7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 1/11

Râ nov șDe la Wikipedia, enciclopedia liberăPentru alte sensuri, vede i ț  Râ nov (dezambiguizare)ș .

Râ novș

 — Oraș  — 

Vedere panoramică a centrului ora ului Râ novș ș

Stemă

Râ novș

Râ nov (România)ș

Localizarea ora ului pe hartăș  României

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 2/11

Râ novș

Râ nov (Jude ul Bra ov)ș ț ș

Localizarea ora ului pe hartăș   jude ului Bra ovț ș

Coordonate: Coordonate:  45°35′36″N  25°27′37″E 4

5°35′36″N 25°27′37″E

arăȚ  România

Județ ra ovș

S!R"#$ 403!

Com%onen ăț Râ novș "#$

&uvernare

 ' (rimar Ve tea %drian &oanș

('L*0+*"+$)

Su%ra)a ăț

 ' #ota* +43 ,m-

$*titudine .0m m/d/m/

(o%u*a ieț  (*0++)"*$"3$

 ' #ota*  +./0** locuitori

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 3/11

 ' +en,itate 14 loc/2,m-

 ' Re-en,ământu* anterior.

2//2+./4. locuitori

Site

0e1:http22/primariara5nov/ro2content2html2home/php

Localizarea 6n cadrul jude uluiț

modi7ică 

Râ novș  (în antichitate Cumidava, în germană Rosenau, în maghiară Rozsnyó până în 1910 iș

apoi Barcarozsnyó) este un ora înș   jude ul ra o!ț ș , situat în sud"!estul Depresiunii ra o!, la 1#ș  kmde municipiul ra o!ș , pe cursul râului $himbă elș , la %#0 m altitudine& 'ocalitatea numără în preentaproimati! 1%&000 locuitori& *tema ora ului repreintă un scut cu trei tranda+iri&ș

rincipalul monument al ora ului esteș  -etatea .â no!ș &

Date geografice/modi+icare  modi+icare sursă

*ituat în centrul ării, în partea superioară aț   ării Bârsei Ț  , la poalele masi!ului ostă!aru, la micădistan ă deț  2un ii ucegiț   iș iatra -raiului  i la capătul 3ordic al culoarului (trecătorii) .ucăr, ran iș ș

-heia redeal, ora ul .â no! pastreaă de peste !eacuri acela i i istoric al unui burg prosper&ș ș ș

.â no!ul se găse te la o altitudine medie de %4% m deasupra ni!elului mării, la intersec iaș ș țmeridianului de 5#6547 longitudine estică cu paralela 8#6#7 latitudine nordică& :n cadrul jude ului,ț

ora ul are o poi ie sud ; estică, +iind poi ionat de"a lungul drumului na ional D3 4 a+lându"se laș ț ț ț

circa 1# km de municipiul ra o!ș , 51 km de ora ulș  redeal, 9 km de sta iunea turisticăț oianara o!ș &

Etimologie/modi+icare  modi+icare sursă

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 4/11

rima men ionare documentară a .â no!ului dateaă însă din 11 sub numele deț ș  Rosnou, maitâriu in 18 apare cu numele de Rosnov & < altă denumire care apare în documente este VillaRosarum.

*e pare că denumirea germana Rosenau se traduce prin Rosen!u = >alea ?randa+irilor&

Istoric/modi+icare  modi+icare sursă@storia .â no!ului începe cu mai bine de 5000 de ani în urmA atunci când pe teritoriul localită iiș ț

trBiau Dacii cumida!ensi& 3umele antic al .â no!ului este C-omida!a, latiniat în C-umida!aE, iarș

sub aceasta +ormă apare pentru prima oară men ionat pe un monument din piatră din timpulț

 împăratului Fleandru *e!erus& Grmele de locuire de pe teritoriul ora ului indică preen a uneiș ț

a eări dacice, dar mai târiu se pare că a eistat aici i un castru roman de mari dimensiuni (118 ș ș

