rarituri inceput proiect

5/13/2018 rarituri inceput proiect - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/rarituri-inceput-proiect 1/17

TAIERI DE INGRIJIRE

Scopul si importanta lucrarilor de ingrijire a arboretelor -DEGAJARI

1. Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

Pentru realizarea structurii functionale optime a arboretului, conformtelului de gospodarire a padurilor se impune necesitatea interventieisilvicultorului pentru dirijarea procesului de crestere si dezvoltare a arboretuluide la instalare pana la efectuarea taierilor de regenerare.

Complexul de interventii silviculturale prin care se dirijeaza procesul decrestere si dezvoltare a arboretelor, de la intemeiere pana la efectuarea taierilor de regenerare poarta numele de lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor.

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor au cas cop principalcrearea celor mai favorabile conditii de crestere si dezvoltare a arboretelor,ceea ce se soldeaza cu cresterea productivitatii arboretelor.

Prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se modifica, in moddirijat, compozitia, consistenta provenienta si structura verticala a arboretului indeplina cocordanta cu telul de gospodarire si cu compozitia-tel.

Prin lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor se regleaza starea dedesime si raporturile dintre specii si arbori in vederea proportionarii amestecului

stimularii cresterii arborilor, dirijarii procesului de eliminare naturala si ameliorariicalitative a tulpinilor arborilor.

Aplicarea la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de ingrijire siconducere a arboretelor este o conditie esentiala in gospodarirea naturala apadurilor.

Dupa incheierea starii de masiv, adata cu crearea mediului propriuspecific padurii, in cresterea si dezvoltarea arboretelor pe prim plan trecprocesele biologice cu caracter de masa, cum sunt : indreptarea si elagareatulpinilor, diferentierea arborilor si eliminarea naturala, procese de care, in final,

depinde modul de desfasurare a procesului de acumulare de biomasa, deciproductivitatea arboretelor.

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor sunt lucrari de rariredirijata si de selectie, bazate, in principal, pe procesele de diferentiere sieliminare naturala a arborilor prin lucrarile de ingrijire si conducere aarboretelor, procesele de diferentiere si de eliminare naturala a arborilor, sunt



inlocuite printr-un proces de rarire si de dirijare a cresterii si dezvoltariiarboretelor.

In arboretele amestecate, cum sunt cele de sleau de deal si sleau decampie, in care este destul de accentuata concurenta interspecifica dintre

specii, aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor are drept scopdirijarea cocurentei si reglarea raporturilor dintre speciile componente alearboretelor respective. Cu alte cuvinte, in cazul unor astfel de arborete,aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor au cas cop principalproportionarea amestecului si reglarea compozitieisi a structurii arboretelor indeplina concordanta cu prevederile telului de gospodarire a padurilor.

Necesitatea aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor deriva si din faptul ca se obtine un spor suplimentar de masa lemnoasa subforma de produse secundare care altfel sar pierde prin procesul de eliminarenaturala. Trebuie insa accentuat faptul ca aplicarea lucrarilor de ingrijire si

conducere a arboretelor are cas cop prioritar imbunatatirea structurii arboretelor sub raport calitativ si valoricprin promovarea prin lucrari de selectie repetata acelor mai bune exemplare sub aspect calitativ si prin marirea rezist 919f56jentei arboretelor la actiunea favorabila a factorilor biotici si abiotici daunatori.

Prin aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor se obtinexemplare de dimensiuni mari care la varsta exploatabilitatii pot furnizasortimente de lemn valoroase, cum sunt : lemn de rezonanta, furnir estetic,gater derulaj si altele situatie determinata de faptul ca prin rarire si selectierepetata a arboretelor creste spatiul de nutritie a arborilor din sol si dinatmosfera.

Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor consta si inameliorarea starii fitosanitare a arboretelor. Aceasta datorita faptului ca inacelasi timp cu efectuarea taierilor de ingrijire arboretelor indiferent de natura lor se executa si taieri de igiena, constand in extragerea arborilor uscati, rupti,doborati de vant si de zapada si a arborilor atacati de boli si daunatori biotici.

Importanta lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor rezida si dinfaptul ca aceste lucrari se efectueaza pe cea mai lunga perioada din viataarboretelor(aproximativ 70 ani), in timp ce taierile de regenerare in cazularboretelor de codru regulat se intind numai pe un interval de timp de maxim 30

- 40 ani.

2. Scopul taierilor de ingrijire a arboretelor

Taierile de ingrijire a arboretelor(degajari, curatiri, rarituri) cunoscute inliteratura de specialitate si sub denumirea de operatiuni culturale, au ca scopprincipal obtinerea de arborete valoroase capabile sa valorifice eficientpotentialul silvo-productiv al statiunilor forestiere prin acumulari sporite de



biomasa. Acest obiectiv important se realizeaza prin : marimea spatiului denutritie din sol si din atmosfera ; favorizarea accesului luminii in sol si inatmosfera, ceea ce are ca efect pozitiv accelerarea cresterii in grosime aarborilor si implicit cresterea rezistentei arboretelor la actiunea nefavorabila afactorilor abiotici daunatori(vant, zapada, etc) ; cresterea volumului de

precipitatii ajunse la sol ; activarea descompunerii litierei si altele cu consecintefavorabile asupra cresterii si dezvoltarii arborilor si in final, asupra cresteriiproductivitatii arboretelor. De asemenea prin taierea de ingrijire se asiguraimbunatatirea starii fitosanitare a arboretelor, concomitent cu taierile de ingrijireexecutandu-se si taieri de igiena.

