RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 1

Raport privind Impactul asupra Mediului

„Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acc es, racord electric şi

racord SEN, construire statie de transformare„ în comunele Smardan şi

Tuluce şti, jude ţul Gala ţi

1. Informa ţii generale

1.1 Informa ţii despre titularul proiectului

S.C. FERME DE VANT S.R.L..

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

asupra mediului şi al raportului la acest studiu

- SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi

Gospodăririi Apelor, pentru RIM-15.12.2009.

1.3 Denumirea proiectului

„Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord electric şi racord SEN,

construire statie de transformare„ în comunele Smardan şi Tuluceşti, judeţul Galaţi.

Proiectul initial si-a propus realizarea a 42 turbine. Reducerea numarului de turbine a

fost impusa de catre MAPN care a dat aviz favorabil doar pentru 30 din cele 42 pozitii

invocandu-se nerespectarea distantei de siguranta (de 1 km) fata de poligonul Smardan.

Scopul studiului privind impactul asupra mediului

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse

de poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona

necesitatea de a fi luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite

identificarea şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor

menţiona măsurile care le contracarează pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta

din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 2

„Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord electric şi racord SEN,

construire statie de transformare„ în comunele Smardan şi Tuluceşti, judeţul Galaţi, asupra

mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.

Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea

următoarelor propuneri:

• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de

mediu prin desfăşurarea activităţii;

• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului

declanşării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;

• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.

Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa

2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului

asupra mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de

energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).

Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii

de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu

Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizării obiectivului „Construire parc eolian, reabilitare drumuri de

acces, racord electric şi racord SEN, construire statie de transformare„ în comunele

Smardan şi Tuluceşti, judeţul Galaţi, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative de

energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare

a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în

perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).

Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:

� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din

surse regenerabile;

� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;

� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;

� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 3

Proiectul de investiţie Parc eolian, propune lucrări de organizare şantier pentru

modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea fundaţilor,

a platformelor macara precum şi lucrări de montaj/construcţie, realizarea racordurilor

electrice, necesare pentru amplasarea a 30 turbine eoliene cu puterea nominala de maxim

2,5 MW/turbina cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian

din zona judeţului Galaţi, comunele Smârdan şi Tuluceşti.

Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi

atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a

stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice

a României.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului

eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind

desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei

din surse regenerabile.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând

o anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament

aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta

ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an

calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru

evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in

zona analizată în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010. Corelate cu valorile de

vânt de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de

date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi, datele in situ au permis

crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii

(roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de

înălţime.

Amplasamentul propus realizării proiectului Parc eolian compus din 30 turbine

eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 100.000.00 mp, din care 35.000.00 mp pe

teritoriul comunei Smardan (extravilan) şi 65.000.00 mp pe teritoriul comunei Tuluceşti

(extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109,

T110, T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4,

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 4

T119, T120, De1, De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25,

De184/3, De181, De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de

teren arabil şi teren neproductiv, şi apartine domeniului public de interes local şi

proprietate privată a unor persoane fizice, conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 şi CU

nr. 67/1620 din 12.04.2010 emise de Consiliul Judeţean Galaţi.

Proiectul „ Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acce s, racord electric

si racord SEN, construire statie de transformare „ compus din 30 turbine eoliene de

producere a energiei electrice amenajat în extravilanulul localităţilor Smârdan şi Tuluceşti,

propune realizarea următoarelor obiective:

� Amplasare 30 turbine eoliene cu putere maximă 2.5 MW/turbină in limita ATR de

maxim 70 MW.;

� Constructii suport pentru realizarea parcului eolian;

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

� Fundaţii turbine – 4000 mp (133 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 840 mp (28 mp /turbina inelul suprateran)

� Platforme de montaj – 40.000 mp (1333 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)

� Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare modernizate – 56.000 mp

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV) ;

� Traseu conexiune LES pe distanta de cca 14 km la statia electrică 400/110 kV

Smardan.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu planurile

de situatie intocmite de proiectant;

� realizarea organizarii de santier;

� realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente cat

si a drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundatiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 5

� realizarea statiei de transformare 20/110 kV;

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la statia de transformare 20/110 kV;

� realizarea conexiunii la statia electrica 400/110 kV Smardan;

Etapa a III - a – Funcţionare:

� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Etapa I. - Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale

antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate

precum şi cele privind controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un

număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,

trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,

montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren

a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi

cu planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe

şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a

garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire

metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 6

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel

încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi

va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura

rutieră existentă – DN 26, DJ 24D, DJ 251, DJ 255C, ca alternativă viabilă se poate utiliza

şi infrastructura feroviară existentă în comuna Tulucesti. Un plan de management al

transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor

locali sensibili.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport, cat

si drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul

echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la

operatiuni de intretinere, reparatii si acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea

si pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de topografia

zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata de 15 t/osie;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

� raza de curbura 25 m;

� compozitia constructiva a drumului de acces trebuie permita o drenare

eficienta a apelor pluviale catre rigole;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 56.000 mp.

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate si construite sa reziste

la solicitari si presiuni mari suportand macarale de mare tonaj.

Platformele de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 7

� inclinarea maxima laterala si longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim

2º;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

� inclinarea laterala a peretilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

� diferenta inaltimii dintre platforma si fundatia turbinei nu trebuie sa depaseasca

5m;

� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in

zona de operare a bratului macaralei.

Platformele de montaj nu sunt constructii permanente fiind utilizate doar la

asamblarea turbinelor eoliene

Suprafata totala a platformelor de montaj este de 40.000 mp .

Zona de livrare echipamente este adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor

de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi

construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special

masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare

tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Funda ţii

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în

care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de

geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o

fundaţie circulara cu diametrul de 5.5 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52,

adâncimea de fundare fiind de 1,650 m sub nivelul initial. Fundatia consta dintr-o fundatie

placa si un montant de 0,55 m inaltime si diametrul de 4,20 m.

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma

initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul

acestuia.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 8

Dupa realizarea montajului platforma de fundatie se acopera cu strat de pamant

vegetal pe care se vor reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul

in care aceasta vegetatie exista natural in zona. Astfel, suprafata de teren ocupata definitiv

de o turbina eoliana este de 28 mp; pentru 30 turbine rezulta o suprafata de 840 m².

Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argila si se acopera

cu un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a fundatiei.

Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;

• conectarea sistemelor de automatizare;

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate

în fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi

asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului

şi montarea pe turn.

Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată

din fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 80 m şi care constau în 3-5 module

asamblabile, care au un interior reticular din oţel, diametrul turnului având la bază maxim

4,5 m.

Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme

anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este

fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite

rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru capta rea energiei vântului în funcţie de direcţia

acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este

prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare

hidraulic.

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 9

al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 82 m; lungime pală 41 m înălţimea

totală a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maxim 122 m.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire

de 690 V şi o putere variabila până la 2.5 MW în funcţie de viteza vântului. De la

generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de

la 690V la 20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de

producător.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor

în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de

înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în

cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsură şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,

nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat

este montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului

depăşeşte 3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este

format din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 10

Figura nr. 1 Descriere turbin ă eolian ă

Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia

de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de

medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind

introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 30 de centrale eoliene,

va fi distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni

aparţinând Transelectrica SA (staţia Smardan).

Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător

de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 11

cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice

îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în

spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum

dimensiunile reţelei.

Staţia electrică – staţia de transformare 20/110 kV subdivizată în aria de

competenţă a constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de

tensiune medie în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip

industrial, pentru găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de

la turbinele eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate

împotriva scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi,

(secţionatori, întrerupători). Staţia de transformare 20/110 kV se va racorda la staţia de

transformare Smardan printr-o legatura LES pe o distanta de cca. 14 km.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 12

Tabelul nr. 1 Graficul desf ăşurării lucr ărilor de construc ţie-montaj

Activitate Perioada (luni )

1(il) 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport

şi depozitare

Construc ţia funda ţiilor şi reţelei electrice de

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 13

Etapa a III-a –Func ţionarea parcului eolian

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian, aşa cum a fost prezentat

mai înainte au principiu de funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind

prevăzut cu trei pale având profil aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse

unor solicitări mecanice importante şi având costuri mai scăzute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta fiind cea mai utilizată,

deoarece este simplă şi dă cele mai bune rezultate pentru puteri mari: nu are suprafeţe de

direcţionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse şi are o stabilitate mai bună. Turbinele

eolienele montate în amonte mai prezintă un avantaj, respectiv vântul suflă pe faţa palelor, iar

rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia vântului. Acest tip de turbină

eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea

de energie electrică la scară industrială.

Turbina eoliană utilizează energia cinetică a vântului pentru a antrena arborele rotorului,

aceasta este transformată în energie mecanică, care la rândul ei este transformată în energie

electrică de către generatorul cuplat mecanic la aceasta.

Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dacă turbina şi generatorul au viteze de

acelaşi ordin de mărime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteză.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini

izolate. Sistemele eoliene de conversie au şi pierderi. (ale generatorului şi ale eventualelor

sisteme de conversie), astfel, se poate menţiona un randament de ordinul a 89 - 95 %.

Operarea şi întreţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a

echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii

conform programului:

Tabel nr. 2 Activit ăţi de între ţinere propuse în cadrul parcului eolian

Perioada Activit ăţi de între ţinere

Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul

electric de transformare şi transport

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale , rotor, componente 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune

La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 14

1.5 Durata etapei de func ţionare

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând de

altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.

1.6 Informa ţii privind produc ţia

Tabel nr. 3 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice

Produc ţia Resurse folosite în scop ul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor

Energie electric ă ~ 200.000 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice

Tabel nr. 4 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele

chimice

Denumirea materiei prime, a

substan ţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anual ă/ existent ă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1350 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen

lung asupra mediului acvatic

R53, S23, S51

Ulei

transmisie 10.800 litri P

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 15

1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Tabel 5

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Numărul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa d e activitate şi masuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente

obiectivului, conform

legisla ţiei in vigoare

Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare a polu ării de fond

Fără masuri de eliminare/ reducere a

polu ării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

polu ării

Perioada de construc ţie

Pol

uare

atm

osfe

rică

Trafic rutier (utilaje şi

autovehicule de transport)

emisii specifice

activităţilor de transport,

particule de praf

Funcţie de numărul

utilajelor şi autovehiculelor

care vor fi utilizate în

cadrul organizării de

şantier

CMA STAS

12574-87 -

Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în

dotare

Transportul şi descărcarea materialelor

(pulberi, COV, etc.)

CMA STAS

12574-87 -

Praf antrenat de curenţii

atmosferici in zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul transportului

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolată a

materiilor prime şi

materialelor, a deşeurilor

Ord.

MAPPM 756/1997

-

Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării

de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 16

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Numărul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa d e activitate şi masuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente

obiectivului, conform

legisla ţiei in vigoare

Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare a polu ării de fond

Fără masuri de eliminare/ reducere a

polu ării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

polu ării generate pentru operaţiunile de

încărcare-descărcare

Scurgeri de produse petroliere

Funcţie de starea tehnică a

utilajelor şi maşinilor

MAPPM 756/1997 -

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în

mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către

persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea utilajelor

Funcţie de numărul

utilajelor utilizate in cadrul

organizării de şantier

STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de

zgomot

Pol

uare

a ap

ei

Evacuarea necontrolată a

apelor menajere

În cazul apariţiei unor poluări

accidentale în perioada

organizării de şantier

NTPA 002/2002

Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)

Acumulări de ape pluviale

In funcţie de nivelul

precipitaţiilor

Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale către exteriorul amplasamentului

Perioada de func ţionare

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 17

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Numărul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru

om

si

med

iu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa d e activitate şi masuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente

obiectivului, conform

legisla ţiei in vigoare

Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare a polu ării de fond

Fără masuri de eliminare/ reducere a

polu ării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

polu ării

Pol

uare

a so

lulu

i Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în

urma întreţinerii turbinelor eoliene

MAPPM 756/1997

Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea

depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare- descărcare

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea turbinelor eoliene

Funcţie de numărul

turbinelor utilizate in

cadrul parcului eolian

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către

utilaje la limita amplasamentului.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 18

1.8.1 Zgomot şi vibra ţii

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de

utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite

instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursă;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul

zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp

liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,

independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât

pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o

informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este

amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează

nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa la

care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,

acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat

prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,

este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul

unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns

legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva

sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,

� gradientul de temperatură si de vânt;

� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen

denumit „efect de sol”;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 19

� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta

spectrală a zgomotului;

� topografia terenului;

� vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul

obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore

în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite

în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind

nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

� basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile

sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în

general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia

acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase)

pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului

instalaţiei de obţinere a electricităţii.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La

viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă

în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va

masca în general complet orice sunet de turbină.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 20

Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina

percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre

turbine.

Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli

(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.

Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie

multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate

cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.

Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea

sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2 ori

energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela

că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului,

decât presiunea sunetului însăşi.

S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia

undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te

deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m

depărtare.

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se

o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.

Figura nr. 2 Varia ţia in tensit ăţii

sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 21

Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.

Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat

s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. Hărţile de

zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos.

Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform

tabelului:

Tabel. 6 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de

viteza vântului

Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă (dB(A))

Cota +10 m teren Înălţime turn 80 m

Densitate aer 1,225 kg/m3

4 m/s 94,4 dB(A) 5 m/s 99,4 dB(A) 6 m/s 102,5 dB(A) 7 m/s 103,6 dB(A)

>8 m/s 104 dB(A)

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se

o intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.

Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă

de parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).

Datorită caracteristicilor geografice ale zonei, distanţa faţă de zonele naturale protejate şi

zonele locuite, zgomotul generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului nu

produce un impact semnificativ asupra factorilor de mediu si confortului uman.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 22

Tabel nr. 7 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian

Figura nr. 3 Localizarea Parcului Eolian

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 23

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de

fabricanţii de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a

zgomotului produs. Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune

acustică de 100 dB(A).

Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce

echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade

la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m

zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.

Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul

generat de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după

instalarea acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei

predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,

zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul

de zgomot din interiorul unei case.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de

rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se

vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de

calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele

centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.

Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul

lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi

materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 24

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o

influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (120 m

înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de

radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind

de:

� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;

� caracteristicile palelor turbinei;

� frecvenţa semnalului interferat;

� caracteristicile receptorului;

� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior

1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă

Nu este cazul.

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare

cu:

� alegerea amplasamentului;

� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;

� numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora;

� alternativa 0 – de neimplementare.

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată

ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse

regenerabile.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 25

Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumită dispunere in

teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare

turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de panta terenului şi direcţia

principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din

arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, a efectuat

măsurători in situ în intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010. Corelate cu valorile de vânt

de la staţiile meteorologice Galaţi şi Isaccea din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene

pentru intervalul 1961-2009 de la staţia meteo Galaţi, datele in situ au permis crearea unei

statistici eoliene cuprinzând distribuţia vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi

roza frecvenţelor), roza energiei şi calculul profilului vântului în funcţie de înălţime.

Figura nr. 4 Harta poten ţialului eolian al României

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 26

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene

din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie a energiei

electrice.

Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:

� zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a păsărilor;

� culoarelor şi rutelor de migrare a păsărilor.

Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact :

� până la 200.000 MWh energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi produsă în

reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 28.000 locuinţe)

� emisii de 90.000 tone rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei

din surse neregenerabile;

� lipsa locurilor de muncă;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 27

� pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.

In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala folosinţă,

fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce priveşte dezvoltarea

durabilă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu cerinţele actuale de valorificare din

punct de vedere economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului eolian.

1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Amplasamentul propus realizării proiectului „ Construire parc eolian, reabilitare

drumuri de acces, racord electric si racord SEN, co nstruire statie de transformare „

compus din 30 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 100000 mp.

