RAPORT SĂPTĂMÂNAL FISCALITATE,

12 – 18 ianuarie 2015

12 ianuarie 2015, Capital.ro: Culmea taxării: Fiscul calculează contribuţii la

venituri fictive

Chiar dacă au câştigat doar câţiva lei, statul le pretinde celor care au exclusiv venituri

din dobânzi, dividende sau chirii să plătească sute de lei CAS. Zeci de mii de decizii

de impunere au fost răspândite de Fisc în ultimele săptămâni. În unele cazuri,

veniturile nici măcar nu erau reale.

Persoanele care au venituri doar din dobânzi, dividende, chirii, jocuri de noroc, dar şi

din vânzarea rablelor la Remat sau a fierului vechi sunt obligate să achite contribuţia

de sănătate (CAS). Indiferent de cuantumul câştigului, CAS se calculează la o bază

lunară care nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară. De exemplu, pentru

2012, datoria este de 462 lei, pentru că CAS de 5,5% se aplică la salariul minim de la

acea dată, de 700 lei lunar, adică 8.400 lei anual.

Conform legii, persoanele care au venituri din aceste surse trebuie să le declare şi să

plătească pentru ele CAS (dacă veniturile sunt mai mici decât salariul minim brut,

CAS se calculează la nivelul acestuia). În cazul în care nu sunt depuse declaraţii,

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) estimează, din oficiu, veniturile şi

emite decizii de impunere. Reglementările privind plata CAS şi stabilirea din oficiu a

obligaţiilor sunt în vigoare de câţiva ani. Preluarea administrării contribuţiilor de către

ANAF, în 2012, a mărit ritmul de depistare a celor care nu au depus declaraţii.

Analiza superficială a provenienţei banilor a dus la apariţia unor situaţii absurde.

Practica bate teoria

Casnice care au vândut fier vechi de câteva zeci de lei pe lună sau care au primit

alocaţiile copiilor în conturi bancare au fost raportate la Fisc de către plătitorii de

venituri: firme şi bănci. În lipsa unor declaraţii fiscale, dar şi a unei documentări

Pagina 1 din 15

temeinice, ANAF le-a înregistrat ca beneficiari de venituri şi le-a calculat CAkS la

salariul minim. În aceeaşi situaţie sunt şi foarte mulţi acţionari la SIF-uri din

programul de privatizare în masă. Deşi le reveneau dividende de câţiva lei pe care nici

măcar nu le-au încasat, întrucât plăţile nu s-au făcut din cauza costurilor mai mari

decât veniturile, micilor acţionari li s-au imputat datorii de sute de lei. Explicaţia este

că SIF-urile au depus declaraţii la ANAF privind distribuirea dividendelor. Prin

urmare, Fiscul a calculat din oficiu CAS şi a emis decizii de impunere. Cei vizaţi au

fost complet luaţi prin surprindere pentru că nu aveau cunoştinţă de presupusele

venituri.

„Nu cred că putem vorbi la modul generalizat de erori în stabilirea din oficiu a

sumelor datorate, întrucât procedurile sunt automatizate și clar reglementate prin

ordine ANAF. Putem, însă, aprecia că procedura în sine poate conduce la situații

ciudate în practică“, spune Izabela Stoicescu, Tax Senior Consultant TZ&A

Consultanţă Fiscală, considerând firească regula stabilirii din oficiu a obligaţiilor în

situațiile în care contribuabilii se sustrag, cu bună-știință, de la plata impozitelor și

taxelor.

Totuşi, cazurile absurde creează dificultăţi serioase pentru că desfiinţarea deciziei de

impunere este foarte complicată. „În teorie, contribuabilii ar avea la dispoziție

aproximativ două luni și jumătate să depună singuri declarația fiscală referitoare la

sumele datoare, după ce sunt înștiințați de depășirea termenului legal de depunere.

