raportul juridic de concurenȚĂ.docx

8/18/2019 RAPORTUL JURIDIC DE CONCURENȚĂ.docx

1/22

REFERATDISCIPLINA: DREPTUL CONCURENȚEITEMA: RAPORTUL JURIDIC DE CONCURENȚĂ


2/22

CUPRINS

Introducere

I. No iunea raportului juridic de concuren ăț țII. Subiectele raportului juridic de concuren ă ț

1. Comercian ii i necomercian iiț ș ț2. Necomercian i – persoane juridiceț3. Comercian i – persoane fiziceț4. Comercian i – persoane juridiceț5. No iunea de !ntreprindereț "

III. Con inutul raportului juridic de concuren ăț ț1. #e$imul firmelor i emblemelorș2. %ărcile de fabrică de ser&icii i de comerș ț3. In&en iileț4. 'esenele i modelele industrialeș5. Clientela

I(. )biectul raportului de concuren ă ț

Concluzii

*iblio$rafie

Introducere

Concuren a reprezintă un factor esen ialț ț pentru bunăstarea consumatorului deoarececontribuie la cre terea calită ii produselor i serviciilor i implicit la stabilirea unui raport optiș ț ș șcalitate-pre i a unor ț ș pre uri competitive.ț

1


3/22

Opinia majoritară este fundamentată pe ideea că această ramură de drept are ca obieatât reglementările menite să asigure i să men inăconcuren a cât i pe cele destinate să reprimș ț ț școncuren a neloială .ț

Pornind de la cele afirmate mai sus putem defini dreptul concuren ei ca fiind acea ramuțde drept constituită din ansamblul reglementărilor care asigură existen a concuren ei, ț țcompeti iei economice i exercitarea loială a acesteia.ț ș

reptul concuren ei este acea ramură de drept formată dintr-un ansamblu de normeț juridice destinate să asigure, pe pia a internă iinterna ională, existen a i exerci iul normal ț ș ț ț ș țcompeti iei dintre profesioni ti.ț ș

Obiectul dreptului concuren ei !l constituie pe de oț parte protec ia pie eiț ț prin reprimarea

practicilor monopoliste, restrictive de concuren ă, iar pe de altă parte protec ia concuren ilor prț ț țreprimarea manifestărilor de concuren ă neloială.ț

"răsăturile dreptului concuren ei#ț

-caracter economic deoarece interpretează economic institu iile i categoriile juridice, conferindț șle sensuri noi i utilizează numeroase concepte economice$ș

- are o finalitate economică deoarece este un instrument esen ial pentru crearea ifunc ionarț ș ț

economiei de pia ă, a a cum se afirmă !n Constitu ia %omâniei$ț ș ț

- caracter pluridisciplinar, cuprinzând reglementări de drept material, proprii &i preluate din aramuri de drept, i de ordin procedural$ș

- c'aracter interventionist i de natură administrativă, Consiliul Concuren ei ca autoritate publicș ț!n domeniul concuren ei !ndeplinind func ia de (poli ie a pie ei).ț ț ț ț

C+,I-) / I. No iunea raportului juridic de concuren ăț ț

%aportul juridic de concuren ă este o rela ie socială *patrimonială sau nepatrimonialăț țdin sfera economică a produc iei, distribu iei sau consumului de mărfuri sau serviciiț ț

2


4/22

reglementată de norma dreptului concuren ei.ț + upă alt autor, reprezintă o rela ie socială,ț patrimonială sau nepatrimonială, ivită !n sfera activită ilor industriale i de comercializare ț ș produselor, de execu ie a lucrărilor, precum i de efectuare a prestărilor de servicii.ț șCorespunzător celor două segmente care alcătuiesc dreptul concuren ei * subsistemul normelțcare ocrotesc libertatea concurentei, pe de o parte, i subsistemul normelor care ocrotesșloialitatea concuren ei, pe de alta parte, există două subtipuri de raporturi specifice#ț

• raportul juridic de autoritate, de subordonare juridică * corespunzător normelor care

reglementează rela iile sociale născute !n sfera protec iei pie ei i anume practicilț ț ț șrestrictive de concuren ă.ț /gen ii economici sunt obliga i prin dispozi ii imperative săț ț țadopte o asemenea conduită de pia ă, !ncât să nu restrângă, să nu !mpeidice sau să nțdenatureze jocul normal al concuren ei. /c iunile lor economice sunt strictț țsupraveg'eate, verificate, modelate i sanc ionate, !n caz de neconformare, de autorită ilș ț țadministrative care !ndeplinesc func ia de poli ie a pie ei.ț ț ț 0

• raportul juridic de egalitate juridică * !n legătură cu normele care reglementează

protec ia concuren ilor * concuren a neloială. 1galitatea păr ilor unui raport juridic deț ț ț țconcuren ă nu se exprimă !nsă prin complementaritatea lor, ca !n cazul raportului juridțcivil, ci prin natura de (joc) a acestui tip de raport juridic. Comercian ii sunt participan iț țla concurs i sunt egali !n ceea ce prive te ansele la start, cât i !n alegerea mijloaceloș ș ș șnecesare pentru câ tigarea !ntrecerii. 2unt, de asemenea, !n mod egal, supu i aceloraș ș șreguli de loialitate a jocului.3

1 1milia 4i'ai, Dreptul Concuren eiț , 1ditura /ll 5ec6, 5ucure ti, 77 , p 8ș

2 4aria umitru, Dreptul Concuren eiț , 1ditura Insitutul 1uropean, Ia i, 7++, p 9:ș