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de

35000 mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) şi 65000 mp pe teritoriul comunei Tulucesti

(extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109, T110,

T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4, T119, T120, De1,

De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25, De184/3, De181,

De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Tabel nr. 8. Coordonate geografice ale turbinelor e oliene prev ăzute in proiect

Obiectiv X (metri) Y (metri) Statie

transformare 732841.043 460043.876 T1 731989.657 463562.174 T2 732477.868 463651.766 T3 732934.808 463650.757 T4 733446.002 464052.498 T5 733731.502 464072.998 T6 734482.314 462647.579 T7 734758.002 462945.998 T8 733848.338 462500.072 T9 733727.502 461807.195

T10 732236.421 462417.008 T11 732632.286 462430.116 T12 732249.731 461635.48 T13 732648.31 461631.374 T14 732912.852 461639.378

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 28

T15 732215.11 460118.405 T16 733030.804 458950.79 T17 733452.378 458980.528 T18 733064.185 457459.19 T19 732229.057 456103.238 T20 732205.225 455499.367 T21 735257.365 461462.534 T22 734804.848 461371.553 T23 733111.686 460052.105 T24 732751.629 456164.805 T25 735726.874 462174.469 T26 735947.299 462753.205 T27 736553.958 462921.096 T28 734126.778 464081.75 T29 734899.939 463767.368 T30 735359.682 463796.51

Fig. nr. 5 Localizarea Parcului Eolian

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 29

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea

/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de teren

arabil si teren neproductiv, si apartine domeniului public de interes local si proprietate privata a

unor persoane fizice, conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 si CU nr. 67/1620 din 12.04.2010

emise de Consiliul Judetean Galati.

Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic teren arabil, teren

neproductiv şi drumuri de exploatare existente .

Suprafaţa totală a obiectivului evaluat este de 100.000.00 mp.

1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura

existent ă

Accesul în zona se va realiza pe DN 24 D, drum ce leagă localităţile Galaţi – Cuca -

Băleni;

Drumul naţional DN 24 D este de categoria II-a. Suprafaţa carosabilului are îmbrăcăminte

asfaltica cu lăţimea de 6.50 m şi are acelaşi echipament ca mai sus. Starea tehnica este bună.

S-au efectuat unele reparaţii parţiale.

Organizarea circulaţiei se bazează pe caracteristicile traficului actual şi de perspectivă, cu

asigurarea unor căi de acces corespunzătoare la toate centralele eoliene. Traseul drumurilor

existente se păstrează la fel.

Energia produsă de cele 30 centrale eoliene, va fi distribuită în sistemul energetic

naţional, în staţia de transformare Smârdan. În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua

naţională de transport a energiei electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel

naţional (ANRE), astfel soluţia de racordare are în vedere optimizarea pierderilor care apar în

transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în

parcul eolian fiind introdusă în sistemul energetic naţional.

Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene se va face printr-un cablu

subteran pozat de-a lungul drumurilor de acces, drumurilor de exploatare de la fiecare din cele

doua zone ale parcului până la punctul de conexiuni şi de aici de-a lungul drumului de

exploatare pana la staţia de transformare Smârdan.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 30

Soluţia de racordare trebuie să aibă în vedere optimizarea pierderilor care apar în

transformarea energiei de medie tensiune în energie de înaltă tensiune astfel încât energia

produsă în parcul eolian să fie introdusă în SEN.

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată

fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de produc ţie

Principiul de func ţionare al turbinei eoliene

Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele

rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.

Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (84-120 m) pentru a capta cea mai mare

parte din potenţialul eolian.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 31

Figura nr. 6 - Func ţionarea unei turbine eoliene

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.11, dar

în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

o butucul rotorului;

o paletele;

o nacela;

o pilonul (turnul);

o arborele principal (de turaţie redusă);

o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

o dispozitivul de frânare;

o arborele de turaţie ridicată;

o generatorul electric;

o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;

o anemometrul;

o sistemul de control (PLC).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 32

Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă

Turbina eoliană este cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de 100 m şi o putere nominală

de max 2500 kW.

Date generale

� Turn – înălţime maximă 100;

� Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.

� Putere nominală – max 2500 kW.

� Viteza vântului de start – 3 m/s.

� Autoprotecţie – 25 m/s.

� Timp de exploatare estimat - 20 ani.

� Domeniu temperatură de exploatare - -20 ..... +400C;

� Altitudine maxima de exploatare 1500m.

Rotorul este constituit din 3 pale amplasate pe un arbore dotat cu sistem de ghidare

independent pe 3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit. Palele sunt

echipate cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet

ce protejează rotorul.

Specifica ţiile rotorului

� Diametru – 100 m.

Specifica ţii pale

� Material – compozit.

� Lungime – 48 m.

Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare,

convertor sistem de răcire.

Date tehnice nacela:

� Înălţime – 3,9 m.

� Lungime – 14 m.

Specifica ţii cutie viteze

� Tip – 3 trepte de viteză.

� Putere nominală – maxim 2500 kW.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 33

Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de maxim 3000 kW echipat cu

circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel).

� Tensiune nominală – 690 V.

� Frecventa de funcţionare – 50 Hz.

Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip

aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.

� Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.

� Diametru disc – 1000 mm.

Figura. nr 7 Sistem integrat de control a parcului eolian

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere

Nu este cazul.

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile

Nu este cazul

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 34

2.2. Activit ăţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi

instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de

construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane,

precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în

prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."

Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată pentru o

perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va mai satisface

necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a terenului se vor efectua

lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în operă a acestora, pentru care

se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la momentul dezafectării.

3. Deşeuri

3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor

Surse de generare a de şeurilor

În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din

alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;

• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de

materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;

• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 50000 mc.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

func ţionare:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 35

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri

uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată

de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un

contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 360

l/turbina si 10800 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri

minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a parcului eolian rezultă uleiuri uzate

hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 45 l/turbina si 1350 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri

minerale hidraulice neclorinate.

3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi

electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,

marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri

nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,

codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În

cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate

măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 36

Tabelul nr. 9 - Managementul de şeurilor

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare

Managementul deşeurilor

kg/an

V E R

construc ţie

Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,5

S 15 01 01

- spaţii

special amenajate

R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

1,0 t/perioada construcţie

S 17 04 05 -

spaţii special

amenajate R4 - -

S 17 04 07

Pământ excavat

50000 mc/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de sistematizare

a terenului

- -

func ţionare Ulei uzat de motor

10800 l L 13 02 05* - Recipiente metalice

- D10 -

Ulei uzat hidraulic 1350 l L 13 01 10* -

Recipiente metalice - D10 -

Deşeuri electrice şi electronice

- S 16 02 14 spaţii

special amenajate

R7 D9 -

Prognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme

betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe

amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în

vigoare, astfel:

� pe platforme betonate şi acoperite/descoperite;

� spaţii special amenajate;

� în containere transportabile, butoaie metalice;

� în spaţii închise şi acoperite.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 37

Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în

care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea

valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată

generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ.

În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile

necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la

poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ

asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către

firmele specializate.

În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi

electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza

într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o

firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate

generate de pe amplasament.

4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului şi

măsuri de reducere a acestora

Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor Smârdan şi

Tuluceşti conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 şi CU nr. 67/1620 din 12.04.2010 emise de

Consiliul Judeţean Galaţi.

Suprafaţa de teren de 100.00,00 mp aferentă proiectului şi aparţine domeniului public de

interes local şi proprietate privată a unor persoane fizice. Pe perioada amenajării terenului şi

construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care

transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a obiectivului.

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul

va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile

de pe sol să fie limitată.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 38

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul

execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea

normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot

personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu

apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de

asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele

pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor

periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de 5600 m de

frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din

Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa

4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian se găseşte în perimetrul bazinului

hidrografic Ijdileni, Chineja, Valea lui Manolache Târnăsoaia (Valea Mare).

4.1.2 Alimentarea cu ap ă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 39

4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene constituie

principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de

terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de

pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.

Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care

antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi

pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din

săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în

timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de

excavaţii;

� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate

de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 40

� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea

parcului eolian (cap. III.8);

În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al acţiunii

turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu

există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional şi

prin infiltraţie.

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea

timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în

staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face

astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 41

Tabelul nr. 10 M ăsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de

sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale.

√ √

Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului.

√ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

√ √

Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului.

√

Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a apelor pluviale.

√ √

Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Ap ă

Figura nr. 8 Harta hidrologic ă a zonei analizate

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 42

4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest,

el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape

cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Regimul climatic pe

teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistrează

unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi altitudinea) şi de

orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea sudică, cea mai

joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dunăre, Prut – în care valorile

elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului. Sudul Podişului

Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei Estice la

climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă, sub raport climatic,

caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale geografice, conformaţiei

reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental excesivă, cu amplitudini mari de

temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri călduroase, ierni reci, marcate de viscole.

Temperaturi

Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul

judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad, pe

la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa şi

Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.

În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului

Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de

100C şi la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si

21,30C la Galaţi.

În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care

produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C.

Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura

medie a lunii iulie este de 21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste

100C.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 43

Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire a soarelui

este de 2235.7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Deltă (cu

2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează 1579 h

iar în semestrul rece 656.7 h.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377 Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10

Tabel 11: Valorile maxime şi minime ale radia ţiei solare globale pe suprafa ţa normal ă la

sta ţia Gala ţi (W/m 2) Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual al

radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general în

iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai sintetic

parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de sursă de

căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-3°C. La

staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C (8.VII.19 68)

respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a inter valului anual fără îngheţ la sol este un

parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului termic al

diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând

agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă cuprinde între

170-180 zile pe an.

Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud

(Drăguşeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C).

Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul

caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3°C la Tecuci şi -

2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2°C la Bere şti şi

22.5°C la Gala ţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40°C pe 11.VIII.1951

(40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă

absolută a fost de -32°C (la Dr ăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii

termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe

anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai

rece lună a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-0.4°C

la Galaţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e primăverii au treceri aproape brusce:

de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la Tecuci de la

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 44

3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor

de toamnă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în noiembrie la Gala ţi,

respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anual

ă

Amplitudine medie

-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5

Tabel 12: Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la staţia Galaţi Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale

reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale

calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 6).

Staţia meteorologic ă

Anotimpuri Semestre

Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem. rece

Med. sem. cald

Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6 Galaţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2

Tabel 13: Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la sta ţiile Tecuci şi Gala ţi (1961-2000)

Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealu l Ijdileni în

intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ, iar verile sunt

calde şi secetoase.

Precipitaţii

Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse din

ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă a

foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anuală de

precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei

(564 mm la Băleni, 530.8 mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, 495.4 mm la Nicoreşti),

scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul

judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din

totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 45

Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform

repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând

iarna în lunile ianuarie şi februarie.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6

Tabel 14: Cantit ăţile medii (mm) lunare şi anuale de precipita ţii la sta ţia Gala ţi (1961-2000)

Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul cazurilor

de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele „grave”

deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de

precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.

Nebulozitatea

Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar

apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de

Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor

cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Galaţi (maximele fiind în lunile

august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.

Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului

Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe care

aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare a

parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000

hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media

multianuală la Galaţi este de 1008.2 hPa.

Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii

relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În

timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-

88%.

Regimul eolian

În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord

(23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe

avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 46

Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s la

Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la

Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în

zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în care

viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian, valoarea

extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).

Fenomene atmosferice periculoase

Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale

electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină sunt mai frecvente

în lunile iunie-iulie.

Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi îngheţ

este ridicată.

Poluarea aerului

Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor

precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la

Tecuci cu diferite pulberi.

Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul comunei

are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu

viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 260C.

4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi

I. Perioada de construc ţie/amenajare

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian,

zona fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt

reprezentate de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de

trecerea acestora pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari.

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de

altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 47

distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de

transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor

de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor

lucrări specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de

nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a

lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor

de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în

ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii

diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de

poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construc ţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la

organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante:

NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se

desfăşoară aceste activităţi.

Poluan ţii rezulta ţi sunt:

� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin: oxizi

de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon

(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi

aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission

inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de maşini-unelte se

încadrează în următoarele valori:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 48

Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Tabelul 15: Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier

Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în suspensie. Cele cu

diametre mai mari se depun rapid pe sol

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea

de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi

reparaţii ale utilajelor este redusă.

Activitatea organiz ării de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.

Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de

executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu

un regim maxim de 10 ore/zi.

II. Perioada de exploatare

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 49

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în

perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer

datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii

aerului.

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a parcului eolian impactul asupra factorului

de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a

intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de materii

prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi

redus.

În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale

emisii semnificative de poluanţi ai aerului.

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a aerului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de

execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune

problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat/

gazelor reziduale;

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata

utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 50

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune

numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi;

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru

sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a

se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Tabelul nr. 16 M ăsuri de diminuare a aerului

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului. √ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

√ √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.

√ √

Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză

√ √

Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru

√ √ √

4.3 Solul şi subsolul

4.3.1 Date generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi

asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o

parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns

dinamic la procesul de acumulare.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie de natura şi

intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea

modificărilor este diferită.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 51

Elemente de geomorfologie

Zona analizată este amplasată în Câmpia Înaltă Covurlui, subunitate a Podişului

Moldovei. Aceasta se întinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului si se

desfăsoară până la lunca Prutului fiind o zonă de terase cu poduri largi. Fundamentul cristalin,

de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse

între 500 şi 1000 m şi reprezintă continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea

Centrală (soclul assyntic). Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a

format în multiple cicluri sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a

Podişului Moldovei s-au identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior -

silurian, cretacic şi badenian superior – levantin) separate de două lacune stratigrafice

(devonian – jurasic şi paleogen – miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile

au fost mult mai numeroase, fapt care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai

bogată în termeni, cu lacune stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse.

Substratul geologic în arealul analizat este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe

interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase,

aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase

depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona

sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul

Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti-Cozmeşti grosimea luturilor

oscilează între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al

văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează

între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la 30-70 m (60-70 m la N de Galaţi). În

acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o

creştere a celor mai fine, luto argiloase.

O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este

dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile (2-3 în jurul municipiului Galaţi şi 7-8 în zona

Costi-Smârdan-Izvoarele. De asemenea, în masa luturilor loessoide se întâlnesc uneori lentile

de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvio-proluvială. În sectoare mai

restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea nordică a Podişului

Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus fenomenului de subsidenţă.

Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor formate

în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către râuri a

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 52

depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei

meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în

condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite

din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu

intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti, precum

şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi

argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela localităţilor

Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru,

generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la

partea superioară de depozite mai recente, pleistocene.

În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte

din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în

pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare)

prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an.

Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare

seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi

cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre

mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de

poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi

energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, zona analizată se

află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km. Arealul

de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de revenire de

minimum 50 de ani.

Solurile

Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele

superficiale şi omul.

Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato-

pontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul

analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate.

Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice)

sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi glacisurilor

bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 53

proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă),

structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant

huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie,

grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (pH: 6,6-7,2); biologice: o

bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi

nutrificare.Intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific

rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină.

Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată,

indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus huminic

(3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în baze (90-

100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (pH: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare, structură

glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate biologică,

humificare, nitrificare, amonificare).

Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul Podişului

Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile

cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi

diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse

(în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină (pH

în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor

naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-edafică.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare

teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de

elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce stratul

vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de

sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări ale

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 54

solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de

executie.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului

de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o

serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi a

platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii

părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea

infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi

întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii

căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice

de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în

proiect.

Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte

în mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit

interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de

manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine

naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:

apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant

se manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială

sau totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul

activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitată în

timp.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 55

Etapa de exploatare/func ţionare

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de

mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin

depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

4.3.3 Prognozarea impactului

Amenajarea/construcţia şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi construcţie.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

� deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

� s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj;

� apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.

4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în

atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie

impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul

freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de

materiale etc.;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 56

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.

Tabelul nr. 17 M ăsuri de diminuare pentru sol

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente. √ √

Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.

√ √

Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor

şi a eroziunii solului

√ √

Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru √ √

1.3.4 Hărţi la capitolul Sol

Figura nr. 8 Harta solurilor din zona analizat ă

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 57

4.5. Biodiversitatea

Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distanţă de 4,2 km faţă de sit-

ului de Importanţă Comunitară ROSCI0105 – Lunca Joas ă a Prutului cu importanţă specială

din punct de vedere al protecţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vl ădeşti -

Frumu şiţa, şi 0,5 km pana la ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele , nu se prognozează

efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente.

� ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vl ădeşti - Frumu şiţa

Situl de importanţă avifaunistică Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa ROSPA0070, se

întinde şi pe zona administrativă a comunei Frumuşiţa având o suprafaţă totală de 7 657.0 ha şi

coordonatele geografice fiind latitudine N 45º 45' 55'' şi longitudine E 28º 8' 50'', aflându-se în

proprietatea atât a statului cât şi privată. Ca vulnerabilitate se pot evidenţia activităţi antropice cu

impact negativ asupra ecosistemului, păşunat, pescuit, vânătoare.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem următoarele categorii: 29 de specii conform Anexei 1 a Directivei Păsări, 23 de

specii migratoare, conform convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 3 specii periclitate la

nivel global.