Recomandarea este însă ca depunerea declarației fiscale să fie făcută până la

îndeplinirea termenului legal de plată menționat în decizia de impunere din oficiu, cât

de repede posibil, pentru a nu plăti sume mai mari (conform estimărilor ANAF) pentru

că diferența ar trebui recuperată de la stat dacă sumele datorate sunt în realitate mai

mici sau mult mai mici“, explică Izabela Stoicescu.

Într-un ordin emis chiar în decembrie, ANAF permite desfiinţarea deciziilor de

impunere pentru îndreptarea unor „erori materiale“ sau „a altor situaţii apărute în

practică“. Formulările lasă de înţeles că Fiscul nu a anticipat apariţia acestor situaţiile Pagina 2 din 15

aberante şi încearcă să le remedieze abia acum. Însă, dincolo de aplicarea efectivă a

legislaţiei, rămâne problema de fond: se poate considera că funcţionează principiul

echităţii fiscale, potrivit căruia impunerea se face în funcţie de mărimea veniturilor, de

vreme de ce contribuţiile se calculează la salariul minim şi nu ţine seama de

cuantumul real al veniturilor?

SUNT OBLIGAŢI SĂ PLĂTEASCĂ CAS CEI CARE AU EXCLUSIV VENITURI

DIN:

CEDAREA FOLOSINȚEI BUNURILOR:

chirii

arendă

Premii şi jocuri de noroc

INVESTIȚII:

Dividende

Dobânzi

Transferul titlurilor de valoare, altele decât titluri de participare la fondurile deschise

de investiţii şi părţile sociale

Titluri de participare la fondurile deschise

Câştiguri din transferul drepturilor de proprietate a părţilor sociale

Venituri din vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract

Operaţiune de fiducie însemnând remuneraţia avocatului/notarului pentru

administrarea masei patrimoniale

ALTE SURSE:

Prime de asigurare suportate de persoana fizică independentă sau altă entitate fără

relaţie generatoare de venituri

Pagina 3 din 15

Câştiguri de la societăţile de asigurare ca urmare a contractului de asigurare încheiat

cu ocazia tragerilor de amotizare

Diferenţa de preţ pentru bunuri, servicii, alte drepturi ale pensionarilor, foştilor

salariaţi în baza contractelor de muncă sau a legilor speciale

Onorarii din arbitraj comercial

Vânzarea prin centrele de colectare a deşeurilor (metal, sticlă, hârtie) sau a bunurilor

mobile dezmembrate în programe guvernamentale de tipul Rabla

NU SUNT OBLIGAŢI SĂ PLĂTEASCĂ CAS PENTRU VENITURILE DE MAI

SUS (CU EXCEPŢIA CELOR DIN CEDAREA FOLOSINŢEI), CEI CARE OBŢIN

ŞI:

Salarii, venituri asimilate salariilor, pensii, indemnizaţii de şomaj

Întreprinzători titulari ai întreprinderii individuale

Membri ai întreprinderii individuale

PFA cu statut să desfăşoare activitate economică

Profesii libere

Activităţi agricole

Contracte şi convenţii civile, contracte de agent

Activitate de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară

Venituri din asocierea persoanelor fizice cu persoane juridice

CUM DECIDE FISCUL DIN OFICIU?

Codul de procedură fiscală (art 83) stabileşte că, în cazul în care nu sunt depuse

declaraţii fiscale, Fiscul poate stabili din oficiu taxele, impozitele şi contribuţiile prin

estimarea bazei de impunere (art 67). Procedura propriu-zisă este prevăzută prin ordin

ANAF:

Sunt verificate cel puţin patru declaraţii fiscale pentru fiecare taxă, impozit,

contribuţie din ultimele 24 de luni pentru obligaţiile din ultimele 36 de luni.

Dacă nu au fost depuse patru declaraţii sau nu există informaţii se face analiză

documentară.

Pagina 4 din 15

Analiza documentară se face pe baza declaraţiilor fiscale şi informative, fişelor

fiscale, deciziilor de impunere, situaţiilor financiar-contabile şi informaţiilor de la terţi

(firme, bănci).

