raport sondaje

”Mergi alături de gloată; niciodatã în mijloc, nicicând în frunte.”

PITAGORA

REZUMATBraşovenii au o părere foarte bună despre oraşul lor din punct de vedere al amplasării

geografice, al istoriei sale, dar şi al ordinii şi curăţeniei. Atât în cadrul sondajelor de opinie cât

şi al focus grupurilor, braşovenii şi-au considerat oraşul ca unul dintre cele mai frumoase, mai

curate şi mai îngrijite oraşe din ţară. Majoritatea covârşitoare a participanţilor la studii au

definit Braşovul ca oraş turistic, considerând însă că potenţialul său este departe de a fi

exploatat la maxim.

Ca elemente strategice de viitor au ieşit în evidenţă:

(a) necesitatea investiţiilor în aeroport, pentru a atrage mai mulţi turişti

(b) diversificarea ofertei turistice, pentru a întări avantajul competitiv în raport cu alte

destinaţii

(c) participarea la târguri şi expoziţii de turism, pentru a creşte vizibilitatea internaţională a

Braşovului.

Chiar dacă mai mult de jumătate dintre braşoveni consideră că oraşul lor se îndreaptă

într-o direcţie bună, situaţia se schimbă semnificativ când criteriile de judecată se mută în

domeniul economic. Aici sentimentul general este unul de regres (mai ales în domeniul

industrial), în cel mai bun caz de stagnare. Mulţi braşoveni regretă pierderea unor obiective-

simbol (cum ar fi Serele Codlea, Tractorul, etc.), au impresia că după revoluţie nu s-a

construit nimic semnficativ în această privinţă şi că Braşovul a rămas în urmă comparativ cu

alte oraşe din ţară. Ei îşi explică această aprin jocul a trei factori majori: economic, politic şi

educaţional.

În primul rând, braşovenii incluşi în studiu au subliniat că unul dintre punctele slabe

ale Braşovului este că nu atrage suficient de multe investiţii private şi că responsabilitatea

pentru această situaţie se află atât la nivel central cât şi local. Un număr mare de participanţi a

considerat că, pe lângă atragerea marilor investitori, stimularea investitorilor locali şi

combatea corupţia ar contribui semnificativ la dezvoltarea economică a oraşului. Totuşi, mai

mult de jumătate dintre persoanele intervievate consideră că autorităţile locale nu fac suficient

de mult în această privinţă.

În plus, braşovenii au considerat că autorităţile locale nu realizează multe proiecte

importante pentru oraş deoarece le lispeşte o viziune unitară şi interese comune. Dimpotrivă,

persoanele intervievate au opinat că Braşovul este condus de grupuri de interese care se află în

conflict unele cu altele în defavoarea interesului general.

540331 - Tîrgu Mureș, Str. Rozelor nr.13/A, Ap.II, e-mail: [email protected], Tel.: 0744 298 194, Fax: 0265 233 416, www.smrp.ro

mailto:[email protected]

http://www.smrp.ro/


PITAGORA

În al treilea rând braşovenii au atribuit un rol crucial şi resursei umane deficitare. În

această privinţă au fost susţinute două puncte de vedere principale: pe de o parte a reieşit o

viziune negativă asupra sistemului de învăţământ, care nu produce oameni bine pregătiţi

pentru piaţa muncii, iar pe de altă parte a fost semnalată şi o stare de spirit negativă, o lipsă de

speranţă privind perspectivele locale şi emigrarea celor mai bune creiere spre ţări care oferă

posibilitatea unui trai decent. Soluţia este văzută în:

(a) adoptarea unei mentalităţi anterpenoriale şi a unui sistem etic de tip occidental

(b) reformarea semnificativă a sistemului de învăţământ.

Deşi necesitatea reeducării civice a fost semnalată frecvent de participanţii la focus

grup, sondajul de opinie a arătat că marea majoritate a braşovenilor au un grad scăzut de

implicare civică, neparticipând la adunări şi dezbateri publice şi fiind slabi informaţi cu

privire la proiectele importante pentru localitatea lor.

O altă nemulţumire majoră priveşte sistemul sanitar, care este perceput negativ de

foarte mulţi braşoveni, în aproape toate privinţele. Braşovenii intervievaţi au descris starea

actuală a spitalelor braşovene ca total inadecvată unor tratamente civilizate, acuzând în acelaşi

timp corpuţia generalizată din acest sistem. Mulţi s-au plâns că nu eşti luat în considerare de

personalul medical decât dacă dai şpagă. Existenţa spitalelor private este recunoscută şi

salutată dar tarifele practicate acolo sunt percepute ca inaccesibile pentru braşoveanul de rând.

Nu e de mirare că, printre cele mai importante obiective de atins în viitor, braşovenii

consideră că autorităţile locale trebuie să redreseze deficienţele acestui sistem pe care îl

percep ca sărac şi corupt.

Pe lângă problemele semnalate în domeniile economic, educaţional şi medical,

braşovenii s-au declarat nemulţumiţi de situaţia drumurilor şi a locurilor de parcare. În acest

caz, atitudinile au fost mai puţini negative doarece mulţi au constatat un progres semnificativ

în privinţa fluidizării traficului, apreciind investiţiile realizate în sensurile giratorii. Totuşi,

chiar şi aceaste sensuri au fost criticate pentru îngreunarea traficului pietonal, fiind semnale

neajunsuri şi în privinţa semnalizărilor rutiere.