Scopul taierilor de ingrijire a arboretelor consta in :

-proportionarea amestecului in concordanta cu prevederile telului degospodarire a padurilor ;

-cresterea volumului de masa lemnoasa recoltat pe unitatea de suprafatasi prevenirea pierderilor de masa lemnoasa prin recoltarea produselor secundare care altfel s-ar pierde prin procedeul de eliminare naturala aarborilor ;

-imbunatatirea functiilor de protectie prin reglarea compozitiei si structuriiarboretelor in raport cu functia de indeplinit(de protectia apelor, protectia solului,de interes social, etc).

Degajari

3. Scopul lucrarilor de degajari

Sunt lucrari de ingrijire a arboretelor care se efectueaza in stadiul dedesis si au drept scop :

imbunatairea compozitiei arboretelor prin promovarea exemplarelor valoroasedin speciile principale de baza si de amestec ; asigurarea conditiilor corespunzatoare de crestere si dezvoltare a exemplarelor valoroase din speciileprincipale de baza si de amestec ;tinerea in frau a lastarilor, preexistentilor si a

exemplarelor din speciile coplesitoare(carpen, mesteacan, plop tremurator,salcie capreasca si altele) de valoare economica scazuta.

4. Tehnica executarii lucrarilor de degajari

La 20 - 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor din speciile valoroase(molid, brad, fag, gorun, stejar pedunculat, frasin comun, paltin de munte, paltinde camp, cires si altele) se efectueaza taierea si, mai ales, frangerea



exemplarelor din speciile coplesitoare si de valoare economica scazuta, cumsunt : carpen, plop tremurator, mesteacan, salcie capreasca si altele. Sepractica frangerea si nu taierea exemplarelor speciilor coplesitoare pentrumentinerea umiditatii in sol si pentru protejarea solului impotriva inierbarii siintelenirii.

Cu ocazia efectuarii degajarilor si a celorlalte taieri de ingrijire aarboretelor nu se extrag exemplarele speciilor arbustive : paducel, corn, sanger,maces, lemn cainesc, salba moale is altele pentru considerentul ca acesteamentin umiditatea in sol si protejeaza solul impotriva intelenirii si inierbarii. Inschimb, se extrag exemplarele de afin negru, afin rosu, zmeur si mur pentruconsiderentul ca acesti arbusti se pot dezvolta in asociatii compacte coplesindexemplarele din speciile principale de baza si de amestec, mai ales, inarboretele realizate pe cale naturala.

Cu ocazia aplicarii lucrarilor de degajari se extrag, prin taiere de jos, si

exemplarele din lastari care in tinerete cresc mai activ decat exemplarele dinsamanta si pot coplesi si elimina exemplarele din samanta. Extragerea lastarilor se efectueaza, mai ales, pentru faptul ca lemnul acestora are insusiritehnologice inferioare exemplarelor provenite din samanta. Se mentin,temporar, acei lastari a caror extragere ar conduce la dezgolirea solului si,implicit, la inierbarea si intelenirea solului, deci, inrautatirea conditiilor edafice cuconsecinte negative asupra cresterii si dezvoltarii arborilor. De asemenea, cuprilejul aplicarii degajarilor se extrag, prin taiere sau prin frangerea tulpinii siexemplarele preexistente neutilizabile care n-au fost extrase cu ocazia lucrarilor de ingrijire a semintisurilor, exemplare, care, de regula, sunt vatamate prinlucrarile de exploatare a arboretului matern, deci, a vechiului arboret.

Frangerea tulpinii exemplarelor din speciile coplesitoare (carpen, ploptremurator, mesteacan, salcie capreasca si altele) la 20 - 30 cm sub varfulexemplarelor speciilor valoroase(molid, brad, fag, gorun, stejar pedunculat,frasin comun, paltin de munte, paltin de camp, cires si altele) se face cu mana,iar taierea tulpinii cu foarfeci de gradina, cosoare, seceri sau mici topoare.Taierea de jos a exemplarelor provenite din lastari si a preexistentilor seefectueaza cu ferastraie de mana, motounelte Sthil sau cu ferastraie mecanicecu disc tip Husqvarna. Preexistentii si lastarii cu diametru mai mare de 6 cm sicu coroana asimetrica si labartata nu se extrag pentru considerentul cadoborarea acestora ar crea goluri prea mari in arboret, ceea ce ar conduce la

inierbarea si intelenirea solului si, implicit la irautatirea conditiilor edafice cuconsecinte negative asupra vegetatiei. Acesti arbori se secuiesc cu toporul. Cutimpul arborii respectivi se usuca.

In functie de structura arboretelor, degajarile pot fi aplicate, fie pe toatasuprafata, fie numai partial in benzi sau coridoare.



In cazul arboretelor amestecate neregulate (neuniforme) sau candspeciile coplesitoare sunt raspandite neuniform in compozitia arboretului seaplica degajari integrale, adica, pe toata suprafata. In astfel de situatii nu serecomanda aplicarea degajarilor partiale pentru considerentul ca exista riscul cain benzile neparcurse cu lucrari sa fie eliminate unele exemplare valoroase din

speciile principale de baza si de amestec.