Se emite comunicarea din oficiu către cei care urmează să fie impuşi din oficiu.

Dacă în 20 de zile de la comunicare, contribuabilii nu depun declaraţii fiscale se

întocmeşte Lista contribuabililor care urmează să fie impuşi din oficiu.

Dacă în 60 de zile, contribuabilul se conformează şi depune declaraţia, decizia de

impunere din oficiu este anulată.

13 ianuarie 2015, postare pe blog, Andreea Paul: Odată cu Pactul pentru

Apărare, să declarăm război evaziunii fiscale! Sănătatea și Educația, și ele

victime ale evazioniștilor, impun acorduri similare

Sursa: http://www.andreeapaul.ro/blog/2015/01/odata-cu-pactul-pentru-aparare-

sa-declaram-razboi-evaziunii-fiscale-sanatatea-si-educatia-si-ele-victime-ale-

evazionistilor-impun-acorduri-similare/

Pactul pentru Apărare, doar primul pas spre finanțarea ”rudelor sărace” ale bugetului –

Educație, Sănătate – prin combaterea fermă a evaziunii fiscale.

Cei 2% din PIB agreați pentru finanțarea Apărarii în perioada 2017-2027 vor trebui

asigurați din combaterea evaziunii fiscale, prin măsuri ferme cu impact pe termen lung

ale Executivului, pentru a nu lua banii de la Educație, Sănătate, Infrastructură sau din

alte investiții.

Cer institutiilor statului să treacă rapid la pasul următor încheierii acestui acord

transpartinic și să elaboreze planul de măsuri și acțiuni pentru diminuarea evaziunii

fiscale, pentru asigurarea finanțării bugetului țării, cu toate obligațiile sale

fundamentale față de cetățeni: securitate și bunăstare. Avem nevoie de un plan de

măsuri și acțiuni pentru ca lupta cu principalul inamic intern al României – evaziunea

fiscală – să ne asigure banii necesari pentru Apărare, în momente tensionate în

regiune.

Pagina 5 din 15

Evaziunea fiscală roade an de an din bunăstarea românilor. Evaziunea fiscală luptă

murdar, cu arme ascunse, încercând să lovească sub centură statul român. Guvernul

Ponta refuză să-și asume o minimală responsabilitate în bătălia cu evaziunea fiscală

vizibilă, estimată la 102 miliarde lei în anul 2013, adică 680 euro pe secundă. E timpul

sa micșorăm această amenințare internă la adresa siguranței naționale, prin măsuri

care ar trebui să ajungă inclusiv până la reintroducerea stimulentelor pentru

funcționarii statului care înregistrează succese în combaterea evaziunii.

Poate următorul pact interpartinic românesc va fi făcut pentru a sprijini proiectele

privind alocarea a 6% din PIB pentru Educație și a încă 6% pentru Sănătate. Avem,

așadar, nevoie de bani pentru proiecte fundamentale pentru națiunea română și pentru

viitorul țării. Să aplicăm ”soluția Pintea” – un personaj istoric mult iubit de oamenii

din părțile Maramureșului. Să luăm de la evazioniștii care exercită presiunea constantă

a corupției asupra Statului și să dăm la ”săracii” bugetului: la Armată – cu probleme

de echipare, sau la sistemul de Învățământ – urban, dar mai ales rural, cu marile lor

probleme financiare, la Sănătate – unde nevoia de dotare si de medicamente, de

resurse umane bine calificate și plătite constituie o urgență națională. Știu ca obositul

Guvern Ponta este incapabil de măsuri radicale necesare. Viitorul Guvern PNL o

poate face.

14 ianuarie 2015, Capital.ro: Ponta: Să facem politici fiscale care să sprijine

scăderea preţului la carburanţi

Premierul Victor Ponta a declarat marţi că guvernul nu are instrumente pentru a

scădea preţul carburanţilor, fiind o piaţă liberă, dar că poate face politici fiscale care să

sprijine această scădere. Preţul fără taxe al benzinei era, la jumătatea lunii decembrie,

de 2,23 lei, în timp ce preţul cu taxe ajungea la 5,298 lei.

