este obligată să reţină din suma dividendelor intermediare şi să verse la buget plata prealabilă a impozitului pe venit propriu conform cotei stabilite pentru anul de gest.corespunzător. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:Dt 225 Ct 534

Transferarea impozitului reţinut la buget se înregistrează prin formula contabilă: Dt 534 Ct242Suma impozitului pe venit reţinut se trece în cont conform rezultatelor anului ca impozit plătit pe venitul

impozabil al societăţii pe acţiuni nominalizate prin formula:Dt 534 Ct 225

La momentul reformării Bilanţului contabil suma dividendelor intermediare se trece la diminuarea profitului net prin formula contabilă: Dt 333 Ct 334 

Ulterior la data anunţării sumelor definitive ale dividendelor anuale în contabilitate se reflectă operaţiunea de calc.a dividendelor aferente acţionarilor: Dt 332 Ct 537

În cazul lipsei sau insuficienţei profitului pentru plată dividendelor, acestea pot fi calculate pe seama capitalului de rezervă.

La achitarea datoriilor faţă de fondatori privind dividendele calculate se întocmeşte formula contabilă:Dt 537 Ct 241 242 Dividendele, de regulă, se plătesc acţionarilor sub formă de mijloace băneşti sau patrimoniu nebănesc. De exemplu, dacă conducerea întreprinderii are intenţia să utilizeze profitul obţinut pentru lărgirea producţiei şi, totodată, să asigure plata dividendelor, ea poate să plătească dividende sub formă de acţiuni. Societatea pe acţiuni utilizează o asemenea formă de plată a dividendelor şi în cazul când nu dispune de mijloace băneşti suficiente pentru plată, dar dispune de profit sau rezerve.

La plata dividendelor calculate sub formă de acţiuni se întocmeşte formula contabilă: Dt 537  Ct311 314.

47.Contabilitatea capitalului secundar Capitalul secundar reprez. o parte componentă a capit. propriu şi cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe TL ale # şi subvenţiile de stat.Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflectă în contabilitate în baza actului de reevaluare a activelor pe termen lung.

Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung se ţine pe tipuri, categorii, grupe omogene de active, iar în cadrul acestora – pe fiecare obiect al activelor pe termen lung reevaluat.

Pentru evidenţa sintetică a diferenţelor din reevaluarea activelor pe TL este destinat contul de pasiv 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe TL”, în Ct căruia se reflectă ecarturile de reevaluare a activelor pe TL, iar în Dt– sumele reducerilor din reevaluare. Soldul acestui cont poate fi creditor dacă suma ecartului de reevaluare depăşeşte suma reducerilor sau debitor dacă aceasta suma depăşeşte suma ecartului.Reflectarea diferenţelor din reevaluarea activelor pe TL în componenţa capitalului propriu al # prevede întocmirea următoarelor formule contabile: Dt 111,121, 122, 123, 125, 133 Ct 341 -la suma ecartului de reevaluare si Dt 341 Ct 111,121,122,123,125,133- la suma reducerilor din reevaluare.

Dacă, conform politicii de contabilitate a întreprinderii se aplică varianta de reevaluare a mijloacelor fixe, recalcularea uzurii acumulate se reflectă în contabilitate prin următoarele formule contabile: Dt 341 Ct

124 -la suma majorării uzurii acumulate si Dt 124 Ct341-la suma diminuării uzurii acumul.Diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung figurează în componenţa capitalului propriu al

întreprinderii până la ieşirea activelor pe termen lung reevaluate. La ieşirea obiectului reevaluat diferenţele din reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau cheltuielile activităţii de investiţii prin formulele contabile: Dt

341 Ct 621 -la suma ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite si Dt 721 Ct341 -la suma reducerilor din reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşiteA două parte componentă a capitalului secundar o constituie subvenţiile de stat care reprezintă un ajutor

de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia.

Subvenţiile pot avea diferite denumiri ca granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară, asistenţă tehnică, recompense şi pot fi primire sub forma de mijloace băneşti, active materiale sau nemateriale, investiţii, reducerea datoriilor faţă de bugetul de stat.

Modul de contabilizare a subvenţiilor depinde de durata perioadei de obţinere a avantajelor economice acordate întreprinderii în schimbul îndeplinirii anumitor condiţii.

Evidenţa analitică a subvenţiilor de stat se ţine pe fiecare subvenţie primită, iar în cadrul acesteia – pe forme de primire. Pentru evidenţa sintetică a subvenţiilor de stat este destinat contul de pasiv 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat”. Aplicarea metodei capitalului pentru contabilizarea subvenţiilor presupune întocmirea următoarelor formule contabile: Dt 111,112,121,123,131,242 Ct 423- la primirea activelor pe termen lung sau a activelor care vor fi materializate în activele pe termen lung si Dt 423 Ct 342- după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor primite.

Pe măsura exploatării activelor pe TL primite şi suportării cheltuielilor respective (uzura, amortizarea) sau obţinerii venitului se intocmeste: Dt 342 Ct 622.

48.Componenţa,caracteristica şi clasificare datoriilor Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind retribuirea muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.

În contabilitate şi rapoartele financiare datoriile se clasifică dupa citeva criterii de clasificare:1.in funcţie de conţinutul economic: datorii financiare,datorii conerciale si datorii calculate.2.in funcţie de termenul de achitare: datorii pe termen lung cu termenul de achitare mai mare de un an si datorii pe termen scurt cu termenul de achitare nu mai mare de un an.3.in funcţie de modul de achitare: datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul statutar su datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar. Datoriile întreprinderii la etapa constatării lor pot fi exprimate în valută naţională – în cazul când provin din ţară sau în valută străină – dacă provin din străinătate.

Datoriile exprimate în valută străină în urma modificării cursului de schimb valutar din momentul apariţiei acestora până la momentul achitării lor, pot genera venituri – în cazul diferenţelor favorabile de curs valutar sau pierderi – în cazul diferenţelor nefavorabile de curs valutar.

În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, datoriile se constată şi pot fi reflectate în Bilanţul contabil în cazul când se respectă următoarele condiţii: a) există probabilitatea diminuării în viitor a activelor care sunt purtători de avantaje economice, b) suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic.

Datoriile se constată şi se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi taxe care urmează a fi achitate.

După constatare datoriile se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor – atunci când au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în rapoartele financiare în perioada la care se referă, dar nu atunci când se plătesc mijloacele băneşti sau se transmit alte active în schimb.

Rapoartele financiare întocmite în baza principiului specializării exerciţiilor informează utilizatorii nu numai despre tranzacţiile anterioare, ci şi despre angajamentele de plată a mijloacelor băneşti în perspectivă.

Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturi fiscale, iar pentru livrările neimpozabile – facturi de expediţie. Pentru unele bunuri materiale sunt necesare documente suplimentare. Astfel, la livrarea produselor alimentare se prezintă certificatul de calitate.

49.Contabilitatea datorilor financiare(DF)DF includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. Capit. atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi străină primite de către # de la alte pers. fiz/juridice,pe un termen stabilit şi pentru o anumită plată.

Datoriile financiare cuprind: creditele ce sunt primite de la instituţiile bancare. Împrumuturile care pot fi primite de la întreprinderi – părţi nelegate şi legate, persoane fizice,

personalul #. În funcţie de termenul rambursării, creditele bancare şi împrumuturile pot fi: pe termen scurt si pe termen lung Modul de creditare, de primire şi de rambursare a creditelor bancare este reglementat de contractele de credit şi actele normative bancare în vigoare.

Creditele bancare şi împrumuturile pot fi primite direct sub formă de mijloace băneşti, în urma încheierii unui contract între creditor şi debitor, prin emisiunea de obligaţiuni, cambii financiare, acţiuni privilegiate, scontare de cambii şi alte titluri de datorii.

Emisiunea obligaţiunilor reprezintă o modalitate de contractare a capitalului atras. Modul de plasare, de circulaţie şi de anulare a obligaţiunilor este reglementat de actele legislative în vigoare.Obligaţiunea este un document care atestă dreptul proprietarului de a primi suma vărsată în contul achitării obligaţiunii şi dobânda sau un alt profit aferent în mărimea şi în termenul stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. Valoarea nominală a obligaţiunii societăţii trebuie să se împartă la 100 lei, iar termenul de circulaţie a obligaţiunilor să fie de cel puţin un an.

În vederea evitării unor riscuri la încasarea creditelor acordate, pot fi aplicate diferite forme de asigurare a creditului, şi anume: gajul propriu-zis,scrisoarea de garanţie, contractul de cauţiune; depozitul; asigurarea răspunderii pentru neachitare; cesiunea de creanţe, cambii sau alte titluri de datorii. În acest scop între debitor şi creditor se încheie un contract de gaj care trebuie vizat de notar.Astfel dacă debitorul nu poate rambursa împrumutul, gajul trece în proprietatea creditorului, reflectându-se ca operaţiuni de vânzare a patrimoniului.

Achitarea sumei creditului şi a dobânzii calculate se efectuează de către debitor prin virament bancar printr-o dispoziţie de plată;emiterea cecului de decontare,depunerea de numerar; Împrumuturile pot fi restituite

până la sau după scadenţă. Din punctul de vedere al volumului, împrumuturile pot fi rambursate în rate, în sume egale sau neegale – crescânde sau descrescânde, anual, semestrial, trimestrial, lunar sau în altă periodicitate ori în sumă totală la scadenţă.

La restituirea împrumuturilor contractele de credit şi gaj îşi pierd valabilitatea, iar întreprinderea debitoare primeşte un aviz privind achitarea datoriei sale, inclusiv dobânzile pentru prezentarea acestuia la notarul care a înregistrat contractul de gaj.

Evidenţa analitică a creditelor bancare şi împrumuturilor se ţine pe feluri de credite şi împrumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori şi pe băncile care le-au acordat.

Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile: 511 si 411.Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate respectiv conturile: 513 si 413.Aceste conturi sunt conturi de pasiv. În Ct lor se reflectă sumele creditelor bancare şi împrumuturilor pe

termen scurt şi lung primite, iar în Dt – suma creditelor şi împrumuturilor rambursate. Soldul este creditor şi reprez.datoriile # aferente creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.

Creditele bancare şi împrumuturile primite se refl. prin form. contab.:Dt 241,242,243 Ct 511,512,411,412,413, 513. Contractul de credit sau împrumut poate stipula utilizarea cu scop determinat a acestora prin achitarea datoriilor pe seama creditelor şi împrumuturilor care se înregistrează prin:Dt 414,521, 522, 539 Ct 511,512, 411, 412 ,413, 513. Creditele bancare pot fi primite de întreprindere de la băncile comerciale,prin scontarea cambiilor.P/u determin. corectă a mărimii discontului sau primei aferente emisiunii de obligaţiuni de amortizat # poate deschide subconturi separate în cadrul conturilor de împrumuturi.

Creditele bancare pot fi acordate personalului propriu p/u construcţia locuinţelor şi alte scopuri prevăzute de lege, precum şi p/u achitarea documentelor de decontare ale întreprinderilor de comerţ pentru mărfurile vândute pe credit salariaţilor.Creditele bancare pentru salariaţi pot fi acordate prin intermediul # care le primeşte şi apoi le eliberează personalului sau prin acordarea directă acestuia de către instituţia bancară,întocmindu-se: Dt 227 Ct 512,412

Dacă termenul de rambursare a datoriilor privind credite. şi împrumuturile pe TL nu depăşeşte 12 luni calendaristice, acestea se trec în categoria datoriilor pe termen scurt prin formula contabilă: Dt 411,412,413 Ct 511,512,513.

Restituirea creditelor şi împrumuturilor se înregistrează prin creditarea conturilor mijloacelor băneşti şi debitarea unuia din conturile de evidenţă a creditelor sau împrumuturilor:Dt 511,512,411,412,513,413 Ct

241,242,243După avizarea de către bancă a întreprinderii care a transmis cambia ca gaj privind stingerea cambiei de

către debitor se întocmeşte formula contab.Dt 511,411 Ct134,221 Creditele bancare şi împrumuturile cu termen expirat sunt reflectate distinct în subconturile deschise în cadrul conturilor de evidenţă a creditelor şi împrumuturilor, în care au fost înregistrate anterior. 50.Contabilitatea datoriilor comerciale(DC) DC cuprind angajamentele de plată ale # faţă de furnizori, antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care # a beneficiat.

Decontările privind achitarea datoriilor faţă de furnizori, se efectuează prin virament, dar sunt posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei stabilite prin Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.

Decontările prin virament se efectuează conform Regulamentului privind decontările fără numerar în RM. Conform Regulamentului, formele de bază ale decontărilor prin virament se bazează pe:dispoziţia de plată,cererea-dispoziţie de plat,acreditivul,cecul,dispoziţia-incaso,cambiile Unicul mijloc de plată legal pe teritoriul tarii noastre este moneda naţională-leul moldovenesc,adică decontările în valuta străină se permit numai cu partenerii de afaceri din alte ţari.Evidenţa analitică a DC se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor,creditor,pe termene de apariţie şi de stingere a lor.Pentru evidenţa sintetică a DC şi a avansurilor primite pe TS sunt destinate cont.de pasiv 521 „Datorii TS privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe TS faţă de părţile legate”, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În Ct acestor conturi se înregistrează creşterea DC şi încasarea avansuri. de la cumpărători, iar în Dt – achitarea datoriilor şi utilizarea avansurilor. Soldul conturilor nominalizate este creditor şi reprezintă DC ale întreprinderii la o anumită dată, fiind refl. în capitolul V din Bilanţul contabil. Formulele contabile privind modul de utilizare a conturilor de evidenţă a DC pe TS la procurarea activelor şi beneficierea de servicii,sunt urm: 1.la reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori (fără TVA):

Dt 111,112,121,123,211,213,217 Ct 521,5222.la reflectarea valorii serviciilor prestate de către furnizori şi antreprenori (fără TVA): Dt

112,211,213,217,712,713, 721,722,811,812, 813 Ct 521 ,522Conform Codul fiscal, subiecţii impozabili înregistraţi ca plătitori de TVA au dreptul la trecerea în cont

a TVA achitată sau care urmează a fi achitată privind valorile materiale şi serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător în cazul când dispun de:factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate în ţară pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA sau documentul eliberat de autorităţile vamale care confirmă achitarea TVA aferentă mărfurilor importate. La suma TVA aferentă procurărilor efectuate în ţară se întocmeşte formula contabilă: Dt 534  Ct 521

,522Conform art.102 alin.(2) din Codul fiscal, suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată privind

valorile materiale şi serviciile procurate care se folosesc pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se raportează la consumuri sau cheltuieli.

Exemplul de problema În luna februarie 2003 # „A” a beneficiat de servicii pentru încălzire acordate de către „Termocom” S.A. în valoare de 4 800 lei, inclusiv TVA. #„A” nu este plătitor de TVA.

Luând în consideraţie faptul că serviciile acordate se referă integral la perioada de gestiune curentă, valoarea acestora, inclusiv TVA, se reflectă în consumurile şi chelt. perioadei respective. La întreprinderea „A” serviciile de încălzire au fost repartizate în modul următor:

- pentru încălzirea secţiei producţiei de bază 3 600 lei- pentru încălzirea obiectelor cu destinaţie generală şi administrativă - 1 200 lei.

În baza datelor din exemplu se întocmeşte: Dt 813-3 600 lei ,Dt 713-1 200 lei, Ct521-4 800 lei.

Sumele TVA aferente valorilor materiale procurate pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA, neutilizate în perioada de gestiune în care au fost procurate (se află în stocuri), trebuie incluse în valoarea materialelor procurate.

Exemplul de problemaÎn luna noiembrie 2002 # „B” a procurat hârtie în valoare de 240 000 lei,inclusiv TVA – 40 000 lei,p/u activitatea editorială desfăşurată in 2003,ce nu se impozitează cu TVA.

La procurarea hârtiei se va întocmi formula contabilă la valoarea hârtiei, inclusiv TVA: Dt 211 Ct 521-240 000 leiÎn acest caz suma TVA va fi raportată la consumuri pe măsura utilizării hârtiei.

Exemplul de problemaUtilizând datele din exemplul de sus, să admitem că în luna ianuarie va fi consumată hârtie în valoare de 26 000 lei, inclusiv TVA – 4 333 lei.

Suma TVA va fi raportată la consumuri în componenţa valorii totale a hârtiei consumate prin întocmirea formulei contabile: Dt 811 Ct 211-26 000 lei

Valoarea mărfurilor şi serviciilor procurate din alte ţări nu include TVA. De aceea, pentru ca agenţii economici care procură mărfuri din RM şi din alte ţări să fie în aceleaşi condiţii, la intrarea mărfurilor în ţară,importatorul trebuie să achite TVA la data declarării mărfurilor în punctele vamale. Totodată după achitarea sumei TVA importatorului i se permite trecerea în cont a acesteia în cazul când el este plătitor de TVA. În caz contrar, suma TVA se include în valoarea activelor procurate. Achitarea datoriilor faţă de furnizori pentru bunurile materiale procurate în ţară şi peste hotarele ei se reflectă prin întocmirea formulelor contabile, în funcţie de formele de decontări:Dt 521,522 Ct 242,243,244-prin conturile bancare Dt 521,522 Ct 227,241 -în numerar Dt 521,522 Ct 511,411-pe seama creditelor bancare

Dt 521 Ct 221-prin schimbul de mărfuri între părţile nelegateDt 522 Ct 223-prin schimbul de mărfuri între părţile legateDt 521522 Ct 224-pe seama avansurilor acordate anterior

La rândul său, avansurile acordate anterior se reflectă prin formula contabilă: Dt 224 Ct 242,243În cazul neachitării la timp a datoriilor faţă de furnizori conform contractului pot fi calculate amenzi care se reflectă prin formula contabilă: Dt714 Ct521,522,539

# poate să primească avansuri în contul vânzării ulterioare a producţiei fabricate care până la livrarea producţiei se consideră datorii. Primirea şi utilizarea avansurilor se refl. în contabilitate prin: Dt 241,242,243 Ct 523- la suma avansurilor primateDt 225 Ct 534 -la suma TVA aferentă avansurilor primite

Dt 534 Ct 242 -la achitarea TVA aferentă avansului primitDt 221223 Ct 611534- la livrarea produselorDt 523 Ct 221,223-la achitarea creanţelor pe seama avansurilor primite:

Suma TVA achitată în avans se trece în contul sumei calculate la valoarea produselor livrate (serviciilor prestate) prin formula contabilă: Dt 534 Ct 225.

51.Contabilitatea datoriilor calculateDatoriile calculate sunt datorii faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special, faţă de personalul #,organele asigurărilor sociale,companiile de asig.,bugetul de stat,diverşi creditori. Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele # faţă de salariaţi pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea #. Salariul constituie orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu contractul individual de muncă, de patron sau de organul împuternicit de acesta angajatului pentru munca prestată şi depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri şi alte elemente.Pentru a facilita evidenţa contabilă, salariile se divizează în două parţi componente:salariul de bază şi cel suplimentar.Din salariile personalului pot fi efectuate următoarele reţineri:

reţineri fiscale: impozitul pe veniturile persoanelor fizice; reţineri sociale: 1 % în bugetul asigurărilor sociale; diverse reţineri: avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor plătite în plus în urma unor

greşeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; în cazul concedierii salariatului înainte de expirarea anului de muncă, în contul căruia el a primit de acum concediu, pentru zilele nelucrate ale concediului,reţineri pentru daune materiale cauzate întreprinderii, comise din vina lucrătorului şi recunoscute de el si altele.

Toate reţinerile se efectuează pe baza următoarelor documente justificative: fişa personală de calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plată, diferite contracte, titluri executorii, ordine ale administraţiei.

Conform Codul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt următoarele: 10 % din suma venitului impozabil anual care nu depăşeşte 12 180 lei; 15 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 12 180 lei, dar nu depăşeşte 16 200 lei; 25 % din suma venitului impozabil anual care depăşeşte 16 200 lei.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculează şi se reţine la sursa de plată şi în momentul plăţii de la suma impozabilă, cu scăderea sumei scutirilor acordate salariatului. Scutirea personală constituie:

a) 3 600 lei anual, b) 10 000 lei anual pentru angajatul care:

- s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică ca urmare a accidentului de la C.A.E. Cernobâl sau este invalid.

- este părinte sau soţ al participantului decedat sau dat dispărut în acţiunile de luptă pentru apărarea Republicii Moldova sau este invalid în urma acestor evenimente;

- este invalid de război, din copilărie, invalid de grupa I şi II sau victimă a represiunilor politice ulterior reabilitată.Fiecare angajat care se află în relaţii de căsătorie pe parcursul întregului an fiscal are dreptul la scutiri suplimentare în sumă de 3 600 lei anual, în cazul când soţul nu beneficiază de scutirea personal.

Exemplul de problemaÎn luna septembrie 2002 unui angajat al # i s-a acordat concediu legal de odihnă pe o perioadă de 24 de zile lucrătoare. Salariul angajatului pentru ultimele 3 luni calendaristice a alcătuit 2 548 lei, iar nr total de zile lucrătoare – 62, respectiv în lunile:

iunie – 850 lei / 20 zile; iulie – 865 lei / 23 zile;

august – 833 lei / 19 zile.

Salariul mediu pe o zi constituie 41,09 lei (2548 : 62). Suma totală a retribuţiilor pentru concediul legal de odihnă este de 986,16 lei (41,09 24).

Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul # aferente retribuţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În Ct acestui cont se reflectă retribuţiile calculate, iar în Dt – sumele achitate şi reţinute. Soldul cont este creditor şi reprezintă datoriile # faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.

In cazul când salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte, acestea se includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate şi se reflectă prin formula contabilă: Dt 811812813 Ct 531 In cazul când salariile sunt calculate salariaţilor încadraţi în procesul de procurare, de creare a activelor, de încărcare şi descărcare a valorilor materiale şi în alte lucrări legate de aprovizionare, ele se includ în valoarea de intrare a acestor active: Dt 112121122211212213217 Ct 531

In cazul când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de producţie. Acestea se reflectă în conturile clasei 7 „Cheltuieli” şi se scad din venituri la calcularea rezultatului financiar În funcţie de tipul activităţii şi caracterul lucrărilor, salariile se înregistrează prin: Dt 712,713,721,722,723 Ct 731

Reţinerile din salarii se reflectă în felul următor:Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma totală a reţinerilorCt 534 „Datorii privind decontările cu buget” – la suma impozitului pe veniturile persoanelor fiziceCt 533 „Datorii privind asigurările” – la suma primelor de asigurare, contribuţiilor la asigurările sociale

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pentru mărfurile procurate în rate, împrumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile alimentare, serviciile prestate de instituţiile preşcolare.

În debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, în afară de reţineri, se reflectă plata salariilor prin formula contabilă: Dt 531 Ct 241,242

Salariile acordate salariaţilor sub formă de avans se reflectă în debitul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” şi creditul contului 241 „Casa”. În cazul determinării unui sold debitor intermediar în cadrul contului 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, acesta se trece la contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”prin: Dt 227 Ct 531

Suma salariilor pentru concediul legal de odihnă se reflectă în acelaşi cont 531 si se înregistrează în felul următor: Dt 811 ,812,813,712,713 Ct 531

Contabilitatea datoriilor privind asigurărileÎn scopul păstrării calităţii şi cantităţii în timp şi spaţiu a factorilor de producţie, garantării unei continuităţi a activităţii economice, # asigură bunurile, personalul şi răspunderea civilă contra unor riscuri.

Conform legii, asigurările pot fi obligatorii şi benevole, iar asigurătorii – # cu capital privat, companiile de asigurări şi organele de stat. Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în funcţie de tariful stabilit pentru anul respectiv şi mărimea bazei de calcul şi se reflectă prin formulele contabile :Dt 811 ,812,813 Ct 533 –p.u salariaţii încadraţi în producţie;Dt 112,121,122,211,212,213,217 Ct 533 -pentru salariaţii încadraţi în procesul de procurare, de creare a activelor, de încărcare şi descărcare a materialelor şi în alte lucrări privind aprovizionarea; Dt 712,713,721,722,723 Ct 533 -pentru salariaţii care nu sunt ocupaţi direct în producţie, în funcţie de tipul activităţii

Suma spre achitare Casei Naţionale de Asigurări Sociale se calculează ca diferenţa dintre sumele calculate şi achitate efectiv de întreprindere salariaţilor săi:Dt 531 Ct533Calcularea primelor de asigurare se reflectă prin formula contabilă: Dt 712,713,813 Ct533.Virarea primelor de asigurare către organele şi companiile de asigurări se reflectă: Dt 533 Ct 241,242,243Evidenţa sintetică şi analitică a decontărilor privind asigurările se reflectă în registrul pentru contul 533 „Datorii privind asigurările” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de asigurări, pe asigurători, pe conturi corespondente. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic specificat se trec în Cartea mare.

Contabilitatea datoriilor privind decontările cu bugetulRelaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor.Sistemul fiscal al RM cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:

generale de stat: impozitul pe venit, TVA, accizele, impozitul privat,taxa vamală,taxe percepute în fondul rutier;

locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii, taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicităţii, , taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, taxa balneară. Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. În Ct cont se reflectă

datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele,în Dt-plăţile virate efectiv sau trecute în cont.Soldul este creditor şi reprez. suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune.Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu buget.se ţine pe feluri de impoz. şi taxe.

Contab. datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţiRelaţiile întreprinderii cu fondatorii şi alţi participanţi în capitalul statutar pot avea un caracter diferit, reprezentând creanţe sau datorii. Datoriile faţă de fondatori pot fi grupate în datorii privind: dividendele, alte venituri şi plăţi calculate;aporturile la capitalul statutar;restituirea cotelor sau a unei părţi la lichidarea întreprinderii.

Evidenţa analitică a datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi se ţine pe fiecare fondator şi pe feluri de datorii.

Datoriile faţă de fondatorii # şi alţi participanţi se înregistrează în contul de pasiv 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”. În Ct cont se refl. dividendele calculate, veniturile şi alte plăţi, iar în Dt-achitarea sau restituirea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă sumele datoriilor faţă de fondatori la finele perioadei de gestiune.

La sumele calculate ale dividendelor fondatorilor, în baza deciziei privind achitarea lor, în funcţie de sursă, se înregistrează: Dt 334,332,322 Ct 537

Prin debitul acestui cont se reflectă plata dividendelor- cu acţiuni proprii: Dt 537 Ct 311,314- cu mijloace băneşti sau alte active:Dt 537 Ct241,242, 227,221,229

La achitarea dividendelor sub forma altor active se reflectă ca operaţiuni ordinare de vânzare a acestora.

52. Contabilitatea altor datorii În scopul unei analizei financiare eficiente şi prezentării obiective în rapoartele financiare a situaţiei economico-financiare a # e necesar de a arăta distinct datoriile curente şi datoriile pe TL. Gruparea şi reflectarea eficientă a datoriilor influenţează mărimea indicatorilor de lichiditate şi solvabilitate ce ar putea avea un impact asupra posibilităţii luării unui credit, încheierii unor contracte durabile.În acest scop, la sfârşitul anului, sumele înregistrate anterior ca datorii pe TL trebuie reflectate ca datorii curente. Pentru contabilizarea datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe TL, în cazul când termenul de achitare nu este mai mare de1 an, e destinat contul de pasiv 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung”.În Ct cont se refl.sumele datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe TL, iar în Dt – achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprez. datoriile # aferente cotei curente a datoriilor pe termen lung la sfârşitul perioadei de gestiune.

Trecerea cotei curente a datoriilor pe TL în componenţa datoriilor curente se înregistrează în nota de contabilitate până la întocmirea raportului financiar anual şi se reflectă prin formule contabile de corectare:Dt 414,421,426 Ct 514

În componenţa datoriilor calculate se includ finanţările şi încasările cu destinaţie specială,subvenţiile de stat.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială este destinat contul de pasiv 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”.

Primirea mijloacelor pentru finanţarea cu destinaţie specială,în funcţie de modul de primire: Dt 241,242, 243, 111,121,122,123,211,213,216,217 Ct423

Sumele utilizate ale finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială se trec la venituri, în funcţie de destinaţie, întocmindu-se formula contabilă: Dt 423 Ct 612,621,622

Mijloacele de finanţări şi încasări cu destinaţie specială neutilizate, primite anterior, se restituie, înregistrându-se în felul următor: Dt 423 Ct 241,242,243,111,121,122,123, 211,213,216,217. Evidenţa sintetică a decontărilor privind finanţările şi încasările cu destinaţie specială se reflectă în registrul pentru contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” care se elaborează de fiecare întreprindere de sine stătător şi se ţine pe tipuri de finanţări speciale şi pe creditori. La sfârşitul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic se trec în Cartea mare.

În baza legii bugetului pe anul respectiv şi altor acte normative pot fi constituite diferite fonduri extrabugetare. Evidenţa analitică a lor se ţine pe felurile lor.

Pentru generalizarea informaţiei cu privire la situaţia decontărilor privind plăţile extrabugetare este destinat contul de pasiv 536 „Datorii privind plăţile extrabugetare”. În Ct cont se refl.sumele plăţilor

extrabugetare calculate în corespondenţă cu debit conturilor de evidenţă a cheltuielilor, iar Dt în – achitare a acestor plăţi în fondurile extrabugetare.

În categoria datoriilor pe termen scurt calculate sunt incluse rezervele pentru cheltuieli şi plăţi preliminate. Acestea sunt rezerve cu caracter de datorii, au destinaţia de acoperire a unor cheltuieli ale perioadelor viitoare şi se constituie în scopul repartizării uniforme a acestora.

La sfârşitul perioadei de gestiune trebuie efectuată inventarierea soldului rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminate. În urma inventarierii contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate” nu se închide, iar soldul este precizat pentru reflectarea în rapoartele financiare a unei mărimi corecte a rezervelor neutilizate.Ca urmare, soldul rezervelor neutilizate în anul de gestiune reprezintă o diferenţă temporară deductibilă care este reversată în anii utilizării rezervelor si se refl.la sfârşitul perioadei de gestiune în Bilanţul contabil pe rândul 940 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”.