In cazul arboretelor pure sau a arboretelor amestecate obtinute pe caleartificiala se pot aplica degajari partiale pe benzi(coridoare) late de 1 - 3 malternand cu benzi de aceiasi latime neparcurse cu lucrari de degajari. Inaceasta situatie prima lucrare de degajari se efectueaza, de regula, la 8 - 12 anide la instalarea arboretului, varsta la care materialul lemnosrezultat poate fivalorificat sub forma de araci de vie, pari de legume, pomi de iarna, etc.

5. Perioada de executie a lucrarilor de degajari.

Periodicitatea lucrarilor de degajari.

In arboretele amestecate lucrarile de degajari se efectueaza in sezonulde vegetatie pentru considerentul ca in aceasta perioada arborii sunt infrunziti sise pot recunoaste mai bine speciile. Nu este indicata executarea lucrarilor dedegajari imediat dupa infrunzire , deci la inceputul sezonului de vegetatie pentruconsiderentul ca lujerii se rup sau se ranesc cu usurinta. Nu se recomandaexecutarea lucrarilor de degajari toamna tarziu, deci, la sfarsitul sezonului devegetatie pentru motivul ca lujerii anuali pot suferii din cauza ingheturilor timpurii, denumite ingheturi de toamna. In arboretele amestecate perioadaoptima de efectuare a lucrarilor de degajari este 15 august - 15 septembrie. In

arboretele ure lucrarile de degajari pot fi efectuate tot timpul anului.

Periodicitatea lucrarilor de degajari depinde de structura arboretelor si deconditiile stationale.

In arboretele cu structura complexa de tipul sleaurilor periodicitatea lucrarilor dedegajari este de 1 - 3 ani. Prima lucrare de degajari se efectueaza candarboretul are varsta de 2 -3 ani. In fagete si in arboretele amestecate de fag curasionoase periodicitatea degajarilor este de 2 - 3 ani. Prima lucrare de degajarise efectueaza cand arboretul are varsta de 5 - 7 ani.

Aplicarea lucrarilor de degajari in diverse formatiuni forestiere

Aplicarea lucrarilor de degajari in diverse formatiuni forestiere se facediferentiat in functie de structura arboretelor si de conditiile stationale.

• In cereto-girnitete, se pune accent pe promovarea girnitei indefavoarea cerului. In arboreta pure de cer si in arboreta pure de girnita, rareori



sunt necesare lucrari de degajari. Atunci cand se aplica, sunt suficiente una saudoua lucrari de degajari, executate la interval de 2 - 3 ani.

• In stejarete si gorunete, lucrarile de degajari au, ca scop principalpromovarea exemplarelor provenite din samanta de stejar pedunculat si gorun.

Se extrag exemplarele speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salciecapreasca) prin frangerea sau ruperea tulpinii acestora la 20 - 30 cm sub nivelulvarfului de stejar pedunculat si de gorun. De asemenea, se extrag, prin taierede jos, exemplarele provenite din lastari si exemplarele preexistente cu coroanaasimetrica si labartata. Se mentin, dar numai temporar, acei lastari a caror extragere ar conduce la dezgolirea solului si, implicit, la inierbarea si intelenireasolului, deci la inrautatirea conditiilor edafice, cu consecinte negative asupravegetatiei. In arboretele parcurse cu taieri progresive , si anume cu taierea dedeschiderea a ochiurilor in portiunile de teren in care semintisul a realizat stareade masiv, degajarile se aplica concomitent cu taierile de largire a ochiurilor saude racordare a ochiurilor.

• In sleaul de campie, lucrarile de degajari consta, in principal, dinpromovarea exemplarelor de stajar pedunculat prin extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca) si aexemplarelor de frasin si tei. Extragerea acestora se face prin frangerea sautaierea tulpinii la 20- 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor de stajar pedunculat. In sleaul de campie nu se efectueaza taierea de jos nici apreexistentilor si nici a exemplarelor provenite din lastari. Aceasta, pentru aevita inierbarea si intelenirea solului . Periodicitatea lucrarilor de degajari estede 1 - 2 ani, iar in sleaul de campie cu mult carpen in compozitia arboretului seefectueaza uneori, chiar doua lucrari de degajari pe an. Se mentin in compozitia

arboretului exemplarele din speciile de amestec putin reprezentate carefavorizeaza gorunul in cresteresi dezvoltare.

• In sleaul de deal, accentul se pune promovarea exemplarelor degorun provenite din samanta. Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor coplesitoare (carpen, plop tremurator, salcie capreasca), precum si exemplarelede fag care deranjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele de gorun provenitedin samanta. Acestea se extrag prin frangerea sau taierea tulpinii la 20- 30 cmsub nivelul varfului exemplarelor de gorun din samanta. De asemenea, seextrag, prin taiere de jos, lastarii si exemplarele preexistente. Se mentin incompozitia arboretului exemplarele din speciile de amestec putin reprezentate.

Periodicitatea lucrarilor de degajari este de 2 - 3 ani ; sun suficiente 2 - 3interventii.

In goruneto-fagete, se urmareste promovarea gorunului in defavoarea fagului.In rest lucrarile de degajari se efectueaza similar cu cele din sleau de deal.