Premierul Victor Ponta le-a solicitat săptămâna trecută ministrului Transporturilor şi

ministrului Finanţelor să discute cu reprezentanţii companiilor despre preţul

combustibililor, arătându-se convins că printr-o astfel de discuţie se va putea ajunge la

un preţ corect şi rezonabil. Marţi, el a declarat că nu are instrumente sî coboare preţul, Pagina 6 din 15

fiind o piaţă liberă, dar că guvernul poate face politici fiscale care să sprijine aceastî

scădere.

Cu toate acestea premierul a omis să spună că statul a ajuns să ia din preţul

carburanţilor mai mult decât ia producătorul. Anul trecut, în aprilie, guvernul a

introdus o supraaciză de 7 eurocenţi pe litrul de carbrant şi a stabilit un curs artificial

pentru calculul accizelor de 4,7380 lei/euro pe care l-a menţinut şi în acest an.

Potrivit datelor Oil Bulletin, un litru de benzină fără taxe costa, la jumătatea lunii

decembrie, 2,23 de lei, iar litrul de motorină fără taxe avea un preț de 2,54 de lei.

Totuși, prețul la pompă, adică cel plătit de șoferi când au alimentat la jumătatea lunii

decembrie, a fost de 5,298 lei - în cazul benzinei de 95, iar cel al motorinei de 5,50 de

lei.

Statele membre cu cel mai mic preț al benzinei fără taxe sunt: Suedia (0,47 euro/litru),

Germania (0,48 euro/litru) și Estonia (0,49 euro/litru). Cea mai scumpă benzină fără

taxe se găsește în Malta (0,71 euro/litru) și în Bulgaria (0,61 euro/litru).

Media europeană (UE 28) a benzinei fără taxe este de 0,513 euro/litru, în timp ce

prețul cu taxe este de 1,38 euro/litru. România se află sub media europeană atât în

ceea ce privește prețul fără taxe, cât și la prețul cu taxe incluse. Mai exact, benzină

fără taxe costa la 15 decembrie sub 50 eurocenți (0,49 euro/litru), iar litrul cu taxe

incluse costa 1,18 euro.

15 ianuarie 2015, postare pe facebook: Gabriel Biriș

Sursa: https://www.facebook.com/GabrielBiris?fref=ts

Ia uitati ce ajutor nesperat primim in incercarile noastre de a reforma fiscalitatea si

administrarea fiscala: dna Victoria Nuland vine si ne spune ceea ce unii dintre noi

suntinem de mai bine de un deceniu, Romania are nevoie de un Cod fiscal

FUNCTIONAL!

Pagina 7 din 15

Am inteles de mult ca ce avem acum merge mana in mana cu coruptia, acesta fiind

motivul pentru care am atras atentia inca din 2009 ca ce avem acum ameninta nu

numai bugetul, infrastructura, ci chiar siguranta nationala...

Stimata doamna, va multumesc deci pentru ca ati inclus Codul fiscal in lista de

preocupari ale SUA!

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19102306-victoria-nuland-coruptia-este-

chestiune-securitate-nationala-pentru-ofera-parghii-pentru-patrunderea-unor-influente-

straine-rauvoitoare-tara-voastra.htm

15 ianuarie 2015, Adevarul.ro: Ce produse şi servicii mai au TVA 9%, pe lângă

pâine şi pachetele turistice: medicamente, proteze, ziare, cărţi şi filme

Medicamentele beneficiază de TVA 9%, ca şi pâinea Guvernul a avizat ieri reducerea

TVA de la 24% la 9% în turism, după ce anterior doar pachetele cu cazare şi mic

dejun beneficiau de acest TVA redus. Acum, excepţia se extinde şi la pachetele all-

inclusive. „Adevărul“ vă prezintă o listă cu alte produse şi servicii care mai au TVA

9%. TVA 9% se mai aplică şi la pâine şi produse de panificaţie, după ce Executivul a

introdus această măsură în anul 2013, în ciuda obiecţiilor Fondului Monetar

Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE). Măsura a dus la ieftinirea produselor

de panificaţie, potrivit Consiliului Concurenţei.