Evidenţa analitică a rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminate se ţine pe felurile şi locurile de apariţie a acestora.Pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminate este destinat contul de pasiv 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”. În creditul acestui cont se reflectă formarea rezervelor, iar în debitul lui – utilizarea sau micşorarea lor. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă mărimea rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminate la finele perioadei de gestiune.

La constituirea rezervelor pentru cheltuieli şi plăţi preliminate se debitează diferite conturi, în funcţie de locul şi destinaţia acestor cheltuieli, întocmindu-se formula contabilă:Dt

121,141,251,712,713,714,811,812,813 Ct 538Utilizarea acestor rezerve se reflectă în debitul contului 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi

preliminate” în corespondenţă cu creditul conturilor de evidenţă a datoriilor, activelor sau consumurilor, în funcţie de tipul rezervelor şi destinaţia de utilizare a acestora, întocmindu-se formula contabilă:Dt 538 Ct

531,533,211,213,216,521,539,822

53.Componenţa, caracteristica şi clasificarea consumurilor şi cheltuielilor

Evidenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii constituie unul dintre cele mai importante şi dificile sectoare de contabilitate ale întreprinderii. În cadrul acestui sector se formează atât indicatorii contabilităţii de gestiune (suma totală a consumurilor de producţie, costul produselor fabricate, rentabilitatea producţiei etc.), cât şi ai contabilităţii financiare (costul mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate, mărimea cheltuielilor perioadei etc.). În exactitatea şi oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii interni ai informaţiei contabile, cât şi cei externi.

Componenţa consumurilor şi cheltuielilor, modul de evaluare şi de constatare a acestora sunt determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”.

În S.N.C. 3 componenţa consumurilor este prezentată sub aspectul întreprinderilor din trei sfere principale de activitate (producţie, comerţ, prestări servicii), iar componenţa cheltuielilor – pe felurile de activităţi ale unei întreprinderi aparte (operaţională, de investiţii, financiară) şi pe evenimente excepţionale.

Componenţa, caracteristica şi clasificarea consumurilorConsumurile reprezintă resursele întreprinderii utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea

serviciilor în scopul obţinerii venitului. Acestea sunt legate nemijlocit de procesul de producţie (prestări servicii), îşi găsesc întruchipare materială în stocurile produselor şi producţiei (serviciilor) în curs de execuţie. La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile se reflectă în Bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii.

Consumurile incluse în costul producţiei (serviciilor) cuprind următoarele articole: consumuri de materiale, consumuri privind retribuirea muncii, consumuri indirecte de producţie. În unele ramuri ale economiei naţionale, cu excepţia celor menţionate, pot fi prevăzute şi alte articole de consumuri care reflectă particularităţile activităţilor economice şi de producţie a acestora (de exemplu, în ramurile extractive – epuizarea resurselor naturale, în industria energetică – uzura mijloacelor fixe etc.).

Consumurile de materiale cuprind costul materialelor, carburanţilor şi lubrifianţilor consumaţi, pieselor de schimb utilizate în procesul de producţie (prestări servicii).

Consumurile privind retribuirea muncii includ salariile de bază şi suplimentare ale muncitorilor încadraţi în procesul de producţie (prestări servicii), premiile, adaosurile, contribuţiile la asigurările sociale, calculate în baza salariilor personalului care participă la procesul de producţie (prestări servicii).

Consumurile indirecte de producţie sunt legate de deservirea şi gestiunea subdiviziunilor întreprinderii (secţiilor, sectoarelor, unităţilor de prestări servicii) şi includ:

- cheltuielile de întreţinere şi uzura mijloacelor fixe cu destinaţie productivă;- amortizarea activelor nemateriale utilizate în procesul de producţie (prestări servicii);- uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;- salariile şi contribuţiile la asigurările sociale ale personalului de conducere şi deservire a

subdiviziunilor întreprinderii;- alte consumuri aferente procesului de producţie.

Consumurile indirecte de producţie se subdivizează în: consumuri variabile, a căror mărime depinde de modificarea volumului producţiei (retribuirea muncii

prestată de muncitorii auxiliari, costul materialelor consumate etc.); consumuri constante, a căror mărime nu depinde relativ de volumul producţiei (uzura calculată în baza

metodei liniare, cheltuielile privind întreţinerea şi exploatarea clădirilor şi utilajului).La finele fiecărei perioade de gestiune, consumurile indirecte de producţie se repartizează între costul

stocurilor produselor şi producţiei (serviciilor) în curs de execuţie şi cheltuielile perioadei. În acest caz consumurile variabile se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate) şi soldurilor producţiei (serviciilor) în curs de execuţie în suma totală, indiferent de nivelul utilizării efective a capacităţilor de producţie.

Consumurile de producţie indirecte constante se repartizează între costul produselor (serviciilor) şi cheltuielile perioadei în baza capacităţii normative a utilajului de producţie. Capacitatea normativă reprezintă nivelul producţiei (volumul serviciilor) care poate fi atins în medie în decursul câtorva perioade sau sezoane, în cazul unor circumstanţe normale, luându-se în considerare pierderile aferente capacităţilor rezultate din executarea lucrărilor tehnice planificate. Dacă volumul efectiv al producţiei (serviciilor) este egal sau mai mare decât capacitatea normativă, suma efectivă a consumurilor indirecte de producţie se include integral în costul produselor (serviciilor). În cazul când volumul efectiv de producţie este mai mic decât capacitatea normativă, consumurile indirecte constante de producţie se trec în cost în baza cotei normative rezultate din împărţirea sumei efective a acestor consumuri la capacitatea normativă. Suma nerepartizată a consumurilor indirecte constante de producţie se consideră ca cheltuieli ale perioadei de gestiune în care acestea au fost suportate.

Exemplul

Suma totală a consumurilor indirecte de producţie realizate în cursul trimestrului I al anului 2003 constituie 38 400 lei, inclusiv consumurile variabile – 26 400 lei, constante – 12 000 lei. În perioada respectivă au fost produse 5 200 unităţi de produse având capacitatea normativă de 6 000 unităţi.

În exemplul dat consumurile indirecte de producţie vor fi repartizate în felul următor: 26 400 lei se includ direct în costul produselor fabricate, iar 12 000 lei se repartizează între costul producţiei şi cheltuielile perioadei. În acest scop se întocmesc următoarele calcule:

1. Se determină cota normativă a consumurilor indirecte de producţie:12 000 : 6 000 = 2 lei.

2. Se calculează suma consumurilor indirecte de producţie aferentă:a) costului produselor fabricate:5 200 2 = 10 400 lei;b) cheltuielilor perioadei: 800 2 = 1 600 lei.

Astfel, din suma totală a consumurilor indirecte de producţie 36 800 lei (26 400 + + 10 400) se includ în costul producţiei, iar partea rămasă în sumă de 1 600 lei se trece la majorarea altor cheltuieli operaţionale.

Componenţa, caracteristica şi clasificarea cheltuielilorCheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării activităţii

economico-financiare a întreprinderii. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate (serviciilor prestate), ci se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

Cheltuielile se efectuează la întreprinderile care desfăşoară toate tipurile de activităţi. În funcţie de direcţiile efectuării, acestea se subdivizează în trei grupe:

1. Cheltuieli ale activităţii operaţionale.2. Cheltuieli ale activităţii neoperaţionale.3. Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuielile activităţii operaţionale cuprind cheltuielile ocazionate de desfăşurarea activităţii de bază a întreprinderii. Acestea cuprind:

a) costul vânzărilor;b) cheltuielile comerciale;c) cheltuielile generale şi administrative;d) alte cheltuieli operaţionale.

Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vândute şi serviciilor prestate. Acesta cuprinde:

a) la întreprinderile de producţie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie aferente produselor vândute;

b) la întreprinderile de comerţ – valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (suma cea mai mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă);

c) la întreprinderile de prestări servicii – consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate.

Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestărilor de servicii, şi anume: cheltuielile privind operaţiunile de marketing; cheltuielile privind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor; cheltuielile de transport privind desfacerea; cheltuielile de reclamă; cheltuielile privind reparaţiile şi deservirea cu termen de garanţie a produselor şi mărfurilor vândute; cheltuielile aferente creării rezervelor pentru datorii dubioase; cheltuielile privind returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute; cheltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ care cuprind salariile de bază şi suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime plătite vânzătorilor, casierilor, hamalilor, precum şi bucătarilor, ospătarilor la întreprinderile de alimentaţie publică şi altui personal care participă nemijlocit la vânzarea mărfurilor; comisioanele plătite organizaţiilor de desfacere, de intermediere, de comerţ exterior, cheltuielile privind procurarea licenţelor pentru exportul produselor şi mărfurilor; cheltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale pentru vânzarea produselor peste hotarele republicii etc.

Cheltuielile generale şi administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu: cheltuielile privind uzura, reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe, cheltuielile privind amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală gospodărească; cheltuielile de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere; impozitele, taxele şi plăţile virate în buget potrivit legislaţiei în vigoare (cu excepţia impozitului pe venit), precum şi taxa pe valoarea adăugată nerecuperată, accizele; cheltuielile în scopuri de binefacere şi sponsorizare; cheltuielile pentru protecţia muncii; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile pentru deplasările de serviciu ale personalului de conducere; cheltuielile pentru acţiunile de ocrotire a sănătăţii, de organizare a timpului liber şi odihnei salariaţilor întreprinderii; cheltuielile de organizare aferente desfăşurării adunărilor acţionarilor, întocmirii actelor; cheltuielile pentru lucrările de cercetări ştiinţifice, inovaţii şi raţionalizări cu caracter de producţie; cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor, achitarea diverselor servicii prestate întreprinderii, în conformitate cu contractele încheiate; cheltuielile aferente angajării forţei de muncă; cheltuielile pentru întreţinerea unităţilor de producţie şi economice de deservire etc.

Alte cheltuieli operaţionale cuprind cheltuielile privind vânzarea altor active curente; cheltuielile privind arenda operaţională; cheltuielile sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri; cheltuielile din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente; cheltuielile aferente dobânzilor pentru credite şi împrumuturi; consumurile indirecte de producţie nerepartizate; lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor; cheltuielile aferente produselor rebutate, precum şi cheltuielile aferente anulării comenzilor de producţie, încetării activităţii unităţii de producţie care nu a fabricat produse şi cheltuielile anticipate care s-au dovedit a fi inutile.

Cheltuielile activităţii neoperaţionale cuprind cheltuielile suportate de întreprindere la desfăşurarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:

a) cheltuielile activităţii de investiţii;b) cheltuielile activităţii financiare;c) pierderile excepţionale.

Cheltuielile activităţii de investiţii rezultă din ieşirea activelor pe termen lung şi cuprind cheltuielile şi pierderile aferente ieşirii activelor nemateriale, activelor materiale în curs de execuţie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe termen lung ieşite; pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi operaţiunile cu părţile legate.

Cheltuielile activităţii financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor întreprinderii. Acestea cuprind cheltuielile privind operaţiunile aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate a activelor materiale pe termen lung, diferenţele nefavorabile de curs valutar etc.

Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice care nu sunt legate de activitatea economico-financiară (ordinară) a întreprinderii. Acestea cuprind daunele provocate de calamităţile naturale, pierderile din perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării.

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune.

11.2. Evaluarea şi constatarea consumurilor şi cheltuielilor

La contabilizarea consumurilor şi cheltuielilor apar două probleme principale:

1) evaluarea (măsurarea) consumurilor şi cheltuielilor, adică calcularea sumelor acestora, care trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare;

2) constatarea consumurilor şi cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.

În conformitate cu cerinţele Standardelor Naţionale de Contabilitate, consumurile şi cheltuielile se evaluează la valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite, a sumelor calculate la retribuirea muncii şi ale contribuţiilor pentru asigurările sociale, uzurii mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, amortizării activelor nemateriale, rezervelor create, cheltuielilor şi plăţilor preliminate, corecţiilor la datoriile dubioase etc.

Consumurile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii: *specializarea exerciţiilor;

Cheltuielile întreprinderii

Cheltuieli

ale activităţii operaţionale

Cheltuieli

ale activităţii neoperaţionale

Cheltuieli

privind impozitul pe venit

Costul vânzărilor

Cheltuieli comer-ciale

Cheltuieli generale şi

admi-nistrative

Alte cheltuieli operaţio-nale

Cheltuieli ale activi-tăţii de

investiţii

Cheltuieli ale activităţii financiare

Pierderi excepţio-nale

prudenţa; concordanţa; necompensarea.Principiul specializării exerciţiilor prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în

perioada de gestiune în care au avut loc, indiferent de momentul plăţii efective a mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. De exemplu, energia electrică consumată, furnizată de către terţi se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune în care a fost consumată, dar nu în momentul achitării acesteia; chiria plătită în avans se trece la consumuri sau cheltuieli în perioadele în care obiectul arendat a fost utilizat etc.

Principiul prudenţei prevede că cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în momentul efectuării acestora. De exemplu, lipsurile constatate cu ocazia inventarierii valorilor în mărfuri şi materiale, precum şi pierderile din deteriorarea acestora; valoarea produselor rebutate definitiv; cheltuielile privind remedierea rebuturilor etc. se înregistrează în contabilitate ca cheltuieli la data depistării acestora, indiferent de motive şi vinovaţi. Suma de recuperare a acestora (veniturile) se constată numai în cazul când întreprinderea are o certitudine întemeiată, adică o confirmare documentară (acordul în scris al salariatului privind recuperarea daunei materiale, decizia judecătorească etc.).

Principiul prudenţei oferă întreprinderilor, după caz, dreptul să creeze rezervele corespunzătoare pe seama cheltuielilor perioadei privind recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute, reparaţia cu termen de garanţie şi deservirea produselor şi mărfurilor vândute etc. Totodată, principiul prudenţei nu justifică crearea rezervelor latente, ceea ce poate să genereze supraevaluarea neîntemeiată a cheltuielilor şi diminuarea rezultatului financiar.

Principiul concordanţei prevede reflectarea simultană în contabilitate şi rapoartele financiare a cheltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice. De exemplu, costul vânzărilor (valoarea de bilanţ a produselor, mărfurilor vândute, serviciilor prestate) se constată şi se reflectă în conturile contabile şi rapoartele financiare concomitent cu veniturile din vânzări, adică în cursul unei perioade de gestiune.

Principiul necompensării nu permite modificarea sumelor veniturilor şi cheltuielilor constatate şi reflectate anterior în rapoartele financiare şi casarea reciprocă a acestora în cursul perioadei de gestiune. În cazul când apar îndoieli referitor la primirea sumei cuvenite incluse anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei veniturilor constatată iniţial. Aceasta prevedere se referă, în special, la veniturile şi cheltuielile reflectate în Raportul anual privind rezultatele financiare.

54.Contabilitatea consumurilorConsumurile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:

- bonul de consum al materialelor; - fişa-limită de consum;- foaia de parcurs; - factura de expediţie;- factura fiscală; - bonul de lucru;- raportul de producţie; - nota contabilă etc.

Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare, articole de calculaţie.

Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din grupa 81 „Conturi ale consumurilor de producţie”:

811 „Producţia de bază”, 812 „Activităţi auxiliare”, 813 „Consumuri indirecte de producţie”.Particularitatea conturilor specificate constă în faptul că la finele fiecărei perioade de gestiune acestea se închid prin conturile contabilităţii financiare şi nu au sold.

Contul 811 „Producţia de bază” este destinat generalizării informaţiei privind consumurile producţiei de bază, adică a fabricării produselor (prestării serviciilor) care a constituit scopul creării întreprinderii date. În special, acest cont se utilizează pentru contabilitatea consumurilor întreprinderilor:

industriale şi agricole privind fabricarea produselor; de construcţie, geologice şi de proiectări-explorări privind executarea lucrărilor de construcţii-montaj,

de prospecţiuni geologice şi de proiectare-explorare; de transport şi telecomunicaţii privind prestarea serviciilor de către aceştia;

alimentaţiei publice privind fabricarea producţiei proprii (referitor la materii prime şi materiale); *de întreţinere şi reparaţie a drumurilor.

Contul 811 „Producţia de bază” este un cont de calculaţie. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se reflectă consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte de producţie, precum şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru remediere în secţiile producţiei de bază. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:Dt 811 „Producţia de bază” CT 211,521,522,812,531,533,538,813,216

În creditul contului 811 „Producţia de bază” se reflectă:1. Costul efectiv al produselor fabricate şi serviciilor prestate:Dt 216 „Produse” Dt 711 „Costul vânzărilor” Ct 811 „Producţia de bază”.2. Costul efectiv al rebutului definitiv constatat în secţiile producţiei de bază:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 811 „Producţia de bază”.3. Costul reziduurilor şi deşeurilor metalice înregistrate la valoarea realizabilă netă, precum şi al materialelor

fabricate în secţiile întreprinderii:Dt 211 „Materiale” Ct 811 „Producţia de bază”.

La finele fiecărei perioade de gestiune contul 811 „Producţia de bază” se închide. În acest caz soldul producţiei în curs de execuţie se trece în contul 215 „Producţia în curs de execuţie” prin formula contabilă:Dt 215 „Producţia în curs de execuţie” Ct 811 „Producţia de bază”.

La începutul perioadei de gestiune următoare soldul producţiei în curs de execuţie se restabileşte în contul 811 printr-o înregistrare inversă: Dt 811 Ct 215

Contul 812 „Activităţi auxiliare” se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privind consumurile subdiviziunilor care sunt auxiliare (secundare) pentru producţia sau activitatea de bază a întreprinderii. În special, acest cont se utilizează pentru contabilizarea consumurilor producţiilor care asigură:

deservirea sau aprovizionarea întreprinderii cu diverse feluri de energie (energie electrică şi termică, abur, gaze, apă etc.);

producţia ambalajelor pentru împachetarea produselor; aprovizionarea şi păstrarea ambalajelor de sticlă pentru ambalarea produselor; deservirea de transport; exploatarea parcului de maşini şi tractoare la întreprinderile agricole; exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie; reparaţia mijloacelor fixe; fabricarea instrumentelor, dispozitivelor speciale, echipamentelor speciale, matriţelor, pieselor de

schimb; fabricarea pieselor de construcţie sau îmbogăţirea materialelor de construcţie (în special, la întreprinderile

de construcţie); extracţia pietrei, prundişului, nisipului şi altor materiale nemetalifere; prelucrarea şi tăierea lemnului; murarea, uscarea şi conservarea produselor agricole (în special, în alimentaţia publică, la întreprinderile

agricole şi comerciale) etc.În debitul contului 812 „Activităţi auxiliare” se reflectă consumurile directe legate nemijlocit de

fabricarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, precum şi consumurile indirecte legate de deservirea şi gestiunea activităţilor auxiliare şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru remediere în secţiile auxiliare de producţie. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:Dt 812 „Activităţi auxiliare” Ct 211,521,522,812,531,533,538,813,...

În creditul contului 812 „Activităţi auxiliare” se reflectă:1. Costul efectiv al serviciilor activităţilor auxiliare prestate:

a) la achiziţionarea activelor: Dt 112,121,122,123,211,213,21 Ct 812 b) subdiviziunilor întreprinderii:Dt 712 ,713,714,721,723,811,812,813 Ct 812c) persoanelor terţe: Dt711 „Costul vânzărilor” Ct 812 „Activităţi auxiliare”.

2. Costul efectiv al materialelor, instrumentelor, produselor fabricate:

Dt 211 „Materiale”Dt 213 , Dt 216 , Ct 812 “Activităţi auxiliare”.3. Înregistrarea deşeurilor metalice şi reziduurilor la valoarea realizabilă netă:Dt 211 „Materiale” Ct812 „Activităţi auxiliare”.4. Costul rebutului definitiv constatat în secţiile auxiliare de producţie: Dt 714 CT 812

La finele fiecărei perioade de gestiune soldul contului 812 „Activităţi auxiliare” se trece în contul 215 „Producţia în curs de execuţie” prin formula contabilă: Dt 215 Ct 812

La începutul perioadei de gestiune următoare soldul producţiei în curs de execuţie se restabileşte în contul 812 prin formula contabilă inversă: Dt 812 CT215

Contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” este destinat contabilizării consumurilor aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie ale întreprinderii. Acesta este un cont de colectare-repartizare. În cursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se acumulează consumurile aferente articolelor stabilite de fiecare întreprindere, pornind de la cerinţele S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:1. Calcularea retribuirii muncii şi contribuţiilor la asigurările sociale pentru personalul administrativ-de

conducere şi de deservire al subdiviziunilor de producţie:Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 531 ,5332. Calcularea amortizării activelor nemateriale, uzurii mijloacelor fixe cu destinaţie productivă şi epuizării

resurselor naturale:Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” CT 113,124,1263. Reflectarea consumurilor pentru reparaţia şi întreţinerea mijloacelor fixe în stare de lucru:

a) a materialelor utilizate:Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 211 „Materiale”;

b) a energiei electrice, aburului, apei consumate:Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” CT 812,521,522

c) a remuneraţiilor calculate muncitorilor auxiliari şi contribuţiilor pentru asigurările sociale: Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” CT 531,53

4. Trecerea la consumuri a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată puse în funcţiune în valoare nu mai mare de 1/2 (500 lei) din plafonul stabilit de legislaţie pentru o unitate: Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 213 OMVSD

5. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară mai mare de 500 lei: Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Ct 214 „UzuraOMVSD

6. Calcularea plăţilor pentru paza subdiviziunilor de producţie: Dt 813 Ct5397. Reflectarea consumurilor efectuate de titularii de avans:

a) la acordarea avansurilor: Dt 813 Ct 227b) fără acordarea anticipată a avansurilor: Dt 813 CIP Ct 532

8. Calcularea plăţilor de asigurare: Dt 813 CT 533

9. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor din deteriorarea valorilor în mărfuri şi materiale în limitele normelor de perisabilitate naturală:Dt 813 Ct 211,213,215

10. Crearea rezervelor pentru plata concediilor de odihnă a muncitorilor şi reparaţia mijloacelor fixe: Dt813CIP Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”.

11. Trecerea unei părţi a cheltuielilor anticipate pe termen lung şi curente la consumurile perioadei de gestiune: Dt 813 Ct 141,521

La finele fiecărei perioade de gestiune consumurile acumulate în debitul contului 813 „Consumuri indirecte de producţie” se repartizează şi se includ în costul produselor şi serviciilor activităţilor de bază şi auxiliare, al altor active sau se trec la cheltuielile perioadei. Repartizarea consumurilor indirecte de producţie se efectuează în modul expus în exemplul 11.1 şi se reflectă prin formula contabilă:DT 811,812,714,112,121,141 CT 813

55.Contabilitatea cheltuielilor întreprinderiiContabilitatea cheltuielilor se ţine pe tipuri de activităţi ale întreprinderii (operaţională, de investiţii şi

financiară) şi evenimente excepţionale.

Cheltuielile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:- bonul de consum al materialelor, - foaia de parcurs,- factura de expediţie, - factura fiscală,- fişa de pontaj, - nota generale şi administrative”, 714 “Alte cheltuieli operaţionale”, 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, 722 “Cheltuieli ale activităţii financiare”, 723 “Pierderi excepţionale”,- 731 “ Cheltuieli privind ipozitul pe venit”contabilă etc.

Evidenţa analitică a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, pe locuri de efectuare şi pe tipuri de activităţi ale întreprinderii.

Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor sunt destinate conturile din clasa 7 „Cheltuieli”: 711 “Costul vânzărilor”, 712 “Cheltuieli comerciale”, 713 “Cheltuieli Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

Conturile de evidenţă a cheltuielilor sunt conturi de activ. În cursul perioadei de gestiune în debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor, iar în credit – trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar. La finele fiecărui trimestru rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli se înscriu în rândurile respective ale Raportului privind rezultatele financiare .

Contabilitatea cheltuielilor activităţii operaţionaleCheltuielile activităţii operaţionale cuprind:

costul vânzărilor; cheltuielile comerciale;*cheltuielile generale şi administrative; alte cheltuieli operaţionale.

Costul vânzărilor cuprinde valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute, costul efectiv al produselor finite vândute şi serviciilor prestate. Pentru evidenţa costului vânzărilor este destinat contul 711 „Costul vânzărilor”. În cursul perioadei de gestiune la valoarea de bilanţ (costul efectiv) al mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate se întocmeşte formula contabilă:Dt 711 „Costul vânzărilor” Ct 216,217,811/812În cazul returnării mărfurilor (produselor) vândute în cursul anului de gestiune valoarea de bilanţ (costul acestora) se înregistrează prin formula contabilă de stornare (cu semnul „minus”):Dt 711 „Costul vânzărilor ” Ct 216 „Produse” Ct 217 „Mărfuri”.

La finele fiecărui trimestru rulajul debitor al contului 711 „Costul vânzărilor” se reflectă în rândul 020 al Raportului privind rezultatele financiare şi se scade din veniturile obţinute din vânzări la determinarea profitului brut (pierderii globale) al întreprinderii.

Cheltuielile comerciale apar în procesul de vânzare a produselor, mărfurilor şi de prestare a serviciilor. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 712 „Cheltuieli comerciale”.

În cursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. În acest caz se întocmesc următoarele formule contabile:1. Reflectarea cheltuielilor privind ambalarea produselor finite la depozitele întreprinderilor de producţie,

inclusiv valoarea ambalajului şi materialelor de ambalat, salariile cu contribuţiile pentru asigurările sociale ale muncitorilor care ambalează, precum şi serviciile activităţilor auxiliare sau ale persoanelor terţe:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale” CT 511,531,533,812,521,522,539Dacă produsele se ambalează în secţiile în care acestea se fabrică, valoarea ambalajului şi cheltuielile

privind ambalarea acestora se reflectă nemijlocit în debitul contului 811 „Producţia de bază” şi se includ în costul produselor fabricate.2. Reflectarea cheltuielilor legate de încărcarea produselor şi mărfurilor în mijloacele de transport de

muncitorii de la depozite, secţiile auxiliare sau persoanele terţe:Dt 712 „Cheltuieli comerciale” CT 531,533,812,521,522,5393. Reflectarea costului transportării produselor şi mărfurilor de la depozitul întreprinderii până la locul de

predare cumpărătorului sau până la staţia de expediere (debarcader, aeroport) cu transportul propriu sau de la terţi, cu condiţia că aceste cheltuieli le suportă furnizorul (vânzătorul):

Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 812 „Activităţi auxiliare”Ct 521

Reflectarea cheltuielilor privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ aferente nemijlocit vânzării mărfurilor, precum şi a salariaţilor de la întreprinderile de alimentaţie publică încadraţi în procesul de fabricare (preparare) şi vânzare a produselor (bucatelor):Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct

531 ,5334. Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă, la radio şi televiziune, editarea pliantelor şi prospectelor,

participarea la expoziţii, târguri etc.:Dt 712 „Cheltuieli comerciale” CT 241,242,243,244,521,227,5325. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mostrelor de produse finite şi mărfuri predate cu titlu gratuit,

conform contractelor, la expoziţii, târguri etc.:Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 216 „Produse” Ct217 „Mărfuri”.6. Crearea rezervelor:

a) pentru recuperarea pierderilor previzibile privind datoriile dubioase: Dt 712Ct 222b) pentru reparaţia cu termen de garanţie şi deservirea produselor şi mărfurilor vândute, returnarea şi

reducerea preţurilor la mărfurile vândute: Dt 712 Ct 5387. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în valoare nu mai mare

de 1/2 (500 lei) din plafonul stabilit de legislaţie pentru o unitate:Dt 712 „Cheltuieli comerciale” Ct 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”.

8. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 500 lei utilizate la ambalarea, încărcarea şi descărcarea produselor şi mărfurilor vândute:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale”Ct 214 „UzuraOMVSD”La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul contului 712 „Cheltuieli comerciale” se reflectă cu total

cumulativ de la începutul anului în rândul 050 din Raportul privind rezultatele financiare.Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii

întreprinderii în ansamblu. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”.

În cursul perioadei de gestiune cheltuielile generale şi administrative se colectează cu total cumulativ de la începutul anului în debitul contului 713 şi se reflectă prin următoarele formule contabile:1. Calcularea remuneraţiilor, diverselor premii, indemnizaţiilor acordate lucrătorilor administraţiei,

personalului de deservire, muncitorilor pentru întreruperi în producţie, onorariilor autorilor pentru propuneri de raţionalizare şi inovaţii şi a contribuţiilor pentru asigurările sociale:Dt 713 Ct 531,533

2. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi a uzurii mijloacelor fixe utilizate în scopurile generale ale întreprinderii:

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 113”Am A.N” Ct 124 „Uzura MF”.3. Reflectarea cheltuielilor privind întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe cu destinaţie generală

gospodărească:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 211,521,522,531,533,539,8124. Reflectarea valorii de bilanţ a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată în valoare nu mai mare de 1/2 (500

lei) din plafonul stabilit pentru o unitate:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”Ct 213 „OMVDS”.5. Calcularea uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară de peste 500 lei utilizate

pentru nevoile generale gospodăreşti ale întreprinderii:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 214 „UzuraOMVSD”.6. Acceptarea spre plată a facturilor pentru asigurarea pazei obiectelor cu destinaţie generală gospodărească:

Dt 713 Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”.7. Reflectarea cheltuielilor pentru delegaţii şi alte scopuri efectuate de titularii de avans la acordarea

avansurilor sau fără acordarea anticipată a avansurilor spre decontare:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” CT 227,5328. Înregistrarea cheltuielilor de reprezentare sau acceptarea spre achitare a facturilor diverselor organizaţii,

deconturilor de avans pentru serviciile prestate imputabile cheltuielilor de reprezentare:Dt 713 Ct 241,242,244,227,521,532,5399. Achitarea sau calcularea plăţii pentru serviciile bancare, juridice, de audit, poştale, telefonice, telegrafice

etc. Dt 713 Ct 241,242,244,521,539

10. Calcularea plăţilor pentru asigurarea bunurilor cu destinaţie administrativă şi generală a întreprinderii:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 533 „Datorii privind asigurările”.11. Calcularea adaosurilor, indemnizaţiilor, sporurilor, compensaţiilor salariaţilor întreprinderii şi altor plăţi

prevăzute de S.N.C. 3: Dt 713 CT 531,53212. Reflectarea cheltuielilor pentru întreţinerea transportului de serviciu:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” CT 211,124,531,533,53913. Reflectarea sumelor pentru binefacere şi sponsorizare:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 241,242,211,21714. Reflectarea cheltuielilor pentru întreţinerea producţiilor şi unităţilor de deservire (exploatarea caselor de

locuit, căminelor, instituţiilor preşcolare, caselor de odihnă, sanatoriilor şi altor instituţii incluse în bilanţul întreprinderii):

Dt 713 Ct 124, 211,213,214,531,533,521,81215. Achitarea sau calcularea impozitelor şi taxelor, cu excepţia impozitului pe venit, taxelor de stat, cheltuielilor

de judecată:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 241,242,243,534,53916. Trecerea la cheltuieli a valorii materialelor, produselor şi medicamentelor cu termenul de valabilitate

expirat:Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 211,216,217

La sfârşitul fiecărui trimestru cheltuielile generale şi administrative acumulate în debitul contului 713 se reflectă în rândul 060 din Raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar.