3 1milia 4i'ai, op. cit., p 8

4 4aria umitru, op. cit., p 9:

5 1milia 4i'ai, op. cit., p 8

6 Ibidem, p 38

3


5/22

C+,I-) / II. Subiectele raportului juridic de concuren ă ț

;n ambian a economică a produc iei, distribu iei i consumului de mărfuri sau de serviciț ț ț șraportul juridic de concuren ă se define te prin analogie cu raportul juridic de drept civil, avânț șaceea i structură tripartită * subiecte, con inut i obiect.ș ț ș 9

2ubiectele raportului juridic de concuren ă sunt calificate iar stabilirea lor se realizează !n rapoțde subtipurile acestuia.;n cadrul raportului de autoritate păr ile sunt, pe de o parte, statul, prin autorită ile saleț țadministrative, purtătoare ale prerogativelor de putere i, pe de alta parte, agen ii economiș ț

fizică i pesoană juridică, limitele sale fiind mult mai fluide.ș;n cadrul raportului de egalitate subiectele sunt comercian ii, !n calită ile lor deț ț producători>furnizori>distribuitori de produse sau servicii < art.+ din ?egea ++>+::+=, iar uneoșsalaria ii acestora.țO alta distinc ie priveste categoria subiec ilor comunitari, precum i a celor na ionali. Primț ț ș țcategorie de subiecte o reprezintă autorită ile na ionale de concuren ă, !n actuala reglementarț ț țConsiliul Concuren ei. ?a nivel comunitar Consiliul 1uropei i Comisia 1uropeană. Cele maț șvizate subiecte ale raportului judic de concuren ă sunt, la nivel na ional, agen ii economici, iar ț ț țnivel comunitar !ntreprinderile, precum i asocia iile men ionate !n ambele reglementari.ș ț ț

7 Octavian Căpă !nă,ț Dreptul concuren ei comerciale – concuren a onestăț ț , 1ditura ?umina ?ex, 5ucure ti, +:: , pș+ 7

8 4aria umitru, op. cit., p 87

4


6/22

2e pot aminti statele membre cât i autorita ile publice centrale sau locale, !n măsura !ș țcare intervin !n opera iuni de pia ă !n scopul de a influen a concuren a, precum i masț ț ț ț șconsumatorilor afectată.:

;n afara subiectelor principale, !n ambele forme ale raportului juridic de concuren ă pot apăreaț șunele subiecte derivate, secundare. /stfel, ?egea concuren ei nr. +>+::3 sanc ionează organeleț țadministra iei publice centrale sau locale atunci când acestea, prin deciziile emise sau prțreglementările adoptate, intervin !n opera iuni de pia ă, influen ând direct sau indirecț ț țconcuren a, mai cu seama atunci cand acestea limiteaza libertatea comer ului ori autonomț țagen ilor economici sau stabilesc condi ii discriminatorii pentru activitatea acestora.ț ț +7

;ntreprinderea de na ionalitate străină poate fi subiect de drept al concuren ei dacă !n %omânț țsau !n afara grani elor sale săvâr te te acte sau fapte care sunt considerate !ncălcări ale legii, ț ș ș

condi ia ca efectele să se producă pe teritoriul %omâniei. ;n pofida faptului că !ntreprinderea țna ionalitate străină nu are !n %omânia nici o filială sau o sucursală sau orice alt sediu secundțea poate fi trasă la răspundere dacă aduce atingere mediului concuren ial.ț ++

2ub aspectul reglementarii interne, precum i a doctrinei din dreptul comercial, se disting cșsubiec i ai raportului juridic de concuren ă, agen ii economici sau asocia ii de agen i economicț ț ț ț ț/ce tia pot fi clasici comercian i sau necomercian i, angaja i !n activită i concuren iale.ș ț ț ț ț ț

1. Comercian ii i necomercian iiț ș ț

;n categoria celor din urmă sunt incluse persoanele fizice cu capacitate de exerci iu carțdesfă oară, de regulă acte civile, administratorii i prepu ii societă ilor comerciale, asociaș ș ș ț țsocietă ilor !n nume colectiv, persoanele care cumpară pentru sine sau vând ac iuni alț țsocietă ilor comerciale, comis-voiajorii, cei care fac acte de comer sporadic, medicii, institutoț ț

9 /urelia Cotu iu, @eorgeta Aaleria 2abău,ț Drept român i comunitar al concuren eiș ț , 1ditura C.B.5ec6, 5ucure ti,ș778, p 8

10 1milia 4i'ai, op. cit., p :

11 4aria umitru, op. cit., p 8+

5


7/22

cu cabinete private, avoca ii, notarii i alte categorii profesionale ce desfă oară activitatea !ntr-ț ș șcadru legal special reglementat.