Ministerul Finanţelor estima, într-un studiu lansat în toamna anului trecut, că în

perioada septembrie 2013 - iulie 2014 evaziunea fiscală din domeniul panificaţiei a

scăzut cu 300 de milioane de lei, livrările oficiale de făină şi produse de brutărie au

crescut atât la export, cât şi pe piaţa internă, numărul de locuri de muncă fiscalizate

din acest domeniu a crescut cu 7.000, producţia de făină şi pâine a crescut cu 15,8%,

respectiv 18%, iar preţurile au scăzut cu 10%. Medicamente, ziare şi filme cu TVA

9% De asemenea, TVA 9% se mai aplică la medicamente de uz uman şi veterinar, la

produse ortopedice şi proteze - cu excepţia protezelor dentare, în cazul manualelor

şcolare, cărţilor, ziarelor şi revistelor, dar şi în cazul biletelor la muzee, castele,

monumente istorice, grădini botanice, târguri, expoziţii, cinematografe. La nivelul

medicamentelor, TVA are valoarea de 9% atât pentru produsele cu prescripţie, cât şi Pagina 8 din 15

celor fără. TVA 9%, promis şi pentru legume şi carne Concomitent, Executivul a

anunţat că doreşte să implementeze în acest an o cotă redusă de TVA, de 9%, la mai

multe produse, precum legume şi fructe, dar şi carne şi produse din carne. O altă idee

enunţată în timpul negocierilor din decembrie cu FMI era şi reducerea TVA la

produse bio. În fine, Darius Vâlcov, a afirmat că ar TVA s-ar putea reduce la toate

produsele, cu două sau patru puncte procentuale, însă condiţia este să se colecteze

suplimentar la buget mai mulţi bani. „Dacă după primul trimestru vom vea că avem

încasări suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumătatea anului, să luăm

măsura de reducere a TVA cu 2%, dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea

merge cu 4%“, a susţinut ministrul Finanţelor. El a avertizat că totul ţine de decizia

politică de la acel moment.

18 ianuarie 2015, capital.ro: Ministerul Finanţelor cere, curat neconstituţional,

să i se achite contribuţii

Anomalia legislativă care impune plata CASS la salariul minim a fost declarată

neconstituţională încă din 2010. Cu toate acestea, a fost preluată în Codul fiscal în

2011 şi, abia acum, guvernul vrea să o corecteze, dar numai în cazul alocaţiilor,

ignorând celelalte venituri. Este o dovadă că legislaţia contribuţiilor de sănătate are

nevoie de modificări substanţiale privind atât impunerea, cât şi beneficiile acordate

La începutul acestui an, zeci de mii de persoane au primit decizii de plată a

contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru venituri obţinute exclusiv

din dobânzi, chirii, dividende sau alte surse. Surpriza a fost imensă, mai ales, că, în

multe cazuri, veniturile nici măcar nu existau, fiind vorba de alocaţii pentru copii

primite în conturi bancare sau dividende distribuite şi neplătite. Fiscul a calculat din

oficiu contribuţiile în funcţie de salariul minim brut, aşa cum prevede Codul fiscal. Au

apărut, astfel, situaţii aberante, iar guvernul a anunţat că legislaţia va fi modificată, dar

numai în cazul copiilor, urmând ca, odată cu rescrierea Codului fiscal din această

primăvară, să aibă loc mai multe rectificări. Cert este că Fiscul nu a făcut acum, decât

să pună în aplicare legislaţia care există de ani de zile şi care a fost introdusă în Codul

Pagina 9 din 15

fiscal în 2011, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 125. La rândul său, această ordonanţă a

preluat reglementările din Legea sănătăţii 95/2006.