Alte cheltuieli operaţionale includ cheltuielile aferente activităţii de bază a întreprinderii care nu se referă la cheltuielile comerciale, generale şi administrative. Evidenţa acestor cheltuieli se ţine în contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”.

În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează în debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin următoarele înregistrări contabile:1. Reflectarea valorii de bilanţ a materialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat, obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată, titlurilor de valoare pe termen scurt, documentelor băneşti vândute:Dt 714 Ct 211,212,213,231, Ct 246 „Documente băneşti”.

2. Reflectarea cheltuielilor aferente vânzării materialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat şi a altor active curente: Dt 714 Ct 211,227,521,522,531,533,539,812

3. Achitarea sau calcularea cheltuielilor privind creditele şi împrumuturile primite, cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora, conform prevederilor S.N.C. 23 „Cheltuieli privind împrumuturile”:Dt 714 Ct 511,512,513

4. Reflectarea cheltuielilor anticipate aferente perioadei de gestiune curente:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 251 „Cheltuieli anticipate curente”.5. Trecerea la cheltuieli a avansurilor pe termen scurt acordate anterior şi nereclamate, la care a expirat

termenul de prescripţie: Dt 714 Ct 2246. Trecerea la cheltuieli a creanţelor personalului, a creanţelor privind veniturile calculate etc. cu termenul de

prescripţie expirat: Dt 714 Ct 227,228,2297. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt care nu pot fi achitate (restituite):Dt

714 Ct 231,232 8. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor valorilor materiale, mijloacelor şi documentelor băneşti constatate cu

ocazia inventarierii:Dt 714 Ct 211,212,213,215,216,217,241,2469. Reflectarea costului rebutului definitiv şi a cheltuielilor privind remedierea rebuturilor:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 811,812,211,531,53310. Reflectarea cheltuielilor aferente emisiunii şi plasării titlurilor de valoare:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” CT 242,243,53911. Trecerea la cheltuieli a consumurilor de producţie indirecte constante nerepartizate:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 813 „Consumuri indirecte de producţie”.12. Trecerea la cheltuieli a sumelor diferenţelor dintre costul (valoarea de intrare) stocurilor de materiale şi

mărfuri şi valoarea realizabilă netă a acestora:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 211,212,213,215,216

13. Calcularea amortizării (uzurii) activelor nemateriale şi mijloacelor fixe transmise în arendă operaţională:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” Ct 113Am AN Ct 124 „Uzura M.fixe”.14. Achitarea sau calcularea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor:Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” CT 242,243,53915. Reflectarea sumei diminuării valorii de intrare sau a celei reevaluate a investiţiilor pe termen scurt:Dt

714 „Alte ch operaţionale”Ct 233 „Diminuarea valorii investiţiilor TS”.La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul din debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale” se

reflectă în rândul cu aceeaşi denumire 070 al Raportului privind rezultatele financiare şi se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar.

La finele anului de gestiune, conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:Dt 351 „Rezultat financiar total”Ct 711, 712,713,714

Contabilitatea cheltuielilor activităţii neoperaţionaleCheltuielile activităţii neoperaţionale se împart în trei grupe:

1. Cheltuieli ale activităţii de investiţii.2. Cheltuieli ale activităţii financiare.3. Pierderi excepţionale.

Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile aferente ieşirii activelor pe termen lung, reevaluării acestora, participaţiilor în alte întreprinderi, părţilor legate, precum şi cheltuielile privind operaţiunile cu titlurile de valoare pe termen lung etc. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”.

În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii de investiţii se acumulează în debitul contului 721 şi se reflectă prin următoarele formule contabile:1. Reflectarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite:Dt 721 Ct 111,112,121,122,123,125,131,1322. Reflectarea cheltuielilor aferente ieşirii activelor pe termen lung:Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 211,531,533,812,521,522,5393. Crearea rezervelor pentru acoperirea cheltuielilor probabile de ieşire a mijloacelor fixe la expirarea duratei

de exploatare utilă a acestora:Dt 721 Ct 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”.4. Reflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite:Dt 721 Ct 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”.5. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii:Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” CT 111,112,121,1236. Trecerea la cheltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiţiilor pe termen lung la ieşirea acestora: Dt

721 Ct 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”.La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

se scade din venituri la determinarea indicatorului din rândul 090 „Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere)” al Raportului privind rezultatele financiare.

Cheltuielile activităţii financiare cuprind cheltuielile aferente plăţii redevenţelor, arendei finanţate, diferenţelor nefavorabile de curs valutar etc. Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”.

În cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii financiare se acumulează în debitul contului 722 şi se reflectă prin formulele contabile:1. Achitarea sau calcularea plăţii (dobânzii) pentru activele pe termen lung primite în arendă finanţată:Dt

722 CT 242,243,521,539Reflectarea pierderilor aferente diferenţelor nefavorabile de curs privind mijloacele şi operaţiunile în valută străină:Dt 722 Ct 221,223,224,241,243,244,227,511,512,513,521,522,534

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare” se ia în calcul la determinarea indicatorului din rândul 100 „Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere)” al Raportului privind rezultatele financiare.

Pierderile excepţionale cuprind pierderile din calamităţile naturale, perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării şi alte evenimente excepţionale. Evidenţa acestor pierderi se ţine în contul 723 „Pierderi excepţionale”.

În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului pierderile din evenimentele excepţionale. În acest caz se întocmesc formulele contabile:1. Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente nimicite sau deteriorate

rezultate din evenimentele excepţionale:Dt 723 „Pierderi excepţionale”CT 111,112,121,123,211,212,213,215,216,217,241,242,243,244,245,246,2522. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea consecinţelor evenimentelor excepţionale:Dt 723 „Pierderi excepţionale” Ct 211,531,533,241,521,812

La finele fiecărei perioade de gestiune pierderile excepţionale acumulate în debitul contului 723 se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare şi se iau în calcul la determinarea indicatorului din rândul 120 “Rezultatul excepţional: profit (pierdere)”.La finele anului de gestiune conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii neoperaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:Dt 351 „Rezultat financiar total” Ct 721,722,723

Contabilitatea cheltuielilor privind impozitul pe venitCheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor aferente impozitului pe venit

luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Componenţa, modul de calculare şi de contabilizare a acestor cheltuieli sunt reglementate de prevederile S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit”.

Pentru evidenţa cheltuielilor aferente impozitului pe venit este destinat contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

În cursul anului de gestiune în debitul contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se reflectă sumele impozitului pe venit achitate în rate la buget.

Conform legislaţiei în vigoare, întreprinderile, ale căror obligaţii fiscale pe anul precedent depăşesc suma de 400 lei, sunt obligate să achite la buget trimestrial, în rate, impozitul pe venit din activitatea de antreprenoriat (cu excepţia întreprinderilor agricole care achită impozitul pe venit în rate de două ori pe an) calculat în mărime de 1/4 din:

- suma efectivă a impozitului pe venit pe anul precedent sau- suma prognozată a impozitului pe venit pe anul curent de gestiune.

Metoda de achitare a impozitului pe venit în rate se alege de către fiecare întreprindere de sine stătător, la începutul anului de gestiune.

La calcularea şi achitarea impozitului pe venit în rate se întocmesc concomitent următoarele formule contabile: 1. Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Ct 242 „Cont de decontare”.2. Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”

Ct 535 „Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcontul 5352 „Impozitul pe venit plătit în avans”.

Cheltuielile efective aferente impozitului pe venit se determină la sfârşitul anului, ţinându-se cont de diferenţele permanente şi temporare apărute între venitul contabil şi cel impozabil. Diferenţele permanente apar în cazurile în care anumite tipuri de cheltuieli recunoscute în contabilitate nu se recunosc parţial sau integral în scopuri fiscale. Astfel de diferenţe se referă la:

cheltuielile de deplasare şi de reprezentare; donaţiile în scopuri filantropice; cheltuielile pentru asigurarea riscurilor financiare. Aceste cheltuieli se iau integral în calcul la determinarea rezultatului contabil, iar în scopuri fiscale se recunosc numai în limitele stabilite de Guvern;

cheltuielile personale şi familiale; pierderile din vânzarea sau schimbul de active efectuate între persoane afiliate; penalităţile şi amenzile aferente impozitelor şi plăţilor la buget care în contabilitate se constată ca cheltuieli, dar nu se recunosc ca deduceri la calcularea rezultatului fiscal.

Diferenţele permanente se iau integral în calcul la determinarea impozitului pe venit al perioadei curente şi nu influenţează rezultatul fiscal al perioadelor de gestiune viitoare.

Diferenţele temporare apar în cazurile în care perioadele de recunoaştere a cheltuielilor în scopuri contabile şi fiscale nu coincid. Diferenţele temporare apar într-o perioadă de gestiune şi se decontează pe parcursul uneia sau a câtorva perioade de gestiune viitoare, în care agentul economic îndeplineşte cerinţele Codului fiscal privind recunoaşterea cheltuielilor.

Apariţia diferenţelor temporare este condiţionată de aplicarea în contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderilor a diferitelor metode:

metoda de recunoaştere a cheltuielilor. Conform S.N.C., în contabilitate cheltuielile se recunosc numai în baza principiului specializării exerciţiilor. În scopuri fiscale unele categorii de agenţi economici (întreprinderile individuale şi cu proprietate de stat) pot aplica metoda de casă de recunoaştere a cheltuielilor;

metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe. În contabilitate uzura mijloacelor fixe poate fi calculată prin una din următoarele metode: casării liniare; în raport cu volumul de produse fabricate (servicii prestate); degresivă cu rata descrescătoare; soldului degresiv. În scopuri fiscale uzura se calculează numai prin metoda casării liniare conform bazei valorice şi normelor de uzură stabilite în Codul fiscal.

În funcţie de influenţa, pe care o exercită asupra rezultatului fiscal al perioadelor de gestiune viitoare, diferenţele temporare se subdivizează în diferenţe impozabile şi deductibile.

Diferenţele temporare impozabile apar în cazul în care mărimea cheltuielilor recunoscute în scopuri fiscale depăşeşte mărimea cheltuielilor recunoscute în contabilitate. În scopuri fiscale suma acestei depăşiri se reportează în perioadele de gestiune viitoare.

Diferenţele temporare deductibile apar în cazul în care suma cheltuielilor recunoscute în contabilitate depăşeşte suma cheltuielilor permise spre deducere de Codul fiscal în perioada de gestiune curentă. În scopuri fiscale suma acestei depăşiri se deduce în perioadele de gestiune viitoare.

Diferenţele temporare condiţionează apariţia activelor şi datoriilor amânate privind impozitul pe venit care se reflectă în Bilanţul contabil al anului de gestiune curent.

La calcularea sumei efective a cheltuielilor privind impozitul pe venit se întocmesc următoarele formule contabile:

1. Reflectarea sumei datoriilor curente privind decontările cu bugetul aferente impozitului pe venit:Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.

2. Reflectarea sumei datoriilor amânate privind impozitul pe venit:Dt 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”Ct 425 „Datorii amânate privind impozitul pe venit”.

3. Înregistrarea sumei activelor amânate privind impozitul pe venit:Dt 135 „Active amânate privind impozitul pe venit”Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

4. Diminuarea datoriilor privind decontările cu bugetul în limita sumei impozitului pe venit achitată în rate:

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

5. Decontarea sumei cheltuielilor aferente impozitului pe venit achitată în rate pe parcursul anului:Dt 535 „Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcontul 5352 „Impozitul pe venit plătit în

avans”Ct 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.

6. Achitarea datoriilor faţă de buget privind impozitul pe venit:Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”Ct 242 „Cont de decontare”.

La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul debitor al contului 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit” se reflectă în rândul 140 cu aceeaşi denumire din Raportul privind rezultatele financiare şi se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului (pierderii) net al întreprinderii.La finele anului de gestiune contul 731 se închide prin formula contabilă:Dt 351 „Rezultat financiar total”Ct 731 „Ch (economii) privind impozitul pe venit”.

După închiderea conturilor de evidenţă a cheltuielilor şi veniturilor în contul 351 „Rezultat financiar total” se determină profitul (pierderea) net al întreprinderii obţinut în cursul anului de gestiune, care se reflectă în conturi în modul expus în capitolul 12 din prezentul manual. Intreb. 56. COMPONENTA, CARACTERISTICA SI CLASIFICAREA VENITURILOR, EVALUAREA SI CONSTATAREA ACESTORAVeniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul perioadei de gestiune, sub formă de majorare a activelor sau de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întreprinderii.

Prin afluxuri globale de avantaje economice se înţeleg încasările primite sau care urmează să fie primite din vânzarea mărfurilor (produselor), prestarea serviciilor şi din alte operaţiuni efectuate în procesul desfăşurării activităţii economico-financiare a întreprinderii. Veniturile se exprimă sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor. De exemplu, veniturile din vânzarea mărfurilor (produselor, serviciilor) sunt exprimate ca majorare de mijloace băneşti primite şi/sau creanţe majorate, iar veniturile din livrările de mărfuri (produse, servicii) în contul procurării altor active – ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale.

În componenţa veniturilor nu sunt incluse sumele colectate în numele terţilor, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere în numele unor terţe părţi din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora, întrucât acestea nu reprezintă avantaje economice ale întreprinderii şi nu influenţează mărimea capitalului propriu al acesteia.

În funcţie de natura activităţilor care le generează, veniturile pot fi clasificate în două grupe:1.Venituri din activitatea operaţională care cuprind sumele încasate sau de încasat din activitatea de bază a întreprinderii.2.Venituri din activitatea neoperaţională care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activităţi ale întreprinderii.Clasificarea veniturilor pe tipuri de activităţi poartă un caracter convenţional şi nu este identică pentru toate întreprinderile. Veniturile rezultate din unele şi aceleaşi tranzacţii pot fi constatate la o întreprindere ca venituri din activitatea operaţională, iar la altă întreprindere – ca venituri din activitatea neoperaţională. Astfel, pentru instituţiile financiare dobânzile, iar pentru companiile de leasing – plăţile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consideră ca venituri din vânzări. Totodată pentru majoritatea întreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar şi se includ în componenţa veniturilor din activitatea neoperaţională. La contabilizarea veniturilor apar două probleme principale:

1) evaluarea veniturilor, adică determinarea mărimii (sumei) acestora care trebuie să fie reflectată în contabilitate şi rapoartele financiare;

2) constatarea veniturilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare.

Evaluarea şi constatarea veniturilor se efectuează în baza următoarelor principii fundamentale ale contabilităţii: specializarea exerciţiilor, prudenţa, concordanţa, necompensarea.Evaluarea veniturilor: În conformitate cu cerinţele S.N.C. 18, veniturile se determină la valoarea venală (justă) care reprezintă suma la care activul poate fi schimbat în procesul operaţiunii comerciale între părţile independente, informate şi interesate, care au consimţit tranzacţia. Valoarea venală care rezultă din tranzacţii este negociată de vânzător şi cumpărător sau beneficiarul activului şi cuprinde suma mijloacelor băneşti primite sau de primit ori valoarea altei forme de compensare.

În cazuri distincte, suma veniturilor poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea venală a produselor, mărfurilor şi serviciilor vândute. Astfel, în cazul când mărfurile se vând la preţuri reduse, adică cu o sumă mai mică decât preţul obişnuit de vânzare, veniturile se constată la o sumă mai joasă, dar nu la preţul obişnuit.

CONSTATAREA VENITURILORVeniturile se constată în cazul respectării unor anumite criterii care diferă în funcţie de sursele de obţinere a acestora: vânzarea produselor finite şi a mărfurilor, prestarea serviciilor, acordarea în folosinţa altor persoane a activelor proprii. Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt:a.existenţa unei certitudini întemeiate că avantajele economice aferente tranzacţiei vor fi obţinute de întreprindere;

b.existenţa posibilităţii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.Veniturile se constată numai atunci când întreprinderea are o certitudine întemeiată în vederea obţinerii

acestora. În unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai după primirea mijloacelor băneşti sau după înlăturarea incertitudinilor de natură diversă. întreprinderile obţin, de asemenea, venituri sub formă de dobânzi, redevenţe şi dividende.

Dobânzile reprezintă veniturile obţinute din acordarea în folosinţă a mijloacelor băneşti altor persoane prin procurarea titlurilor de valoare.

Redevenţele reprezintă sumele primite pentru acordarea în folosinţa persoanelor terţe a activelor nemateriale (brevetelor, licenţelor,)

Dividendele reprezintă sumele calculate în urma repartizării venitului net după impozitare, între acţionari (asociaţi), în conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar.

Intreb. 57. CONTABILITATEA VENITURILOR din activitate op.Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe:

*venituri din vânzări care cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiunile pe bază de barter, contractele de construcţie;*alte venituri operaţionale din care fac parte sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda operaţională, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale, rezultate din modificările metodelor de evaluare a activelor curente etc.

Pentru evidenţa sintetică a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 611 şi 612 .În cazul returnării sau reducerii preţurilor la mărfurile (produsele) vândute în cursul anului de gestiune diferenţele aferente se înregistrează în contul 611 prin formula contabilă de stornare (cu semnul „minus”): Dt221,223 Ct611 În cursul anului de gestiune alte venituri operaţionale se înregistrează prin formula contabilă:Dt 241,242 ,243 – la suma încasărilor (fără TVA şi accize) din vânzarea altor active curente (materialelor,

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, titluri de valoare pe termen scurt etc.),221 ,223 ,227– la valoarea de vânzare a altor active curente realizate (fără TVA şi accize), conform facturilor prezentate pentru plată cumpărătorilor, părţilor legate, salariaţilor întreprinderii,211 ,213 ,215,216 ,217 – la valoarea plusurilor de bunuri materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum şi la mărimea depăşirii valorii realizabile nete a acestora, conform evaluării precedente, în limitele valorii de intrare (costului) a acestora,228 – la plata calculată pentru activele materiale şi nemateriale pe termen lung transmise în arenda operaţională,229 – la suma amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor calculate şi a altor sancţiuni pentru nerespectarea clauzelor contractelor încheiate, suma pretenţiilor recunoscute de către cumpărători şi clienţi,422 ,515 – la suma altor venituri operaţionale obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente;521,522 ,523 ,532 ,539 – la suma datoriilor pe termen scurt anulate în legătură cu expirarea termenului de prescripţie Ct 612 – la suma totală a altor venituri operaţionale constatată în decursul perioadei de gestiune.

Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu contul 351. În acest caz se întocmeşte următoarea formulă contabilă:Dt 611,612 Ct351

Intreb. 58. CONTABILITATEA VENITURILOR din activitate neoperati.Veniturile din activitatea neoperaţională se subdivizează în trei grupe:

a) venituri din activitatea de investiţii;b) venituri din activitatea financiară;c) venituri excepţionale.

Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea de investiţii este destinat contul de pasiv 621 cu aceeaşi denumire. În creditul acestui cont se reflectă sumele veniturilor constatate în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate în contul de evidenţă a rezultatelor financiare.Veniturile din activitatea de investiţii se înregistrează în cursul anului de gestiune prin formula contabilă:Dt241 ,242 ,243 – la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA şi accize),223 ,229 – la valoarea de vânzare a activelor pe termen lung ieşite (fără TVA) conform facturilor prezentate cumpărătorilor,228 „– la suma dividendelor, dobânzilor şi altor venituri calculate,111,121,123 – la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii,211 – la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depăşeşte valoarea rămasă calculată anticipat,341 – la suma

ecartului de reevaluare aferentă activelor pe termen lung ieşite,422 ,515 – la suma veniturilor din activitatea de investiţii obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curenteCt 621 – la suma totală a veniturilor din activitatea de investiţii constatată în decursul perioadei de gestiune.Contul 621 se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă:Dt 621 Ct 351 Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arenda finanţată a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferenţe favorabile de curs valutar, subvenţiile de stat, primele, premiile şi sumele sponsorizate, sumele primite din contractele de neangajare în activitatea de concurenţă etc. Pentru evidenţa sintetică a veniturilor din activitatea financiară este destinat contul de pasiv 622.În cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiară se înregistrează prin formula contabilă:Dt111 ,121 ,122 ,123 ,211 ,213 ,217  – la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice şi fizice,221 ,223 ,224 ,241 ,243 ,227 ,521 ,522 „– la suma veniturilor din diferenţele de curs valutar aferente conturilor valutare şi operaţiunilor în valută străină,241 ,242 ,243 – la suma primelor, premiilor, precum şi a încasărilor de la alte persoane sub formă de sume sponsorizate, conform contractelor de neangajare în concurenţă,422 ,515 – la suma veniturilor din activitatea financiară obţinute în perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curenteCt 622 – la suma totală a veniturilor din activitatea financiară constatată în decursul perioadei de gestiune.Contul 622 se închide la sfârşitul anului prin formula contabilă:Dt 622 Ct 351 Veniturile excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, întreprinderile şi persoanele fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice, accidente şi alte evenimente excepţionale.

În cursul anului de gestiune veniturile excepţionale se înregistrează prin formula contabilă: Dt211,213 ,217 ,241 ,242 ,243 – la valoarea activelor şi suma mijloacelor băneşti primite de la organele de stat, persoanele terţe pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale,229 – la sumele de primit de la companiile de asigurări pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepţionale;Ct623 – la suma totală a veniturilor din evenimentele excepţionale constatată în decursul perioadei de gestiune.La finele anului de gestiune contul 623 se închide prin formula contabilă:Dt623 Ct351 Rezultatele financiare (profit/pierdere) se calculează la finele fiecărei perioade de gestiune ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate.Rezultatele financiare anuale se calculează după închiderea conturilor de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor în contul 351. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor (rulajul creditor al contului 351) depăşeşte suma cheltuielilor (rulajul debitor al contului 351), întreprinderea obţine profit, care se reflectă prin formula contabilă:Dt351 Ct333 În caz contrar, dacă suma veniturilor este mai mică decât suma cheltuielilor, întreprinderea are pierderi, care se reflectă prin formula contabilă inversă:Dt 333 Ct 351 După înregistrarea profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune contul 351 se închide şi nu se reflectă în rapoartele financiare.

59.Caracteristica generală, componenţa şi modul de întocmire a RF.

Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi rezultatele activităţii economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune respective. Rapoartele se întocmesc prin calcularea, gruparea şi prelucrarea specială a datelor contabilităţii curente şi constituie stadiul final al acesteia. O atare informaţie este necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adică tuturor persoanelor juridice şi fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice privind întreprinderea în vederea luării unor decizii economice referitoare la această întreprindere.

Prin urmare, obiectivul întocmirii rapoartelor financiare îl constituie satisfacerea necesităţilor tuturor utilizatorilor în informaţii necesare privind întreprinderea prezentate într-o formă accesibilă şi înţeleasă.

În funcţie de gradul şi caracterul interesului financiar, utilizatorii rapoartelor financiare se divizează în două grupuri (vezi schema 13.1):

externi (investitori, creditori, furnizori, cumpărători, organe fiscale şi administrative, organizaţii obşteşti, instituţii ştiinţifice, burse de valori şi de mărfuri, consultanţi etc.) care se află în afară

întreprinderii şi au nevoie de informaţii pentru luarea deciziilor investiţionale şi altor decizii economice;

interni (fondatori, proprietari, personal, administraţia) care gestionează întreprinderea la toate nivelurile şi utilizează informaţia contabilă la planificarea, controlul, evaluarea unor operaţiuni economice distincte şi a activităţii întreprinderii în ansamblu.

În afară de aceasta, utilizatorii interni au acces la informaţii financiare şi nefinanciare suplimentare care ajută la planificarea, luarea deciziilor, exercitarea controlului asupra activităţii întreprinderii.

Unele categorii de utilizatori externi (organe de drept, fiscale, de control şi supreme, auditori, alţi utilizatori) conform legislaţiei în vigoare şi actelor de constituire de asemenea au dreptul la obţinerea nu numai a informaţiei raportate, ci şi a altei informaţii contabile necesare pentru exercitarea atribuţiilor.

Utilizatorii rapoartelor financiare care au dreptul să ia cunoştinţă de toată informaţia internă sau de o parte din această, sunt obligaţi să respecte confidenţialitatea privind datele furnizate, întrucât conţinutul informaţiei interne constituie secretul comercial al întreprinderii (conform art.15 din Legea cu privire la secretul comercial nr.171 din 06.07.1994), pentru divulgarea căruia legea prevede sancţiunea respectivă.

Componenţa, conţinutul, modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare de către agenţii economici din Republica Moldova sunt determinate de Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”, S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”, S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice”, S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”, alte S.N.C. şi comentarii privind aplicarea acestora, aprobate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Regulile privind pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare expuse în documentele enumerate se extind asupra tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi sunt înregistrate în Republica Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni structurale. Acestea se aplică rapoartelor financiare ale unor întreprinderi distincte şi rapoartelor financiare consolidate ale unui grup de întreprinderi.

Este de remarcat că situaţia financiară şi rezultatele activităţii economice prezentate în rapoartele financiare depind nu numai de starea reală de lucruri la întreprindere, ci şi de faptul ce metode de evaluare şi de calculare a indicatorilor raportaţi au fost alese. De regulă, utilizatorii externi ai rapoartelor financiare au contacte de afaceri nu numai cu o întreprindere, ci cu mai multe, luând deciziile sale proprii. De aceea este foarte important ca ei să poată compara indicatorii diferitelor întreprinderi şi să estimeze fiecare întreprindere în parte. În scopul efectuării unor astfel de confruntări este necesar ca informaţia să fie unitară, adică rapoartele financiare ale tuturor întreprinderilor să fie întocmite în baza unor norme şi reguli unice. Caracterul unitar al acestora este asigurat de cerinţele S.N.C. în care sunt determinate principiile de bază ale pregătirii rapoartelor financiare de toţi agenţii economici din Republica Moldova. Rapoartele întocmite fără respectarea acestor principii sau modificarea acestora pot să transfigureze radical imaginea despre întreprindere. Din această cauză este foarte important ca alcătuitorul rapoartelor financiare şi utilizatorii acestora să cunoască principiile iniţiale care stau la baza lor.

La întocmirea rapoartelor financiare trebuie să fie respectate convenţiile şi principiile fundamentale ale contabilităţii care sunt stabilite în Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare şi S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi cuprind: specializarea exerciţiilor, continuitatea activităţii, imaginea fidelă, esenţialitatea, necompensarea, permanenţa metodelor, comparabilitatea. Caracteristica convenţiilor şi principiilor este prezentată în capitolul 1 din manualul de faţă.

În scopul prezentării obiective a informaţiei rapoartele financiare trebuie să posede toate caracteristicile calitative prevăzute de Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, structura cărora este redată în schema 13.2.

Componenţa, conţinutul şi modul de pregătire a rapoartelor financiare cu destinaţie generală prezentate de agenţii economici utilizatorilor se determină de doi factori: 1) perioada de gestiune pentru care se întocmesc şi 2) sistemul contabil aplicat.

Conform art.44 alin.(1) din Legea contabilităţii, agenţii economici, inclusiv avocaţii şi notarii, care utilizează pentru ţinerea contabilităţii sistemul simplificat sau complet al partidei duble, sunt obligaţi să întocmească rapoarte financiare trimestriale şi anuale. Persoanele fizice, inclusiv avocaţii, notarii, întocmesc declaraţia privind veniturile reale obţinute şi cheltuielile efectuate în anul care a expirat.

Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an, cu excepţia primului an de activitate, când acesta începe la data înregistrării agentului economic. Data raportată se consideră ultima zi calendaristică a perioadei de gestiune.

În caz de încetare a activităţii persoanele fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, precum şi instituţiile bugetare, sunt obligate, în termen de 2 luni de la data încheierii operaţiunilor de lichidare, să prezinte raportul financiar de lichidare confirmat de o organizaţie de audit în conformitate cu legea, iar rapoartele financiare, registrele şi celelalte documente care justifică operaţiunile economice să le predea la arhivele statului. Întreprinderile lichidate (reorganizate) prezintă ultimul raport financiar pentru perioada începând cu anul calendaristic până la data lichidării (reorganizării) acestora.Nomenclatorul formularelor de rapoarte incluse în componenţa rapoartelor financiare anuale şi trimestriale ale agentului economic şi conţinutul lor depind, la rândul sau, de sistemul contabil utilizat de acesta. Agenţii economici (inclusiv avocaţii, notarii) care aplică sistemul contabil complet întocmesc şi prezintă rapoartele financiare în baza unor formulare unice prevăzute de S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.

În componenţa raportului trimestrial agenţii economici includ: Bilanţul contabil (formularul nr.1); Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2); Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul nr.4).

Raportul financiar anual al acestor agenţi economici trebuie să conţină, în afară de formularele enumerate mai sus:

Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul nr.3); Anexa la Bilanţul contabil (formularul nr.5); Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.6); Nota explicativă.

Agenţii economici care utilizează sistemul contabil simplificat întocmesc şi prezintă rapoartele financiare în baza unor formulare unice prevăzute de S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”. Ei întocmesc şi prezintă trimestrial raportul financiar care cuprinde:

Bilanţul contabil (formularul nr.1-BS, anexa 16 la S.N.C. 4); Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.2, anexa 2 la S.N.C. 5).

În componenţa raportului financiar anual, în afară de formularele specificate, aceste întreprinderi includ:

Raportul privind fluxul capitalului propriu; Anexe la raportul financiar (modelul simplificat); Nota explicativă (modelul simplificat).