Pe scurt, braşovenii au o percepţie predominant pozitivă despre oraşul lor pe

dimensiunea istorico-culturală şi geografică, principalele critici privind dificultăţile

economice, probleme din sistemul sanitar şi de învăţământ şi anumite aspecte legate situaţia

drumurilor şi a parcărilor.



http://www.smrp.ro/


PITAGORA

I ORAŞUL BRAŞOVRepondenţii rugaţi să specifice primul cuvânt sau propoziţie care le vine în minte când

se gândesc la Braşov au menţionat, în marea lor majoritate, atribute pozitive. Unul din trei

repondenţi priveşte oraşul său ca cel mai frumos oraş, în timp ce 13,8% îl consideră oraş

turistic, 9,9% oraşul lor natal, 6,5% îl asociază ideii de munte, iar 4,1% îl consdieră un oraş

curat. Situaţia se prezintă identic şi în cazul eşantionului pe cartier, dintre braşovenii care

consideră oraşul lor frumos cei mai mulţi sunt din cartierele Prund Schei (48,3% il apreciază

astfel), Tiraj Harman (37,5%) şi Centru Nou (26,9%). Pe de altă parte, cei mai mulţi

braşoveni care consideră oraşul lor unul „rău” sunt din Bartolomeu (12,3% dintre aceştia

specifică acest atribut).

Focus grupurile au relevat şi ele aprecieri predominanat pozitive ale Braşovului.

Participanţii au opinat că oraşul lor este unul dintre cele mai frumoase din România, folosind

adesea superlative pentru a-l descrie, cel mai adesea acestea făcând referire la aspecte

geografice, istorice şi culturale. Totuşi, trebuie remarcat că apreciereile pozitive se produc mai

ales cînd contextul comparativ este unul care contrastează Braşovul altor oraşe din România.

Fig. 1. Primul cuvânt care vă vine in minte când vă gândiţi la Braşov: cele mai frecvent

specificate atribute (categoria altele include 71 de atribute)



http://www.smrp.ro/


PITAGORA

Când Braşovul este judecat în raport cu trecutul sau viitorul său, sau se fac comparaţii

între diferitele zone ale acestuia, atunci intervin în discuţie, pe lângă atributele pozitive şi

aspecte negative sau foarte negative (e.g., declinul economic demografic).

Rugaţi să caracaterizeze oraşul Braşov, vasta majoritate a repondenţilor (80,7%) aleg

opţiunea „oraş turistic”. Acest răspuns corelază cu rezultatele la întrebarea deschisă de mai

sus şi este urmat, la mare distanţă, de atributele „oraş comercial” (6,2%) şi oraş cultural

(3,4%). Eşantionul pe cartiere demonstresază o situaţie similară, cu excepţia locuitorilor din

Prund Schei, care au ales mult mai frecvent opţiunea „nici unul” (50% dintre repondenţii care

au bifat acest răspuns sunt din Prund Schei).

Fig. 2. Cum puteti caracteriza in prezent orasul Brasov?

Analiza focus grupurilor coroborează rezultatele obţinute cu ajutorul chestioanarelor

dar aduce şi informaţii importante în plus. De pildă, deşi Braşovul este definit aproape quasi –

unanim ca fiind un oraş turistic, participanţii la focus grupuri au atras atenţia că, pe termen

mediu şi lung, Braşovul ar trebuie să-şi diversifice oferta turistică, pentru a oferi alternative

turistice atrăgătoare.



http://www.smrp.ro/


PITAGORA

Figura 3 arată răspunsurile braşovenilor la 18 aspecte ale vieţii din oraşul lor. Se poate

observa că braşovenii sunt în cea mai mare măsură mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea

reţelor de comunicare, de imaginea generală a muncipiului şi de posibilităţile de petrecere a

timpului liber. Pe de altă parte, braşovenii sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de situaţia

locurilor de muncă, a serivciilor medicale şi a locurilor de parcare.

Pentru a vedea cum sunt grupate perceptual aceste aspecte ale vieţii, a condus o

analiză factorială cu rotaţie Varimax (Tabelul 1). După cum se paote observa, cele 18 aspecte

ale vieţii sunt grupate în patru dimensiuni principale: cultură-sport, servicii-mediu, economie-

transport şi astenţă socială. Pentru a stabili care dintre aceste dimensiuni este asociată nivelul

de satisfacţie personală cu viaţa de zi cu zi, scorurile medii la aceste dimensiuni au fost

introduse într-o analiză de regresie ce a avut ca variabilă dependentă itemul “Cât de satisfăcut

sunteţi de viaţa dvs. de zi cu zi”. Rezultatele au arătat că singurul efect semnificativ asupra

satisfacţiei generale l-a avut dimensiunea servicii- mediu (β= 0.243, p = .0,05). Cu alte

cuvinte, braşovenii nemulţumiţi de calitatea serviciilor din oraşul lor (e.g., serviciile medicale)

au raportat niveluri mai scăzute de satisfacţie personală. Totuşi, acest efect a devenit

nesemnificativ în momentul care venitul lunar pe familie a fost luat în calcul, fapt ce

sugerează că relaţia este determinată în primul rând de veniturile de care dispun repondenţii.

De pildă, cei cu venituri mari nu recurg la serviciile medicale publice ci apelează la clinici

private. Acest aspect a ieşit în evidenţă în cadrul focus-grupurilor, unde serviciile medicale au

primit evaluări negative şi foarte negative, fiind asociate puternic cu corupţia (în cazul

clinicilor de stat) sau cu inaccesibilitatea financiară (în cazul serviciilor private).

Anumiţi itemi care au fost evaluaţi pozitiv în cadrul sondajelor de opinie au primit şi

aprecieri negative în cadrul focus-grupurilor. De pildă, deşi majoritatea braşovenilor se

declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de alimentarea cu energie termică, în cadrul discuţiilor

cu participanţii la focus grupuri, aceştia şi-au manifestat nemulţumirea în privinţa preţului

gigacaloriei, pe care îl consideră unul dintre cele mai ridicate din ţară (această opinie a fost

exprimată şi în privinţa apei). De asemenea, participanţii au atras atenţia asupra efectelor

negative ale descentralizării termice, pe care o consideră nu numai ineficientă dar şi

periculoasă şi inestetică



http://www.smrp.ro/

”Mergi alături de gloată, niciodatã în mijloc, nicicând în frunte.”