În toţi aceşti ani, autorităţile nu au sesizat sau nu au dorit să rezolve aberaţia plăţii

CASS la salariul minim brut indiferent de valoarea veniturilor reale, mai ales că, în

2010, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţională această

prevedere.

Plata CASS neconstituţională, dar aplicată

Decizia CCR nr. 1394 din 26 octombrie 2010, definitivă şi general obligatorie,

stabileşte că „dispoziţiile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 sunt

neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că valoarea contribuţiei minime la

fondul de asigurări sociale de sănătate, datorată de persoanele care realizează venituri

din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din dividende şi dobânzi, venituri din

drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual şi/sau într-o formă de

asociere şi alte venituri care se supun impozitului pe venit, nu poate fi mai mică decât

cuantumul unui salariu de bază minim brut pe ţară, lunar“.

În decizie se arată că „fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională,

rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze [...] pe criteriul grupelor sau categoriilor de

cetăţeni. Prin urmare, aşezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuşi

principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, prin impunerea unui tratament identic

pentru situaţii identice şi să ţină cont, în acelaşi timp, de capacitatea contributivă a

contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situaţia individuală

şi sarcinile sociale ale acestora“.

Fără venituri, dar plătitor de CASS

Legislaţia privind CASS trebuie să respecte principiul solidarităţii, după care este

constituit fondul unic de sănătate, dar şi al echităţii fiscale. Totodată, sistemul trebuie Pagina 10 din 15

să ofere contraprestaţii în contul contribuţiei plătite pentru că, în fond, CASS nu este o

taxă şi trebuie să returneze contributorului beneficii.

Aberaţia deciziilor de impunere nu reprezintă, până la urmă, decât un simptom, poate

cel mai grav, al unui sistem suferind care trebuie regândit şi reorganizat. Analizând

actuala legislaţie privind CASS, se pot desprinde mai multe concluzii care probează

disfuncţionalităţi.

„Plata contribuției de sănătate la venitul minim este strâns legată de existența unui

pachet minim de servicii medicale. Practic, în sistemul nostru de asigurări sociale de

sănătate, asigurații beneficiază de același pachet de servicii medicale (pachetul de

bază), indiferent de nivelul contribuției achitate. În opinia mea, aici există inechitatea

și ea subzistă datorită faptului că sistemul nostru de asigurări se bazează pe principiul

solidarității sociale în condițiile în care pachetul de servicii este același pentru toate

categoriile de contribuabili“, explică avocata în drept fiscal Luisiana Dobrinescu.

„Considerăm că discuţia este mai amplă, întrucât ea vizează reformarea sistemului de

asigurări sociale de sănătate, în adevăratul sens al cuvântului, şi nu doar amendarea

sau peticirea lui ori de câte ori apare nevoia de îndreptare a unei anomalii, şi ne

gândim aici la o reformă bazată pe un pact naţional pentru sănătate în acord cu

strategia UE în domeniul sănătăţii“, spune Raluca Bontaș, director Global Employer

Services, Deloitte România.

Conform Legii sănătăţii, toate persoanele, cu excepția celor scutite, cum ar fi copiii de

până în 18 ani, studenții sub 26 de ani, mamele indemnizate sau şomerii, au obligația

să se asigure și să contribuie la sistemul de asigurări publice de sănătate, indiferent

dacă obțin sau nu venituri sau sunt asigurate într-un sistem privat. Persoanele care nu

au asigurare primesc un pachet minimal de servicii gratuit, însă pentru orice alte

servicii suplimentare, din pachetul de bază, trebuie să achite CASS retroactiv. Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Fiscul verifică situaţia veniturilor şi,

ulterior, emit decizii de impunere.Pagina 11 din 15

„Furnizorii de servicii sunt obligaţi să comunice CNAS datele de identificare ale

persoanelor care au beneficiat de servicii. CNAS comunică la ANAF, trimestrial, pe

bază de protocol, datele de identificare ale acestor persoane, în vederea impunerii

conform Codului fiscal, în cazul în care se constată existenţa unor venituri asupra

cărora se datorează CASS“, explică Claudia Sofianu, coordonatorul diviziei de

Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România.