Agenţii economici trebuie să includă în rapoartele financiare rezultatele activităţii tuturor filialelor, reprezentanţelor, sucursalelor şi altor subdiviziuni distincte.

În cazul existenţei întreprinderilor asociate sau fiice întreprinderile mamă întocmesc şi prezintă utilizatorilor (în modul prevăzut de legislaţie), pe lângă rapoartele sale, şi rapoartele financiare consolidate ale unui grup de întreprinderi. Modul de întocmire şi de prezentare a rapoartelor financiare consolidate este reglementat de S.N.C. 27 „Rapoartele financiare consolidate şi contabilitatea investiţiilor în întreprinderile fiice” şi S.N.C. 28 „Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile asociate”.

Rapoartele financiare ale tuturor agenţilor economici trebuie să conţină indicatorii corespunzători pe perioadele de gestiune curentă şi precedentă calculaţi după o metodică unică, cu excepţia cazurilor de introducere a modificărilor în politica de contabilitate.

Nu se admite în rapoartele financiare compensarea reciprocă a activelor şi pasivelor, veniturilor şi cheltuielilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de S.N.C.

Corectarea indicatorilor din rapoartele financiare pe anul curent se admite numai până la aprobarea şi prezentarea către utilizatori a raportului financiar anual. În cazul în care după aprobarea raportului financiar anual se depistează cazuri de subevaluare (supraevaluare) a veniturilor sau cheltuielilor în cursul anului (anilor) precedent, în rapoartele financiare ale întreprinderii pentru aceşti ani nu se fac rectificări. Discordanţele se reflectă în contabilitate pentru perioada în care au fost depistate în contul 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” în corespondenţă cu conturile în care au fost comise greşeli. Diferenţa obţinută în acest cont, după recalcularea sumelor impozitului pe venit al anilor trecuţi, se reflectă în Bilanţul contabil al întreprinderii pe perioada curentă în postul cu aceeaşi denumire (fără includerea acestei sume în rezultatele financiare ale perioadei de gestiune curentă).

Paralel cu rapoartele financiare cu destinaţie generală unii agenţi economici întocmesc şi prezintă utilizatorilor, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, rapoarte specializate stabilite (de comun acord cu Ministerul Finanţelor) de organele puterii publice care conduc (patronează) aceste întreprinderi. În cazurile în care rapoartele financiare sunt supuse auditului, se prezintă concluzia de audit.

În afară de aceasta, întreprinderile completează şi prezintă trimestrial raportul statistic nr.5-c „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”.

Unii utilizatori ai întreprinderii sunt obligaţi să prezinte şi alte informaţii financiare în cazul când aceasta este prevăzut de legislaţia Republicii Moldova sau actele de constituire.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.866 din 11 septembrie 1997 „Cu privire la perfecţionarea sistemului statistic”, rapoartele financiare se prezintă:

organelor teritoriale pentru statistică conform locului de înregistrare a întreprinderii; proprietarilor, în conformitate cu actele de constituire (întreprinderile de stat prezintă raportul financiar

organelor autorizate să gestioneze patrimoniul de stat, la solicitarea lor).

Agenţii economici pot să prezinte de asemenea rapoartele financiare altor organe ale puterii publice, băncilor creditoare, altor utilizatori cointeresaţi potrivit legislaţiei, actelor de constituire sau în baza acordului încheiat cu agentul economic.

Termenele prezentării rapoartelor financiare sunt stabilite în art.49 din Legea contabilităţii, conform căruia agenţii economici sunt obligaţi să prezinte:

rapoartele financiare trimestriale – de la 15 până la 25 ale lunii următoare după trimestrul gestionar; rapoartele financiare anuale – de la 25 ianuarie până la 31 martie ale anului următor după anul

gestionar.Termenul concret de prezentare a raportului financiar se stabileşte de către organele teritoriale pentru

statistică, în funcţie de mărimea agentului economic. Unii agenţi economici, în conformitate de legislaţia în vigoare, sunt obligaţi să publice rapoartele

financiare în presă. Termenele publicării şi tirajul anual al acestor ediţii sunt stabilite de legislaţie.Rapoartele prezentate se întocmesc şi se aprobă în modul stabilit de actele de constituire şi legislaţia

Republicii Moldova. Rapoartele financiare anuale urmează a fi examinate şi aprobate în mod obligatoriu de fondatori, adunarea generală a acţionarilor, Consiliul Director, Consiliul de Observatori sau alt organ care exercită aceste funcţii.

Toate formularele rapoartelor financiare prezentate şi anexele la acestea trebuie să fie broşurate, numerotate şi semnate de conducătorul întreprinderii şi contabilul-şef. În cazul în care contabilitatea întreprinderii se ţine în bază contractuală de o organizaţie de audit specializată, rapoartele financiare le semnează conducătorii întreprinderii şi organizaţiei specializate.

Răspunderea pentru veridicitatea, plenitudinea şi oportunitatea prezentării rapoartelor financiare o poartă conducătorul întreprinderii.

Încălcarea modului de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare (prezentarea rapoartelor mai târziu de termenul stabilit, necorespunderea cu modelul stabilit sau nu conţin toată informaţia), precum şi denaturarea intenţionată a datelor raportate sau eschivarea de la prezentarea rapoartelor financiare atrage aplicarea amenzii persoanelor cu funcţii de răspundere.

Persoanele care încălcă prevederile Legii contabilităţii, se eschivează de la ţinerea contabilităţii, aplică incorect standardele şi alte acte normative privind contabilitatea, precum şi cele care falsifică premeditat raportul financiar, sunt trase la răspundere disciplinară, materială, patrimonială, administrativă sau penală, după caz, conform legislaţiei în vigoare.

60   . Conţinutul, caracteristica şi modul de întocmire a anexelor la rapoartele financiare Conform prevederilor S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” cu modificările şi completările

ulterioare, întreprinderile întocmesc următoarele anexe la raportul financiar anual: Anexa la Bilanţul contabil (formularul nr.5); Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (formularul nr.6).

Destinaţia acestor anexe constă în dezvăluirea informaţiei suplimentare, care este importantă pentru utilizatori în scopul luării deciziilor economice respective.

Anexa la Bilanţul contabilAnexa la Bilanţul contabil constituie o parte componentă a raportului financiar anual care conţine

informaţia privind existenţa şi mişcarea (modificarea) activelor şi pasivelor întreprinderii în cursul anului de gestiune.

Anexa la Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În scopul sistematizării, informaţiile dezvăluite în aceasta se grupează în cinci capitole şi două note informative:

date generale; existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung; existenţa şi mişcarea activelor curente; starea şi modificarea datoriilor pe termen lung; starea datoriilor pe termen scurt; notă informativă privind valorile şi datoriile contabilizate în conturile extrabilanţiere; notă informativă privind avansurile şi investiţiile acordate şi primite, decontările cu clienţii externi.

Drept bază pentru întocmirea Anexei la Bilanţul contabil servesc datele conturilor sintetice şi subconturilor de evidenţă a activelor şi pasivelor întreprinderii.

Capitolul „Date generale” este prevăzut pentru înregistrarea datelor privind caracteristica generală a întreprinderii.

În poziţia 1 se indică numărul şi data înregistrării (reînregistrării) întreprinderii la Camera de Înregistrare de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova (în prezent Camera Înregistrării de Stat a Departamentului Tehnologiei Informaţionale). În cazul operări modificărilor în actele de constituire se indică suplimentar data introducerii modificărilor şi numărul înregistrării la Camera Înregistrării de Stat.

În poziţia 2 se dezvăluie informaţia privind suma capitalului statutar şi data primei înregistrări la Camera Înregistrării de Stat, precum şi modificările ulterioare ale sumei sau structurii capitalului statutar (poziţiile 2.1, 2.2). Un rând distinct este prevăzut pentru înregistrarea cotei statului în capitalul statutar.

Poziţia 3 este completată de întreprinderile care desfăşoară activitate pe bază de licenţă. Aici se indică numărul, data eliberării şi termenul de valabilitate a licenţelor primite şi în vigoare, precum şi denumirea organului care a emis licenţa.

Poziţia 4 este destinată reflectării numărului mediu scriptic al personalului întreprinderii în cursul anului de gestiune. Acest indicator este calculat în conformitate cu cerinţele actelor normative ale Departamentului Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova.

În poziţia 5 se indică numărul personalului la 31 decembrie a anului de gestiune (inclusiv persoanele angajate şi excluzând persoanele concediate în această zi). În componenţa personalului sunt incluşi toţi angajaţii permanenţi, sezonieri, precum şi cei angajaţi temporar pe un termen de o zi şi mai mult din data angajării la serviciu.

În poziţia 6 se reflectă cheltuielile pentru întreţinerea personalului întreprinderii în cursul anului de gestiune. Acest indicator se calculează în conformitate cu cerinţele actelor normative ale Departamentului

Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova.Poziţia 7 este destinată reflectării valorii activelor pe termen lung şi curente înregistrate în calitate de

gaj, ca garanţie a datoriilor privind creditele şi împrumuturile. În acest caz este necesar de ţinut cont de faptul că datele privind valoarea acestor active se înscriu prin fracţie: la numărător se reflectă valoarea de gaj (contractuală) a acestor active, iar la numitor – valoarea de bilanţ a acestora.

Poziţia 8 se completează numai de societăţile pe acţiuni şi conţine informaţia privind numărul acţiunilor ordinare în circulaţie la finele anului de gestiune.

Poziţia 9 este prevăzută pentru reflectarea de către societăţile pe acţiuni a profitului net (pierderea) al anului de gestiune calculat pentru o acţiune ordinară. Acest indicator se determină prin împărţirea sumei profitului net (pierderii), diminuată cu suma dividendelor aferente acţiunilor privilegiate, la numărul total de acţiuni ordinare în circulaţie.

În poziţia 10 societăţile pe acţiuni reflectă suma dividendelor (plătite sau planificate pentru plată) calculată pentru o acţiune ordinară în circulaţie în cursul anului de gestiune.

În poziţia 11 se dezvăluie informaţia privind existenţa valutei străine de care dispune întreprinderea la finele perioadei de gestiune în casierie, contul valutar sau alte conturi la bănci (atât în interiorul ţării, cât şi peste hotare), pe tipuri de valută. În acest caz se înscrie denumirea valutei, codul acesteia şi suma în lei.

În poziţia 12 se reflectă informaţia privind existenţa mijloacelor băneşti legate din casierie şi conturile întreprinderii la bănci, care nu sunt accesibile pentru utilizare (sechestrate, blocate, înregistrate în calitate de gaj etc.). În Nota explicativă se indică cauzele acestor circumstanţe.

În capitolul 1 „Existenţa şi mişcarea activelor pe termen lung” este prezentată structura activelor pe termen lung pe tipuri, precum şi mişcarea lor (modificarea) în cursul anului de gestiune (inclusiv corectările valorii). Aici de asemenea se reflectă suma uzurii (amortizării) calculate, valoarea de bilanţ sau netă a activelor la începutul şi finele anului de gestiune, valoarea activelor înregistrate ca gaj şi alte informaţii.

Capitolul constă din trei subcapitole care corespund grupelor de active pe termen lung şi anume:1.1. Active nemateriale.1.2. Active materiale. 1.3. Active financiare şi alte active.

În aceste trei subcapitole informaţia privind activele pe termen lung se dezvăluie practic după una şi aceeaşi schemă, sub formă de tabel, după principiul bilanţier.

În subiectul tabelelor se reflectă grupele şi tipurile activelor pe termen lung, iar în predicatul acestora – indicatorii care caracterizează existenţa şi mişcarea (modificarea) lor în cursul anului de gestiune.

Toţi indicatorii subiectului sunt sistematizaţi în posturi distincte, iar cei ai predicatului – în coloane. În coloana „Active existente la finele anului de gestiune precedent” în fiecare subcapitol se reflectă

valoarea iniţială a grupei respective de active pe termen lung (nemateriale, materiale, financiare), precum şi suma amortizării acumulate, uzurii (epuizării) şi valoarea de bilanţ a acestora la finele anului de gestiune precedent.

Aceste informaţii se dezvăluie atât în ansamblu pe fiecare grupă de active, cât şi pe grupe de active distincte.

Indicatorii din această coloană trebuie să fie corelaţi cu datele corespunzătoare din Bilanţul contabil pentru anul de gestiune precedent, ţinând cont de reformarea efectuată.

Coloana specificată se completează în baza datelor soldurilor subconturilor deschise în cadrul conturilor sintetice 111 „Active nemateriale”, 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”, 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 122 „Terenuri”, 123 „Mijloace fixe”, 124 „Uzura mijloacelor fixe”, 125 „Resurse naturale”, 126 „Epuizarea resurselor naturale”, 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”, 133 „Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung”, 134 „Creanţe pe termen lung”, 136 „Avansuri pe termen lung acordate”, 141 „Cheltuieli anticipate pe termen lung”, 142 „Alte active pe termen lung”.

În coloana „Intrate” se reflectă intrarea activelor pe termen lung în cursul anului de gestiune la valoarea de intrare (sau reevaluată) pe seama tuturor surselor, inclusiv a celor nereflectate anterior, procurate contra plată, trecute din categoria activelor curente în componenţa celor pe termen lung, intrate cu titlu gratuit de la

alte întreprinderi, precum şi a celor intrate din nou în anul de gestiune, procurate ca rezultat al fuziunii (divizării) întreprinderii etc. Informaţia se reflectă pentru toată grupa în întregime şi pe fiecare tip de active în parte.

În ce priveşte amortizarea şi uzura (epuizarea) în această coloană în posturile 040 „Amortizarea activelor nemateriale” şi 140 „Uzura şi epuizarea activelor materiale pe termen lung” se reflectă suma amortizării şi uzurii (epuizării) activelor pe termen lung calculată în perioada de gestiune.

Această coloană se completează în baza soldurilor debitoare ale subconturilor deschise în cadrul conturilor sintetice privind evidenţa activelor pe termen lung (111 „Active nemateriale”, 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 122 „Terenuri”, 123 „Mijloace fixe”, 125 „Resurse naturale”, 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”), a soldurilor creditoare ale conturilor privind evidenţa amortizării şi uzurii (epuizării) (113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura mijloacelor fixe”, 126 „Epuizarea resurselor naturale”) şi a datelor evidenţei analitice din aceste conturi.

În coloanele „Corectarea valorii” – „total” şi „inclusiv reevaluarea” este dezvăluită informaţia privind majorarea sau micşorarea valorii activelor pe termen lung în cazurile reevaluării acestora, în conformitate cu cerinţele S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale” (paragraful 29), S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (paragrafele 30, 37, 38, 54–57) şi revizuirii valorii de bilanţ, potrivit cerinţelor S.N.C. 16 (paragraful 16), casării parţiale, conform cerinţelor S.N.C. 16 (paragraful 54) sau majorării ulterioare, în conformitate cu S.N.C. 16 (paragraful 56).

În ce priveşte investiţiile pe termen lung în această coloană se reflectă informaţia privind modificarea valorii lor ca urmare a cotării la bursă sau conform totalurilor licitaţiilor publicate în presă.

Totodată diminuarea valorii activelor pe termen lung se reflectă în paranteze şi reprezintă un număr negativ.

Drept sursă de informaţie pentru completarea acestor coloane servesc datele contabilităţii analitice din conturile privind evidenţa modificării valorii şi diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung (133 „Modificarea valorii investiţilor pe termen lung”, 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”).

În coloana „Ieşite” se reflectă informaţia privind activele pe termen lung ieşite în cursul anului de gestiune, inclusiv cele vândute contra plată, transferate cu titlu gratuit altor unităţi economice, lichidate în anul de gestiune ca urmare a uzurii complete, calamităţilor naturale, avariei, în legătură cu reconstrucţiile şi construcţiile noi, ca rezultat al fuziunii (divizării) întreprinderii etc.

Drept bază pentru reflectarea valorii activelor ieşite servesc datele rulajelor creditoare ale subconturilor deschise în cadrul conturilor de evidenţă a activelor pe termen lung (111 „Active nemateriale”, 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”, 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 122 „Terenuri”, 123 „Mijloace fixe”, 125 „Resurse naturale”, 131 „Investiţii pe termen lung în părţi nelegate”, 132 „Investiţii pe termen lung în părţi legate”).

Drept sursă de informaţie pentru reflectarea informaţiei privind modificarea sumei amortizării, uzurii (epuizării) în această coloană servesc datele rulajelor debitoare ale subconturilor deschise în cadrul conturilor 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura mijloacelor fixe”, 126 „Epuizarea resurselor naturale”.

Coloana „Transferate” din subcapitolele 1.2 şi 1.3 este destinată reflectării activelor pe termen lung transferate din categoria activelor pe termen lung în componenţa celor curente.

Datele din conturile analitice deschise în cadrul conturilor sintetice de evidenţă a existenţei şi mişcării activelor pe termen lung servesc drept bază pentru reflectarea acestei informaţii.

În coloana „Active existente la finele anului de gestiune curent” întreprinderile reflectă componenţa activelor pe termen lung la finele anului de gestiune la valoarea de intrare sau reevaluată calculată în baza datelor din coloanele nominalizate anterior conform următoarei formule:

Active existente la finele

perioadei de gestiune

curente

=

Active existente la finele

perioadei de gestiune precedente

+

Intrări în cursul perioadei

de gestiune

Corectarea valorii

perioadei de gestiune

Ieşiri în cursul

perioadei de gestiune

Transferări.

În coloana „Suma de amortizare acumulată la finele anului de gestiune” din subcapitolele 1.1 şi 1.2 se reflectă suma amortizării, uzurii (epuizării) activelor nemateriale pe termen lung şi activelor materiale acumulate cu total cumulativ în cursul întregii perioade de exploatare a acestora.

Această coloană se completează pe tipuri de active şi pe fiecare grupă în ansamblu în baza datelor conturilor analitice corespunzătoare deschise în cadrul conturilor 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, 124 „Uzura mijloacelor fixe” şi 126 „Epuizarea resurselor naturale”.

Coloana „Valoarea de bilanţ” (subcapitolele 1.1 şi 1.2) este prevăzută pentru reflectarea componenţei activelor pe termen lung la valoarea de bilanţ la finele anului de gestiune. Acest indicator se calculează pe fiecare grupă şi tip de active prin scăderea din valoarea de intrare a acestora la finele anului de gestiune a sumelor amortizării, uzurii (epuizării) acumulate în cursul întregii perioade de utilizare.

În coloana „Valoarea netă a investiţiilor pe termen lung” prevăzută în subcapitolul 1.3 „Active financiare şi alte active” se indică componenţa investiţiilor pe termen lung la valoarea netă, care se determină prin adăugarea (scăderea) la valoarea de intrare (reevaluată) a soldului de la finele perioadei de gestiune şi a sumelor corectărilor corespunzătoare pentru anul de gestiune.

Conform acestei scheme se dezvăluie informaţia pe fiecare grupă şi tip de active pe termen lung.Gruparea activelor pe termen lung după tipuri se reflectă pe posturi distincte în predicatul fiecărui

subcapitol. Capitolul 2 „Existenţa şi mişcarea activelor curente” cuprinde informaţiile prezentate în capitolul II

„Active curente” din Bilanţul contabil.Acest capitol constă din trei subcapitole:

2.1. SMM. 2.2. Starea creanţelor TS. 2.3. Investiţii TS. Distinct în Nota informativă la capitolul 2.2 este dezvăluită informaţia privind creanţele dubioase

lichidate aferente facturilor de primit atât din ţară, cât şi din străinătate.Capitolul de faţă se completează în baza soldurilor şi rulajelor conturilor analitice deschise în cadrul

conturilor sintetice 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 222 „Corecţii la datorii dubioase”, 223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”, 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”, 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, 229 „Alte creanţe pe termen scurt”, 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”, 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”.

În capitolul 3 „Starea şi modificarea datoriilor pe termen lung” se specifică posturile distincte din capitolul 4 al Bilanţului contabil „Datorii pe termen lung” care cuprind:

datoriile financiare pe termen lung; datoriile calculate pe termen lung.În coloanele distincte ale acestui capitol sunt prevăzuţi indicatorii, ce caracterizează existenţa, mişcarea

şi corectarea sumelor datoriilor pe termen lung ale întreprinderii în cursul anului de gestiune: „Sold la finele anului de gestiune precedent” (coloana 3), „Majorări” (coloana 4), „Corecţii” (coloana 5), „Diminuări” (coloana 6) şi „Sold la finele anul de gestiune curent” (coloana 7).

Sub acest aspect informaţia este prezentată pe grupe şi tipuri de datorii pe termen lung sistematizate pe posturi, care se completează în baza conturilor analitice deschise în cadrul conturilor sintetice 411 „Credite bancare pe termen lung”, 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”, 413 „Împrumuturi pe termen lung”, 414 „Alte datorii financiare pe termen lung”, 421 „Datorii de arendă pe termen lung”, 422 „Venituri anticipate pe termen lung”, 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”, 424 „Avansuri pe termen lung primite”, 425 „Datorii amânate privind impozitul pe venit”, 426 „Alte datorii pe termen lung calculate”.

În capitolul 4 „Starea datoriilor pe termen scurt” este reflectată informaţia privind starea datoriilor pe termen scurt faţă de creditori, furnizori, buget, fondatori, personal şi alţi creditori la finele anului de gestiune curent, după termene de achitare.

Această informaţie este detaliată pe posturi distincte după grupe şi tipuri de datorii identice, care se generalizează în trei grupe de bază:

datorii financiare pe termen scurt; datorii comerciale pe termen scurt; datorii calculate pe termen scurt.

Acest capitol se întocmeşte în baza datelor conturilor analitice deschise în cadrul conturilor sintetice 511 „Credite bancare pe termen scurt”, 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”, 513 „Împrumuturi pe termen scurt”, 514 „Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung”, 515 „Venituri anticipate curente”, 516 „Alte datorii financiare pe termen scurt”, 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, 533 „Datorii privind asigurările”, 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, 536 „Datorii privind plăţile extrabugetare”, 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”, 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminate”, 539 „Alte datorii pe termen scurt”.

Capitolul 4 cuprinde suplimentar două note explicative:1. Notă informativă privind valorile şi datoriile contabilizate în conturile extrabilanţiere şi2. Notă informativă privind avansurile şi investiţiile acordate şi primite, decontările cu clienţii externi.

În nota 1 „Notă informativă privind valorile şi datoriile contabilizate în conturile extrabilanţiere” întreprinderile dezvăluie informaţia privind existenţa la finele anilor de gestiune precedent (coloana 3) şi curent (coloana 6) a activelor pe termen lung şi curente care nu aparţin întreprinderii, dar care temporar se află la dispoziţia ei, precum şi privind intrarea (apariţia) (coloana 4) sau ieşirea (achitarea) acestora (coloana 5) în cursul anului de gestiune.

În nota 2 „Notă informativă privind avansurile şi investiţiile acordate şi primite, decontările cu clienţii externi” se specifică informaţia privind avansurile acordate şi primite, suma totală a altor active şi pasive, investiţiilor directe în capitalul statutar, primite din străinătate şi plasate în străinătate; investiţiile în titlurile de valoare primite şi plasate; datele privind dividendele de plătit altor ţări şi de primit din alte ţări. Toate aceste informaţii se prezintă separat pe fiecare ţară, cu indicarea denumirii şi codului fiecărei ţări. 61Esenţa, rolul şi scopurile bugetăriiBugetarea- proces de determinare a actiunilor care urmeaza sa fie efectuate in viitor si de prezentare a acestora sub forma unui sistem de bugete.Bugetul- document finaniciar elaborat pina la momentul efectuarii actiunilor previzibile. Reprezinta expresia monetara a planurilor de activitate si dezvoltare a inreprinderi. Se intocmeste ptr o perioada de un an cu esalonarea pe prioad mai mici (semestre, trimestre, luni). Se deosebste de formularele rapoartelor financiare prin aceea ca bugetul nu are o forma standard care treb respectata cu strictete, dar forma o poate avea in dfependenta de obiectul bugetarii, marimea intrep., s.a.Scopurile bugetarii:- planificarea operatiilorce asigura realizarea obiectivelor intrep.;

- coordonarea diferitelor tipuri de activitati ale diferitor subdiviziuni;- stimularea personalului ptr atingerea scopurilor propuse;- control, asigurarea disciplinei prevazute de pplan;- instruirea managerilor/ angajatilor.

62. Tipurile de bugete: caracteristica şi structura lor

2 tipuri de bugete: - centralizator (general) si particular; - statice/ flexibile;Bugetul general- plan elaborat pe toate subdiviziunile si tipurile de activitati ale intrep. In intregime:- bug. Operational ( asigura intocmirea bugetului de pierderi/ profituri sau a prognozei rez. Fin. Din activit. Operationala); acesta cuprinde: bug. Vinzarilor; bug. De productie; bug. De asig. Cu materii prime si materiale; bug. CDM, CDS, CIP, CP; bug. Ch. Comerciale; bug. Ch din activit. Operationala.- bug. Financiar (totalitatea bugetelor ce reflecta fluxul mij. Banesti planificate)- bug. Investitiilor capitale;- bug. Mij. Banesti;- bug. Flexibil ( bug. Care se intocmeste nu ptr un nivel concredt, ci ptr un anumit diapazon al acesteia)- bug. Static ( bug. Calc. Ptr un nivel concret al AE a intrep.; ch+venituri se planifica, pornind de la un

singur nivel al vinzarilor)

63. Întocmirea bugetului general Pentru coordonarea lucrarilor pv. Intocm. Bug. Se creaza comisii bugetare. Comisia bugetara e form. Din reprezentantii conducerii intrep.-director financ., conducat. Sectiilor de productie, mk, con, s.a. procesul de intocmire a bug. General cuprinde 2 parti: -preg. Bug. Operational; - preg. Bug. Financiar;Etapa1. bug. Vinzarilor( info pv. Vol. Planificat al vinzarilor in expresie cantitativa, pretul si veniturl planificat asteptat de la fiecare tip de produs) : VV= cant. Unitara a prod. Planif. Ptr vinzare* pret unitarEtapa2. bug. De productie( se form. Doar in expresie cantitativa, asigura vol. Prod. Necesare ptr satisfacerea cererii consumatorului)Vol.prod= Vol.vinz.+ sold necesar prod. Finite la sf. Pre.-sold de prod finita la incep. Per.Etapa3. bug. De asig. Cu materii prime si materiale ( procurarea oportuna a materiei prime, asig. Unui proces continuu de productie); Achizitii necesare= vol. Prod.+ sold final necesar de mat.- sold initial materiale; valoarea achizitiei= achiz. Necesare *pret unitar al materialelor;Etapa4. bug. CDM (determinarea cantitatii, nomenclatorul, val. Materiei prime si materiale necesare ptr indepl. Programului de prod. Al perioadei bugetare); CDM=vol. Prod.* consumul mat. Pe unitate de produs*pret unitar al mat.Etapa5. bug. CDS (determina timpul de lucru necesar ptr indepl. Vol.planificat de prod., ratele CDS se calc. Tinind cont de nr., programul de lucru al salariatilor care fabrica un tip de produs si salariile tarifare ale acestora); CDS= vol.prod.* CDS pe unitate de produsEtapa6. bug. CIP (integrarea tuturor bug. CIP, calc. Coef. De repartizare a acestor consumuri pe tipuri de produse)Etapa7. bug. CP fabricat= CDM+CDS+CIP+ modif. Ale prod. In curs de executieEtapa8. bug. Costului vinzarilor= sold prod. Fab. La incep. Per.+ cost prod. Fab. In per. Bugetara- sold prod. Fab. La sf. Per. BugetareEtapa9. bug. Altor venituri operationale (nu se refera la vinz. Prod si la activitatea de investitii a intrep.,e necesar la intocmirea bug. De profituri si pierderi din activit. Operat.Etapa10. ch.comerciale (desfacere, marketing)Etapa11. bug. Ch. Generale si administrative( ch. Operationale curente)Etapa12. bug. Altor ch. OperationaleEtapa13. bug. Profituri si pierderi (bug. De pregatire a bug. Operational se finalizeaza cu intocmirea bug. De prof. Si pierderi)Etapa14. bug. Inv. Capitale (ce active pe TL treb de procurat ptr luarea deciziei pv. Determinarea rentab. Investitiilor)Etapa15. bug. Mij. Banesti (plan de incasari si plati ale mij. Banesti)Etapa16. prognoza bilantului: sold la sf. Per. Bugetare= sold initial+ sume calc. (profituri sau pierderi)+ incasari-plati-iesiri( din alte bugete)

64. Controlul executării bugetelor 1. sa fie intelese corect si exact previziunile si obiectivele de catrea toti lucratorii responsabili ai intrep.;2. sa existe sustinerea unui sistem de stimulare din partea conducerii de virf.

Situatiile la rapoartele intocmite in urma controlului informeaza firma unde anume in cadrul acesteia lucrurile nu merg conform planului. Se decid anumite masuri corective. Ptr ca abaterile sa fie cit mai semnificative e important ca valorile planificate si cele realizate sa fie exprimate in aceleasi unitati de masura si sa fie raportate la acelasi volum de activitate.

