raportul dezbaterii regionale romÂnia educatĂ ... · formării sale educaționale. mai mult,...

1/21

RAPORTUL DEZBATERII REGIONALE

ROMÂNIA EDUCATĂ

ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL

Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 7 noiembrie

2016

CUPRINS

Introducere p. 3

I. Prezentarea conceptelor utilizate pe parcursul discuțiilor p. 5

II. Modalitatea de derulare și profilul participanților p. 6

III. Rezultatele dezbaterilor în grupuri tematice: p. 7

Tema 1: Mecanisme de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională și

utilizarea lor pentru ajustarea politicilor în domeniu

p. 7

Tema 2: Atenuarea efectelor individuale și sociale ale analfabetismului

funcțional

p. 12

Tema 3: Modalități de prevenire și reducere a analfabetismului funcțional în

sistemul educațional”

p. 14

Tema 4: Abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea și reducerea

analfabetismului funcțional

p. 17

Tema 5: Analfabetismul funcțional din perspectiva inserției pe piața muncii: ce

pot face angajatorii?

p. 20

INTRODUCERE

Dezbaterea Regională privind „Analfabetismul Funcțional” a fost ultima dintre cele 8

dezbateri regionale anunțate în cadrul proiectului România Educată. Evenimentul a fost

organizat în data de 7 noiembrie 2016, la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, de către

Administrația Prezidențială, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice

și a Centrului pentru Studiul Democrației

România Educată – Dezbaterea Națională pentru Educație și Cercetare este proiectul

personal al Președintelui României, care reprezintă începutul reașezării societății pe valori,

dezvoltarea unei culturi a succesului bazată pe performanță, muncă, talent, onestitate și

integritate. Structurat în 3 etape succesive, demersul își propune, într-o primă etapă, să ofere o

viziune națională și un set de obiective de țară privind educația și cercetarea (2018-2030).

În acest context, prin Dezbaterea Regională privind „Analfabetismul Funcțional” ne-am

propus să oferim o imagine de ansamblu asupra mecanismelor de evaluare, analiză, atenuare și

prevenire a analfabetismului funcțional și efectele acestui fenomen asupra pieței muncii. La

eveniment au fost invitați să participe toți cei interesaţi – elevi, studenţi, profesori, părinţi și

organizațiile reprezentative ale acestora, sindicate, reprezentanți ai mediului privat, organizații

neguvernamentale active în zona educației, instituţii publice centrale şi judeţene cu atribuții în

domeniu sau interesate de acesta.

Metoda de dezbatere folosită în cadrul evenimentului a fost Cafeneaua Publică1, un proces

dinamic, nedirectiv și colaborativ, menit să construiască ceva nou pornind de la expertiza și

opțiunile participanților. Au fost organizate pentru aceasta 5 ateliere 2, cu teme distincte. Prin

această metodă ne-am dorit ca rezultatul întregului proces să nu fie influențat de o ”agendă”

inițială, care să orienteze discuţiile, ci să reflecte cât mai mult din dorinţele, nevoile şi

propunerile participanților.

Precizăm pe această cale, faptul că aspectele prezentate în raport reprezintă opțiunea

participanților la dezbatere, ca urmare a prezenței în grupurile de lucru, și nu o perspectivă

finală, asumată, a proiectului România Educată. Aceasta va fi prezentată la finalul anului 2016,

1 www.theworldcafe.com

2 Pentru detalii puteți consulta agenda evenimentului, anexată prezentului raport

http://www.theworldcafe.com/

în urma agregării concluziilor rezultate după implementarea tuturor instrumentelor de consultare

(dezbateri regionale, evenimente organizate de alte structuri interesate, consultare online).

I. PREZENTAREA CONCEPTELOR UTILIZATE PE PARCURSUL DISCUȚIILOR

Lumea se află într-o continuă schimbare, devenind din ce în ce mai complexă, interconectată și

fluidă. Educația trebuie să țină pasul cu aceasta pentru a oferi absolvenților și societății

maximum de oportunități și opțiuni. Astfel, instituțiile de învățământ s-ar putea constitui într-un

promotor de idei noi, emergente, de valori, cunoștințe, teorii și practici puternic interconectate

cu realitățile secolului 21 și cu viitorului educației.