PITAGORA

Tabelul nr. 1 Analiza factoriala cu rotatie VarimaxFactor

Cultura

sport

Servicii

mediu

Economie

transport

Asistenta

socialalocurile de munca din Brasov 0.595651544

calitatea locuintelor din Brasov 0.505636851

mediul ambient al locuirii din Brasov 0.690976388

imaginea generala din Brasov 0.795741078

oferta educationala din Brasov 0.685921221

serviciile medicale din Brasov 0.619186475

oferta culturala din Brasov 0.750599

posibilitatea practicarii sportului in Brasov 0.820484

petrecerea timpului liber in Brasov 0.734275

oferta comerciala prezenta in Brasov 0.735518

gastronomia orasului-restaurantele din Brasov 0.568716

transportul in comun din Brasov 0.431847075

locurile de parcare din Brasov 0.736773791

situatia drumurilor din Brasov 0.628740876

alimentarea cu energie termica din Brasov 0.41297799

calitatea retelelor de comunicare din Brasov 0.436907397

conditiile din caminele de batrani din Brasov 0.91226855

caminele pt persoane cu dizabilitati din Brasov 0.92122633


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig.4 Cel mai important aspect pt dezvoltarea mediului de afaceri al orasului este...

În privinţa factorilor pe care braşovenii îi consideră decisivi pentru dezvoltarea mediului

de afaceri din oraşul lor, se detaşează în mod evident ideea atragerii de investiţii private (38%

dintre braşoveni aleg această variantă de răspuns). Următoarele trei locuri sunt împărţite în mod


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

egal de susţinerea întreprinzătorilor privaţi (16,1%), combaterea corupţiei (16,1%) şi crearea de

facilităţi la angajare (15,1%).

Focus grupurile au relevat un factor inedit, anume schimbarea mentalităţilor. În cadrul

discuţiilor participanţii au afirmat că multe dintre probleme locale şi naţionale legate de

dezvoltarea economică se datorează unei mentalităţi deficitare, care trebuie schimbată radical.

Mai precis, participanţii s-au referit la necesitatea introducere unei etici a muncii după model

occidental, opinând că braşovenii „ar trebui să privească mai puţin spre Bucureşti şi mai mult

spre Occident”.

În plus, problema mentalităţii a privit şi respectul faţă de bunurile publice. Deşi multe

dintre problemele discutate au fost puse pe seama autorităţilor, particpanţii au admis că nu se

poate face nimic semnificativ în Braşov şi România atâta timp cât cetăţenii de rând îşi bat joc de

investiţiile şi aşa puţine care se fac în diverse domenii. Ca exemplu, participanţii au menţionat

problema autobuzelor pentru transportul în comun din Braşov care au fost aduse rapid într-o

stare deplorabilă prin comportamentul iresponsabil al unor călători.

După cum se poate observa în figura 5, dintre premisele dezvoltării vitoare a oraşului,

istoricul oraşului şi poziţionarea sa geografică au fost selectate cel mai adesea de repondenţi

(36,6%, respectiv 31,6%). Aceste două opţiuni sunt urmate la mare distanţă de resursa umană şi

infrastructura prezentă (7,9%, respectiv 7,1%). Pe de altă parte, o opţiune care a fost menţionată

frecvent în cazul focus-grupurilor, anume problema aeroportului, obţine un procentaj

nesemnificativ.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig.5 Cea mai importantă premisă pentru dezvoltarea viitoare a orasului este...

Opţiunile braşovenilor la itemul privind premisele dezvoltării mediului de afaceri şi a

oraşului lor corelează cu răspunsurile oferite la itemul privind cele mai importante riscuri pentru

dezvoltarea viitoare a Braşovului. Regăsim pe primele locuri lipsa investiiţilor în dezvoltarea

economică (37%) dar şi calitatea slabă a resursei umane (24%). Faptul că 23% dintre braşoveni


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

menţionează ca factor de risc şi criza economică actuală sugerează că o bună parte dintre

problemele actuale sunt atribuite unor factori externi, independenţi de managementul resurselor

locale.

Fig.6 Cel mai grav risc pentru dezvoltarea viitoare a orasului este...


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Mai mult de 62% dintre braşoveni vizitează centrul istoric al oraşului rar sau aproape

niciodată (fig. 7). Când îl vizitează, cel mai adesea o fac în scopuri recreaţionale, de socializare

sau culturale (fig. 8).

Fig. 7 Cât de frecvent vizitaţi centrul istoric al oraşului?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 8 Care este cel mai important scop pentru care vizitaţi centrul istoric al oraşului?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 9 Ce sumă alocaţi lunar pentru participarea la evenimente culturale?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 10 Prin ce metode credeti ca orasul Brasov ar fi mai bine promovat international?

Figura 9 relevă că aproape 90% ditre braşoveni alocă evenimentelor cultural un buget

mic sau foarte mic, de sub 30 de RON lunar iar figura 10 ne informează că majoritatea

braşovenilor consideră că particiaprea la târguri şi expoziţii internaţionale ar reprezenta cea mai

bună metodă de promovare a oraşului Braşov. Participarea la târguri este urmată în preferinţele


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

braşovenilor de promovarea prin internet (19,9%) şi prin televiziune (18,1%). Din punct de

vedere al variabilelor socio-demografice care influenţează aceste opţiuni trebuie spus că nivelul

educaţional are un impact semnificativ în sensul că persoanele cu studii universitare sau post-

universitare optează într-o proprţie dublă faţă de celelalte categorii pentru promovarea prin

internet.