65. Contabilitatea de gestiune a consumurilor Productia de baza se tine la contul 811. in dt811 se reflecta productia in curs de executie la incep. Per. De gestiune: dt811 ct215; consumul de materiale, piese de skimb, aambalaje, utiliz. In scopuri tehnologice: dt811 ct211In ct 811 se reflecta soldul final al prod in curs de executie: dt 215 ct 811; costul efectiv al prod fab., serv. Prestate: dt 216 ct 811; deseuri: recuperabile- dt211 ct 811; irecuperabile- dt 714 ct811( fum, cenusa)CDM se refl. In baza urm. Documente:Fisa limita de consum (este utiliz. Ptr eliberarea sistematica a mat. Prime si materialelor necesare ptr procesul de productie strict in limita stabilita; acest document se deskide la incep. Lunii in 2 exemplare: I- se transmite sectiei consumatoare, II- la depozit. La sf. Lunii fisa limita de consum intocm. De sectia consumatoare este semnata de seful depozitului, iar fisa indepl. De gestionarul depozitului este semnata de seful sectiei consumatoare)Bonul de comanda ( se elib. Ptr inlocuirea de materiale sau ptr elib. Suplimentara a acestora. Bonul se intocm in 2 ex., unul ptr sectia consumatoare, iar altul ptr depozit)Dispoz. De livrare a mat. ( este utiliz. Ptr evidenta misc. Mat. In interiorul intrep. Sau elib. Mat. Catrea subdiviziunile intrep. Care sunt amplasate in alte teritorii. Se intocm. In 2 ex., primul se ofera beneficiarului, al doilea la depozit)Metode de utilizare: met. Normativa( se utiliz. In industria costructoare de masini, fab. Mobilei, incaltam.); esenta metodei: inainte de a incepe procesul de prod. Se stab. Normele de consum ale mat.pe fiecare tip de produs fab. Din acelasi material; se det. Consumurile normative totale prin inmultirea vol. Efectiv de prod. Fab. Cu normele de consum a acestora; se calc. Un coef. De repartizare prin raportul dintre consum. Efectiv total si consum. Normativ total; se stab. Consumul efectiv de mat. Pe fiecare tip de produs prin inmultirea dintre coef. De repartizare si consumurile normative de materiale. (dt 216.2 ct 811)Met. Coef. De echivalenta ( se utilizeaza la intrep. Care fabrica productie sorto-dimensionala: ceramica, sticla, portelan, ind. Alimentare); esenta metodei : se alege un criteriu cu ajutorul caruia se va calcula coef. De echivalenta; se alege cel mai reprezentativ produs, sortiment sau dimensiune care va avea rolul de produs-etalon. Se calc. Coef. De echivalenta prin rap. Dintre marimea criteriului corespunzator fiecarui produs la marimea fiecarui criteriu corespunzator prod-etalon; se exprimaintreaga productie fab. In unitati echivalente prin inmultirea vol. Efectiv de productie cu coef. De echivalenta; se determina consumul efectiv de materiale ptr o unitate echivalenta prin raportarea cant. Totale de materiale efectiv consumate la totalul vol. De prod. In unitati echivalente; se stab. Consumul efectiv de mat. Pe fiecare tip de produs fab. Din aceeasi materie prin inmultirea consum. Efectiv de mat. Pe unitate echivalenta cu vol. De prod. In unitati echivalente.La baza organiza. Salariului stau 2 fact:- sistemul tarifar; -foermel de retribuire (regie, acord)Sistemul in regie consta in cal. Salariului in functie de timpul lucrat fara sa se ia in considerare cantitatea de munca pe care muncitorul trebuie sa o depuna. Include sistemul simplu: tariful pe ora*timp efectiv; sistemul premial: sist. Simplu+ premiu( vol.ef.*tarif produs)Sistemul in acord ( direct: Vef.produs*timpul ef.; indirect; progresiv; premial; colectiv; individual)Sist. Direct ( calc. Salariilor dupa un tarf fix, marimea salariului fiind proportionala cu cantitatea de produse)Sist. Indirect ( determinarea salariului in % fata de salariul munc. De baza sau se stab. Un salariu fix lunar care poate fi majorat sau diminuat in functie de gradul de finisare a normei de productie)Sist. Progresiv (ptr prod. Fab. In limitele normei stab. Sa se utilizeze tariful de plata obisnuit, iar ptr prod. Fab.- peste limita normei de prod. Sa se utilizeze un tarif majorat in anumite proportii stabilite progresiv)Sist. Premial( prevede in afara de salariul de baza si calc. Unui premiu ptr indepl. Normei de prod)Acord Colectiv (se utiliz. Cind. La fab. Unor produse sau lucrari executate, participa un colectiv de muncitori, de regula brigada; se calc. Salariul ptr munca prestata de catre intreg colectivul, iar ulterior salariul platit colectivului se repartizeaza pe fiecare muncitor in parte)Acord individual ( se utiliz. La fab. Unor produse sau la executarea unor lucrari se poate stabili cu exactitatae nr. De operatii executate sau cantitatea de prod. Fab. De catre fiecare muncitor in parte)Documente la calc. Salariului: -tabelul de pontaj ( se utiliz. Ptr evidenta timpul de munca prestat de catrea fiecare muncitor in cadrul unei subdiviziuni de prod)

- bonul de lucru in acord individual sau colectiv ( se deskide inainte de a incepe lucrarile de executat si se completeaza cu date pv. Lucrarile de executat, den. Si cant. Prod. Fab., normele, tariful de plata, numele si prenumele munc., iar dupa executarea lucrarilor se completeaza cu cant.de prod. Fab., timpul prestat si suma salariilor calculate)

- raport de fabricatie ( sint trecuti toti angajatii din cadrul unei sectii si se indica cant. De bunuri fab., timpul efectiv si normal, tariful de plata si salar. Calculat)

- foaie de parcurs ( se deskide ptr o partida de produse pe care le insoteste pe parcursul fab. Lor- calc. Salariilor munc. De baza: dt 811 ct531;- calc. CAS, CAM: dt811 ct 533.1; 533.3;- calc. Rezervelor ptr plata concediilor: dt811 ct 538.

Ptr evidenta CIP este destinat contul 813. dt 813- consumurile acumulate pe toata perioada de gestiune; ct 813- repatizarea consumurilor ptr a fi inclusa in CP.

- calc. Amortizarii AN cu destinatie productiva: dt813 ct113;- calc. Uzurii MF cu caracter productiv: dt813 ct 124;- consumul mat. Ptr intretinerea, reparatia, exploatarea MF de productie: dt 813 ct 211;- consumul OMVSD: dt 813 ct 213;- calc. Uzurii OMVSD cu val mai mare de 1500 de lei: dt813 ct214;- consumuri efectuate de lucratorii productivi in deplasari cu interes de servicii in cazul neacordarii

avansului: dt 813 ct 532; avans acordat: dt 813 ct 227;- consum de energie, gaze, apa ptr nevoile sectiei de prod., aprovizionate de la furnizori sau de la intrep.

Fiice sau din prod proprie: dt 813 ct 521; 522; 812;- calc. Salariului, CAS, CAM ale munc. Si personalului administrativ din cadrul subdiviziunilor de

productie: dt 813 ct 531; 533.Modul de includere al CIP:- variabile; -constante;CIP const. Se vor repartiza in conform. Cu capacitatea de productie. Daca gradul de utilizare a acapacit. De prod. >=100% atunci CIP const. Se include integral in CP. Daca gradul de utilizare < 100% CIP const. Se include partial in CP, iar restul se trec la ch. Perioadei 714.La sf. Perioadei se repartizeaza CIP colectate. Ca baza de repartizare pot fi salariile de baza, total CDM+CDS, val. Mat. Prime consumate, nr. De om/ore prestate.Coef. De repartiz= total CIP/ total baza de repartizareConform SNC3, CIP =variabile si const.Val. CIP variabile se include integral in CP, indiferent de nivelul utilizarii efective a capacit. De productie;CIP const. Se include in CP in baza capcit. NormativeCapacit. Normativa= nivelul mediu al prod. Obtinute pe parcursul a citorva perioade de gestiune in cazul unor conditii normale de lucruDaca capacit. Efectiva>=capac.normativa atunci CIP const se include integral in CP;Daca capac. Efectiva< capac. Norm. Atunci CIP const se include in raport cu gradul de utiliz.Gr. De utiliz.= capcit. Ef./capacit. Norm.*100%Pentru evidenta activitatii aux. E destnnat contul 812. in dt 812- se reflecta soldul prod. In curs de ex. La incep. Per.:dt 812 ct215; consumurile efectuate pe parcursul lunii ptr fab. Prod.sau prestarea serv., in dt812- soldul final al prod in curs de ex. La sf. Per. De gestiune: dt215 ct812; costul efectiv al prod. Fab, serv. Prestate, rebuturilor ( dt211 ct 812) si deseuri (dt714 ct812).Contabiulizarea consumurilor 812:

- consum de mat. Auxiliare: dt 812 ct 211;- refl. Prod. In curs de ex. La incep. Per. De gestiune: dt812 ct 215;- consum de energie electrica, apa, gaze in scopuri tehnologice de la furnizori: dt 812 ct521;- conzum de energie electrica, apa, gaze de al intrep-fiice: dt 812 ct 522;- calc. Salariului, CAS, Cam: dt 812 ct531, 533.1,533.3;- repartiz. CIP in cosul activit. Aux: dt 812 ct813- costul efectiv= total consum de prod.+ cal. Serv. Reciproc prim.-val. Serv. Reciproc livrate/ cant. Totala

fab.- cant reciproc livrata.Contab. Costului efectiv al activit. Auxiliare:

- refl costului ef. Al serv. Prestate de catre sectiile aux. Ptr sectiile de baza: dt 811 ct 812( in scopuri tehnologice); dt 813 ct 812 ( in scopuri generale); ptr sectiile aux. Intre care nu exista serv. Reciproce: dt 812( sect. Benef.) ct 812 (sect. Furniz.); dt 813( sectia aux.) ct 812 (sectia furniz); ptr sectorul administrativ: dt 713 ct 812; ptr sectorul comercial: dt 712 ct 812; pers. Terte: dt 711 ct 812;

- refl. Costului efectiv: mat. Fab.:dt 211 ct 812; OMVSD: dt 213 ct 812; prod. Fab.: dt 216 ct 812;- refl. Valorii deseurilor recuperabile depistate in sectiiile aux.: dt 211ct 812;- refl. Costului efectiv al rebuturilor definitive obt. In sectia aux.: dt 714 ct 812;- refl. Prod. In curs de ex. La sf. Per. De gestiune: dt 215 ct 812- cind costul ef >cost norm. Abaterea: dt 216ct 812- cind cost ef <cost norm abaterea : dt 216 ct 812 ( suma).

Calculatia costului prod. Fabricate in per. De gestiune ia forma a 11 indicatori:soldul mat. Prime si mat. De baza la incep. Per. De gestiune; aproiz. Cu mat. Prime si materiale; total mat. Prima si materiale destinate consumului(1+2); soldul mat. Prime si mat. La sf. Per. De gestiune; CDM ( 3-4); CDS; CIP; total CP ( 5+6+7); sold prod in curs de ex. ;a incep. Per. De gestiune; sold prod in curs de ex. La sf. Per. De gestiune; cosyul prod. Fab ( 8+9-10). Uterior costul prod. Fab este preluat ptr a intocmi raportul pv rez. Fin.:

1. VV;2. CV;3. PB(1-2);4. AVO;5. Ch. Comerciale;6. ch. Generale si adm.;7. alte ch operationale;8. RAO (3+4-5-6-7);9. RAI (621-721);10. RAF( 622-722);11. RAEF (8+-9+-10);12. RE ( 623-723);13. PPGI ( 11+-12);14. impoz pe venit;15. PN (13-14).

66. Metode clasice de calculaţie a costurilorCalculatia- ansamblu de operatii matematice utilizate ptr a determina costurile. Ptr a determina calculatia e necesar de respectat urm. Reguli:

- documentarea si inreg. Consumurilor in conturi de consum directe si indirecte;- repatizarea consumurilor activit. Aux. Asupra cons. Activit. De baza;- evaluarea deseurilor si scaderea lor din valoarea cons de materiale;- repartizarea CIP pe obiecte de evidenta;- calc. Costurilor rebuturilor si scaderea lor din totalul cons. De mat.;- determ. Prod. In curs de ex. La sf. Per de gestiune si scaderea acesteia din total cons. Colectate;- calculatia cost. Efectiv de prod. Pe obiecte si unitati de calculatie.

Criterii de clasif. A metodelor de calculatie:-dupa evolutia in timp: *met. Clasice (met. Pe comenzi, pe faze) * met. Moderne ( met. Direct- cost; variabil-cost)- dupa sfera de cuprindere: * met. Costurilor totale( met. Pe comenzi, faze, normative) * met. Costurilor partiale ( standard-cost, direct- cost).Metoda pe comenzi ( se aplica la intrep. Cu prod. Individuala si la cele cu prod. In serie mica. Caracteristic acestora este ca prod. Finite sint obtinute intrun singur exemplar sau intrun numar mic de exemplare. In calitate de obiect de evidenta se considera comanda, iar ca obiect de calculatie este tipul de produs care se fabrica conform comenzii. Concomitent cu lansarea comenzii in contab se intocmeste fisa de evidenta analitica a cons. In bza docum. Primare in fisa se inreg in mod direct suma aferenta cons. Directe. CIP se colecteaza la nivel de sectie, apoi la sf. Per. De gestiune se repartizeaza pe comenzi la executare in sectia data.o astfel de fisa se intocmeste atunci cind comanda se executa ptr un singur produs, cind ptr mai multe produse-se calc un nou indicator: costul prd. Fabricate. Costul efectiv si cel planificat : dt 216 ct 811. abaterea =cost efectiv-cost

planificat. Avantajul metodei: permite calc. Costului de prod. Cu un grad inalt de exactitate; dezavantajul: nu permite calc. Costului efectiv de prod. La finele anului, dar numai dupa finisarea comenzii, in cazul existentei unui nr, mare de comenzi deseori se fac erori in evidenta consumurilor, ceea ce impune o mare atentie la codificarea info primare si reflectarea acestora in contab.Metoda prin faze ( se aplica la intreruperea cu prod. In masa sau in serii mari, caracteriz. Printrun sistem de producere, care parcurge mai multe faze. In calitate de obiect de evidenta este faza, iar ca obiect de calculatie- tipul de produs fabricat. Metoda prin faze cunoaste 2 variante de utilizare: cu semifabricate; fara semifabricate;

Metoda prin faze cu semifabricate se aplica la intreruperea cu prod. In masa dupa fiecare faza de fabricatie rezulta semifab care sint depozitate. Avantajele metodei: permite calc. Unui cost de prod. Cu un grad inalt de exactitate, permite controlul din partea contab. Asupra miscarii semifab. In procesul de prod.; dezavantaj: necesita un volum mare de lucru.

Metoda prin faze fara semifab. ( nu se calc. Costul efectiv dupa fiecare faza de fabricatie, numai ptr produsul finit care rezulta din ultima faza de fabricatie. Aceasta se bazeaza pe aceea ca din toate fazele anterioare nu se obtin semifab. Ci produse in curs de executie care se trec dintro faza in alta fara a fi depozitate; avantajele metodei: metoda este simpla, dar necesita un volum mare de lucru; dezavantaj: nu se permite controlul din partea contab asupra miscorarii semifab in procesul de prod.).

67. Contabilitatea circulaţiei mărfurilor

Aprovizionarea cu marfuri se efectueaza in baza contarctelor incheiate anterior prin urm forme:-pe raspunderea furnizorului ( furnizorul poarta raspundere ptr integritatea marfurilor pe toata per. Transportarii acestora pina la destinatie);- prin delegatul propriu al unit. Comerciale( unui lucrator de la intrep i se elib delegatie in scopul aproviz cu marfuri de la furnizor);- prin depozite de repartizare ( aprovizionarea cu marfuri de la depozite se efectueaza in baza notei de comanda)Documente la aproviz cu marfuri:

- docum de transport si marfa ( fact fiscala, de expeditie, certificat de calitate)- docum de decontare( ordin de plata, cec, bon de plata)

Cai de aproviz cu marfuri a unit de comert cu ridicata:- de la furnizori ( se ef in baza contractelor inkeiate anterior, marfurile primite sint verificate daca sint

lipsuri sau plusuri);- prin delegat; - de la pers terte, autohtoni, straini.

Ptr evidenta marfurilor- 217. in dt 217- intrarile , plusurile; ct 217- iesirile, lipsurile.Lipsa : dt 714 ct 217; dt 227 ct 612-impunerea lipsei pers vinovate; dt 531 ct 227- din salariu.Unitatile comerciale cu amnuntul utiliz ptr inregistrarea marfurilor 2 variante de evaluare:

- la cost de achizitie ( VI a marf. Nu se va deosebi de la unitatile cu ridicata);- la pret de vinzare( apare necesitatea de a reflecta suplimentar adaosul comercial 821. cind evidenta se

va tine la pret de vinzare inclusiv TVA se va inscrie TVA inclus in pretul de vinzare –contul 825): pret TVA=pret de achiz+adaos comercial+ TVA (de la pret de achiz si adaos coemrcial).

Contul 821 se caracteriz in felul urmator:- este un cont ce nu contine sold la sf lunii;- la incep fiecarei luni el se va deskide astfel: dt 217 ct 821;- la sf lunii: dt 821 ct 217;- pe parcursul lunii procurarile de marfuri ,adaosul com: dt 217 ct 821;- iesirile sau vinzarile: dt 821 ct 217.

Contul 825 ( TVA inclus in pretul de vinzare),operatiunile de intrare si iesire a marfurilor sint similare cu contul 821.Este caracteristic: aproviz de la piata( prevede intocmirea actului de akizitie, este necesar de a retine 5 % impoz pe venit de la pers fiz, ptr asta se utiliz contul 539: achiz de la piata: dt 217 ct 539; imp pe venit: dt 539 ct 534; achitarea cu pers fiz: dt 539 ct 241); aproviz cu marfuri prin intermediul titularului de avans: acordarea avansului: dt 227 ct 241; procurarea marf: dt 217 ct 227, 539; dt 539 ct 227, 532; dt 532 ct 241; TVA: dt 534 ct 539.Vinzarea marf se ef prin diferite forme in functie de tipul unitatii comerciale. Ptr unit com cu ridicata:

- prin transit( se poate efectua in 2 variante: *cu participarea unit com cu ridicata; * fara particip unit com cu ridicata); -prin depozite de repartizare

Ptr unit com cu amanuntul:- cu plata imediat in numerar; - vinzarea cu mica ridicata;- vinzarea cu plata in rate; - vinzarea in consignatie.

Contab marfurilor din unit cu ridicata depinde de momentul achitarii marfurilor vindute, care poate fi : a.cu achitare prealabila sau in avans; b. cu achitare ulterioara;a.* primirea avansului: dt 242 ct 523; * reflectarea TVA: dt 225 ct 534; * vinzarea marfurilor: dt 221 ct 611; dt 221 ct 534; * costul marfurilor vindute: dt 711 ct 217; * compensarea reciproca dintre avans si creanta: dt 523 ct 221; * trecerea in cont a TVA: dt 534 ct 225; * achitarea sumei ramase: dt 242 ct 221; * achitarea sumei ramase la bugetul statului: dt 534 ct 242.b. la achitarea ulterioara se folosesc numai operatiunile din activitatea prealabila 3, 4, 7, 8.La vinzarea marfurilor cu plata imediata in numerar se intocmeste dispozitia de casa de incasare si la sf fiecarei zile se completeaza registrul de casa in baza datelor din docum primare de intaresi iesire a mij baneti. Unitatile comerciale sint obligate sa utiliz ptr achitarea cu cumparatorii aparatele cu memorie fiscala, si eliberarea bonului de casa.

- costul vinzarilor: dt 711 ct 217; - vinzarea : dt 241 ct 611, 534;- refl adaosului comerc la vinzare: dt 821 ct 217;- refl TVA inclus in pretul de vinzare: dt 825 ct 217;- transfer de mij banesti in expeditie: dt 245 ct 241;- depunerea in cont: dt 242 ct 245.

Vinzarea marfurilor cu plata in rateVinzarea marf cu plata in rate se ef in baza contractului cu cumparatorii care treb sa prez buletinul de identitate si o adeverinta pv marimea salariului pe o per anumita de timp. La vinzarea cu plata in rate cumparatorul treb sa achite prima rata numita acon, care treb sa fie mai mare de 20% din valoarea marfurilor. Vinzarea marf cu plata in rate se poate face atit ptr lucratorii intrep, cit si ptr pers straine; cind marfa e vind pers straine pina la un an apare contul de creante 221, iar cind marfa e vinduta pe o perioada mai mare de un an -134. La incep fiecarui an creanta pe TL se trece la creanta pe TS ( de la 134 la 221). Cind marfurile is vindute lucratorilor intrep e folosit contul 227.Returnarea marfurilor vindute si reducerea preturilor la marfurile vindute: cauze:

- necorespunderea calitatii; - necorespunderea sortimentului;- din cauza ca nu sa vindut in perioada stabilita.

Returnarea marfrurilor vindute se poate face in aceeasi perioada cind a fost cumparata si astfel se permite corectarea veniturlui din vinzari si TVA. In cazul in care returnarea marfurilor se face in alta per de gestiune aceste corectari nu sint permise dar se folosesc alte corectari (822).Organizarea contab in comertul de consignatie este reglementata prin hotarirea de guvern din 31 dec 1997, care prevede modul de desfacere a marfurilor prin comertul de consignatie. Persoana juridica care preda marfurile spre vinzare in consignatie poarta den de comitent. Iar pers juridica care efectueaza vinzarea marf- comisionar. Intre aceste doua parti se incheie un contract de comision in care se indica pers care preda marfurile, denumirea marf predate in consignatie, pretul marf, termenul de vinzare, termenele de efectuare a reevaluarii, marimea comisionului perceput de comisionar. Daca marf nus vindute la timp conform contractului pot fi reevaluate urm reguli:

- daca marf nu sint vindute timp de 20 zile, pretul se va micsora cu 20 %;- daca nu se vind in urm 20 de zile dupa prima reevaluare pretul va scadea cu 30%;- daca marf nu sint vindute timp de 20 zile dupa a doua reevaluare, preturile vor scadea cu 50%;- daca marfurile nu sint vindute timp de 20 de zile dupa a 3-a reevaluare pretul va scadea pina la marimea

la care se poate vinde.Ptr marf primite in consignatie este prevazut contul 923. in dt 923- intrarea marf in consignatie; in ct 923- iesirea sau vinzarea lor.Pretul vinz (pers fiz)= pret marf+comision+TVA( comision)-5 % nu se ia;Pretul vinz (pers juridica)= pret marf+ comision+TVA ( pret marfa+comision).

68. Contabilitatea exporturilor de mărfuri

- acordarea avansului in vederea achitarii drepturilor de imp/ exp.: dt 224 ct 242;- exp de marfa unui nerezident, costul de bilant a stocului de marfa vinduta: dt 711 ct 217; venitul: dt 221.2 ct 611;- * serv de asigurare: dt 712 ct 539; * serv cale ferata: dt 712 ct 539; * refl TVA: dt 534 ct 539; * serv brocheraj: dt 712 ct 539; * TVA: dt 534 ct 539;- incasarea la contul curent a sumei ptr marf vindute de la cumparator: * datoria restanta pv proc marf.- dt 243 ct 221.8; * diferenta de curs valutar- dt 722.2 ct 221.2 sau dt 221.2 ct 622.2; * refl avansului primit de la nerezident: dt 243 ct 523.21.particularitati privind organizarea comertului exterior.Cometul exterior este o activitate de vinzare-cumparare a mf.,de schimb a mf., de prestare de servici efectuate atit in interiorul tarii cit si peste hotarile ei.Cometrtul exterior are diferite efecte ec. si neecconomice Asupra fiecarui participant la opertiie de comert exterior. Aceste efecte pot fi de tip valoric si de concretizare sub forma de difernete dintre incasari si platii a op de comert exterior.Cometrul ex consta din 2 componente:*sisteme neeconmice internationale care la rindullor pot fii:-import de marfuri si servici -export de marfuri si servici*cooperarea ec internationala care poate efectua prin urmatoarele activitati-activitate investitorilor straini -operati fin,bancare de creditare-cooperarea de productie si de alt genSchimburi ec interantionale se pot efectua prin 2 metode:

I. Metoda directa –organizarea si realizarea op de comert exterior de catre unitatile producatoare.II. Metoda indirecta –derularea op de export-imort prin intermediul unitatilor de comert exterior

Costul de intrare a mf importate=pretul intern a importului+taxe si comision+ch.de trasp de la frontiera la depozit

Pretul interne de export=pretul producatorului+ch de export+ambalaje+ch.de trasport pina la frontiera

2.contabilitate exportului de marfuriExportul de mf-reprezinta toatalitate op care produc bunuri fabricate pe teritoriu tari si sunt vindute in alta tari.Drept unitate de evidenta utilizata p/u export este partida de mf care reprezinta o anumita cantitate de mf omogene expediate pe un singur contract intro singura directie facutrata de furnizor printro singura factura.De regula contractul prevede ca se factureaza fiecare partida de mf expediate de furnizor.Respectarea acestei cerinte contribuie la pastrarea partidei de mf ca unitate de evidenta pe tot parcursul circulatiei mf de la furnizorii la cumparator incluzind timpul, trasportul si pastrare mf la depozitele intermediare ceea ce va permite de a efectua controlul operativ al fiecarei partide de mf in timplu circulatie spre cumparator.

Exemplu:#”x” a incheta un contract de livrare a mf cu un nerezident in suma de 10000 $, cursul BNM la data efectuari tranzactiei de export este de 11,05 lei; suma platilor vamale =1000 lei.Costul de productie a mf vindute =32000 lei,ch.prividn trasportare mf= 1200 leiRezolvare:1.reflectam val mf livrate DT 221 CT 611 =10000*11,05=110500lei2.costul efectiv DT 711 CT 217 =320003.ch.vamale DT 712 CT539 =1000 lei4.ch de trasport DT 712 CT539/812=12005.achitare taxei vamale DT539 Ct 242 1000 lei6.achitarea ch.de trasport DT 539 Ct 242 12007.incasarea numerarului de la cumparator DT 243 CT 221 110500 lei

69. Contabilitatea importurilor de mărfuri- achitarea in avans a drepturilor de imp/exp: dt 224 ct 242;- refl importului de marfuri de la furniz: dt 217 ct 521.2;

- refl oblig fiscale pv impoz si taxele calc in vama:* calc taxei pv proced vamale: dt 217 ct 539;* calc TVA in vama: dt 534.2 ct 539;- decontarea datoriei pv taxele si impozitele calc in vama din contul avansului acordat: dt 539 ct 224;- refl ch pv asig in drum a stocului: dt 217 ct 539;- refl serv prestate de calea ferata, TVA: dt 217 ct 539; dt 534 ct 539;- refl ch serv. De brokeraj: dt 217 ct 539; dt 534 ct 539;- achitarea datoriei fata de furnizorul rezident: dt 521.2 ct 243;- diferente de curs valutar: dt 722.3 ct 521.Importul de mf reprezinta Operatiune comerciala de cumparare din strainatate a unor mf contra unei cantitati de moneda convenita, implicand trecerea de catre acestea a frontierei vamale a importatorului.Importul poate fi:- direct sau indirect- de bunuri materiale si/sau de servicii- propriu-zis sau de completare- temporar sau eprmanent- cu plata imediata sau cu plata amanata, etc.IMP de mf poate avea loc in 2 variante:prin expediere directa,prin intermediarExpedierea directa –importastorul ridica mf de la depozitul furnizorului extern si importatorul suporta ch de trasport si cele vamale astfel cumparatorul va reflecta op. De:*intrare a mf de la furnizorul de peste hotare RM*toate ch de trasport inclusiv taxele vamale *TVA luat in cont la plata TVA*Decontarile cu furnizorul externe in dependenta de tipul de achitare care este indicat in contract inchetat Prin intermediar-functia deintermediar o pot indeplini diferite firme a caror activ consta in acordarea serviciilor de intermediar in op de import-export.Relatiele dintre firma intermediara,furnizor si cumparator se reglementeaza printrin contract inchetat intre aceste parti.Intermediarul isi asuma responsabilitate de a inchea in urma importului contracte cu furnizorii externi privind cumpararea valorilor materiale(mf) printru anumit comision.

In contract partile prevad cerntele fata de calitatea mf,data livrarii,cerintele fata de ambalaj,marcare mf,marimea comisionului cei revine intermediarului. Exemplu:#”y” a importat mf in suma de 200000 lei,ch de trasport pina la vama efectuat de catre un ag.ec=10000 lei,taxele vamale sunt achitate in marime de 10 % din valoarea in vama a mf,taxa p/u procedurile vamale 0,25 % din val in vama a mf.,suma serviciilor fata de organul vamal a fost achitat pina la momentul devamarii prin transfer.Rezolvare: Val.in vama=200000+10000=210000Taxele vamale=210000*10%=21000 Proceduri vamale=210000*0.25%=525TVA= (210000+21000+525)*20%=463051.achitarea taxe si procedurilor vamale din import DT 229 CT 242 21000+525=2 15252.valoarea mf importate DT 217 CT 521 2000003.ch de transport DT 217 CT 539 =100004.Inchiderea Taxe vamale in costul mf. DT 217 CT 229 215255.reflectarea TVA DT 534 CT 242 463056.achitare cu furnizorii DT 521 CT 243 2000007. achitare cu trasportatorul Dt 539 Ct 242 10000

70. Contabilitatea consumurilor şi cheltuielilor în construcţie

Lucrarile aferente constructiilor unor obiecte pot fi:

- poduri, drumuri, cladiri;- reconstructie, extinderea intrep;- reparatia unor obiecte;- demolarea unor cladiri;- prestarea unor servicii pv arhitectura;- sapatul fintinilor arteziene.

Este constructie in antrepriza si in regie proprie. Contractele de constructie sint contracte incheiate intre antreprenor si beneficiar ptr construcita unui obiect sau grupede obiecte legate reciproc. Antreprenorul reflecta in contab sa toate operatiile de consum: de materiale, OMVSD, salarizarea, CAS, CAM, utiliz MF in constructie. Beneficiarul reflecta in contab sa operatiile de primire a lucrarilor de la antreprenor si contabiliz decontarile dintre antreprenor si beneficiar.Clasificarea contractelor de constructie:

- in raport cu modul de determinare a valorii: contracte cu valoare fixa( in care ambele parti au negociat o valoare fixa ptr constructia unui sau mai

multo obiecte) contr. Cu val. In regie (val. Deschisa)( conform caruia beneficiarul plateste antreprenorului consumurile

efectiv efectuate si inka o recompensa procentuala, ceea ce reprez profitul antreprenorului; Val de deviz= costul obiect+suma recompensa)

contr. Mixte.- in raport cu obiectul de evidenta a consumurilor si veniturilor: contr pe obiecte (contr incheiate la constructia unui sau citorva obiecte care sint examinate separat, daca

sint respectate urm conditii: val contr e stab pe fiecare obiect si consumurile, veniturile, rez fin se recunosc separat pe fiecare obiect);

contr combinate (prevad constructia unor obiecte legate dupa tehnologia executarilor lucrarilor de constructie si dupa proiectarea acestora. Se intocmeste documentatia unica de proiectare si de deviz).