Din această perspectivă viziunea asupra educației poate porni prin înțelegerea fenomenului

analfabetismului funcțional și retrasarea reformelor din învățământ în sensul transferului de

competențe, adaptate nevoii societății de astăzi și mâine. Promovarea unui sistem educațional

care are ca principiu de bază transferarea de competențe și aptitudini duce și la formarea unui

absolvent orientat spre viitor. În loc să cerem educabilului să se adapteze sistemului, am putea

construi sistemul și curriculumul în jurul acestuia.

Analfabetismul funcțional se referă la capacitatea redusă a unei persoane de a transpune în

viața de zi cu zi informațiile dobândite pe durata școlarizării. În principiu, analfabetismul

funcțional implică un set de competențe limitate, care se traduc în capacitatea redusă a celui care

învață să ia decizii, în mod autonom, bazate pe abilitățile dobândite în diferitele etape ale

formării sale educaționale. Mai mult, analfabetismul funcțional este perceput și ca o oportunitate

ratată de învățare și dobândire a competențelor necesare dezvoltării în societatea actuală.

Competențele pe care ar trebui să le dețină un alfabetizat funcțional se referă la următoarele

mari dimensiuni:

Citirea și Înțelegerea unui text scris (realizarea de conexiuni logice, extragerea

ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere)

Alfabetizare matematică (capacitatea de a transpune informația abstractă în

activitățile zilnice – mers la cumpărături, etc.)

Alfabetizare stiințifică (capacitatea de a înțelege fenomenele din natură și de a

lua decizii bazate pe date factuale)

II. MODALITATEA DE DERULARE ȘI PROFILUL PARTICIPANȚILOR

În sesiunea plenară din deschiderea dezbaterii, au susținut alocuțiuni introductive următoarele

personalități: domnul Prof. Univ. Dr. Ioan Aurel Pop, Rectorul Universității „Babeș-Bolyai”,

Cluj-Napoca, domnul Prof. Univ. Dr. Călin Emilian Hințea, decanul Facultății de Științe

Politice, Administrative și ale Comunicării, doamna Maria Georghiu, Consilier de Stat în

cancelaria prim-ministrului Dacian Cioloș și doamna Ligia Deca, Consilier de Stat pentru

Educație și Cercetare, din Administrația Prezidențială. În sesiunea plenară din închiderea

dezbaterii, a susținut o prezentare domnul Prof. Univ. Dr. Mircea Dumitru, Ministru al

Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Pentru a contextualiza aspectele multifațetate ale analfabetismului funcțional, au fost invitați o

serie de vorbitori cheie, cu expertiză în diverse domenii de activitate, care au susținut scurte

prezentări. Este vorba despre reprezentanți ai mediului instituțional, precum domnul Ciprian

Fartușnic, director al Institutului de Științe ale Educației, domnul Sorin Spineanu-Dobrotă,

Șef Serviciu Examene și Evaluarea Manualelor, Centrul Național de Evaluare și Examinare,

domnul Adrian Nicolae Opre, Decan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, domnul

Gabriel Bădescu, director al Centrului pentru Studiul Educației. În aceeași măsura sectorul

neguvernamental a fost reprezentat de personalități precum: doamna Liliana Romaniuc,

Președinte al Asociației Române de Literație, domnul Cristian Hatu, Președinte al Centrului de

Evaluare și Analize Educaționale, doamna Daniela Buzducea, director al World Vision

România, domnul Florin Petean, Director Executiv al Centrului de Dezvoltare Managerială și

domnul Vlad Ștefan, Președinte al Consiliului Național al Elevilor.