/ceste persoane se bucură de o specializare profesională deosebită, exercitând profesiunilibere, liberale, deservind pe cei interesa i i punandu- i !n realizarea intereselor acestorț ș șcompeten ele, cuno tin ele, activită ile personale, !n sc'imbul unor onoarii, de regulă negociate.ț ș ț ț

;ntr-un mod asemănător, meseria ii, persoanele calificate pentru anumite activită i dș țrealizare de produse sau servicii, sunt considera i comercian , ei exercitând o !ndeletnicirț ț pentru care au o calificare corespunzatoare, la comandă cu materialele clien ilor.ț

Codul comercial exclude din categoria comercian ilor i pe cei care cumpără pentru ei saț șfamilia lor, !n scop de consum, mărfuri sau produse, precum si pe agricultorii care vând produob inute din recoltele pământului cultivat de ei. u sunt comercian i nici crescătorii de animaț ț

!n scopul vanzării, c'iar dacă valorifică subprodusele lor.ovada calită ii de comerciant a persoanei fizice se face prin orice mijloc de probă diț

care rezultă practicarea efectivă a unei activită i comerciale ca !ndeletnicire.ț +

2. Necomercian i – persoane juridiceț

;n această cateogorie intră persoanle juridice nonprofit. ?egea permite acestora să

constituie societă i comerciale !n scopul desfă urării de activită i comerciale, iar !n activitatț ș țderulată atât unită ile economice cât i persoanele juridice nonprofit pot avea calitatea dț șsubiecte ale raporturilor comerciale deci de concuren ă, dacă angajează activită i comerciaț țconcuren iale.ț

u au calitatea de comercian i nici societă ile agricole ca formă de asociere simplă !ntrț țdouă sau mai multe familii, !n baza unui contact de societate, având ca scop exploatareterenurilor agricole, cre terea animalelor, aprovizionarea, depozitarea, condi ionarea, prelucrarș ț

i vânzarea produselor, prestarea unor servicii precum i alte activită i. ;nsă, dacă ace tiș ș ț ș!nfiin ează o societate comercială cu acela i scop, !n temeiul ?egii nr. +>+::7, persoana juridiț șare calitatea de comerciant.

12 /urelia Cotu iu, @eorgeta Aaleria 2abău,ț Drept român i comunitar al concuren eiș ț , 1ditura C.B.5ec6,5ucure ti, 778, p :ș

6


8/22

"ot ca o excep ie de la calitatea de comerciant sunt societă ile agricole comerciale !nfiin ate dț ț țstat prin reorganizarea fostelor !ntreprinderi agricole de stat, precum i a celor pentrșmecanizarea agriculturii, conform ?egii nr. +0>+::7.

2unt incluse !n categoria necomercian ilor i persoanele juridice de drept public, cărorț șlegea le instituie obliga ii sau le conferă dreptul de a se implica !n realizarea unor politițeconomice de interes na ional i local, precum i asocia iile de proprietari.ț ș ș ț +

3. Comercian i – persoane fiziceț

Comerciantul persoană fizică este definit ca fiind acela care !n numele său propriu facacte de comer , făcându- i din aceasta o profesiune.ț ș

Prima condi ie este ca actele de comer să aibă caracter obiectiv, adică să fie dintre ceț țenumerate de lege# cumpărarea de produse, mărfuri, titluri de credit, !n vederea revânzării s!nc'irierii, vânzarea sau !nc'irierea acestora dacă s-au procurat pentru scopul arătat, contractude report asupra obliga iunilor sau altor titluri de credit etc.ț

O altă cerin ă este ca persoana fizică respectivă să aibă comer ul ca profesiune obi nuitț ț șsăvâr irea sporadică a unor acte de comer nefiind relevantă. u se cere, !nsă, persoanei fizice ș ț profesiunea de comerciant sa fie cea principală, fiind suficient să fie practicată !n mod obi nuș

cu caracter de continuitate, c'iar pe lângă alte activită i cu caracter necomercial. 1xercitarețactelor de comer trebuie făcută !n nume personal, deoarece activită ile comerciale efectuate ț ț prepu i !n numele comerciantului nu sunt acte proprii. Pentru a fi comerciant persoana fiziștrebuie să exercite efectiv actele de comer , iar !ncetarea activită ii sale atrage, simultaț ț pierderea calită ii de comerciant.ț

4. Comercian i – persoane juridiceț

/rticolul + alin. < = din ?egea nr. 3>+::7, privind registrul comer ului, stabile te că sunț școmercian i, persoanele fizice i asocia iile familiale care efectuează !n mod obi nuit acte dț ș ț ș

13 Ibidem, p 10-11

7


9/22

comer , societă ile comerciale, companiile na ionale i societă ile na ionale, regiile autonomț ț ț ș ț țgrupurile de interes economic cu caracter comercial i organiza iile cooperatiste.ș ț

a= Societă ile comercialeț dobândesc calitate de comerciant prin constituirea iș

!nmatricularea la Oficiul registrului comer ului i pierd această calitate prin radierea diț șacesta, ca urmare a opera iunii de dizolvare i lic'idare !n condi iile stabilite de lege.ț ș ț/pare evident ca, spre deosebire de persoanele fizice comerciale a caror calitate estelegata de desfasurarea efectiva a unor acte obiective de comert, societatile comerciale acalitatea de comerciant de la data inmatricularii si pana la incetrea lor ca persona juridice, independent de faptul daca desfasoara sau nu acte de comert. e precizat c persoanele fizice care constituie societati prin simplu fapt al asocierii lor, nu au calitate dcomercianti.