Bird Life International a adoptat în anul 2000 următoarele categorii de periclitare pentru

speciile de păsări europene:

P – periclitată (Endangered); NP – nepericlitată (Least Concern); V – vulnerabilă

(Vulnerable); R – rară (rare); D – în declin (Declining);

În acest sens au fost întocmite 4 categorii SPEC (Species of European Concearn):

SPEC 1 - cuprinde specii europene a căror conservare este ameninţată la nivel global.

(European species of global conservation concern)

SPEC 2 - cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ

nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, concentrated in Europe)

SPEC 3 - cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ

nefavorabil. (Unfavourable conservation status in Europe, not concentrated in Europe)

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii

care nu sunt concentrate în Europa şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie

favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate pentru protecţia

lor. (Favourable conservation status in Europe, not concentrated in Europe).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 58

In tabelul nr. 18 sunt prezentate într-o forma concisă toate detaliile necesare caracterizării sitului RO SPA Lunca Prutului –

Vlădeşti Frumuşiţa cu evidenţierea statutului de conservare, cu indicarea numărului populaţiilor la nivel naţional conform rapoartelor

IUCN şi Bird Life International .

Cod Denumire specie Denumirea popular ă

Directiva Păsări

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Statut de conservare

Popula ţie la nivel naţional

Popula ţie la nivelul sitului

cuib ărit iernat pasaj

A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 3500 - 4000 p - - 120 - 600 i

A060 Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă 5500 - 6500 p 32 - 40 p - -

A097 Falco vespertinus Vânturelul de seară - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabilă 1300 -1600

p 28 - 33 p - -

A231 Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 vulnerabilă 4600 -6500

p 40 - 50 p - -

A393 Phalacrocorax pygmeus Cormoran mic Anexa 1 Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată 11500 -14000

p - -

220 – 260 i

A229 Alcedo atthis Pescăraş albastru Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 12000 -15000 p

50 -70 p - -

A029 Ardea purpurea Stârc roşu Anexa 1 - SPEC 3 nepericlitată 850-1000 p 10 -15 p - - A024 Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitată 5500-6500 15-20 p - - A021 Botaurus stellaris Buhai de baltă Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitată 1500-2000 3-5 p - -

A196 Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi

Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat 8000 – 12.000

150-270 p

- -

A031 Ciconia ciconia Barză albă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitată 4000 – 5000 - - 3000-4500 i

A081 Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 1700-2500 5-7 p - -

A238 Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar/pestriţă mijlocie

Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 20000 – 24000

20-30 p - -

A429 Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

24000 – 32000 50-70 p - -

A236 Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 40000 – 60000

15-20 p - -

A026 Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 4000 – 5000 40-50 p - 100-200

i A098 Falco columbarius Şoim de iarnă Anexa I - NonSPEC nepericlitată 400 – 1500 - 10-15 i - A103 Falco peregrinus Şoim călător Anexa I - NonSPEC nepericlitată 8 – 15 - 5-7 i - A075 Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată 28 – 33 - - 5-10 i A131 Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 400 – 600 - - 30-40 i A338 Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 1380000 – 30-35 p - -

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 59

Cod Denumire specie Denumirea popular ă

Directiva Păsări

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Statut de conservare

Popula ţie la nivel naţional

Popula ţie la nivelul sitului

cuib ărit iernat pasaj 2600000

A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 6500 – 8000 25-50 p - - A094 Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitată - - - 3-5 i

A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 45000 – 60000

30-50 p - -

A032 Plegadis falcinellus Ţigănuş Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 2500 – 2800 - - 50 – 100 i

A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 300 - 500 - - 50 - 60 i

A193 Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 5500 – 7500 120 – 150 p

- -

A038 Cygnus cygnus Lebădă de iarnă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată 2000 - 4500 - > 4 i -

A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 8500 – 10000

20 – 60 i - -

A339 Lanius minor Sfrâncioc cu frunte

neagră Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată 364000 – 857000 10 – 30 i - -

A034 Platalea leucorodia Lopătar Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată 1100 – 1500 - - 10 – 30

i A151 Philomachus pugnax Bătăuş Anexa I - SPEC 3 nepericlitată - - - P

A234 Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată 45000 – 60000

> 4 p - -

A166 Tringa glareola Fluierar de mlaştină Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată - - - R

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 60

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi se

încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurluiului care este subdivizată la rândul ei în

colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat 3

unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general

plan, cu o pantă continua de la nord la sud.

Tabelul nr. 19 - Alte specii importante din punct d e vedere avifaunistic

Denumire specie Denumirea popular ă

Directiva Păsări

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Statut de conservare

Specii cuib ătoare Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă

Falco vespertinus Vânturelul de seară - Anexa 3 SPEC 3 vulnerabilă Coracias garrulus Dumbrăveancă Anexa 3 Anexa 3 SPEC 2 vulnerabilă Ardea purpurea Stârc roşu Anexa I - SPEC 3 nepericlitată Ardeola ralloides Stârc galben Anexa 3 Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Ciconia nigra Barza neagră Anexa I Anexa 3 SPEC 2 nepericlitată

Dendrocopos syriacus Ciocănitoare de grădini

Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Egretta alba Egreta albă Anexa I Anexa 3 - - Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Sterna hirundo Chiră de baltă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată Egretta garzetta Egretă mică Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Chlidonias hybridus Chirighiţă cu obraji albi

Anexa 3 Anexa I SPEC 3 nepericlitat

Circus aeruginosus Herete de stuf - Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Dendrocopos martius Ciocănitoare neagră Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Aythya nyroca Raţă roşie Anexa I Anexa 3 SPEC 1 vulnerabilă Picus canus Ghionoaie sură Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Specii importante în perioada de migra ţie Phalacrocorax

pygmeus Cormoran mic Anexa I Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată

Ciconia ciconia Barză albă Anexa 3 Anexa I SPEC 2 nepericlitată Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 SPEC 3 nepericlitată

Pandion haliaetus Vulturul pescar Anexa I - SPEC 3 nepericlitată Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Haliaeetus albicilla Codalb - Anexa 3 SPEC 1 nepericlitată Himantopus himantopus Cătăligă Anexa I Anexa 3 NonSPEC nepericlitată

Limosa limosa Sitar de mal Anexa II/2 - SPEC 2 vulnerabilă Anser albifrons Gârliţa mare Anexa 1 Anexa 5E NonSPEC nepericlitată

Anser anser Gâscă de vară Anexa II/1, III/2 Anexa 5E SPEC 3 nepericlitată

Tringa erythropus Fluierar negru Anexa II/2 - SPEC 3 nepericlitată Tringa stagnatilis Fluierar de lac - - NonSPEC nepericlitată

Pluvialis squatarola Ploier argintiu Anexa II/2 - NonSPEC nepericlitată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 61

Denumire specie Denumirea popular ă

Directiva Păsări

OUG 57/2007

Categoria SPEC

Statut de conservare

Phalacrocorax carbo Cormoran mare Anexa I - NonSPEC nepericlitată Anas platyrhynchos Raţa mare Anexa III/1 Anexa 5C NonSPEC nepericlitată

� Caracterizate sit Lunca Joas ă a Prutului

Situl este codificat ROSCI 0105 Lunca Joas ă a Prutului

Situl de Importanţă Comunitară – Lunca Joasă a Prutului se află situat pe teritoriul

judeţului Galaţi (100%).

Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45°45'55''

latitudine nordică şi E 28°8'50'' longitudine estic ă, ocupând o suprafaţă de 5 656 ha.

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de

interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,

habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă

comunitară, sunt:

Cod denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto - Nanojuncetea

0.2 B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention 1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

0.1 B C B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

5 A C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 1 B C B B

3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 40 B B B B

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B

Specii de mamifere: 2021 Sicista subtilis (Şoarece săritor de stepă);

Specii de amfibieni şi reptile:

1188 – Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);

1220 – Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă);

1993 – Triturus dobrogicus (Triton dobrogean).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 62

Specii de pe şti:

2511 Gobio kessleri (Porcuşorul);

1130 Aspius aspius (Avat);

1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarta);

1145 Misgurnus fossillis (Varlarul/Ţipar);

1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);

1159 Zingel zingel (Pietrar);

1160 Zingel streber (Fusar mic);

2522 Pelecus cultratus (Sabiţă).

Specii de nevertebrate:

1078 – Callimorpha quadripunctaria (Fluturele tigru de Jersey);

Alte specii importante de flor ă şi faun ă

− I Hyponephele lycaon

− I Tomares nogelii

− P Hippuris vulgaris

− P Salvinia natans

− P Trapa natans

− P Orchis laxiflora ssp. elegans

− P Stratiotes aloides

− P Vallisnerua spiralis

Tabelul nr. 20 - Corespondenţa habitatelor Natura2000 în sistemul de clasificare

românesc (Doniţă et al., 2005).

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention

R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 63

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius

3150 Lacuri eutrofe natural cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

R2202 Comunitãþi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza

R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides

R2204 Comunităţăþi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans

R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris

R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina

3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius

R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius

R4408 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus

� ROSCI 0151 - Pădurea Gârboavele

Situl de Importanţă Comunitară – Pădurea Gârboavele se află situat pe teritoriul

judeţului Galaţi.

Coordonatele geografice de localizare a sitului se află cuprinse între N 45º 34' 34''

latitudine nordică şi E 27º 59' 56'' longitudine estică, ocupând o suprafaţă de 217 ha.

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de

interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,

habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă

comunitară, sunt:

Cod Denumire habitat % Reprez Supr. rel Conserv Global 40C0* - Tufărişuri ponto sarmatice 3 A C B B 91AA – Vegetaţie forestieră ponto – sarmatică cu stejar pufos 53 A C B B 91I0* – Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 14 A C B B

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 64

Cod Denumire specie

Denumirea popular ă

Directiva Habitate

OUG 57/2007 Reziden ţa Sit.

Pop Conservare Izolare Global

Specii de nevertebrate 1083 Lucanus cervus Radaşca Anexa 3 Anexa 3 P C A C B

1088 Cerambyx cerdo Croitor Anexa 4 Anexa 3 P C A C B

4033 Erannis ankeraria - Anexa 4 Anexa 3 R B B A B

Specii de plante

4067 Echium russicum

Capul şarpelui

Anexa 2 Anexa 3 R C B C B

4097 Iris aphylla spp. hungarica Iris Anexa 2 Anexa 3 R C B C B

Tabelul nr. 21 - Alte specii importante de flor ă şi faun ă

Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Habitate OUG 57/2007

A Bufo bufo Broasca raioasa bruna C D - Anexa 4B A Rana dalmatina Broasca de padure C D Anexa 4 Anexa 4A

I Parnassius mnemosyne - C A Anexa 4 Anexa 4A

R Lacerta agilis Soparla cenusie C D Anexa 4 Anexa 4A R Natrix natrix Şarpele de casă C D Anexa 4 -

A Pelobates fuscus

Broasca de pământ, Broasca gheboasă C A Anexa 4 Anexa 3

A Rana esculenta Broasca verde de lac P D Anexa 5 Anexa 5A

I Tomares nogelii - - B - Anexa 4B

R Lacerta viridis Guşter C B Anexa 4 Anexa 4A

Cat Specia Denumirea popular ă Popula ţie Motiv Directiva Păsări OUG 57/2007

B Caprimulgus europaeus Caprimulg D C Anexa 1 Anexa 3

B Dendrocopos

syriacus Ciocănitoare (pestriţă)

de gradină D C Anexa 1 Anexa 3

B Lanius minor Sfrâncioc cu frunte neagră

D C Anexa 1 Anexa 3

B Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar C C Anexa 1 Anexa 3

B Emberiza hortulana Presura de gradina D C Anexa 1 Anexa 3

B Lanius collurio Sfrancioc roşiatic D C Anexa 1 Anexa 3 B Picus canus Ghionoaie sură D C Anexa I Anexa 3

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 65

Tabelul nr. 22 - Corespondenţa habitatelor Natura 2000 în sistemul de clasificare

romanesc (Doniţă et al., 2005).

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de cl asificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire

40C0* Ponto-Sarmatic deciduous

thickets

R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi) (p.)

R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)

R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex

R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)

91AA Eastern white oak woods

R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium (p.)

R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina

R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus

91I0* Euro-Siberian steppic woods with Quercus spp.

R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum

R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica

R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum

R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis

R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q. pubescens) cu Acer tataricum

R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum

R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa bibersteinniana

Situl este localizat în sud-estul Podişului Moldovenesc, în etajul fitoclimatic de

silvostepă la nord de oraşul Galaţi (în apropierea localităţii Tuluceşti) la o altitudine de 65-

80m, pe substrate loessoide şi luturi, soluri cernoziomuri levigate şi ocupă o parte din

pădurea de agrement Gârboavele. Tipul dominant de vegetaţie sunt pădurile şi rariştile de

stejar pufos (Quercus pubescens) şi stejar brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul

pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre pârăul Manolache în timp ce

stejarul brumăriu se cantonează în zonele de platou şi se grupează în pâlcuri mici şi făşii

înguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul 91AA edificat de stejarul pufos şi

habitatul 91I0 edificat de cel brumăriu este dificil de realizat având în vedere răspândirea

mozaicată a acestor două specii precum şi gradul de amestec variabil. Procentul de

suprafaţă din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură (plopi sau arbori exotici)”,

reprezintă plantaţii de salcâm.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 66

Se remarcă structura naturală foarte bine conservată reprezentată prin: diversitatea

de specii în etajul arborilor, în subarboret şi în pătura erbacee şi alternarea porţiunilor de

pădure închisă cu rarişti şi poieni. Trebuie menţionată prezenta formelor „virescens” şi

„atrichoclados” la stejarul brumăriu cât şi a formei hibridogene Q. x corcyrensis (Q.

pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus virgiliana (chiar

exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe lângă stejarul pufos şi cel brumăriu, în

etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) şi vişinul turcesc (Prunus mahaleb) iar

in subarboret măceşul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul

(Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorită

subarboretului foarte dens regenerarea naturală a stejarilor este redusă (prezentă doar în

ochiuri şi luminişuri). În pătura erbacee trebuie menţionată prezenţa bujorului românesc

(Paeonia peregrina).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 67

Figura nr. 9 Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul parcului Eolian faţă de

zonele protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de

floră şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire,

realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.

Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora

cu ariile naturale protejate de interes comunitar î nvecinate şi distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-

au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 68

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;

Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat

HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.

Habitate seminaturale

Pe teritoriul parcului se află mici suprafeţe acoperite de habitate cvazinaturale cum ar

fi pajişti ruderalizate.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 69

� Pajişti ruderalizate

Probabil că în trecut pajiştile din zona de impact a proiectului analizat se încadrau în

tipul R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca. Conform lucrării Habitatele din

România acestea au o valoare conservativa redusă.

Noi considerăm că valoarea de conservare este nulă. Chiar dacă există unele dintre

speciile caracteristice, structura şi compoziţia floristică a acestor pajişti sunt puternic

alterate prin prezenta speciilor ruderale si invazive.

Datorita lipsei speciilor cu valoare conservativă acestea nu constituie habitate ale unor

specii de animale cu valoare conservativă ridicată aşa cum sunt popândăii Spermophilus

citellus, Lacerta agilis, Lacerta viridis.

Un factor de alterare este eroziunea puternică a acestor tipuri de habitate, eroziune

apărută probabil din cauza unui cumul de factori antropici care amplifica, caracterul

cvasinatural (invazia speciilor de plante alohtone), activitati agricole, viituri.

Un alt factor al alterării acestor tipuri de habitate este constituit din pătrunderea apelor

pluviale si freatice bogate în fertilizatori artificiali şi substanţe insecto-fungicide din culturile

aflate în apropiere.

Din punct de vedere al integritatii acestor habitate, acestea nu vor fi afectate vor fi în

nici un fel de amplasarea turbinelor, lucrai de constructii drumuri, organizare de santier,

acestea fiind dispuse exclusiv în terenurile agricole. Retelele electrice si transmisie date

(fibra optica) realizate prin săparea şanţurilor pentru cablurile electrice îngropate vor urma

exclusiv drumurile de acces si exploatare din terenurile cultivate.

Alte tipuri de habitate

Au fost identificate patru tipuri de habitate antropice în aria de studiu.

Acestea sunt:

1. Terenurile agricole cultivate intensiv;

2. Plantatii viticole;

3. Tufarisuri de mici dimensiuni;

4. Asociatii ruderale;

� Terenuri agricole cultivate intensiv

Sunt reprezentate pe întreaga suprafaţă a parcului eolian. Acest tip de habitate este

considerat de multe ori ca fiind unul nesemnificativ pentru speciile de păsări şi mamifere

sălbatice (unele dintre acestea importante din punct de vedere al conservării). Parte dintre

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 70

aceste specii, se întâlnesc pe tot parcursul anului, populează suprafeţele cu culturi anuale

intensive şi cu preponderenţă în perioadele de migraţie.

Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip de habitat,

care cuibăresc, iernează sau fac pasaj pe tot parcursul anului, sunt: ciocârlia de câmp

(Alauda arvensis), ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica),

ciocarlia de Baragan (Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus),

prepeliţa (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), vânturelul roşu (Falco

tinnunculus), şi şorecarul comun (Buteo buteo).

Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus

frugilegus), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer domesticus),

ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica (Hirundo

rustica) şi cotofana (Pica pica).

Speciile mai puţin importante care se regăsesc în acest tip de habitat, în special

toamna, iarna şi la începutul primăverii, sunt ciorile de semănătură (Corvus frugilegus),

graurii (Sturnus vulgaris), stăncuţele (Corvus monedula) şi ciorile grive (Corvus corone

cornix). Acestea folosesc acest tip de habitat pentru căutarea hranei şi uneori, pentru

unele specii cum sunt ciorile de semănătură, pentru odihnă.

Fauna este slab reprezentata prin rozătoare mici, fiind semnalate exemplare putine ai

speciilor şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), soarece berc (Microtus arvalis) si

harciogul (Cricetus cricetus) ce pot reprezenta principala sursă de hrană pentru carnivore,

cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). De asemenea au fost observaţi exemplari ai speciei

(Lepus europaeus) – iepurele de camp, prezent in zona culturilor din periferia parcului

precum şi în interiorul acestuia.

� Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale

Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor şi terenurilor

cultivate si plantatiilor viticole. Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de

cuibărit şi hrănire pentru unele specii de păsări, cum ar fi: sfrâncioci (Lanius collurio),

ciocârlanul moţat (Galerida cristata) şi alte specii, în special când în acest habitat există

tufişuri de mari dimensiuni şi copaci, ceea ce nu este cazul suprafetei studiate.

Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile

listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii.

Câteva dintre speciile erbacee anuale găsite aici:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 71

• Agropiron repens

• Artemisia absinthium

• Artemisia vulgaris

• Bassia hirsute

• Canabis sp.

• Capsella bursa-pastoris

• Cardaria draba

• Carduus acanthoides

• Chondrilla juncea

• Cichorium intybus

• Cirsium arvense

• Consolida regalis

• Conium maculatum

• Coronilla varia

• Daucus carota

• Dichanthium ischaemum

• Dipsacus fullonum

• Echinops sphaerocephalus

• Echium vulgare

• Eragrostis minor

• Eryngium campestre

• Geum urbanum

• Hordeum sp.

• Linaria vulgaris

• Leonurus cardiaca

• Malva neglecta

• Matricaria recutita

• Melilotus sp.

• Onopordum acanthium

• Plantago media

• Papaver sp.

• Taraxacum officinale

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 72

Dintre cele 32 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre

speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea

naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de

diferiţi specialişti români.

Din punct de vedere vegetal speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii

sensibile care sunt eliminate de cele ruderale specii care se gasesc dominant in acest tip

de habitate. In acelasi context speciile sensibile sunt de cele mai multe ori specii care

caracterizeaza habitatelor naturale si care lipsesc total din zona studiată.

� Tufărişuri de mici dimensiuni

Arbuştii sunt, în general, foarte rari în aria de proiect. De obicei s-au găsit doar grupuri

izolate mai mici de tufişuri.

Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit

pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere Iepurele de camp,

harciogul).

Cea mai importantă specie din punct de vedere al conservării şi care populează acest

tip de habitat este sfrânciocul roşietic (Lanius collurio).

Alte specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi presura de grădină

(Emberiza hortulana), folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat sau pentru etalarea

nupţială a masculilor.

Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:

• Crataegus monogyna;

• Prunus spinosa;

• Rosa canina.

Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente

Habitatele identificate in zona proiectului sunt sărace din punct de vedere al

biodiversităţii di diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de

păsări şi alte animale sălbatice. In urma monitorizarii si cercetarii în teritoriul proiectului

prosus s-au identificat specii de pasari (majoritatea in pasaj) cum ar fi:

Speciile de păsări cele mai frecvent întâlnite aici sunt: cioara de semanatura (Corvus

frugilegus), graurul (Sturnus vulgaris), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa

(Passer domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata),

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 73

stancuta (Corvus monedula), randunica (Hirundo rustica), Ciocarlia de Baragan

(Melanocorypha calandra) si cotofana (Pica pica).

� FAUNA

Fauna caracteristica zonei proiectului este slab reprezentata prin specii comune:

� Microtus arvalis;

� Apodemus agrarius;

� Cricetus cricetus;

� Lepus europaeus;

� Vulpes vulpes;

� Nevertebrate

Trebuie sa precizam două aspecte importante: pe de o parte lipsa pe plan mondial a

unui sistem unitar conceput pentru monitorizarea biodiversităţii speciilor de artropode în

zona unui parc eolian şi pe de alta parte, faptul că cercetările la nivel naţional în zona

sudului Moldovei au fost sporadice, fiind axate în special pe aspecte referitoare la un grup

taxonomic sau altul, studiile comparative ecologice lipsind cu desăvârşire. De aceea, în

perioada de studiu (martie 2010 - prezent), eforturile noastre au fost axate cu precădere

spre două direcţii principale:

1. cunoaşterea structurii faunei de artropode din ecosistemele naturale şi agricole din

zona parcului eolian;

2. stabilirea elementelor funcţionale care să permită urmărirea şi supravegherea

dinamicii populaţiilor speciilor din ecosistemele respective.

BIODIVERSITATEA ASOCIATA ECOSISTEMELOR NATURALE

Investigarea biodiversității faunei de artropode s-a făcut în intervalul, aprilie – iulie

2010 – perioada de activitate a speciilor de nevertebrate.

În legătură cu categoria din care fac parte artropodele au fost selectate și adaptate

metodele specifice de prelevare a faunei:

� pentru dăunătorii din sol a fost aleasă Metoda sondajelor în sol- caracterizată prin

folosirea unei rame metrice având dimensiunea de 25 cm/25cm. Întregul volum de

sol din suprafața delimitată, pe adâncimea de 25 cm, a fost mărunțită, depusă pe o

folie de plastic rezistent, și examinată amănunțit. Artropodele colectate au fost

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 74

introduse în flacoane conținând alcool diluat și transportate în laborator în vederea

trierii și determinării la nivel de specie/grup sistematic.

� Pentru speciile de la suprafața solului:

A. Metoda vizuală

Aceasta a constat in prelevarea de eșantioane din cel puțin patru zone diferite, alese

aleator sau după anumite criterii și pe aceste suprafețe s-au colectat/numărat toți indivizii

din speciile observate.

B. Metoda filetărilor.

Este o metoda utilizată pentru stabilirea structurii populaţiilor de insecte prezente la

nivelul superior al plantelor, se folosește fileul entomologic, un număr de 50 de “cosiri”

reprezentând un eșantion reprezentativ pentru fiecare din cele 4 zone examinate.

Materialul colectat a fost examinat realizandu-se studiul morfologic si identificarea

speciilor.

Pentru determinarea materialului biologic au fost utilizate determinatoare specifice

grupului sistematic din care fac parte artropodele ( Albu Paula, 1980; Bogoescu C., 1958;

Constantineanu M., 1965; Kis B., 1985 etc.)

REZULTATE:

Structura faunistica a celor 4 ecosisteme (agricole, plantatii viticole, tufarisuri si

asociatii ruderale) a totalizat specii de artropode, apartenente la 14 ordine sistematice.

Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de reprezentanţii ord. Hemiptera i)

si Orthoptera. Fără excepţie, speciile listate in tabelul de mai jos nu au fost pana in prezent

evaluate pentru includerea eventuala în listele roşii. In cele ce urmează vom face o scurta

trecere în revista a ordinelor mai importante din cercetările noastre.

ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de

specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, colectat in culturile de

cereale.

Araneele - din Familiile Lycosidae si Salticide au fost colectate constant, pe tot

parcursul cercetarilor, in numar mare. Lycosidele sunt vanatori agili, robusti, cu o vedere

foarte buna si comportament solitar, numiti si paienjeni-lup. Raspandirea lor acopera o

gama larga de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode.

Familia Salticidae (cunoscuți sub numele popular Păinajeni-s ăritori ), conține mai

mult de 500 de genuri și circa 5000 de specii descrise, făcând-o cea mai mare familie de

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 75

aranee, cu aproximativ 13% din totalul speciilor. Păianjenii săritori au o vedere bună și o

folosesc la vânătoare și navigare. Sunt capabili să sară din loc in loc, atașați de un fir de

mătase si traiesc intr-o mare varietate de habitate.

ORTHOPTERA - specii acestui ordin au fost colectate pe parcursul studiului.

Reprezentantii acestui ordin se hranesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii

fiind omnivore, prin cresterea exagerata a populatiilor, in anumite conditii pot provoca

pagube mari culturilor agricole.

HEMIPTERA. Atat afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor colectate fac parte

din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de

cereale. Face exceptie specia Nabis ferus L., pradator redutabil al afidelor si larvelor de

lepidoptere.

HYMENOPTERA - speciile colectate sunt importanti parazitoizi ai altor insecte,

gazdele obisnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere.

Ord. COLEOPTERA Din punct de vedere a diversităţii taxonomice, familiile de

coleoptere colectate sunt : cea mai numeroasă a fost familia Carabidae, incluzând 7

specii, ceea ce reprezintă 25,9% din numărul total de specii identificate în această zonă,

urmată de familiile Coccinellidae, Chrysomelidae si Curculionidae cu cate 4 specii (14,8%)

si Scarabaeidae si Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%).

Familia Carabidae . În fauna mondială sunt cunoscute cca. 40 mii specii de carabide,

în cea europeană – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din zona parcului

eolian au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi genurile: Harpalus (4

specii), Amara, Clivina si Carabus .

Familia Coccinellidae - este o familie de coleoptere a carei reprezentanti sunt prin

excelenta entomofagi redutabili, in studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii,

prezente in ambii ani de cercetare.

Familia Chrysomelidae şi Familia Curculionidae. Atat din punct de vedere al

numarului de specii exclusiv fitofage cat si al abundentelor relative in probele colectate,

reprezentantii acestor familii au fost dominanti in ambii ani de cercetare.

Familia Scarabaeidae . Este reprezentată în fauna mondială prin cca. 20 mii specii.

Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentată prin 3 specii ale căror

larve consumă rădăcini şi humusul din sol, iar adulţii se hrănesc cu frunzele plantelor.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 76

Figura nr. 10 Ponderea speciilor de nevertebrate in cadrul zonei de studiu

CHRYSOMELIDAE; 4

COCCINELLIDAE; 4

CARABIDAE; 7

DERMESTIDAE; 1

ELATERIDAE; 3

CURCULIONIDAE; 4

TENEBRIONIDAE; 1

SCARABAEIDAE; 3

Tabelul nr. 23 Fauna de nevertebrate din zona parcu lui eolian propus

Nr. crt Grupul sistematic Specia

Anul Ecosiste-

mul

Statutul de

vulnerabiliate

10 11

Ord. TROMBIDIFORMES

1 Fam. Trombidiidae Trombidium holosericeum L. + + Teren agricol NE

Ord. OPILIONES 2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + Teren agricol NE Ord. ARANEAE

3 Fam. Lycosidae

Pardosa italica Tong. + + Teren agricol plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata

NE 4 Alopecosa sulzeri P. + + NE 5 Lycosa tarentula + +

6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + NE

Ord. LITHOBIOMORPHA 7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach + + Teren agricol NE Ord. JULIDA

8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + Teren agricol NE Ord. COLLEMBOLA

9 Fam. Entomobryidae Entomobryia arborea Tullb. + +

Teren agricol plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata

NE

Ord. DIPLURA

10 Fam. Japygidae Japyx sp. - + Pajiste ruderalizata NE

Ord. DERMAPTERA 11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + + Teren agricol; NE

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 77

Nr. crt

Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste - mul

Statutul de Ord. ORTHOPTERA plantatie

viticole, Pajiste

ruderalizata

12

Fam. Acrididae

Locusta migratoria L. + + NE

13 Dociostaurus maroccanus Thunb. + + NE

14 Caliptamus italicus L. + + NE 15

Fam. Tettigoniidae Tettigonia viridissima L. + + NE

16 Decticus verrucivorus L. + + NE 17

Fam. Gryllidae Gryllus campestris L. + + NE

18 G. desertus L. + + NE 19 Gryllotalpa gryllotallpa - + NE Ord. THYSANOPTERA

20 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. + + Teren agricol NE Ord. HEMIPTERA

21 Fam. Aphididae

Schizaphis graminum Rond. + +

Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata, Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE

22 Rhopalosiphum maidis Fitch. + + NE

23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + NE

24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta

Scop. + + NE

25 Fam. Miridae

Lygus pratensis L. - + NE 26 Adelphocoris seticornis F. - + NE 27

Fam. Pentatomidae

Dolycoris baccarum L. + + NE 28 Pentatoma rufipes L. + + NE 29 Carpocoris fuscispinus L. + + NE 30 Palomena prasina L. + + NE 31 Eurydema oleracea L. + + NE 32 E. ornata L. + + NE 33 Aelia rostrata Boh. + + NE 34 A. acuminata L. + + NE 35 Graphosoma lineatum L. + + NE 36

Fam. Scutelleridae Eurygaster integriceps L. + + NE

37 E. maura L. + + NE 38 E. austriaca Schr. + + NE 39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + NE Ord. HYMENOPTERA

40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata, Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE 41

Fam. Formicidae Formica rufa L. + + NE

42 Lasius niger + + NE 43 Fam. Chalcididae + + NE 44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. + + NE 45 Tryphon succinaeus Gr. + NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. + + NE Ord. COLEOPTERA

48

Fam. Carabidae

Carabus cancelatus Illig. + +

Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata, Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE 49 Clivina fossor L. + + NE 50 Amara aenea DeGeer + + NE 51 Harpalus aeneus F. + + NE 52 H. azureus F. + + NE 53 H. distinguendus Duft. + + NE 54 H. griseus Panz. + + NE 55

Fam. Coccinellidae

Adalia bipunctata L. + + NE

56 Coccinella septempunctata L. + + NE

57 Thea 22-punctata L. + + NE 58 Propylea 14-punctata L. + + NE

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 78

Nr. crt

Grupul sistematic Specia Anul Ecosiste - mul

Statutul de 59

Fam. Chrysomelidae

Phylotreta sp. + + NE

60 Chrysomela sanguinolenta L. + + NE

61 Aphthona coerulea Geoff. + + NE 6263 Haltica oleracea L. + + NE

64 Fam. Scarabaeidae

Pentodon Idiota Herbst. + + NE 65 Melolontha melolontha L. + + NE 66 Anoxia vilosa F. + + NE 67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + NE 6869

Fam.Curculionidae

Tanymecus dilaticollis Gyll + + NE

70 Psalidium maxilosum + + NE

71 C. quadridens + NE 72

Fam. Elateridae Agriotes lineatus L. + + NE

73 A. obscurus L. + + NE

74 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. + + NE Ord. DIPTERA

75 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + Teren agricol; plantatie viticole, Pajiste

ruderalizata, Tufarisuri, Asociatii ruderale

NE 76 Fam. Agromyzidae + + NE 77 Fam. Chloropidae + + NE

78 Fam. Sciaridae + + NE

Ord. LEPIDOPTERA 79

Fam. Noctuidae Agrotis ipsilon Hufn. + +

Teren agricol NE

80 A. exclamationis L. + + NE

Prin realizare proiectului nu vor fi afectate speciile de nevertebrate semnalate.

Datorita abundentei si prolificitatea speciilor identificate, mobilitatea mare a acestora,

existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarile de constructie ce se vor

realiza in cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.

� Amfibieni

În perimetrul amplasamentului nu au fost observate specii de amfibieni. Nu au fost

observate bălţi sau ochiuri de apa propice pentru ezvoltarea acestor specii.

� Reptile

Nu au fost observate specii de reptile in zona destinata realizarii obiectivelor

proiectului (platforme, drumuri de acces, fundatii).

In perimetrul studiat mai ales in zona habitatelor de pajiste ruderalizata, zonele cu

tufarisuri, zona de liziera a Padurii Garboavele au fost identificati indivizi ai speciilor

apartinand unei clase mari:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 79

Clasa Reptila : Lacerta viridis si Lacerta agilis.

Ecologia speciilor prezente in zona studiata si inf luenta planului propus

� Lacerta viridis (gusterul)

Specie comuna este inclusa în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a Conventiei de la Berna si anexa

IV a Directivei Habitate.