Consumurile de antrepriza includ: - consumuri directe; - CIP; - Consumuri generale;- Alte consumuri recuperate de beneficiar.

Consumurile directe includ:- CDM; - CDS; - CAS; - CAM;- Alte consumuri directe.

Costul efectiv al mat de constructie se determina dupa formula: „FRANCO-depozitul de pe santierul de constructie” si el prevede locul pina unde se includ ch de transport, calc slariului ptr incarcare descarcare.;-transmiterea mat de la depozit pe santier: dt 211.8 (prest de serv) ct 211.8 (gestinar)-consum efectiv al mat de constructie: dt 811 ct 211.8

Documentul principal la plata salariilor este fisa de lucru in acord, cuprins in 2 parti: sarcina colectivului ( unde se indica toate lucrarile spre executare, volumul lucrarilor, unitatea de masura); volumul efectiv executat de lucrator, suma salariului cistigat. Alte documente: tabelul de pontaj, borderoul de repartizare a salariiloe in raport cu nr de ore lucrate al muncitorilor. In componenta altor consumuri directe se includ plata ptr arenda unor masini, mecanisme de constructie, uzura si consum la intretinerea MF cu destinatie de constructie.

Dt 811 Ct 531, 533; Dt 811 Ct 124, 123.CIP sint numite consumurile legate de intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor de constructie ce deservesc citeva obiecte si nu pot fi incluse direct in valoarea contractului. Aceste consumuri se grupeaza in 2 grupe:

- unice (sint conditionate de incarcarea, transportarea, descarcareamasinilor, montarea, demontarea si transportarea la locul de destinatie; mai mare de 1 an-141; mai mic de 1 an-251); la cota ch aferente perioadei curent: dt 251 ct 141; lunar :dt 811 ct 251.

- Curente ( consumurile la intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor. Acestea sint contabilizate pe urm articole: salariile, CAS, CAM, asigurarea lucratorilor ce conduc masinile; consumuri de combustibil; consumuri de reparatie. Toate aceste consumuri sint contabiliz in contul 813: dt 813 ct 211, 213, 214, 531, 533, 521, 539, 812)

Documente primare: act de casare a OMVSD, calculul uzurii, factura fiscala, borderou de repartizarea a materialelor, raportul de repartiz a serv prestate de catre activit aux.La sf consumurile acumulate in 813 sint repartizate in raport cu nr de masini-ore sau in raport cu volumul lucrarilor executate: dt 811 ct 813Consumurile generale (cons generate de conducerea si deservirea procesului de constructie in general pe intrep si care pot fi incluse in mod direct in costul unui obiect contractual; cuprind 3 grupe: cons generale si admin- coons pv salariile personalului administrativ, cons la intretinerea MF cu destinatie generala, serv postale, telefonice; cons pv deservirea muncitorilor- pv preg cadrelor, reciclarea acestora, crearea conditiilor sanitaro-igienice si de trai, protectia muncii, incalzirea muncitorilor iarna; alte cons generale- cons aferente cercetarilor stiintifice, intretinerea pazei antiincendiare; toate aceste consumuri -814 „consumuri generale contractuale”- dt 814 ct 531, 533, 812, 521, 227, 113, 124)

Consumurile acumulate se repartizeaza astfel:- se determina acea parte a cons care se prevede a fi recuperata de beneficiar, aceasta suma se scade din

totalul contului 814;- diferenta se repartiz intre obiectele de constructie in raport cu baza de repartizare: dt 811-la suma cons

generale aferente lucrarilor de constructie montaj; dt 713- la suma cons gen recunoscute drept ch perioadei ct 814- la suma totala.

La cons recuperabile de catrea beneficiar se refera o parte din cons generale: cons la transportarea lucrarilor la locul de lucru tur-retur, in directiile care nu sint deservite de transportul de pasageri public; cons aferente lucrarilor cu caracter mobil si de deplasare; cons aferente unor actiuni specifice privind asigurarea conditiilor normale de lucru. Cind deplasarea este peste hotare ambele parti incheie contract si se prevad conditiile de lucru, cazare: dt 814 ct 531, 533. atunci cind beneficiarul recupereaza aceste cons ele trec la ch: dt 714 ct 814.Ptr a construi un obiect apare necesitatea de a ridica unele obiecte temporare:

- magazii de pastrae a materialelor de constructie;- soproane, ghereta paznicului de santier, gardul in jurul santierului, odai ptr dus, s.a.

Toate ch legate de innaltarea acestora se tin la 812 sau 815 „ch la crearea edificiilor temporare”: dt t812/815 ct 211, 532, 533, 812, 521, 539Cind lucrarile de constructie au fost executate obiectele date se pun in functiune, se intocmeste proces verbal de punere in functiune: dt 213.3 „Constructie provizorie” ct 812/815.Contabilitatea se tine pe comenzi. Cind se scrie o comanda se mentioneaza denumirea obiectului, ptr cine se executa, valoarea de deviz a acestui deviz. In baza acestora se intocmeste calculatia planificata in care se indica: vol de lucru spre executare, cons de materiale, cons ptr salarii, CAS, CAM, CIP. In baza acestor calcule se deskide un cont analitic in 811 si se determina valoarea de deviz= toate cons efectuate+ %care pt antreprenor reprez profitul. Evidenta se tine cu total acumulat de la inceputul lucrarilor. Costul efectiv poate fi calculat si la o anumita etapa: dt 711 ct 811 (costul); dt 221 ct 534 (venitul).

Determinarea prod in curs de executie este un indicator care este necesar ptr a calcula costul efectiv precum si valoarea de deviz a lucrarilor predate beneficiarului in mod respectiv ptr a calcula veniturile si rezultatul finanicar din per de gestiune. Prod in curs de ex reprez lucrarile de contructie- montaj care la o data anumita nu sint finisate si nu pot fi predate beneficiarului. Acest indicator este mai mare cind partile contractuale au negociat decontarile la sf lucrarilor si este mai mic cind antreprenorul si beneficiarul au negociat decontarea pe fiecare etapa de constructie. Ptr a determ vol lucrarilor ptr montaj care reprez prod in curs de ex se infaptuieste inventarierea care este perfectata printrun proces verbal. Valoarea de deviz treb sa includa PE la incep lunii care se trece ca PE in luna curenta.

1. se admite ca la # de constructie exista urmatoarele: Ch.de incarcare descarcare a unei organizatie terte 3000 fara tva Ch de transportare macarale pina la locul instalari 1800 fara TVA Salariu calculat muncitorilor nostri la decarcarea si curatirea locului 2000 lei Durata de constructie se stabileste pe 2 anii,lucrarile au inceput la 1 martie.

Rezolvare :Dt 141 3000/ Dt 534 600/ Ct 539 3600 Dt 141 18000 / Ct 534 3600/ Ct 539 21600 Dt 141 2530 / Ct 533.1 (2000*23%) 460/ Ct 533.3(2000*3.5%) 70/ Ct 531 2000 Total la 141=3000+18000+2530=23530 23530/24=980,42(2 ani) Det. cota parte a ch anticipate pe TL recunoscute ca Ch curente:Dt 251/ Ct141 980.42 Lunar contabilu va reflecta Dt 811 Ct 251 980.42(din 01.03) La sf anului se efectueaza caculele 12 luni *980,42=11765 Dt 251 Ct 141 11765.

2.in perioada de gestiune suma efctiva a consumurilor generale aferentecontractului ale # antreprenor este de 190000.Suma totala a consumurilor contractuale recuperabile de beneficiar constituie 210000:Dintre care p/u: Contractul A 100000;contractul B 110000.Se cere de repatizat intre contractele valoarea consm-lor generaleDenumirea Contr Baza de

repartizareCoef de repartizare Consumuri generale

A 100000 0,9047619 90476,19B 110000 99523,81total 210000 * 190000

coef=190000/210000=0,9047619 Dt 811/A 90476,19 Dt 811/B 99523,81 Ct 814 1900003.VI a unui edificiu 8000,VPR 500,durata de constructie 36 luni,au fost obtinute materiale in urma decolarii 600 lei. UZ=VI-VPR/durata=8000-500/36=208,33.1.lunar se va reflecta Dt 811 Ct 214 208,33(timp de 36 luni).2.demolarea edificiuluia.casarea uzuri(decontare) Dt 214 Ct 213.9 7500(8000-500)b.obtinere materialelor Dt 211 600 Ct 213.3 500 Ct 612 1004.la constructia unui obiect a aparut necesitatea constructie unei gherete p/u paznic au fost suportate urmatoarele consumuri:*materialele de constructie 1960 *salariu calculat muncitorilor 960*VPR 60;durata de constructie a ob. Prevazut de contract 18 lei.Au fost obtinute materiale in valoare de 85 de lei(a) si Valoare (b) 50leiRezolvare:

Consumuri de materiale de constructie Dt 815 Ct 211 1960 Consumuri privind salariu calculat muncitorilor Dt 815 1214,4

Ct 531 960 /Ct 533.1 33,6/Ct 533.3 220,8 Dare in exploatare Dt 213.3 Ct 815 3174,4 uzura=3174,4-60/18=173,02 Reflectarea uzuri lunar Dt 811 Ct214 173,02 Casarea VI Dt214 Ct 213.8 3114,4 Obtinerea materialelor DT 211 85/Ct 213.3 60/Ct 612 25

Dt 211 50/Dt 714 10 /Ct 213.3 605.In scopul efctuari lucrarilor de constructie cu un termen de 18 luni luni 1 martie la un obiect a fost adusa o macara la transportarea ai instalarea ei au fost suportate urmatoarele Ch:

* Ch.privind servicile de transportare preastate de org straine 800 lei fara TVA*Ch de instalare ,salariu 1400 *Piese de schimb 260

Se cere:sa se contabilizeze ch.legate de transportarea si instalarea macaralei,sa se reflecte cota ch.aferente p/u anul respectiv precum si p/u luna martie.-Ch privind servicile de transport Dt 141=800/Dt 534.2=160/Ct 539=960-Salariul Dt141=1771/Ct531=1400/Ct533.1=322/Ct533.3=49-Piese de schimb Dt141 Ct 211 260-Total 141=800+1771+260=2831-2831/18 luni =157,28(lunar)-Cota ch anticipate pe TL recunoscute ca ch.curente Dt251 Ct141 1572,8lei-Lunar contabilu reflecta DT811 Ct 251 157,28 lei

6.Valoare de diviz a lucrarilor p/u un contract de constructie tie este de 6200000,consumuri generale totale recuperabile de ctare beneficiar744000,p/u luna octombbrie consumurile generale aferente contractului au alcatuit 32060,val consumurilor generale recuperabile de beneficiar de la inceputu anului anului pina in luna octombrie este de 125000lei,Valoarea de deviz a lucratorilor executate pina luna octombrie inclusiv 1270000.Se cere:Sa se determine care vor fi incluse in costul lucrarilor de antrepriza si consumurile generale ce se vor trece la ch.perioadei.

Determinam ponderea consumurilor generale aferente contractelero recuperabile in valoare atotala de deviz 744000/6200000*100=12%

Det consum generale recuperabile pina la luna octombrie 12%*1270000=152400 Det val consum genreale recuperabile care vor fi incluse in cost 152400-125000=27400

Dt 811 CT 814 27400 Det consum care vor fi trecute la ch.perioadei 32060-27400=4660

Dt 713 Ct 81471.Contab.venit.şi a rezultat. financiar în construcţie

Veniturile de antrepriza includ urm tipuri de venituri:- suma initiala a veniturlui negociata in contract;- suma veniturlui cauzata de modificari, de reclamatie;- suma venitului sub forma de plati suplimentare.Modificatia reprez modoficarea conditiilor initiale a contractului inkeiat si negociate de catre antreprenor si

beneficiar

Reclamatia reprez suma care antreprenorul o percepe de la beneficiar ptr recompensa consumurilor neprevazute de contract, neincluse in pretul contractului.

Venitul din reclamatii se recunoaste daca acesta poate fi determinat cu certitudine si ambele parti au aprobat modificarile si suma veniturlui. Suma reclamatiei se recunoaste daca precis poate fi determinata si aceasta se include in veniturl de antrepriza.

Platile suplimentare reprezinta niste sume suplimentare care se cuvin antreprenorului de la beneficiar la reflectarea intocmai a conditiilor contractuale. Daca executarea lucrarilor de constructii necesita un termen mai mare de operatii de gestiune atunci decontarile dintre antreperenor si beneficiar precum si recunoasterea veniturilor si ch se prevede pe etape separate sau elem constructive. Daca durata de constructie a obiectului respectiv este mai mica de 1 an atunci decontarile dintre ambele parti si recunoasterea veniturilor si ch la antreprenor va fi efectuata dupa finisarea lucrarilor.Metoda de recunoastere a ch si a veniturilor sint:

- dupa finisarea lucrarilor de constructie-montaj ( prevede ca veniturile si ch sa fie determinate si recunoscute la savirsirea lucrarilor de constructie-montaj so preadrea obiectului beneficiarului. Decontarile sint facute la finisarea acestor lucrari)

- in raport cu gradul de finisare al lucrarilor ( prevede ca ch si veniturile sa fie recunoscute pe stadii, etape, sau elemente constructive ale obiectului cind durata de constructie depaseste o perioada de 1 an. Decontarile sint efecutate pe etape sau elemente constructive).

Conform SNC11, venitul poate fi recunoscut astfel:- in cazul contractului cu valoare fixa, daca suma totala a venitului poate fi determ cu certitudine, sau

daca exista o certitudine ca antreprenorul va obtine un avantaj economic;- in cazul contractului cu valoare deschisa veniturile se recunosc daca exista o ceertitudine ca

antreprenorul va obtine un avantaj economic sau daca consumurile aferente contractului pot fi precis determinate.

Metode de determinare a rezultatelor financiare:- ptr raportul consumurilor aferente lucrarilor efectic executate la data gestionara catre suma totala a cons

contractului respectiv;- ptr determinarea vol efectiv al lucrarilor executate raportat la vol de lucrari conform contractului;- ptr determinarea gradului de finisare a partii fizice a lucrarilor.

Cind durata de constructie a obiectului e mai mare de 1 an se determina venitul recunoscut din perioada respectiva, apoi aceasta suma se diminueaza cu venitul recunoscut in perioada precedenta. In baza metodelor se intocmeste procesul verbal de primire predare a elem constructiv, obiect, faza. Se calc veniturile: dt 221- la valoarea lucrarilor de constructie montaj; ct 611- la sumavenitului recunoscut; ct 534.2. Costul lucrarilor: dt 711ct 811.Gradul de finisare al lucrarilor= cons efective/cons efective+cons ptr lucrari de finisare*100%Suma veniturilor din per curenta= val contractuala*gr de finisare-venitul constatat in per preced.

1. sa incheat un contract in valoare 1500000lei fara tva .Costu efectiv fiind 1100000.Se accepta un avans in valoare de 400000.Rezolvare:1.reflectam avansu primit de la antreprenor Dt 242 Ct 523 4000002.Reflectam TVA din avans Dt 225 Ct 534(400000/6)=66666,673.Reflecta vn: Dt221 1800000 /Ct 611 1500000/Ct 534 3000004.reflectam costul vinzarilor servicilor Dt 711 Ct 811 11000005.trecem in cont TVA Dt 534 Ct 225 66666,676.trecerea in cont a avansului primit Dt 523 Ct 221 4000007.Achitarea difinitiva Dt 242 Ct 221 |(1800000-400000)=1400000

2.valoare contractului a constructilor unui obiect este de 7000000,Costul 6100000,DFU=2 aniCostull efectiv dupa un an 2500000.

Determinam gradul de finisare 1 anGradu de finisare=consum ef/consumu prevazut de contract*100%=2500000/610000=40.98%

Determinam consumul p/u anul 2=6100000-2500000=3600000 Vn.recunoscute in anul 1 si 2

1 an:7000000*40.98%=2868600/2 an:7000000*59.02%=4131400 Profitul:1an=2868600-2500000=368600/2 an=4131400-3600000=531400 Recunoasterea toate vn din anul 1 :Dt221 3442320(611+534)

Ct611 2868600/ Ct 534.2 573720(20%) Recunoasterea costului din an 1. Dt 711 Ct 811 2500000 Recunoasterea venitului din an 2:Dt 221 4957680/Ct 611 4131400/Ct 534.2 =826280 Costul efectiv 2 an DT 711 Ct811 3600000

72. Contabilitatea activelor biologice şi a produselor agricoleActivitatea agricola= proces de transformare a activelor biologice in prod agricole sau/si in active biologice suplimentare.Active biologice= animale si plante rezultate din evenimentele trecute, controlate de intrep si supuse modificarilor cantitative si calitative in scopul obtinerii produselor agricole sau a activelor biologice suplimentare.Clasificarea activelor biologice:

- dupa maturitate: mature (AB care asigura obtinerea prod agricole sau a activelor biologice siplimentare: vii, livezi, vaci,

gaini); imature (AB care nu asigura obtinerea prod agricole sau a activelor biologice suplimentare)- in raport cu perioada de obtinere a prod agricole sau a activelor biologice suplimentare: AB pe TL (acele de la care se obtin prod agricole sau AB suplimentare ptr o perioada mai mare de 1 an) AB curente ( acele de la care se obtin produse agricole sau de la care nu se obtin prod agricole, adica

AB mature care asigura obtinerea prod in decursul unei perioade care nu depaseste un an, precum si animalele ka crestere si ingrasat.)

- dupa posibilitatea de a obtine multiple prod agricole sau AB suplimentare: AB de consum (semanaturile de cimp, care asigura obtinerea o singura data a prod agricole, dupa care

ele isi inceteaza existenta) AB purtatori ( AB care asigura obtinerea multipla a prod agricole sau AB suplimentare- obtinerea de

mai multe ori).Produse agricole= produse obtinute din transformarea AB, aceasta fiind dirijata in cadrul intrep. 2 grupe de prod agricole:

- PA de baza (prod ptr obtinerea carora a fost creat sau procurat un AB)- PA secundare (prod obtinute concomitent cu cele de baza de la AB sau grupe biologice, dar care are o

importanta secundara)- PA conjugate (reprez 2 sau mai multe tipuri de prod agricole de baza obtinute de la un activ biologic

sau grupa de active biologice).AB pe TL= pot fi inreg la intrari prin operatiunile de cumparare, schimb, create de gospodarie, investite ca cota in capitalul statutar, cu titlu gratuit.

- procurarea animalelor mature: dt 123 ct 521, 539; dt 534;- refl altor ch legate de procurare: dt 123 ct 227( cu avans); ct 532 (fara avans); ct 211 (cons de nutreturi);

ct 812, 521, 539( cind nu0i transport propriu);- cind turma de baza este completata cu vitele crescute in gospod proprie, acestea sint evaluate conform

regulei: animalele tinere trecute in cireada de baza sint evaluate la cost efectiv, care a fost la incep anului+cost planificat sau normativ al acestor animale la intretinerea loe de la incep anului pina la mom transferarii;

- iesirea AB pe TL: acestea pot fi vindute, transferate in categoria celor care se afla la crestere si ingrasat, sacrificate, s.a.

- vinzarea: dt 721 ct 123; dt 124 ct 123 (casarea uzurii acumulate); dt 221 ct 611;- transferarea la categoria celor puse la crestere si ingrasat : dt 212 ct 123;- sacrificarea animalelor: dt 811 ct 123;- toate consumurile aferente sacrificarii: dt 811 ct 531, 533, 812; dt 216- la costul carnii, maruntaielor; dt

211- la costul pieilor ct 811.In fitotehnie:

- la procurarea vitei de vie in valoare se include si pamintul: dt 123- valoarea vitei de vie; dt 122- val terenului; dt 534- TVA la vita de vie ct 521, 539.;

- ch la procurarea vitei de vie: dt 123, 122 ct 227, 532, 242, 539.

- Cind intrep creste cu fortele sale proprii plantele, apoi preg solul, ingrasamintele: dt 121 ct 211, 531, 533, 811

- Iesirea plantelor perene: casarea uzurii acumulate: dt 124 ct 123;- Refl valorii de bilant: dt 721 ct 123;- Inreg veniturilor: dt 221 ct 621; ct 534;- Stingerea creantei: dt 242 ct 221;- In cazul defrisarii apar ch legate de defrisare: dt 721 ct 531, 533, 812;- Refl materialelor obtinute din defrisare: dt 211 ct123.

Contabilitatea golurilorGolurile infulenteaza la diminuarea brusca a produselor. Inlaturarea acestora din vii si livezi necesita anumite ch: sapatul gropilor, saditul butasilor, puietilor, costul materialului saditor, cons aferent protectiei plantelor, salariul tractoristilor: dt 121 ct 211-material saditor; ct 531- salariul muncitorilor care sadesc si sapa gropile; ct 533, ct 812, ct 521, 539- la serv tertilor.;

- ch aferente ingrijirii si cersterii: dt 121 ct 211;- daca intrep nu mai reflecta alte ch de inlaturare golurilor atunci aceste ch treb capitalizate: dt 123 ct

121;- daca nr golurilor nu e esential cons ptr inlaturarea acestora e necesar de reflectat in componenta cons ptr

intretinerea plantelor perene roditoare, si anume in dt 811.In componenta AB curente intra: viteii, mieii, iezii, purceii, puii animalelor cu blana scumpa, s.a.Intrarea :

- procurarea: dt 212ct 534, 521, 539;- ch legate de procurare: dt 212 ct 211, 242;- cind intrep inreg produsi obtinuti in gospod proprie: dt 212 ct 811 ( obtinuti din transferarea AB

productive); ct 812 ( obtinuti de la vitele mature de munca ca un tip de activit aux)- prod obtinuti cresc si ating o anumita virsta si sint trecuti din grupa inferioara in cea superioara: dt 212

(gr inf) ct 212( gr sup);- ca cota in capitalul statutar: dt 212 ct 313;- gratuit: dt 212 ct 622.

Iesirea :- transferarea la turma de baza: dt 123 ct 212;- vinzarea: dt 221 ct 611, ct 534-8 %; costul: dt 711 ct 216;- incasarea mijloacelor: dt 242 ct 221;- sacrificarea (ch): dt 811 ct 531, 533, 124, 812; valoarea de bilant: dt 811 ct 216;- obtinerea materialelor: dt 211(pielea) ct 811; dt 216 (carnea si maruntaiele).

In baza docum primare se inreg se se intocm registrul de evidenta a miscarii animalelor. Inregistrarea se face in expresii cantitative, masa vie si valoare; in baza acestui registru se intocm raportul statistic pv miscarea animalelor, pasarilor. In baza acestui registru se intocm jurnalul order nr. 14, care reprez un registru de evidenta analitica si sintetica miscarii animalelor si pasarilor.Documentele la intrari a produselor cerealiere:

- registrul de expediere a boabelor si altor produse de pe cimp;- foaia de expediere a crealelor din cimp; registrul de receptie a cerealelor.

In baza reg soferului si reg de receptie, soferul face inregistrarea in foaia de parcurs. La sf zzilei curente se scrie un extras de transmitere combainerului, acesta face inregistrarea in foaia de evidenta a tractoristului. Griul apoi se insira se usuca se sorteaza si se cintareste, dupa care se intocm proces verbal de uscare si sortare a boabelor.Intrari: dt 216 ct 811, 215;

- dt 216 ct 811 (fructele, legumele);- dt 216 ct 811, 215 (stornarea deseurilor de boabe);- dt 211 ct 811, 215 (deseurile ce pot fi utilizate sint trecute la nutreturi);- dt 211 ct 811 (la unele intrep, tutunul este trecut la intrari docum primare in masa vie);- dt 216 ct 811, 215 (tutunul e uscat, intocm docum pv uscarea si determinarea pierderilor la uscarea

acestuia- suma cu rosu);- dt 221 ct 611; dt 221 ct 534- vinzarea;- dt 711 ct 216- recunoasterea costului vinzarii.

Intreb. 73. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE DECONTARE SI PLATA IN VALUTA NATIONALA LA BANCA COMERCIALA

SISTEMUL DECONTARILOR PRIN VIRAMENTVIRAMENTUL – reprez orice plata efectuata prin intermediul docum de decontare, fara a utiliza moneda in

forma sa concreta.In calitate de subiecte ale relatiilor de decontare fara numerar, se prezinta un nr mare de pers fizice si juridice.In calitate de obiecte pot fi:

- marfuri si servicii – plati conform operat comerciale- varsaminte in buget, plati aferente imprumuturilor si alte instr. Financiar-creditare – sunt plati aferente

operat necomercialedecontarile fara numerar se efectueaza in baza urm principii:

1) realizarea operat de decontare pe baza conturilor bancare deschise clientilor pt pastrarea si transferarea mij banesti

2) succesiunea platilor din conturi tre sa se efectueze de catre banci, in conformitate cu dispozitia titularilor acestor conturi si in modul stabilit de catre acestia atunci cind nu exista alte prevederi in legislatia RM.

3) Principiul controlului din partea tuturor partilor participante la decontari asupra corectitudinii desfasurarii acestor operatiuni si respectarea instructiunilor privind ordinea de desfasurare a lor

4) Principiul obtiunii libere privind formele de decontare presupune ca ag.ec. are dreptul de a stabili forma de decontare si de a le fixa in contractele incheiate fara ca banca sa intervina

ORGANIZAREA DECONTARILOR INTERBANCAREDecontarile interbancare pe teritoriul RM se efectueaza prin intermediul centrului de decontare a BNM, astfel fiecare banca comerciala deschide la centrul de decontari un cont numit „nostro”, pt BNM acest cont este „Lor”.Contul nostro se tine la evidenta la contul 1031 – cont in BNMBanca comerciala este obligata sa-si alimenteze la timp contul sau pt a efectua platile in cont din numele bancilor sau la cerintele clientilor bancilor.Pt efectuarea decontarilor interbancare, bancile comerciale incheie cu BNM un acord privind efectuarea decontarilor.Decontarile interbancare se efectueaza in conformitate cu regulamentul privind decontarile interbancare pe teritoriul RM. La banca platitoare in baza documentelor primare se intocmeste ordinul de plata centralizator si registrele lui. Aceste registre se intocmesc pt fiecare banca corespondenta in parte. Ele se transmit prin intermediul satelitului. La centrul de decontari al BNM, dupa verificarea docum primare, are loc transferarea mijloacelor de la contul bancii platitoare la banca beneficiara. Docum cu mentiunea BNM, se anexeaza la extrasele din cont „loro”, la banca beneficiara in baza registrului , are loc inscrierea mij la contul clientilor care sunt beneficiari: Dt 1031 Ct2224,2225

In practica bancara sunt cazuri cind au loc erori, sau nr contului nu corespunde cu numele ag.ec., in acest caz sumele primite se inscriu la contul 2793 „ sume cu caracter neindentificat”: Dt1031 Ct 2793

Timp de o zi operativa banca tre sa clarifice destinatia sumei respective. In cazul in care suma este inscrisa la contul beneficiar se intocmeste: Dt 2793 Ct 2224, 2225

Daca beneficiarul nu este gasit, suma se restituie bancii platitoare: Dt 2793 Ct 1031CONTAB OPERAT DE DECONTARE PRIN ORDINUL DE PLATAORDINUL DE PLATA – este un ordin dat de catre platitor bancii sale privind transferarea catre beneficiar, a unei anumite sume de bani.

