raport privind impactul asupra mediului - localre.ro · raport privind impactul asupra mediului...

Raport privind impactul asupra mediului

pentru SC LOCAL SRL si SC IDEAL PROFIL SRL

I. INFORMATII GENERALE

1. Titularul activitatii

2. Autorul atestat al studiului de evaluare

3. Denumirea proiectului

3.1. Amplasare

3.2Cadrul legal

3.3. Monumente istorice si arhitectonice

3.4. Monumente peisagistice, rezervatii

4. Descrierea proiectului si etapele acestuia

4.1. Situatia actuala

4.2. Amenajari propuse

4.3. Asigurarea utilitatilor

4.3.1. Accesul in zona

4.3.2. Alimentarea cu energie electrica

4.3.3. Alimentarea cu apa

4.3.4. Evacuarea apelor uzate

5. Durata etapei de functionare

5.1. Perioada de amenajare

5.2. Perioada de exploatare

6. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de

activitatea propusa

6.1. Perioada de constructie

6.1.1. Surse de poluare pentru apa

6.1.2. Surse de poluare pentru aer

6.1.3. Surse de poluare pentru sol

6.2. Perioada de functionare

6.3. Principalii poluanti si efectele negative asupra mediului si sanatatii

6.4. Masuri pentru managementul corect al materialelor

7. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica





8. Principalele alternative si motivatia alegerii uneia dintre

9. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la

proiect

10. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existent

10.1. Informatii despre valorile naturale, istorice, culturale si

arheologice

10.2. Informatii despre arii naturale protejate / zone protejate, zone de

protectie sanitara

11. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

12. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura

existenta

12.1. Alimentarea cu apa

12.2. Evacuarea apelor uzate menajere

12.3. Alimentarea cu energie electrica

12.4. Accesul

II. PROCESE TEHNOLOGICE

1. Perioada de constructie

1.1.Traficul aferent executarii lucrarilor de amenajare

1.2. Amenajarea platformei si utilitatilor

2. Perioada de functionare

III. DESEURI

1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor

1.1. Tipuri si cantitati de deseuri

1.1.1. Perioada de constructie

1.1.2.Perioada de functionare

2. Modul de gospodarire a deseurilor





3. Substante toxice si periculoase, folosite, comercializate



4. Depozitarea definitiva a deseurilor



IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.

1. Apa

1.1. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata.

1.1.1. Apele subterane

1.1.1.1.Situatia actuala

1.1.1.2. Perioada de constructie

1.1.1.3. Perioada de functionare

1.1.2. Apele de suprafata

1.1.2.1. Situatia actuala

1.1.2.2. Perioada de constructie

A. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

B. Surse existente si posibile de poluare a apelor

C. Debite si concentratii de poluanti comparativ cu normele legale in

vigoare

1.1.2.3. Perioada de functionare

1.2. Alimentarea cu apa-Descrierea surselor de alimentare cu apa

1.2.1. Situatia actuala


1.2.3. Perioada de functionare

1.3. Managementul apelor uzate





1.4. Prognozarea impactului




1.5. Impactul previzibil asupra ecosistemelor




1.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluant




1.7. Impactul transfrontalier




1.8. Masuri de diminuare a impactului




2. Aerul

2.1. Date generale

2.1.1. Conditii de clima si meteorologie

2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant, radiatie solara,

conditii de transport si difuzie a poluantilor

A. Regimul temperaturii aerului

B. Regimul precipitatiilor

C. Regimul eolian

2.2. Surse si poluanti generati





2.2.2.1. Lucrari in amplasamentul obiectivului

2.2.2.2. Traficul auto de lucru

2.2.3. Perioada de exploatare

2.3. Prognozarea impactului poluarii aerului



2.3.2.1. Normele legale

2.3.2.2. Dispersia poluantilor in aer

A. Modelul “Climatologic”

B. Modelul “Trafic”

C. Datele de intrare folosite









3. Solul

3.1. Surse de poluare a solurilor

3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante

3.1.2. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiva

3.1.3.Poluarea existenta

3.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice

propuse





3.3. Prognoza impactului poluarii solului









4. Geologia subsolului

4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament

4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea

seismologica

5. Biodiversitatea

5.1. Zonarea

5.2. Flora

5.3. Fauna

5.4. Impactul prognozat







6. Peisajul




7. Mediul social si economic



7.1. Impactul potential al activitatii asupra caracteristicilor demografic locale si

asupra conditiilor de viata




7.2. Numarul de locuitori din zona de impact

8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

9. Analiza alternativelor

10. Monitorizarea

11. Situatii de risc




12. Descrierea dificultatilor



13. Rezumat fara caracter tehnic

Concluzii



I. INFORMATII GENERALE 1. Titularul activitatii SC LOCAL SRL Societatea are sediul social in Sat Stancesti, comuna Targsoru Vechi, COMPLEXUL

STANCESTI, Judet Prahova si este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu

Certificatul de inmatriculare nr. J29/2476/28.11.2005, si are ca activitate principala:

Dezvoltare (promovare) imobiliara – CAEN 4110.

SC IDEAL PROFIL SRL

Societatea are sediul social in Sat Stancesti, comuna Targusoru Vechi,

(COMPLEXUL STANCESTI, biroul nr. 2, hala C6-etaj), Judetul Prahova. si este

inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu Certificatul de inmatriculare nr.

J29/779/06.04.2006, si are ca activitate principala: Comert cu ridicata al materialului

lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare – CAEN 4673.

2. Autorul atestat al studiului de evaluare Lucrarea a fost realizata de:

SC SMART ECOLOGIC CONSULTING SRL,

prin Florin STANICA, Brindusa BUTNARU si Elena TUDOSE, str. Aleea Tebea nr.

2, sector 4, mobil: 0722.269.199, fax: 031.811.56.46

Inscris in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului la

pozitia 309, pentru Studii de Tip: RM, RIM, BM, RA si EA.

3. Denumirea proiectului “ Construire 1 (unu) imobil P+4E locuinte colective, 1 (unu) imobil functiuni

complementare (comert, fitness, cafenea, centru de zi pentru copii) si locuinte

colective P+5E, piscina, teren tennis, imprejmuire, utilitati”



3.1. Amplasare Popesti-Leordeni este un oras din Judetul Ilfov, situat pe soseaua Oltenitei. Se afla la

intersectia urmatoarelor coordonate geografice:44°22’48’’ latitudine nordica si

26°10’12’’ longitudine estica.

Orasul Popesti-Leordeni este situat pe DN 4 Bucuresti – Oltenita, chiar la iesirea din

Bucuresti. De centrul capitalei il despart numai 9 km, acest lucru putand fi considerat

avantajul major al orasului.

. Societatile LOCAL SRL si IDEAL PROFIL SRL sunt profilate pe:

- Dezvoltare imobiliara

- Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si

echipamentelor sanitare

Terenul se invecineaza conform planului de amplasament dupa cum urmeaza: - Nord (N) – drum de exploatare DE 30/2;

- Est (E) – teren proprietate privata cu Nr. Cad. 3761;

- Sud (S) – drum de acces principal DE 70/1/3;

- Vest (V) –teren in proprietatea Gulimanescu V



10

Constructia se amplaseaza pe terenul dobandit conform actului de alipire.

Constructiile propuse vor avea destinatia de locuinte colective si functiuni complementare.

3.2. Cadrul legal Terenul se afla in intravilan conform P.U.Z aprobat prin HCL nr. 36 din 20.04.2011.

Proprietarii terenului in suprafata de 74.600 mp sunt dupa cum urmeaza: suprafata de

10.000 mp se afla in proprietatea SC IDEAL PROFIL SRL conform contractului de vanzare

cumparare autentificat sub nr. 217/25.01.2007 incheiat la BNP Constantinescu Adriana;

suprafata de 40.600 mp se afla in proprietatea SC LOCAL SRL conform contractului de

vanzare cumparare autentificat sub nr. 651/30.03.2012 incheiat la UNNP BNP Apostu

Lucian Catalin si Asociatii; suprafata de 24.000 mp se afla in proprietatea SC LOCAL SRL

conform contractelor de vanzare cumparare autentificate sub nr. 83/25.01.2012 si nr.

345/05.04.2013 incheiate la BNP Stamate Manuela Simona. Conform declaratiei

autentificata sub nr. 632/10.07.2015 SC LOCAL SRL, SC IDEAL PROFIL SRL convin la

alipirea loturilor astfel devenind coproprietari.

Actele de reglementare ale societatii sunt:

1. Certificate de inregistrare

2. Plan de incadrare in zona

3. Certificat de urbanism nr. 458/27.07.2016

4. Dcecizia etapei de evalare initiala nr. 25/22.02.2016

4.3. Monumente istorice si arhitectonice Satul Leordeni, cunoscut sub numele de Furduiesti este amintit in documente pe la sfarsitul

secolului al XVI-lea. Cercetarile efectuale pe raza localitatii Popesti Leordeni au scos la

iveala urme de asezari umane, de tipul GLINA III, datand din epoca bronzului.

Pe movila de la Glina s-au descoperit pentru prima oara, vestigiile unei culture material

datand din epoca bronzului cca. 1700 i.H.R si care din acest motiv a fost desemnata cu



11

numele de “Cultura Glina III”. Aceasta civilizatie a fost identificata si in alte parti ale tarii

(Dealul Melcilor Brasov, in anumite zone din Oltenia).

Dintre culturile Epocii Bronzului timpuriu, cultura Baden-Cotofeni, cultura Cernavoda III-

Belleraz, cultura Glina, etc., cea mai importanta cultura din Muntenia si Oltenia este cultura

Glina.

3.4. Monumente peisagistice, rezervatii Obiectivul propus nu este situat in rezervatii naturale.

4. Descrierea proiectului si etapele acestuia 4.1. Situatia actuala Folosinta actuala: Teren arabil. Vecinatatile dinspre sud, vest si est au folosinta agricola. In

zona studiata nu au existat lucrari de irigatii.

Destinatie propusa: Constructii imobile pentru locuinte colective si functiuni

complementare.

In prezent, in zona studiata nu au existat lucrari de irigatii. Scoaterile terenurilor din circuitul

agricol pot fi facute etapizat pe functiuni. Suprafata totala preconizata a fi scoasa din

circuitul agricol este de 82.600 mp

In prezent pe teren nu exista constructii si nici nu se desfasoara vreo activitate, obiectivul

urmand a fi bransat la retele utilitare existente in zona.

4.2. Amenajari propuse Terenul este impartit in 2 parcele (A6 cu suprafata de 6945.22mp, respectiv A10 cu

suprafata de 6961.44) conform PUZ aprobat, anexa la HCL Nr. 36/20.04.2011. Cladirile noi

vor fi amplasate izolat pe teren, avand urmatoarele retrageri fata de limitele de proprietate

dupa cum urmeaza :

- Nord (N) – 14,5 m fata de axul drumului de acces privat (~365m fata de limita de Nord a

proprietatii);



12

- Est (E) – 30 m fata de limita teren, nr cadastral 3761, care constituie perdea de protectie

verde;

- Sud (S) – 30 m fata de DE 70/1/3, care constituie perdea de protectie verde;

- Vest (V) – 19 m, fata de limita proprietatii;

Functiune : Locuinte Colective Condominium + Functiuni Complementare;

Conform temei beneficiarului, pe cele 2 parcele se vor construi 2 unitati de locuinte

colective impartite in apartamente, avand regimul maxim de inaltime maxim P + 4 Etaje. In

aceste imobile se vor regasi urmatoarele functiuni:

- Functiuni complementare (comert, fitness, centru de zi pentru copii) si apartamente la

parter;

- Apartamente de locuit la restul etajelor;

Apartamentele vor fi de mai multe tipuri: apartamente pe un nivel de 2, 3 respectiv 4

camere. Apartamentele vor avea urmatoarele functiuni: hol, living, bucatarie, dormitoare si

bai (in functie de suprafata unitatii de locuit). Locuintele de la parter vor beneficia de curte

proprie la nivelul solului.

Pe teren vor fi amenajate spatii verzi comune, loc de joaca pentru copii, un teren de tenis si

o piscina publica.

Pe laturile Sud si Est ale lotului se asigura perdea de protectie verde de 30m latime prin

plantarea minim a unui arbore/100mp teren.

Pe teren vor fi amenajate 190 locuri de parcare, fiind respectate prevederile HG 525/1996

din Regulamentul General de Urbanism.

Suprafete si indicatori urbanistici FAZA 1 DE CONSTRUIRE: S. TEREN total = 74 649mp

- S. TEREN aferent Fazei 1 = 18 400 mp;

- S. construita Faza 1 (Corp 1 + Corp 2) = 1631.75 mp x 2 = 3 263.50 mp;

- S. desfasurata Faza 1 (Corp 1 + Corp 2) = 8077.35 mp x 2 = 16 154.70 mp;

- S. spatii verzi amenajate = 3632.50 mp;



13

- S. carosabil = 3786 mp;

- S. spatii parcare = 2800 mp;

Nr. locuri parcare propuse= 190 (amplasate la distante de minim 5m fata de fatadele

cladirilor)

S. alei si drum pietonal = 4918 mp

Nr copaci plantati Faza 1 = 180

POT propus Faza 1 = 4.28 %

CUT propus Faza 1 = 0.21

(Coeficienti calculati in raport cu intreaga proprietate)

S. teren ramas neamenajat = 56 249 mp

DESCRIEREA CELOR 2 CORPURI DE CLADIRE: CORP 1 – amplasat inspre coltul de Sud-Vest al proprietatii – va avea urmatoarele

functiuni:

S. construita C1 = 1631.75 mp;

S. desfasurata C1 = 8077.35 mp ;

Parter:

• APARTAMENTE : 8 apt.:

- AP P3m - 3 camere - 2 apartamente;

Sc.=91.55 mp; Su.=77.40 mp; S. terasa = 8.90 mp; S. curte = 27 mp;

- AP P3M- 3 camere - 4 apartamente;

Sc.=105.40 mp; Su.=85.25 mp; S. terasa = 13.65 mp; S. curte = 45.10 mp;

- AP P4m- 4 camere - 1 apartament;

Sc.=124.50 mp; Su.=103.90 mp; S. curte = 74.00 mp;

- AP P4M- 4 camere - 1 apartament;


• SPATII COMERCIALE:

- Zona Fitness – S. construit = 336.70 mp; S. util = 308.30 mp;



14

- Magazin - S construit = 123.30 mp; S util = 110.30 mp;

• SPATII COMUNE:

- S. construit parter = 220 mp (din care 49.00 mp = casa scarii + lift);

Etaje 1-4:

• APARTAMENTE : 18 apt./ nivel;

- AP E2m - 2 camere - 8 apartamente/ nivel;

Sc=65.50 mp ; Su=53.20 mp; Sc balcon = 6.3 mp (Su=4.95mp);

- AP E2Ma- 2 camere - 2 apartamente/ nivel;

Sc=68.20 mp; Su=57.45 mp; Sc balcon = 6.3 mp (Su=4.95mp);

- AP E2Mb- 2 camere - 2 apartamente/ nivel;


- AP E3m - 3 camere - 4 apartamente/ nivel;


- AP E3M - 3 camere - 4 apartamente/ nivel;


• SPATII COMUNE:

- S. construit pe nivel = 238.80 mp; S. util pe nivel = 200.28 mp (din care 39.87 mp = casa

scarii + lift).

CORP 2 – amplasat inspre coltul de Sud-Est al proprietatii – va avea compartimentare

identica, cu cea a corpului 1 – din punct de vedere al apartamentelor de la etaje. Parterul

este putin diferit:

- S. construita C2 = 1631.75 mp, S. desfasurata C2 = 8077.35 mp;

Parter:

• APARTAMENTE : 9 apt.

- AP P3m - 3 camere - 2 apartamente;

Sc.=91.55 mp; Su.=77.40 mp; S. terasa = 8.90 mp; S. curte = 27 mp;

- AP P3M - 3 camere - 4 apartamente;

Sc.=105.40 mp; Su.=85.25 mp; S. terasa = 13.65 mp; S. curte = 61.85 mp/ 64.10 mp;

- AP P4m- 4 camere - 2 apartamente;



15

Sc.=124.50 mp; Su.=103.90 mp; S. curte = 174.45 mp;

- AP P4M- 4 camere - 1 apartament;


• SPATII COMERCIALE:

Centru de zi pentru copii – S. construit = 336.70 mp; S. util = 299.00 mp – cu intrare

separata fata de spatiile comune;

• SPATII COMUNE:

- S. construita parter = 220 mp (din care 49.00 mp = casa scarii + lift);

Etaje 1-4: - identic cu Corp C1;

TOTAL NR. APARTAMENTE PROPUSE = 161 (2, 3, 4 camere), din care 5 apt. cu S. utila >

100 mp, deci 171 nr. locuri de parcare necesare pentru apartamente.

CENTRU DE ZI PENTRU COPII – Descriere:

- Functiunile incluse in acest spatiu sunt: hol acces, hol distributie, vestiare copii cu 2

grupuri sanitare (baieti si fete), birou personal, vestiare personal cu grup sanitar separat,

bucatarie pe sistem "catering", sala de mese si grupa - spatiu posibil de impartit in 2 grupe

de copii pe 2 categorii de varsta.

- Spatiul de zi pentru copii se refera numai la copii de varsta scolara;

- Grupele de "After-School" vor putea functiona si in acelasi interval orar, dar va depinde de

orarul scolilor;

- Cele 2 grupe vor avea in jur de 15 copii fiecare.

AMENAJARI EXTERIOARE Spatiul exterior din jurul celor 2 imobile va fi amenajat cu urmatoarele functiuni: drumuri de

acces carosabil, parcare, spatii verzi, alei pietonale.

Pe langa cele 2 imobile, in spatiul de retragere obligatorie fata de limita de Sud a

proprietatii se va amenaja un teren de sport si o piscina deschisa.



16

.STRUCTURA DE REZISTENTA SI ALCATUIREA CONSTRUCTIILOR PROPUSE Cele 2 cladiri propuse vor avea o structura de rezistenta mixta formata din cadre de beton

armat si zidarie portanta, iar planseele vor fi din beton armat. Acoperisul va fi terasa

circulabila.

Peretii exteriori - din zidarie de 28 cm – vor fi placati, conform calculului termic – pe fata

exterioara – cu polistiren expandat de 10 cm, iar terasa va fi placata cu 20 cm polistiren

extrudat. Compartimentarile interioare vor fi partial din zidarie BCA/caramida, partial pereti

din gips carton pe structura metalica.

Finisaje interioare: pardoseli – parchet, gresie ceramica;

pereti si tavane – zugraveli cu vinarom, faianta in bai si bucatarie.

Finisaje exterioare: pardoseli – gresie de exterior;

pereti - tencuiala decorativa nuante alb-crem, gri-verzui; terasa va fi acoperita cu pietris

stabilizat.

Usile interioare vor fi usi celulare de lemn. Usile de acces in apartamente vor fi usi

metalice.

Ferestrele vor fi: tamplarie de PVC colorat in masa – culoare mahon – cu geam dublu

termopan cu o fata LOW E .

Toate spatiile vor fi ventilate natural, cu exceptia grupurilor sanitare, ce se vor ventila prin

ghenele special prevazute in acest sens, cu iesire deasupra acoperirii in terasa.

4.3. Asigurarea utilitatilor: 4.3.1. Accesul in zona Accesul in zona se va face prin drumuri de acces carosabil.



17

4.3.2. Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se va realiza in urma construirii unui nou post de

transformare dimensionat pentru necesitatile de consum ale ansamblului de locuinte propus.

Racordarea se va face conform solutiei din avizul de racordare ce va fi eliberat de furnizorul

de energie electrica la solicitarea beneficiarului.

Consumul de energie electrica se efectueaza prin urmatoarele categorii de receptori electrici:

iluminat artificial , aparatura de birou, aparatura audio-video si aparate de climatizare.