2e pot constitui societă i comerciale !n oricare dintre cele cinci tipuri prevăzute !n ?egețnr. +>+::7.

b) Regiile autonome s-au constituit !n temeiul ?egii nr. +0>+::7 !n ramurile strategice aleeconomiei na ionale# industria de armament, energetică, a minelor i gazelor naturalț ș po tă i transporturi feroviare. %egia autonomă dobânde te calitatea de comerciant la daș ș ș!nfiin ării, prin 'otarare a guvernului, daca este de intres na ional, sau prin decizie aț țorganului administa iei publice locale dacă prezintă numai o importan ă locală. 1lț ț

functionează pe bază de gestiune economică i autonomie financiară, având obliga ia dș ța- i acoperi c'eltuielile din venituri proprii i să realizeze un profit.ș ș

upa măsura reorganizarii lor !n societă i comerciale pe ac iuni, !n scopul privatizării, aț țluat denumirea de companii na ionale sau societă i na ionale.ț ț ț

c) Organiza iile cooperatisteț care au calitatea de comerciant sunt producătoare de mărfurisau prestatoare de servicii i ! i propun ob inerea de profit. 2e constituie prin asociereș ș țliberă a membrilor !n scopul !ntrajutorării lor. ?a !nfiin are, membrii fondatori subscriuț!n mod obligatoriu, păr i sociale cu valoare egală, iar ulterior, doritorii pot devențmembrii, la cerere, tot cu condi ia subscrierii păr ilor sociale corespunzătoareț țPersonalitatea juridică se ob ine prin !nmatricularea !n registrul comer ului i ob inereț ț ș țcodului fiscal.

upă obiectul de activitate, sunt#cooperative de consum < pot desfă ura activită i deș țcomer cu rdicata i amănuntul, produc ie de bunuri de consum sau industriale, agricoleț ș ț

8


10/22

prestări servicii etc.= iș cooperative de credit < sau bănci populare, ce efectueazăopera iuni bancare constând !n !mprumuturi, sc'imb valutar etc.=ț +

5. No iunea de !ntreprindereț "

/rticolul 8+ paragraful + din "ratat declară incompatibilitatea cu Pia a comună !n ceea ceț prive te anumite acorduri dintre !ntreprinderi i decizii ale asocia ilor de !ntreprinderi. "ratatș ș țnu define te !ntreprinderea. e asemenea, niciun alt act normativ nu define te acestă no iunș ș țDurisprunde a dă totu i no iunii un sens larg. /cesta poate fi persoana fizică sau juridică ori alț ș țforma de organizare fără personalitate juridică, capabilă să ac ioneze prin produc ie, comeț ț ținvesti ii, pe Pia a comună, !ntr-un cadru concuren ial. Eorma juridică prin care este desfă uraț ț ț șactivitatea economică


11/22

Octavian 4anolac'e consideră că sunt !ntreprinderi !n sensul art. 8+ din "ratat iș #

- Comerciantul independente persoană fizică, dacă exploatează comercial presta iilțsale.

- ;ntreprinderile publice prevăzute !n art. :7 paragraful + din "ratat. /cestea !mbracădiverse forme, iar activită ile lor sunt ramificate i complexe. ;n cadrulț ș!ntreprinderilor publice esen iale sunt raporturile lor financiare, statul sau autorită ilț ț publice.

- Organismele de stat din ări cu economie centraliazată care desfă oară activităț ș țcomerciale de import sau export.

- 2tatul sau orice alt organ al său care exercită o activitate ca !ntreprindere.- /socia ia profesională, !n cadrul căreia asocia ii sunt reciproc reprezenta i, dar ț ț ț

fomează o !ntreprindere, c'iar i fără personalitate juridică.ș

- Organiza ia caritabilă care desfă oară o activitate economică, c'iar neproducătoare deț ș profit.

- Organiza ia neproducătoare de proft care administrează un plan de asigurarețobligatorie a personalor pentru bătrâne e, !ntrucât realizează o activitate economică țconcuren ă cu companiile de asigurări de via ă.ț ț

/ctivitatea durabilă este un al doilea criteriu care s-a impus. /stfel, activită ilețeconomice desfă urate de entită ile men ionate să aibă o desfă urare !n timp, să nu fiș ț ț șocazională sau !ntâmplătoare+3.

Capitolul II. Con inutul raportului juridic de concuren ăț ț

16 /. Cotu iu, @.A. 2abău, op. cit., 778, p +8ț

10


12/22

;ntr-un prim sens, raportul juridic de concuren ă are un con inut determinat de dispozi iilț ț ț"ratatului cu privire la practicile anticoncuren iale. %eglementarea are ca scop asigurarea unțconcuren e libere de orice barieră !n calea circula iei mărfurilor i serviciilor, !n interesul generț ț șal Comunită ii, statelor member i consumatorilor.ț ș

O parte dintre reglementări se adresează !ntreprinderilor$ important sunt i cele cașvizează rolul autorită ilor comunitare i na ionale !n domeniul concuren ei. "oate sunt edictatț ș ț ț pentru a !mpiedica !ntreprinderile sau statele să desfă oare activită i anticoncuren iale care ș ț țafecteze Pia a comună, comer ul dintre statele membre i libertatea economică.ț ț ș

;ntr-un al doilea !n eles, raportul juridic de concuren ă se particularizează prin drepturilț țspecifice ale agentului economic referitoare la fondul de comer i constau !n drepturi asupț ș

semnelor distinctive ale produselor i serviciilor, drepturi asupra inven iilor i altor procedee dș ț șgestiune i drepturi referitoare la clientelă, !n măsura !n care sunt susceptibile de ocrotire ș ș protec ie prin normele juridice ale concuren ei comerciale.ț ț

Eondul de comer , cunoscut i sub numele de patrimoniu comercial, este definit ca ființ șansamblul bunurilor mobile i imobile, corporale i necorporale, utilizate de un comerciant ș șvederea desfă urării activită ii sale.ș ț

;n categoria bunurilor corporale sunt incluse imobilele !n care se desfă oară activitateșcomercială, ma ini, instala ii, utilaje, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatș țcomerciantului, ambalaje, etc.