• In fagete pure si in fagete cu putine specii de amestec, lucrarilede degajari consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare



(mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie capreasca), prin frangerea sautaierea tulpinii la 20- 30 cm sub nivelul varfului exemplarelor de fag provenitedin samanta. De asemenea, se extrag, prin taiere de jos, lastarii si exemplarelepreexistente de fa granite si cu tendinte de labartare a coroanei. Se mentin incompozitia arboretelor rasinoasele (molid, brad, larice european, duglas verde)

si exemplarele de gorun, frasin, cires, provenite din samanta. In acest scop, pelinga extragerea speciilor coplesitoare, se extrag si exemplarele de fag carederanjeaza in crestere si dezvoltare exemplarele speciilor respective. Infagetele pure si in fagetele cu putine specii de amestec, de regula, estesuficienta o singura lucrare de degajari bine executata. In fagetele purerezultate din regenerari naturale, foarte dese, nu este necesara executaealucrarilor de degajari . In astfel de arborete extragerea exemplarelor preexistente de fag poate fi executata cu ocazia lucrarilor de curatiri. Pentrumarirea gamei de sortimente industriale in fagete pure aflate in stadiul de desis,deci in stadiul aplicarii degajarilor, pot fi introduse pe cale artificiala incompletarea regenerarii naturale de fag, specii de valoare economica ridicata si

de mare randament, cum sunt : larice european, duglas verde, brad, paltin demunte, frasin comun si cires. Periodicitatea lucrarilor de degajari este de 2 - 4ani ; lucrarile se efectueaza in timpul sezonului de vegetatie ; exemplarele defag vatamate cu ocazia exploatarii arboretului matern se recepeaza.

• In arboretele amestecate de fag cu rasinoase, accentul se pune,in primul rand, pe promovarea exemplarelor de rasinoase(molid, brad, lariceeuropean etc). Se extrag exemplarele speciilor coplesitoare(mesteacan, carpen,plop tremurator, salcie capreasca) si exemplarele de fag care deranjeaza increstere si dezvoltare exemplarele de rasinoase. In astfel de arborete proportiafagului nu trbuie redusa sub 30%, fagul fiind o excelenta specie de amestec

alaturi de molid si brad. Daca proportia speciilor coplesitoare este mai mica de20% atunci este suficienta o singura lucrare de degajari. In schimb, dacaproportia speciilor coplesitoare este mai mare de 20% atunci se aplica doualucrari de degajari la interval de 2 - 3 ani.

• In bradetele pure foarte dese provenite din regenerari naturale nusunt necesare lucrari de degajari. Lucrarile de degajari devin necesare inbradetele amestecate sau in bradetele pure cu putine specii de amestec. Inastfel de arborete degajarile consta in extragerea exemplarelor speciilor coplesitoare (mesteacan, carpen, plop tremurator, salcie capreasca), apreexistentilor si a exemplarelor din fag provenite din lastari. Cu aceasta ocazie

se extrag si exemplarele de brad cu virful rupt sau coroana asimetrica silabartata. Sunt suficiente doua lucrari de degajari executate la interval de 3 - 4ani . Lucrarile pot fi executate tot timpul anului exceptand inceputul primaveriicand lujerii anuali se rup cu usurinta.

• In molidisurile pure foarte dese provenite din regenerari naturalenu sunt necesare lucrari de degajari. In schmb, in molidisurile create artificialprin plantatii lucrarile de degajari sunt obligatorii pentru considerentul ca



acestea sunt invadate de speciile coplesitoare (mesteacan, carpen, ploptremurator, salcie capreasca). Lucrarile de degajari consta in extragereaexemplarelor speciilor coplesitoare ; de regula este suficienta o singura lucrarede degajari ; daca se aplica doua lucrari de degajari atunci intervalul dintreacestea este de 2 - 3 ani. Exemplarele speciilor putin reprezentate (fag, frasin

comun, si paltin de munte) vor fi mentiunute in compozitia arboretelor, acesteafiind excelente specii de amestec alaturi de molid.

CURATIRI

Scopul curatirilor

Curatirile sunt taieri de ingrijire a arboretelor care se executa in etapatineretii instadiile de nuielis si prajinis, stadii de dezvoltare (faze de dezvoltare)in care nu sunt suficient de dezvoltate coroanele arborilor datorita desimii preamari a arborilor. Datorita desimii prea mari a arborilor procesul de diferentiere aarborilor devine din ce in ce mai accentuat. Diferenta accentuata a arborilor siconcurenta dintre arbori pentru spatiul de nutritie din sol si din atmosfera au carezultat intensificarea procesului de eliminare naturala.

Datorita faptului ca, in concurenta pentru spatiul de nutritie, nu invingintotdeauna exemplarele cele mai bine cotate din punct de vedereeconomiceste necesar sa se intervina cu lucrari de curatiri pentru reglareaprocesului de eliminare a arborilor prin extragerea, atat a exemplarelor uscate sirau conformate, cat si a exemplarelor apartinand speciilor coplesitoare(mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc), speciide valoare economica scazuta.

Curatirile sunt lucrari de selectie in masa cu caracter negativ si au dreptscop proportionarea amestecului si imbunatatirea compozitiei arboretelor prinextragerea, cu priorotate, a exemplarelor necorespunzatoare compozitiei-tel.