Ulterior, participanții au fost împărțiți pe 5 grupuri de lucru tematice, definite cât mai flexibil,

astfel încât discuțiile să atingă cât mai multe aspecte ale analfabetismului funcțional. Temele

alese au fost următoarele:

Tema 1: Mecanisme de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională și utilizarea lor

pentru ajustarea politicilor în domeniu

Tema 2: Atenuarea efectelor individuale și sociale ale analfabetismului funcțional

Tema 3: Modalități de prevenire şi reducere a analfabetismului funcțional în sistemul de

educaţional

Tema 4: Abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea şi reducerea analfabetismului

funcțional

Tema 5: Analfabetismul funcțional din perspectiva inserţiei pe piaţa muncii: ce pot face

angajatorii?

Au existat 2 runde de discuții pentru fiecare temă iar componența grupurilor a fost aceeași

pentru ambele sesiuni de discuții (repartizarea a fost realizată în funcție de opțiunea exprimată la

momentul înscrierii, dar s-a avut în vedere și expertiza persoanelor înscrise). În primă rundă,

participanții au identificat principalele probleme și au stabilit trei obiective prioritare pentru

a putea înțelege mai bine și ameliora situația analfabetismului funcțional până în 2030. În runda

a doua, participanții au identificat acțiunile aferente obiectivelor , agregându-le într-o variantă

unitară. Scopul demersului a fost acela de a coagula o imagine orientativă asupra

analfabetismului funcțional și propunerea de soluții pentru reducerea acestui fenomen.

Evenimentul a reunit o serie de actori importanți in domeniul educației si cercetării. Astfel o

proporție semnificativă a fost reprezentata de cadre didactice din învățământul preuniversitar, de

stat sau particular, din unități de învățământ pe diverse niveluri (aproximativ 35% - grădinițe,

școli gimnaziale, școli speciale, licee teoretice, licee tehnologice, școli profesionale, școli

postliceale) dar și reprezentanți ai mediului universitar (13%). O proporție semnificativă, de

aproximativ 23%, este formată din reprezentanți ai instituțiilor publice centrale și județene, cu

atribuții în zona educației și cercetării. Nu puteau lipsi reprezentanții elevilor, studenților și

tinerilor din diferite asociații și consilii ale acestora (10%) și reprezentanți ai structurii de

reprezentare a părinților, precum si reprezentanții ONG-urilor active în domeniul educației

(15%), sau reprezentanți ai mediului privat.

Vă prezentăm în continuare o situație schematică a repartizării pentru fiecare grup de lucru și

rundă3:

Grup de lucru tematic Descrierea temei Participanți

runda I

Participanți

runda II

1.

Mecanisme de evaluare a

nivelului de alfabetizare

funcțională și utilizarea lor

pentru ajustarea politicilor în

domeniu

Corelarea competențelor cerute

elevilor cu testările

internaționale și naționale;

instruirea profesorilor în

vederea transmiterii

competențelor cerute elevilor.

28 28

2.

Atenuarea efectelor

individuale și sociale ale

analfabetismului funcțional

Implementarea de măsuri care

să vizeze direct atât grupurile

țintă, cât și elementele de

logistică educațională.

24 24

3.

Modalități de prevenire şi

reducere a analfabetismului

funcțional în sistemul de

educaţional

Stabilirea corectă a factorilor de

risc și propunerea de măsuri

care să se adreseze direct

acestor factori.

32 32

4.

Abilitarea cadrelor didactice

pentru prevenirea şi

reducerea analfabetismului

funcțional

Formarea profesorilor este

esențială atunci când așteptăm

ca elevii să primească o

educație bazată pe competențe.

Formarea acestora trebuie să

înceapă din facultate și să

continue pe toată durata

activității didactice.

31 31

5.

Analfabetismul funcțional din

perspectiva inserţiei pe piaţa

muncii: ce pot face

angajatorii?

20 20

TOTAL 135 135

3 Cuantificarea a fost realizată în funcție de listele de participanți și opțiunile înregistrate, înainte de începerea

evenimentului, la sesiunea plenară de deschidere. Numărul celor care au fost fizic în sală poate varia, în funcție de

opțiunea personală a acestora.