110m)& *ăpăturile arheologice au scos la i!eală în interiorul castrului +ragmente de iduri, +ragmentede teracotă sigilată i o +igurină din lut care o repreintă pe >enera =ș  >enus, numele roman al ei eiț

grece ti F+rodita, ei a dragostei, +rumuse ii i +ertilită ii&ș ț ț ș ț

 :n secolul al H@@@"lea ara ârsei a +ost coloniată cu popula ii germanice denumite CȚ ț *a iș , de iș

majoritatea pro!eneau din apusul @mperiului $ermanic& *e pare că, în ona .â no!ului, au +ostș

adu i coloni ti din !aleaș ș  .inului, unde eista deja o localitate denumită C.osenau& Fst+el, denumirea

a eării transil!ănene poate să +ie o amintirea a originii coloni tilor sa i& :n anul 1854 .â no!ul iș ș ș ș șcetatea sa au +ost !iitate de împăratul *igismund de 'uemburg, totodată rege al Gngariei, care aacordat a eării dreptul de a ine târguri&ș ț /8 -u timpul localitatea a dobândit importan ă comercială,ț

+iind al doilea târg ca mărime din ara ârseiȚ & Fpar breslele dintre care cele mai importante sunt celeale lemnarilor, esătorilor si sticlarilor (de aici toponimul >alea $lăjeriei)&ț

 :n 1%00, după lupta de la 2irăslău, trupele lui 2ihai >iteaul au je+uit localitatea, +ără să reu eascăș

cucerirea -etă ii .â no!& astorul aul i +iul său au +ost uci i de mercenari&ț ș ș ș /# 2ihai >iteaul aacordat pri!ilegii bisericii ortodoe *+& 3icolae din .â no!, in documentele cancelariei sale numindș

a earea Iora al domniei meleI&ș ș

 :nsă nu întotdeuna !ia a locuitorilor a +ost u oară în .â no!, dat +iind că se a+la pe drumul ce legaț ș ș

ara ârsei de asul ran, pe unde adesea cetele turce i tătare nă!ăleau în a eare i distrugeauȚ ș ș ș

tot ce râ no!enii construiseră& Fst+el s"a hotărât construireaș  -etă ii .â no!ț ș  " simbol al .â no!ului iș șai principala atrac ie turistică din ora &ț ș

După primul răboi mondial, cadrul geogra+ic +a!orabil o+eră .â no!ului o nouă oportunitateș

economicA J turismul& *tatutul de sta iune climaterică a +ost primit de comuna .â no! în anul 1959&ț ș

 :n perioada comunismului, pentru .â no! op iunea autorită ilor a +ost industrialiarea, statulș ț ț

construind cartiere de locuinte pentru cei !eni i să ocupe locurile de muncă, iar comuna .â no! aț ș

de!enit ora in anul 19#0&ș

<ra ul .â no! nu are alte localită i componente, +iind +ormat din one de case si cartiere de blocuriș ș ț

de locuin e (cartierul .omacril, cartierul Klorilor, c!artal @*.)&ț

Demografie/modi+icare  modi+icare sursă

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 5/11

-omponen a etnică a ora ului .â no!ț ș ș

  .omâni (L9&#LM)

  2aghiari (1&M)

  .omi (1&4LM)

  3ecunoscută (%&#1M)

   Fltă etnie (0&4LM)

-omponen a con+esională a ora ului .â no!ț ș ș

  <rtodoc i (L4&19M)ș

  .omano"catolici (1&99M)

  3ecunoscută (%&%%M)

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 6/11

   Fltă religie (8&18M)

-on+orm recensământului e+ectuat în 5011, popula ia ora ului .â no! se ridică la 1#&055ț ș ș

de locuitori, în scădere +a ă deț  recensământul anterior din 5005, când se înregistraseră1#&8#% de locuitori&/52ajoritatea locuitorilor sunt români (L9,#9M)& rincipalele minorită i sunt celeț

de romi (1,4LM) iș  maghiari(1,M)& entru %,#1M din popula ie, apartenen a etnică nu esteț ț

cunoscută&/ Din punct de !edere con+esional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc iș  (L4,19M), cu ominoritate de romano"catolici (5M)& entru %,%%M din popula ie, nu este cunoscută apartenen aț ț

con+esională&/%

"volu ia #o#ula iei la recensăminte$ț ț 

Turism/modi+icare  modi+icare sursăDatorită a eării sale geogra+ice în ona muntoasă, .â no!ul are o îndelungată acti!itate înș ș

domeniul schiului, acest sport practicându"se atât la ni!el de per+orman ă cât i de agrement& -lubulț ș