Fig. 11 Care este cea mai importanta problema cu care se confrunta Brasovul in prezent?

Răspunsurile braşovenilor la itemul privind cea mai importantă problemă cu care se

confruntă oraşul lor corespund întocmai ierarhiei obţinute la setul de itemi privind satisfacţia

repondenţilor faţă de mai multe aspecte ale vieţii din Braşov. Mai exact, pe primele locuri se

situează problemele locurilor de muncă (35,3%), a sănătăţii (12,4%) şi a drumurilor (4,4%).

Deşi în cadrul chestionarelor nu au obţinut scoruri semnificative, o serie de probleme au

fost semnalate ca importante în cadrul focus grupurilor. De exemplu, deşi participanţii la focus


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

grupuri au fost şi ei de părere că Braşovul oferă oportunităţi bune de petrecere a timpului liber

(vezi figura 3), ei şi-au exprimat în acelaşi timp regretul pentru lipsa unor ştranduri, căre existau

în trecut şi acum au dispărut. Deşi problema a fost ridicată de un singur participant, toţi ceilalţi

şi-au exprimat acordul cu acest punct de vedere. Unul dintre participanţi a menţionat Aqua Park,

dar acesta a fost catalogat ca prea scump pentru a fi relevant pentru majoritatea braşovenilor.

O altă problemă care nu apare semnalată în chestionar dar a fost menționată de mai mulţi

participanţi la focus grupuri este deficitul de creşe şi grădiniţe.

În al treilea rând, deşi problema aeroportului a obţinut un procentaj minuscul în cadrul

chestionarului, ea a avut un rol proeminent în discuţiile purtate în cadrul focus grupurilor,

participanţii subliniind importanţa strategică a aeroportului pentru dezvoltarea turismului şi

economiei braşovene. Această diferenţă se poate explica prin faptul că importanţa aeroportului a

puttu fi mai bine luată în considerare în cadrul focus grupurilor unde participanţii nu numai că au

putut shimba argumente cu privire la importanţa diversor proiecte pentru oraşul lor dar au avut şi

timpul necesar pentru a reflecta mai bine asupra acestor argumente.

În al patrulea rând, participanţii la focus grupuri au menţionat frecvent problema

cerşetoriei, care a fost asociată, cel mai adesea, problemei romilor. În această privinţă opiniile au

fost împărţite. În timp ce unii participanţi au exprimat opinii stereotipici şi prejudecăţi la adresa

acestei etnii, alţii au semnalat o problemă cronică în privinţa asistenţei sociale şi a sistemului de

învăţământ. Soluţiile propuse au coincis cu concepţiiile generale din spatele acestor atitudini. În

primul caz, unii participanţi au cerut soluţii dure, cum ar fi interzicerea accesuli în localitate a

romilor din ariile invecinate, pe când ân al doilea cay sţau propus integrarea socială prin

educaţie.

Problema relaţiilor interetnice a prezentat o oarecare ambivalenţă în cadrul discuţiilor din

focus grupuri. În timp ce majoritatea participanţilor au ţinut să sublinieze atmosfera de toleranţă

şi armonie interetnică care caracaterizează oraşul lor, câţiva participanţi, îndeosebi cei tineri, au

susţinut contrariul în privinţa relaţiilor dintre români şi maghiari, oferind câteva exemple din

viaţa lor d ezi cu zi care să ilustreze acest punct de vedere (e.g., conflicte la şcoală).


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

O altă problemă semnalată de participanţii la focus grupuri a fost cele ale câinilor

comunitari. Nici această temă nu se regăsesşte în sondajul de opinie dar a fost menţionată

frecvent de participanţi.

Participanţii au invocat şi problema vandalismului manifestat faţă de bunurile publice. O

temă frecventă de discuţie a reprezentat-o mâzgălirea pereţilor dar şi vandalizarea autobuzelor.

O parte dintre participanţi a ridicat şi problema pericolului pe care îl reprezintă calea

ferată carea traversează oraşul şi este traversată zilnic de elevi, reprezentând „un accident care

aşteaptă să se întâmple”.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 12 Va ganditi sa parasiti in viitor orasul Brasov?

Marea majoritate a braşovenilor (80%) nu se gândesc să părăsească Braşovul. Întrebaţi

de ce vor să-l părăseacă, cei mai mulţi au invocat motive material-financiare (64% dintre ei au

invocat problema banilor şi a condiţiilor de trai). Pe de altă parte, motivaţia celor care nu vor să

părăseasc Braşovul pare mult mai complexă, distribuţia răspunsurilor fiind mult mai echilibrată

în acest caz, după cum se poate observa în figura 14. Un sfert dintre repondenţi invocă


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

atitudinile pozitive faţă de Braşov, o cincime vârsta, următoarele motive fiind familia şi

obişnuinţa. Totuşi, analizele de regresie logistică au arătat că cea mai importantă variabilă care

determină opţiunea de părăsire a Braşovului este este vârsta repondenţilor (Wald = 70,76, p = .

001, Exp(B) = 2,23), neexistând nicio interacţiune semnificativă între această variabilă şi

veniturile lunare ale repondenţilor. Pe cartiere, proporţia celor care doresc să plece din Braşov

este cel mai ridcată în Zizin (54,8%), Bartolomeu Nord (50%) şi Bartolomeu (31.3%). Acest

rezultat se explică prin faptul că eşantionul pe cartiere a inclus mai mulţi tineri în cele trei cazuri.

Cu alte cuvinte, nu există motive să suspectăm existenţa unor diferenţe socio-atitudinale între

carteirele braşovene în această privinţă.