III. REZULTATELE DEZBATERILOR ÎN GRUPURI TEMATICE:

Vă prezentăm în continuare o scurtă descriere a temei abordate, urmată de concluziile celor două

runde de dezbateri, după cum au fost ele centralizate de echipele de facilitatori. Precizăm că

fiecare grup tematic a avut o echipă de facilitare, formată dintr-un moderator, un raportor și o

persoană resursă.

Tema 1: Mecanisme de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională și utilizarea lor

pentru ajustarea politicilor în domeniu

Persoană Resursă: dl. Claudiu Ivan

Moderator: dl. Adrian Hatos

Diverse studii (datele preliminare ale testărilor PISA (Programul pentru Evaluarea Internațională

a Elevilor), publicații ale Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, etc.) arată că

aproximativ 42% dintre tinerii cu vârsta de 15 ani sunt analfabeți funcționali. Informația este

îngrijorătoare în sine, însă nu este suficient doar să vehiculăm aceste numere. Pentru a putea

propune politici eficiente în vederea reducerii acestui fenomen, trebuie analizată informația din

cât mai multe puncte de vedere. Astfel, politicile publice din domeniu trebuie să fie realizate ca

urmare a unor studii care să identifice corelațiile dintre programă, modalitatea de evaluare și

profilul elevilor aflați în situație de risc. Mai mult, orice schimbare trebuie să țină cont de

nivelul de instruire al cadrelor didactice, profilul școlilor și profilul părinților. În acest sens,

participanții repartizați la prima temă au insistat asupra importanței analizei datelor în

propunerea de politici publice.

Concluziile celor două runde de dezbateri:

În prima rundă, participanții au stabilit 3 obiective de țară privind rolul evaluărilor și utilizarea

lor în propunerea de politici publice:

Obiectiv 1: Corelarea profilului absolventului cu programa, predarea și evaluarea

Obiectiv 2: Creșterea relevanței testărilor (inclusiv motivației participării la acestea)

Obiectiv 3: Lifelong learning assessment (inclusiv studii longitudinale)

În cea de-a doua rundă, participanții au identificat acțiuni specifice în vederea îndeplinirii

obiectivelor propuse:

Obiectiv 1: Corelarea profilului absolventului cu programa, predarea și evaluarea

S-a obținut consens pe următoarele acțiuni:

Adoptarea unei HG privind profilul absolventului la toate ciclurile de învățământ;

Preluarea în curriculum a competențelor enunțate în profilul absolventului;

Îmbunătățirea formării cadrelor didactice pentru ca aceștia să poată transfera

competențele enunțate în curriculum;

Analiza și soluționarea discrepanțelor dintre obiectivele evaluării instituționale și

obiectivele evaluării competențelor;

Extinderea tipurilor de competențe măsurate la evaluările periodice, cu surprinderea

tuturor competențelor cheie.

Obiectiv 2: Creșterea relevanței testărilor (inclusiv motivației participării la acestea)


Folosirea evaluărilor pentru diagnoză și intervenție individuală;

Promovarea culturii evaluării constructive;

Utilizarea rezultatelor evaluărilor naționale și internaționale la formularea de politici

publice bazate pe date.

Obiectiv 3: Lifelong learning assessment (inclusiv studii longitudinale)


Realizarea de evaluări ale competențelor pe toată durata vieții, după finalizarea

studiilor;

Participarea României la studiul internațional OECD de evaluare a competențelor

adulților;

Evaluarea gradului de alfabetizare funcțională la nivelul studențior universitari;

Studii longitudinale care urmăresc corelația între competențele școlare și

performanțele sociale și profesionale.