Descriere: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii

transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat; gulerul

(colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali carenati,

egali mai mult sau mai putin mari. Coada cilindrica la mascul, latita la baza, mai lunga la

femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenusii, cu o banda

dorso-laterala alba sau galbena si sub ea un sir de puncte galbui mai mult sau mai putin

distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulti verzi cu nuante

pana la albastrui sau albastru, pe cap si gat cu pete negre (var. punctata). Femelele adulte

mai mult cenusii cu diferite nuante pana la cafeniu, cafeniu întunecat si negru, de obicei cu

doua siruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzand cu dungile longitudinale de

pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coada. Alte femele verzui

cu liniile egale si cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var.

concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei batrani verde, ca si

trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pamant

moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de

15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, în functie de caldura si umiditate,

de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comun în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de stejar sau pe malurile însorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.

Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitia

unor factori perturbatori. Avand în vedere localizarea în teren unde a fost observata

specia, respectiv in afara perimetrului parcului eolian (in zonele cu vegetatie inalta,

tufarisuri, liziera padurii Garboavele), precum si cerintele ecologice ale acesteia,

consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca urmare a realizarii parcului eolian va

nesemnificativ.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 80

Lacerta agilis Raspandita în Dobrogea, sudul Munteniei si

al Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri înierbate, stepe,

regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere, paduri rare.

Habitat: specie destul de comună, se întâlneşte pe lângă garduri şi tufişuri, prin vii,

pe coastele ierboase ale dealurilor, prin pajişti, păduri defrişate, pe malurile ierboase ale

bălţilor, de unde în caz de primejdie sare în apă. Se hrăneşte cu limaci, râme, muşte,

omizi. Iernarea începe prin septembrie şi sfârşeşte în aprilie. Primăvara apar mai întâi

tinerii, după o săptămână femelele şi apoi masculii. Acuplarea are loc prin mai

Specie Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de la Berna. Exemplare ale

acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat la limita lizierei Padurii Garboavele

– habitate de tufarisuri si ierburi inalte ce ii asigura speciei habitatate de hrana si adapost.

Realizarea parcului eolian (lucrari de constructii, organizare de şantier, platforme ,

drumuri de acces) nu va afecta in nici un fel habitatele acestei specii si implicit specia, aria

de distributie si hranire a acesteia nefiind perturbata de activitatea antropica.

Fig. Nr. 11 Lacerta agilis subs. meridionalis

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 81

� Avifauna

Observaţiile privind populatiile de păsări, biologia, ecologia, etologia, precum şi

dinamica acestora au fost studiate în toate perioadele anului. Aceste studii sistematice au

fost efectuate pe întreg parcursul anului 2010 precum şi în prima parte a anului 2011, însă

colectarea de date cu privire la avifauna Podişului Moldovenesc au fost efectuate şi în anii

anteriori o data cu implementarea altor proiecte în zonă.

Rezultatele cercetarilor finalizate în această perioadă se vor continua şi în anii viitori

prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei

avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active

în faza de operare.

Efectivele de păsări cuibăritoare şi a celor care iernează au fost estimate pe

perimetrul parcului în întregimea sa.

Motivele au fost:

1. Existenţa pasărilor de talie mare, care în timpul migraţiei se deplasează fie

grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de obicei la înălţime de peste 150 m, pe

deasupra zonelor de observaţie.

2. Populaţiile de păsări prezente se pot evalua global în mod corelat, din punct de

vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum si evaluarea eventualului impact

provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care migrează în zonă în perioada de

şantier şi în cea de exploatare.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 82

Figura nr. 12 Direc ţia de migra ţie a avifaunei în sectorul Pod. Bârladului – culoar ul Prutului

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 83

� MIGRAŢIA DE PRIMĂVARĂ

Migraţia de primăvară, perioada (prevernal – vernala) a populaţiilor de păsări a fost

studiată în perioada dintre începutul lunii martie (2010) până în prezent.

Punctele de observaţie au fost alese în zonele cele mai înalte şi cu cea mai bună

vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite şi pentru observaţiile legate de

migraţia de toamnă.

În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună. Cele

mai multe păsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate mai mult în partea

de est a zonelor amintite în proiect.

Metodologia de înregistrare

Păsările observate au fost trecute în fişe speciale în care sunt înregistrate:

- Locaţia;

- Data;

- Ora şi minutul observaţiei;

- Specia (codul EURING);

- Temperatura;

- Nebulozitatea;

- Viteza şi direcţia vântului;

- Direcţia de zbor a păsărilor;

- Nr. exemplarelor observate;

- Înălţimea aproximativă de zbor;

- Observaţii (exemplar unic, stol, etc).

Nu au putut fi stabilite modele constante privind direcţia de zbor, îndeosebi pentru

speciile de paseriforme. În aceasta perioadă paseriformele trec în pasaj mult mai repede

peste zona parcului în comparaţie perioada corespunzătoare migraţiei de toamnă. Viteza

şi direcţia de zbor variază mult în funcţie de direcţia şi intensitatea vântului, nebulozitate,

precum şi presiunea atmosferică din timpul migraţiei.

Interesul principal l-a reprezentat migraţia răpitoarelor şi a berzelor care au zbor planat

şi care ar putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene.

În acest sens avem în vedere că cele mai susceptibile de a suferi coliziune directă cu

rotoarele sunt speciile de păsări răpitoare şi alte specii de talie mare cum sunt berzele şi

stârcii. Acestea au fost monitorizate cu atenţie deosebită şi s-a analizat intensitatea

migraţiei în zona de impact potenţial.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 84

� MIGRAŢIA DE TOAMNĂ

A fost folosită aceeaşi metodologie ca cea din sezonul de primăvara şi în aceasta

perioadă, utilizând pentru observaţie şi monitorizare aceleaşi 4 puncte fixe localizate, două

în punctele din extremitatea sudică precum şi două în zona nordică a parcului eolian.

În timpul migraţiilor au fost realizate observaţii timp de câte 20 zile pe lună în

august, septembrie şi 10 zile în octombrie, asemanator ca metodologie cu perioada de

primavara.

Cele mai multe păsări de talie medie/mare cu zbor planat au fost observate în

extremitatea estica a parcului.

Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare de talie mare a fost dinspre nord

spre sud.

Altitudinea medie de zbor pe deasupra parcului a fost în cele mai multe zile şi

pentru mai mult de 89% dintre păsări mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată cu

ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlpi anemometrici etc.).

Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de

curenţi ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara a Podişului Moldovenesc de Sud (Dl.

Ijdileni). Păsările se ridică la mari înălţimi folosind aceşti curenţii ascendenţi generaţi de

încălzirea în timpul zilei a zonelor cu geologie înaltă, după care planează spre sud.

Altitudinea de zbor este corelata cu intensitatea şi direcţia vântului, presiunea

atmosferică, intensitatea precipitaţiilor etc. Păsările care zboară în condiţii dificile de zbor

(condiţii climatice extreme), sunt în general în număr foarte mic, acestea evitând să-şi

continue deplasarea în aceste condiţii.

Doar păsările care au zburat la o altitudine şi direcţie constanta au fost considerate

ca migratoare. Am încercat astfel să le separăm de cele rezidente au care au sosit în zonă

pentru iernare.

• Păsările cu zbor planat, in aceasta zona zboară la înălţimi mari, de cele mai multe

ori mult mai mari de 200 m pentru că folosesc avantajul curenţilor termali

ascendenţi de mare înălţime.

• În unele zile cu condiţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se mai

aplică păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în număr foarte mic.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 85

Tabelul nr. 24 Speciile observate in pasaj şi densit ăţile ob ţinute sunt prezentate în

următorul tabel

Nr. crt

Specia Nr.total

de indivizi

Dimensiunea populatiei in

Romania (numar perechi)

Statut de protectie conf. OUG 57/2007

Ordinul Galiformes

Fam. Phasianidae

1. Coturnix coturnix 5 30000-50000

2. Perdix perdix 3 40000-60000

Fam. Meropidae

Fam. Coraciidae

3. Coracias garrulus 10 2000-4000 OUG 57/2007/anexa 3

Fam. Upupidae

4. Upupa epops 6 24000-30000 OUG57/2007/anexa4B

Ordinul Passeriformes

Fam. Alaudidae

5, Alauda arvensis 12 2000-4000

6. Galerida cristata 20 100000-300000

Fam. Laniidae

7. Lanius collurio 6 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Ploceidae

8. Passer montanus 56 1354000-2500000

9. Passer domesticus 26 1200000-2000000

Fam. Corvidae

10. Pica pica 6 624000-850000

11. Corvus frugilegus 52 350000-450000

12. Corvus corone cornix 23 240000-300000

13. Corvus monedula 36 250000-350000

� Aspecte legate de cuibărit

Au fost observate 9 specii cuibăritoare în apropiere (periferia) parcului eolian cu

Padurea Garboavele, în perioada mai-iulie.

Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul proiectului cât şi din

imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona parcului, folosind perimetrul

proiectului uneori ca loc de hrănire. Patru dintre speciile ce cuibăresc aici sunt listate în

anexa OUG 57/2007.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a

observaţiilor din punct fix pe transect, descrise în capitolul privind metodele de lucru.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 86

Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă (culturi anuale), tufişurile, pajişti, .. etc. În

habitatele respective punctele de observaţie au fost fixate la distanţă de 150 m unele de

altele, de-a lungul unui transect linear (vezi metodele de lucru).

Această metodă este utilizată pentru monitorizarea păsărilor mici (în principal a

paseriformelor). Transectul este parcurs dimineaţa devreme, între orele 6-9 (când păsările

sunt foarte active, iar masculii au cantece de teriatorialitate). În fiecare punct cei doi

observatori stau timp de 5 minute pentru a asculta şi a privi păsările şi pentru a nota

fiecare specimen detectat. Păsările sunt notate conform observaţiilor în interiorul unui cerc

imaginar in care sunt ascultaţi masculii şi sunt observate păsările. Aceasta metoda a fost

aplicata pentru habitatele uniforme cu suprafeţe mari (plantatii viticole, culturi de câmp,

pajisti seminaturale).

Tabelul nr. 25 Speciile cuibaritoare observate

Nr. crt

Specia

Dimensiunea populatiei in

Romania (numar perechi)

Statut de protectie conf. OUG 57/2007

Ordinul Galiformes

Fam. Phasianidae

1. Phasianus colchicus 200000-400000

Fam. Coraciidae

2. Coracias garrulus 2000-4000 OUG 57/2007/anexa 3

Fam. Upupidae

3. Upupa epops 24000-30000 OUG57/2007/anexa4B

Ordinul Passeriformes

Fam. Alaudidae

4, Alauda arvensis 2000-4000

5. Galerida cristata 100000-300000

Fam. Laniidae

6. Lanius collurio 60000-100000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Ploceidae

7. Passer montanus 1354000-2500000

8. Passer domesticus 1200000-2000000

Fam. Corvidae

9. Pica pica 624000-850000

In urma monitorizarii speciilor cuibaritoare s-au evidentiat urmatoarele aspecte:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 87

Majoritatea speciilor cuibaritoare identificate (Coracias garrulus, Lanius collurio,

Upupa epops, Phasianus colchicus, Pica pica, Passer montanus) cuibăresc în zonele

habitatelor de tufarisuri si habitate forestiere semnalate in afara zonei de constructie a

parcului eolian – liziera Padurii Garboavele aflata la o distanta de minim 600 metri.

De asemeni sunt semnalate si specii de pasari care folosesc pentru cuibarit zonele

de pajisti/tufarisuri limitrofe terenurilor agricole - (Alauda arvensis, Galerida cristata ,

Coturnix coturnix si Perdix perdix,), habitate care nu se regasesc in zonele propuse de

constructii.

Din experienta anterioara, nici una dintre speciile cuibăritoare nu fi afectată la nivel

populaţional de către instalaţiile eoliene însă nu putem exclude eventuale accidente în

faza de operare.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 88

In urma activitatatii de monitorizare efectuata in zona pe parcusul a 14 luni (pentru acoperirea intregii perioade

de activitate avifaunistica) a fost identificat un numar important de specii comune precum si specii care sunt

enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE. Speciile identificate in zona analizată precum si fenologia

acestora sunt mentionate in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 26 Fenologia speciilor identificate

Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS

Anthus pratensis– Fasa de lunca x x x x x INS Buteo buteo– Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO

Coracias garrulus – Dumbraveanca x x x x x x x INS Corvus corax - Corb x x x x x x x x x x x x x ZOO

Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT

Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS

Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS Falco tinnunculus (vanturelul rosu) x x x x x x x x x x x PR

Falco vespertinus – Vanturel de seara x ZOO Fringilla coelebs - Cinteza x x x x x x x x x x x x x x MIXT

Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS

Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS

Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 89

Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG Sturnus vulgaris (graur) x x x x x x x x x MIXT

Sylvia communis Silvie de campie x x x x x x INS Upupa epops (pupaza) x x x x x x INS

Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se

hranesc cu nevertebrate), INS= Specii insectivore;

Specii listate in anexa I - Directivei Consiliului 79/409/CEE

Tabelul nr. 27 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor identificate

Specia Fenologia speciei

Alauda arvensis (ciocârlie de câmp)

Date relevante despre specie : Specia este partial migratoare, raspândita in zonele de câmpie si in cele colinare. Statut . Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3-4 oua pamântii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generatii de pui. Masculul cânta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intâlnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata in zona terenurilor agricole in cautare de hrana. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Anthus campestris – Fasa de camp

Date relevante despre specie : Specia este oaspete de vara. Cuibareste in regiuni deschise aride si nisipoase, cu vegetatie joasa.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 90

Specia Fenologia speciei Statut: Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Fasa de camp prefera habitatele deschise, câmpii, pajiști cu tufisuri pentru cuibarit, terenurile agricole. Cuibareste solitar si migreaza in stoluri. Zborul teritorial este desfasurat la inaltime mica, fiind ondulat si insotit de cântec. Hrana consta din insecte si seminte. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu fiind observati indivizi solitari preponderent in zonele agricole, pajisi, precum si in cele cu tufarisuri izolate. Comportamentul observat era cel de hranire, zbor nuptial si zbor teritorial. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Anthus pratensis– Fasa de lunca

Date relevante despre specie : Specia este intâlnita in pasaj, cuibareste indeosebi in partea nordica a tarii, in tinuturile umede de câmpie si dealuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste pe sol, intre ierburi, ca si celelalte fâse, dar cuibul este accesibil pe sub o bolta de iarba. Ponta este depusa prin aprilie fiind formata din 4-6 oua alburii cu pete intunecate, clocitul este asigurat de femela timp de 14 zile. Iarna se indreapta spre locurile de iernare din jurul Marii Mediterane si sud-vestul Asiei. In iernile blânde, se intâlnesc accidental unele exemplare, mai ales in partea sudica a tarii. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Buteo buteo– Sorecar comun

Date relevante despre specie : Este frecvent mai ales in Carpati, fiind o pasare sedentara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc, perioada de incubatie fiind de 28-30 de zile.Se hraneste cu soareci, serpi etc. Sorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului in zona de studiu. In timpul monitorizarii specia Buteo buteo a fost observata, in zonele stepice, zonele cu tufarisuri si agricole folosite ca teritorii de hanire. Nu s-a identificat nici un cuib. Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Ciconia ciconia - Barza alba

Date relevante despre specie : Este oaspete de vara, se intalneste in pasaj. Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamânt si este captusit cu paie, fân, iarba, balegar, uneori si cu hârtie si cârpe. In cursul anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pâna la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze in jur de 8 zile. De obicei, perechea foloseste mai multi ani la rând acelasi cuib.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 91

Specia Fenologia speciei Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Femela depune 2-7 (in general 3-4) oua albe. In timpul clocitului, pe coaja oualor pot sa apara pete maronii. Masculul si femela clocesc alternativ, iar schimbul parintilor la cuib este precedat intotdeauna de o ceremonie insotita de clampanit. Puii ies din oua la inceputul verii, in iunie, dupa aproximativ 32 de zile de clocit. Hrana este foarte variata si cuprinde insecte (lacuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (soareci de câmp), serpi si sopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, usor de gasit in jurul cuibului. De-a lungul monitorizarii s-au observat efective mici (pana la 25 indivizi maxim) ale acestei specii in timpul migratiei de primavara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia a fost semnalata si cuibarind in localitatile apropiate – 2 cuiburi fiind semnalate. Specie importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 in special pentru numarul indivizilor identificati in pasaj. Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0070 este favorabila.