Fig. 13 Care este principalul motiv pentru care va ganditi sa parasiti Brasovul?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 14 Care este principalul motiv pentru care nu va ganditi sa parasiti Brasovul?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

II.CETĂŢEANUL ŞI ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Atitudinile braşovenilor faţă de spirjinul acordat de administraţia locală dezvoltării

economice a oraşului sunt relativ echilibrate, aprecierile negative sau foarte negative dominând

uşor pe cele pozitive, cu un total de 54,7% dintre opţiuni în cazul primelor, faţă de 45,3% în

cazul celor din urmă. Cei mai nemulţumiţi braşoveni sunt în Zizin (80%), Florilor Kreiter,

Bartolomeu Nord şi Bartolomeu (toate cu aproxiamtiv 60% de persoane care se declară

nemulţumite sau foarte nemulţumite). Pe de altă parte, braşovenii care apreciază pozitiv

implicarea autorităţilor locale sunt din cartierele Valea Cetăţii, (64,1%), Prund Schei (55,2%) şi

Centru Nou (51,6%).

Fig. 15 In ce masura credeti ca administratia locala sprijina dezvoltarea economica a orasului

Brasov?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 16 In opinia dvs, in Brasov lucrurile evolueaza?

Procentul braşovenilor care consideră că oraşul lor evoluează într-o direcţie bună este de

aproximativ şase ori mai ridicat decât procentul braşovenilor care consideră că această direcţie

este greşită (vezi Fig. 16). Deşi braşovenii cu venituri scăzute sunt mai nemulţumiţi de anumite

aspecte ale vieţiii în oraşul lor, pentru itemul privind direcţia în care evoluează Braşovul,

analizele de regresie multinominale au arătat că persoanele cu venituri scăzute cred într-o măsură

mult mai ridicată decât cele cu venituri ridicate că direcţia este mai degrabă bună decât greşită


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

(pentru primele trei categorii de venituri, adică până în 2000 de RON, valorile Exp (B) sunt mai

mari de 3). Mai intuitiv, acestea sunt singurele categorii pentru care răspunsul „într-o direcţie

bună” a fost selectat de mai mult de jumătate dintre repodenţi.

Desigur, relaţia este doar una statistică, după cum au arătat şi discuţiile purtate în cadrul

focus-grupurilor, unde a apărut frecvent raportarea nostalgică al perioada comunistă, mai exact la

era ceauşistă. Participanţii la focus grupuri şi-au manifestat regretul faţă de desfiinţarea a

numeroase repere socio-economice (au fost menţionate Tractorul serele Codlea, Institutul

Cartofului etc) dar şi antipatia faţă deun prezent care trăieşte doar pe seama trecutului, nefiind în

stare să construiască nimic. Astfel de caracterzări au fost asociate unor evaluări engative ale

Braşovului, a cărui economie a fost privită, în acest context, ca rămasă în urmă comparativ cu a

altor oraşe din ţară.

Calitatea serviciilor publice este apreciată în termeni preponderent pozitivi de majoritatea

braşovenilor, excepţie făcând obţinerea de avize şi autorizaţii şi problema locurilor de parcare.

Braşovenii cei mai nemulţumiţi de locurile parcare se regăsesc în cartierele Astra (75,7%

dintre aceştia se declară nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi în această privinţă) şi Prund Schei

(55,5%).

În cazul obţinerii de avize şi autorizaţii, cei mai nemulţimiţi braşoveni sunt din Astra

(72,9%) şi Bartolomeu Nord (69,%). Deşi per ansamblu reparaţia şi modernizarea şcolilor nu a

nemulţumit pe majoritatea braşovenilor, acest item a fost evaluat negativ de către repondenţii din

cartierul Astra (73,7%).


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 18 Enuntati principala nemultumire pe care o aveti in relatia cu autoritatile publice locale?

În concordanţă cu itemul anterior, unde cele mai multe servicii publice au fost evaluate

pozitiv, la itemul privind principalele lor nemulţumuri în relaţia cu autorităţile locale cele mai

multe răspunsuri au indicat absenţa vreunei nemulţumiri (39%). Nemulţumirile indicate au

privit, cel mai adesea, lipsa de interes a autorităţilor (7%), birocraţia (7%), investiţiile (5%) şi

corupţia (4%).


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Aceste evaluări trebuie luat în calcul pe fondul unei participări civice foarte reduse. După

cum se poate observa în figura 19, doar 4,8% dintre repodenţi a declarat că a participat la adunări

sau dezbateri publice. Procentul este similar celor care au declarat că nu au fost consoltuaţi în

nici un fel de autorităi (vezi figura 20). Analizele de regresie logistică au arătat că repondenţii de

sex feminin au un grad de implicare semnificativ mai redus decât repondenţii de sex masculin

(Wald = 6.87, p = 0,009, Exp (B) = 2,52). La fel, repondenţii mai tineri şi cei mai puţini educaţi

au raportat un nivel de participare civică semnificativ mai redus decât repondenţii mai în vârstă

şi cei mai educaţi.

Fig. 19 Ati participat la adunari/dezbateri publice?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 20 Ati fost consultat (prin posta, email, etc.)?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 21Care este problema cu care v-ati confruntat in momentul in care ati intrat in contact cu

administratia publica locala din Brasov?

La fel ca în cazul figurii 18, figura 21 arată că 40% repondenţii care au intrat în contact

cu administraţia publică locală declară că nu au întâmpinat probleme. Totuşi, 30% dintre aceştia

reclamă birocraţia excesivă iar 11% un număr insuficient de ghişee. Interesant, în ciuda faptul că

problema corupţiei este omniprezentă pe principalele canale de comunciare în masă din

România, procentul braşovenilor care declară că nu au întâlnit acte de corupţie în raporturile lor


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

cu administraţia publică locală este de două ori mai ridicat decât numărul repondenţilor care

declară că s-au confruntat cu astfel de probleme (66,5%, respectiv 33,5%). Dintre cei care au

raportat cazuri de corupţie, 84% s-au referit la bani, mită, cadouri sau obţinerea de beneficii pe

baza unor relaţii interpersonale (Fig. 24).