5unurile incorporale cuprind drepturile comerciantului asupra firmei i emblemeișmărcilor de fabrică, de comer i de servicii, brevetelor de inven ii, drepturilor de autor, vadulț ș țcomercial, etc.

Fna dintre cele mai importante caracteristici ale patrimoniului comercial este crearea s

ca o universalitate de fapt prin voin a comerciantului, cu un regim juridic unitar, distinct dț bunurile ce !l compun, cu afecta ie specială scopului destinat de comerciant. Corelativ acestțdrepturi subiective, agen ii econoici au tot atâtea obliga ii corelative.ț ț

1. #e$imul firmelor i emblemelorș

11


13/22

1ste statuat !n Capitolul IA al ?egii 3>+::7 privind registrul comer ului cu obliga ia de a fț ț!nscrise, !n primul rând, !n limba română.

Eirma este definită ca fiind numele sau denumirea sub care un comerciant ! i exercitș

comer ul i sub care semnează. 1mblema este considerată semnul sau denumirea care deosebeț ș șun comerciant de altul de acela i gen.ș

a= intre regulile imperative cuprinse !n capitolul dedicat de lege regimului firmeloi emblemelor, amintim că oficiul registrului comer ului este obligat să refuze !nscriereș ț

unei firme, care poate să producă o confuzie cu firme deja !nregistrate. umele carasigură distinc ia firmei este ales de comerciant i poate consta !n numele persoanei, felț șactivită ii comerciale sau !n orice altă denumire, cu singura limitare legală de a nu ț

similară cu o denumire utilizată de comercian ii din sectorul public.ț

Odată !nscrisă firma la oficiul registrului comer ului, ea devine obligatorie, inclusiț pentru comerciantul care a ales-o, acesta trebuind să o men ioneze !n facturi, scrisorțoferte, comenzi, tarife i orice alt document utilizat !n scop comercial. Eirma poate ș!nstrăinată numai odată cu fondul de comer .ț

b= Pentru emblema comercială func ionează !n parte acelea i reguli. /ceasta nu pote fț șconfundabilă cu o altă emblemă !nscrisă anterior !n registrul comer ului sau cu emblemțunui comerciant cunoscut pe aceea i pia ă, c'iar !nregistrată !n alt loc. 1mblema poate fș ț!nstrăinată atât !mpreună, cât i separat de fondul de comer .ș ț

c= /părarea drepturilor cu privire la firmă i emblemă este posibilă prin mijloaceșspecifice oferite de legea registrului comer ului, care prin art. 0, permite oricui sțconsideră prejudiciat prin !nmatriculare sau printr-o men iune din registrul comer ului sț țceară radierea ei. /supra cererii se pronun ă judecătorul delegat, după citarea păr ilor. Ceț țnemul umit poate ataca !nc'eierea cu recurs. /ceasta se va solu iona de către tribunal prinț țdecizie irevocabilă.

/rticolul 0 din ?egea nr. ++>+::+ privind combaterea concuren ei neloialețincriminează !ntrebuin area unei firme sau embleme de natură a produce confuzie cu cețfolosite legitim de alt comerciant, stabilind pedeapsa !nc'isorii alternativ cu amenda

12


14/22

penală, precum i obligativitatea !ncetării actului uzurpator. ;n toate cazurile comerciantuș păgubit are desc'isă ac iunea pentru plata daunelor pricinuite.ț

2. %ărcile de fabrică de ser&icii i de comerș ț

Prima categorie, cea a semnelor, care include i mărcile de fabrică, de serviciu sau comer ș ț bucură de o reglementare cre le define te i le oferă mijloace legale de protec ie.ș ș ț

/stfel, prin marcă se !n elege un semn susceptibil de reprezentare grafică, serve te laț șdeosebrirea produselor unui comerciant de cele similare ale altuia i poate consta !nș # cuvinte,desenele, llitere, cifre, forma produsului, etc. Odată cu !nregistrarea la Oficiul de 2tat pent

Inven ii i 4ărci, titularul are un drept exclusiv de folosin ă, iar uzurparea lui constituie un act dț ș țconcuren ă neloială. reptul comerciantului este ocrotit prin incriminarea faptei ca infrac iunț țsanc iunea legală fiind !nc'isoarea alternativ cu amenda penală, ac iunea penală punându-se !ț țmi care la plângerea prealabilă a comerciantului vătămat. e asemenea, comerciantul vătămș poate solicita instan ei să interzică rivalului să aplice pe produsele sau ambalajele sale semnețincriminate, să ofere sau exporte, săutilizeze marca pe documenta iile proprii ori !n publicitate.ț

3. In&en iileț

/ doua categorie a drepturilor de proprietate industrială o constitutie crea iile noi din carețfac parte inven iile, 6noG-'oG-ul, desenele i modelele industriale.ț ș

Inven iile se caracterizează prin aducerea !ntr-un anumite domeniu a unei solu ii te'nicț țnoi, pe plan mondial, care să prezinte un progres i să poată fi aplicată. i !n cazul inven ieș Ș țfabricarea, folosirea sau punerea !n circula ie, fără drept, a obiectului unui brevet de inven ii, ț ț

perioada de valabilitate a acestuia, constituie infrac iunea de contrafacere, pentru care pedeapțeste !nc'isoarea, alternativ cu amenda.