Datele electroenergetice de consum pentru imobil sunt urmatoarele:

- putere electrica instalata Pi: 80.0 kW;

- putere electrica absorbita Pa: 40.0 kW;

- curentul de calcul Ic: 72.25 A;

- tensiunea de utilizare Un: 3x400/230 V; 50 Hz;

- factor de putere mediu natural cos : 0.92;

Distributia energiei electrice Solutia de alimentare cu energie electrica a imobilelor se va stabili pe baza unui studiu de

solutie realizat de catre furnizorul de energie electrica tinandu-se cont de datele

electroenergetice ale consumatorului.

Receptorii electrici din instalaIia electrica a consumatorului nu produc influenIe negative

perturbatoare asupra instalaIiilor furnizorului .

De la FDCP se va realiza o distributie radiala catre tablourile secundare , cele de apartament

si tabloul de spatii comune. Distributia se va realiza cu cabluri de cupru de tip CYY pozate in

tuburi de protectie. In interiorul apartamentelor distributia se va realize cu conductoare de

cupru de tip Fy pozate in tuburi de protectie.

Fiecare locuinta va avea propriul sau bransament, respectiv contor individual de energie

electrica. Pentru partile comune interioare/exterioare inregistrarea consumului de energie



18

electrica se va face separat. Toti contorii / BMP/BMPT-urile se vor instala in FDCP-uri de

palier care la randul lor se vor instala in nise special amenajate.

In fiecare locuinta se va amplasa un tablou electric din care se vor alimenta

receptoarele proprii, respectiv circuite de iluminat si circuite de prize. Pentru celelalte spatii

se vor utiliza tablouri electrice individuale amplasate astfel încât distanta intre receptoare si

acesta din urma sa fie cat mai mica.

Tablourile electrice vor fi echipate cu aparataj modular cu protectie la suprasarcina si

scurtcircuit, iar acolo unde este cazul se vor utiliza ca protectie suplimentara si disjunctoare

cu protectie diferentiala.

Distributia energiei electrice in interiorul imobilului se va realiza cu o retea radiala de

cabluri tip N2XH, dimensionate corespunzator pentru fiecare receptor alimentat.

Parametrii pentru proiectarea tuturor instalatiilor electrice sunt dati de: U=400/230V; 50Hz.

Instalatia de iluminat:

Iluminatul din interiorul apartamentelor se va realiza cu corpuri de iluminat prevazute

cu surse fluorescent economice. Numarul surselor cu care fiecare corp va fi echipat va fi

determinat de dimensiunile incaperii in care se va monta.

Actionarea iluminatului se va face cu ajutorul intrerupatoarelor si acolo unde este

cazul cu ajutorul intrerupatoarelor de capat amplasate cat mai ergonomic din punct de

vedere al utilizatorului. Pentru spatiile comune de circulatie (orizontale si verticale) se vor

utiliza aprinderi multiple pe fiecare nivel iar decuplarea iluminatului se va face automat

temporizat. In cazul in care se considera oportuna utilizarea detectoarelor de miscare in

vederea actionarii iluminatului din spatiile comune se va implementa acest sistem.

In spatiile de circulatie (holuri si casa scarii) care nu au lumina naturala respectiv in

spatiile comerciale si de servicii se vor prevedea corpuri de iluminat cu kit de acumulatori

propriu astfel incat la caderea tensiunii de pe sursa de baza iluminatul minim zonal sa poata

fi asigurat. Suplimentar acestor corpuri se vor monta si corpuri de iluminat de siguranta

pentru marcarea cailor de evacuare. Toate corpurile de iluminat echipate cu acumulator

propriu vor asigura o autonomie de 2h.



19

Grupurile sanitare vor avea ventilatoarele de exhaustoare a aerului viciat de la nivelul

întrerupatoarelor amplasate, in aceeasi grupare cu cele destinate actionarii iluminatului.

Pentru iluminatul exterior (curtilor) corespunzator apartamentelor de la parterul

imobilului se vor utiliza corpuri de iluminat de inaltime redusa a caror actionare se va face din

interiorul apartamentului corespunzator. Apartamentele cu balcon vor avea prevazute si

corpuri de iluminat de tip aplica astfel încât si acest spatiu exterior sa fie iluminat. Toate

corpurile de iluminat mentionate in acest paragraf vor determina un iluminat de tip

arhitectural.

Iluminatul exterior corespunzator întregului imobil se va face cu ajutorul corpurilor de

iluminat montate pe stalpi de 4-5m, iluminat care va fi actionat automat la lasarea serii.

Spatiile de agrement vor fi iluminate in concordanta cu specificul activitatii desfasurate in

aceste spatii.

Corpurile de iluminat alese prin proiect cat si aparatele de comutatie vor avea gradul

de protectie in concordanta cu spatiul in care se vor monta. Caracteristicile aparatelor de

comutatie sunt: 250V, 10A. Culoarea si finisajul acestora se vor alege impreuna cu arhitectul

lucrarii/beneficiarul acesteia.

Instalatia de prize electrice:

Prizele din interiorul imobilului sunt de tip modular cu contact de protectie montate

ingropat. Prizele utilizate se impart in doua categorii, de utilitate generala respectiv pentru

alimentarea unor consumatori specifici cum ar fi masini de spalat, aer conditionat etc.

Caracteristicile prizelor utilizate sunt: 250V, 16A. Culoarea si finisajul acestora se vor

alege impreuna cu arhitectul lucrarii/beneficiarul acesteia. Gradul de protectie al prizelor

utilizate se va alege in functie de spatiul langa care se vor instala.

Instalatia de protectie impotriva descarcarilor atmosferice: Datorita amplasamentului imobilului/imobilelor este necesar a se proiecta si realiza o

instalatie de protectie împotriva descarcarilor de origine atmosferica. Avand in vedere acest

fapt se vor utiliza doua/patru instalatii de paratrasnet (cate una/doua pentru fiecare imobil)

echipate cu dispozitive de captare active. Instalatiile de paratrasnet vor fi legate la pamant



20

prin cate doua coborari realizate cu platbanda OlZn. Conductoarele de coborare se prevad

cu cate o piesa de separatie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de

pamant.

Instalatia de protectie impotriva electrocutarilor accidentale:

Protectia prin legare la nulul de protectie se va folosi ca masura principala de protectie

pentru aparatele si echipamentele care in caz de defect a izolatiei pot capata potentialul fazei

defecte. Pentru aceste imobile se va proiecta o instalatie de priza de pamant artificiala sau

naturala.

Instalatii de curenti slabi:

Pentru restrictionarea accesului neautorizat in interiorul imobilului in zona de acces se

va monta un post videointerfon de exterior, iar in fiecare apartament un post videointerfon de

interior.

Fiecare apartament se va echipa cu un precablaj si un numar de prize cu porturi VDI

prestabilit. Toate terminalele acestor porturi se vor trage intr-o cutie centralizatoare in care se

va prevedea spatiu suficient pentru montarea echipamentului furnizorului de servicii precum

si alimentare cu energie electrica. Toate cutiile centralizatoare corespunzatoare

apartamentelor se vor centraliza la nivelul parterului imobilului, zona in care furnizorul de

servicii îsi va instala echipamentele de distributie.

Fiecare spatiu comercial sau de servicii va fi prevazut cu sistem propriu de detectie si

alarmare in caz de incendiu.

Spatii comune instalatii electrice:

Atat pentru instalatiile de curenti tari cat si pentru cele de curenti slabi se vor prevedea

ghene speciale in care se vor monta paturi de cabluri. Distributia orizontala a instalatiilor

electrice se va realiza tot cu ajutorul paturilor de cabluri. Toate zonele in care se vor monta

paturi de cabluri ascunse vor fi prevazute cu guri de vizitare pentru mentenanta facila in timp

a acestor instalatii. Instalatiile de curenti slabi se vor separa fizic de cele de curenti tari.



21

4.3.3. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa se va face prin racordarea la reteaua oraseneasca de apa

potabila (s.c. Vital Blue Aqua) ce se va extinde in zona.

Alimentarea cu apa a imobilului s eva realiza pentru urmatoarele scopuri:

- consum potabil si igienico-sanitar ( in grupuri sanitare, bucatarii,oficii, intretinere

curatenie)

- preparare apa calda pentru consum;

- alimentare piscina exterioara;

- alimentarea instalatiilor de incalzire.

In prima faza de functionare a imobilelor, pana la racordarea acestora la reteaua

oraseneasca de alimentare cu apa, pe terenul pe care se vor realiza cele 2 imobile, se va

amplasa un put forat de mare adancime echipat cu pompe sumbersibile si o statie de

pompare dotata cu rezervor tampon, vase de expansiune, grupuri de pompare, astfel incat

sa acopere intregul necesar de apa pentru alimentarea celor 2 imobile.

Caracteristicile acestui put forat sunt: Qmediu = 60 mc/zi; Qzi max = 72 mc/zi; Qmax

orar = 6 mc/h. In jurul statiei de pompare ingropate a putului forat se va institui zona de

protectie sanitara.

Statia de hidrofor pentru apa potabila Statia de hidrofor pentru apa potabila va fi amplasata ingropata in pamant deasupra putului si

are rolul compensarii variatiilor orare si asigurarii debitului si presiunii necesare in instalatia

sanitara interioara.

Aceasta se va compune din:

- filtrarea mecanica a apei reci folosite in scop menajer potabil, printr-un kit de filtrare compus

din filtre autocuratitoare cu cartus filtrant lavabil din inox, vane de inchidere;

- rezervorul tampon de apa potabila, de 10000 litri. Rezervorul este prevazut cu alimentare

prin robineti cu plutitor, preaplin si golire.



22

- grupul de pompare apa potabila, prevazut cu 2 pompe pentru asigurarea unei presiuni

constante in instalatia interioara, (1A+1R), recipient de hidrofor cu membrana de cauciuc

(4000 litri) si un tablou electric pentru alimentare electrica si control automat, avand Q= 31

mc/h (8,6 l/s) si H= 50 m.

Producerea apei calde menajere Prepararea apei calde pentru consum se va face local prin intermediul microcentralelor de

apartament echipate cu boilere avand volumul 46 litri pentru prepararea apei calde.

Microcentralele vor fi protejate impotriva cresterii presiunii peste limita maxima admisa prin

intermediul supapelor de siguranta.

Conductele de distributie a apei calde se vor executa cu tubulatura din polietilena si se vor

izola cu izolatie supla din cauciuc sintetic (elastomer) grosime 9 mm.

Instalatia de apa rece si calda Retelele interioare de apa se distribuie la punctele de consum astfel:

- Printr-o distributie orizontala inferioara, montata la plafon parter, dupa caz; alimentarea

consumatorilor de la parter se va realiza direct din reteaua exterioara prin intermediul unor

racorduri echipate cu apometre.

- Prin coloane verticale montate in ghena inchisa pe casele de scara;

- Distributia apei reci la fiecare apartament se va realiza printr-un racord independent pentru

fiecare apartament echipat cu ribinete, filtru si apometru, din distribuitorul de nivel;


fiecare apartament echipat cu robinete, filtru si apometru, din distribuitorul de nivel;

- Distributia apei reci si calde in interiorul fiecarui grup sanitar se va realiza prin conducte

prevazute cu robineti de inchidere, un filtru cu site;

- Prin legaturi la obiectele sanitare – montate in pereti/tencuieli sau prin sape.

Retelele de distributie vir fi echipate pe parcursul lor cu robineti de izolare, reglaj si

golire conform normelor in vigoare si schemelor din proiect.



23

Toate retelele de distributie de apa rece, apa calda sanitara vor fi izolate anticondens

si termic, conf. Normelor.

Instalatiile exterioare si interioare de apa rece, apa calda sanitara, se recomanda sa

se execute cu:

- la retelele exterioare – tevi din polietilena de inalta densitate la retelele exterioare. Acestea

se pot imbina prin electrosudura sau prin fitinguri filetate cu etansare prin compresie. La

montajul ingropat in pamant nu necesita izolatie hidrofuga;

- la instalatia interioara de alimentare cu apa rece, calda cu conducte din PPR, imbinate prin

polifuziune cu piese de racordare din alama si PPR.

Conductele instalatiei interioare se vor poza dupa caz, aparente, in ghene inchise, sau

ingropate in tencuieli sau sape.

La trecerea conductelor prin peretii rezistenti la foc se prevad obligatoriu mansoane

antifoc.

Obiecte sanitare, armaturi si accesorii

Gradul de dotare cu obiecte si echipamente sanitare se va stabili prin proiectul de

arhitectura si va fi corespunzator numarului de ocupanti si destinatiei cladirii, in conformitate

cu STAS 1478-90.

Proiectantul va propune tipul obiectelor, armaturilor si accesoriilor sanitare, urmand

ca, la faza urmatoare, beneficiarul si contractorul lucrarilor sa stabileasca nivelul de calitate

al acestora.

4.3.4. Evacuarea apelor uzate Din cadrul obiectivului se vor colecta si evacua urmatoarele categorii de ape uzate :

- ape uzate menajere : ape uzate provenite de la grupurile sanitare, bucatarii, ape

accidentale de pardoseala, ape rezultate din golirea instalatiilor ;

- ape rezultate din condens de la echipamentele de aer conditionat ;

- apele rezultate din condesantul de la centralele termice ;

- ape pluviale de pe terasele circulabile si de pe acoperisul cladirii ;



24

- ape accidentale si incarcate cu hidrocarburi, provenite de la parcaje.

Toate aceste categorii de ape uzate corespund din punct de vedere al incarcarii

chimice, prescriptiilor Normativului NTPA 002/02 putand fi deversate la reteaua

oraseneasca de canalizare fara a fi necesara preepurarea lor prealabila, cu exceptia apelor

incarcate cu hidrocarburi care se vor preepura printr-un separator de hidrocarburi cu by-

pass avand debitul nominal de 15 l/s si debitul total de 150 l/s, si a condensatorului provenit

de la centralele termice, care vor fi trecute prin neutralizatoare.

Instalatia interioara de canalizare se va configura astfel :

- toate obiectele sanitare si punctele de colectare aflate peste nivelul terenului se vor

colecta si se vor evacua gravitational pana la reteaua exterioara de canalizare ;

- apele pluviale se vor colecta si se vor evacua gravitational la reteaua de canalizare.

a) Instalatia de canalizare menajera interioara s-a proiectat si se va executa in conformitate

cu Normativul I 9-94 si STAS 1795-89 astfel :

- pentru colectoarele interioare montate aparent sau in ghene inchise, inclusiv racordurile la

obiectele sanitare se va prevedea tubulatura din PP ignifugat sau PVC-KA (usor), cu mufe

etansate cu garnituri din cauciuc ;

- pentru colectoarele interioare montate ingropat in radier sau pamant se va rpevedea

tubulatura din PVC-KG (greu), cu mufe etansate cu garnituri din cauciuc.

Pentru fiecare consumator de apa s-au prevazut racorduri de canalizare aferente

obiectelor sau echipamentelor sanitare sau pentru aer conditionat. Racordurile obiectelor

sanitare se fac aparent, urmand a fi mascate dupa efectuarea probei de etanseitate si de

eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane,

conform prevederilor STAS 1795. Este interzisa racordarea oricarui obiect sanitar la

canalizare fara un sifon intermediar cu garda hidraulica. Pentru a asigura ventilarea

corespunzatoare a retelei de canalizare, s-au prevazut atat coloane principale cat si

secundare de ventilare, coloane care se vor prelungi peste acoperisul cladirii cu 0,50 m si

se vor proteja prin intermediul caciulilor de ventilare. Pe coloanele de canalizare se vor

monta piese de curatire la fiecare ramificatie sau schimbare de directie.

b) Colectoare pentru preluarea condensului



25

Condensul de la aparatele de aer conditionat va fi preluat prin intermediul sifoanelor de

pardoseala din grupurile sanitare.

C) Apele pluviale de pe acoperis si din balcoane vor fi preluate prin intermediul

receptoarelor de terasa ; acestea vor fi evacuate gravitational prin intermediul coloanelor la

reteaua exterioara de canalizare. Pe coloanele de canalizare pluviala se vor prevedea

piese de curatire la intrarea conductelor in pamant.

d) Condensatul rezultat de la centralele termice, se va prelua prin intermediul unui sifon in

coloanele de canalizare aferente apelor uzate menajere de la bucatarii. Deoarece acesta

este acid, fiecare centrala termica va fi dotata cu un echipament pentru neutralizarea

condensantului.

La executia instalatiilor de canalizare se recomanda folosirea conductelor din PP de

scurgere, cu mufe si garnituri din cauciuc.

Racordarea instalatiilor de canalizare ale cladirii se va realiza la canalizarea existenta in

incinta, prin intermediul caminelor de canalizare existente.

Instalatia exterioara de canalizare din incinta, pluviala si menajera, se va proiecta in

sistem divizor.

Reteaua exterioara de canalizare menajera se va racorda direct la caminul de racord. Ape pluviale conventional curate cai si apele uzate pluviale posibil incarcate cu hidrocarburi

si preepurate prin separatorul de hidrocarburi avand debitul total de 150 litri, vor fi preluate

de retelele de canalizare exterioara in sistem divizor.

Inaintea caminului de racord se va prevedea o clapeta de retinere.

La executia instalatiilor de canalizare exterioare se utilizeaza conductele din PVGC-KG, cu

mufe si garnituri din cauciuc.

La iesirile din cladire, la intersectia a doua ramuri de retea sau la schimbarile de directie s-

au prevazut camine de vizitare, care se vor executa conform prescriptiilor din STAS 2448.

Caminele de vizitare se vor realiza din prefabricate de beton impermeabil, diametru

nominal minim 1 m si vor fi compuse din: fundatie de camin, inel de camin, inel conic de



26

rezemare, capac de inchidere a caminului din fier turnat si beton in rame rotunde, capac

pentru clasa de circulabilitate D 400 Kn, cu deschidere interioara de 626 m, capac cu orificii

de aerisire, cu posibilitate de zavorare.

Evacuarea apelor uzate menajere si a celor pluviale se va realiza la reteaua de canalizare

oraseneasca a localitatii Popesti Leordeni. Solutia de racordare se va stabili de catre

societatea care administreaza retele orasenesti de canalizare ( Vital Blue Aqua).

5. Durata etapei de functionare 5.1. Perioada de amenajare Conform estimarilor beneficiarului durata de realizare a investitiei este de 12 luni.

5.2. Perioada de exploatare Avand in vedere ca cele doua imobile au destinatia finala ca locuinte colective, perioada de

exploatare are termen nedeterminat.

6. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul

generati de activitatea propusa 6.1. Perioada de constructie 6.1.1. Surse de poluare pentru apa: - traficul de santier

- executia propriu-zisa a lucrarilor

6.1.2. Surse de poluare pentru aer: - transportul materialelor la zona studiata

- depozitarea materialelor

- traficul de santier




27

6.1.3. Surse de poluare pentru sol: - depozitarea materialelor necontrolat pe sol

- traficul de santier


6.2. Perioada de functionare In general, in conditiile respectarii normelor de convietuire civilizata, atat in spatii publice

dar si in cele private, sursele de poluare pentru factorii de mediu vor fi cele existente in

orice loc, respectiv:

- cresterea cantitatii de deseuri

- cresterea emisiilor de gaze in atmosfera (datorate cresterii traficului auto)

- cresterea nivelului de zgomot

Toate aceste inconveniente, datorate unei aglomerari umane, pot fi tinute sub control daca

sunt respectate normele de convietuire mai sus mentionate. Partea buna, in conditiile

realizarii proiectului, este reprezentata de imbunatatirea conditiilor de viata a rezidentilor

permanenti din zona, de asigurarea unor locuri de munca si locuinte permanente si in

general de imbunatatirea conditiilor sociale in zona.

6.3. Principalii poluanti si efectele negative asupra mediului si sanatatii: La realizarea lucrarilor si utilitatilor aferente se utilizeaza betoane, pamant, elemente

metalice si de prindere, profile. O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru

utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura in afara lucrarii, de catre detinatorii

mijloacelor mecanizate.