În privinţa destinaţiei banilor colectaţi de primărie din impozite şi taxe, braşovenii şi-ar dori sa-i

vadă investiţi în acele domenii pe care le semnalează ca fiind importante pentru oraşul lor, adică

în spitale, şi locuri de muncă, după cum se poate observa în figurile 22 şi 25.

Fig. 22 Care este cel mai important domeniu in care primaria sa foloseasca banii din impozite si

taxe?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig.23 Ati intalnit acte de coruptie in administratia locala?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Firg. 24 Care este cel mai des caz de coruptie intalnit de dvs?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 25 Care este principala problema pe care ar trebui sa o rezolve administratia locala?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 26 Care este modalitatea cel mai des utilizata de dvs pt a circula in municipiul Brasov?

Deşi aproape 60% dintre braşoveii intervievaţi declară că folosesc cel mai adesea

mijloacele de transport în comun şi doar 23% automobilul, cei din urmă sunt mai nemulţumiţi

decît primii. Într-adevăr, după cum se poate observa în figura 27, toate aspectele transportului în

comun din Braşov sunt evaluate prepondenrent pozitiv de repondenţi. În schimb, figura 28 relevă

că braşovenii sunt mulţumi doar de curăţenia şi amenajarea locurilor de parcare, fiind dezamăgiţi


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

de numărul acestora şi de tarifele practicate de autorităţile locale. În privinţa preţului

transportului în comun trebuie adăugat că participanţii la primul focus grup au opinat în

favoarea introducerii gratuităţii pentru pensionari la transportul în comun în timp ce participanţii

din al doilea focus grup au ridicat acceaşi problemă în privinţa elevilor.

De asemenea focus grupurile au scos la iveală şi nemulţumiri legate de amplasarea

indicatoarelor de circulaţie. Deşi participanţii au admis că traficul este în prezent mult mai flui

decât în trecut, ei au atras atenţia asupra faptul că indicatoarele sunt de foarte multe ori greu de

observat, fapt ce creşte riscul producerii unor accidente de circulaţie.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 27 Cum apreciati transportul public urban din Brasov avand in vedere...?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 28 Cum apreciati calitatea serviciului de parcare din perspectiva urmatoarelor aspecte?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 29 Mentionati un proiect care a fost derulat in ultimul an de catre primaria Brasov si a

imbunatatit viata orasului

Deşi 66% dintre respondenţi declară că se informează despre problemele politico-

administrative locale cu ajutorul posturilor TV locale şi doar 12% delcară că aceste probleme nu

îi interesează, 35% dintre repodenţi nu pot menţiona nici un proiect recent derulat de primărie şi


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

care să fi îmbunătăţit semnificativ viaţa oraşului. Dintre proiectele cunoscute, cel mai frecvent

sunt menţionate sensurile giuratorii (15%) şi patinoarul olimpic (10%).

Datele obţinute cu ajutorul chestionarului sunt coroborate de datele calitative obţinute cu

ajutorul focus-grupurilor, unde inervievaţii au menţionat spontan si în termeni apreciativi aceste

sensuri giratorii (singurele critici au privit îngreunarea traficului pietonal de către aceste sensuri

giratorii). La fel, patinoarul olimpic a fost apreciat de participanţi ca o investiţie importantă

pentru Braşov, dar unii şi-au exprimat şi rezerve faţă de această învestiţie, pe care o consideră

prea costisitoare în raportu cu bugetul şi priorităţile autorităţilor locale.

Pe partea critică, mai trebuie amintit că o parte dintre participanţii la focus grupuri au

semnalat o distribuţie inegală a investiţiilor locale, în sensul că cea mai mare parte a acestora ar

fi concentrată în zona centrală din motive electorale, în timp ce periferia este ignorată. Au fost

discuţii în contradictoriu în care participanţii au comparat investiţiile efectuate de primarul

anterior cu ele efectuate de actualul primar, părerile fiind împărţite în mod relativ egal. Chiar şi

în aceste condiţii, a existat un consens între participanţi că mult obiective din zona centrală

necesită încă investiţii majore pentru a fi aduse la o stare corepunzătoare.

Ordinea publică a fost privită în termeni pozitivi atât de repondenţii dela sondajele de

opinie publică cât şi de către participanţii la focus grupuri. Cei din urmă au catalogat Braşovul ca

un oraş sigur, singura zonă care a fost menţionată ca ridicând semne de întrebare în privinţa

siguranţei cetăţeanului fiind zona Gării.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 30 Care este pt dvs principala sursa de informare referitor la problemele politico-

administrative locale


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 31. Care dintre urmatoarele probleme ar trebui rezolvata prima de catre administratia locala?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 32 Credeti ca administratia locala ar trebui sa comunice cu populatia si prin intermediul

retelelor de socializare de pe internet (ex. Twitter sau Facebook)?

Figura 32 ne arată că majoritatea repondenţilor nu consideră necesar ca administraţia

locală să comunice cu populaţia cu ajutorul reţelelor de socializare de pe internet. Analizele de

regresie logistice arată că proporţia celor care sunt pentru acest tip de comunicare variază direct

proporţional cu educaţia repondenţilor şi invers proporţional cu vârsta acestora. Cu alte cuvinte,


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

persoanele mai în vârstă şi cele mai puţin educate tind să respingă această modalitate de

comunicare într-o proporţie semnificativ mai ridicată decât persoanele mai tinere şi mai educate.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

III.SĂNĂTATEA

Fig. 33 In cazul in care aveti o problema minora de sanatate apelati la:..