*porti! colar din ora a asigurat an de an componen i la loturile na ionale de schi +ond, biatlon iȘ ș ț ț ș

sărituri, sporti!ii ob inând numeroase medalii atât pe plan european cât i mondial în aceste sporturi&ț ș

entru realiarea obiecti!elor de per+orman ă, sporti!ii bene+iciaă de o baa sporti!ă care cuprindeț

5 poligoane de biatlon, o pista de schi role, trasee de schi +ond i biatlon&ș

'a baa -etă ii .â no! este amenajat un teren de +otbal unde au loc antrenamente i meciuri aleț ș ș

echipei locale de +otbal& De asemenea a +ost +inaliată construc ia unei săli de sport amplasată înț

!ecinatatea stadionului, care !a permite o bună pregătire a sporti!ilor i pe timpul iernii&ș

-a posibilitate de petrecere a timpului liber, în localitate +unc ioneaA i un teren de +otbal acoperitț ș

pri!at care satis+ace ne!oia de mi care bene+ică sănătă ii&ș ț

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 7/11

-entrul de *ărituri cu *chiurile " >alea -ărbunării, .â no!ș

 :n perioada 14 " 5 +ebruarie 501, ora ul .â no! !a +i una dintre loca iile în care se !a des+ă uraș ș ț ș

IKesti!alul <limpic al ?ineretului NuropeanI (K<?N), competi ie multisport destinatA sporti!ilor junioriț

(18"1L ani) din cele 89 de Ari europene&ț

 Fpar ine Fsocia iei -omitetelor <limpice Nuropene (N<-) i se a+lA sub egida -omitetuluiț ț ș

@nterna ional <limpic (-@<)& K<?N se organieaA în +iecare an impar, iar +iecare an de organiarețcon ine o edi ie de iarnA i una de !arA& rima edi ie de !arA a a!ut loc în 1991, iar prima edi ie deț ț ș ț ț

iarnA în 199& Ndi ia de iarnA 501 a +ost încredin atA spre organiare .omâniei& -ompe itiileț ț ț

sporti!e !or a!ea loc după cum urmeaăJ raso! ; OockePQ oiana ra o! ; *ki FlpinQ atinajș

!iteă pe pistă scurtă (*hort"?rack) i atinaj artisticQ redeal ; *noRboard i *ki KondQ .â no! ;ș ș ș

*ărituri cu *kiSurileQ Kundata"-heile $rădi tei ; iathlon& entru acest e!eniment, in ona >aleaș

-ărbunării s"au des+ă urat lucrările la aa <limpică, care !a cuprinde aa de iatlon i cele treiș ș

trambuline (T1#, T#, T%#) pentru sărituri cu schiurile& Fceste lucrări au +ost +inaliate în lunaseptembrie, rămânând în lucru proiectul pentru o trambulină T90, care !a +ace din .â no!ș

echi!alentul oricărui centru de competi ii interna ionale din lume& ?ot in ona >alea -ărbunării !a +i iț ț ș

loca ia primei pârtii de schi alpin din .â no! destinată amatorilor, precum i o pistă pentru sănii& :nț ș ș

ona >alea -etă ii eistă amenajat un patinoar i terenuri de tenis, o+erind ast+el locuitorilorț ș

ora ului posibilită i pentru timpul liber& .elie+ul ora ului .â no! se constituie ca atrac ie turistică deș ț ș ș țsine stătătoare& 'a etremitatea sudicA a ora ului se a+lă partea sudică a 2asi!ului ostă!aruș

numită -heile .asnoa!ei, ona pre+erată pentru drume ii, alpinism, odihnă sau recreere, o+erind oț