In perioada constructiei, impactul major este generat de nivelul de zgomot ridicat datorita

functionarii utilajelor. Principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de lucru,

sunt particulele de praf, Nox, SO2 si CO. Vor aparea situatii pe termen scurt de stres chimic

asupra vegetatiei datorate expunerii la impurificarea cu NOx, pe distante de pana la 200 m

fata de amplasamentul drumului. Gradul de periculozitate pentru mediul inconjurator, ca



28

masura a gradului de poluare, poate fi definit ca efect asupra omului, animalelor, plantelor

si materialelor produse de adaugarea unor produsi chimici la constituentii obisnuiti ai

ecosistemului.

In vecinatatea amplasamentului analizat, exista cateva surse de posibila poluare pentru

sanatatea umana si anume:

Vecinatatea cu SC PROTAN SA Acest obiectiv economic este reglementat din punct de vedere al protectiei mediului; detine

Autorizatie Integrata de Mediu, emisa la 20.07.2006.

SC PROTAN SA – este in prezent, singura companie din Romania care se ocupa cu

colectarea si neutralizarea deseurilor animaliere la nivel national.

Amplasamentul activitatii: oras Popesti Leordeni, str. Ecdologistilor nr. 2, jud. Ilfov.

In prezent aceasta unitate nu mai functioneaza in concluzie emisiile sunt nule si nu exista

poluare.

Vecinatatea cu Depozitul de deseuri GLINA Depozitul de deseuri Glina este administrat de SC ECOREC SA si detine Autorizatie

Integrata de Mediu. Depozitul de incadreaza in clasa b- depozit de deseuri nepericuloase,

conform clasificarii din HG nr. 349/2005.

Distanta de la limita proprietatii depozitului de deseuri pana la limita proprietatii

amplasamentului analizat este de 1.002,43 m (conform plan atasat) .

Locatia activitatii: Oras Popesti Leordeni, Sos. De Centura nr. 2, Jud Ilfov.

- poluare istorica

- 2001 – demersuri de ecologizare a gropii Glina: celule de depozitare ecologice.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti in

ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

- poluarea aerului;

- modificari de peisaj si discomfort vizual;



29

- modificari ale feritilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte reduce semnificativ poluarea aerului

cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant.

Pentru concretizarea situatiei privind poluarea aerului, s-a realizat Raportul de incercare

4.815/17.10.2016 de catre SC Givaroli Impex SRL, acreditat RENAR. Rezultatele sunt

urmatoarele:

Concentratie poluanti [g/mc x luna] Punct de prelevare Data PM10

(24h) SO2 (1h) NO2 (1h) CO (8h) H2S (30 min)

13-14.10.2016 0.033 - - - - Punctul 1 –

mijlocul proprietatii

spre groapa de

gunoi Glina

13.10.2016 - <0.003 0.047 0.135 0.015

Valori limita (conform Ordinului 104/2011)

[µg/mc] 50 350 200 10.000 -

Concentratii maxime admise – Praguri de alerta – PA [mg/mc]

- 0.0105

Concentratii maxime admise – Praguri de

interventie – PI [mg/mc] - 0.015

Conform Interpretarii Rezultatelor nr. 402/10.10.2016, concentratiile de PM10, SO2, NO2,

CO sunt sub valorile limita aferente. Concentratia de H2S este egala cu CMA/PI pe 30 de

min.

Se va avea in vedere faptul ca, imisiile, indiferent de poluant, reprezinta o insumare a tuturor

emisiilor dirijate si difuze din zona, inclusiv traficul rutier si vantul care antreneaza praful

depus pe carosabil si pe terenurile invecinate.

Vecinatatea cu Statia de Epurare a Apelor Uzate – Bucuresti



30

In anii ’80 a inceput constructia “Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Glina” care nu

a fost finalizata din cauza evenimentelor din 1989.

Deoarece temperaturile ridicate nu fac decat sa amplifice efectele emisiilor degajate in

atmosfera, se impune aplicarea tehnicilor BAT de catre proncipalii poluanti din zona Popesti

Leordeni, in conditiile in care cercetarile realizate de specialistii climatologi din Administratia

Nationala de Meteorologie, pe sirurile lungi de date, au evidentiat o incalzire medie pe tara

de 0.3 grade C, iar pentru zona Popesti Leordeni, in anul 2009, s-au inregistrat abateri ale

temperaturii medii fata de valorile multianuale de 0,6 – 1,0 grade C peste norma in luna mai,

1,6 – 2,0 grade C peste norma in luna august.

Tinand cont de tipurile de emisii generate de principalii agenti economici potential poluatori

existenti pe raza orasului Polesti Leordeni, trebuie acordata o atentie deosebita emisiilor de

mirosuri ca o problema de mediu epntru aceasta zona.

Atat pentru perioada de constructie cat si pentru perioada de exploatare vor rezulta

urmatorii poluanti:

Pulberi in suspensie

Definitia care se utilizeaza uzual in domeniul igieno-sanitar delimiteaza pulberile „particule

solide capabile sa ramana un anumit timp suspendate in atmosfera locurilor de munca”.

Principala cale de patrundere a pulberilor in tubul digestiv este aparatul respirator. Chiar

daca o cantitate relativ mare de praf poate sa patrunda in tubul digestiv prin inghitire,

consecintele sunt neinsemnate atunci cand acestea sunt pulberi netoxice.

In ceea ce priveste retinerea pulberilor in diferitele zone ale aparatului respirator, s-a stabilit

ca particulele mai mari de 10µm sunt retinute in nas. Eficienta retinerii in nas devine nula la

dimensiuni de 1µm. In alveolele pulmonare retinerea particulelor este mare, fiind la

aproximativ 100% pentru particulele sub 2µm si scade sub aceasta dimensiune, ajungand

la un minimum pentru particulele de 0,5µm, dupa care prezinta din nou o crestere.

S-a constat de asemenea ca procentul patrunderii particulelor de praf in spatiile pulmonare

creste de la 0 pentru dimensiunea de 10µm, la un maxim pentru dimensiunea de1µm si

mai mica. In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametrul pana



31

la 20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul

respirator in plaman, unde se depun.

Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi

eliminata in mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii

respiratorii si a suprafetei de schimb a gazelor din sange.

Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardiorespiratorii. In

cazul in care particulele contin substante toxice ca, de exemplu, metale grele, in cazul

cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea in plasma si in sange a ionilor

metalici conducand, in functie de metal si de doza, la tulburari foarte serioase.

Gravitatea tulburarilor provocate de pulberi la nivelul ochilor depinde de marimea si forma

particulelor, precum si de structura lor chimica. Prima manifestare este de obicei

lacrimarea, aparuta reflex, datorita iritatiei conjuctivitei si corneei, durand numai atata timp

cat se lucreaza in mediul cu praf, dar poate persista si dupa aceea.

O alta manifestare datorita pulberilor este blefaroconioza care poate duce pana la alteratii

ale pleoapelor cu deformari, aderente si devieri ale genelor care irita corneea. Afectiunile

provocate de pulberi la nivelul nasului sunt denumite rinoconioze. La acest nivel, praful

produce rinite catarale, rinolitiaze, ulcerarea septului.

La ureche se pot produce iritatii ale pielii pavilionului si conductului auditiv, precum si

dopuri la urechea externa, care se formeaza din amestecul prafului cu sebumul. La nivelul

pielii pulberile se depun pe partile descoperite, la plicile articulare, la baza firelor de par

provocand tulburari mai ales in zonele supuse iritatiilor ca, gatul, axilele si centura.

Actiunea pulberilor asupra pielii poate fi mecanica, caustica, sensibilizata si cancerigena.

Concentratia maxima la locurile de munca a pulberilor, conform Ordinului nr. 1957/1995

depinde de natura acestora:

- pulberi totale: 10 mg/mc;

- pulberi respirabile: 5mg/mc

Expunerea la aerosoli acizi conduce la cresterea morbiditatii prin afectiuni pulmonare ca:

bronsite astmatice alergice si bronsite cronice. Prezenta oxizilor de azot si sulf in conditii



32

meteo favorabile poate determina aparitia ploilor acide. Acestea pot afecta atat culturile

vegetale cat si calitatea constructiilor in zona si nu in ultimul rand, sanatatea populatiei.

Efecte asupra apei si solului Aportul poluarii atmosferei la modificarea parametrilor fizico-chimici ai apei are loc prin

depunere uscata si umeda si se resimte, in special, in apele de suprafata statatoare (lacuri,

acumulari pentru alimentarea cu apa a localitatilor). La suprafata de contact aer-apa are loc

transformarea gazelor acide (SO2 si NO2) in acizi tari care conduc la cresterea aciditatii

(scaderea pH-ului) apei si la incarcarea acesteia cu sulfati si nitrati.

Scaderea pH-ului conduce la accelerarea disocierii compusilor metalelor grele, la

eliberarea si la cresterea mobilitatii ionilor acestora. Pulberile contribuie la cresterea

opacitatii apei si daca ele contin compusi toxici, la incarcarea apei cu acesti compusi.

Actiunea toxica a tuturor acestora are loc asupra faunei si florei acvatice, asupra florei

spontane si de cultura precum si a omului, prin ingerarea apei si hranei contaminate.

Prin depuneri umede (precipitatii), poluantii prezenti in straturi groase si intinse de aer sunt

depusi la suprafata apei, aducandu-si contributia la modificarea pH-ului, a conductivitatii si

la incarcarea cu sulfati, nitrati, cloruri, metale. Incarcarea in compusi organici determina o

eutroficizare a apelor de suprafata determinand modificari ale biotopului (prezentata mai

sus).

CO CO este un gaz incolor si inodor, format atunci cand carbonul din benzina nu este ars

complet. Contribuie cu mai mult de jumatate la nivelul national de emisii de poluanti. Grade

ridicate de CO se intalnesc in zonele cu puternic flux de circulatie a autovehiculelor, 95%

din totalul emisiilor de CO rezultand din evacuarea gazelor de esapament.

Alte surse importante de CO provin din industrie si incendiile de padure. Valorile cele mai

inalte se intalnesc in lunile reci ale anului, cand are loc inversia termica (poluantii din aer se

afla la nivelul solului, datorita paturii de aer cald). CO inspirat in plamani trece in sange si

astfel reduce nivelul oxigenarii din tesuturi si organe.



33

Din aceasta cauza, cel mai mult de suferit in urma expunerii la monoxidul de carbon sunt

persoanele care sufera de bolicardiovasculare (angina pectorala).

La niveluri ridicate, el este letal si chiar indivizii sanatosi pot fi afectati. Efecte ale poluarii:

scaderea acuitatii vizuale, reducerea capacitatii de munca, de invatare, scadere a

capacitatilor motorii.

CO2 CO2, alaturi de temperatura, lumina, oxigen, saruri minerale constituie unul din factorii de

baza(esentiali) care conditioneaza si determina productia primara.

Cresterea emisiilor de CO2 in atmosfera duce le extinderea ,,efectului de sera”, duce la

cresterea temperaturii ce se reflecta si in modificarea valorilor inregistrate de

productivitatea primara a diferitelor tipuri de ecosisteme, inclusiv cele acvatice.

Cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera terestra constituie un factor ce ar putea

influenta procesele de fotosinteza, cu toate ca o crestere a concentratiei CO2 in mediu nu

antreneaza automat si o crestere imediata a fotosintezei. CO2 este mult mai concentrat in

apa decat in atmosfera, deoarece apa poate inmagazina o cantitate mai mare.Apa de mare

este usor alcalina( ph=8-8,3) si contine anumiti cationi(calciu, magneziu) ce depasesc

cantitativ anionii echivalenti, permitand ca CO2 sa se combine cu apa de mare si se

formeaza carbonati si bicarbonati.

CO2 + H2O à H2CO3

2H+ + CO3–2 à HCO3- +H+

CO2 are un circuit intens, in apa marilor si oceanelor.

CO2 creste in concentratie spre fundul bazinelor; in zona minimului de oxigen,

concentratia CO2 este mare. La mari adancimi se acumuleaza bicarbonati si lipsesc

carbonatii de calciu ceea ce face ca organismele din zonle abisale sa acumuleze greu

calciu si de aceea aceste organisme au scheletul cartilaginos, cu putin calciu.

In absenta luminii, CO2 nu este utilizat de catre plante. Cand este disponibila o mica

cantitate de lumina, o anumita cantitate din rezerva de CO2 va fi utilizata; o crestere a



34

concentratiei CO2 in mediu nu antreneaza automat o fotosinteza proportional crescuta,

decat in anumite limite. CO2 are un rol extrem de important, stand in fond la baza sintezei

organice a productiei primare.

Asimilatia clorofiliana a CO2 este calea prin care carbonul mineral intra in lumea carbonului

organic. De la concentratia de 5mg/l. de CO2 se poate vorbi de saturarea mediului acvatic

in raport cu cerintele fotosintezei.

Asimilarea CO2 disponibil in exces de catre vegetale antreneaza, de fapt, descompunerea

bicarbonatilor si, uneori, depunerea unor cantitati de carbonat insolubil(in situatia cand

rezerva alcalina este alcatuita din saruri de calciu.

Cercetarile experimentale asupra cultivarii dirijate a algelor au aratat ca barbotarea

suspensiilor algale cu un amestec de aer si CO2 ( in proportie de 1: 5%) determina

cresterea semnificativa a randamentului culturilor, concretizata in sporirea productiei de

biomasa. Daca CO2 este consumat din apa atunci bicarbonatii si carbonatii vor deveni

sursa de CO2.

CO2 este un produs normal al tuturor proceselor dr combustie si nu este periculos pentru

organisme decat in concentratii foarte ridicate, cand ingerat in cantitati mari produce

sufocare si mai apoi asfixie. Emisia cantitatilor de dioxid de carbon in aer in ultimii 150 de

ani (era industriala) a dus la acumularea acestora in atmosfera si aparitia fenomenului de

„sera” cu repercursiuni asupra climei mondiale si implicit asupra biosferei.

NOx Principalele surse de oxizi de azot in natura sunt:

- surse naturale, reprezentate de procesele biologice indeosebi bacteriene, care emit

cantitati importante de oxizi;

- surse tehnologice, reprezentate in special de arderea combustibililor in focare, procese

chimice;

Cantitatile de oxizi de azot eliminate in mediu de numarul surselor tehnologice existente,

conditiile meteorologice, etc. Oxizii de azot absorb si difuzeaza lumina. Acesti oxizi sunt



35

supusi in aer unei serii complexe de reactii cu substante oxidante fotochimice,

macroparticule si lumina soarelui formand cu acestia un amestec de fum si ceata.

Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari in functia respiratorie atat la subiectii

normali, cat si la cei cu bronsita. In afara de efectele cunoscute de iritatii ai ochilor si cailor

respiratorii, oxizii de azot decoloreaza tesuturile si distrug fibrele sintetice.

Concentratiile redicate de oxizi de azot din zonele locuite au provocat frecvente cazuri de

boli ale aparatului respirator. Acesti oxizi sunt iritanti ai mucoaselor, si in special ai

mucoasei cailor respiratorii, la nivelul carora pot provoca edem acut. Oxizii sunt

methemoglobinizati.

Inhalat pe durata mare, NO2 provoaca dureri de cap, insomnie, ulcerul nasului si gurii,

anorexie, eroziune dentara, slabiciune, bronsita cronica, emfizem. Poluantii gazosi emisi in

atmosfera pot reactiona, dand nastere altor noi produsi. In cazul oxizilor de azot absorbtia

razelor ultraviolete duce la ruperea unor legaturi, cu formare de oxigen atomic si oxid de

azot. Reactia acestor produsi cu oxigenul molecular duce la formarea ozonului si a

peroxidului de azot.

Concentratiile slabe de peroxid de azot pot da cantitati relativ importante de oxigen atomic

care duce la randul lui la formarea ozonului ce poate reactiona cu agentii poluanti de natura

organica. In amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca si in prezenta pulberilor in

suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanilor, splinei, ficatului si

sangelui. Efectele asupra plamanilor pot fi reversibile si ireversibile. S-a observat aparitia

enfizimelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea susceptibilitatii la infectii bacteriologice

ale plamanilor.

Efecte asupra plantelor Expunerea plantelor la concentratii de NO2 care depasesc 25 ppm, pe o perioada de timp

mai indelungata, cauzeaza leziuni necrotice acute ale frunzelor. Aceste leziuni sunt

caracteristice pentru fiecare planta, dar sunt nespecifice, neputand fi determinate si

actiunile altor substante chimice. O concentratie prag, care produce leziuni vizibile la

plante, este de 10 – 15 ppm, timp de o ora.



36

Daca se prelungeste timpul de expunere la 8 – 21 de ore, se obtin aceleasi leziuni cu 2,3 –

3,5 ppm NO2 iar la o expunere de 28 de ore cu 1ppm. Efectele expunerii vegetatiei la

concentratii scazute de NO2 pe o perioada indelungata de timp, sunt mai putin evidente.

Studii recente au aratat ca la concentratii de 0,25ppm NO2 si mai mici, care au actionat

timp de 8 luni, s-a produs o cadere accentuata a frunzelor. Mecanismul prin care oxizii de

azot produc leziuni plantelor nu este clarificat. Faptul ca exista variatii importante ale

sensibilitatii plantelor la NO2, ar putea indica reactia poluantului cu un metabolit al plantei

care s-ar acumula numai in anumite perioade ale zilei. Absenta metabolitului protector din

planta in anumite perioade, ar putea cauza aceasta sensibilitate.

Efecte asupra bunurilor S-au observat efecte de coroziune in prezenta oxizilor de azot la concentratii de

0,066...0,084ppm. In Romania in functie de natura concentratiilor poluantilor precum si a

umiditatii atmosferei, s-au stabilit clase de agresivitate in vederea prevederii de protectie

adecvate.

Astfel pentru concentratii ale imisiilor de NOx s-au stabilit urmatoarele clase de agresivitate:

A) 0,05 mg/mc

B) 0,05 – 1 mg/mc

C) 1 – 1,1 mg/mc

Oxizii de azot provoaca o estompare a nuantei colorantilor fixati pe tesaturile textile si o

tendinta de virare in galben a unor aditivi ai textilelor. Unele fibre sintetice reactioneaza

direct cu oxizii de azot, producand o culoare galbena.

Bioxidul de azot poate forma amestecuri explozive cu substante organice. Poate cauza

incendii in contact cu imbracamintea si alte materiale combustibile.

Concentratiile maxime admise ale oxizilor de azot la locurile de munca, conform Ordinului

1957/1995 sunt:

§ 5mg Nox/mc concentratie medie;

§ 8mg Nox/mc concentratie de varf.



37

SO2

Bioxidul de sulf, SO2, reprezinta unul din principalii poluanti ai atmosferei. Nivelul SO 2 in

atmosfera, alaturi de continutul in particule (pulberi, fum, funingine) constituie unul dintre

indicatorii cei mai importanti ai poluarii aerului. SO2, ca si alti oxizi ai sulfului, emisi ca

poluanti, provine in cea mai mare parte din arderea combustibililor gazosi, solizi sau lichizi,

care contin sulf in proportii mai mult sau mai putin ridicate (1 – 10%). Prin arderea acestor

combustibili se elibereaza cantitati importante de SO2 si intr-o mica masura trioxid de sulf.

SO2 este un gaz fara culoare, neinflamabil si neexploziv, solubil in apa. La concentratii de

peste 860μ g/m³ poate fi perceput organoleptic, neinflamabil, iar cand 8000 μ g/m³ prezinta

un miros patrunzator fiind iritant pentru mai multe persoane.

In atmosfera, in anumite conditii, in prezenta energiei solare si a unor compusi metalici

catalitici, SO2 este oxidat la SO3, un gaz, un gaz extrem de iritant. O parte dn SO2 si SO3,

in prezenta vaporilor de apa se transforma in acid sulfuros si sulfuric. Prezenta in aer a

bioxidului de sulf contribuie la formarea cetei, la reducerea vizibilitatii si la formarea norilor.

Consideratii toxicologice Actiunea toxica principala a bioxidului de sulf este aceea de iritant, in special a cailor

respiratorii superioare. In cazul unor concentratii mari, bioxidul de sulf afecteaza direct

aparatul respirator. Se cunoaste deasemenea si actiunea nociva a bioxidului de sulf asupra

organelor hematopietice (maduva osoasa, splina). Toxicul favorizeaza formarea

methemoglobinei si deregleaza metabolismul glucidelor.