Extragerea arborilor se face numai din plafonul sau etajul superior alarboretului. Din plafonul inferior se extrag numai arborii uscati ; nu se extrag niciarbori rau conformati pentru considerentul ca acestia asigura protejarea soluluiimpotriva inierbarii si stimuleaza producerea elagajului natural si cresterea sidezvoltarea arborilor din plafonul superior.

Cu ocazia aplicarii lucrarilor de curatiri se efectueaza si taierile de igienaprecum si degajarile intarziate neefectuate cu ocazia degajarilor propriu-zise.

Tehnica de executie a lucrarilor de curatiri

Inainte de efectuarea lucrarilor de curatiri se asigura accesibilitateainferioara a arboretului prin deschiderea unor linii de acces racordate la reteaua



de transport. Liniile de acces au latimea de 1.5 - 2 m si sunt distantate laaproximativ 30 m una de alta. Aceste linii de acces asigura atat miscareapersonalului silvic si a muncitorilor in arboret, cat si scoaterea materialuluilemnos la drumurile de scos-apropiat.

Dupa aceea se amplaseaza in arboret suprafetele de proba de formapatrata, dreptunghiulara, sau circulara. Marimea totala a suprafatelor de probaeste de 1- 3 % din suprafata arboretului. Suprafetele de proba sunt amplasatecat mai uniform pe cele doua diagonale ale arboretului. In suprafetele de proba,inginerul de specialitate efectueaza instructajul privind modul de efectuare alucrarilor. Arborii de extras sunt insemnati cu vopsea rosie sau sunt grifati. Cuocazia aplicarii curatirilor se extrag, cu prioritate exemplarele provenite dinlastari, preexistentii si arborii rau conformati cu coroana asimetrica, precum siexemplarele apartinand speciilor coplesitoare coplesitoare(mesteacan, ploptremurator, carpen, salcie capreasca, etc).

In arboretele foarte dese cum este cazul molidisurilor, bradetelor sifagetelor provenite din regenerari naturale se extrag si arborii cu mai putinedefecte. Aceasta pentru a mari spatiul de nutritie a arborilor care raman inarboret (arborilor neextrasi)

In arboretele amestecate extragerea arborilor se concretizeaza, mai ales,asupra exemplarelor necorespunzatoare apartinand speciilor mai putinvaloroase din punct de vedere economic (mesteacan, plop tremurator, carpen,salcie capreasca, etc). Exemplarele speciilor mai putin reprezentate (frasincomun, paltin de munte, paltin de camp, cires si altele), vor fi mentinute incompozitia arboretului.

Taierea arborilor se face cu toporul, ferastrau manual, ferastrau mecanicHusqvarna cu disc sau cu motounealta Sthil.

Materialul lemnos rezultat din curatiri se fasoneaza in gramezi de craci,lemn de foc in metri steri sau in alte sortimente (araci de vie, pari de legume,pomi de iarna, etc). Materialul lemnos se depoziteaza pe liniile interioare deacces l ;a marginea drumurilor de scos-apropiat.

Perioada, periodicitatea si intensitatea curatirilor

Primele curatiri se efectueaza la 4 - 5 ani de la aplicarea ultimelor degajari.

In arboretele de rasinoase, curatirile pot fi efectuate tot timpul anului,exceptand perioada 01 mai - 15 iunie, pentru considerentul ca lujerii anuali abiaformati se rup cu usurinta prin doborarea si scoaterea arborilor extrasi.



In arboretele de foioase lucrarile de curatiri pot fi efectuate tot timpulanului. Este preferabil sa se aplice in timpul sezonului de vegetatie candspeciile se disting cu usurinta dupa aparatul foliar.

In arboretele naturale periodicitatea lucrarilor de curatiri este de 3 - 5 ani,

iar in arboretele create artificial este suficienta o singura interventie.

Intensitatea lucrarilor de curatiri se stabileste in suprafetele de proba cuocazia instructajului privind modul de executie a lucrarilor.

Intensitatea lucrarilor de curatiri se determina in functie de numarularborilor extrasi raportat la numarul initial de arbori din arboret, cu formula

iN=Ne : Ni*100, in care :

iN - intensitatea interventiei in procente

Ne- numarul arborilor extrasi

Ni - numarul initial de arbori

Intensitatea lucrarilor de curatiri poate fi determinata si in functie desuprafata de baza a arborilor extrasi raportata la suprafata de baza initiala, cuformula :

iG=Ge : Gi*100, in care :

iG- intensitatea interventiei in procente

Ge- suprafata de baza a arborilor extrasi in m2

Gi- suprafata de baza a numarului initial de arbori in m2

In cazul arboretelor naturale neparcurse cu lucrari de ingrijire asemintisurilor si cu degajari, prima lucrare de curatiri are urmatoareaintensitate :

Nr.

Crt.

Formatiunea forestiera Intensitatea (%)

iN iG

1 Molidisuri 29 13

2 Bradete 35 18

3 Fagete 35 30

4 Gorunete 33 25



La aplicarea urmatoarelor lucrari de curatiri principalul criteriu care se areinvedere la stabilirea intensitatii este consistenta arboretului, care nu trebuie sascada sub 0.8 dupa aplicarea fiecarei lucrari de curatiri.