CONCLUZII: Grupul de lucru a discutat problemele care apar odată cu definirea conceptului

de analfabetism fucnțional, insitând asupra faptului că acest concept este unul fluid, care

înglobează mai multe dimensiuni. Pe lângă dificultățile care pot să apară odată cu definirea

acestui concept, membrii primului grup de lucru au discutat despre relevanța testărilor PISA și

cum ar trebui analizate aceste date. Mai mult, participanții au insistat asupra importanței

studiilor comparative (național – corelație între testările naționale și testele PISA, datele

nefiind publice - și internațional – ce au făcut alte state în contexte similare). În acest sens,

membrii grupului de lucru au propus o corelare a competențelor cerute în profilul absolventului

cu programa școlară, testările existente (atât cele naționale cât și cele internaționale) și

pregătirea profesorilor în acest sens. De asemenea, au considerat ca esențială participarea

României la testările internaționale privind literația adulților, tocmai pentru a dezvolta studii

longitudinale.

Tema 2: Atenuarea efectelor individuale și sociale ale analfabetismului funcțional

Persoană Resursă: dna. Daniela Angi

Moderator: dna. Mihaela Ghișe

Studiile existente la nivel național și european arată că există categorii de persoane care au șanse

mai mari să ajungă analfabeți funcționali. În acest sens, intervențiile pentru a contracara acest

fenomen trebuie țintite către grupurile mai vulnerabile (statutul socio-economic precar al

părinților) și către instrumentele existente care nu facilitează transferul de competențe: manuale,

tehnici de predare, curriculum existent. Astfel, măsurile pentru atenuarea efectelor trebuie

conjugate pe mai multe dimensiuni: atât dimensiunea familială, cât și cea logistic-educativă.


În prima rundă, participanții au stabilit 5 obiective de țară privind mijloacele prin care efectele

analfabetismului funcțional pot fi atenuate:

Obiectiv 1: Definirea asumată național și uniform a analfabetismului funcțional precum

și a cerințelor educaționale speciale (CES)

Obiectiv 2: Creșterea literației pentru familie (family literacy)

Obiectiv 3: Realizarea unui screening psihopedagogic în clasele 0 și/sau 1 pentru a

identifica pre-rechizitele cu care copilul intră în mediu școlar.

Obiectiv 4: Reducerea stigmatizării persoanelor cu analfabetism funcțional

Obiectiv 5: Introducerea orelor de educație emoțională

În cea de-a doua rundă, participanții au atins următoarele elemente de consens cu privile la

obiectivele identificate anterior:

Obiectiv 1: Definirea asumată național și uniform a analfabetismului funcțional

precum și a cerințelor educaționale speciale (CES)

S-a obținut consens pe următoarea acțiune:

Dezbateri între specialiști pentru atingerea unui consens în privința unei definiții

asumate.

Obiectiv 2: Creșterea literației pentru familie (family literacy)


Deschiderea școlilor către familie, în special în timpul verii, ca un spațiu al comunității;

Promovarea programelor de literație în/ pentru familie prin colaborarea cu instituțiile

autorităților publice locale (asistenţă socială, asistenţă medicală, bibliotecă locală,

grădinițe etc.) în vederea oferirii de sprijin pentru familii, cu precădere cele din medii

vulnerabile, pentru îmbunătăţirea mediului literat din familie (oferirea de cărţi, program

de formare și informare a părinților despre activităţi pe care le pot realiza acasă cu copiii

pentru a le asigura un start bun în viață);

Creșterea numărului de logopezi în școli prin creșterea numărului specializărilor și

facilitarea accesului lor la grupurile vulnerabile;

Asigurarea accesului copiilor din grădinițe și școli primare la cărţi pentru copii

adecvate vârstei.

Obiectiv 3: Realizarea unui screening psihopedagogic în clasele 0 și/sau 1 pentru a

identifica pre-rechizitele cu care copilul intră în mediu școlar


Întocmirea unui model de screening testare, care să ofere o imagine cât mai fidelă a

pre-rechizitelor cu care copilul intră în mediul școlar;

Informațiile obținute trebuie să ajungă la învățător/profesor pentru a putea adapta materia

școlară la nivelul elevilor.

CONCLUZII: Pentru a atenua efectele analfabetismului funcțional, trebuie avute în vedere

mai multe strategii care să se adreseze atât grupurilor dezavantajate (familii vulnerabil socio-

economic), cât și profesorilor.