Coracias garrulus – Dumbraveanca

Date relevante despre specie: Este o pasare migratoare, oaspete de vara. Se intâlneste in luminisurile de la liziera padurilor ca si in pasunile sau fânetele in care sunt populatii mari de insecte. Statut: conform IUCN specia este aproape periclitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I si Anexa II a conventiei de la Berna si Bonn Dumbraveanca isi construiaste cuibul in maluri lutoase, scorburi sau chiar cladiri (darapanaturi). Prefera zonele cu habitate mixte, paduri, terenuri agricole, pajisti, tufarisuri, crânguri. Se hraneste cu nevertebrate, precum carabusi, lacuste, greieri, fluturi, paianjeni, precum si amfibieni, șerpi, rozatoare mici. Isi petrece mult timp stând pe suporturi solide, stâlpi, linii electrice de unde isi urmareste prada. Specie importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 in special pentru numarul indivizilor ce cuibaresc 40-50 perechi.

Corvus corax - Corb

Date relevante despre specie : Reprezinta cea mai mare specie a Paseriformelor din tara noastra si totodata a familiei. Este sedentara si cuibareste mai ales in padurile muntoase din Carpati, dar si in regiuni mai joase si chiar in Delta Dunarii in padurile Letea si Caraorman. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cloceste foarte timpuriu, având ouale depuse inca din ianuarie si februarie. Acestea sunt de culoare verzui-murdara, patate cu brun, fiind clocite cam 21 de zile, numai de femela. Se imblânzeste usor, este foarte jucaus si se preteaza a fi dresat. Poate imita glasul altor pasari. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie : Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 92

Specia Fenologia speciei Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu brun, fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Corvus frucilegus (cioara de

semanatura)

Date relevante despre specie : specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Corvus monedula (stancuta)

Date relevante despre specie : Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Coturnix coturnix - Prepelita

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, sosind la noi in luna aprilieiar toamna ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde. Prepelita se intâlneste in zonele de campie, in miristi sau in campurile cu faneata sau lucerna.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 93

Specia Fenologia speciei Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa II a conventiei de la Bonn Cuibul il face pe pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura. Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre femela. Sporul anual de pui depinde foarte mult de capriciile naturii. In anii cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de apa. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Cuculus canorus - Cuc

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Dendrocopos medius –

Ciocanitoarea de stejar

Date relevante despre specie : este o specie sedentara. Apare in majoritatea padurilor cu frunzis; este o specie mai rara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Este o specie de padure, intalnita in padurile cu stejari batrâni, parcuri si livezi unde cuibareste in scorburi. Prefera pentru cuibarit trunchiurile copacilor care sunt intrate in putrezire. In lunile mai-iunie femela depune 5-6 oua albe, lucioase, a caror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurata atât de femela cât si de masculi. Are acelasi colorit ca si ciocanitoarea pestrita mare, dar cu rosu si pe crestet. Este o specie sedentara. A fost semnalata in vecinatatea estică a amplasamentului in zona padurii Gârboavele. Proiectul propus nu afecteaza dinamica speciei fiind o specie prezenta in habitatele forestiere. Reprezinta o specie foarte importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0070 fiind semnalate conform fisa sit numeroase perechi cuibarind 20-30 p. Principala amentintare asupra speciei o constituie pierderea habitatului de cuibarire. Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului

Emberiza hortulana –

Presura sură

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de dealuri descoperite, rar si pe vaile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela cloceste singura circa 14 zile, un numar de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populatia clocitoare la noi ramâne si iarna, iar alta

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 94

Specia Fenologia speciei se deplaseaza mai spre sud. Pentru o parte din populatia speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sud-estul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibarit indivizii prezentau zbor teritorial, comortament de hranire indicând cuibaritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea acestuiaeste petrecut intre 0-20 m, media fiind sub 5m. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice.

Falco tinnunculus (vanturelul rosu)

Date relevante despre specie : Este o specie partial migratoare, prezenta pe tot cuprinsul tarii. Prefera zonele impadurite pentru construirea cuibului. Statut: . conform IUCN specia este nepericlitata. Ne viziteaza indeosebi in sezonul cald, desi in iernile blânde, cu sol descoperit, se intâlneste adesea. Cuibareste pe arbori si stânci, la ses si la munte si chiar pe cladirile inalte din orase. Cuibul contine 4-5 oua caramizii, marmorate, pe care femela le depune prin aprilie-mai, si le cloceste mai mult singura 27-29 de zile. Masculul aduce hrana in timpul clocitului. Ierneaza in Africa de Nord si Centrala si din sud-vestul Asiei pâna in India. Specie semnalata in zbor deaupra terenurilor agricole in cautare de hrana. Nu au fost identificate cuiburi ale speciei in zona analizată. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151..

Falco vespertinus – Vanturel de

seara

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta. Este capabil sa zboare pe loc. datoruta faptului ca este activ pâna târziu in amurg, vânturelul si-a câstigat si numele de soimulet-de-seara. Hrana sa este formata aproape in totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diversi suporti, consuma cu placere si soareci sau pasarele, mai ales in perioada de crestere a puilor. In timpul monitorizarii in zona de studiu au fost observati indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hranire, dar nu s-a identificat zona de cuibarit a acestora. In urma analizei activitatii de zbor a speciei, s-a constatat un culuar de zbor la inaltimi situate intre 20 – 50 m. Reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 fiind semnalati indivizi in perioada de cuibărire (28-33). Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0070 este favorabila.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 95

Specia Fenologia speciei

Fringilla coelebs - Cinteza

Date relevante despre sp ecie : Este raspândita din tinuturile cele mai joase, cum sunt padurile de salcii din Delta Dunarii, pâna in zona jneapanului din munti. Cinteza este partial migratoare la noi, mai ales prin femele si tineret, care se deplaseaza spre tinuturile nord-estice ale Africii si spre sud-vestul Asiei. Masculii, care sunt in general sedentari, se intâlnesc mai frecvent si iarna, la noi, indeosebi in regiunile de ses. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Cuibul si-l construieste lipit de scoarta cracilor groase, mascându-l cu licheni si muschi. Ouale, in numar de 4-5, de culoare verde-albastruie, cu pete roscate, sunt depuse inca din aprilie. Cloceste numai femela, timp de 13 zile. Pe sezon are 2-3 clociri. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Galerida cristata - Ciocarlan

Date relevante despre specie : este o specie sedentara, raspândita in toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale râurilor, in tinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4-5 oua depuse in aprilie sunt pamântii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente ciocârlii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, când poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Hirundo rustica - Randunica

Date rel evante despre specie : este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Randunicile de hambar sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul zonei studiate in pasaj, nu au fost semnalate cuiburi in zona. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

Date relevante despre specie : oaspete de vara, se poate intâlni in toate zonele deschise in care se gasesc poieni si mult subarboret, de-a lungul vailor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustiva. Hrana consta din larve si insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici si reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de pâna la 30 m inaltime. Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 96

Specia Fenologia speciei Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Prezenta sezoniera fiind fost observat in zona de studiu in timpul pasajului de primavara si toamna, precum si in timpul perioadei de cuibarit. In zona de studiu specia a fost observata in special in zone cu pajisti. Reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070 numarul indivizilor in fazele de cuibarire (30-35 p). Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0070 este favorabila. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor

Lanius minor – Sfrancioc cu frunte

neagra

Date relevante despre specie : oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populeaza habitatele cu paduri rare cu subarboret, crânguri, gradini, vii. Prefera locurile cu arbori izolati, tufe de maciesi, porumbar si paducel, in spinii carora obisnuieste sa-si infiga prada ca rezerva de hrana. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri, cuibul si-l instaleaza la inaltimi, uneori depasind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I. In zona de studiu specia a fost observata in zonele agricole, de pajisti, prezentând comportament de hranire. Reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0070 numarul indivizilor in fazele de cuibarire (10-30 i). Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

Motacilla alba– Codobatura alba

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, raspândita in toata tara, mai frecvent in regiunile joase, pe malul baltilor si lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ses pâna la munte si pâna la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceste in excavatiile din maluri, in gramezi de lemne si chiar in acoperisurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat inca din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubatia dureaza 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generatii de pui pe vara. Toamna migreaza spre cartierele de iernat din nordul Africii si sud-vestul Asiei. In iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lânga apele neinghetate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Parus major – Pitigoi mare

Date relevante despre specie : este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte, unde ajunge pâna in zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 97

Specia Fenologia speciei de femela, circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer domesticus (vrabie de casa)

Date relevante despre specie : sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna, Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie : Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Perdix perdix - Potarniche

Date relevante despre specie : specie sedentara, se intâlneste mai ales in regiunile joase ale tarii, in câmpie si mai rar in golurile alpine.. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/1 Potârnichea este monogama, traind insa in cârduri in afara epocii de cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu multe alte specii de pasari, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar de 10-20, sunt depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potârnichea hoinareste de la un loc la altul. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151.

Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie : este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 98

Specia Fenologia speciei reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Sturnus vulgaris (graur)

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Streptopelia decaocto

(guguştiuc)

Date relevante despre specie : Este o pasare sedentara, care cuibareste însa numai în localitati sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adapost de pasarile rapitoare de oua ca stancuta, cotofana, gaita, cioara griva. Cuibareste aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui între lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la celelalte columbide, alternativ de ambii parinti. Incubatia dureaza 14-16 zile, dupa care puii mai sunt acoperiti de parinti, circa 10 zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata de gusa parintilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 . Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Specie comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Sylvia communis Silvie de campie

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, frecventeaza maracinisurile si tufarisurile din regiunile arabile. Prefera o vegetatie arbustiva. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI 0151.

Upupa epops (pupaza)

Date relevante despre specie : Specie identificata ca oaspete de vara care frecventeaza multe habitate. Prefera habitate terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa cu vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi pentru cuibarit.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 99

Specia Fenologia speciei Statut: conform IUCN specia este nepericlitata- Least Concern - LC conform Listelor Rosii IUCN. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Specia a fost identificata in pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei in zona analizată, aceasta preferând zona împădurită din apropiere (Pădurea Gârboavele) in aceasta zona fiind identificati numerosi indivzi. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0070 şi ROSCI0151. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 100

� MAMIFERE

Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se practică

o agricultură intensivă.

Fauna zonei este slab reprezentata, identificandu-se specii de de rozătoare, cum ar fi

Microtus arvalis , Apodemus agrarius si Lepus europaneus.. Aceste specii nu au valoare din

punct de vedere al conservării.

Mamifere identificate in zona proiectului

Lepus europaeus P. (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie

comuna, raspandita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Exemplare izolate

au fost semnalate pe terenurile agricole la margini de tufarisuri. Nu este inclusa în nici o lista

de protectie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de

conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ ca urmare a construirii parcului eolian

Specia este foarte mobila reusind sa colonizeze alte arealuri asemanatoare.

Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de campie din tara. Semnalata in zonele limitrofe amplasamentului

(terenuri agricole). Nu este inclusa în nici o lista de protectie europeana sau nationala

(Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare. Galerii si indivizi izolati sunt

identificati pe terenurile agricole (cereale) in perimetrului studiat. Specie cu mobilitate si

prolificitate mare nu va fi afectata semnificativ de lucrarile de realizare a parcului eolian.

Spermophilus citellus (popandau), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este raspandit în

Europa si o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristica de stepa, comuna în

toata tara, în afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea

drumurilor, etc. Specie vulnerabila. Inclusa în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC, Natura

2000, Conventia de la Berna.

Au fost semnalate colonii ale speciei de interes conservativ Spermophilus citellus –

popandaul, indivizii speciei fiind observati in sectorul sudic al Vaii lui Manolache – unde este

prezent habitatul de pajiste stepica seminaturala. De mentionat ca coloniile speciei

Spermophilus citellus sunt amplasate in afara amplasamentului parcului eolian (la distante de

minim 800 – 1000 metri) , integritatea si populatia speciei nefiind afectata de implementarea

proiectului.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 101

Lucrarile efectuate in cadrul planului (fundatii, platforme, drumuri de acces) traseele

acestora nu intersecteaza galerii ale speciei de interes conservativ, efectivele identificate

nefiind influentate semnificativ de lucrarile de executie a parcului eolian galeriile semnalate

sunt la distante apreciabile fata de drumurile de acces (>800m).

.

� Chiropterele

Liliecii sunt trataţi într-un capitol special atât datorită valorii conservative ridicate a acestora

cât şi evidenţei faptului că liliecii sunt puternic afectaţi de instalaţiile eoliene în cazul când

acestea se suprapun pe linii de migraţie sezonieră sau deplasare zilnică, în apropierea

coloniilor şi a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de vânătoare.

Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor în perioada

mai-octombrie 2010.

Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale

în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian.

Ca aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet.

Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi

notaţi în fişe speciale. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al

conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite.

Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un număr

redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor de cereale, plantaţii de de viţă de

vie, unde tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din acest motiv

există o cantitate foarte redusă de hrană. O parte a liliecilor din adăposturi antropice aflate în

satele din vecinătate şi Padurea Garboavele pot folosi ca habitate de hrănire habitatele de

pajiste stepica, Padure aflate la distante mari de zmplasamentul proiectului (>600 m).

Zona studiat ă în general poate fi caracterizat ă cu o activitate redus ă a liliecilor,

datorit ă lipsei ad ăposturilor (cu excep ţia localit ăţilor învecinate si a Paduri Garboavele),

iar habitatele prezente în zon ă (terenuri agricole cultivate intensiv, plantatii d e vie,

paji şti degradate) au o importan ţă foarte redus ă ca habitate de hr ănire pentru lilieci.

Pe teritoriul studiat nu au fost identificate corid oare de zbor importante, elemente de

conexiune între ad ăposturi şi habitate de hr ănire.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 102

În cursul analizării datelor din teren liliecii au fost identificaţi la nivel de specie sau grupuri

de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorită faptului că în

cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi Nyctalus leisleri,

Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus nathusii) caracteristicile

sunetelor (frecvenţa principală, frecvenţa maximă, frecvenţa minimă, durata sunetelor etc.) se

suprapun.

Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii), liliacul

pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu aripi late

(Eptesicus serotinus).

Specia Transect

1 2 3 4 5 M I I A S M I I A S M I I A S M I I A S M I I A S

Pipi kuh 0 0 1? 2? 0 0 0 0 1? 1? 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pip pip 2 1 2 3 2 2 1 1 2 2 0 0 0 0 0 1 3 2 4 1 2 2 2 3 2

Nyc noc 0 0 2 3 2 1 1 1 2 2 0 1 2 2 3 1 2 3 3 4 1 1 1 2 3

Ept ser 1 0 0 1? 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 2 2

Total 3 1 4 9 4 3 3 3 5 6 0 1 2 2 3 2 5 5 7 5 4 3 4 7 7

Trebuie recunoscut faptul că aceste date ar putea conţine erori datorate numărărilor

multiple.

Cele mai multe exemplare au fost identificate pe transectul 4 si 5 care urmează graniţa

estică lizierei Padurii Garboavele situata la o distanta de 600 metri de cea mai apropiata zona

de constructie turbina (T19 si T20) . Numărul relativ ridicat de indivizi semnalati din transectele

4 şi 5 se datorează Padurii Garboavele şi faptului că există o varietate mai mare de

microhabitate propice dezvoltarii chiropterelor. In urma identificarii speciilor (pe baza

frecventelor masurate), s-a evidentiat prezenta speciilor comune cum sunt liliacul de amurg

(Nyctalus noctula)şi liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus).

Apare necesitatea continuării studiilor privind activitatea chiropterelor in zona (in special

pentru T 19 si T20) în perioada de operare a turbinelor pentru identificarea impactului real

produs asupra speciilor prezente.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 103

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole, plantatii viticole, Tufarisuri, pajisti

ruderalizate şi comunităţi ruderale nu reprezintă un habitate de interes comunitar, au o stare

de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara

restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si drumurilor de

acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural.

Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar, procentul

estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP, supra faţa habitatului

este suficient de mare pentru a asigura men ţinerea speciei pe termen lung)

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar permite

implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi

structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor

naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului, ROSCI 0151

Pădurea Gârboavele, ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa).

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 35000 mp

pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei Tulucesti

(extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109, T110,

T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4, T119, T120,

De1, De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25, De184/3,

De181, De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de

teren arabil si teren neproductiv, si apartine domeniului public de interes local si proprietate

privata a unor persoane fizice, conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 si CU nr. 67/1620 din

12.04.2010 emise de Consiliul Judetean Galati.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 104

Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce

fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata

vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu sunt

de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare mare.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru

speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau de

faună.

Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se găseşte la

distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 4,2 km faţă de sit-ului de

Importanţă Comunitară ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului cu importanţă specială din punct

de vedere al protecţiei mediului şi ROSPA 0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa,

respectiv, 0,5 km până la ROSCI 0151 Pădurea Gârboavele nu este generatoare de

fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu distruge relaţiile structurale

sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice

determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi operarea

proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management

Siturile Natura 2000, ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului, ROSPA 0070 – Lunca,

Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa, au plan de management în fază de proiect, iar pentru, ROSCI

0151 Pădurea Gârboavele, nu există până în prezent planuri de management aprobate, ce

stabilesc obiective de conservare şi măsurile ce se vor lua pentru integritatea ariei naturale

protejate. În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care

sunt avute în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea

habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar ce coincid cu măsurile

de conservare care au dus la instituirea ariei natural protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic posibil

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 105

afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de

conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a sitului

Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de conservare a

speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de management

aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut ţinându-se cont de

caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa

relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta pe

termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor caracteristice.

Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal

sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă (aşa

cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se vor

lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a habitatelor

învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare bună a speciilor

şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi care pot influenţa

pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine şi

are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a habitatului

natural;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 106

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să se

menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel c ă implementarea planului nu va avea un efect direct

asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compozi ţia arilor naturale

protejate. De asemenea amplasarea perimetrului anal izat în afara ariei naturale protejate

nu va produce fragment ări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe ampl asament cât

şi în imediata vecin ătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minim ă.

Impactul proiectului asupra ariei naturale protejat e şi integrit ăţii sitului

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie de

efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 35000 mp

pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei Tulucesti

(extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109, T110,

T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4, T119, T120,

De1, De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25, De184/3,

De181, De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de

teren arabil si teren neproductiv, si apartine domeniului public de interes local si proprietate

privata a unor persoane fizice, conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 si CU nr. 67/1620 din

12.04.2010 emise de Consiliul Judetean Galati.

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 107

� Fundaţii turbine – 4.000 mp (133 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 840 mp (28 mp /turbina)

� Platforme de montaj – 40.000 mp (1200 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)

� Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare noi si modernizate – 56.000 mp

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV)

� Traseu conexiune LES pe distanta de cca 14 km la statia electrica 400/110 kV Smardan.

Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de pre-

construcţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după construirea şi

operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare a impactului de tipul

opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării unora care creau mari

probleme.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să identificăm

nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai uşoară

urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza de

construcţie, cea de operare.

Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a plantelor de

importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Toate

turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile pentru cabluri

vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila

apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de

organizare de şantier.

Impact în faza de operare

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 108

Concluzii

Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul lucrărilor

realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta integritatea

siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa

afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă

durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele

prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de plante

şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major resursele de

biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte bine în condiţiile

de sol şi climatice date.

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului că

nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus

menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare grup

de faună.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie

normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte

specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le

desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de

regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de

floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de implementare a planului, pe suprafaţa afectata vor fi supuse impactului

speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai puţin

ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări, vizuini ale

mamiferelor în perimetrul monitorizat.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 109

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă

proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista speciilor

de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul

perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra biodiversităţii

locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

Impactul prognozat în asupra Nevertebratelor

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol

biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor

afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate nu

sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi restrânge la

nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi iremediabile de

biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate

la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în care lucrările

de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

� Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construc ţie

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 110

Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Nu există bălţi, ochiuri de apa ,

habitate pentru dezvoltarea speciilor de amfibieni care să fie distruse de în această fază a

proiectului.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi depozitarea

incorectă a materialului săpat. Datorită populatiilor speciilor Lacerta viridis si Lacerta agilis

identificate la distante mari de zonele implicate in realizarea proiectului impactul va fi

nesemnificativ la nivel local sau regional. Integritatea habitatelor precum si populatia speciilor

de reptile identificate nu vor fi afectate prin implementarea proiectului.

Impact în faza de operare

În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in liziera Padurii Garboavele precum

si in zonele de pajite ruderalizata, tufarisuri de mici dimensiuni, nu sunt reprezentative pentru

zona parcului eolian. Aceste specii vor fi afectate de zgomot produs ca urmare a etapei de

constructie si organizare de şantier, impactul diminuandu-se datorita distantelor fata de

habitatele speciilor.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

reptilelor si mamiferelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub

grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare

inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită lipsei speciilor in zona proiectului impactul va fi nesemnificativ la nivel local,

regional şi/sau naţional rezumându-se doar la situatii accidentale.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere si migrare a populatiilor

prezente in invecinatatea proiectului, pe motivul existentei factorilor disturbatori (zgomot,

circulatie) efect ce va fi local si temporar.

Impact pozitiv – nu este cazul

� Avifauna

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în

zona de impact a proiectului (amplasament), vor avea mai puţin de suferit de pe urma

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 111

dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor care

este strâns legata de locurile de cuibărit.

Păsări cuib ăritoare

Impact în faza de construcţie

În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat pierderilor

de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că aplasamentele desemnate realizarii lucrarilor de constructie a fundaţiile

turbinelor, platforme macarale, drumuri de acces, drumuri de exploatare) nu ocupă teritoriului

de cuibărit al speciilor cuibaritoare semnalate in vecinatatea proiectului estimăm că impactul

va fi nesemnificativ.

Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever. Exista un

impact negativ temporar rezultat prin implementarea proiectului care poate afecta

comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor,

precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.

Avand in vedere distributia spatiala a obiectivelor proiectului, apmplasate la distante relativ

mari de zonele predispuse la cuibaritul speciilor semnalate (>800 m) precum si caracterul

temporar al activitatilor desfasurate nu anticipam un efect asupra comportamentul nupţial,

activitatii speciilor (durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului).

Impact în faza de operare

Având în vedere faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare semnalate prefera habitate

propice cuibaririi aflate in afara amplasamentului parcului eolian ( tufarisuri, padure) nu sunt

afectate semnificativ de operarea parcului eolian propus.

Cuibarirea specii rapitoare prezente pe arealul analizat (şorecarul comun, vânturelul roşu,

vanturel de seara) nu va fi afectata datorita prezentei parcului eolian..

Păsări migratoare

Impact în faza de construcţie

Nu există nici un impact în această fază.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 112

Impact în faza de operare

In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la

altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor

Totuşi, amplasamentul parcului eolian ar putea dezvolta un potenţial efect negativ

asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumală). Având în vedere

faptul că culoarul principal de migrare se situează pe direcţia apelor (respectiv răul Prut) la

distante mari (4,2 km) putem afirma ca riscul de coliziune poate apărea doar atunci când

păsările tranzitează zona în cadrul unei căi secundare de migraţiune – efect semnalat doar

accidental. Acest risc de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene

propuse si dezvoltate in vecinatate, este mult redus datorită particularităţilor geografice ale

zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø amplasarea turbinelor eoliene în şiruri, pe direcţia N-S fără a constitui bariere pe

directia E –V pe principala rută de migrare asociată râului Prut;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând rute

de migrare secundare libere;

Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor,

cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Avand in vedere semnalarea speciilor rapitoare – sp ecii cu zor planat s-a evaluat

riscul de coliziune asociat acestor specii. Evaluarea riscului de coliziune a speciilor

răpitoare se poate prognoza analizând în special familiile Accipitridae si Falconidae din ordinul

Falconiformelor.

Tabelul nr. 28 Specii de p ăsari r ăpitoare identificate în zona parcului eolian

Nr. Crt Specia

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 113

Nr. Crt Specia

1. Buteo buteo

Fam. Falconidae

2. Falco tinnunculus

3. Falco vespertinus

Speciile Falco tinnunculus (vânturelu roşu), Falco vespertinus (vanturelul de seara),

Buteo buteo (sorecar comun), specii active în zonă semnalându-se survoland zona in în urma

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare (lungime

corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistia specia cu riscul cel ma

mare.

Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo Buteo (Sorecarul comun) (L=50-60

cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la trecerea prin aria

de acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m)

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 114

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in stuaţia în

care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului făra ca aceasta să evite coliziunea

(situaţie rar intâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile rapitoare nu au fost observate zburând la altitudini

mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în care pasărea

nu ia nici o m ăsur ă de evitare a turbinei , lucru care în natură se întâmplă extrem de rar,

estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

In urma observaţiilor ornitologice pe întreaga perioada a anului precizăm că speciile de

pasări răpitoare evită zona parcului eolian in special datorita faptului ca acesta este neatractiv

ca zona pentru surse de hrana. De asemenea toate speciile de păsări răpitoare au fost

observate survolând zona la un strat altudinal < 30 m . Riscul de coliziunea la aceste specii

este minim sau chiar nul.

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor de

acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la

strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru

specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 115

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

Concluzie

Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi prim ăvara

datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor dar şi datorita

altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare c are pot ap ărea întâmpl ător în zona.

Păsări care ierneaz ă în sit

Impact în faza de construcţie si operare

Nu au fost semnalata prezenta speciilor care ierneaza pe amplasamentul proiectului in

special datorita lipsei habitatelor propice iernarii, de aceea nu estimăm un impact negativ

semnificativ în această fază.

Mamifere

Altele decât liliecii

Impact în faza de construcţie

În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere de

habitate specifice (în totalitae agricole), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.

Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău (Spermophilus

citellus) care au fost sesizate în zonele de pajiste stepica aflate la o distanta apreciabila de

proiectul propus (>800 m). Nu se preconizeaza o scădere a populaţiilor si restrangere a

habitatelor specifice acestei specii. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi

amplasate exclusiv în teren arabil, nesemnalandu-se colonii ale speciei in zona proiectului.

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare mici au o mobilitate mare şi vor

părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului care

conţin acelaşi tip de habitat (culturi agricole). O bună gospodărire a habitatelor limitrofe va

atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza accidental prin

captivitate in gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a

lucrătorilor.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 116

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Impact în faza de operare

Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.

Liliecii

Impact în faza de construcţie

Liliecii pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi reproducere dar

în acest caz zona de implementare a proiectului (orgabizare de santier, constructii fundatii,

platforme, drumuri) nu afecteaza habitate specifice populaţiilor de lilieci semnalati.

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită

numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile,

apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus.

Tabelul nr. 29 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra faunei

de lilieci din zona studiat ă

Impact Perioada

Vară Perioada migra ţiei de toamn ă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi

adecvate pentru lilieci în zona ocupată de fermele

eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită

construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes

ridicat din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite structuri ale habitatului

folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de

arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste de deal împădurite

etc.)

Impact în faza de operare

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 117

Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar poate fi dovedit mai ales prin

studii/monitorizare in etapa de operare a proiectului. Datorită inexistenţei coloniilor şi

adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă

habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi foarte redus.

Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de

coliziune în special în lunile august şi septembrie când exemplare juvenile vizitează aria.

Astfel apare necesitatea continuării studiilor privind activitatea chiropterelor in zona (in

special pentru T 19 si T20) în perioada de operare a turbinelor pentru identificarea impactului

real produs asupra speciilor prezente.

Concluzii

In zona de implementare a proiectului efectele dire cte şi indirecte cu impact

poten ţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezu mându-se în general la deranjul

poten ţial creat pe perioada lucr ărilor de construc ţie, ce va fi îns ă resim ţit local, pe o

scurt ă durat ă, nefiind în m ăsur ă a destabiliza popula ţiile ce fac obiectul protec ţiei,

respectiv speciile de interes comunitar care au sta t la baza desemn ării siturilor Natura

2000 invecinate. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate îns ă limitat din

punct de vedere spa ţial.

Concluzii Generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu

Condi ţii primare

Habitate, flor ă, vegeta ţie

• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endem ice, cu importan ţă conservativ ă

medie, mare sau foarte mare în zona de impact.

• În zona proiectului au fost întâlnite habitate semi naturale, agricole, puternic

afectate de activitatile antropice.

• Toate habitatele au, conform clasific ării române şti şi europene din manualele de

interpretare publicate pân ă în prezent, importan ţă conservativ ă redus ă.

Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de vedere al

conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste habitate pentru

hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii de animale acestea

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 118

au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care aceste habitate sunt

importante.

• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ .

Nevertebrate

• Au fost observate populatii insemnate ale speciilor de nevertebrate în zona de impact a

proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate a zonei de

impact a proiectului.

• Nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului ROSPA

0070, date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în apropiere.

• Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de

impact al proiectului.

• Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special

agriculturii (lucrari agricole, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona

studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.

• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificati v.

Amfibieni şi reptile

• Au fost întâlnite doua specii de reptile in vecinatatea proiectului. Nu au fost semnalati

indivizi ai speciilor pe amplasamentul propus proiectului.

• Nu există zone de reproducere pentru amfibieni cum ar fi balti, ochiii de apa, mlaştini in

zona amplasamentului studiat.

• Nu se estimeaz ă nici un fel de impact asupra popula ţiilor de reptile si amfibieni în

nici una dintre fazele proiectului .

Păsări

• Peste treizeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an in diferite faze:

migrare, pasaj, cautare hrana..

• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care cuibăresc în

vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană.

• Speciile cuib ăritoare nu colonizeaza zona parcului eolian.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 119

• Toate speciile cuib ăritoare înregistreaz ă efective reduse în aria de impact a

proiectului .

• Suprafa ţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafe ţe ale Ariilor de Importan ţă

Avifaunistic ă, SPA, sau rezerva ţie natural ă având drept obiectiv protec ţia păsărilor.

• Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza absenţei

formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile si a saraciei

surselor de hrana.

• Aproape toate p ăsările migratoare cu zbor planat au fost observate to amna

zburând la mai mult de 200 m altitudine . Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin

comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi

anemometrici etc.

• Nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi numărul

păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.

• Nu au fost observate stoluri de gâ şte care s ă foloseasc ă aria de studiu ca loc de

iernare.

• În timpul iernii s-a constatat prezen ţa unui num ăr mic de exemplare dintre

speciile observate în special datorit ă sărăciei în resurse a habitatelor prezente

(agricole) .

• Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui impact

semnificativ asupra integrităţii sitului.

• Impactul asupra p ăsărilor cuib ăritoare va fi redus şi poate fi evitat u şor printr-o

atent ă planificare a lucr ărilor în faza de construc ţie.

• Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare, datorită

înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului relativ mic de

păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem exclude apariţia unor

accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.

• Impactul asupra p ăsărilor care ierneaz ă în zona proiectului va fi mic.

• Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă ni se

pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este cazul. Cu

lumină roşie intermitentă.

Mamifere

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 120

Lilieci

• Zona parcului eolian, au fost studiate din punctul de vedere al activitatii liliecilor în

perioada mai-septembrie 2010.

• Zona reprezint ă o important ă scăzută din punctul de vedere al conserv ării

liliecilor, nu au fost identificate ad ăposturi sau coridoare de zbor intens folosite .

• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi buruienişuri) sunt folosite

ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

• Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în peri oada de construc ţie dar pot ap ărea

accidente în perioada de operare.

Mamifere mici - rozatoare

• Au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole (soarecele de camp,

soarecele berc).

• Specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului, colonii

ale speciei fiind semnalate in habitatul de pajiste stepica – Valea lui Manolache – existand o

distanta de cca 800m fata de proiectul propus fapt ce asigura integritatea speciei.

• Efectul negativ asupra mamiferelor se va resimti temporar in perioada de constructie.

4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului

Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce

tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor eoliene.

Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a rotorului

turbinei cca 80 m diametru la o distanta situată între 50 şi 120 m faţă de sol. Acest risc este

influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi

chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă dezbor) variind de la o specie la alta.

Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere

proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului

eolian.

� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de

migrare a păsărilor;

� parcul eolian este de mărime medie – 30 turbine;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 121

� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsări şi chiroptere;

� în cazul în care se vor identifica chiroptere rănite/moarte, beneficiarul are obligaţia de a

monta pe fiecare turbină eoliană câte un dispozitiv de bruiere a semnalului

electromagnetic.

Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de

posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări

au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori de

mortalitate la păsări.

Figura nr. 13 Cauzele mortalit ăţii la p ăsări

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din

faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de

acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la

strictul necesar;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 122

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru

specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

4.6. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din

vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte

minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (distanţa de 1,8 km

faţă de satul Ijdileni, 1,6 km faţă de Şiviţa, 2,7 km faţă de Tătarca, 4,3 km faţă de Tuluceşti şi

1,2 km faţă de Odaia Manolache).

Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia în

vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea

zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I, conform

Anexei 3.

Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o

serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea mai mare

parte a zonei.

4.6.1 Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl

constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al

terenurilor.

Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare deosebită

în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în cele mai multe

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 123

locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori modificându-şi traseele

pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc nu există păduri sau zone

naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de funcţionarea turbinelor

eoliene. În perioada de construcţie poate exista un impact vizual neplăcut datorat aspectului

şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de construcţie etc.). De asemenea,

căile de transport pot avea un aspect neplăcut pe durata amenajării lor.

În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul

perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier, caracterizată

printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de modificare a

aspectului locaţiei.

Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană

la alta prin diferenţa de percepţie.

Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă

elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.

4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului

Tabelul nr. 30 M ăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.