Inhalat in concentratii mici si repetate, exercita o actiune iritanta asupra mucoaselor, iar in

cantitati mai mari provoaca ragusala si senzatie de constrictie toracica si bronsita. In cazul

unor durate prelungite in mediu viciat, apar varsaturi simple, sau sanguinolente.

Concentratii mari produc bronsite acute, dispnee, tendinte spre lipotimie. Pe langa

simptomele mentionate, produce iritarea ochilor insotita de lacrimare si usturime. Bioxidul

de sulf este usor transportat la distante mari. Chiar pana la sute de km, datorita, in special,

fixarii lui pe particulele de praf, fum sau aerosoli, purtate usor de vant.



38

Combinandu-se cu vaporii de apa din atmosfera formeaza acid sulfuric care, la randul lui,

contribuie in mod hotarator la formarea ploilor acide. Calea de patrundere in organism este

traectul respirator. Efectele, atat la expunerea pe termen scurt (10-30 min) cat si la

expunerea pe termen mediu (24 ore) si lung (an) sunt legate de alterarea functiei

respiratorii.

La concentratii peste 1000 µg/m3 timp de 10 min. pot aparea efecte severe ca:

bronhoconstrictie, bronsite si traheite chimice.

La concentratii de 2600-2700 µg/m3 pe 10 minute creste riscul aparitiei spasmului bronhic

la astmatici. De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO 2 a subiectilor

umani. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt, combinata cu expunerea

pe termen lung la concentratii mai mici, creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, in special

la fumatori.

Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte in special asupra

subiectiilor sensibili (astmatici, copii, oameni in varsta). Dioxidul de sulf si particulele in

suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan in gazele de

ardere) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardiorespiratorii si a

deficientei functiei pulmonare. La copiii care traiesc in zone industrializate s-a remarcat

scaderea capacitatii vitale. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat si

la cea pe termen lung.

Efecte asupra vegetatiei Prezenta SO2 in aer cauzeaza in general vatamarea vegetatiei.

Multe plante sunt mai sensibile decat oamenii si animalele, atat la concentratii mai scazute

pe durata lunga cat si la concentratii crescute pe durata scurta, SO2 poate leza tesutul

plantei, decolora frunzele, opri cresterea plantelor si reduce recoltele. Ceata de acid

sulfuric dauneaza de asemenea vegetatiei.

Compusii sulfului ataca plantele si legumele ca spanacul, ovazul, secare, andiva, sfecla de

zahar, bumbacul, telina, tutunul, fructele citrice, merii, perii, brazii si o larga varietate de

flori. Dupa unii specialisti, vegetatia ar incepe sa fie atacata in mod serios atunci cand



39

media anuala a oxizilor de sulf ar depasi 0,03ppm. Prezenta in aer a bioxidului de sulf

contribuie la formarea cetii si a norilor avand consecinte de reducere a vizibilitatii.

Concentratiile maxime ale oxizilor de sulf la locurile de munca, conform Ordinului

1957/1995 sunt:

- 5mg Sox/mc concentratie medie

- 10mg Sox/mc aer concentratie varf

6.4. Masuri pentru managementul corect al materialelor Pentru un control eficient al volumului de materiale sunt necesare luarea urmatoarelor

masuri:

- masuri pentru asigurarea calitatii care vor consta in certificate si documente de calitate,

iar pentru pamanturi din determinari facute in santier

- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constand din documente de transport,

cantariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare

- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare

corespunzatoare

- masuri pentru a se evita furturile prin o evidenta si inregistrare in special pe traseul

organizare de santier

- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind

practic numai utilajele specifice: autoincarcatoare, stivuitoare, macarale

- masuri pentru protectia muncii in toate operatiile de transfer, incarcare, descarcare care

se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie, dar si

folosind cat mai putina manopera

- masuri pentru intretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de

santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire

- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de

transport etanse



40

7. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica 7.1. Perioada de constructie In afara poluarii factorilor de mediu: aer, apa, sol, prezentati sus, alta sursa de poluare va fi

nivelul mai ridicat de zgomot, cresterea cantitatii de deseuri si deteriorarea drumurilor.

Zgomot Lucrarile care se vor executa presupun aparitia unor surse importante de zgomot datorat:

- traficului in zona

- functionarii utilajelor in zonele unde se vor realiza lucrarile

Deseuri In perioda executarii lucrarilor de constructii rezulta deseuri specifice, respectiv ambalaje

de hartie, plastic, lemn aferente materialelor de constructii dar si deseuri menajere in

cantitati sporite datorita personalului numeros, ca numar.

Starea drumurilor Drumurile, in general naturale pe care a fost depusa piatra sparta, vor trebui sa suporte in

conditii de santier un trafic sporit de masini cu gabarit de la zona de depozitare a

materialelor de constructie pana in zona santierului. Acest trafic poate determina, in special

in conditii meteo nefavorabile aparitia de sleauri si o eroziune sporita a solului.

7.2. Perioada de functionare Dupa cum am mentionat si mai sus in perioada de functionare factorii de mediu pot fi

afectati datorita unor carente educationale, respectiv nerespectarea unor norme firesti de

convietuire civilizata. Acest tip de poluare duce la pierderea calitatii elementelor naturale, la

distrugeri ale echipamentelor existente, la deteriorarea conditiilor de viata.



41

Zgomot Principalele surse de generare a zgomotului in incinta complexului sunt:

- traficul auto din zona

- incarcare-descarcare produse pentru spatiile comerciale

- activitatea centrului de zi pentru copii

8. Principalele alternative si motivatia alegerii uneia dintre ele Pentru proiectul “Construire 1 (unu) imobil P+4E locuinte colective, 1 (unu) imobil functiuni

complementare (comert, fitness, cafenea, centru de zi pentru copii) si locuinte colective

P+5E,piscina, teren tennis, imprejmuire, utilitati” este studiata o oferta de materiale de

constructii si echipamente care sa corespunda din punct de vedere tehnic si economic

cerintei beneficiarului.

Prin proiect sunt propuse alternative de tehnologie de executie, materiale si echipamente

care sa satisfaca din punct de vedere tehnologic si de protectie a mediului.

ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”

Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca;

• Pierderea posibilitatii de a dezvolta echilibrat zona metropolitana prin stoparea urbanizarii

necontrolate si a echilibrarii nevoii de dezvoltare economica si sociala cu cea de

imbunatatire a calitatii mediului natural printr-o dezvoltare durabila;

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unui complex rezidential modern, conform

reglementarilor;

Cea mai favorabila situatie pentru zona ar fi:

• sa dispuna de solide oportunitati economice, de locuri de munca si locuinte;



42

• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va dezvolta si de

celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim;

• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei unor

poluari.

In cele expuse mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero” cu cele ale implementarii proiectului.

Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea obiectivelor, relevand

o serie de efecte negative:

- pierderea unor oportunitati majore de dezvoltare urbana a zonei

- pierderea imaginii urbane de-a lungul Dambovitei realizata pana in prezent – investitii

deja realizate, complexe rezidentiale deja realizate

ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI

Alternativa 1 - Varianta propusa este aceea de construire a doua imobile cu spatii

colective de locuit si functiuni complementare (comert, fitness, cafenea, centru de zi pentru

copii)

Aceasta conduce la urmatoarele avantaje:

- crearea de noi locuri de munca si locuinte in apropierea unui oras supra-aglomerat;

- In zona in care este amplasat obiectivul de investitie sunt construite/aprobate complexe

rezidentiale, obiective economice.Studiile de piata au relevat cererea mare de locuinte,

rezultand o solicitare mare de apartamente accesibile din punct de vedere a costului de

achizitie. Astfel, este motivata integrarea si armonizarea noilor constructii in cadrul urban

existent;

- Acces rapid spre zona centrala a Bucurestiului, implicit dezvoltarea unor noi coridoare de

transport;



43

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere:

ü Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al costurilor si in mod similar costurile de intretinere sunt mai

reduse.

ü Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra

locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

ü Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile prezinta efecte

negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului, in special pe termen lung,

respectiv in perioada de exploatare a acestuia.

Alternativa 2 - Alternativa privind dezvoltarea proiectului intr-o zona invecinata Avand in vedere faptul ca in zona sunt prezente si alte complexe rezidentiale functionale,

amplasarea ansamblului propus a ridicat probleme atat privind distantele minime legale fata

de vecinatati cat si achizitionarea unui teren de suprafata similara, din punct de vedere legal

si economic.

Deasemenea, au fost luate in considerare distantele minime legale fata de vecinatati precum

Depozitul de deseuri Glina si a Statiei de Epurare Glina. In favoarea acestei alternative, nu s-

a putut achizitiona un teren ce respecta aceste distante.

Alegerea solutiei de realizare a proiectului s-a datorat pe de o parte rezultatelor analizei

factorilor socio-economici si pe de alta parte printr-o corecta evaluare a conditiilor naturale si

de imbunatatire a conditiilor de viata.

Terenul ce face subiectul prezentului document respecta toate conditiile legale privind

dezvoltarea acestuia intr-un ansamblu rezidential si respecta distantele minime fata de alte

constructii din zona. In prezent, folosinta terenului este de natura agricola, slab dezvoltata.



44

Vecinatatile dinspre Sud, Vest si Est au deasemenea folosinta agricola, acest fapt

reprezentand un beneficiu din punct de vedere peisagistic si al zgomotului produs.

Proiectul propus respecta distantele minime legale fata de vecinatati precum Statiei de

Epurare Glina si Depozitul de deseuri Glina, cu acesta invecinandu-se la o distanta de

1.002,43 m.

9.Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect In cazul neimplementarii prezentului proiect in zona va ramane un teren agricol slab

productiv. In zona mai sunt si alte complexe rezidentiale deja aprobate care nu au resimtit

un impact negativ prin pozitionarea in apropierea Statiei de epurare Glina sau Gropii de

Gunoi Glina. In ultimii ani s-au facut modernizari asupra celor doua obiective astfel incat

impactul asupra mediului si sanatatii sa fie minimizate.

10.Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura

existenta Imobilul face parte din intravilanul orasului Popesti Leordeni, conform contractelor de

vanzare-cumparare. In prezent, folosinta terenului este de natura agricola.

10.1.Informatii despre valorile naturale, istorice, culturale si arheologice Valorile naturale Nu este cazul.



45

Valorile istorice, culturale si arheologice Satul Leordeni, cunoscut sub numele de Furduiesti este amintit in documente pe la sfarsitul

secolului al XVI-lea. Cercetarile efectuale pe raza localitatii Popesti Leordeni au scos la

iveala urme de asezari umane, de tipul GLINA III, datand din epoca bronzului.

Pe movila de la Glina s-au descoperit pentru prima oara, vestigiile unei culture material

datand din epoca bronzului cca. 1700 i.H.R si care din acest motiv a fost desemnata cu

numele de “Cultura Glina III”. Aceasta civilizatie a fost identificata si in alte parti ale tarii

(Dealul Melcilor Brasov, in anumite zone din Oltenia).

Dintre culturile Epocii Bronzului timpuriu, cultura Baden-Cotofeni, cultura Cernavoda III-

Belleraz, cultura Glina, etc., cea mai importanta cultura din Muntenia si Oltenia este cultura

Glina

10.2.Informatii despre arii naturale protejate/zone protejate, zone de protectie

sanitara Nu este cazul.

11.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului

proiectului Terenul se afla in intravilan conform P.U.Z aprobat prin HCL nr. 36 din 20.04.2011.

Proprietarii terenului in suprafata de 74.600 mp sunt dupa cum urmeaza: suprafata de

10.000 mp se afla in proprietatea SC IDEAL PROFIL SRL conform contractului de vanzare

cumparare autentificat sub nr. 217/25.01.2007 incheiat la BNP Constantinescu Adriana;

suprafata de 40.600 mp se afla in proprietatea SC LOCAL SRL conform contractului de

vanzare cumparare autentificat sub nr. 651/30.03.2012 incheiat la UNNP BNP Apostu

Lucian Catalin si Asociatii; suprafata de 24.000 mp se afla in proprietatea SC LOCAL SRL

conform contractelor de vanzare cumparare autentificate sub nr. 83/25.01.2012 si nr.



46

345/05.04.2013 incheiate la BNP Stamate Manuela Simona. Conform declaratiei

autentificata sub nr. 632/10.07.2015 SC LOCAL SRL, SC IDEAL PROFIL SRL convin la

alipirea loturilor astfel devenind coproprietari.

Actele de reglementare ale societatii sunt:

- Certificate de inregistrare

- Plan de incadrare in zona

- Certificat de urbanism nr. 458/27.07.2015

- Decizia etapei de evaluare initiala nr. 25/22.02.20016

12.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la

infrastructura existenta 12.1. Alimentarea cu apa





curatenie)





oraseneasca de alimentare cu apa, pe terenul pe care se vor realiza cele 2 imobile, s eva



sa acopere intregul necesar de apa pentruy alimentarea celor 2 imobile.



protectie sanitara.



47

Statia de hidrofor pentru apa potabila

Statia de hidrofor pentru apa potabila va fi amplasata ingropata in pamant deasupra

putului si are rolul compensarii variatiilor orare si asigurarii debitului si presiunii necesare in

instalatia sanitara interioara.

Aceasta se va compune din:

- filtrarea mecanica a apei reci folosite in scop menajer potabil, printr-un kit de filtrare compus

din filtre autocuratitoare cu cartus filtrant lavabil din inox, vane de inchidere;

- rezervorul tampon de apa potabila, de 10000 litri. Rezervorul este prevazut cu alimentare

prin robineti cu plutitor, preaplin si golire.

- grupul de pompare apa potabila, prevazut cu 2 pompe pentru asigurarea unei presiuni

constante in instalatia interioara, (1A+1R), recipient de hidrofor cu membrana de cauciuc

(4000 litri) si un tablou electric pentru alimentare electrica si control automat, avand Q= 31

mc/h (8,6 l/s) si H= 50 m.

Producerea apei calde menajere Prepararea apei calde pentru consum se va face local prin intermediul

microcentralelor de apartament echipate cu boilere avand volumul 46 litri pentru prepararea

apei calde.

Microcentralele vor fi protejate impotriva cresterii presiunii peste limita maxima admisa

prin intermediul supapelor de siguranta.

Conductele de distributie a apei calde se vor executa cu tubulatura din polietilena si se

vor izola cu izolatie supla din cauciuc sintetic (elastomer) grosime 9 mm.

Instalatia de apa rece si calda Retelele interioare de apa se distribuie la punctele de consum astfel:

- Printr-o distributie orizontala inferioara, montata la plafon parter, dupa caz; alimentarea

consumatorilor de la parter se va realiza direct din reteaua exterioara prin intermediul unor

racorduri echipate cu apometre.



48

- Prin coloane verticale montate in ghena inchisa pe casele de scara;


fiecare apartament echipat cu ribinete, filtru si apometru, din distribuitorul de nivel;


fiecare apartament echipat cu robinete, filtru si apometru, din distribuitorul de nivel;

- Distributia apei reci si calde in interiorul fiecarui grup sanitar se va realiza prin conducte

prevazute cu robineti de inchidere, un filtru cu site;

- Prin legaturi la obiectele sanitare – montate in pereti/tencuieli sau prin sape.

Retelele de distributie vir fi echipate pe parcursul lor cu robineti de izolare, reglaj si

golire conform normelor in vigoare si schemelor din proiect.

Toate retelele de distributie de apa rece, apa calda sanitara vor fi izolate anticondens

si termic, conf. Normelor.

Instalatiile exterioare si interioare de apa rece, apa calda sanitara, se recomanda sa

se execute cu:

- la retelele exterioare – tevi din polietilena de inalta densitate la retelele exterioare. Acestea

se pot imbina prin electrosudura sau prin fitinguri filetate cu etansare prin compresie. La

montajul ingropat in pamant nu necesita izolatie hidrofuga;

- la instalatia interioara de alimentare cu apa rece, calda cu conducte din PPR, imbinate prin

polifuziune cu piese de racordare din alama si PPR.

Conductele instalatiei interioare se vor poza dupa caz, aparente, in ghene inchise, sau

ingropate in tencuieli sau sape.

La trecerea conductelor prin peretii rezistenti la foc se prevad obligatoriu mansoane

antifoc.

Obiecte sanitare, armaturi si accesorii

Gradul de dotare cu obiecte si echipamente sanitare se va stabili prin proiectul de

arhitectura si va fi corespunzator numarului de ocupanti si destinatiei cladirii, in conformitate

cu STAS 1478-90.



49

Proiectantul va propune tipul obiectelor, armaturilor si accesoriilor sanitare, urmand

ca, la faza urmatoare, beneficiarul si contractorul lucrarilor sa stabileasca nivelul de calitate

al acestora.

.

12.2. Evacuarea apelor uzate menajere Surse de poluare

Din cadrul obiectivului se vor colecta si evacua urmatoarele categorii de ape uzate :




- apele rezultate din condenantul de la centralele termice ;



Toate aceste categorii de ape uzate corespund din punct de vedere al incarcarii chimice,

prescriptiilor Normativului NTPA 002/02 putand fi deversate la reteaua oraseneasca de

canalizare fara a fi necesara preepurarea lor prealabila, cu exceptia apelor incarcate cu

hidrocarburi care se vor preepura printr-un separator de hidrocarburi cu by-pass avand

debitul nominal de 15 l/s si debitul total de 150 l/s, si a condensatorului provenit de la

centralele termice, care vor fi trecute prin neutralizatoare.

12.3. Alimentarea cu energie electrica si termica Alimentarea cu energie electrica se va realiza in urma construirii unui nou post de

transformare dimensionat pentru necesitatile de consum ale ansamblului de locuinte

propus. Racordarea se va face conform solutiei din avizul de racordare ce va fi eliberat de

furnizorul de energie electrica la solicitarea beneficiarului.

Consumul de energie electrica se efectueaza prin urmatoarele categorii de

receptori electrici: iluminat artificial , aparatura de birou, aparatura audio-video si aparate

de climatizare.



50

12.4. Accesul Accesul in zona se va face prin drumuri de acces carosabil.

II. PROCESE TEHNOLOGICE 1. Perioada de constructie

In perioada de amenajare principalele operatiuni sunt legate de aprovizionare cu materiale

a obiectivului si punerea lor in opera.

1.1. Traficul aferent executarii lucrarilor de amenajare Executarea lucrarilor de amenajare a platformei implica o categorie de mijloace specifice,

indispensabile acestor tipuri de lucrari, si anume:

- utilaje pentru efectuarea lucrarilor

- mijloace pentru transportul materialelor de constructie in amplasamentul obiectivului

Traficul de lucru propriu-zis din amplasament va fi reprezentat de deplasarea

autovehiculelor necesare pentru transportul materialelor de constructie, pentru transportul

deseurilor rezultate in perioada de executie, precum si pentru alte activitati conexe

(transport carburanti pentru utilaje, transport apa si hrana pentru personalul de executie,

transport personal pentru supraveghere si control, etc.).

Traficul de lucru a fost dimensionat si evaluat in raport cu urmatoarele elemente:

o volumul de materiale necesar a fi transportate in amplasament;

o categoriile de materiale necesar a fi transportate;

o categoriile de autovehicule existente (capacitati) si consumurile specifice de carburant;



51

o intervalele de timp afectate executarii diferitelor categorii de lucrari;

o drumurile de acces locale in amplasament si lungimile acestora: 5– 10 km.

o viteza medie de trafic posibila: 20-25 (30) km/h;

o intervalele de timp necesare pentru operatiile de incarcare/descarcare: intre 10-30

minute.

Luand in considerare elementele de calcul prezentate anterior s-au determinat urmatoarele

detalii referitoare la traficul de lucru din amplasament:

o tipul de autovehicul specific transportului unui anumit material

o numarul de autovehicule necesare pentru transportul materialului respectiv

o distanta maxima de parcurs de la punctul de incarcare pana la punctul de lucru (pe

drumuri de acces si in amplasament)

o numarul total de kilometri parcursi

o consumurile de carburant, intensitatea traficului

1.2. Amenajarea platformei si utilitatilor Lucrarile de amenajare propriu zisa constau in asamblarea custilor si realizarea legaturilor

cu utilitatile existente deja (apa, canalizare, energie electrica).