In cazul in care platitorul si beneficiarul sunt deserviti de aceeasi banca, atunci ordinul de plata se intocmeste in 3 exemplare: primul exem0plar ramine la banca: Dt 2224 Ct2224; al doilea exemplar se anexeaza la extrasul din contul beneficiarului; al treilea exemplar cu mentiunea bancii se restituie platitorului.In cazul in care platitorul si beneficiarul sunt deserviti de banci diferite, ordinul de plata se intocmeste in 2 exemplare.Scchema circuitului ordinului de plataBanca platitoare banca beneficiaraplatitor beneficiarul1.Intre platitor si beneficiar: incheierea acordului comun in care se prevede forma de decontare cu ordinul de plata2.De la beneficiar la platitor: expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor3.De la platitor la banca platitoare: platitorul prezinta bancii ordinul de plata4.De la banca platitoare la platitor: banca in baza primului exemplar trece la scaderi suma indicata din contul platitorului: Dt 2224 Ct 1031. Platitorului i se elibereaza a doilea exemplar

5.De la banca platitoare la banca beneficiara: prin intermediul centrului de decontare BNM, banca beneficiara primeste copiile electronice a ordinului de plata6.De la banca beneficiara la beneficiar: la banca beneficiara se scrie suma indicate la contul beneficiarului: Dt 1031 Ct 2224. Beneficiarului i se elibereaza o copie a ordinului de plataORDINUL DE PLATA TREZORERIAL – are loc la efectuarea platilor la bug de stat, astfel inregistrarile contabile si circuitul este acelasi.CONTAB OPER DE DECONTARE PRIN CEREREA LA ORDINUL DE PLATACEREREA LA ORDINUL DE PLATA – este o cerere a beneficiarului catre platitor, de a plati o anumita suma de bani in baza documentelor de expediere privind valoarea productiei sau serviciilor prestate.Conform contractului unde se stabileste modul si termenul de prezentare de catre beneficiar a cererii de plata spre acceptare, precu si termenul de prezentare de catre platitor la banca spre plata.Schema circuituluiPlatitor beneficiarBanca platitoare banca beneficiara1.Intre platitor si beneficiar: incheierea contractului2.De la beneficiar la platitor: prezentarea docum de plata platitorului, platitorul confirma acceptarea prin semnarea cererii de plata3.De la platitor la banca platitoare: primul si al doilea exemplar le prezentam la banca sa platitoare4.La banca platitoare: la banca platitoare se verifica docum de plata si in cazul existentei mij banesti la fondul platitorului in baza priului exemplar, se trece la scaderi suma din contul platitorului Dt 2224, sau 2251 Ct 1031 BP5.De la banca platitoare la platitor: exemplarul 2 impreuna cu extrasul de cont se transmite platitorului6.De la banca platitoare la banca beneficiara: banca plat transmite info la banca benef prin intermediul centrului de procesar a info unde baza docum transmis se trece la scaderi, suma din contul corespondent al bancii platitoare si se scrie un cont corespondent a bancii beneficiare Dt 1031 BPl Ct 1031 Bbenef7.La banca benef: banca benef exttrage din cutia postala 2 exemplare a documentului de plata si in baza unui exemplar inscrie suma data in contul beneficiarului si il coase in mapa cu docum zilei Dt 1031 BB Ct 22248.De la b benef la benef: alt exemplar impreuna cu extrasul din cont se transmite beneficiaruluiDECONTAREA OPER DE PLATA PRIN CECCEC – un docum de decontare prin care emitentul de cecda ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de bani la prezentarea cecului de catre beneficiarul de cec.Cecul e intocmit de emitent in prezenta beneficiarului de cec. Pe cec se scrie suma, numele beneficiarului si alte date. Pe cotorul cecului se arata suma cecului si cea ramasa.Daca platitorul si beneficiarul sunt deserviti de aceeasi banca, atunci nebeficiarul de cec intocmeste bordiroul cecului in 3 exemplare si impreuna cu cecul il prezinta bancii. Primul exemplar al bordiroului si cecul ramin in documentele de zi ale bancii. Dt2227 Ct 2224In cazul cind sunt deserviti de banci diferite:B plat - Platitorul b benef-beneficiar1.Intre plat si benef: incheierea contractului2.De la benef la plat: prestarea serv, executarea lucrarilor3.De la plat la benef: plat elibereaza cecul benef4.De la benef la b benef: benef intocmeste bordiroul cecului in 4 exemplare : un exemplar ramine la banca beneficiara, al doilea exemplar se restituie beneficiarului ca confirmare5.De la b benef la b plat: celelalte exemplare al bordiroului de cecuri se transmite bancii platitoare6.De la b plat la platitor: banca platitoare trece la scaderi suma indicata in bordirou de la contul platitorului, cecul si un exemplar ramin in docum de zi la banca platitoare Dt 2227 Ct 10317.De la b plat la b benef: banca platitoare remite bancii benef copia electronica a bordiroului de cecuri achitat8.De la b benef la benef: banca benef inscrie la contul benef suma primita: Dt 1031 Ct 2224DECONTAREA OPER DE PLATA PRIN ACREDITIVACREDITIVUL – reprez angajamentul unei banci de a plati o suma determinata pt marfa livrata sau serv prestate intr-un termen fixat la prezentarea docum ce dovedesc ca marfa a fost expediata sau serv a fost prestatePe teritoriul RM se utilizeaza:

- ACREDITIVUL ACOPERIT – reprez acreditivul la deschiderea caruia banca platitoare transfera banii bancii beneficiare intr-un cont special deschis

- Acreditivul irevocabil – conditiile pot fi modoficate in urma convenirii ambelor parti

Acreditivul poate fi deschis din contul surselor proprii sau din contul creditului primir de la banca. Dt 2224 Ct2807 – se creaza acreditivulDaca luam bani in credit : Dt 1230 -1491 Ct 2807Schema circuituluiPlatitor B.pl benef-b.benef1.Intre plat si benef: incheierea contractului2.De la plat la b plat: pt a deschide un acreditiv platitorul prezinta la banca sa o cerere in 4 exemplare pe formulare tip, unde se indica termenul acreditivului, denumirea bancii beneficiare, cont bancar al platitorului, tipul acreditivului, suma si denumirea docum , in baza caruia se va efectua plata acreditivului3.La b plat: executorul bancar verifica corectitudinea indeplinirii cererii, aplica pe toate exemplarele data si semnatura pers responsabile si stampila bancii4.De la b benef la b plat: primul exemplar serveste ca baza pt trecerea la scaderi din cont curent al platitorului suma indicata si inscrierea la contul 2807. Apoi se coase in mapa cu docum zilei: Dt 2224 Ct 2807. Al 2-lea si al 3-lea exemplar, se transmit bancii beneficiare5.La b benef: in baza exemplarului 2 se inregistreaza suma din cerere la contul 2807 pe numele benef6.De la b benef la benef: exemplarul 3 cu data si mentiunea b benef care se transmit beneficiarului, drept confirmare de deschidere a acreditivului pe numele lui7.De la b plat la plat: exemplarul 4 impreuna cu extrasul din cont se transmit platitorului drept confirmare de deschidere a acreditivului8.De la benef la plat: benf expediaza marfa conform contractului9.Benef la b benef: in aceeasi zi prezinta la banca sa bordiroul de utilizare a acreditivului in 4 exemplare10.La b benef: primul exemp. Al bordiroului serveste ca baza pt inscrierea sumei in contul benef. Dt 2807 Ct 2224(benef). 11.De la b benef la b plat: exemplarele 2 si 3 impreuna cu docum de expediere se transmit bancii platitoare prin BNM12.De la b plat la plat: in baza exemplarului 2 se scoate la evidenta suma din bordirou, iar exemp. 3 impreuna cu docum anexate se transmit plat drept confirmare de utilizare a acreditivului13.De la b benef la benef: exemplarul 4 impreuna cu extrasul din cont se transmite benefin cazul cind acreditivul nu e utilizat complet se intocmesc urm inregistrari contab:la banca beneficiara: Dt 2807 Ct 1031la banca platitoare: Dt 1031 Ct 2224

Intreb. 74. CONTABILITATEA OPERTIUNILOR DE CASA

ORGANIZAREA SERV DE CASA A BANCILOR COMERCIALE

OPERATIUNILE DE CASA – sunt operat de intermedierea bancii si servesc drept baza pt gestionarea fluxurilor monetare primite si eliberate de banca.

Casieria bancara poate fi organizata din mai multe tipuri de case:

1) Casa operationala – efectueaza operat de incasare si plati, in lei si valuta, etc2) Casa serala – efectueaza incasari de la ag.ec. in timpul noptii. Se ocupa si cu schimburi valutare.3) Casa cu program prelungit – lucreaza inka citeva ore dupa programul zilei operationale cu scopul de a

incasa mij banesti de la ag.ec.4) Casa de verificare a numerarului – este destinata pt verificarea, numararea si impachetarea banilor5) Casa de schimb valutar – presteaza serv de vinzare-cumparare a valutei6) Casa amplasata in afara bancii – casa de schimb valutar, casa de incasare, casele care se afla in sediul

unei intrep

Pt organizarea caselor circulante conform normelor in vigoare, sunt puse urm cerinte:

- Bancile comerciale sunt obligate sa asigure pastrarea si integritatea mij ban a clientilor - La intrarea in casierie se permite sa se afle cite un singur client- Incaperile caselor se amenajeaza in asa mod, incit lucrul casierului sa fie usor de supravegheat

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CASEI DE OPERATIUNI

Toate sumele incasate si platite in timpul de functionare a casieriei, se inregistreaza in casa de operat a bancii. Incasarile si alte operat care se efectueaza in programul prelungit, se refl in conturile titularilor pers fizice cu data zilei, in care au loc operatiunile, iar in conturile pers juridice cu data zilei de lucru urm.

Evidenta numerarului existent in casa de operatiuni, se tine zilnic pe categorii si cupiuri in Registrul-situatia casei de operatiuni

Alimentarea cu numerar a bancilor se efectueaza de BNM. Bancile care au cont in BNM, solicita in scris necesarul de numerar cu o zi lucratoare inainte de ziua alimentarii. In cazurile in care casele de operat. Lae bancilor, formeaza excedent de numerar, acestea pot fi depuse in BNM, informindo preventiv cu o zi inainte.

Numerarul casei de operatiuni, se tine la evidenta la contul 1001, in Dt se refl incasarile de numerar, in Ct – platile de numerar.

Alimenatrea casieriei operationale: 1) Dt 1002 Ct 1031 2) Dt1001 Ct 1002

CONTAB OPERAT DE ELIBERARE A NUMERARULUI

Operat de primire a numerarului prin casele de incasari, se efectueaza pe baza urm. Docum. De casa:

- Foaia de varsamint- Ordin de incasare- Bordiroul insotitor

Foaia de varsamint: ag.ec. pt alimentarea contului sau in timpul programului operativ, intocmesc foaia de varsamint, care este compusa din 3 parti:

1) Foaia de varsamint2) Chitanta3) Ordinul

Foaia de varsamint se prezinta de catre client executorului de cont, care verifica intocmirea corecta a docum. O inregistreaza in jurnalul de casa, o semneaza si o transmite casierului. Casierul verifica semnatura, primeste banii de la client si daca suma corespunde cu cea inscrisa in docum, semneaza foaia, chitanta si ordinul, pune stampila si intoarce depunatorului chitanta. Foaia de varsamint ramine in casierie. Ordinul de plata se transmite in contab pt inscrierea numerarului primit la contul clientului. Dt 1001 Ct 2224

Bordiroul insotitor – se utilizeaza pt depunerea de numerar prin genti sigilate de catre clienti cu volum mare de incasari. Serviciul de incasare poate fi efectuat de catre banca, si de client. Gentile sunt primite la sfirsitul zilei operationale. Daca nu este posibila verificarea numerarului, atunci ea se amina pe a doua zi, iar gentile primite se inregistreaza in registrul primire-predare gentilor cu numerar si goale.

PRIMIREA NUMERARULUI DE CATRE CASELE SERALE

Pt depunerea numerarului la casele de incasari serale se va proceda astfel:

- Banca incheie cu fiecare client in parte un contract semnat de ambele parti- Pt fiecare client care depune numerarul la casa serala , se intocmeste la incep fiecarei luni o fisa de

prezentare. Dupa luarea in primire a gentilor sigilate, casierul casei serale completeaza fisa de prezentare si o prezinta clientului pt semnare.

In baza bordiroului insotitor se intocmeste inregistrarea: Dt 1001 Ct 2792

Dupa verificarea numerarului din genti: Dt 2792 Ct 2224

Alimentarea bancomatului Dt 1005 Ct 1001

CONTROLUL NUMERARULUI SI A VALORILOR PASTRATE IN CASA

Salariatii casieriei raspund pt integritatea numerarului si a valorilor ce le sunt incredintate conform prevederilor normelor privind oper de casa in banci si dispozitiile legate privind incadrarea gestionarului, incheerea contractelor si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor materiale.

La suma lipsurilor depistate: 1) Dt 5916 Ct 1001 2) Dt 1804 Ct4901

La restituirea lipsurilor de catre pers gestionara: Dt 1001 Ct 1804

La retinerea lipsei din salariul gestionarului: Dt 2804 Ct 1804

La suma veniturilor depistate cu ocazia inventarierei: Dt 1001 Ct 4901

Intreb. 75. CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE

DEFINITIA SI CLASIFICAREA CREDITELOR

CREDITUL – este operat prin care se ea in stapinire imediata de catre debitor a resurselor in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare.Clasificarea creditelor:

1) In dependenta de valuta: -nationale; - straine2) In functie de scopul creditelor acordate: - bugetar; - comercial; - de consum; -agricol3) In functie de termenul creditului: - pe TS; - termen mediu; - pe TL

EVIDENTA OPERAT DE ACORDARE A CREDITELORProcedura de acordare a creditului bancar, include etapele:

- Solicitarea creditului, prezentarea pachetelor de docum- Negocierea si aprobarea creditului- Analiza situatiei economico-financiara a solicitantului- Derularea creditului, acordarea si rambursarea- Controlul si supravegherea bancii

Creditele acordate de catre banci se refera la grupuri de conturi de la 1230 pina la 1490. Acestea sunt conturi de activ. In Dt se refl suma creditului acordat, Ct-rambursarea creditului. In cadrul tuturor grupelor, cu exceptia 1490, conturile sunt clasificate in dependenta de termen. Conturile care se termina cu cifra 1, sunt credite pe TS, cifra 2-termen mediu, 3-TL.

Garantiile ce pot fi acceptate de catre banci:

- GARANTII REALE – afecteaza bunurile pt garantie si sunt formate din ipoteci si gajuri- GARANTII PESONALE – sunt angajamente ale unei pers fizice sau juridice, pt care acesta se obliga sa

execute obligatia debitorului.

Creditul bancar poate fi acordat prin mai multe metode :

- Acordarea in numerar: Dt 1230-1490 Ct 1001- Prin transfer la contul curent al debitorului : Dt 1230-1490 Ct2224- Prin transfer la achitarea docum de plata a furnizorului: Dt 1230-1490 Ct2224 – aceeasi banca; Dt

1230-1490 Ct 1031 – banci diferite

CONTAB DOBINZII PT CREDITE

Bancile comerciale refl la veniturile sale suma dobinzii calc pt creditele acordate in momentul calcularii ei indiferent de achitare

Calc dobinzii: Dt1700 Ct din cl 4

Achitarea in numerar in baza ordinului de incasare: Dt 1001 Ct1700

Dobinda sporita poate a fi achitata si preventiv. Suma primita se ia la evidenta la contul 2761:

- Primirea plati anticipate : Dt 1001 sau 2224 Ct 2761- La achitarea dobinzii lunare in baza platii anticipate : Dt 2761 Ct 1700

Dobinda pt credit daca nu a fost achitata o stornam si o luam la evidenta la contul 7202. Stornarea : Dt cl4 Ct 1700

Creditul se trece in categoria creditelor fara dobinda se se inchide contul. De ex: Dt1295 Ct 1291

CONTAB OPERAT DE RAMBURSARE A CREDITULUI

Clientul bancii poate rambursa creditul primit, conform prevederilor contractului de credit:

- Pina la expirarea termenului de rambursare- Rambursat creditul lunar sau trimestrial- La sfirsitul termenului de acordare a creditului.

Rambursarea creditului se refl:

- Achitarea prin virament (ordinul de plata): Dt 2224 Ct 1230-1490- Rambursare cu numerar (foaia de varsamint): Dt 1001 Ct 1230-1490

La rambursarea deplina a creditelor, obligatiunea debitorului fata de banca dispare si dreptul de gaj inceteaza: iesirea 7101 ( la suma creditului); iesirea 7102(la suma gajului); iesirea 7121(la suma garantiei).

FORMAREA SI UTILIZAREA RES PT PIERDERILE LA CREDITELE NERAMBURSATE

Banca trimestrial clasifica portofoliul sau de credite repartizindul in 5 grupe, unde la fiecare grupa se efectueaza decontari in fondul de risc in urm. Cote procentuale:

1) Standarte (2%)-este credit la termen si se respecta toate conditiile contractului de credit2) Supravegheate (5%)-creditul la care exista prob potentiale legate de starea finan e debitorului3) Substandart (30%) – exista riscul pierderii mai inalt decit cel obisnuit, provocat de unul din urm factori:- Situatia debitorilor este nefavorabila- Incapacitatea rambursarii creditului4) Dubioase (75%) – exista prob care nu pun la indoiala si scad probabilitatea rambursarii creditului in

conformitate cu conditiile existente de rambursare5) Compromise (100%) – la momentul clasificarii nu pot fi rambursate

Formarea reducerilor pt pierderi se refl la ch bancii si in baza notei de contab se intocmeste formula: Dt cl5 (5501) Ct 1501

Suma creditului achitat in fondul de risc, se ia la evidenta la contul memorandum: Intrare 7201

In cazul daca creditul deja este trecut la scaderi din contul reducerilor pt pierderila credite, atunci gajul se inregistreaza in posesia bancii: Dt 1809 sau 1811 Ct 1501

Daca pina la comercializare de catre banca a gajului, situatia ec-finan a clientului sa imbunatatit si debitorul indepl oblig sale fata de banca : Dt 2224 Ct 4230/4490 – la suma dobinzii neachitate, 1501 – la suma creditului neachitat

Intreb. 76. CONTABILITATEA OPERATIILOR VALUTARE

ORGANIZAREA SI EVIDENTA OPERATIILOR SE SCHIMB VALUTAR

Pt organizarea operat de schimb valutar, bancile organizeaza case de schimb valutar. Numerarul casei de schimb valutar se tine la evidenta la contul de activ 1003. Dt-alimentarea, incasarea valutei; ct – vinzarea valutei.

Diferenta de curs se refl la contul 4654

La procurarea valutei de catre casele de schimb: Dt1003 – curs oficial Ct1003 – curs de cumparare

La vinzarea valutei: Dt 1003-curs vinzare Ct1003-curs oficial

CONTAB OPERAT DE VINZARE-CUMPARARE A VALUTEI STRAINE PRIN VIRAMENT

Banca presteaza serv de comercializare a valutei straine la cererea clientului. In acest scop solicitantul prezinta bancii cererea de vinzare-cumparare a valutei straine. In cerere se indica denumirea titularului de cont, contul in lei si cel valutar, suma tranzactiei, cursul, data.

Banca percepe un comision: Dt2224 ct 4674

CONTAB DECONTARII CLIENTULUI BANCII IN VALUTA STRAINA

Deoarece mij valutare se refl la echivalentul lor in lei moldovenesti, se efectueaza calc conform cursului oficial, adica banca efectueaza reevaluarea conturilor valutare, ori de cite ori are loc scimbarea cursului oficial. Rezultatul reevaluarii se refl la contul 4655

Pt efectuarea decontarilor la operat de export-import, bancile rezidente RM deschid conturile „Nostro” in bancile de peste hotare. Pt evidenta lor se gaseste contul de activ 1032, in valuta tarii respective. De la contul „nostro” bancile pot efectua plasari in bancile straine. Pt evidenta acestora, se utilizeaza grupele de conturi: 106; 107;109.

La efectuarea plasarilor: Dt 106, 107, 109 Ct 1032

La restituirea plasarii: Dt 1032 Ct 106, 107, 109

Calc dobinzii: Dt1701,1704,1706,1707 Ct 403,406,407,409

La incasarea dobinzii: Dt 1032 Ct 1701,1704,1706,1707

77. Contabilitatea operaţiilor de depozit

Depozit bancar= mij banesti incredintate ptr pastrare unei banci cu sau fara de dobinda stabilita.

Tipuri de depozite:

- dupa timpul depozitarii pina la mom retragerii resurselor: d. La vedere ( mij banesti depuse in cont fara a indica termenul de pastrare cu sau fara dobinda) d. La termen (mij banesti depuse pe un termen fixat cu o dobinda fixata in contract) d. De economii ( mij banesti depuse de populatie cu scopul pastrarii sau economisirii);- in dependenta de categoriile de depunatori: d. Ale pers. Fizice si juridice; d. Ale bancilor comerciale;- in functie de valuta: d. In valuta straina; d. In valuta nationala;- conform modului de calculare si achitare a dobinzii: d. Fara dobinda; d. Cu dobinda.

Evidenta depunerilor pers fizice sau juridice se efectueaza in baza planului de conturi pe urm grupe:

2210, 2220, 2250, 2310, 2340, 2360, 2370, 2380.

- bancile comerciale primesc depozite de la clienti in numerar sau prin transfer: dt 1001, 2224, 1031 ct conturi de depozit;

- dob sporita ce urmeaza a fi platita se calc zilnic, dar se plateste lunar, trimestrial sau la anularea contractelor si se inreg la conturile de ch: dob sporita: dt 5210, 5250, 5310, 5380 ct 2700; achitarea dob: dt 2700 ct 1001, 2224, 1031.

- banca comerciala ptr a atrage clientii propun depozite cu dob capitalizate, adica dob calculata lunar se aduna la soldul contului de depozit: dt 2700 ct conturile de depozit;

- cind se anuleaza contractul inainte de termen banca percepe amenzi, penalitati: dt 2700 ct 4951;

- restituirea depozitelor: dt conturi de depozit ct 1001, 2224, 1031.

78.contabilitate vn. Si ch. In BC

79.Organizarea contabilităţii în organizaţiile de asigurări

Contab.organizatiilor de asig.se tine dupa un sistem complex de colectare,identificare,prelucrare,inregistrare a element.contabile.Pers.fiz/jurid.ce activeaza in RM tin contab.organiz.de asug.conform Legii contabilitatii,SNC,Plan de cont.contabile si alte acte normative. Organizatiile de asig.sunt societati specializate, ce indeplinesc rolul de asiguratori si ocupa un segment specific in economia tarii.Contab.in organiz.de asig.are o serie de particularitati,astfel p/u inregistrarea operatiilor din aceasta activitate la Plan.de conturi al activitatii econ-finan.a # au fost puse in aplicare grupe suplimentare de conturi. Particularitatile specifice ale activ.de asig.conditioneaza sarcinile princip. ale contab.acestor operatiuni,care cuprind: Inregistr.corecta si prelucrarea date. evidentei contract. de asig.pe asig.directa si reasigurare pe

asigurati,termeni de aparitie si stingere a datoriilor acestora fata de asigurator. Reflectarea veridica si completa conform legii a venit.din activit.organizatiilor de asig. Controlul asupra indeplinirii obligatiilor fata de asigurati in corespundere cu contractele de asig. incheiate. Prezentarea calitativa si deplina a raportelor p/u utilizatorii interni si externi ai inform.priv.rezultatele finan.a

activitatii organizatiilor de asigurare. Organizarea activit.efective a serviciului contabilitatii al organiz.de asig.exclude posibilele incalcari in activit.acestora si ca urmare in activit.de asigurare totalmente.

80.Contabilitatea operaţiilor din asigurarea directă(AD)

Contabilitatea veniturilor din activitatea de asigurare se tine in contul 613.Veniturile din AD se inregistreaza in baza contractului de AD,a politei de asig.si a documentelor ce confirma plata primei de asigurare. Contul 613 e destinat p/u generalizarea inform.privind calculul primelor de asig.si primirea altor venituri din serviciile de asig.Este un cont pasiv,unde in Ct se reflecta veniturile din activitatea de asig.La sfirsitul anului de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la inceputul an.de gest.se inchid cu cont.351. Evidenta analitica a venit.pe contracte de AD se tine pe tipuri de asigurari,asigurati,contracte de asig.si etape de plata a primei de asig.Evidenta creantelor si datoriilor pe contracte de AD fata de organizatiile de asigurari se tine la conturile 229,541. Contabilizarea veniturilor in momentul intrarii in vigoare a contractului de AD: Dt 2297 Ct 6131. Achit. creantei de catre asigurat: Dt 241,242,243 Ct 2297.

Chelt.privind plata despagubirilor,indemnizatiilor si altor sume de asigurare constituie unul dintre principalele articole de cheltuieli din AD.Ele se tin la contul de activ 715,care e destinat p/u acumularea informatiei privind plata despagubirilor de asig.si a sumelor se asig.Aceste chelt.la finele anului de gest.se trec la rezultatul financiar.

Achitarea platilor de asig.asiguratilor se inregistreaza in contab.asiguratorului in felul urm.: Dt 541 Ct 241,242,243.

81.Contabilitatea operaţiilor de reasigurare Reasigurarea reprez.cedarea partiala sau integrala a unor riscuri preluate de un asigurator,numit reasigurat,unui alt asigurator,numit reasigutator,care isi asuma angajamentul sa recupereze o parte din despagubirea de asigurare acordata de catre reasigurat pe contract.de asig.directa. Contab.operatiilor de reasigurare la reasigurat Organizatia cedenta tine evid.operatiilor de transmitere a riscurilor in reasig.utilizind in scopul contab.venit.obtinute cont.de pasiv 613.In Ct se inregistreaza venit.din comisioanele primite pe riscurile transmise in reasig.iar in Dt la sf.perioadei de rest.rulajele creditoare cu total cumulativ se trec in cont.351.Evid.analitica se tine pe tip.de asig.si reasiguratori.In scopul contab.chelt.suportate se utiliz.cont. de

activ 715,care e destinat generalizarii informatiei priv. chelt.ce tin de risc.transmise in reasig.In Dt se inregistreaza chelt.legate de transmiterea risc.in reasigurare,iar in Ct la sf.an.,rulajele debitoare se trec in 351. Operatiile de baza la organizatia de asig.cedenta ce tin ce risc.transmise in reasig.: Inregistr.chelt.cedentului la suma primei de asig.pe risc.transmise in reasig.: Dt 715 Ct 543. Calc.rezervei de prime pe risc.transmise in reasig.conform conditiilor reasig.: Dt 229 Ct 517. Inregistr.venit.cedentului la suma comision.pe risc. transmise in reasig.: Dt 229 Ct 613. Stingerea creantei reasiguratorului la suma rezervei de prime formate pe risc.transmise in reasig.si comision.calc. cedentului p/u riscul transmis: Dt 543 Ct 229. Plata primei de asig.reasiguratorului: Dt 543 Ct 241,242. Incasarea de catre cadent a recompensei procentuale a pagubei platite de reasigurator: Dt 241,242 Ct 229. Stingerea rezervei de prime fermate de cedent la moment. intrarii in vigoare a contr.de reasig.: Dt 517 Ct 543. Contabilizarea chelt.la suma procentelor calc.p/u rezerva de prima formata: Dt 715 Ct 543. Stingerea datoriei cedentului fata de reasig.la suma rezervei de prime si procentelor calculate: Dt 543 Ct 241,242. Contab.operatiilor de reasigurare la reasiguratorP/u generalizarea inform.priv.operatiile de reasig.la reasigurator ce tin de risc.primite in reasig.se utiliz.cont.613 in scopul contabilitatii venit.si cont.715-p/u contabilit.chelt. Operatiile de baza la reasigurator ce tin de risc.primite in reasigurare:Inregistr.venit.reasiguratorului la suma primei de asig.ce urmeaza sa fie achitate de cedent: Dt 229 Ct 613.Inregistr.rezervei de prime in marimea procentuala de la prima de asigurare pe risc.prpmite in reasig.conform conditiilor reasigurarii: Dt 234 Ct 542. Inregistr.chelt.reasiguratorului la suma comisionului ce treb. platita cedentului: Dt 715 Ct 542. Stingerea datoriei reasiguratorului fata de cedent la suma rezervei de prime retinute de cedent si la suma comision. Calculat cedentului: Dt 542 ct 229. Incasarea primei de asig.de reasigurator:Dt 241,242 Ct 229 Stingerea datoriei reasiguratorului: Dt 542 Ct 241,242. Inregistr.venit.reasiguratorului in marimea procentelor calc. p/u rezerva de prima retinuta de cedent: Dt 229 Ct 613.

82.SISTEMUL FISCAL AL RM1. Sistemul fiscal: noțiuni generaleSistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar al RM și include următoarele elemente:1. sistemul de impozite și taxe; 2. legislația fiscal; 3. aparatul / organele fiscaleToate aceste verigi sunt strîns legate între ele deoarece în baza legislației fiscale activează aparatul fiscal,

avînd ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului. Eficiența sistemului fiscal depinde de situația reală a fiecărui element al lui.

În sistemul de impozite trebuie să se respecte unele principii: echitatea, simplețea procedeelor și determinarea tuturor elementelor de impunere, claritatea obligațiilor și drepturilor contribuabililor.

Sistemul de impunere trebuie să asigure stabilitatea impozitelor și taxelor, să propună un nivel optimal al fiscalității care nu ar stopa activitatea economică și nu ar agrava situația materială a populației.

Legislația fiscală este chemată să stabilească normele juridice de instituire a impozitelor și de stabilire a sancțiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale.

Aparatul fiscal trebuie să dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor în material fiscală, să coordoneze așezarea și perceperea corectă a impozitelor.

Conform codului fiscal (CF) sistemul fiscal al RM reprezintă totalitatea impozitelor și taxelor, a principiilor, a formelor de stabilire, modificare, anulare a acestora, prevăzute de cod, precum și totalitatea măsurilor care asigură achitarea lor.

2. Sistemul de impozite și taxe al RM Sistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor și altor plăți, concepute în conformitate

cu legislația fiscală în vigoare. Conform CF impozitele, instituite în RM se clasifică:

După trăsăturile de fond și de formă: impozite directe și impozite indirecteDupa instituțiile care le administrează: locale și generale de statSistemul impozitelor GENERALE DE STAT include:1. impozitul pe venit 2. TVA 3. Accize 4. taxe vamale 5. impozitul privat 6. taxele rutiereSistemul impozitelor și taxelor LOCALE include:1. impozitul pe bunurile imobiliare 2. taxa pentru resursele naturale3. taxa pentru amenajarea teritoriului4. taxa pentru dreptul de a organiza licitații locale și loterii pe teritoriul unității administrative-teritoriale 5.

taxa de plasare a publicității 6. taxa de aplicare a simbolicii locale7. taxa pentru amplasarea unitățiilor comerciale și/sau de prestări servicii de deservire socială8. taxa de piață 9. taxa pentru cazare 10. taxa balneară11. taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orășenești și sătești

12. taxa pentru parcare 13. taxa de la posesorii de cîini14. taxa de amenajare a localităților din zona de frontieră care au birouri/posturi vamale de trecere a frontierei

vamale.Impozitele și taxele locale și generale se stabilesc, se modifică sau se anulază exclusiv prin modificarea și

completarea codului fiscal. Impozitele locale, lista și plafoanele taxelor locale se aprobă de către Parlament. Cotele impozitelor și taxelor locale, stabilite prin codul fiscal, se numesc COTE MAXIME. Autoritățile locale au dreptul la modificarea, în limitele competenței lor, a cotelor, a modului și termenelor de achitare a impozitelor si taxelor locale, și la aplicarea facilităților suplimentare care se adoptă pe parcursul anului fiscal concomitent cu modificările corespunzătoare ale bugetelor locale. Cotele modificate de către autoritățile locale se numesc COTE CONCRETE și nu pot depăși cotele maxime, stabilite de CF.

3. Legislația fiscalăÎn RM legislația fiscală se reprezintă prin:1. Codul fiscal, care întrunește 9 titluri:Titlul I – Dispoziții generale - în vigoare din 01.01.1998Titlul II - Impozitul pe venit - 01.01.1998Titlul III - TVA - 01.01.1998Titlul IV – Accizele – 01.01.2001Titlul V – Administrarea fiscală - 01.07.2002Titlul VI – Impozitul pe bunurile imobiliare - 01.01.2001Titlul VII – Taxele locale - 01.01.2005Titlul VIII – Taxele pentru resursele naturale - 01.01.2006Titlul IX – Taxele rutiere – 01.01.20072. Alte acte legislative, adoptate în conformitate cu CF (instrucțiuni, regulamente, scrisori metodologice ale

IFPS, decrete ale Președintelui RM, hotărîrile Guvernului, legile cu privire la punerea în aplicare a titlurilor CF).