Marea majoritate a braşovenilor chestionaţi (70%) apelează la medicul de familie când au

probleme minore de sănătate. Procentul celor care recurg la tratamente băbeşti sau la sfatul

prietenilor şi vecinilor este mult mai redus. Apelul la medicul de familie sau cel de specialitate

nu se traduce însă într-un nivel ridicat de încrede în sistemul medical. Dimpotrivă, după cum

arată figura 34, 68% dintre braşoveni se declară nemulţumiţi de acest sistem. Solicitaţi să

descrie liber care consideră că sunt cele mai importante deficienţe ale sistemului sanitar,

repondenţii acuză cel mai adesea probleme finaciare (lipsa de fonduri cu 27% sau lipsa dotărilor,

cu 8%), dar şi probleme atitudinal-comportamentale (dezinteres pentru pacienţii care nu dau

mită, 10% sau lipsă de profesionaslim, 7%). Totuşi, figurile 38-41, care reflectă răspunsurile


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

braşovenilor la itemii care le-au cerut să evalueze diferite aspecte ale spitalelor, căminelor de

bătrâni, copii şi persoane cu dizabilităţi, ne arată că profesionalismul personalului a fost singurul

atribut evaluat pozitiv în toate cele patru cazuri. În rest, repondenţii au evalut preponderent

negativ dotările disponibile, finanţarea, numărul de locuri şi curăţenia.

Fig. 34 Sunteti multumit de sistemul sanitar din municipiul Brasov?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 35 Enuntati principala problema a sistemului de sanatate din orasul Brasov


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 36 Sunteti inscris la medicul de familie?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 37 De cate ori ati apelat la medicul de familie in ultimul an?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 38 Cum apreciati activitatea din spitalele orasului dpdv al ...


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 39 Cum apreciati activitatea din caminele de batrani ale orasului dpdv al ...


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 40 Cum apreciati activitatea din casele de copii ale orasului dpdv al ...


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 41 Cum apreciati activitatea din azilele pentru persoane cu dizabilitati ale orasului dpdv al ...

De departe, cele mai negative aprecieri ale participanţilor la focus grupuri au privit

sistemul sanitar braşovean. Trebuie spus că sistemul medical a reprezentat singura temă discutată

în focus grupuri care a fost asociată spontan de către participanţi cu problema corupţiei, mai

exact cu şpaga pe care trebuie să o dea medicilor pentru a primi cât de cît atenţia cuvenită. Chiar


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

şi în aceast condiţii participanţii consideră că „spitalul judeţean arată deplorabil”, mâncarea este

rea iar calitatea tratamentelor lasă de dorit. În acelaşi timp, participanţii admit existenţa clinicilor

private, dar le consideră inaccesibile din punct de vedere financiar.

Întrebaţi care cred că ar fi soluţiile ce ar trebui puse în practică pentru a remedia aceste

situaţii, cei mai mulţi participanţi şi-au exprimat scepticismul. Una dintre explicaţiile recurente ar

fi cea a lipsei de unitate şi coerenţă în acţiunile autorităţilor locale şi centrale. Mai exact,

participanţii au acuzat existenţa unor grupuri de interese care sunt interesate exclusiv de

acapararea şi păstrarea puterii, trecând pe plan secund interesele cetăţenilor. Rezultatul ar fi că

multe proiecte şi măsură în esenţă benefice sunt sabotate de aceste interese înguste. Singura

salvare, în opinia participanţilor ar fi accea a unei unităţi locale şi naţionale în spirit şi acţiune,

care este însă privită ca foarte improbabilă. Rugaţi să specifice care ar fi acest grupuri de

interese, participanţii nu au oferit exemple concrete, cu excepţia conflictului dintre primărie şi

consiliul judeţean în privinţa aeroportului.

Aici ar mai trebui spus că, deşi acuză multe probleme la nivel local, cauza acestora este

identificată de multe ori în exterior. Există o percepţie de superioritate faţă de alte zone ale ţării

(graţie „moştenirii austro-ungare”) de la care am prelaut multe obiceuri dăunătoare şi de care

suntem sabotate ăn prezent (stereotipul „miticilor” de la Bucureşti a fost menşionat şi el frecvent

în cadrul discuţiilor).


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

IV.MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Fig. 42 Cat de importanta este pt dvs si familia dvs problema colectarii si gestionarii deseurilor?

Cei mai mulţi dintre braşovenii chestionaţi declară că problema colectării şi gestionării

deşeurilor este important sau foarte importantă pentru ei ( un total de 84,8%) şi că

responsabilitatea pentru gestionarea cu succes a acestei probleme revine în mod egal cetăţenilor

şi autorităţilor locale (61%). Cu toate acestea peste 55% dintre repondenţi afirmă că nu

gestionează selectiv deşeurile. După cum se poate observa în figura 45, această situaţie este

explicată ărin atribuire externe, principalii factori determinanţi invocaţi de cei chestionaţi fiind

lipsa containerelor sau locurilor special amenajate.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Nouă din zece repondenţi declară că nu cunosc vreun proiect local de protecţia mediului.

Într-adevări, după cum se poate observa în figura 47, cele mai multe proiecte specificate de

repondenţi privesc proiecte derulate la nivel naţional.

Fig. 43 Cine este in opinie dvs responsabil pt buna gestionare a problemelor legate de deseuri?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 44 In gospodaria/locuinta dvs colectati selectiv deseurile?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 45. Care este motivul pt care nu colectati selectiv deseurile in gospodaria dvs?.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 46 Cunoasteti vreun program, proiect derulat in localitatea dvs pt protectia mediului?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 47 Specificati un program/proiect derulat in localitatea dvs pt protectia mediului


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 48 In opinia dvs care este cea mai importanta problema de mediu din localitate?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 49 Care ar fi suma pe care ati fi dispus sa o platiti lunar in plus pt

imbunatatirea/modernizarea serviciilor salubrizare, colectare, depozitare a deseurilor in Brasov?