2. Perioada de functionare Proiectul prevede realizarea a unui cartier rezidential si anume a doua imobile destinate

locuintei colective si a functiunilor complementare, situat in orasul Popesti Leordeni.

Perioada de functionare implica functionarea imobilelor ca spatii de locuit si functiuni

complementare ( comert, fitness, cafenea si centru de zi pentru copii).

Pe suprafata obiectivului analizat, se vor genera si stoca provizoriu deseuri specifice

spatiilor de locuit, ce vor fi ridicate periodic de catre operatorii economici autorizati.



52

III. DESEURI 1.Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si

reciclarea deseurilor 1.1. Tipuri si cantitati de deseuri

1.1.1. Perioada de constructie Deseurile rezultate in perioada de executie vor proveni in special din procesele

tehnologice, fiind in cantitati reduse avand in vedere ca principala materie prima este

reprezentata de balastul pentru constructie care constituie un material natural fara impact

asupra mediului.

La realizarea retelei de distributie a energiei electrice se vor utiliza, conductele si stalpii de

pozare a firelor care nu vor fi ambalati.

Referitor la deseurile menajere, acestea vor fi constituite din hartie, pungi/ folii de

polietilena, ambalaje PET, materii organice (resturi alimentare) rezultate de la personalul

de executie. Numarul de muncitori estimat pentru intregul proiect este de 50 persoane iar

deseurile rezultate vor fi de aproximativ 2 mc/luna.

Colectarea acestora se va efectua in pubele special destinate. Eliminarea va fi efectuata la

cel mai apropiat depozit de deseuri menajere amenajat, prin grija antreprenorului, pe baza

unui contract ferm cu administratorul depozitului.

1.1.2.Perioada de functionare Din activitatile desfasurate pe amplasament rezulta:

- deseuri nepericuloase



53

Toate deseurile provenite de pe amplasament sunt stocate temporar. Pentru cazurile in

care este posibila eliminarea sau valorificarea deseurilor, agentul economic are incheiate

contracte de prestari-servicii in acest scop.

Din activitatile desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

Deseuri nepericuloase Cod deseu conf. HG 856/2002

Denumire deseu, conf. HG 856/2002

Sursa / provenienta

Cantitate (UM/luna)

Starea fizica

Depozitare temporara

20 03 01 Deseuri menajere si

asimilabile

Complex

rezidential

150 mc Solida Europubele

Deseuri periculoase

Nu este cazul.

2. Modul de gospodarire a deseurilor 2.1. Perioada de constructie Se impune colectarea selectiva a deseurilor, prin realizarea urmatoarelor proceduri:

- amenajarea locurilor de colectare, procurarea si dotarea cu logistica necesara (utilaje,

masini, pubele de diferite marimi si culori pentru toate categoriile de deseuri colectate) si

organizarea colectarii in sistem centralizat de la sursa.

- separarea deseurilor la locatiile centrale

- standardizarea sistemelor de colectare si transport a deseurilor prin:

- tipuri de containere pentru deseuri si localizarea acestora

- containere de colectare

- vehicule de transport.

Din punct de vedere al containerelor, trebuie furnizate containere separate pentru fiecare

tip de deseu rezultat. Marimea containerelor ar trebui sa fie de 1.100 litri, cu fante si capace



54

cu lacate pentru a preveni sa se umble in ele. Patru sau cinci containere de cate 1.100 de

litrii ar trebui sa asigure necesarul pentru reciclare.

Plasarea containerelor trebuie facuta cu atentie, avandu-se in vedere accesul usor la

acestea, atat de catre oameni, cat si de catre vehiculele de colectare, pe orice fel de

vreme. Containerele trebuie plasate pe o platforma solida, cu bordura pe trei laturi, iar

accesul sa se faca la partea cu drum, astfel incat operatorii de colectare sa poata si sa

deplaseze containerele la vehicule si sa opreasca vehiculele cu spatele langa containere.

Zonele in care sunt plasate containerele trebuie pastrate curate (sa se asigure ca operatorii

colecteaza inclusiv gunoiul care a fost aruncat in jurul acestora), trebuie iluminate si

acoperite pentru a se evita patrunderea ploii, spre exemplu.

2.2. Perioada de functionare Se impune colectarea selectiva a deseurilor, prin realizarea urmatoarelor proceduri:

- amenajarea locurilor de colectare, procurarea si dotarea cu logistica necesara (utilaje,

masini, pubele de diferite marimi si culori pentru toate categoriile de deseuri colectate) si

organizarea colectarii in sistem centralizat de la sursa.

- separarea deseurilor la locatiile centrale

- curatarea drumurilor de acces prin maturarea, strangerea gunoiului si amplasarea

cosurilor de gunoi

- standardizarea sistemelor de colectare si transport a deseurilor prin:

- tipuri de containere pentru deseuri si localizarea acestora

- containere de colectare

- vehicule de transport.

Se recomanda ca containerele sa fie standardizate si utilizate Euro-pubelele (120l) si

containerele mari (1,1m3). De asemenea, este necesara dotarea lor cu fante si capace cu

lacate pentru a preveni sa se umble in ele.



55

Pentru o calculatie aproximativa, un container de 1,1 m3 poate servi 40-50 oameni, daca se

foloseste un sistem de colectare saptamanal.

Plasarea containerelor trebuie facuta cu atentie, avandu-se in vedere accesul usor la

acestea, atat de catre oameni, cat si de catre vehiculele de colectare, pe orice fel de

vreme. Containerele trebuie plasate pe o platforma solida, cu bordura pe trei laturi, iar

accesul sa se faca la partea cu drum, astfel incat operatorii de colectare sa poata si sa

deplaseze containerele la vehicule si sa opreasca vehiculele cu spatele langa containere.

Zonele in care sunt plasate containerele trebuie pastrate curate (sa se asigure ca operatorii

colecteaza inclusiv gunoiul care a fost aruncat in jurul acestora), trebuie iluminate si

acoperite pentru a se evita patrunderea ploii, spre exemplu. Este necesara instalarea de

pubele separate pentru fiecare tip de deseu: biodegradabil (menajer), hartie, plastic, etc.

Pentru o identificare usoara, se vor utiliza acele pubele care prezinta o inscriptionare

(desen + explicatie scrisa) al tipului de deseu ce poate fi colectat. In acest mod, personalul

este atentionat asupra modului de aruncare a deseurilor. Pubelele trebuie sa fie colorate si

plasate in locurile cu vizibilitate mare. Conform datelor puse la dispozitie de beneficiar,

tipurile, cantitatile, sursele, modul de depozitare au fost prezentate in tabelele din capitolul

anterior. Toate deseurile provenite de pe amplasament sunt stocate temporar.

3. Substante toxice si periculoase, folosite, comercializate 3.1. Perioada de constructie Substantele toxice si periculoase folosite sunt:

- motorina

- vopseluri si diluanti

Motorina va fi depozitata in rezervoarele de care dispune beneficiarul si care sunt

amenajate in conformitate cu cerintele legale. Vopselurile si diluantii utilizati sunt depozitati

in conditii stricte de protectie, in locuri special amenajate si pazite. Recipientele de

depozitare trebuie sa fie din metal, cu o capacitate de 200 l iar depozitul va fi prevazut cu



56

platforma betonata si asigurata cu rigola perimetrala pentru evitarea deversarilor

accidentale.

3.2. Perioada de functionare In cadrul complexului se desfasoara activitati care implica utilizarea de produse cu scop:

- de deratizare (raticide, insecticide) - igienico – sanitar (detergenti, dezinfectanti).

Toate produsele chimice folosite sunt achizitionate numai de la furnizori autorizati pentru

care este tinut un registru de evidenta.

4. Depozitarea definitiva a deseurilor 4.1. Perioada de constructie Deseurile rezultate vor fi depozitate la rampa de gunoi orasului Popesti Leordeni.

Substantele toxice si periculoase rezultate (reziduurile de solventi, vopsele si lacuri)

trebuiesc colectate in butoaie metalice de 200 litri si preluate de catre o firma specializata.

Pana la ridicare, recipientele de metal vor fi depozitate in conformitate cu normele in

vigoare privind protectia muncii.

4.2. Perioada de functionare Pe teren sunt amplasate 2 platforme pentru europubele cu colectare selectiva, ambele

amplasate la o distanta mai mare de 15 metri fata de geamurile locuintelor.

In dreptul celor 2 platforme de depozitare temporara deseuri se afla amplasata cate o

sursa de apa menajera, cu apometru separat, utilizabila pentru curatenie si cate o gura de

scurgere.



57

IV. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA. 1. Apa 1.1. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata.

1.1.1. Apele subterane 1.1.1.1.Situatia actuala Din punct de vedere hidrogeologic structura geologica zonala prezinta interes pana la cca

200 m adancime prin cantonarea urmatoarelor surse de apa subterana:

- acviferul de mica adnacime cantonat in aluviunile grosiere de la baza depozitelor argilo

loessoide din suprafata terasei de interfluviu zonal de 13-30 m

- acviferul de medie adancime cantonat in depozitele Pleistocenului mediu cu structura

predominant nisipoasa pe intervalul 20-60 m adancime cu grosimi ale stratelor poros

permeabile de 2-15 m si un procent de debitare 1-4 l/s foraj

- acviferul de mare adancime alcatuit din cele 3 orizonturi distince A, B si C cu structura

predominant grosiera, dezvoltare uniforma si continua a unor strate cu grosimi cuprinse

intre 10 si 30 cm avand un potential de debitare de 3-8 l/s/foraj

Pe raza orasului Popesti leordeni acviferul se intalneste la adancimi de 12.7 – 16 m in zona

de terasa inalta si 2,4 – 3,9 m in zona de terasa joasa a raului Dambovita.

Directia de curgere a apelor subterane freatice este aproximativ perpendiculara pe raul

Dambovita care dreneaza aceste ape.

Calitatea apelor freatice este necorespunzatoare pentru potabilitate in special datoritata

continutului de substante organice peste limita.

1.1.1.2. Perioada de constructie Din punct de vedere hidrogeologic, acviferul de adancime este acumulat in depozitele

Formatiunii de Fratesti, de varsta Romanian superior – Pleistocen inferioara. Din punct de



58

vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din nisipuri si pietrisuri, uneori cu

intercalatii de argile.

In apropierea teraselor Dunarii, Formatiunea de Fratesti se dezvolta imediat sub depozitele

loessoide, la adancimi relativ mici (20-25 m), dar spre interiorul campiei se afunda,

intalnindu-se la adancimi din ce in ce mai mari, astfel ca la Bucuresti se intalneste la peste

200 m. In zonele in care Formatiunea de Fratesti se intalneste la adancimi mici, aceasta

este constituita dintr-un singur nivel de nisipuri si pietrisuri a caror grosime variaza intre

cativa metri si 25 m; pe masura afundarii se individualizeaza 3 strate in cadrul acestei

formatiuni (A, B si C). Local, acviferul acumulat in Formatiunea de Fratesti are nivel liber (la

vest de Vedea si in Campia Burnasului).

Pe marginea nordica a Campiei Burnasului, depozitele poros-permeabile ale Formatiunii de

Fratesti pot fi identificate in diferite foraje. Astfel, la Ghimpati, prezenta pietrisurilor ce intra

in alcatuirea Formatiunii de Fratesti a fost semnalata la adancimi cuprinse intre 30 - 40 m,

iar in 2 foraje executate la Gradistea, aceste depozite se intalnesc intre 43 - 98 m

adancime.

1.1.1.3. Perioada de functionare Conform STAS 3349-I-83 apa din panza freatica este succeptibila a prezenta agresivitate

carbonica fata de betoane. Fata de metale va prezenta agresivitate puternica conform I-

47/78.

1.1.2. Apele de suprafata

1.1.2.1. Situatia actuala Raul Dambovita strabate municipiul Bucuresti pe o distanta de aproximativ 22 km,

parcurgand orasul de la nord-vest la sud-est.



59

Raul trece prin urmatoarele zone ale capitalei : Semanatoarea (Petrache Poenaru),

Grozavesti (unde usu va modifica traseul spre S-E), Cotroceni, Eroilor ( isi schimba directia

spre E), Natiunile Unite si Izvor, Piata Unirii ( se indreapta apoi spre S), Timpuri Noi,

Vacaresti, Vitan-Barzesti (revine la cursul initial spre S-E)

Calitatea apelor de suprafata

Apele de pe teritoriul Municipiului Bucuresti si ale judetelor Ilfov au suferit o degradare

pe unele sectoare si unele zone, datorita realizarii de canalizari centralizate cu aport mare

de debit si poluanti.

Pe scara europeana de calitate a apei, de la unu la cinci, apa din Dambovita se

claseaza pe trei.

1.1.2.2. Perioada de constructie A. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor In activitatile de tip santier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de constructii (in

special pulverulente sunt spalate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate catre

terenurile adiacente. Pentru a se evita orice posibile inconveniente generate de prezenta

depozitelor temporare de materiale se recomanda amenajarea platformelor de depozitare

cu santuri perimetrale de garda.

B. Surse existente si posibile de poluare a apelor - apele uzate menajere rezultate de la spatiile de locuit si spatiile comerciale si de servicii

- apele pluviale impurificate cu hidrocarburi provenite de pe platformele betonate si din

zona parcarilor.

C. Debite si concentratii de poluanti comparativ cu normele legale in vigoare Apele pluviale, care pot fi incarcate cu pulberi pulverulente si hidrocarburi datorate

prezentei depozitelor temporare de materiale, pot fi deversate in canalizarea oraseneasca



60

in conditiile respectarii prevederilor NTPA 002 si a conditiilor specifice impuse de CN Apele

Romane.

Pentru folosintele de apa aferente lucrarilor se va avea in vedere respectarea actelor de

reglementare in vigoare si anume:

− Legea mediului

− Legea apelor

− NTPA 002 – respectiv normativul care stabileste concentratiile poluantilor in apele

evacuate in canalizarea oraseneasca.

Pentru reducerea impactului avut asupra apelor de suprafata, este necesara luarea

urmatoarelor masuri:

- acoperirea depozitelor de materii prime si materiale in vederea reducerii actiunii vantului

- verificarea periodica a utilajelor din punct de vedere tehnic

- folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante

de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera

- udarea perioadica a drumurilor folosite de utilajele de constructie, in special in anotimpul

calduros.

- folosirea de combustibili lichizi, necesari la alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa

respecte norme legale in vigoare privind poluarea.

1.1.2.3. Perioada de functionare Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt urmatoarele:

o ape uzate menajere

o ape uzate pluviale

Perioada de evacuare a apelor uzate:

- ape uzate menajere si pluviale - 365 zile/an



61

1.2. Alimentarea cu apa - Descrierea surselor de alimentare cu apa 1.2.1. Situatia actuala In prezent pe teren nu exista constructii si nici nu se desfasoara vreo activitate, obiectivul

urmand a fi bransat la retele utilitare existente in zona.

1.2.2. Perioada de constructie Pentru personalul care va munci la realizarea proiectului se va utiliza apa imbuteliata.






curatenie)





oraseneasca de alimentare cu apa, pe terenul pe care se vor realiza cele 2 imobile, se va



sa acopere intregul necesar de apa pentru alimentarea celor 2 imobile.



protectie sanitara.

1.3. Managementul apelor uzate 1.3.1. Situatia actuala



62

In prezent nu exista retea de canalizare pe terenul pe care urmeaza a fi implementat

proiectul.

1.3.2. Perioada de constructie Din candrul amplasamentului vor rezulta ape uzate menajere de la muncitorii din santier.

1.4. Prognozarea impactului 1.4.1. Situatia actuala Consumul de apa

In prezent pe amplasament nu exista consum de apa deoarece nu se desfasoara nici o

activitate.

1.4.2. Perioada de constructie In perioada de constructie, trebuie evitata utilizarea si depozitarea necontrolata a

materialelor de constructie. De asemenea, utilajele folosite vor trebui verificate periodic

pentru evitarea disfunctionalitatilor de ordin tehnic ce conduc la pierderi de produse

petroliere

Pentru personalul care va munci la realizarea proiectului se va utiliza apa imbuteliata.

1.4.3. Perioada de functionare Din cadrul obiectivului se vor colecta si evacua urmatoarele categorii de ape uzate :




- apele rezultate din condesantul de la centralele termice ;





63

Toate aceste categorii de ape uzate corespund din punct de vedere al incarcarii

chimice, prescriptiilor Normativului NTPA 002/02 putand fi deversate la reteaua

oraseneasca de canalizare fara a fi necesara preepurarea lor prealabila, cu exceptia apelor

incarcate cu hidrocarburi care se vor preepura printr-un separator de hidrocarburi cu by-

pass avand debitul nominal de 15 l/s si debitul total de 150 l/s, si a condensatorului provenit

de la centralele termice, care vor fi trecute prin neutralizatoare.

Instalatia interioara de canalizare se va configura astfel :

- toate obiectele sanitare si punctele de colectare aflate peste nivelul terenului se vor

colecta si se vor evacua gravitational pana la reteaua exterioara de canalizare ;

- apele pluviale se vor colecta si se vor evacua gravitational la reteaua de canalizare.

a) Instalatia de canalizare menajera interioara s-a proiectat si se va executa in conformitate

cu Normativul I 9-94 si STAS 1795-89 astfel :

- pentru colectoarele interioare montate aparent sau in ghene inchise, inclusiv racordurile la

obiectele sanitare se va prevedea tubulatura din PP ignifugat sau PVC-KA (usor), cu mufe

etansate cu garnituri din cauciuc ;

- pentru colectoarele interioare montate ingropat in radier sau pamant se va rpevedea

tubulatura din PVC-KG (greu), cu mufe etansate cu garnituri din cauciuc.

Pentru fiecare consumator de apa s-au prevazut racorduri de canalizare aferente

obiectelor sau echipamentelor sanitare sau pentru aer conditionat. Racordurile obiectelor

sanitare se fac aparent, urmand a fi mascate dupa efectuarea probei de etanseitate si de

eficacitate. Se vor respecta pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane,

conform prevederilor STAS 1795. Este interzisa racordarea oricarui obiect sanitar la

canalizare fara un sifon intermediar cu garda hidraulica. Pentru a asigura ventilarea

corespunzatoare a retelei de canalizare, s-au prevazut atat coloane principale cat si

secundare de ventilare, coloane care se vor prelungi peste acoperisul cladirii cu 0,50 m si

se vor proteja prin intermediul caciulilor de ventilare. Pe coloanele de canalizare se vor

monta piese de curatire la fiecare ramificatie sau schimbare de directie.

b) Colectoare pentru preluarea condensului



64

Condensul de la aparatele de aer conditionat va fi preluat prin intermediul sifoanelor de

pardoseala din grupurile sanitare.

C) Apele pluviale de pe acoperis si din balcoane vor fi preluate prin intermediul

receptoarelor de terasa ; acestea vor fi evacuate gravitational prin intermediul coloanelor la

reteaua exterioara de canalizare. Pe coloanele de canalizare pluviala se vor prevedea

piese de curatire la intrarea conductelor in pamant.

d) Condensatul rezultat de la centralele termice, se va prelua prin intermediul unui sifon in

coloanele de canalizare aferente apelor uzate menajere de la bucatarii. Deoarece acesta

este acid, fiecare centrala termica va fi dotata cu un echipament pentru neutralizarea

condensantului.

La executia instalatiilor de canalizare se recomanda folosirea conductelor din PP de

scurgere, cu mufe si garnituri din cauciuc.

Racordarea instalatiilor de canalizare ale cladirii se va realiza la canalizarea existenta in

incinta, prin intermediul caminelor de canalizare existente.

1.5. Impactul previzibil asupra ecosistemelor 1.5.1. Situatia actuala In momentul de fata, nu sunt afectate ecosistemele prezente in zona.

1.5.2. Perioada de constructie In timpul constructiei obiectivului, se va urmari ca interventiile asupra ecosistemelor sa fie

de scurta durata astfel incat sa nu fie afectata starea mediului.