!arietate peisagistică, de la poieni !iu colorate +loral până la !ersan i stânco i greu accesibili,ț ș

aceasta +iind o alta onă pre+erată pentru acti!ită i sporti!e& Fici se pot practica sporturi precumț

bungee"jumping, că ărari si paint"ball& Deasemenea sunt o+erite de către in!estitori particulari ser!iciiț

de practicare a echita iei&ț

'a circa km de ora , in !ecinătatea râului ârsa se a+lă ruineleș  -astrului .oman -umida!a,mărturie a celei mai !echi a eări precursoare a actualului ora .â no!& *ăpăturile arheologiceș ș ș

des+ă urate în mai multe rânduri au dat la i!eală o mare di!ersitate de ceramică tip dacică,ș

demonstrând că în apropiere sau chiar în castru locuiau daci&

 :n partea sud"estică a ora ului se a+lă reer!a ia naturalăș ț  2un ii ucegiț , importantA destina ieț

turistică +a!oriând turismul de recrere si odihnă prin numeroasele cabane si trasee turistice &-astrul .oman -umida!a amintit de marele geogra+ tolemeu din  Flecsandria  în al său Eîndreptargeogra+ic sec& @@ d& Or, repreentă limita nordică a limesului ?ransalutamus& @n+orma iaț

documentară este intărită i de descoperirea unei inscrip ii in piatră cu numele castrului din timpulș ț

 împaratului Fleander *e!erus sec& @@@& E-astrul .oman este situat in punctul E$radi te la circa #00ș

m sud de râul ârsa, la km 3 ; > de .â no!ul contemporan, ridicat mai intâi din pământ, apoi dinș

piatră +asonată cu iduri !ariind intre 1"1,0 m& *ăpăturile arheologice des+ă urate în mai multeș

campanii au dat la i!eală o mare di!ersitate de materiale romane pro!enite din centrele italice alături

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 8/11

de ceramica tipic dacică, ceea ce demonstreaA cA în apropriere sau chiar in castru locuiau daci&(E@storia ora ului .â no! consultant stiinti+ic 3icolae epene)&@n preent locuitori rasno!uluiș ș

migreaa spre localitati mari a moldo!ei precum bacaul& Gnul dintre oamenii de !aa a societatiirasno!ene .obu Fdrian de!in team leader la easPcal bacau ast+el e!itand !iata de consatean arasno!ului&

Gn alt punct de atrac ie al ora ului este iț ș ș  e tera >alea -etă iiș ț  situată la aproimati! km de ora ulș

.â no!, pe oseaua >alea -etă ii spreș ș ț  oiana ra o!ș , descoperită acum circa %0 de ani (apro&1989, când în urma unei eploii hidraulice " datorită sedimentelor acumultate si a intrării +oarte

 înguste " a +ost des+undată intrarea în pe teră, de unde i numele de pe tera Kundata)&ș ș ș

 !rticol #rinci#al$ Pe tera Valea Cetă ii ș ț  .

Monumente de arhitectură/modi+icare  modi+icare sursă

 !rticol #rinci#al$ Cetatea Râ nov ș .

 !rticol #rinci#al$ Biserica evang%elică din Râ nov ș .

-etatea .â no!ș

2area in!aie a tătarilor din &'&, când ara ârseiȚ  a +ost pustiită, precum i in!aiile care auș

urmat, au determinat pe locuitorii Râ novului ș să se gândească la construirea unui sistem de apărarecât mai puternic& F a se eplică necesitatea construirii cetă ii ărăne ti a .â no!ului în careș ț ț ș ș

popula ia a +ost silită de nenumărate ori să se re+ugiee istoria cetă ii +iind în mare măsură istoriaț ț însă i a ora ului&ș ș  -etatea .â no!ș  a +ost construită prin e+ortul colecti! al locuitorilor din aceastăa eare ajuta i de cei din comunele în!ecinate,ș ț  -ristian  iș  >ulcan într"o perioadă când principalaocupa ie a acestora era agricultura, din care s"a i numitț ș   cetate ărănească* ț  & rima men iuneț

documentară despre cetatea ărăneascăț   a .â no!ului dateaă din anul 1# când cu ocaia uneiș

noi nă!ăliri a tătarilor în ara Bârsei Ț  , a +ost pustiit întregul inut, în a+ară de cetatea de peț

dealul +âm#a de la ra o!ș   i deș  -etatea .â no!ș , care +iind puternic +orti+icate au reistat atacurilor,sal!ând !ia a locuitorilor re+ugia i între idurile lor&ț ț