Tema 3: Modalități de prevenire şi reducere a analfabetismului funcțional în sistemul

educaţional

Persoană Resursă: dna. Andreea Eșanu

Moderator: dna. Mariana Dragomir

Pentru a propune strategii de prevenire și reducere a analfabetismului funcțional este important

să determinăm corect factorii care conduc la sub-performanța școlară. În linii mari, acești factori

sunt de natură individuală (statut socio-economic, demografie, parcurs școlar, comportament

față de școală etc.), școlară (statut socio-economic al școlii, mediul școlar – ex. grupare în

funcție de abilități sau climatul școlii; resursele școlare – educaționale sau ce țin de

infrastructură) și sistematică – instituțională (infrastructura fizică, rețeaua de profesori, nivelul

de calificare, nivel de autonomie locală, curriculară, de finanțare, etc.). În acest sens, măsurile

propuse trebuie să aibă în vedere toate aspectele enunțate mai sus și să reprezinte efortul susținut

al cât mai multor agenți instituționali.


În prima rundă, participanții au stabilit 4 obiective de țară privind modalitățile de prevenire și

reducere a analfabetismului funcțional în sistemul educațional:

Obiectiv 1: Măsuri de sprijin pentru școli și elevii care provin din medii defavorizate

Obiectiv 2: Sistem coerent și continuu de orientare și consiliere școlară în carieră pentru

elevi și părinți

Obiectiv 3: Formarea profesională inițială și continuă a profesorilor pe probleme

precum: activități de prevenție și intervenție, interdisciplinaritate, învățare diferențiată,

strategii activ-participative

Obiectiv 4: Schimbarea curriculumului: orientarea către activități practice și către

competențe, și nu neapărat pe rezultatele la examene


obiectivele identificate anterior:

Obiectiv 1: Măsuri de sprijin pentru școli și elevii care provin din medii

defavorizate


Introducerea de programe de sprijin asemănătoare programului „Școală după școală”,

conform metodologiei, la toate nivelurile de învățământ în funcție de nevoile

identificate;

Decontarea integrală a transportului elevilor și utilizarea microbuzelor școlare,

conform legislației;

Fond suplimentar oferit școlilor pentru activități extra-curriculare;

Factori de corecție pentru finanțarea per elev, în funcție de tipul școlii și mediul de

proveniență (înaintat către CNFIP);

Sprijin acordat elevilor din medii defavorizate pentru îmbrăcăminte, încălțăminte etc.

Obiectiv 2: Sistem coerent și continuu de orientare și consiliere școlară în carieră

pentru elevi și părinți


Încadrarea școlilor cu psihologi/consilieri școlari/logopezi și scăderea numărului de

elevi pentru care se încadrează;

Consiliere școlară pentru toți și profesională începând cu gimnaziul pe toată durata unui

ciclu de învățământ;

Realizarea de activități de educație parentală în special în școlile din zonele

defavorizate.

Obiectiv 3: Formarea profesională inițială și continuă a profesorilor pe probleme

precum: activități de prevenție și intervenție, interdisciplinaritate, învățare

diferențiată, strategii activ-participative


Introducerea principiului învățării prin investigație începând cu ciclul primar;

Introducerea/aprofundarea în formarea inițială și continuă a competențelor de

comunicare și relaționare cu elevii aflați în situații de risc și părinții acestora;

Gestionarea situațiilor cu impact emoțional în care sunt implicați elevii care sub-

performează în raport cu expectanțele elevului/școlii.

Obiectiv 4: Schimbarea curriculumului: orientarea către activități practice și către

competențe și nu neapărat pe rezultatele la examene


Regândirea examenelor naționale conform Legii Educației Naționale care să evalueze

cele 8 competențe cheie;

Revizuirea curriculumului astfel încât să se adapteze realităților sociale.