4. 'esenele i modelele industrialeș

13


15/22

esenele i modelele industriale se bucură la rândul lor de o reglementare specifică priș?egea nr. + :>+:: , care le define te i le oferă mijlocul legal de protec ie, prin certificat dș ș ț!nregistrare la Oficiul de 2tat pentru Inven ii i 4ărci. Certificatul dă dreptul de folosin ăț ș țexclusiv autorului, interzicând ter ilor fără autorizarea sa, reproducerea, fabricareațcomercializarea, oferirea spre vânzare, folosirea, importul sau stocarea !n vederea comercializăa desenului i modelului industrial al unui produs.ș

5. Clientela

Clientela este un element indispensabil al fondului de comer , considerată o valoarțeconomică, care reprezintă totalitatea persoanelor fizice si juridice care apelează !n mod obi nșla fondul de comer al aceluia i comerciant pentru procurarea mărfurilor i serviciiloț ș șInteresează !n esen ă, rela iile statornicite !ntre fondul de comer i masa clientelei prin valoarț ț ț ș presta iilor reparabile cerute de aceasta comerciantului, singuraa sursă de beneficii.ț

Clientela este influen ată de vadul comercial, !n eles ca o aptitudine a fondului de comeț ț țde a atrage consumatorii. Pentru a fi element al fondului de comer , clientela trebuie să fțcomercială, adică subiect beneficiar al actelor de comer desfă urate de comerciant. /stfel sț ș

deosebe te de clintela meseria ului, avocatului, medicului, etc.ș șPrin calitatea de a fi personală, clientela unui comerciant se deosebe te de aceea a unui aș

comerciant concurent. Clientela trebuie să fie actuală pentru a intra !ntre ementele fondului comer , !n opozi ie cu clientela cedată sau pierdută, care a ie it din sfera ei.ț ț ș

1xaminând clinetela i rela ia dintre aceasta i comerciant, profesorul Octavian Căpăt!nș ț șo clasifică, stabilind o primă categorie, ce o formează clientela atrasă, alcătuită din consumatoobi nui i ai comerciantului, fideli lui, datorită !ncrederii, obi nuin ei, etc.ș ț ș ț

Clientela angajată se caracterizează prin legături de durată cu comerciantul, concretiza!n contracte statornice, !nc'eiate pe perioade de câ iva ani.ț

Clientela ocazională are caracter !ntâmplător i este atrasă de vadul comercial, nefiinș!ntr-o rela ie stabilă cu comerciantul.ț

14


16/22

Cliientela derivată a apărut !n urma dezvoltării unor incidente comerciale de ma propor ii, !n care comerciantul distribuitor sau concesionar beneficiază de fluxul de clien i atraț ț șde multitudinea i diversitatea de mărfuri i servicii concentrate la un loc.ș ș

Clinetela este independentă fa ă de comerciant. /cesta din urmă nu are niciun dreptțasupra consumatorilor care sunt liberi să ! i păstree sau sc'imbe furnizorii de mărfuri i erviciș șCa urmare, comerciantul face eforturi pentru a oferi bunuri i servicii de calitate mai bună, ș pre uri avantajoase.ț

1volu ia favorabilă a fondului de comer nu este conceput decât !ntr-o strânsă legatură cț ț păstrarea i extinderea clientelei.ș

/stfel, dreptul concuren ei comerciale, ocrote te clientela prin mijloace specifice,ț șsanc ionând confuzia, denigrarea sau dezorganizarea !ntreprinderii rivale săvâr ită !n scopț șatragerii clientelei. "otodată este permisă adăugarea unor clauze contractuale, prin carcomercian ii rivali se angajează la evitarea procedeelor neoneste de racolare a clientelei.ț

octrina consideră că !n ceea ce prive te clientela, aceasta poate fi influenHată ș principiu, de două categorii de factori &i anume#de factori interni 0i de factori e terni .

actorii interni care pot influenHa clientela sunt !n acela&i timp &i elemente compone

ale fondului de comerH cum ar fi# firma, emblema, vadul comercial, drepturile de proprietintelectuală etc.$ !nsă există unii factori care nu aparHin fondului de comerH, cum ar fi# calimobilizărilor, calitatea produselor fabricate sau a serviciilor prestate, preHurile mai m practicate pe o anumită piaHă, fidelitatea sau loialitatea personalului, calitatea prestaHefectuate, dinamismul administraHiei etc+9.

actorii e terni care pot influenHa clientelaar putea fi# numărul, calitatea &i poziHconcurenHilor pe piaHă$ segmentul de piaHă deHinută$ posibilitatea comerciantului de a-&

furnizorii$ calitatea produselor &i serviciilor livrate de furnizori etc.

;n ceea ce prive&te natura juridică cu privire la clientelă &i posibilitatea transmiterii uastfel de drepturi, este de reHinut că dreptul la clientelă, !n măsura !n care se recunoa&te un a

17 'ttp#>>GGG.slides'are.net>exodumuser> :87:9:+-suportdecursdreptulconcurenteicomerciale

15


17/22

de drept, nu poate fi categorisit nici ca un drept de creanHă &i nici ca unul real. 4ai este de reHcă dreptul la clientelă are ca fundament economic un anumit monopol al exploatării fondului dcomerH de către titularul său &i prin exerciHiul său se cere celor !n drept să sancHioneze,mijloace de reprimire &i dezdăunare corespunzătoare faptele de concurenHă neloială sau practmonopoliste săvâr&ite de terHe persoane, cu scopul de a deturna grupul de consumatori cu c!ntreHine relaHii constante de vânzare sau prestări de servicii spre fondul de comerHcompetitorului agresiv). %eferindu-ne la transmiterea drepturilor referitoare la clientelă, este reHinut că prin !nstrăinarea fondului de comerH, se !nstrăinează implicit &i dreptul la cliendatorită legăturilor foarte strânse !ntre fondul de comerH &i clientelă.