Numarul suprafetelor de proba se determina cu formula :

F . p

N=

f . 100

in care :

N - numarul suprafetelor de proba

F - suprafata arboretului in m2

F - suprafata unei suprafete de proba in m2

P - procentul de inventariere, care, in conformitate cu prevederile normelor tehnice de evaluare a masei lemnoase, este de 1 - 3% din suprafata arboretului.

Modul de aplicare a lucrarilor de curatiri in diverse formatiuniforestiere

• In molidisuri , prima lucrare de curatiri se efectueaza cand

inaltimea media a arborilor din plafonul superior este de 7 m inaltime care serealizeaza, in functie de conditiile stationale, la varsta de 12 - 18 ani.Intensitatea lucrarii se stabileste in asa fel incat consistenta arboretului sa nuscada sub 0.8. Aceasta inseamna ca distanta medie dintre arborii neextrasi estede 2 m. Se extrag, cu prioritate, exemplarele din speciile coplesitoare(mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) si exemplarele demolid vatamate, cu varful rupt sau rau conformate. In portiunile prea dese, panala consitenta de 0.8, se extrag si unele exemplare de molid destul de bineconformate. Aceasta pentru a nu mari spatiul de nutritie din sol si din aer aexemplarelor ramase in compozitia arboretului, ceea ce are ca efect pozitivintensificarea cresterii in grosime a arborilor si, implicit, cresterea rezistentei

arboretului la actiunea nefavorabila a factorilor daunatori (vant, zapada, etc). Sepune accent pe promovarea exemplarelor speciilor putin reprezentate (brad,larice, fag, paltin demunte, anin negru, anin alb si scorus) chiar daca acestea nusunt destul de bine conformate.

Sunt suficiente doua lucrari de curatiri aplicate la interval de 5 ani .



• In arboretele de molid situate la limita golului alpin si a celor situate pe soluri stancoase, superficiale si mlastinoase consistenta arboretuluinu se reduce sub 0.9. In acest caz se extrag numai arborii uscati, cu varful rupt,cu varful uscat si cei atacati de boli si daunatori biotici.

• In bradete - prima lucrare de curatiri se efectueaza la varsta de18 - 25 ani. Se extrag, prin taierea de jos, exemplarele speciilor coplesitoarecoplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) siexemplarele de brad vatamate cu varful rupt, cu varful uscat si cei cu coroanalabartata, deci, rau conformati. Intensitatea lucrarii se stabileste in asa fel incatconsistenta arboretului sa nu scada sub 0.9.

Sunt suficiente doua lucrari de curatiri cu o periodicitate de 3 - 5 ani.

• In arborete amestecate de fag cu rasinoase, lucrarile de curatiriau ca scop principal proportionarea amestecului. Se extrag, cu prioritate,

exemplarele speciilor coplesitoare (mesteacan, plop tremurator, carpen, salciecapreasca, etc) si exemplarele de fag rau conformate si vatamate, in asa felincat proportia fagului sa nu scada sub 30%.

• In arboretele de fag si brad consistenta arboretului sa nu fieredusa sub 0.9 dupa interventie, iar in arboretele amestecate de molid, brad sifag sa nu fie reedusa sub 0.8.

Sunt suficiente doua lucrari de curatiri aplicate la interval de 5 ani.

• In fagete, prima lucrare de curatiri se efectueaza cand inaltimea

media a arborilor din plafonul superior este de 8 - 10 m, inaltimea care serealizeaza la varsta de 17 - 22 ani.

Se extrag, cu prioritate, exemplarele speciilor coplesitoare (mesteacan,plop tremurator, carpen, salcie capreasca, etc) , exemplarele vatamate de fag,preexistentii de fag si exemplarele de fag provenite din lastari. Se mentin incompozitia arboretului exemplarele viabile (sanatoase) de molid, brad, gorun,paltin, frasin comun si cires. Daca in unele portiuni de arboret exemplareleacestor specii sunt deranjate in crestere de exemplarele de fag atunci se extragexemplarele respective de fag chiar daca acestea sunt sanatoase. Aceasta,pentru considerentul ca lemnul de molid, brad, gorun, paltin, frasin comun si

cires este mai vloros decat lemnul de fag si in plus in fagete astfel de specii suntputin reprezentate, fagul fiind o specie eminamente de umbra.

RARITURI

Importanta lucrarilor de rarituri. Scopul lucrarilor.



Rariturile sunt lucrari de ingrijire a arborilor care se executa in stadiile deparis, codrisor si codru mijlociu, in mod deosebit, in stadiile de paris si codrisor.

Spre deosebore de degajari si curatiri, rariturile sunt lucrari de selectiepozitiva, in sensul ca rariturile urmaresc ce trebuie sa ramana in arboret .

Rariturile au drept scop principal promovarea exemplarelor de valoaredin speciile principale de baza si principale de amestec.

In stadiul de paris, rariturile au ca obiect ingrijirea individuala a arborilor printr-o selectie pozitiva riguroasa si crearea conditiilor favorabile cresterii sidezvoltarii arborilor neextrasi. Selectia arborilor cu cele mai apreciabile insusirimorfologice, biologice si tehnologice are caracter individual datorita faptului carariturile se preocupa de promovarea si ingrijirea fiecarui arbore luat in parte.Concomitent cu aplicarea unei selectii individuale prin aplicarea rariturilor seasigura si imbunatatirea conditiilor de vegetatie a arborilor ramasi in arboret, iar

in arboretele amestecate se finalizeaza procesul de proportionare aamestecului.