CONCLUZII:

Grupul a identificat ca principală temă nevoia de a propune strategii pluridimensionale care să

răspundă cât mai multor nevoi. Membrii grupului de lucru au subliniat importanța identificării

corecte a factorilor de risc ce conduc la sub-performanța școlară, cartografierea acestora, iar

mai apoi propunerea de politici publice care să se axeze pe diminuarea efectelor

analfabetismului funcțional. În acest sens, grupul de lucru a propus soluții variate din diverse

sfere: elevi, părinți, școli, profesori, infrastructură educațională.

Tema 4: Abilitarea cadrelor didactice pentru prevenirea şi reducerea analfabetismului

funcțional

Persoană Resursă: dna. Liliana Romaniuc

Moderator: dna. Oana Negru-Subțirică

Abilitarea cadrelor didactice apare drept temă recurentă atunci când vorbim despre reducerea

analfabetismului funcțional. Dacă există un consens asupra faptului că unei persoane analfabete

funcțional îi lipsesc anumite competențe de bază, atunci trebuie să privim profesorii ca agenți

care pot transmite aceste competențe și abilități. De asemenea, procesul de învățare trebuie privit

din perspectivă integrată, fără a fragmenta excesiv materiile și cu facilitarea conexiunilor inter-

disciplinare. Această temă aduce în discuție și formarea profesorilor. Cum pot fi aceștia abilitați

astfel încât să poată vorbi limbajul elevilor, să țină pasul cu transformările din domeniu și să

adapteze predatul în funcție de nivelul elevilor. În acest sens, educația ar trebui centrată pe elevii

cu performanțe slabe și medii, și nu doar pe cei care au rezultate deosebite.


În prima rundă, participanții au stabilit 4 obiective de țară privind abilitarea cadrelor didactice

pentru prevenirea și reducerea analfabetismului funcțional:

Obiectiv 1: Conștientizarea utilității literției la nivelul fiecărei discipline și actualizarea

textelor

Obiectiv 2: Formarea și dezvoltarea competețelor de comunicare ale profesorilor

Obiectiv 3: Identificarea și aplicarea unor strategii motivaționale pentru elevi în

abordarea lecturii și înțelegerii textului

Obiectiv 4: Dezvoltarea competențelor profesorilor de a selecta/utiliza textele potrivite

pentru atingerea obiectivelor lecției


întrebările identificate anterior:

Obiectiv 1: Conștientizarea utilității literației la nivelul fiecărei discipline și

actualizarea textelor


• Implementarea de cursuri/programe privind:

• Dezvoltarea competențelor de comunicare și tehnici de dezbatere;

• Dezvoltarea competențelor socio-emoționale și tehnici de motivare a elevilor;

• Valențe ale literației în dezvoltarea competenței "a învăța să înveți";

• Redactarea de manuale pentru elevi și adaptate contextului socio-economic

actual.

Obiectiv 2: Formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare ale profesorilor


Dezvoltarea abilităților de comunicare trebuie să înceapă din facultate, înainte ca

profesorii să ajungă să predea;

Cursurile de perfecționare trebuie regândite; profesorii trebuie motivați în altă manieră

(nu cea prin care primesc punctaj la dosar, fără să asimileze neapărat informația

prezentată).

Obiectiv 3: Identificarea și aplicarea unor strategii motivaționale pentru elevi în

abordarea lecturii și înțelegerii textului


Utilizarea materialelor relevante pentru curriculum/contextul național românesc, ușor

de aplicat, adaptate particularităților de vârstă și individuale ale elevilor, materiale

suport pentru elevii cu dificultăți de învățare.

Obiectiv 4: Dezvoltarea competențelor profesorilor de a selecta/utiliza textele

potrivite pentru atingerea obiectivelor lecției


Formarea profesorilor astfel încât ei să poată transfera competențe și abilități practice.