4. Organele fiscale: drepturi și atribuțiiADMINISTRAREA FISCALĂ reprezintă activitatea organelor de stat, împuternicite și responsabile de

asigurarea colectării depline și la termen a impozitelor și taxelor, a penalităților și amenzilor în bugetele de toate nivelele și în fondurile extrabugetare precum și de efectuare a acțiunilor de cercetare penală în caz de existență a unor circumstanțe ce atestă comiterea infracțiunilor fiscale.

83.Contabilitatea impozitului pe venit (IpV)

Determinarea si evidenta IpV a pers. ce activeaza in calitate de intrepreinzator e reglementat de SNC12 ”Contab. IpV”si Codul fiscal. La determinarea IpV,la # se calc. venitul contabil,ce reprez. profitul sau pierderea perioadei de gest. pina la impozitare. Acest profit se determ.pe parcursul anului prin calcul in Raportul privind rezultatele finan. Iar la finele an. in contul 351”Rezultat finan.total”. Dt contului include chelt. acumulate pe

tipuri de activitati, iar Ct-venit.acumulate pe tip.de activitati. Rezultatul financiar al perioadei de gestiune pina la impozitare se obtine comparind suma totala a veniturilor cu suma totala a cheltuielilor. In legislatia fiscala sunt prevazute reguli de constatare a venit.si chelt.in scopuri fiscale, iar in SNC-reguli de calcul si constatare in scopurile contabilitatii financiare.

Venitul impozabil sau pierderea fiscala e acel venit sau pierdere contabila de la finele perioadei de gest.corectat conform regulilor stabilite de legislatia fiscala,adica cu marimea diferentelor permanente si temporare. Reflectarea sumei IpV achitata in rate pe parcursul anului: Dt 731 Ct 535. La finele an.suma IpV platita in avans se inregistreaza prin formula contabila inversa: Dt 535 Ct 731.Suma efectiva a IpV se reflecta prin: Dt 731 Ct 534.Virarea la buget a sumelor IpV se efectueaza astfel: Dt 225, 534 Ct 241,242, 243.Trecerea in cont a sumelor avansurilor IpV la finele perioadei de gestiune : Dt 534 Ct 225.

84.Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată(TVA)

TVA reprez.un impozit indirect care se stabileste p/u operatiunile privind transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor si prestarii de servicii. Ea se calc.p/u importul si livrarile de bun/serv.In contabilitate conform titlului III din Codul fiscal, TVA se reflecta in baza principiului specializarii exercitiilor.In functie de tipul marfii,consumatorului si felul operatiunii, livrarile de bun/serv. Se grupeaza in livrari scutite de TVA si livrari impozabile la cota de 20% sau cotele reduse-5%,8% si cota zero.

Livrarile impozabile cu TVA trebuie sa aiba factura fiscala ce confirma dreptul trecerii in cont a TVA la cumparator. Livrarile si procurarile sunt inregistrate in Registrul de evidenta a livrararilor si Registrul de evidenta a pricurarilor,in baza carora se intocmeste declaratia privind TVA.

TVA se reflecta in Ct contul 534,in corespondenta cu Dt conturilor de evidenta a mijloacelor banesti sau a creantelor. Incasarea in avans a mijloacelor contra livrarilor ulterioare creaza aparitia obligatiei de plata a TVA si se reflecta in Dt 225 si Ct 534.

TVA aferenta impotrului de serv.se calculeaza si se reflecta ca datorie la buget ce se trece la cheltuielile perioadei.Suma TVA de platit la buget se calculeaza lunar ca diferenta dintre TVA aferenta vinzarilor din Ct 534 si TVA aferenta cumpararilor reflectate in Dt acestui cont. In situatia de obtinere a unui sold debitor preliminar aferevt TVA la contul specificat, aceasta se trece la creante in baza notei contabile prin : Dt 225 Ct 534.

86.Contabilitatea impozitelor locale

Agentii economici calculeza si achita diferite impozite si taxe locale.Taxa locala(TL) e o plata obligatorie efectuata la bugetul unitatii administrativ-teritoriale.TL se aplica de autoritatile administratiei publice locale in conformite cu Legea privind TL,care stabileste marimile maxime a lor.Sistemul fiscal al RM cuprinde un ansamblu de impoz. si TL, in componenta carora intra impozitul funciar, impozitul p/u folosirea resurselor naturale,Taxa p/u amenajarea teritoriului,T de organizare a licitatiilor si loteriilor,T p/u amplasarea publicitatii, T de aplicare a simbolicii locale, T balneara,T hoteliera,T de piata si altele.

TL se determina prin produsul dintre cota si baza de calcul sau pot fi egale cu marimea fixata de lege.P/u generalizarea informotiei privind datoriile fata de buget aferente impozitelor ,taxelor e destinat cont.pasiv 534. In Ct de reflecta datoriile calculate fata de buget privind impoz.si taxele ,iar in Dt- platile virate efectiv sau trecute in cont.Soldul e creditor si reprezinta suma datoriilor # privind platile datorate bugetului la sfirsitul perioadei de gestiune.

Calculul impozitelor, taxelor si altor defalcari obligatorii se reflecta astfel: Dt 713 Ct 534. 87.Contabilitate impozitului funciar(impozitul pe bunuri materialeImpozitul pe bunurile imobiliare se calculaza si se plateste conform Titlului 6 din CFSubectul impuneri-pers. fizica si juridica proprietari ai bunurilor imobiliare pe teritoriu RM.Obiectul impuneri-bunuri imobiliare inclusiv terenuri si/sau obiectele de pe ele.Baza impozabila a bunurilor imobiliare constituie 50% din valoarea estimat a bunurilor. Evaluare bunurilor se efectueaza de catre organele cadastrale teritoriale.Cota maxima a impozitului constituie 0.5% din baza impozabila a bunurilor imobiliare.De impozitul de bunuri imobiliare sunt scutite atit persoanele fizice cit si juridice:

Autorizatiile publice si institutiele finaciare de la bugetele de toate nivelurile Pers fizice care arendeaza de la stat case si alte incaperi de locuit Obiecte de protectie nivela

De acest impozit sunt scutiti proprietearii ale caror terenuri si loturi de pamint sunt: Ocupate de rezervatii Destinate fondurilor silvic si a apei Folosite de oraganizatiile stiintifice si institutii de cercetare

Datele despre bunurile imobiliare supuse impozitari sunt luate din evidenta analitica a cont123Si sunt evaluate la valoare de bilant VB=VA-uzuraSuma uzuri acumulate se ia din datele din evidenta analitica a contului 124Impozitul pe bunurile imobiliare se determina prin produsul dintre cota acestui impozit si valoarea de produsul dintre cota acestui impozit si valoarea de bilant mediu anuala a bunurilor imobiliare.Fiecare trimestru nu mai trziu de data de 20 a lunii urmatoare contribuabilei platesc Suma impozitului pe bun imibiliare in marime de ¼ din suma anuala.

Exemplu:SRL”Lemnaru”despune de imobile VB a caror pe 6 luni constituie:luna Valoare la inceputu luni Intrari/iesiri Suma uz.acum La sf.luni(1+2-3)

1 435612 - 89327 3462852 346285 70000 10504 4057813 405781 (46320) 11235 3482264 348226 - 9987 3382395 338239 50000 9987 3782526 378252 - 11025 3672277 367227 - - -

VB medie=435612/2+346285+...+367227/2=2218202.5/6luni=369700Exemplu:firma data Vichel com se afla in mun.Chisinua si conform anului 2 la legea p/u punerea in aplicare a titlului 6 din CF ,cota imp pe bun.imob p/u aceasta # este de 0,2% din valaore bunurilor. Deoarece impozitu pe bun.imob se calculaeza pe trimestru 2 al anului cota impozitul se va inmultii cu 0.5%.In trim.I # a achitat impozti in suma de 129,3 leiSuma impoz pe bun/imob=369700*0,2%*0,5=369,7 leiSuma impoz pe bun/imob=369,70-129,3=240,40 leiCostul impozitului imobi DT 713 CT 534=240,40 lei CHITAM IMPOZITUL DT 534.5 CT 242 240,40 lei

88.sistemul asigurarilor sociale de stat al RM*Necesitatea si continutul economic al asigurarilor sociale Necesitatea asigurărilor sociale este determinatăde dezvoltarea factorilor de producţieşi înspecial de dezvoltarea industriei când au apărut asociaţii, cluburimuncitoreşti care încep să punăproblema ocrotirii muncitorilor încazul incapacităţii de muncă sau a invalidităţii pentru că cetăţeniipotajunge, din diferite motive legate de muncă (lipsa igienei, a protecţiei muncii, accidente de lucru,îmbolnăviri profesionale) sau dinmotive de limite de vârstă sau maternitate, laimposibilitatea de amunci este necesar ca statul, companiilenaţionale, regiile autonome, societăţile comerciale să iadin timpmăsurile corespunzătoare pentru protecţia muncitorilor asigurându-leveniturile necesaretraiului acestoraşifamiliilor lor pe perioada incapacităţii de lucru. Fiind o importantă problemă de stat, asigurările sociale ale cetăţenilor sunt garantate deconstituţie, de codul munciişi de alte acte normative.*Principiile si rolul asigurarilor sociale Organizarea asigurarilor  sociale de stat in RM Cuprinderea in asigurari sociale a intregului personal din R.A, S.C.intreprinderi private. Astazi cetatenii activi ai tarii pensionarii suntocrotiti prin asigurari sociale ceea ce inseamna ca la baza asigurarisociale se afla principiul generalitatii.- cetatenii sunt ocrotiti in toata cazurile si pentru toata perioada de pierdere a capacitatii lor de munca;- personalul din R.A, S.C, si pensionarii sunt scutiti de de platacontributiei pentru asigurari sociale;- cetatenii sunt ocrotiti prin asigurari sociale potrivit sistemului desalarizare sau in concordanta cu venitul realizat;- ocrotirea cetatenilor se realizeaza in concordanta cu cerintele eticii siechitatii sociale;- pensiile de asigurari sociale sunt scutite de orice impozite si taxe;- pensiile si indemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nicitotal nici partial fiind un drept personal;- asigurari sociale se infaptuiesc de catre insusi cetatenii respectivi prin organe proprii si organizatii competente. Principiile:unicitatea;obligativitatea;garantarea de catre stat adrepturilor de asigurari sociale;cetatenii sunt ocrotiti in toate cazurilesi pentru toata perioada pierderii capacitatii demunca;contributivitatea;egalitatea;ocrotirea in concordanta cucerintele eticii si echitatii sociale;pensiile sunt

scutite de impozite sitaxe;imprescribilitatea dreptului la pensie si la indemnizatiile deasigurari sociale;inaccesibilitatea drepturilor de asigurarisociale;autonomia si descentralizarea asigurarilor sociale.*Sursele de formare a fondurilor asigurarilor socialeFondurile asigurari sociale se constituie in majoritatea tarilor dincontributia agentilor economici, a salariatilor, si statului uneori prinsubventii. In MD fondurile asigurari sociale de stat depinde demarimea veniturilor realizate de personalul incadrat in muncadeoarece agentii economici platesc contributiile pentru asigurarisociale in functie de aceste venituri. Cresterea veniturilor personaluluia dus la sporirea continua a veniturilor asigurari sociale de stat.

Contributiile pentru asigurari sociale de stat se calculeaza asupra fondului total de salarii folosite de catre agentii economici in care secuprind : salariile tarifare ale intregului personal al unitatii; drepturile ban pt concediile legale;sporurile de salarii (de sris); indemnizatiile deconducere; sumele prevazute a se acorde din fondul de participare a personalului la profituri; drepturile ban ce se acorda personalului candac indeplineste diferite obligatii de stat sau obstesti: premiile prevazute sa se acorde personalului in timpul anului. Suma anuala acontributiilor pentru asigurari sociale. Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurari sociale:pensiile,trimiterea la tratament balnear si de odihna, indemnizatiile siajutoarele, unele cheltuieli cu ocrotirea sanatatii.

89. Organizarea evidenţei bugetare în Republica Moldova

Bugetul de stat se defineste din 2 puncte de vedere:

- sub aspect juridic ( este un act in care se inscriu veniturile si chletuielile probabile ale statului pe o perioada determinata de timp: 1 an);

- sub aspect economic (exprima relatiile economice in forma baneasca)Rolul bugetului:

- financiar (asigura mobilizarea si distribuirea resurselor financiare ale statului in vederea indepl functiei si sarcinilor sale)

- economic ( bugetul cuprinde si tehnici de intreventie in AE si sociala, prin intermediul careia statul isi realizeaza politica de stimulare econ si protectie sociala);

Bugetul se reprez sub forma unei balante: venituri ( fiscale: impozite directe , indirecte; nefiscale) si cheltuieli (functionale: ch la apararea nationala, invatam., sanatate, cultura, asistenta sociala; economice: ch curente, de capital, financiare)

Buget echilibrat: ch=veniturile;

Buget excedent: veniturile>ch (rusia);

Buget deficitar: ch >veniturile (R.M.)

Institutiile publice= unitati publice prin intermediul carora statul isi indeplineste functiile si serviciile sale in domeniul economic, social-cultural, de aparare, administrativ.

Pot fi: *de importanta centrala (parlam., presedintia, guvernul, ministere); *locale (unitati administrativ teritoriale, consiliile raionale, municipale, orasenesti)

Bugetul RM e format din :

- bug republican( concentreaza partea principala a fondului bugetar si este administrat de organele centrale de stat);

- bug local ( cuprinde bugetele unitatilor adm-teritoriale si sint formate din bugetele proprii ale oraselor, municipiilor, raioanelor, sectoarelor mun. Chisinau)

Caracteristicile institutiilor publice:

- sint organisme prin care statul desfasoara rolul, atributiile si functiile sale in domeniul administrativ, socil-cultural, aparare, justitie;

- sint organisme care nu desfasoara activitatea productiva;- in functie de modul lor de finantare integral din resursele bugetare sau partial din mijloace

extrabugetare;- in general nu au indicatori de rentabilitate si eficienta economica;- IP nu calc si inreg uzura mij fixe sau uzura OMVSD in mod treptat

Pe bugetul republican deosebim urm tipuri de ordonatori:

- ordonatori principali ( au dreptul sa repartizeze credite bugetare unitatilor ierarhic inferioare in functie de plan si de modul in care s-au folosit sumele acordate anterior)

- ordonatori secudari de credite ( sint subord ordonatorilor principali de credite si au in subordonare ordonat tertiari. Au dreptul sa utilizeze respectarea normelor legale si conform destinatiei ei creditele bugetare aprobate unitatilor pe care le conduc si sa repartizeze credite bugetare unitatilor din subordonare, conducatorii carora sint ordonatori tertiari);

- ordonatori tertiari de credite ( au dreptul numai sa utilizeze creditele bugetare acordate unitatilor pe care le conduc in limita planurilor financiare aprobate si cu respectarea dispozitiilor legale).

La nivel local avem doar ordonatori principali si tertiari.

Contab in inst publice constituie contab care asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati referitoare la fondurile publice. Asemanari cu contab financiara:

folosirea unor metode si registre contabile pv activitatea financiara; modelele bilantelor contabile ca si planul de conturi general ptr inst publice sint stabilite de acelasi

organ , de ministerul finantelor; prevede inreg cronologica si sistematica in contab a tuturor operatiunilor de incasari si plati in mod

simultan; stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare precum si a soldului final al fiecarui cont.

Ministerul finantelor in calitatea sa de organ central al administrarii de stat realizeaza politica statului in domeniul financiar si actioneaza in scopul asigurarii echilibrului financiar, monetar si valutar al RM. In sarcina min fin intra primirea, verificarea si analiza darilor de seama contabile pv executarea bugetelor locale si executarea devizelor de ch ale inst publice de subordonare de stat. El mai elaboreaza proiecte bugatre locale, asigura evidenta executarii acestor bugete, incaseaza integral si la timp impozitele, taxele si alte venituri ale bugetelor, indrumeaza si controleaza institutiile publice pv evidenta contabila.

Evidenta contabila a executiei bugetului raional, municipal Balti, municipal Chisinau se tine de catre contab bugetara a directiei generale financiare. Evidenta contabila a operatiilor pv executarea devizelor de ch ptr intretinerea aparatului directiei generale Finanite se tine conform instructiunii cu privire la evidenta contab in inst publice.

Contabilii sefi in activitatea lor se conduc de prevederile legii contab., legii privind finantele publice locale si alte acte legislative si normative in vigoare. Nu au dreptul sa execute indicatii care contravin actelor legislative si normative in vigoare si care sint de evidenta contabila si rapoartele financ.

Atributiile contab bugetare:

- analiza si controlul executiei devizului de venituri si ch;- verif zilnica cu unitatile teritoriale ale trezoreriei de stat a corectitudinii, reflectarii in evidenta a

veniturilor si ch bugetelor respective;- studierea sistematica a regulamentelor, instructiunilor, indicatiilor metodice, referitoare la evidenta

contabila;- utilizarea tehnologiilor info ce tin de evidenta contabila;- predarea la timp a documentelor in arhiva, intocmirea darilor de seama si prezentarea lor la timp.

Documentele evidentei contabile:

- bugetul unit. Adm.teritoriale pe tipuri de bugete- forma 3B;- repartizarea pe luni a veniturilor si ch- forma13;- repartizarea pe luni a ch bugetului unitatii adm teritoriale; plan de finantare, forma12;- dispozitia de plata trezoreriala, forma 8;

- nota de contab, forma nr. 274;- nota de transfer;- extrasele din conturile trezoreriale.

La nivel local, evidenta contab bugetare se tine in baza urm registre:

- cartea mare, forma 1F;- balanta de verificare, forma 6;- registrul evidentei analitice a imprumuturilor, forma 2F;- registrul decontarilor intre bugete, forma 4F;- registrul veniturilor, forma 5F.

In scopul corectitudinii inreg contabile la conturile evidentei sintetice si analitice se intocmeste balanta de verificare ptr fiecare grupa de conturi. Soldurile si rulajele operat. Reflectate in dt si ct , aratate in balantele de verificare se verifica cu totalurile rulajelor si soldurilor conturilor sintetice din cartea mare. Sursa de info ptr intocm bilantului contabil servesc sumele soldurilor din cartea mare.

Planul de conturi:

1. mij banesti;2. cheltuieli;3. venituri si incasari;4. imprumuturi bugetare cu scadenta in acelasi an bugetar;5. decontari intre bugete;6. mij transmise si primite;7. surse de finantare;8. rezultate;9. conturi extrabilantiere

Intreb. 90. EVIDENTA MIJLOACELOR BANESTI SI A VENITURILOR BUGETELOR LOCALE MIJLOACE BĂNEŞTIMijloacele băneşti ale bugetelor locale (comunelor), oraşelor se păstrează la conturile curente în trezoreriile teritoriale.Pentru evidenţa operaţiilor privind circulaţia mijloacelor bugetare sîn destinate următoarele subconturi:Cont curent al bugetului satului (comunei), oraşului;Cont curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului;Cont curent privind finanţarea investiţiilor capital din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului;Mijloace băneşti în expediţie. Subcontul 107 “Contul curent al bugetului satului (comunei), oraşului -se ţine evidenţa mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului, care se afla în trezoreria teritorială. Subcontul 109 “Cont curent privind finanţarea investiţiilor capital din contul mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului” - se ţine evidenţa mijloacelor bugetului satului (comunei), oraşului, transferate la contul curent în trezoreria teritorială pentru achitarea cheltuielilor privind investiţiile capital în cazurile în care suma totală a cheltuielilor pentru construcţie la toate obiectele prmăriei satului (comunei), oraşului depăşeşte 100000lei pe an şi pentru amenajări exterioare ale loaţiilor pe fiecare obiect-25000 lei pe an.Subcontul 110 “Cont curent al sumelor mandatate”- se ţine evidenţa mijloacelor primite de către primării pentru îndeplinirea însarcinărilor altor întreprinderi şi organizaţii.Subcontul 111 „Cont curent al mijloacelor speciale” - se ţine evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti pe operaţiunile privind executarea Devizului de venituri şi cheltuieli al mijloacelor speciale. Subcontul 112 „Cont curent al mijloacelor extrabugetare” - serveşte pentru evidenţa încasării şi utilizării mijloacelor extrabugetare conform destinaţiei speciale.Subcontul 113 „Cont curent al mijloacelor fondurilor extrabugetare” - serveşte pentru evidenţa mijloacelor fondurilor extrabugetare, care se încasează în contul curent şi sînt utilizate conform destinaţiei speciale.Subcontul 114 “Cont valutar”- serveşte pentru evidenţa circulaţiei mijloacelor băneşti în valută străină în conturi valutare. În debitul acestui cont se reflectă încasarea în cont a sumelor de mijloace băneşti în valută străină, în credit-achitarea cheltuielilor efectuate peste hotarele republicii, precum şi transferarea sumelor în contul „în lei” confom cursului valutar respectiv. Subcontul 133 „Mijloacele băneşti în expediţie” -se ţine evidenţa veniturilor transferate, în ultimele zile ale lunii, la contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului şi înregistrate la acest cont în luna următoare.OPERATIUNI:

Depunerea sumelor din casă la contul curent: Dt 107,111,112,113,114 Ct 120,121,122,123Încasarea valutei pentru executarea lucrărilor şi serviciilor: Dt 114 Ct 238,400,178Eliberarea din casă a sumelor conform dispoziţiilor de plată sau altor documente subrogatorii: Dt 160,198 Ct 120Eliberarea cu titlu de avans a bonurilor de benzină, carnetelor de muncă şi a foilor intercalate la ele: Dt 160 Ct 132 VENITURI BUGETAREÎn subcontul 407 „Veniturile bugetare” se ţine evidenţa tuturor veniturilor intrate la contul curent al primăriei satului (comunei), oraşului în trezoreria teritorială, precum şi operaţiile pentru restituirea sumelor înregistrate în plus la veniturile bugetului sătesc. Subcontul 400 „Venituri din mijloace speciale”- se ţine evidenţa veniturilor din mijloace speciale obţinute de la prestarea serviciilor, de la efectuarea lucrărilor sau de la desfăşurarea altor activităţi contra plată admise prin acte legislative şi acte normative.. OPERAŢIUNI PRIVIND VENITURILE

1) Incasarea veniturilor: Dt 107,111,112,113,120,121,122,123,133 Ct407, 235,2382) Restituirea sumelor de venituri incasate in excedent : Dt 407,400 Ct 107,111,120,1213) Inregistrarea excedentului mij banesti din casa: Dt 120 Ct 4074) Trecerea la scaderi a deficitului depistat in casa de la incasarile parafiscale: Dt 207 Ct 120

Intreb. 91. EVIDENTA FINANTARII SI A CHELTUIELILOR BUGETULUI LOCAL

FINANTAREAFinanţarea din buget constă în asigurarea condiţiilor şi a mijloacelor necesare pentru ca instituţiile bugetare să poată dispune în folosul lor, potrivit legii şi în anumite limite, de fondurile bugetare.

Prin intermediul finanţării bugetare se realizează sarcinile statului în domeniul economiei naţionale, dezvoltării social-culturale, apărării şi conducerii de stat. Finanţarea se efectuează în conformitate cu alocaţiile îscrise în planurile financiare, prevăzute ca cheltuieli din resurse bugetare.

Contul 23 este folosit de către primăriile satelor (comunelor), oraşelor. Acest cont se subdivizează în subconturile:

230 „Finanţarea din buget a cheltuielilor instituţiei şi a altor activităţi”;

231 „Finanţarea din buget a investiţiilor capitale”;

232 „Efectuarea cheltuielilor de casă din contul mijloacelor speciale”

235 „Mijloace din fondurile extrabugetare”;

236 „Mijloacele părinţilor pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare”;

239 „Alte mijloace pentru întreţinerea instituţiei”.

În subcontul 230 „Finanţarea din buget pentru cheltuielile instituţiei şi alte activităţi” se ţine evidenţa finanţării instituţiilor, a căror evidenţă contabilă este efectuată de o contabilitate centralizată.

1 Transferarea mijloacelor bugetare la contul curent al ordonatorilor de alocaţii întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului dt108 Ct 107

2 Virarea mijloacelor bugetare la contul curent pentru finanţarea investiţiilor capitale Dt 109 Ct 1073 Încasarea mijloacelor bugetare revocate de la contul pentru finanţarea investiţiilor capitale Dt107 Ct 1094 Trecerea la scăderi a cheltuielilor efective prin operaţii de închidere Dt 230,238,235 Ct 200,201,213,2145 Trecerea la scăderi, prin operaţii de închidere, a cheltuielilor efectuate la obiectele de construcţii

finalizate şi date în exploatare Dt 231 Ct 203

CHELTUIELILE Evidenţa operaţiilor privind cheltuielile din contul bugetului se ţine cu ajutorul subcontului 207 „Cheltuieli de casă ale bugetelor satelor (comunelor), oraşelor”.În subcontul 207 se ţine evidenţa cheltuielilor de casă privind executarea bugetului.Cheltuielile de casă se consideră mijloacele băneşti eliberate de instituţiile bancare de la conturile curente ale bugetului satului (comunei), oraşului şi sumele în numerar, aliberate din casă.

În subcontul 084 „Cheltuielile de colectare şi prelucrare a materialelor” se ţine evidenţa operaţiilor de colectare şi prelucrare a materialelor în regie proprie (confecţionarea lenjeriei, aprovizionarea cu combustibil, prelucrarea legumelor etc.).În acest subcont se stabileşte preţul de cost al materiaelor colectate şi prelucrate. La debitul subcontului sînt trecute toate cheltuielile, costul materialelor, cheltuelile pentru livrare, păstrareEvidenţa cheltuielilor efective se ţine în subconturile:200 „Cheltuieli bugetare pentru întreţinerea instituţiei şi alte activităţi”;201 „Cheltuieli efective îngheţate”;203 „Cheltuieli bigetare pentru investiţii capitale”;211 „Cheltuieli privind mijloace speciale”;213 „Cheltuieli privind alte mijloace”;214 „Cheltuieli din mijloacele fondurilor extrabugetare”;1 Trecerea la scăderi a cheltuielilor de casă ale ordonatorilor de alocaţii Dt 207 Ct 1082 Trecerea la scăderi, la sfîrşit de an, a cheltuielilor efectuate la obiectele de construcţii finalizate şi date în exploatare Dt 231 Ct 203

3 Cheltuielile efectuate la arendarea transportului pentru livrarea materialelor de construcţie şi a utilajului destinat construcţiilor noi Dt 203 Ct 107, 178

Intreb. 92 EVIDENTA OPERATIILOR PRIVIND FINANTAREA DE LA BUGET

1) Transferarea mijloacelor bugetare la contul curent al ordonatorilor de alocaţii întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului : Dt 108 Ct 107

2) Încasarea mijloacelor bugetare, revocate de la contul curent al ordonatorilor de alocaţii, întreţinuţi din bugetul satului (comunei), oraşului: Dt 107 Ct 108

3) Virarea mijloacelor bugetare la contul curent pentru finanţarea investiţiilor capitale: Dt 109 Ct 1074) Încasarea mijloacelor bugetare revocate de la contul pentru finanţarea investiţiilor capitale: Dt 107 Ct

1095) Anularea sumelor lipsurilor de valori materiale, a datoriilor compromise, al căror termen de prescripţie a

expirat, şi atribuite din contul devizului instituţiei: Dt 230 Ct 040-041; 060-067; 069;170;172;1786) Trecerea la scăderi a cheltuielilor efective prin operaţii de închidere: Dt 230,238,235 Ct

200,201,213,2147) Trecerea la scăderi, prin operaţii de închidere, a cheltuielilor efectuate la obiectele de construcţii

finalizate şi date în exploatare: Dt 231 Ct 203

Intreb. 93. EVIDENTA DECONTARILOR IN SISTEMUL BUGETAR

Se tine evidenta decontarilor cu furnizorii si antreprenorii pt marfuri, lucrari executate si serv prestate, a decontarilor cu bugetul pt contributii privind asigurarea sociala de stat, cu titularii de avans, remunerarea angajatilor, cu deponentii, cu parintii pt intretinerea copiilor in scoli-internat si alte inst pt copii, cu alti debitori si creditori.

Contul 15 „decontari cu furnizorii, antreprenorii si beneficiarii pt lucrarile efectuate si serviciile prestate” se subdivizeaza in urm subconturi:

150 „decontari cu furnizorii si intreprenorii”

159 „ decontari cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenta medicala”

Contul 16 „ decontari cu titulari de avans”

Contul 17 „decontari cu diversi debitori si creditori” se subdivizeaza in subconturile:

170”decontari privind manco”; 171” decont priivind ch suplimentare legate de titlurile executorii cu pers fizice si juridice”; 172” decont privind tipurile speciale de plati”; 173 „ decont privind platile in buget”; 174 „ decont privind sumele in depozit”; 175 „ decont privind manco transmisa in organele de ancheta”; 176 „ decontari privind mij primite pt ch prin mandat” ; 177 „ decontari cu deponentii”; 178 „ decontari cu diversi debitori si creditori”; 179 „ decontari conform platilor planificate”.

Contul 18 „ decontari cu personalul privind retribuirea muncii” – in acest cont se tine evidenta decontarilor cu personalul privind retribuirea muncii, premierile, indemnizatiile pt pierderea temporara a capacitatii de munca, precum si privind retinerile pt marfurile vindute in rate, privind virarile fara numerar la conturile de depuneri si conform contractelor de asigurare benevola si alte decontari.

Contul 19 „ decontari privind asigurarea cu pensii si protectia sociala a populatiei” – se tine evidenta decontarilor privind cotele de asigurare in fondul social, precum si privind protectia sociala a populatiei.

Operatiuni contabile1) Virarea unor sume antreprenorului pt lucrarile executate in constructiile capitale Dt 150 Ct 107, 1092) Decontari difinitive ale beneficiarului cu antreprenorul pt obiectele de construcie date in exploatare: a)

din contul mij bugetare: Dt 203 Ct 150; b)din contul sumelor mandate: Dt 179 Ct 1503) Prezentarea decontului privind consumarea avansurilor in decontare: Dt 060-

067;069;070;072;200;211;213;214 Ct 160