In stadiile de codrisor si codru mijlociu aplicarea rariturilor are cas copprincipal stimularea cresterii in grosime si in volum a arborilor si asigurareaconditiilor favorabile unei fructificatii abundente necesara obtinerii uneiregenerari naturale corespunzatoare.

Ultima raritura din stadiul de codru mijlociu isi pierde, in mare, caracterulselectiv, ea devenind mai mult o taiere preparatorie.

Perioada, periodicitatea si intensitatea rariturilor.

Perioada de efectuare a lucrarilor de rarituri depinde decompozitiaarboretelor. In arboretele pure de rasinoase si in cele in compozitia carora intraputine specii de amestec, alegerea, inventarierea si marcarea arborilor deextras se pot executa tot timpul anului. In arboretele amestecate , alegerea,inventarierea si marcarea arborilor de extras se pot executa tot timpul sezonuluide vegetatie, perioada in care arborii se disting mai usor dupa aparatul foliar.

Doborarea arborilor si fasonarea lemnului se pot efectua tot timpulanului.

Pentru colectarea lemnului la drumurile de scos-apropiat se realizeaza inprealabil o accesibilitate interioara a arboretului prin deschiderea unor linii deacces dispuse perpendicular pe drumurile de scos-apropiat. Liniile de acces aulatimea de 1.5 m si sunt distantate intre ele la aproximativ 30 m una de alta.Aceste linii de acces se realizeaza inainte ca inaltimea medie a arboretului sa fiatins 10 m.



Periodicitatea rariturilor depinde de intensitatea rariturii anterioare si decompozitia, consistenta, varsta, provenienta, clasa de productie si structuraverticala a arboretului. In stadiu de paris sunt suficiente 2 - 3 lucrari de rarituri laintervalle de 4 - 6 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu sunt suficientedoua lucrari de rarituri la interval de 6 - 10 ani.

Intensitatea rariturilor se calculeaza cu formula :

, in care :

iG - intensitatea lucrarii in %

G e- suprafata de baza a arborilor extrasi, in cm2

Gi- suprafata de baza a numarului initial de arbori in cm 2

Sau cu formula :

, in care :

iV - intensitatea lucrarii in %

V e- volumul arborilor extrasi in m3

Vi- volumul numarului initial de arbori in m3

Intensitatea lucrarilor de rarituri depinde destadiul de dezvoltare aarboretului, temperamentul speciilor, natura lucrarilor executate anterior,precum si compozitia, consistenta, varsta si structura arboretului.

• In stadiul de paris, cand cresterea in inaltime a arborilor, siprocesele de indreptare si elagare a tulpinilor sunt foarte active, primele rariturisunt de intensitate mai mica. Ulterior, adata cu inaintarea in varsta a arboretului,creste si intensitatea lucrarilor de rarituri.

• In arborete alcatuite din specii de lumina, situate in statiuni debonitate superioara, intensitatea lucrarilor este mai mare decat in arboretealcatuite din specii de umbra situate in conditii stationale mai putin favorabile.

- Aplicarea lucrarilor de rarituri in diverse formatiuni forestiere



In functie de structura arboretelor se aplica una din urmatoarele metodede rarituri : raritura de jos, raritura de sus, raritura combinata (mixta), rarituraschematica sau raritura selectiva.

• In stejarete si gorunete, se aplica raritura combinata (mixta). In

stadiul de paris rariturile au un pronuntat caracter selectiv avand drept scopfavorizarea cresterii si dezvoltarii arborilor de viitor, iar stadiile de codrisor sicodru mijlociu au mai mult caracter de taiere preparatorie avand drept scopfavorizarea cresterii in grosime a arborilor si stimularea fructificatiei arborilor deviitor din speciile principale de baza si principale de amestec. In arboretele decodru primele rarituri se efectueaza la varsta de 25 - 30 ani, iar in cele de crangla varsta de 15 - 25 ani. La prima raritura intensitatea lucrarii este pana la 15%din suprafata de baza a numarului initial, de arbori deci lucrarea este deintensitate moderata. La urmatoarele interventii intensitatea lucrarii este forte(puternica) fiind cuprinsa intre 15 - 25 %. In stadiul de paris volumul arborilor extrasi este cuprins intre 15 - 60 mc/ha, iar in stadiile de codrisor si codru

mijlociu intre 25 - 100 mc/ha.

• In sleauri, se aplica raritura combinata (mixta). La plicarealucrarilor de rarituri trebuie sa se aiba in vedere faptul ca stejarul pedunculat sigorunul au o crestere mai inceata in prima perioada fiind puternic concurate decelelalte specii. Di aceasta cauza, in scopul promovarii exemplarelor de stejar pedunculat si gorun, in stadiul de paris, rariturile trebuie sa aibe un pronuntatcaracter de selectie. Prima lucrare de rarituri se aplica la varsta de 20 - 25 ani.Arborii de viitor se aleg, cu prioritate, din exemplarele de stejar pedunculat sigorun. In unele portiuni de arboret in care predomina speciile principale deamestec se aleg si un numar restrans de arbori de viitor din exemplarele de

frasin comun, paltin de camp, paltin de munte si cires. La prima interventie dinstadiul de paris, numarul arborilor extrasi reprezinta aproximativ 30% dinnumarul initial de arbori . In stadiul de paris se aplica doua lucrari de rarituri lainterval de 4 - 6 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu se aplica 3 - 4rarituri la intervalle de 8 - 10 ani .