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 9/11

iserica N!anghelică .â no!ș

 :nceputurile idirii cetă ii au +ost stabilite la s+âr itul secplului al H@@@"lea de către ăranii râ no!eni, peț ș ț ș

o stâncă abruptă, accesibilA numai pe latura răsăriteană i nu are un stil arhitectonic preten ios, ciș ț

apropiat de construc ia caselor obi nuite, adaptat cerin elor de +orti+icare& -a material au +ostț ș ț

 întrebuin ate piatra i cărămida& :năl imea idurilor este de aproimati! # m, iar lă imea cea mai mareț ș ț ț

o preintă idul sudic, care ne+iind dublat ca celelalte iduri, în unele locuri are 1,# m& Uidurile ca iș

turnurile erau acoperite cu iglă pentru a pre!eni incendiile pro!ocate de asediatori&ț

iserica !eche românească I*+& 3icolaeI a +ost ridicată începând cu 198 de către .adu @ asarab,a a cum ne reiese din documentele de arhi!ă i din data inscrip ionată pe spatele tâmplei în altarQș ș ț

biserica din piatră de stâncă repreintă prima ctitorie a basarabilor ; dinastia conducătoare in  araȚ

.omânească" in ?ransil!ania& ?otodată cercetările arheologice des+ă urate in 199# men ioneaă caș ț

monumental este ridicat în mai multe etape, prima etapA anterioarA cu aproimati! un secol datei

inscrip ionate pe spatele tâmplei& -onstruită sub in+luen a goticului cu na!a alungită si altar in piatrăț ț încheiat în ogi!ă, biserica a +ost alungită i restauratA de mai multe ori odatA cuș  2ihai >iteaul apoiin 1400, iar în +orma actuală datând din secolul H@H& iserica este inestrată cu un turn, clopotni Aț

 înalt de 10 m sub +ormă poligonală& Uidurile cu o grosime de 1,4"1,10 m ridicate din piatră,impresioneaă prin masi!itate i prin alternan a pietrei cu caramida in +unc ie de etapa deș ț ț

construc ie&ț

iserica e!anghelică din .â no!ș  +igureaă sub nr&5%## in lista monumentelor istorice de pe teritoriul.omâniei& iserica cu hramul *+& 2atia, a +ost construită la începutul secolului al H@> ; lea ca obasilică in stilul de trani ie& :n anul 144 s"au înal at idurile bisericii& După cutremurul puternic dinț ț

anul 1L05 s"a ridicat un an mai târiu turnul clopotni ei de 1 m, iar bolta na!ei centrale a +ostț

inlocuită cu un ta!an caetat& 'a incendiul din 59 august 141L s"au topit cele trei clopote, care au+ost returnate si s+in ite în anul 1450& Kaptul acesta do!ede te inscrip ia de pe clopotul mic, datândț ș ț

din primul răboi mondialJ Eim +euer er+lossen 141L, Rird neu gegossen 1450& După primul răboimondial au +ost procurate de la +irma *chilling si 'attermann din Fpolda două clopote noi, care au+ost s+in ite în anul 1954& Fmândouă sunt din o el& ?rans+ormarea bisericii in stil baroc s"a +acut intreț ț

anii 1448"144#& Gltima restaurare s"a e+ectuat în anul 1L9, din nou după un cutremur puternic& epartea de nord a corului se a+la o +rescă din timpurile rena terii, care poartă data 1#00& Dupaș

re+ormA +rescele au +ost tencuite si din nou descoperite, +iind ast+el mult deteriorate& e aceea iș

parte este inscrisă si data 1%98& *ub +rescă se a+lă piatra +unerară în stil baroc a pastorului 'ucas-olb din 14#& < alta piatră +unerară se a+lă in +a a altarului, sub treptele altarului, i anume pentruț ș