În privinţa poluării braşovenii sunt deranjaţi în cea mai mare măsură de calitatea aerului

din oraşul lor (opţiunile poluarea aerului şi noxele automobilelor ajung la apropae 50%), de

problema deşeurilor şi de poluarea fonică (fiecare cu cîte 18%).


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Cu toate că deşeurile sunt recunoscute ca o problemă semnificativă şi am văzut că

braşovenii sunt interesaţi de buna gestionare a acestei probleme, doar 33% dintre aceştia ar fi

dispuşi să plătească o sumă lunară suplimentară pentru o mai bună colectare şi depozitare a

deşeurilor (dintre cei care sunt de acord mai mult de jumătate optează pentru o sumă lunară mai

mică de 5 lei).

Lipsa spaţiilor verzi a fost semnalată de doar 6% dintre repondenţi, dar a fost menţionată

frecvent în cadrul focus grupurilor. Participanţii au afirmat că Braşovul duce lipsă de spaţiu

verde adecvat, în sensul că, deşi există numeroase părculeţe de mici dimensiuni, lispesc parcurile

mari, de genul celor existente în alte oraşe din România. Din punctul de vedere al participanţilor

existenţa unor astfel de parcuri ar ridica semnificatriv calitatea vieţii braşovenilor. Despre

parcurile actuale, participanţii au mai semnalat problema lipsei toaletelor ecologice, fapt ce are

consecinţe negative asupra igienei publice.

Tot în cadrul focus grupurilor a fost ridicată problema „boschetarilor” care ar umple de

gunoaie adusă de pe platoformă zona Nicolae Titulescu – Dealul Melcilor şi a câinilor care îşi

fac nevoile pe trotuar. Participanţii şi-au exprimat convingerea că este nevoie de legi dure care să

sancţioneze astfel de comportamente.

Un alt aspect interesat relevat de focus-grupuri a fost acela al ambivalenşţei evaluative

faţă de relaţia dezvoltare economică şi turistică şi protecţia mediului. În timp ce participanţii au

apreciat investiile care s-au făcut, de pildă, în Poiana Braşov.ei şi-au manifestat regretul că acete

invetiţii au fost făcute de multe ori cu costul distrugeriii zonelor împădurite. În special

participanţii mai în vârstă şi-au exprimat nostagia faţă de frumuseţea Braşovului de altă dată.


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

IV.CALITATEA VIEŢI I ŞI EDUCAŢIE

Fig. 50 Cat de satisfacut sunteti de...?

Când vine vorba despre viaţa personală şi interpersonală mai mult de 70% dintre

braşovenii chestionaţi se declară satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi. Pe de altă parte, în privinţa

banilor şi a locului de muncă situaţia se inversează, majoritatea braşovenilor declarându-se puţin

sau foarte puţin satisfăcuţi.

O întrebare foarte importantă priveşte legătura dintre nivelul general de satisfacţie şi

credinţele şi atitudinile despre oraş, adică măsura în care opiniile braşovenilor despre diferetele

probleme ale oraşului lor sunt asociate cu nivelul general de satisfacţie? Analizele statistice

efectuate în acest sens au arătat că cele două compoenente psiho-sociale nu sunt corelate


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

semnificativ. Când sunt totuşi asociate, cum am văzut că a fost cazul la descrierea Figurii 3,

relaţia este explicată de o variabile socio-demografică (e.g., venitul). Cu alte cuvinte, nivelul

general de satisfacţie al braşovenilor este independent de atitudinile lor faţă de problemele

oraşului. Un argumetn în plus în favoarea acestei idei vine şi din faptul că nivelul de satisfacţie

nu a variat semnificativ între repodenţii din diferitele cartiere ale Braşovului.

Peste 60% dintre braşoveni declară că dispun de conexiune internet, adică de două ori

mai mult decât cei care declară că dispun de conexiune internet la birou, şcoală sau de o

conexiune mobilă. Dacă 13% dintre repondenţi afirmă că nu folosesc niciodată internetul, peste

60% îl folosesc sub 3 ore pe zi (vezi figura 52). Cei care îl folosesc o fac cel mai adesea pentru a

accesa poşta electronică (46%), site-urile profesionale (16%) sau reţelele de socializare (13%).


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 51. Dispuneti de conexiune internet…


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 52 Cat timp obisnuiti sa petreceti zilnic navigand pe Internet?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 53 Care este principalul tip de site-uri pt care utilizati internetul


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 54. Care este cea mai importanta prioritate a dvs in viitorul apropiat (1-2 ani)


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 55. In ce masura credeti ca invatamantul brasovean raspunde cerintelor privind ...?


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

Fig. 56. Care credeti ca este principala cauza a abandonului scolar in Brasov?

Deşi problema calităţii învăţământului nu a întrunit procentaje semnifciative la itemii

privind principalele probleme cu care se confruntă Braşovul, cei mai mulţi repondenţi au evaluat

negativ sua foarte negativ învăţământul braşovean. Mai precis, peste 70% dintre persoanele

chestionate consideră că învăţământul braşovean se prezintă prost sau foarte prost la capitolele


http://www.smrp.ro/



PITAGORA

angajarea elevilor în procesul de învăţare, formarea culturii generale, adaptarea la cerinţele pieţei

şi pregătirea tinerilor pentru viaţă.

Abandonul şcolar este cel mai adesea atribuit nivelului scăzut de trai (47%) dar şi

atitudinilor parentale deficitare (13%). În cadrul focus grupurilor, problema abandonului şcolar a

fost discutată în relaţie cu problema romilor dar şi a investiţiilor deficitare în modernizarea

şcolilor şi în acordarea de diverse facilităţi elevilor şi profesorilor.


http://www.smrp.ro/


raport sondaje

Documents