C+,I-) / I(. )biectul raportului de concuren ă ț

Obiectul raportului juridic de concuren ă constă !n ac iunile i absten iunile comercian iloț ț ș ț țmanifestate !n competi ia lor pe pia ă. ;n principal, accesul pe pia ă trebuie să fie liber, atț ț ț pentru comerciantul care oferă produsele i serviciile, care este călăuzit de ac iunile saș țcâ tigare i păstrare a clientelei, !n scopul ob inerii unor profituri. ;n acela i timp, utilizatorii saș ș ț șconsumatorii, c'iar comercian i, este necesar să dispună de libertatea de alegere !ntre diverselțoferte ale pie ei. 2e constituie !n acest fel o unitate de ac iuni i func ii !ntre subiectele omogenț ț ș ț

comercian i sau !ntre comercian i i consumatori, ale căror interese converg spre o concurenț ț ș ț benefică, stimulatorie, factor de progres economic i social. ?a acest principiu fundamental dșfunc ionare a concuren ei libere trebuie să concureze, pe lângă comercian i, statul ț ț ț șadministra iile locale, prin ab inerea de la luarea unor măsuri administrative, unilaterale dț ținfluen are a libertă ii economice i comercialeț ț ș +8.

Criteriile morale care trebuie să modeleze conduita agen ilor economici !n lupta permanenț pentru câ tigarea i păstrarea clientelei, se !ntemeiază pe două concepte fundamentale# pe dș ș parte buna-credin ă, iar pe de altă parte, respectarea uzan elor cinstite.ț ț

+. ,rincipiul bunei credin e!n realizarea actelor de comerț ț

18 'ttp#>>GGG. referat.com>referate>drept> reptul-european-al-concurente3 3.p'p

16


18/22

?egiuitorul nostru demonstrează o preocupare constantă !n asigurarea unui cadrucorespunzător pentru manifestarea !n plenitudinea lor a ac iunilor sau absten iunilor agen ilț ț țeconomici, fundamentând etic, !n art. + din ?egea ++>+::+ privind combaterea concurențneloiale, obliga ia comercian ilor de a- i executa activitatea cu bună-credin ă, potrivit uzan elț ț ș ț țcinstite i cu respectarea intereselor consumatorilor i a cerin elor concuren ei loiale.ș ș ț ț

;n consecin ă, comercian ii trebuie să- i exercite drepturile i prerogativele lor !n depliț ț ș șacord cu legea, valorificându- i drepturile cu inten ia corectă i !ndeplinindu- i obliga iile cu ș ț ș ș țdiligen ă obi nuită.ț ș

2-a remarcat faptul că (cel ce exercită prerogativele pe care legea le recunoa te dreptulușsău subiectiv nu poate fi considerat că ac ionează ilicit, c'iar dacă prin exerci iul normal aț țdreptului său au fost aduse anumite restrângeri ori prejudicii dreptului subiectiv al altei persoan

Cel ce se folose te de dreptul său subiectiv nu poate fi considerat că prejudiciază pe cinevșEiecare drept subiectiv trebuie să suporte concursul drepturilor subiective ale celorlal i. /cesțexerci iu normal al dreptului, c'iar dacă aduce o limitare a drepturilor altora, nu poate fțconsiderat ca fiind o activitate ilicită, de natură a angaja răspunderea.

;n opozi ie cu buna-credin ă stă reaua-credin ă. ;n domeniul concuren ei, aceasta constț ț ț ț!n inten ia cauzatoare de vătămare a partenerului comercial ori a unei ter e persoane. "rebuie ț țsubliniem, !nsă, că nu orice comportament al unui comerciant de rea-credin ă are efecte pe piaț ț

liberă care să afecteze drepturile i interesele altui comerciant sau ale consumatorilor.ș

Pentru a avea impact cu consecin e judiciare, inten ia cauzatoare de vătămare trebuie sț ț producă efecte nefaste, materializate fie !n scăderea semnificativă a cifrei de afaceri partenerului, fie sa afecteze negativ segmentul de pia ă ocupat de un comerciant mai stabil.ț

Ca urmare, un comportament, care c'iar dacă manifestă rea-credin ă, dar are efectețneglijabile, nesemnificative pentru cererea i oferta vizată, nefiind capabilă să se manifesș

asupra posibilită ilor de desfacere sau de aprovizionare, rămâne fără consecin e juridice.ț țImportante reglementări au scopul de a !ntări respectarea principiului bunei-credin e ț

!ndeplinirea obliga iilor i exerci iul drepturilor comercian ilor pe pia ă liberă.ț ș ț ț ț/mintim, fără a face o selec ie#ț

17


19/22

-obliga ia comercian ilor de a respecta !n activitatea comercială principiile liberei concurenț ț ț protec ia vie ii, sănătă ii, securită ii i intereselor economice ale consumatorilor i mediului$ț ț ț ț ș ș

-asigurarea concuren ei loiale i a liberei circula ii a produselor i serviciilor$ț ș ț ș

-exercitarea oricărui exerci iu comercial numai pe baza autorizării prealabile emise de cătțautorită ile publice locale$ț

-interzicerea, de principiu, a vânzării produselor !n pierdere, respectiv la un pre egal sau inferițcelui de ac'izi ie$ț

-vânzarea de lic'idare


20/22

care prejudiciază respectul pentru demnitatea umană i morala publică, include discriminăș bazate pe rasă, sex, limbă, origine, identitate etnică sau na ională, aduce atingerea imagințonoarei, demnită ii i vie ii particulare a persoanelor etc.ț ș ț

O importantă obliga ie a comerciantului care- i face publicitate este să facă probț șexactită ii afirma iilor, indica iilor, la solicitarea celor legal !ndreptă i i.ț ț ț ț ț

*. ,rincipiul uzan elor cinstite aplicabile !n acti&itatea industrială 0i deț

comercializare a produselor de e ecu ie a lucrărilor precum i de efectuare a prestărilor deț ș

ser&icii.