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 10/11

pastorii $eorgius Deidricius, 2artinus Flbrich i Vohann Frbenius& Fltarul dateaă din secolul alș

H>@@@;lea&

Manifestări culturale/modi+icare  modi+icare sursă

$rup de dansatori populari la CKesti!alul Nc!estru din .â no!ș

• CKesti!alul Nc!estru i Uilele .â no!uluiș ș  /4

N!enimentul este organiat de rimăria .â no!ului, în colaborare cu -onsiliul Vude eanș ț

ra o!& *ărbătoarea începe cu de+ilarea prin centrul ora ului a călu arilor,ș ș ș  trăsuri  i căru eș țrustice trase de cai& 'a poalele -etă ii .â no!ului, se pot urmări spectaculoasele cascadoriiț ș

cu cai, demonstra ii deț  dresaj clasic, sărituri peste obstacole, trăsuri trase pînă i cuș

aseș  cai& *pectacolul dureaă trei ile în care .â no!ul de!ine locul unde se pot admiraș

+rumoase rase de cai i spectacole deș  cântece  iș  dansuri populare&

• CKesti!alul -- Road  /4

rogramul cuprinde o paradă auto moto, i pe timp de trei ile trei categorii de concursJ Co++ș

road, enduro, superspecială&

• C-urtea -omedian ilor ț  /4

roiect cultural care o+eră ocaia descoperirii crea iei i a modului de !ia ă al trupelor deț ș ț

arti ti ambulan i&ș ț

• C*erbările Uăpeii /L

Kesti!alul este întîlnirea genera iilor de sporti!i i suporteri la competi iile deț ș ț  schialpin, biatlon, schi +ond, sărituri, dar i concerte în aer liber&ș

• estivalul de ilm /storic  " .â no!ul se identi+ică i cu istoria cinematogra+ieiș ș

române ti, aici +iind locul în care s"au +ilmat o mare parte din +ilmele cu temaș

istorică ale marilor regiori români& Fcest +esti!al de +ilm contribuie an de an laimpunerea ora ului .â no! ca i capitală a +ilmului istoric românesc& rimaș ș ș

edi ie a a!ut loc în 5009&ț /9

• estivalul /nterna ional de Reconstituire /storică ț   un bun prilej de a participa lareconstituirea +idelă a e!enimentelor, +olosind echipament i recuită cât maiș

apropiate de realitatea istorică&

• 0ystery 1 +%riller estival  ornind de la eemplul dat de celelalte +esti!aluri,promo!ând turismul cultural, a +ost creat i e!enimentul dedicat literaturiiș

poli iste rima edi ie s"a des+ă urat în 5011&ț ț ș

7/21/2019 Rasnov

http://slidepdf.com/reader/full/rasnov-56d9f0628ed69 11/11

• estivalul 2cience 1 iction " completeaă mani+estările dedicate literaturii iș

artelor, deschiând calea atât către literatura imaginati!ă cât i spre tiin a deș ș ț

a!angardă& rima edi ie a a!ut loc în 501&ț

• Kesti!alul Roc3stadt "4treme est 

rimul +esti!al de 2etal etrem din .omânia, a debutat în Fugust 501 la .â no! cu trupeș

precum Decapitated, 3apalm Death, $ojira, -arach Fngren, *eptic+lesh i rimordial&ș

Kesti!alul continuă i în anul 5018, a!ând prima trupă con+irmată încă dinaintea des+ă urariiș ș

primei edi ii, i anume Tatatonia&ț ș

Primarii ora uluiș /modi+icare  modi+icare sursă

• 199%/10 " 5000 " ?eleanu >asile, de la -D.

• 5000/11 " 5008 " *oiu $eorge @lie, de la D

• 5008/15 " 500L " >e tea Fdrian @oan, de laș  3'

• 500L/1 " 5015 " >e tea Fdrian @oan, de laș  3'

• 5015/18 " 501% " >e tea Fdrian @oan, de laș  3'