1.5.3. Perioada de functionare Pe timpul perioadei de functionare, ecosistemele din jurul obiectivului nu vor suferi

modificari majore, decat in cazul in care nu vor fi respectate normele de protectie a

mediului. Avand in vedere cele mentionate si analizand in context elementele proiectului,

consideram ca prin realizarea si exploatarea obiectivului, nu se vor produce efecte



65

colaterale din punct de vedere hidroameliorativ asupra zonelor adiacente si nu vor fi

afectate ecosistemele acvatice si terestre.

1.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante 1.6.1. Situatia actuala Accidentele pe linie de mediu sunt minime prin masurile luate. Totusi, in caz de necesitate

se va respecta planul de actiune cu echipe desemnate sa intervina in caz de nevoie. Se vor

anunta toti factorii raspunzatori pentru neutralizare si inlaturarea tuturor consecintelor. La proiectarea instalatiilor s-au prevazut masuri de limitare a riscului declansarii unor avarii,

respectiv masuri de functionare in siguranta a instalatiilor.

In caz de avarie, masurile de prevenire de interventie, sunt prevazute in Regulamentul de

functionare a instalatiei, Instructiunile de lucru si Instructiunile de protectia muncii.

1.6.2. Perioada de constructie Prin verificarea in permanenta a starii tehnice a utilajelor si masinilor folosite in procesul de

constructie, se reduce la minim posibilitatea descarcarii de substante poluante. De

asemenea, trebuie luat in calcul si posibilitatea verificarii periodice a integritatii retelei de

evacuare a apelor uzate.

1.6.3. Perioada de functionare Daca sunt respectate in totalitate specificatiile tehnice de constructie si exploatare a retelei

de canalizare, nu vor exista deversari necontrolate ale apelor uzate. Posibile descarcari

accidentale pot surveni in momentul in care au loc deteriorari de ordin fizic a conductelor ce

formeaza reteaua de apa uzata.

1.7. Impactul transfrontalier 1.7.1. Situatia actuala



66

In momentul de fata nu exista posibilitatea unei poluari cu efect transfrontalier.

1.7.2. Perioada de constructie Nu este cazul.

1.7.3. Perioada de functionare Nu este cazul.

1.8. Masuri de diminuare a impactului 1.8.1. Situatia actuala In momentul de fata nu sunt necesare masuri de diminuare a impactului.

1.8.2. Perioada de constructie In vederea diminuarii impactului ecologic asupra ecositemelor, in perioada realizarii

lucrarilor de constructie se recomanda:

o acoperirea depozitelor de materii prime si materiale in vederea reducerii actiunii

vantului

o verificarea periodica a utilajelor din punct de vedere tehnic

o folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme

performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera

o udarea periodica a drumurilor folosite de utilajele de constructie, in special in

anotimpul calduros

o folosirea combustibililor lichizi in alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa

respecte ultimele norme legale in vigoare

o evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice, prin spalarea utilajelor folosite

la executia lucrarilor de constructii;

In baza obiectivelor formulate de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, cu revizuirile

ulterioare, se atrage atentia asupra pericolului pe care il reprezinta impurificarile de orice tip

si modificarile aduse biotopului prin deplasarea unor materiale de constructie din zona de



67

santier in albiile raurilor. Se considera ca activitatea de santier organizata corespunzator

poate evita riscurile ecologice mentionate, asigurand protectia biocenozelor, mentinerea

echilibrului ecologic si a posibilitatilor de utilizare a apei.

1.8.3. Perioada de functionare Masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer:

- se va urmari ca autovehiculele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea tehnica prin

efectuarea la termene a reviziilor tehnice.

- reducerea vitezei de circulatie in incinta

- oprirea motoarelor in perioada in care nu sunt implicate in activitate

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti in apa uzata:

- intretinerea corespunzatoarea instalatiilor de distributie a apei

- eliminarea neetanseitatilor instalatiilor

- curatarea periodica a separatorului de hidrocarburi

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti pe sol:

- incarcarile si descarcarile de material si deseuri trebuie sa aiba loc in zone desemnate,

protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

- separatorul de hidrocarburi trebuie etansat corespunzator, pentru a preveni contaminarea

solului prin scurgeri

Metode de diminuare a nivelului de zgomot:

- drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator

- instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi echipate si exploatate astfel incat

functionarea lor sa nu poata cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii

solide susceptibile sa afecteze sanatatea sau siguranta populatiei



68

- este interzisa folosirea oricarui tip de aparat de comunicare pe cale acustica (sirene,

alarme, difuzoare etc.) care sa jeneze zonele invecinate, cu exceptia cazurilor exceptionale

de folosire a lor pentru prevenirea si/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor.

2. Aerul 2.1. Date generale 2.1.1. Conditii de clima si meteorologie Clima este temperat continentala cu nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si

ierni friguroase, dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece continental din E,

sau arctic din N si de vanturi puternice care viscolesc zapada.

2.1.2. Informatii despre temperatura, precipitatii, vant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor A. Regimul temperaturii aerului Temperatura medie multianuala prezinta variatii relativ mici, cuprinse intre 10,8 si 11,2

grade Celsius. Temperatura medie a lunii ianuarie este de aproximativ -3 grade Celsius.

Izoterma de -3 grade Celsius a lunii ianuarie este de mare importanta, intrucat se separa in

sistemul Kopen climatele temperate (c.f.) de cele boreale (z.f.). Temperatura medie a lunii

iulie este de aproximativ 25 grade Celsius, fara variatii semnificative.

Prima zi de inghet se manifesta in jurul datei de 1 noiembrie iar ultima se inregistreaza in

jurul datei de 11 aprilie. Se poate concluziona, din acest punct de vedere, ca perioada de

vegetatie este destul de lunga, iar regimul termic favorizeaza evolutia vegetatiei.

B. Regimul precipitatiilor Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 560 mm. Precipitatiile sunt

repartizate in tot cursul anului, cu unele accente la inceputul verii (suma medie a



69

precipitatiilor lunii iunie ajungand la 76 de milimetri). Diminuarea volumului precipitatiilor se

inregistreaza la inceputul toamnei si in timpul iernii (mai ales in luna februarie).

Repartitia pe anotimpuri a precipitatiilor se prezinta astfel: iarna 76 - 100 mm, primavara

125 - 150 mm, vara 150 - 175 mm, toamna 100 - 125 mm.

Evapotranspiratia potentiala anuala, in jur de 730 mm, depaseste cantitatea precipitatiilor

anuale, fiind caracteristica vegetatiei forestiere. Nivelul mai mare al evapotranspiratiei se

explica prin intensificarea proceselor fiziologice manifestate in perioada de vegetatie

(aprilie - octombrie). Evapotranspiratia reala este inferioara celei potentiale.

Umiditatea atmosferica

Umiditatea relativa medie anuala este de 72 %. Valoarea cea mai redusa se inregistreaza

in luna iulie (61 %), iar cea mai ridicata, in luna decembrie (80 %). In perioada de vegetatie

umiditatea relativa este de 64 %.

C. Regimul eolian Zona este expusa in intregime actiunii vanturilor. Vanturile dominant sunt cele din nord-est

si sud-vest, avand intensitatea cea mai mare in perioada de iarna, atingand dupa scara

Beaufort gradul 5 - 7, care corespunde unei viteze de 27 - 54 km/ora.

Intensitatea maxima a deplasarii maselor de aer se produce pe o durata medie de 10 zile

anual, in restul timpului aceasta fiind mai scazuta.

2.2. Surse si poluanti generati 2.2.1. Situatia actuala Aer

Pentru concretizarea situatiei privind poluarea aerului, s-a realizat Raportul de incercare

4.815/17.10.2016 de catre SC Givaroli Impex SRL, acreditat RENAR. Rezultatele sunt

urmatoarele:



70

Rezultatele sunt urmatoarele:

Concentratie poluanti [g/mc x luna] Punct de prelevare Data PM10

(24h) SO2 (1h) NO2 (1h) CO (8h) H2S (30 min)

13-14.10.2016 0.033 - - - - Punctul 1 –

mijlocul proprietatii

spre groapa de

gunoi Glina

13.10.2016 - <0.003 0.047 0.135 0.015

Valori limita (conform Ordinului 104/2011)

[µg/mc] 50 350 200 10.000 -

Concentratii maxime admise – Praguri de alerta – PA [mg/mc]

- 0.0105

Concentratii maxime admise – Praguri de

interventie – PI [mg/mc] - 0.015

Conform Interpretarii Rezultatelor nr. 402/10.10.2016, concentratiile de PM10, SO2, NO2,

CO sunt sub valorile limita aferente. Concentratia de H2S este egala cu CMA/PI pe 30 de

min.

Se va avea in vedere faptul ca, imisiile, indiferent de poluant, reprezinta o insumare a tuturor

emisiilor dirijate si difuze din zona, inclusiv traficul rutier si vantul care antreneaza praful

depus pe carosabil si pe terenurile invecinate.

2.2.2. Perioada de constructie Realizarea investitiei implica, in perioada de executie:

o lucrari in amplasamentul obiectivului,

o traficul auto de lucru.



71

In cele ce urmeaza se prezinta sursele si emisiile de poluanti atmosferici specifici

amplasamentelor si lucrarilor aferente mentionate.

2.2.2.1. Lucrari in amplasamentul obiectivului Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor sunt asociate in principal cu miscarea pamantului,

cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice.

Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de nivelul

activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. O mare parte a

acestor emisii este generata de traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru in

amplasamentul constructiei.

Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse nedirijate de praf,

atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lucrarilor constau

intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a

prafului. Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un

sfarsit care pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului de

constructie.

Aceste particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale

caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Executia

lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce

conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. In

plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica

utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti

caracteristici motoarelor cu ardere interna.

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de

nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi

la alta, de la o faza la alta a procesului.

Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a

constructiilor utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu –

EEA, Agentia de Protectia Mediului a SUA – USA EPA) se bazeaza pe luarea in



72

considerare a lucrarilor in ansamblu care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa

caz, pe portiuni ale acestei arii, fara a se urmari in detaliu planul de executie pentru

proiectul unei anumite constructii.

In lucrarea de fata, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de materiale

implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de executie

propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul emisiilor

caracteristice luand ca baze de timp o ora si intreaga perioada de executie. O proportie

redusa a lucrarilor de executie include operatii care se constituie in surse de emisie a

prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului si materialelor

balastoase, precum si perturbarii suprafetelor.

O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care

insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei,

pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii

vantului. Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in

principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera

sunt:

o umpluturile

o asternerea balastului

Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu

ardere interna reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective. O

alta sursa de poluanti specifici motoarelor cu ardere interna este reprezentata de traficul

auto de lucru (autovehiculele care transporta materiale si produse necesare constructiei).

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament

evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne a

motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4),

oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se,

Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).



73

Complexul de poluanti organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament

contine substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta, pe langa

poluantii comuni (NOx, SO2, CO, particule), a unor substante cu potential cancerigen

evidentiat prin studii epidemiologice efectuate sub egida Organizatiei Mondiale a sanatatii

si anume: cadmiul, nichelul, cromul si hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).

Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O) – substanta incriminata in

epuizarea stratului de ozon stratosferic – si a metanului care, impreuna cu CO, au efecte la

scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera.

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

o tehnologia de fabricatie a motorului

o puterea motorului

o consumul de carburant pe unitatea de putere

o capacitatea utilajului

o varsta motorului/utilajului

Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai

avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe

unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua

elemente sunt reflectate de dinamica atat a Legislatiei UE, cat si a Legislatiei SUA in

domeniu.

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol

sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului),

deschise (cele care implica manevrarea balastului) si mobile.

Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, in ansamblu, in

categoria surselor liniare. Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici

corespunzatoare activitatilor aferente lucrarii sunt intermitente.

Determinarea debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executarii

lucrarilor de constructie a platformei s-a facut cu urmatoarele metodologii:



74

- metodologia US EPA/AP-42/1998 pentru particulele emise din manevrarea

materialelor, perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana;

- metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene de

mediu pentru poluantii emisi de utilaje. Emisiile de poluanti generati de traficul auto de lucru

vor fi prezentate in sectiunea 2.2.2.2.

Se mentioneaza ca, surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului

nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi

motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte

normative referitoare la emisii.

In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura

lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate

- cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari

- intensitatea lucrarilor

- tipul utilajelor

- numarul de utilaje pe tipuri

- capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje

- durata lucrarilor/perioada de functionare.

Baza de date utilizata pentru determinarea emisiilor de poluanti in atmosfera este

prezentata mai jos.

Surse de poluare a aerului Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru

(in principiu 8 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.

2.2.2.2. Traficul auto de lucru In sectiunea 2.2.2.1. au fost prezentate detalii referitoare la traficul auto de lucru implicat in

activitatile de consolidare. Debitele masice de poluanti generati de traficul auto de lucru s-

au determinat cu metodologia EEA/ EMEP/ CORINAIR- 1997 (pentru poluantii emisi de



75

autovehicule) si cu metodologia US EPA/ AP- 42/ 1998 pentru particule emise de pe

arterele de trafic (considerate nepavate sau acoperite cu praf, in perioade lipsite de

precipitatii). Inventarul emisiilor pentru traficul de lucru reprezinta o maximizare a situatiei

intrucat, pe langa conditiile infrastructuri rutiere mentionate mai sus, s-au considerat

autovehicule echipate cu motoare Diesel lipsite de sisteme pentru controlul emisiilor.

Rezultatele sunt prezentate in tabelul alaturat:

Emisii de poluanti in atmosfera - traficul auto de lucru (perioada de executie) Debite masice maxime orare

Debite masice maxime orare (g/h) NOx CH4 COVnm CO N2O Part. SO2 54,8 6 20 844 30 225 46 Cdx10-3 Cu x10-3 Cr x10-3 Ni x10-3 Se x10-3 Znx10-3 2,48 42 12,34 17,27 2,48 24

Debite masice totale (in amplasament si pe restul structurii)

Debite masice totale (kg/ perioada) NOx CH4 COVnm CO N2O Part. SO2 82 28 197 354 13 427 27 Cdx10-3 Cu x10-3 Cr x10-3 Ni x10-3 Se x10-3 Znx10-3 11,27 16 5 7 8 7

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc pe

amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafata de teren pe

care au loc lucrarile, avand cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor activitati

industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de

captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat/gazelor reziduale. Detalierea

tipurilor de poluanti si efectele negative asupra mediului si sanatatii au fost analizate in

cadrul capitolului I, subcapitolul 6.3.

2.2.3. Perioada de exploatare



76

In general pot aparea:

- emisii fugitive – din canalizare, separator hidrocarburi

- emisii continue din surse punctiforme–gaz metan de la centralele termice

- surse mobile de poluare – utilajele si autovehiculele pentru transport

2.3. Prognozarea impactului poluarii aerului 2.3.1. Situatia actuala Nu este cazul

2.3.2. Perioada de constructie 2.3.2.1. Normele legale Normele legale in vigoare nu prevad standarde la emisii pentru surse nedirijate si libere.

Referitor la sursele mobile se prevad norme la emisii pentru autovehicule rutiere,

respectarea acestora cade in sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate in

traficul auto de lucru.

Evaluarea impactului surselor aferente activitatilor de consolidare s-a efectuat prin

modelare matematica, rezultatele raportandu-se la valorile concentratiilor maxime

admisibile (CMA) prevazute de:

- Standardul national pentru calitatea aerului (STAS 12574-87)

- Standardele de calitatea aerului din UE

- Valorile – ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a

Sanatatii (OMS)

- Valorile – ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a

Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei

In cele ce urmeaza se prezinta CMA, valorile limita (VL) si valorile – ghid

prevazute/recomandate de Standardul national si de Organizatiile internationale

mentionate, pentru poluantii specifici surselor studiate.



77

CMA prevazute de STAS 12574-87

30 minute anual

• SO2: 750 µg/m³ 60 µg/m³

• NO2: 300 µg/m³ 40 µg/m³

• CO: 6000 µg/m³ -

• particule: 500 µg/m³ 75 µg/m³

• NH3: 300 µg/m³ -

• Cd: 0,06 µg/m³ (calculata din CMA24 h) -

• Cr 6+: 4,5 µg/m³ (calculata din CMA24 h) -

• Pb: 2,1 µg/m³ (calculata din CMA24 h) -

• substante cu actiune sinergica: C1/CMA1 + ……+ Ci/CMAI < 1 -

• formaldehida 35. -

STAS nu prevede CMA pentru celelalte metale grele emise si nici pentru HAP.

Valori limita prevazute de Directivele UE

NOx VL = 200 µg/m³ pentru t ≤ 1 ora

VG = 135 µg/m³ pentru t ≤ 1 ora

Valorile de mai sus reprezinta concentratii asociate percentilei 98.

VL = 40 µg/m³ pentru t = 1 an – propusa

VG = 30 µg/m³ pentru t = 1 an – pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone

neconstruite

CO VL = 10.000 µg/m³ pentru t = 8 ore

SO2 VL = 80-120 µg/m³ mediana valorilor medii zilnice masurate timp de 1 an,

asociate cu mediana valorilor zilnice masurate timp de 1 an pentru particule: > 40 µg/m³ si,

respectiv, ≤ 40 µg/m³

VG = 100-150 µg/m³ pentru t = 24 ore

VG = 40-60 µg/m³ pentru t = 1 an



78

VL = 350 µg/m³ - valoarea percentilei 98 pentru siruri de valori pentru t ≤ 1 ora, asociata cu

≤ 150 µg/m³ pentru particule

VL = 250 µg/m³ - valoarea percentilei 98 pentru siruri de valori pentru t ≤ 1 ora, asociata cu

> 150 µg/m³ pentru particule

VL= 125 µg/m³ pentru t = 24 ore

VL= 20 µg/m³ pentru t = 1 an, protectie ecosisteme

VL= 10-15 µg/m³ pentru t = 1 an in zone cu instrumente (aparate, etc.) sensibile la daunele

SO2

Pb 0,5 µg/m³ pentru t = 1 an

Particule in suspensie

VL = 80 µg/m³ mediana valorilor zilnice masurate timp de 1 an (gravimetric) totale

VL = 250 µg/m³ - valoarea percentilei 98 pentru siruri zilnice de valori cu t ≤ 1 ora

VG = 40-60 µg/m³ pentru t = 1 ane

VL= 100-150 µg/m³ pentru t = 24 ore

Particule in suspensie cu Φ ≤ 10 µm

VL = 50 µg/m³ pentru t = 24 ore

VL = 40 µg/m³ pentru t = 1 an si 20 µg/m³ din anul 2010

Particule in suspensie cu Φ ≤ 2,5 µm

VL = 50 µg/m³ pentru t = 30 minute - propusa

VL = 20 µg/m³ pentru t = 24 ore din anul 2010 - propusa

VL – valoare limita curenta

VG – valoare – ghid

Valori – ghid recomandate de OMS

Cd - potential cancerigen, tolerabil la o concentratie medie anuala de 0,005 µg/m³;

Cr - pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 µg/m³ riscul

de cancer este 4 . 10–2;



79

HAP (ca benz(a)piren) - pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie

medie de 0,001 µg/m³ riscul de cancer este 8,7 . 10–5;

Ni - pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 µg/m³ riscul

de cancer este 3,8 . 10-4;

Pb - 0,5 µg/m³ ca medie anuala;

CO - 60.000 µg/m³ pentru t = 30 minute si 10.000 µg/m³ pentru t = 8 ore;

NO2 - 400 µg/m³ pentru t ≤ 1 ora, 150 µg/m³ pentru t = 24 ore

formaldehida - 100 µg/m³ pentru t = 30 minute

Valori – ghid recomandate de IUFRO pentru protectia vegetatiei NO2 - 95 μ g/m3 pentru expunere 4 ore, 30 μ g/m3 ca medie anuala in prezenta a ≤ 30 μ g/m3

SO2 si a ≤ 60 μ g/m3 O3 - protectie ecosisteme;

SO2 - 150 μ g/m3 pentru expunere < 1 ora, 30 μ g/m3 ca medie anuala in prezenta a ≤ 30

μ g/m3 SO2 si a ≤ 60 μ g/m3 O3 - protectie ecosisteme.