Cele mai multe disfuncţionalităţi apar atunci când pacienţii nu au venituri constante,

cum ar fi salarii sau pensii, ci lucrează în mod independent sau obţin întâmplător

venituri din chirii, dobânzi, dividende sau alte surse. Situaţiile particulare din practică

dovedesc că legislaţia are hibe atât în ceea ce priveşte impunerea, cât şi acordarea

beneficiilor.

De exemplu, o persoană poate avea venituri, temporar, câteva luni pe an, dintr-o chirie

sau dintr-o activitate independentă, cum ar fi o traducere. Automat, va datora CASS

de 5,5% calculată la salariul minim brut, deşi veniturile reale pot fi mult mai mici

decât acesta. Dacă persoana respectivă nu declară venitul şi este impusă din oficiu va

plăti atât CASS, cât şi penalităţile aferente.

Un exemplu este dat de Luciana Rainov, junior associate Biriş Goran: «Dacă o

persoană obține într-un an venituri exclusiv din dobânzi în sumă 2.000 de lei, această

persoană nu va datora o contribuție socială de sănătate de 5,5% calculată asupra sumei

de 2.000 de lei obținută din investiții (i.e. 110 lei), ci va datora o contribuție socială de

sănătate de 5,5% calculată asupra salariului de bază minim brut pe țară (i.e. 5,5% *

975 lei * 12 luni = 643,5 lei). Situația este similară în cazul persoanelor care obțin

venituri exclusiv din cedarea folosinței bunurilor, dacă acest venit este singurul asupra

căruia se calculează contribuția“. În cazul în care trebuie să apeleze la medic, plata nu

va fi suficientă pentru a deveni asigurată.

Pagina 12 din 15

„CNAS nu va elibera adeverința care să ateste calitatea de asigurat (respectiv nu va

introduce datele acestuia ca asigurat în programul informatic pe care furnizorii de

servicii medicale îl pot accesa în funcție de CNP), în lipsa plății contribuțiilor

datorate, a dobânzilor și a penalităților de întârziere“, arată Luisiana Dobrinescu,

precizând că cei care nu au obținut venituri pe întreaga perioadă de prescripție și care

nu au achitat CASS pot beneficia de servicii numai dacă vor achita contribuția minimă

pe ultimele şase luni anterioare solicitării serviciilor.

Plata CASS, alte complicaţii

Nu sunt feriţi de probleme nici cei care au contribuit continuu în ultimii cinci ani. Ei

pot avea surpriza să le fie pusă sub semnul întrebării calitatea de asiguraţi şi chiar să li

se dispună popriri pe conturi pentru aşa-zisa neplată a CASS.

„Una dintre problemele des întâlnite în practică este cea a funcţionarilor publici în

luptă cu Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al CNAS. Cel din urmă fie nu

funcţionează, fie emite afirmaţii incorecte, fie nu are o bază de date completă etc.

Problemele sistemului sunt încărcarea eronată (şi departe de a fi finalizată) a datelor

disponibile autorităţilor şi lipsa corelării acestuia cu sistemul ANAF care colectează

contribuţiile de asigurări sociale de sănătate. Mai mult decât atât, instituţiile nu iau, de

cele mai multe ori, în considerare datele disponibile în SIUI, revenind astfel la

birocraţia obţinerii unei adeverinţe clasice de asigurat“, explică Monica Țariuc, senior

consultant, Global Employer Services Deloitte România.