/gen ii economici care se confruntă pe pia ă


21/22

Concluzii

;n concluzie ca orice raport juridic civil, raportul juridic de concuren ă are !nțcomponen a sa# subiecte determinate, un con inut determinat, format din drepturi iobligaț ț ș ț

precum iun obiect juridic. ;n ce prive te subiectele de drept, acestea se particularizează prș șcaracteristici referitoare atâta la con inutulno iunii respective, cât i la extensiunea ei. 1lemenț ț șale raportului juridic de concuren ă nu pot fi orice persoane fizice sau juridice, ci numai acelțcare au o anumită abilitate profesională i anume aceea de agent economic . ;n materia noastrș participan ii la activitatea economică reprezintă numai o frac iune relativ redusă din totalitatț țcelor care se !nscriu ca subiecte !n raportul de drept civil general.

Ca i !n dreptul comun, prin con inutul raportului juridic de concuren ă trebuie săș ț ț

!n elegem drepturile i obliga iile pe care le generează un astfel tip de raport juridic. ;n ceea ț ș ț prive te drepturile agentului economic, ca subiect al raportului juridic de concuren ă, acesteș țderivă din structura fondului de comer pe care acesta !l creează, organizează i posedă.ț ș

%aportul juridic de concuren ă este o rela ie socială * patrimonială sau nepatrimonialț țivită !n sfera activită ii industriale si de comercializare a produselor, de execu ie a lucrăriloț ț precum si de efectuare a prestărilor de servicii. 2pecific acestui raport este faptul că el prezindouă componente potrivit celor două sisteme care alcătuiesc dreptul concuren ei # un rapoț

juridic de autoritate, de subordonare juridică- corespunzător normelor care reglementeazrela iile sociale născute !n sfera protec ieipie ei - practicile restrictive de concuren ă i un aț ț ț ț șraport juridic de egalitate juridică - !n legătură cu normele care reglementeaz protec iaconcuren ilor- concuren a neloială.ț ț ț

;n cadrul raport juridic de autoritate , autoritatea administrativă !n domeniul concuren ețcu prerogative de putere iatribu ii de politie a pie ei veg'ează ca agen ii economici să respectș ț ț țdispozi iile imperative care stabilesc conduita pe care ace tia trebui să o aibă pe pia ă, pentruț ș țnu perturba concuren a iar !n cazul constatării unor !ncălcări aplică sanc iuni. 2tructura tripartț ța oricărui raport juridic- subiecte, con inut i obiect.- se regăse te i !n acest caz.ț ș ș ș

20


22/22

*I* I) #+ I

milia %i6ai , Dreptul Concuren eiț , 1ditura /ll 5ec6, 5ucure ti, 77 .ș%aria 'umitru , Dreptul Concuren eiț , 1ditura Insitutul 1uropean, Ia i, 7++.ș+urelia Cotu iu eor$eta (aleria Sabăuț , Drept român i comunitar al concuren eiș ț ,

1ditura C.B.5ec6, 5ucure ti, 778.ș)cta&ian Căpă !năț , Dreptul concuren ei comerciale – concuren a onestăț ț , 1ditura

?umina ?ex, 5ucure ti, +:: .ș)cta&ian %anolac6e , Drept comunitar , ed. a IA-a, 1d. /ll 5ec6, 5ucure ti, 77 .ș

http !!"""#re$erat#ro!re$erate!Raportul%juridic%de%concurenta%ad&ae#html http !!documents#tips!documents!cap'&'raportul'juridic'de'concurenta#html http !!"""#slideshare#net!e(odumuser! *+ *-*.suportdecursdreptulconcurenteicomerci

ale http !!"""#/re$erat#com!re$erate!drept!Dreptul'european'al'concurente0&0#php

21
http://www.referat.ro/referate/Raportul_juridic_de_concurenta_ad4ae.htmlhttp://documents.tips/documents/cap-4-raportul-juridic-de-concurenta.htmlhttp://www.slideshare.net/exodumuser/39809791suportdecursdreptulconcurenteicomercialehttp://www.slideshare.net/exodumuser/39809791suportdecursdreptulconcurenteicomercialehttp://www.qreferat.com/referate/drept/Dreptul-european-al-concurente646.phphttp://documents.tips/documents/cap-4-raportul-juridic-de-concurenta.htmlhttp://www.slideshare.net/exodumuser/39809791suportdecursdreptulconcurenteicomercialehttp://www.slideshare.net/exodumuser/39809791suportdecursdreptulconcurenteicomercialehttp://www.qreferat.com/referate/drept/Dreptul-european-al-concurente646.phphttp://www.referat.ro/referate/Raportul_juridic_de_concurenta_ad4ae.html

raportul juridic de concurenȚĂ.docx

Documents