CONCLUZII: Grupul de lucru a insistat asupra formării profesorilor încă din facultate și

continuarea perfecționării acestora pe toată durata activității didactice. Cursurile de formare

trebuie să vizeze anumite domenii precum: formarea competențelor care se doresc transmise

elevilor și la profesori, dezvoltarea abilităților de comunicare și leadership și promovarea inter-

disciplinarității. Mai mult, profesorii trebuie să selecteze textele astfel încât acestea să fie

motivante și ușor de înțeles pentru elevi (adaptate vârstei lor). Grupul de lucru a sugerat

implementarea proiectului „Read to Learn” în cât mai multe școli din România pentru a putea

profesionaliza cât mai mulți profesori.

Tema 5: Analfabetismul funcțional din perspectiva inserției pe piața muncii; ce pot face

angajatorii?

Persoană Resursă: dna. Adela Jansen

Moderator: dna. Alina Botezat

Școala nu este singura instituție care trebuie să se adreseze fenomenului analfabetismului

funcțional. Pe lângă părinți, și agenții economici pot juca un rol decisiv în reducerea acestui

fenomen și integrarea pe piața muncii a persoanelor care nu dețin un set de competențe cheie.

Astfel, angajatorii, prin cursurile de formare de la locul muncii pot atenua anumite decalaje

educaționale. De asemenea, este important ca specializările propuse de universități să fie

corelate cu piața muncii iar acoperirea tematică a acestora este important să fie suficient de largă

pentru a-i permite absolventului trecerea către o altă specialitate. Din această perspectivă, la

finalizarea ciclului de licență, studentul poate avea competențe în două sau chiar mai multe

specializări. Aceasta îi permite o mai mare flexibilitate în parcursul profesional și o mai ușoară

adaptare la fluctuațiile pieței muncii.


În prima rundă, participanții au stabilit 3 obiective de țară privind efectele analfabetismului

funcțional din perspectiva angajatorilor:

• Obiectiv 1: Corelarea ofertei educaționale cu nevoile de pe piața muncii

• Obiectiv 2: Orientarea școlară și profesională în carieră

• Obiectiv 3: Formarea și angajarea de specialiști cu rol de consiliere – liant între

școală și angajator


întrebările identificate anterior:

Obiectiv 1: Corelarea ofertei educaționale cu nevoile de pe piața muncii


Implementarea programului „Șansa a doua” la o scară mai largă prin creșterea cifrei de

școlarizare;

Adaptarea curriculumului la nevoile pieței și transformările din viitor; redactarea

curriculumului în funcție și de rapoartele internaționale privind evoluția pieței muncii.

Obiectiv 2: Orientarea școlară și profesională în carieră


Orientarea în carieră de la vârste mici (cls 5-6), după modelul altor țări din Vestul

Europei (ex.: Germania, Austria). Orientarea se realizează de către consilieri specializați

în prezența părinților;

Sensibilizarea angajatorilor pentru stabilirea unui sistem profesional dual – parteneriat

între angajatori și școli;

Consilierea profesională trebuie să fie prezentă și în universități; universitățile trebuie

să țină pasul cu cerințele de pe piața muncii.

Obiectiv 3: Formarea și angajarea de specialiști cu rol de consiliere – liant între

școală și angajator


Formarea de specialiști și angajarea unui număr cât mai mare de consilieri în cadrul

școlilor.

Facilități fiscale pentru agenții economici în vederea susținerii și formării analfabeților

funcționali.

CONCLUZII:

Grupul a identificat ca temă recurentă nevoia de consiliere profesională; aceasta este necesară

pe tot parcursul educației, de la clasele mici de gimnaziu până la facultate, inclusiv. Mai mult,

membrii acestui grup de lucru au insistat asupra importanței adaptării curriculumului școlar la

realitățile economice și la cerințele angajatorilor (dezvoltarea de abilități tehnice, promovarea

soft skills de la clasele mici până în facultate). În acest sens, și angajatorii pot veni în ajutorul

școlii, prin implementarea mai frecventă a sistemului profesional dual, prin instruirea

angajaților la locul de muncă și prin facilitare programelor de internship (familiarizarea

studentului cu așteptările angajatorilor).

raportul dezbaterii regionale romÂnia educatĂ ... · formării sale educaționale. mai mult,...

Documents