Specialiştii consideră că legislaţia trebuie îmbunătăţită. Uniformizarea bazei de

impozitare, astfel încât să nu mai existe inechităţi între diferitele categorii de venituri,

dar şi introducerea unui plafon rezonabil şi echitabil are elimina din distorsiuni. „În

opinia noastră, echitate fiscală nu înseamnă plata contribuțiilor la nivelul întregului

venit, ci la nivelul unui plafon echitabil stabilit. Sistemul de contribuții nu trebuie să

fie un sistem de taxe ci un sistem care implică o contraprestație. Sarcina fiscală trebuie

stabilită echitabil la nivelul contribuțiilor și ținând cont în această formulă de calcul și Pagina 13 din 15

de echitatea socială“, afirmă Luciana Rainov. „Consider că inechitabilă este

modalitatea de stabilire a contribuțiilor sociale (și mai ales exceptarea de la plata

acestora) în funcție de natura venitului obținut (de exemplu venituri din drepturi de

autor, activități independente, chirii). Pentru a evita structurile complet artificiale,

baza de impunere ar trebui uniformizată“, precizează Luisiana Dobrinescu.

Ministerul Finanţelor a anunţat că, în februarie, va prezenta guvernului forma rescrisă

a Codului fiscal pe care o va trimite, ulterior, spre dezbatere, Parlamentului, existând

intenţia ca tot capitolul privitor la contribuţii să fie refăcut.

Cum pot obţine servicii medicale complete neasiguraţii?

Persoanele care vor să beneficieze de întregul pachet de asigurări sociale de sănătate,

dar nu pot dovedi calitatea de asigurat, pot fi în una din următoarele situaţii, explică

Iulia Butnaru, Tax Partner, TaxWise:

-Dacă nu au realizat venituri impozabile în ultimii cinci ani, pot să plătească

contribuţia legală lunară pe ultimele şase luni, calculată la salariul minim brut pe ţară

în vigoare la data plăţii plus majorări de întârziere.

-Dacă au realizat veniturilor impozabile în ultimii cinci ani, pot să plătească CASS

aferente acestor venituri, plus dobânzi şi penalităţi de întârziere.

-Dacă nu au realizat venituri impozabile într-o ultimă perioadă mai mare de şase luni

(e.g. ultimele 10 luni), pot să achite CASS aferente veniturilor obținute, plus dobânzi

şi penalităţi de întârziere şi să completeze cu CASS legală lunară pentru ultimele şase

luni.

-Dacă nu au realizat venituri impozabile într-o ultimă perioadă mai mică de şase luni

(e.g. ultimele două luni), pot să achite CASS aferente veniturilor obţinute în trecut,

plus dobânzi şi penalităţi de întârziere şi să completeze cu contribuţia legală lunară

pentru ultimele două luni.Pagina 14 din 15

18 ianuarie 2015, medifax.ro: Obama propune noi taxe pentru americanii bogaţi,

care ar urma să aducă la buget 320 mld. dolari

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama propune noi taxe care îi vizează pe cei mai

bogaţi americani şi care ar urma să genereze venituri bugetare suplimentare de 320 de

miliarde de dolari în următorii zece ani, pentru a limita presiunea fiscală asupra clasei

de mijloc, relatează Bloomberg.

Potrivit propunerilor preşedintelui Obama, profiturile din investiţii ale celor mai

bogaţi 1% dintre americani vor fi limitate în urma noilor taxe, iar transferul de active

către moştenitori va fi mai dificil.

Nivelul minim de taxare al veniturilor din capital şi dividende ar urma să crească la

28% faţă de 23,8% în prezent, în condiţiile în care, la începutul mandatului din 2009,

taxa se situa la 15%.

Obama, care îşi va promova planul în discursul despre starea naţiunii de marţi, vrea să

folosească o parte din banii rezultaţi în urma majorării taxelor pentru extinderea

facilităţilor pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia superioară.

"Ceea ce vedem aici este o uşurare a regimului fiscal pentru clasa de mijloc, pentru a

putea ataca problema stagnării salariilor clasei de mijloc", a declarat Harry Stein,

director pentru politica fiscală în cadrul Center for American Progress, grup aliniat

Partidului Democrat.

Proiectul lui Obama întâmpină opoziţie din partea Congresului controlat de

republicani şi a lobby-iştilor de la Washington, care au reuşit în trecut să blocheze

unele proiecte ale preşedintelui american, care vizau impozitarea băncilor.

Pagina 15 din 15