2.3.2.2. Dispersia poluantilor in aer Determinarea campurilor de concentratii ale poluantilor in atmosfera s-a efectuat cu

modelele CLIMATOLOGIC si TRAFIC, bazate pe solutia gaussiana a ecuatiei difuziei.

A. Modelul “CLIMATOLOGIC”

Modelul se bazeaza pe teoria modelului Martin&Tikvart (EPA - R4 -73 – 024, decembrie

1973) si se aplica pentru una sau mai multe surse punctuale si surse de suprafata.

Alegerea domeniului de mediere a concentratiilor de poluanti tine seama de regimul de

functionare al surselor (de exemplu centrale termice) astfel incat acesta sa ramana

constant in intervalul de mediere considerat.

Conditiile de aplicare sunt: surse continue punctiforme sau de suprafata cu emisia

constanta in intervalul de timp considerat pentru care se calculeaza concentratiile medii de

poluanti.



80

Concentratia medie CA intr-un receptor aflat la distanta ρ de o sursa de suprafata si la

inaltimea z de sol este data de relatia:

A0 k

kl=1 m=1

l mC = 16 q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) dπ

ρ ρ ρ∞

=∫ ∑∑

1

16 8 7

Σ Φ( )

unde:

k - indice pentru sectorul directiei vantului;

qk(ρ) - ∫Q(ρ,θ)dθ pentru sectorul k;

Q(ρ,θ) - emisia in unitatea de timp a sursei de suprafata;

ρ - distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala;

θ - unghiul in coordonate polare centrat pe receptor;

l - indice pentru clasa de viteza a vantului;

m - indice pentru clasa de stabilitate;

Φ(k,l,m) - functia de frecventa a starilor meteorologice;

S(ρ,z;ul,Pm) - functia care defineste dispersia;

z - inaltimea receptorului deasupra solului;

ul - viteza vantului reprezentativa;

Pm - clasa de stabilitate.

Pentru surse punctiforme, concentratia medie CP datorita a “n” surse, este data de relatia:

ρρΦ

∑∑∑π n

mlnnn6

1=m

6

1=l

n

1=nP

)P,UZ;,S(Gm)l,,k(216=C

unde:

kn - sectorul de vant pentru a n-a sursa;

Gn - emisia pentru sursa n;

ρn - distanta de receptor a sursei n.

Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 si forma functiei S(ρ,z;ul,Pm) va fi:

−

−=

2/1

2692.0exp

21exp

)(22),;0,(

TuH

uPuS

lzzlml σρσπ

ρ

daca σz(ρ) < 0,8 L, si



81

−

−=

2/1

2692.0exp

21exp1),;0,(

TuH

LuPuS

lzlml σ

ρ

daca σz(ρ) > 0,8 L

unde:

σz(ρ) - functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a concentratiei in plan

vertical;

h - inaltimea efectiva a sursei;

L - inaltimea de amestec la amiaza;

T1/2 - timpul de injumatatire a poluantului.

Posibilitatea disparitiei poluantului prin procese fizice sau chimice este data de expresia

exp (-0,692 /ul T1/2 ).

Concentratia totala pentru o perioada data de mediere este suma concentratiilor datorate

tuturor surselor pentru acea perioada.

]}2

)Hz(exp[]2

)Hz(){exp[2

yexp(u2QC 2

z

2ef

2z

2ef

2y

2

zy σ

+−+

σ

−−

σ−

σσπ=

unde:

Q (g/s) - emisia de poluanti;

u(m/s) - viteza vantului la inaltimea sursei (cosului);

yσ , zσ (m) - parametrii de dispersie in functie de distanta sursa – receptor si stratificarea

aerului;

H (m) = h + ∆h - inaltimea efectiva a sursei = suma intre inaltimea fizica a cosului (h) si

suprainaltarea penei (∆h).

p

10huu

= viteza vantului la inaltimea cosului

unde:

u - viteza vantului la inaltimea de 10 m;

p - coeficient functie de stratificare si mediu in care are loc dispersia (urban, rural).



82

Suprainaltarea penelor de poluanti, se determinata cu formula lui Briggs corectata pentru

stratificarile stabile ale atmosferei. Parametrii de dispersie σy si σz sunt determinati cu

formulele recomandate de OMM 1982.

Datele de intrare ale modelului:

- caracteristicile emisiilor de poluanti:

§ cantitatea de poluant evacuata in atmosfera in unitatea de timp

§ temperatura gazelor evacuate

§ viteza de evacuare a gazelor

- parametrii fizici ai surselor:

§ inaltimea

§ diametrul sau suprafata de emisie

§ parametrii meteorologici - sub forma functiei de frecventa Φ(k,l,m) a tripletului

directia vantului, clasa de viteza a vantului si clasa de stabilitate, stabilita pe siruri lungi de

date (plurianuale), temperatura mediului ambiant

- grila de calcul:

§ coordonatele surselor in raport cu originea stabilita a grilei

§ pasul de calcul

§ dimensiunea grilei (distanta maxima pana la care se efectueaza calculele)

Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct aflat la anumite

distante de sursa/surse, prin luarea in considerare a contributiei tuturor surselor.

Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe o arie in jurul sursei. In acest

scop, se delimiteaza aria de interes, iar pe suprafata ei se fixeaza o grila, de regula

patratica, ale carei noduri constituie receptorii. Numarul de noduri si pasul grilei se aleg in

functie de caracteristicile sursei, ale ariei de interes si ale problematicii la care trebuie sa se

raspunda. Grila va avea o origine si un sistem de coordonate cu axa O x spre est si axa Oy

spre nord, in functie de care se stabilesc coordonatele surselor si ale nodurilor.



83

Datele de iesire (rezultate) ale modelului:

- valorile maxime ale concentratiilor mediate pe termen scurt (30 minute)

- frecventele anuale de depasire a CMA pentru 30 minute (%)

- concentratiile medii anuale.

In functie de regimul de functionare al surselor, schimbari ale parametrilor de functionale ai

acestora, modelul se poate adapta in sensul obtinerii medierii concentratiilor pentru alte

intervale de timp (luna, sezon). Rezultatele concentratiilor de poluanti se pot obtine sub

forma unor curbe de izoconcentratii (egala concentratie) de poluanti si curbe de egala

frecventa de depasire a CMA pe 30 minute, suprapuse peste harta zonei studiate.

Alegerea valorilor curbelor de izoconcentratii reprezentate pe harta se realizeaza astfel

incat sa fie foarte bine evidentiat impactul asupra poluarii atmosferei: se traseaza izolinia

de valoare egala cu CMA (daca aceasta este atinsa) sau alte valori ghid, se traseaza

izoliniile care trec prin zone protejate (locuinte, scoli, spitale, monumente naturale sau

arhitectonice, etc.). Programul de calcul: adaptare si imbunatatire a programului FORTRAN

“Climatological Dispersion Model” elaborat de Environmental Applications Branch,

Meteorology Laboratory, EPA, Research Triangle Park, N.C. (Adrian D. Busse & John R.

Zimmerman).

B. Modelul “TRAFIC”

Modelul este bazat pe solutia Gaussiana (Johnson si altii, 1976) pentru calcularea

concentratiei pentru o sursa liniara (Hanna, OMM – Geneva, 1982).

S (ρ, 0; Ul, Pm) = (2/π)1/2 (Q/Ulσz sinφ) exp(-H2/2σz2(ρ))

Datele de intrare: - rata de emisie pe unitatea de lungime

- harta continand configuratia drumurilor

- caracteristicile zonei (urban/rural)

- coordonatele drumurilor

- grila de calcul



84

- frecventa de aparitie a directiei vantului, vitezei vantului si clasei de stabilitate

Date de iesire: similar cu modelul “CLIMATOLOGIC”.

Programul de calcul: romanesc, adaptare a programului modelului CLIMATOLOGIC.

Majoritatea aplicatiilor utilizeaza formulele Briggs pentru calcularea suprainaltarii depinzand

de stabilitatea atmosferei si viteza vantului si a parametrilor de dispersie σy si σz (Hanna

OMM – Geneva,1982).

C. Datele de intrare folosite Inventarul emisiilor S-au folosit datele referitoare la sursele de emisie prezentate in sectiunea 2.2.2.1: debitele

masice si caracteristicile fizice ale surselor. Pentru sursele nedirijate fixe si mobile s-au

utilizat inaltimi efective cuprinse intre 0,5 – 4 m fata de nivelul solului.

Datele meteorologice Datele meteorologice au fost luate de la statiile meteorologice reprezentative pentru zona

studiata. Acestea au fost prelucrate si introduse sub forma functiei de frecventa a tripletului:

sectorul de vant (16 directii pe sectoare de 22,50), clasa de viteza (8 clase, de la 1 m/s

pana la > 7 m/s), clasa de stratificare termica a atmosferei (7 clase determinate cu metoda

Pasquill), functie cu 896 intrari pentru fiecare caz in parte.

S-au utilizat parametrii de dispersie Briggs in functie de rugozitatea zonei, conform

recomandarilor Organizatiei Meteorologice Mondiale.

Grila de calcul Pentru calculul concentratiilor de poluanti in atmosfera datorate surselor din amplasamentul

studiat s-a ales o grila patratica avand pasul de 10 m, amplasata pe o arie cu dimensiunile

de 200 m (pe axa Ox, orientata spre E) si de 500 m (pe axa Oy, orientata spre N). Pe baza

valorilor determinate in fiecare nod de grila s-au trasat, pe harta zonei, curbele de

izoconcentratii maxime pe 30 minute.



85

Impurificarea cu particule in suspensie Concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge urmatoarele valori:

• 400 μ g/mc (de 1,2 ori mai mici decat CMA, de 1,6 ori mai mari decat valoarea limita

prevazuta de legislatia UE) in amplasamentul drumului si in zona locuita;

• 100 μ g/mc (de 5 ori mai mici decat CMA, de 2,5 ori mai mici decat valoarea limita

prevazuta de legislatia UE) la distante de 150 m fata de amplasamentul drumului.

Impurificarea cu NOx

Concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge urmatoarele valori:

• 200 μ g/mc (de 1,5 ori mai mici decat CMA,egale cu valoarea limita prevazuta de legislatia

UE si de 2 ori mai mici decat valoarea ghid recomandata de OMS) in amplasamentul

drumului si in zona locuita;

• 50 μ g/mc (de 6 ori mai mici decat CMA, de 4 ori mai mici decat valoarea limita prevazuta

de legislatia UE si de 2 ori mai mici decat valoarea ghid recomandata de OMS) la distante

de 300 m fata de drum;

Impurificarea cu CO Concentratiile maxime pe 30 minute pot atinge urmatoarele valori:

• 300 μ g/mc (de 20 ori mai mici decat CMA, de 200 ori mai mici decat valoarea ghid

recomandata de OMS) in amplasamentul drumului;

• 240 μ g/mc (de 25 ori mai mici decat CMA, de 250 ori mai mici decat valoarea ghid

recomandata de OMS) la distante de 100 m fata de tronson (zona locuita);

Impurificarea cu SO2

Concentratiile maxime pe 30 de minute pot atinge: • 40- 60 μ g/mc ( de peste 12 ori mai mici decat CMA, de peste 4 ori mai mici decat

valoarea ghid recomandata de legislatia UE) in amplasamentul drumului si in zona locuita.

Rezultatele prezentate in lucrare reprezinta situatia impactului maxim asupra calitatii

atmosferei.



86

Efecte de sinergism In atmosfera din zona amplasamentului tronsonului de drum si a ariilor locuite invecinate

vor fi prezente, in timpul programului de lucru (10 ore/zi) poluanti cu actiune sinergica: • particule in suspensie (PS) si SO2;

• particule in suspensie (PS) si NO2.

Evaluarea acestor efecte s-a facut in raport cu prevederile STAS 12574-87 si ale legislatiei

UE.

PS + SO2

STAS 12574-87. Coeficientul sinergic maxim pentru un interval de mediere de 30 minute

se afla la limita ( <1).

Legislatia UE. Concentratiile de SO2 sunt mai mici decat valoarea limita asociata diferitelor

concentratii de particule in suspensie.

Trebuie totusi evidentiat faptul ca in amplasament pot apare concentratii ridicate de

particule (> 150 μ g/mc) in prezenta SO2.

PS + NO2

STAS 12574-87. Coeficientul sinergic maxim pentru un interval de mediere de 30 minute

apare in amplasamentul drumului si in ariile locuite si atinge 1,4, depasind limita.

Legislatia UE nu contine referiri la efectele sinergice ale PS + NO2.

2.4. Impactul transfrontalier 2.4.1. Situatia actuala Nu exista impact transfrontalier.

2.4.2. Perioada de constructie Nu exista.



87

2.4.3. Perioada de functionare Nu exista.

2.5. Masuri de diminuare a impactului 2.5.1. Situatia actuala Nu este cazul

2.5.2. Perioada de constructie Pentru reducerea posibilului impact generat asupra aerului, sunt necesare luarea

urmatoarelor masuri:






calduros

- folosirea combustibililor lichizi in alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa respecte

ultimele norme legale in vigoare

- se va urmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea

tehnica prin efectuarea la termene a reviziilor tehnice



Pentru sursele de emisie a poluantilor in aer, identificate in cadrul prezentului studiu, in

aceasta faza, se considera ca nu este necesara prevederea unor instalatii speciale pentru

epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, instalatii de colectare si dispersie in

atmosfera. Pentru reducerea noxelor din gazele de esapament ale mijloacelor de transport

ce vor accesa obiectivul sunt prevazute reglementari legale specifice acestui domeniu si

organe de specialitate abilitate pentru controlul si urmarirea acestora.



88

2.5.3. Perioada de functionare Se va mentine si imbunatati masurile pentru diminuarea impactului din faza de constructie.

3. Solul 3.1. Surse de poluare a solurilor 3.1.1. Caracteristicile solurilor dominante Solurile sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa; astfel predomina solurile

cernoziomice de diferite categorii, unde intalnim culturile agricole cu rezultate foarte bune in

obtinerea productiilor.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al

celorlalti factori de mediu fata de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se

grupeaza in 5 clase de calitate diferentiate dupa nota medie de bonitare (clasa I – 81-100

puncte clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea

acestora pentru folosintele agricole.

3.1.2. Tipuri de culturi pe solul din zona respectiva Solurile in zona amplasamentului studiat, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale

loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de

formare a solurilor. El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de

cuvertura.

In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. In

crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.

Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de

500 mm si vegetatia este alcatuita din ierburi.



89

Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce variaza de la 60-80 cm. Fiind afanate, se

lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru

dezvoltarea plantelor.

Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-nisipoasa,

sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente, apa care se

afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta, se ridica

spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul radacinilor. Sunt perioade, uneori destul

de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se epuizeze astfel

ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica predominantul

caracter cerealier al regiunii.

3.1.3. Poluarea existenta Nu este cazul

3.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice

propuse 3.2.1. Perioada de constructie Pe perioada executiei lucrarilor, sursele de poluare a solului sunt urmatoarele:

- surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje.

- surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru.

3.2.2. Perioada de functionare Se pot identifica urmatoarele surse de poluare a solului, generate de:

• reziduurile provenite de la arderea carburantilor: hidrocarburi

• deseurile rezultate de pe amplasament, colectarea lor defectuoasa duce la o posibila

poluare a solului, nu numai in zona analizata ci si in locurile limitrofe, datorita actiunii

vantului si depozitarii necorespunzatoare.

3.3. Prognoza impactului poluarii solului



90

3.3.1. Perioada de constructie Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata desfasurarii lucrarilor vor fi

nesemnificative. Realizarea lucrarilor nu implica realizarea unor volume importante de

terasamente, manevrarea unor cantitati mari de pamant, agregare etc. Poluarea se va

manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de constuctie) si spatial pe o

arie restransa.

Suplimentar, exista totusi riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a

aparitiei unor defectiuni tehnice survenite la utilaje. De asemenea, depozitarea

necorespunzatoare a materialelor si/sau deseurilor rezultate din activitatile de constructie

poate constitui o sursa de poluare a solului.


• incarcarile si descarcarile de materiale si deseuri

• reteaua de canalizare si separatorul de hidrocarburi

• platforma de stocare a deseurilor

3.4. Impactul transfrontalier 3.4.1. Perioada de constructie Nu este cazul.

3.4.2. Perioada de functionare Nu este cazul.

3.5. Masuri de diminuare a impactului 3.5.1. Perioada de constructie Pentru reducerea impactului avut asupra solului, sunt necesare luarea urmatoarelor

masuri:

- efectuarea unor studii geotehnice complexe care sa indice portanta maxima a terenului



91

- lucrarea va fi realizata in etape succesive permitand o asezare corespunzatoare a

substratului

- verificari periodice (masuratori topo-geodezice) ale tasarii platformei,


- gasirea unor amplasamente pentru depozitarea materialelor de constructie care sa

afecteze cat mai putin solul

- asigurarea pazei in zonele de depozitare





calduros

- folosirea combustibililor lichizi in alimentarea utilajelor si camioanelor, care sa respecte

ultimele norme legale in vigoare


• incarcarile si descarcarile de materiale si deseuri trebuie sa aiba loc in zone

desemnate, protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

• toate componentele retelei de canalizare trebuie etansate corespunzator, pentru a

preveni contaminarea solului prin scurgeri.

4. Geologia subsolului 4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament Teritoriul face parte din unitatea structurala cunoscuta sub numele de platforma moesica

care cuprinde unitati morfologice cunoscute sub numele de Campia Romana. Platforma

Moesica se invecineaza la N cu falia Pericarpatica, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean,

iar la Est cu falia Dunarii care urmareste in general cursul acestuia.



92

In alcatuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul si cuvertura

sedimentara, analizate prin foraje pe intreaga lor grosime. Soclul analizat prin foraje,

metode geofizice sau prin cale deductiva este heterogen, atat in ceea ce priveste litologia

cat si varsta consolidarii. In alcatuirea lui intra sisturi cristaline, strabatute de masive

granitice, si “ sisturi verzi “ care apar la zi in masivul Central Dobrogean, iar in jumatatea

sudica soclul este format din sisturi cristaline de tip palazu.

Depozitele calcaroase Barreniene situate la adancimi de 180 – 5530 m litologic sunt

reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice. Stratele de Fratesti interceptate in

toate forajele din judet constituie principala roca acvifera magazin.

Stratele de Fratesti nu sunt exploatate in prezent decat in mica masura, existand

disponibilitati serioase atat in Bazinul Dunarii cat si in Bazinul Hidrografic Mostistea.

4.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica Geologic, in zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri si

pietrisuri de varsta cuaternara. Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficient

seismic ag=0,20 careia ii corespunde o perioada de colt Tc=1,00 sec.

Conform Normativ P100.

Conditii de fundare:

- Fundarea constructiei se va face direct pe stratul de praf argilos galbui, la adancimea de

minim 1,00 m de la CTS.

- Presiunea conventionala de calcul va fi de 160 kPa.

5. Biodiversitatea 5.1. Zonare Flora si fauna sunt caracteristice zonei de stepa si silvostepa, fiind direct influentate de

starea factorilor de mediu din judet si nu numai. La nivelul zonei, majoritatea vegetatia este

reprezentata de culturi de plante tehnice si cerealiere.



93

5.2. Flora Conditiile ecologice, se reflecta si in formatiile vegetale si lumea animala ce le populeaza,

care apartin zonelor de stepa, silvostepa si paduri de foioase. Amplasamentul este

amplasat in zona de stepa, caracterizata prin insule de paduri de stejar brumariu (Quercus

pedunculiflora) cu artar tataresc (Acer tataricum) dispersate intre terenurile agricole si

arealele restranse cu pajisti secundare stepice puternic modificate de om.