• In arboretele amestecate de gorun si fag, se aplica rarituracombinata cu un pronuntat caracter de raritura de sus. Arborii de viitor se aleg,cu prioritate, din randul exemplarelor de gorun, lemnul de gorun avand insusiritehnologice superioare lemnului de fag. Se asigura gorunului spatiul de nutritienecesar din sol si din atmosfera prin extragerea din etajul superior a

exemplarelor de fag si de carpen, in mod deosebit, a celor care deranjeazaarborii de viitor de gorun. Intensitatea interventiei este de 20 - 25% dinsuprafata de baza a numarului initial de arbori. Periodicitatea lucrarilor este de 5- 7 ani in stadiul de paris si de 8 - 10 ani in stadiile de codrisor si codru mijlociu.

• In fagete, se aplica raritura combinata cu un pronuntat caracter de raritura de sus. In arboretele de fag de productivitate mijlocie si ridicataintensitatea lucrarii este de 20 - 25% din suprafata de baza a numarului initial



de arbori, iar in fagetele de productivitate inferioara, sub 20%. Prima lucrare derarituri se efectueaza la varsta de 25 - 30 ani. In stadiul de paris se aplica douararituri la interval de 6 - 8 ani, iar in stadiile de codrisor si codru mijlociu seaplica 3 - 4 rarituri cu o periodicitate de 8 - 10 ani. Dupa fiecare interventieconsistenta arboretului nu trebuie sa scada sub 0.8. Scadesrea consistentei sub

0.8 ar putea avea ca efect negativ invadarea afinului, care, ulterior poatecompromite regenerarea naturale de fag. La varsta de 70 - 80 ani lucrarile derarituri se sisteaza. Pana la efectuarea taierilor de regenerare se efectueazanumai taieri de igiena.

• In bradete, se aplica raritura combinata. Prima lucrare de rariturise efectueaza la varsta de 28 - 35 ani. In stadiu de paris, raritura combinata seapropie de raritura de jos, extractiile de arbori efectuindu-se mai mult dinplafonul inferior. In stadiu de paris, consistenta arboretului nu trebuie redusasub 0.9. In stadiile de codrisor si codru mijlociu consistenta arboretului poate firedusa pana la 0.8. Se aplica 3 - 4 rarituri cu o periodicitate de 8 - 10 ani .

• In molidisuri, se aplica raritura de jos, accentul punandu-se peextragerea arborilor din plafonul inferior. In plafonul superior se efectueazanumai taieri de igiena. Aceasta, pentru a nu reduce prea mult consistentaarboretului, ceea ce ar putea avea ca efect negativ producerea doboraturilor devant si de zapada. Prima lucrare de rarituri se efectueaza cand inaltimea mediea arboretului este de 12 - 13 m, inaltime care se realizeaza la varsta de 20 - 25ani. Lucrarile de rarituri se efectueaza in stadiile de paris si codrisor. In stadiulde paris intensitatea interventiilor este de 15 - 20% din volumul initial alarboretului, iar in stadiul de codrisor, sub 15%. Periodicitatea lucrarilor este de 5- 6 ani in stadiul de paris si 7 - 10 ani in stadiul de codrisor. Cu 30 - 35 ani

inainte de varsta exploatabilitatii se sisteaza lucrarile de rarituri.

Masuri de protectia muncii

La lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor (ingrijireasemintisurilor, degajari, depresaj, curatiri, rarituri, elagaj artificial) se vor folosiunelte taietoare (foarfeci, cosoare, seceri, topoare, motounelte Stihl, ferastraiede mana, ferastraie mecanice) in buna stare de functionare, bine ascutite sibine fixate in cozi.

Lungimea cozilor uneltelor trebuie sa fie potrivita cu talia muncitorului.

Cozile si manerele trebuie sa aibe o grosime potrivita (diam. 3 - 4 cm) si sa fienetede pentru a nu produce zgarieturi sau bataturi in palma. Este interzis a sefolosi unelte cu cozi sau manere sparte.

Pe terenurile inclinate lucrarile vor incepe din amonte spre aval, iar muncitorii vor lucra aproximativ pe aceiasi curba de nivel. Deci, vor fi asezati laacelasi nivel pe curba de nivel.



In timpul executarii lucrarilor se interzice orice activitate la bazaversantului. Aceasta, pentru a preveni producerea accidentelor, prinrostogolirea stancilor, bolovanilor si pietrelor.

Se interzice efectuarea lucrarilor pe timp de furtuna, ploi torentiale,

grindina, ceata deasa sau ger puternic.

Santierele de lucru vor fi dotate cu truse sanitare si cu medicamentelenecesare conform normelor de protectia muncii. Muncitorii vor fi dotati siechipati cu echipamentul de protectie adecvat (cizme de cauciuc, salopeta,manusi din panza rezistenta, casca de protectie).

rarituri inceput proiect

Documents