Aceste pajisti sunt alcatuite din: firuta cu bulb (Poa bulbosa), barboasa (Botriochloa-

Andropogon-ischaemum), nagara (Stipa capillata), pelinita (Artemisia austriaca), laptele

cainelui (Euphorbia stepossa), etc.

Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata judetului este formata indeosebi din

speciile: plop euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.

Exista 250 de specii de plante superioare (cormofite) dintre care:

-2 specii sunt protejate (Trapa natans, Salvinia natans)

-specii de interes conservativ deosebit (Epipactis Helleborine)

-specii cu semnificatie geografica deosebita

-plante efemere bine repartizate in ecosisteme acvatice temporare

Biocenoze acvatice ce includ circa 130 de specii de alge planctonice

5.3. Fauna Fauna salbatica este foarte bogata in specii de interes cinegetic dintre care mentionam

mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea.

5.4. Impactul prognozat 5.4.1. Situatia actuala Pe amplasament zona este puternic antropizata.

5.4.2. Perioada de constructie In perioada constructiei, impactul major asupra biodiversitatii este generat de nivelul de

zgomot ridicat datorita functionarii utilajelor. Asa cum a fost descris in capitolele anterioare,



94

principalii poluanti prezenti in mediu, in vecinatatea zonei de lucru, sunt particulele de praf,

Nox, SO2 si CO.

Vor apare situatii pe termen scurt de stres chimic asupra vegetatiei datorate expunerii la

impurificarea cu NOx, pe distante de pana la 200 m fata de amplasamentul drumului.

Impactul produs asupra vegetatiei si faunei de acesti poluanti precum si valorile ghid

recomandate pentru protectia acestora este descris mai jos.

5.4.3. Perioada de functionare Activitatile de constructie si crearea de noi cladiri si structuri vor duce la pierderea speciilor

florale din aceasta zona specifica insa zona in care urmeaza a se realiza investitia este

deja antropizata, ca teren agricol, nefiind specii florale de interes in incinta.

Majoritatea faunei si florei specifice acestor zone modificate de om sunt specii care sunt

adaptate conditiilor perturbatoare si in consecinta multe sunt de asemenea gasite in zone

urbane parasite, chiar si in zone centrale orasenesti.

5.5. Masuri de diminuare a impactului 5.5.1. Perioada de constructie Pentru reducerea impactului avut asupra biodiversitatii, sunt necesare luarea urmatoarelor

masuri:






calduros.

5.5.2. Perioada de functionare Conform tehnologiei de amenajare a constructiilor, terenul alocat va suferi o

decopertare treptata a solului, lucrare care afecteaza fauna si flora treptat in timp.



95

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a

vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, batracieni, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte

(efect direct negativ).

De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de

galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi

si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa

distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele

sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna

producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv.

Se estimeaza ca executia constructiilor precizate in capitolele anterioare nu va crea o

perturbare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor pe suprafata introdusa in

exploatare. Activitatea propusa a se desfasura in amplasamentul analizat este similara cu

cea dezvoltata intr-o gospodarie mai mare, iar prin tehnologia si la utilajele procurate, se

reduce riscul de poluare a ariei protejate, neimplicand impacturi negative. Speciile de

pasari nu au cuiburi in apropierea amplasamentului unitatii intrucat nu exista zona de

paduri sau vegetatie nemodificata antropic ci in arealul lacului in zona stricta de protectie si

cuibarit si in lizierele de padure.

Trecerea pasarilor prin/peste amplasamentul unitatii nu produce un stres acestora

intrucat nivelul de zgomot in amplasament pe perioada de functionare este in limitele

reglementate, iar in perioada de constructie se inregistreaza pe perioade mici, depasiri ale

nivelului admisibil.

In concluzie prin executia lucrarilor se vor mentine conditiile de mediu in amplasament

investitia nedezvoltand un impact negativ asupra speciilor de flora si fauna de pe

amplasament.

6. Peisajul 6.1. Situatia actuala



96

In prezent, exista o antropizare puternica a peisajului geografic care a dus la indepartarea

in mare parte a vegetatiei spontane. Culturile agricole domina, lasand loc doar pe suprafete

foarte restranse vegetatiei naturale.

6.2. Perioada de constructie Pe parcursul etapei de constructie, peisajul vizual va fi afectat prin prezenta utilajelor si

camioanelor implicate in proces. Avand in vedere perioada relativ scurta de realizare a

proiectului aspectul neplacut va fi anulat dupa incheierea lucrarilor.

6.3. Perioada de functionare In urma definitivarii investitiei, zona va capata un nou aspect estetic prin realizarea

amenajarilor construite, specializate pentru o dezvoltare ecologica.

7. Mediul social si economic

7.1. Impactul potential al activitatii asupra caracteristicilor demografice locale

si asupra conditiilor de viata 7.1.1. Situatia actuala In prezent nu se desfasoara nici o activitate pe amplasament.

7.1.2. Perioada de constructie Odata cu demararea lucrarilor, se vor crea noi locuri de munca, fapt ce va genera o stopare

a declinului demografic al localitatii. Acest lucru se va realiza prin stoparea emigrarii

populatiei tinere catre orasele cu un potential economic favorabil si oferirea unei posibilitati

de afirmare in locurile natale.



97

7.1.3. Perioada de functionare Intrarea in functiune a noii investitii va duce la imbunatatirea conditiilor de viata din zona.

Ca obiective indirecte se urmaresc:

• din punct de vedere social: angajarea unei parti a populatiei active din orasul popesti

Leordeni, precum si din zonele limitrofe acestuia;

• promovarea unor metode de convetuire prietenoase mediului.

Nu se pune problema unor masuri speciale pentru protectia asezarilor umane, deoarece

unitatea este moderna si desfasoara o activitate fara impact asupra mediului Din punct de

vedere economic, unitatea va asigura noi locuri de munca pentru populatie.

In concluzie, impactul socio- economic al noii investitii este pozitiv.

7.2 Numarul de locuitori din zona de impact In zona exista si alte complexe rezidentiale aprobate. Proiectul propus nu va avea un

impact asupra acestora.

8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Nu este cazul.

9. Analiza alternativelor Prin proiect sunt propuse alternative de tehnologie de executie, materiale si echipamente

care sa satisfaca din punct de vedere tehnologic si de protectie a mediului. Deseori

impactul asupra mediului provocat de activitatea desfasurata pe un amplasament este

partial datorat unei dispuneri spatiale nefavorabile.

In schimb, transportul sau alte activitati aditionale nejustificate pot determina emisii

suplimentare.

Este necesar ca pe cat posibil un management eficient si implementarea unui proces de

modernizare/modificare sa corecteze aceste neajunsuri, considerand in acest proces:

- minimizarea sau eliminarea transportului si activitatilor aditionale nejustificate



98

- mentinerea distantelor adecvate in raport cu locatiile sensibile care necesita protectie, ex.

mentinerea distantelor adecvate fata de vecini pentru evitarea conflictelor produse de

neplacerile legate de miros

- posibilitatea potentiala de dezvoltare in viitor a complexului

- respectarea cerintelor de planificare a constructiilor sau dezvoltare urbana.

ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE” Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se

compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca;

• Pierderea posibilitatii de a dezvolta echilibrat zona metropolitana prin stoparea urbanizarii

necontrolate si a echilibrarii nevoii de dezvoltare economica si sociala cu cea de

imbunatatire a calitatii mediului natural printr-o dezvoltare durabila;

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unui complex rezidential modern, conform

reglementarilor;

Cea mai favorabila situatie pentru zona ar fi:

• sa dispuna de solide oportunitati economice, de locuri de munca si locuinte;

• impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va dezvolta si de

celelalte dezvoltari economice majore sa fie minim;

• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei unor

poluari.

In cele expuse mai jos se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului

corespunzatoare alternativei „zero” cu cele ale implementarii proiectului.

Neimplementarea programului propus va conduce la neatingerea obiectivelor, relevand

o serie de efecte negative:

- pierderea unor oportunitati majore de dezvoltare urbana a zonei



99

- pierderea imaginii urbane de-a lungul Dambovitei realizata pana in prezent – investitii

deja realizate, complexe rezidentiale deja realizate

ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI

Varianta propusa este aceea de construire a doua imobile cu spatii colective de locuit si

functiuni complementare (comert, fitness, cafenea, centru de zi pentru copii)

Aceasta conduce la urmatoarele avantaje:

- crearea de noi locuri de munca si locuinte in apropierea unui oras supra-aglomerat;

- In zona in care este amplasat obiectivul de investitie sunt construite/aprobate complexe

rezidentiale, obiective economice.Studiile de piata au relevat cererea mare de locuinte,

rezultand o solicitare mare de apartamente accesibile din punct de vedere a costului de

achizitie. Astfel, este motivata integrarea si armonizarea noilor constructii in cadrul urban

existent;

- Acces rapid spre zona centrala a Bucurestiului, implicit dezvoltarea unor noi coridoare de

transport;

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere:

ü Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al costurilor si in mod similar costurile de intretinere sunt mai

reduse.

ü Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile prezinta cele mai bune

rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra

locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

ü Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile prezinta efecte

negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului, in special pe termen lung,

respectiv in perioada de exploatare a acestuia.



100

Alegerea solutiei de realizare a proiectului s-a datorat pe de o parte rezultatelor analizei

factorilor socio-economici si pe de alta parte printr-o corecta evaluare a conditiilor naturale

si de imbunatatire a conditiilor de viata.

10. Monitorizarea Rolul activitatii de monitoring apare ca o componenta principala in prevenirea si

combaterea poluarii mediului inconjurator.

La intrarea in functiune a investitiei este necesara monitorizarea factorilor de mediu: apa,

aer, sol.

Se impune realizarea unui program de monitorizare a:

-calitatii apei din sursa proprie de alimentare cu apa a obiectivului, cu punerea in evidenta a

calitatii sursei comparativ cu limitele reglementate;

- calitatii apelor uzate evacuate;

- calitatii aerului in zona pentru evitarea poluarii atmosferice.

- calitatea solului.

- calitatea zgomotului.

11. Situatii de risc 11.1. Situatia actuala In prezent, singurele situatii de risc asupra sanatatii umane si mediului sunt:

Vecinatatea cu SC PROTAN SA Acest obiectiv economic este reglementat din punct de vedere al protectiei mediului; detine

Autorizatie Integrata de Mediu, emisa la 20.07.2006.

SC PROTAN SA – este in prezent, singura companie din Romania care se ocupa cu

colectarea si neutralizarea deseurilor animaliere la nivel national.

Amplasamentul activitatii: oras Popesti Leordeni, str. Ecdologistilor nr. 2, jud. Ilfov.



101

In prezent aceasta unitate nu mai functioneaza in concluzie emisiile sunt nule si nu exista

poluare.

Vecinatatea cu Depozitul de deseuri GLINA Depozitul de deseuri Glina este administrat de SC ECOREC SA si detine Autorizatie

Integrata de Mediu. Depozitul de incadreaza in clasa b- depozit de deseuri nepericuloase,

conform clasificarii din HG nr. 349/2005.

Distanta de la limita proprietatii depozitului de deseuri pana la limita proprietatii

amplasamentului analizat este de 1.002,43 m.

Locatia activitatii: Oras Popesti Leordeni, Sos. De Centura nr. 2, Jud Ilfov.

- poluare istorica

- 2001 – demersuri de ecologizare a gropii Glina: celule de depozitare ecologice.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti in

ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:

- poluarea aerului;

- modificari de peisaj si discomfort vizual;

- modificari ale feritilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte reduce semnificativ poluarea aerului

cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant.

Vecinatatea cu Statia de Epurare a Apelor Uzate – Bucuresti In anii ’80 a inceput constructia “Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Glina” care nu

a fost finalizata din cauza evenimentelor din 1989.

Deoarece temperaturile ridicate nu fac decat sa amplifice efectele emisiilor degajate in

atmosfera, se impune aplicarea tehnicilor BAT de catre proncipalii poluanti din zona Popesti

Leordeni, in conditiile in care cercetarile realizate de specialistii climatologi din Administratia

Nationala de Meteorologie, pe sirurile lungi de date, au evidentiat o incalzire medie pe tara

de 0.3 grade C, iar pentru zona Popesti Leordeni, in anul 2009, s-au inregistrat abateri ale



102

temperaturii medii fata de valorile multianuale de 0,6 – 1,0 grade C peste norma in luna mai,

1,6 – 2,0 grade C peste norma in luna august.

Tinand cont de tipurile de emisii generate de principalii agenti economici potential poluatori

existenti pe raza orasului Polesti Leordeni, trebuie acordata o atentie deosebita emisiilor de

mirosuri ca o problema de mediu epntru aceasta zona.

11.2. Perioada de constructie Pot aparea diverse accidente de munca (specifice activitatii de santier), datorate folosirii

necorespunzatoare a utilajelor din dotare si a nerespectarii normelor de protectia muncii.

Este necesar verificarea starii tehnice a utilajelor folosite la constructie si implementarea

masurilor in vigoare de protectia muncii.


Implementarea proiectului pentru Orasul Popesti Leordeni va avea un efect pozitiv asupra

mediului social, va duce la dezvoltarea durabila a localitatii pe termen mediu si lung.

12. Descrierea dificultatilor 12.1. Perioada de constructie In perioada de constructie, se pot identifica urmatoarele dificultati:

- timp nefavorabil (vant puternic, precipitatii abundente, temperaturi scazute sau foarte

ridicate) care poate prelungi perioada de constructie

- dificultati neprevazute aparute din cauza conditiilor geologice ale terenului pe care se

construieste

- defectiuni tehnice ale utilajelor din dotare

- accidente de munca datorate nerespectarii masurilor de protectia muncii

- intarzieri in furnizarea materialelor de contructie




103

In timpul perioadei de functionare, pot aparea dificultati doar in cazul defectarii sistemelor

de utilitati (alimentare cu energie electrica, evacuare ape uzate).

13. Rezumat fara caracter tehnic Descrierea activitatii Pe amplasamentul propus se doreste implementare proiectului“ Construire 1 (unu) imobil

P+4E locuinte colective, 1 (unu) imobil functiuni complementare (comert, fitness, cafenea,

centru de zi pentru copii) si locuinte colective P+5E, piscina, teren tenis, imprejmuire,

utilitati”

Conform temei beneficiarului, pe cele 2 parcele dobandite prin contracte de vanzare

cumparare se vor construi 2 unitati de locuinte colective impartite in apartamente, avand

regimul maxim de inaltime maxim P + 4 Etaje. In aceste imobile se vor regasi urmatoarele

functiuni:

- Functiuni complementare (comert, fitness, centru de zi pentru copii) si apartamente la

parter;

- Apartamente de locuit la restul etajelor;

Apartamentele vor fi de mai multe tipuri: apartamente pe un nivel de 2, 3 respectiv 4

camere. Apartamentele vor avea urmatoarele functiuni: hol, living, bucatarie, dormitoare si

bai (in functie de suprafata unitatii de locuit). Locuintele de la parter vor beneficia de curte

proprie la nivelul solului.

Pe teren vor fi amenajate spatii verzi comune, loc de joaca pentru copii, un teren de tenis si

o piscina publica.

Pe laturile Sud si Est ale lotului se asigura perdea de protectie verde de 30m latime prin

plantarea minim a unui arbore/100mp teren.

Pe teren vor fi amenajate 190 locuri de parcare, fiind respectate prevederile HG 525/1996

din Regulamentul General de Urbanism.



104

Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-au analizat activitatile care exploateaza

resursele naturale si care pot cauza pagube mediului.

Impactul prognozat asupra mediului Prin analiza impactului produs de activitatea propusa asupra tuturor factorilor de mediu,

prin respectarea tuturor conditiilor si recomandarilor facute in cadrul studiului de impact, se

apreciaza ca impactul produs este nesemnificativ.

Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul Impactul resimtit este local, in perimetrul in care se desfasoara lucrarile de constructie.

Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu: Apa Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din reteaua oraseneasca.

Evacuarea apelor uzate Apele uzate menajere si cele rezultate de la igienizarea spatiilor vor fi evacuate in reteaua

de canalizare oraseneasca.

Orice echipare / dezvoltare edilitara se realizeaza astfel incat sa nu fie un obstacol in

scurgerea apelor si sa nu fie o sursa de poluare a apelor subterane sau de suprafata. Principalele surse de ape uzate generate pe amplasamentul analizat sunt urmatoarele:

- ape uzate menajere

- ape meteorice.

Perioada de evacuare a apelor uzate:

- ape uzate menajere si pluviale - 365 zile/an



105

Aerul In general , pot aparea:

- emisii fugitive – din canalizarea tehnologica

- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata – pierderile gaz metan de la

centralele termice

- surse mobile de poluare – utilajele si autovehiculele pentru transportul materiilor prime si

deseurilor

Solul si subsolul Sursele potentiale de contaminare a terenului, care au fost evidentiate cu ocazia evaluarii

amplasamentului, constau in:

- colectarea, preepurarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale

- depozitarea deseurilor.

Vegetatia si fauna Analizand toate categoriile de poluanti rezultati din activitatea propusa si urmarind influenta

lor asupra factorilor de mediu nu s-au identificat susrse de poluanti care pot afecta

vegetatia si fauna terestra.

Asezarile umane Pentru factorul de mediu “asezarile umane” nu s-au identificat poluanti semnificativi,

exceptand cresterea numarului de persoane carora trebuie sa li se asigure necesitatile,

respectiv apa (uz potabil si menajer) si care vor genera cantitati semnificative de deseuri.

Realizarea obiectivului propus va avea efecte pozitive asupra populatiei din zona, prin

asigurarea unor noi locuri de munca.

In concluzie, impactul socio - economic al noii investitii este pozitiv.

Recomandarile fundamentale din cadrul prezentului studiu sunt:



106

Se vor avea in vedere tehnici de minimizare a consumului de utilitati si diminuare a

cantitatilor de poluanti emisi, dupa cum urmeaza:

Tehnici de reducere a consumului de apa specifice

- detectarea si repararea scurgerilor

- inregistrarea consumului de apa.

Tehnici de reducere a consumului de energie:

- izolarea cladirilor pentru situatiile in care temperatura exterioara poate atinge valori mici

- optimizarea sistemului de ventilare, pentru a permite un control eficient al temperaturii si o

ventilare minima in perioada de iarna

- inlaturarea, prin controale si verificari periodice, a colmatarilor de pe traseul conductelor

de ventilare si verificarea randamentului ventilatoarelor

- iluminat cu consum scazut de energie.

Masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer:

- se va urmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea

tehnica prin efectuarea la termene a reviziilor tehnice.



Metode de minimizare a emisiilor de poluanti in apa uzata:

- intretinerea corespunzatoarea instalatiilor de distributie a apei

- eliminarea neetanseitatilor instalatiilor

Metode de minimizare a emisiilor de poluanti pe sol:

- incarcarile si descarcarile de material si deseuri trebuie sa aiba loc in zone desemnate,

protejate impotriva pierderilor prin scurgeri

- toate elementele retelei de canalizare trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni

contaminarea solului prin scurgeri.



107

Metode de diminuare a nivelului de zgomot:

- drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator

- instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi echipate si exploatate astfel incat

functionarea lor sa nu poata cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii

solide susceptibile sa afecteze sanatatea sau siguranta populatiei

- este interzisa folosirea oricarui tip de aparat de comunicare pe cale acustica (sirene,

alarme, difuzoare etc.) care sa jeneze zonele invecinate, cu exceptia cazurilor exceptionale

de folosire a lor pentru prevenirea si/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor.

CONCLUZII Implementarea proiectului pentru Orasul Popesti Leordeni va avea un efect pozitiv asupra

mediului social, va duce la dezvoltarea durabila a localitatii pe termen mediu si lung.

In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam ca proiectul “

Construire 1 (unu) imobil P+4E locuinte colective, 1 (unu) imobil functiuni complementare

(comert, fitness, cafenea, centru de zi pentru copii) si locuinte colective P+5E, piscina,

teren tennis, imprejmuire, utilitati” are un impact nesemnificativ asupra mediului.

raport privind impactul asupra mediului - localre.ro · raport privind impactul asupra mediului...

Documents