√

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. √ √

Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament

√

4.7. Mediul social şi economic

Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie eoliană va

avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie a parcului cât

şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea de noi locuri de

muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare direcţionate către

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 124

spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi absorbite de bugetul local şi

utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului economic al zonei şi atragerea de

investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi eventuala extindere a acestui sector în

zonă.

În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul

următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a

activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va

fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului.

Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi montate

instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact este permanent,

pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol poate fi cultivat până la

0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.

Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă, în

codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de şantier, la

desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.

Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi efectul

vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene sunt

silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase. În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea

efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se

poate percepe şi la distanţe mai mari. Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit,

producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul

bate dinspre direcţia privitorului.

Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită

transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele

specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor pe

amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări asupra

indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia de

construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi

complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt

asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni se

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 125

solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată

activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.

Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune:

- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare de

cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);

- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator social

semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină

modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că

analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să

se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii alternative

până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru

care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi

de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care

producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului

energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus

vor include:

Faza de construc ţie

� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

� perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;

� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.

Faza de operare

� generare de energie regenerabilă;

� suprafaţa totală ocupată de parcul eolian este de 740676 mp (din care doar 5,8 ha vor fi

scoase din circuitul agricol) nu constituie un impact semnificativ asupra activităţilor

agricole;

� parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 126

� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:

� costuri de construcţie;

� costuri de operare şi întreţinere.

� beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect de seră;

� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local dacă

este posibil.

4.7.1 Impactul prognozat

Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc

eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:

� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;

� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în economia

şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat

dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi

dezvoltare economică.

4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului

Nu este cazul.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 127

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării cu

obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici un fel

de impact asupra acestora

În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul lucrărilor

de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în acest domeniu.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea

proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA

ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SC AMMONIT ENE RGY SRL, SC PALACE

Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL), f olosind Matricea de tip

Leopold

Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri publice, reţele de transport curent electric, canale de irigaţii şi antene (conform prevederilor din Tropicana Azur Club - Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I- Anexa 3.

Distan ţe de siguran ţă aferente instala ţiilor eoliene

Denumirea obiectivului învecinat cu centrala eolian ă

Distan ţa de protec ţie

– m –

Distan ţa de siguran ţă

– m –

De unde se măsoar ă distan ţa

de siguran ţă Drumuri publice de interes naţional sau

de interes judeţean 1) H 2) + 3 m 3) 4)

Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate

privată 1) H 2) + 3 m 3) 4

Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4) LEA 1) H 2) + 3 m 4)

Centrale eoliene*8) 1) 9) 4) Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4)

Conducte supraterane de fluide inflamabile 1) H 10) + 3 m 11) 4)

Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de

reglare măsurare gaze naturale 1) H 10) + 3 m 11) 4)

Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4) Clădiri locuite 1) H13 4

Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

1) H 2) + 3 m 12) 4)

Aeroporturi 1) 14) 4) Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4)

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 128

Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4) Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4)

Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4) Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4)

LEGENDĂ

Tc: telecomunicaţii

NOTE:

1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur.

2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei.

3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m.

4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe

agregate (fermă) se consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat.

5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m.

6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează.

7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m.

8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui

operator economic.

9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat

aparţinând celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare

agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x

diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe

direcţia vântului predominant.

10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.

11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire.

12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum

naţional, un drum judeţean sau o cale ferată, ţinându-se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv

o distanţă egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m, dacă peste pod trece un

drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privată.

13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu

acordul comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea

palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 129

de locuinţe va fi cel puţin egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa

instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe nu se normează.

14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de

urbanism.

Proiectul, in variantele cunoscute pana la acest moment, are suprapuneri ale distantelor

de siguranta cu :

- SC MONEY INVEST SRL

- SC ODIS SRL

- SC PALACE Construct SRL

-SC BIXENTA Impex SRL,

-SC GAMISA ENERGY SRL,

-SC ALLWIND Electric SRL,

-SC AMMONIT ENERGY SRL

Datorita, pe de o parte, a resurselor financiare foarte mari solicitate, iar pe de alta parte

numeroaselor etape ce trebuie parcurse de proiecte de o asemenea natura (de la studiile de

masurare a vitezei vantului, achizitionarea de terenuri, studii de fezabilitate, obtinere CU,

avize, acorduri, drepturi de folosinta, obtinere AC .. licenta si racord la SEN ) majoritatea

sufera modificari, restrictionari, perioade de stagnare sau chiar sunt complet oprite.

Daca pe parcursul acestor numeroase etape nu se rezolva eventualele „suprapuneri”

prin acorduri amiabile atunci legiuitorul stabileste modalitatile de reglementare

Obligatia respectarii acestor distante cade in sarcina operatorilor fiind stabilita prin art 4

a O 4/2007, articol care fixeaza si termenul maxim, perioada la care se verifica si impune

respectarea acestor distante (obtinerea licentei).

“Operatorii economici şi titularii de licen ţă care îşi desf ăşoară activitatea în sectorul

energiei electrice vor respecta prevederile prezent ului ordin”,

iar autoritatea responsabila este mentionata la art 5 :

“Departamentele de specialitate din cadrul Autorit ăţii Na ţionale de Reglementare în

Domeniul Energiei vor urm ări respectarea prevederilor cuprinse în prezentul o rdin”.

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 130

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod

curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor

note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la

studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în

domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor

eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a

impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru

identificarea impactului generat de implementarea celor noua parcuri eoliene (SC BIXENTA

Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SC AMMONIT ENERGY

SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL), după cum

urmează:

� s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă, iar efectele

asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta constând în

folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală predefinită cu cinci

niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea unor valori numerice în

situaţii de decizie.

Niveluri de referin ţă Defini ţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare

4. Important

- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importan ţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore

2. Mai pu ţin important

- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 131

- Nu are efecte măsurabile

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 132

Tabel nr. 31 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL, SC ALLWIND Electric SRL, SRL AMMONIT ENERGY

SRL, SC PALACE Construct SRL, SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL,), folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1

Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1 Patrimoniul arhitectonic si arheologic

1 1

Peisajul 3 1 Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 133

Din examinarea lor se desprind următoarele:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a preveni, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate

observa că raportul între impactul pozitiv şi cel negativ este în favoarea celui

pozitiv, având un caracter secundar, temporar pe termen scurt.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 134

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 135

Justificarea acord ării punctajelor la efectele pozitive şi negative

Biodiversitatea

S-a considerat un impact pozitiv fără efecte măsurabile datorită următoarelor

aspecte:

� conform planurilor de încadrare în zonă anexate reiese că amplasamentele analizate

nu se află în interiorul unei arii naturale protejate;

� aria strict de influenţă a proiectului nu este atractivă pentru speciile de pradă sau

pentru berze, specii cu zbor planat, datorită lipsei structurilor generatoare de curenţi

ascendenţi

� nu au fost identificate stoluri de gâşte care să folosească suprafaţa de studiu ca loc

de hrănire

� numărul speciilor observate este mic;

� numărul indivizilor aparţinând aceleaşi specii este mic, excepţie făcând corvidele şi

graurii.

� nu au fost observate locuri preferate pentru păsări, acestea fiind dispersate uniform

� aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care,

conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile

eoliene.

� suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza

absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi

stâncăriile si a saraciei surselor de hrana.

� aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate toamna zburând

la mai mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin

comparaţie cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune,

stâlpi anemometrici etc.

� nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi

numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.

� cel mai mare număr de păsări migratoare cu zbor planat, aparţin speciilor barza

albă, viespar şi şoricar comun estic.

� nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească ari a de studiu ca loc de

iernare.

� in timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile

observate în special datorită sărăciei în resurse a arăturilor de toamnă.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 136

� impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o

atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.

� au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă ni

se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca

este cazul cu lumină roşie intermitentă.

În privinţa elementelor de mediu estimate a fi afectate de decopertarea solului, se

anticipează perturbarea activitatii faunei prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea în

scopuri agricole a zonei presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri

de insecticide, ierbicide etc), se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta

biodiversitatea zonei.

Singurul caz când amplasamentele ar putea dezvolta un potenţial efect negativ

asupra biodiversităţii este pe durata migraţiei, atunci când păsările tranzitează zona în

cadrul unei căi secundare de migraţie. Totuşi sunt de mentionat avantaje datorate

particularităţilor zonei:

� distanţe mari faţă de zonele protejate;

� amplasarea turbinelor eoliene din parcurile din zona preponderent, in siruri, pe

directia N-S fara a constitui bariere E –V pe rute de deplasare;

� crearea de culoare de trecere intre sirurile de turbine si zonele rezidentiale;

� dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea

faunei şi florei sălbatice;

� în afara rutelor de migraţie ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor, cu evitarea

zonelor aşezărilor omeneşti; cât şi tendinţa păsărilor migratoare de a zbura la

altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor

În ceea ce priveşte speciile de păsări care tranzitează zona studiată către diferite

locuri de hrănire sau cuibărit, impactul produs de turbinele eoliene este cu atât mai mic cu

cât acestea tind să tranziteze zona în zbor la altitudini mai mari decât înălţimea turbinelor,

cauză datorită căreia impactul este aproape inexistent.

După cum se poate observa în harta de mai sus, localizarea parcurilor eoliene, nu

se află în apropierea unei zone dens populate cu specii de chiroptere. Inexistenţa zonelor

împădurite în vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului

eolian asupra acestor specii.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 137

Mediu social şi economic

S-au acordat 5 puncte pentru efectul pozitiv generat de implementarea parcurilor

eoliene datorită următoarelor beneficii :

� creşterea surselor de finanţare la nivel local;

� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

funcţionare;

� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de 200 MW/h energie din

surse regenerabile;

Micşorarea suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor din această

activitate va fi compensată de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea

preţurilor terenurilor, dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.

S-a acordat un 1 punct pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în

perioada de construcţie.

Solul

S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont de

faptul că suprafaţa destinată efectiv construirii parcurilor eoliene este scăzută comparativ

cu suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se

prognozează o schimbare importantă a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în

neagricolă. Deci nu se poate vorbi de un efect semnificativ asupra solului şi subsolului din

zona de implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie, fapt pentru care s-a

acordat un punctaj negativ (2 puncte).

Operaţiile de construcţie, funcţionare şi mentenanţă a parcurilor eoliene vor avea un

impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ

mic de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul

mare al utilajelor de transport. De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin

construirea simultană (pe perioade restranse) a celor noua parcuri, camioanele şi utilajele

de transport putând să afecteze infrastructura existentă, pe termen scurt pot apărea

probleme la transportul şi manipularea centralelor eoliene. Suprapunerea perioadelor de

constructie este putin probabila deoarece sunt proiecte in diferite faze de implementare si

chiar si in cazul aceluiasi investitor constructia este programata pe fiecare proiect separat.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 138

Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea

căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact

cumulativ diminuat.

Apa

S-a acordat 1 punct pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont că

în toată perioada de funcţionare nu este necesară utilizarea apei în scopul producerii de

energie şi nici nu vor fi generate ape uzate.

S-au acordat 2 puncte pentru efectul negativ ca urmare a disconfortului generat în

perioada de construcţie. Prin măsurile pe care beneficiarul le va lua atât pe perioada de

construcţie cât şi de funcţionare a parcurilor eoliene asupra gestionării apelor uzate

menajere sau eventualelor poluări accidentale cu substanţe petroliere provenite de la

vehiculele de transport, antrenate de către apele meteorice, nu se poate preconiza un

impact cumulativ suplimentar celui deja existent.

Aerul

S-a acordat 2 puncte pentru efectul pozitiv al implementării proiectelor ţinând cont

de faptul că pe perioada de funcţionare nu există nici un fel de emisii în aer

S-au acordat două puncte negative datorate efectului negativ al implementării

proiectelor, datorită emisiilor de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot

contribui la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Totuşi

ţinând seama de gradul tehnologic ridicat al utilajelor folosite fata de emisiile utilajelor

agricole folosite la activităţile specifice, precum şi de parametrii calitativi ai aerului din

zonă, impactul va fi unul redus, local şi temporar.

Impactul asupra calităţii aerului poate fi sesizat prin emisiile temporare de praf în

perioada de construcţie.

Impactul depinde de mai mulţi factori:

� durata şi perioada construcţiei;

� eficienţa măsurilor de reducere a impactului;

� distanţa dintre proiecte.

Ţinând seama ca lucrările de excavare se vor suprapune cu perioada lucrărilor

agricole (când emisiile de praf de la utilajele agricole sunt foarte mari) şi că proiectele vor fi

finalizate pe faze, impactul va fi local, temporar şi nesemnificativ.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 139

Factorii climatici

S-au acordat 5 puncte pozitive datorate efectului pozitiv generat de implementarea

parcurilor eoliene luându-se în considerare beneficiile aduse de utilizarea energiei cinetice

a vântului. S-a ţinut cont de respectarea principiilor dezvoltării durabile şi de politicile de

dezvoltare ale Uniunii Europene, care promovează reducerea utilizării combustibililor din

surse neregenerabile şi nu în ultimul rând, ţinând cont de ţintele asumate de România cu

privire la producerea de energie din surse regenerabile.

S-a acordat 1 punct negativ ca urmare a disconfortului generat în perioada de

construcţie.

Patrimoniul cultural

Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu cultural.

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

Nu este cazul, în zonă nu s-au identificat obiective de patrimoniu arhitectonic şi

arheologic.

Peisajul

S-au acordat 3 puncte pozitive datorate implementării parcurilor eoliene ţinând cont

de faptul că pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât

acela al stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centralele de mare

putere la centrele de distribuţie, unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător

utilizării în gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare,

pe când numărul turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o

problemă.

Impactul vizual cumulativ al parcurilor eoliene poate fi resimţit numai în vecinătăţile

acestora.

De asemenea, din practica celorlalte ţări europene, care au un avans considerabil în

ceea ce priveşte producerea energiei electrice din surse regenerabile (în special, energie

eoliană) s-a constatat că amplasarea turbinelor eoliene s-a realizat la 50 m faţă de parcuri

naturale (Germania –Parcul Natural Friedrich Wilhelm lubke koog wind park , Italia –Parcul

Natural Abruzzi), fără ca peisajul să aibă foarte mult de suferit. Având în vedere ca

amplasarea parcurilor eoliene în judeţul Galaţi sunt în fază incipientă se poate aprecia că

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 140

acestea vor constitui o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea în

nacela unei turbine poate deveni un important punct de atracţie.

Pentru impactul negativ generat de construirea celor cinci parcuri eoliene s-a

acordat 1 punct negativ luând în considerare disconfortul generat de organizarea de

şantier

Mai mult datorită diferenţelor de nivel şi a întinderii arealului evaluat nu se poate

preconiza un efect cumulativ negativ din punct de vedere al aspectului vizual, deoarece

parcurile eoliene nu sunt vizibile din satele învecinate în schimb sunt vizibile de-a lungul

drumului DJ 261.

Zgomot

S-a acordat un punct pozitiv pentru implementarea proiectelor având în vedere

faptul că în perioada de funcţionare conform calculelor şi graficelor pentru fiecare proiect

în parte nu se poate sesiza o amplificare a zgomotului produs de vecinătatea celor cinci

proiecte.

S-au acordat 2 puncte negative pentru impactul generat de realizarea parcurilor

eoliene în perioada de construcţie sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din zona analizată

care poate fi afectată de către impactul generat de către zgomotul produs într-un interval

redus de timp în perioada de construcţie.

Impactul va fi sesizat la nivelul persoanelor care lucrează, sau care tranzitează

zona, deoarece zonele locuite sunt la distante apreciabile fără posibilitatea de a fi

influenţate.

Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a parcurilor eoliene

s-a realizat o prognozare a intensităţii zgomotului în zona parcurilor eoliene şi extins în

zonele învecinate. Dispersia intensităţii zgomotului produs s-a realizat prin calcul utilizând

soft de dispersie a sunetului („wind turbine sound calculator” – Danish Wind Industry

Association) pentru nivelul maxim produs de o turbină eoliană – 106,5 dB.

În perioada de funcţionare a parcurilor eoliene conform proiecţiei de dispersie a

zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din

vecinătatea parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se în intervalul de 30

– 40 dB – nivel de zgomot asociat cu zgomotul de fond.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 141

5. Analiza alternativelor

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea

proiectului în corelare cu:

� alegerea amplasamentului;

� conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;

� capacitate turbine, număr propus şi locaţie;

� alternativa de neimplementare a proiectului

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Amplasamentul propus realizării proiectului „Construire parc eolian, reabilitare

drumuri de acces, racord electric si racord SEN, construire statie de transformare„

compus din 30 turbine eoliene se desfăşoară pe o suprafaţă totală de 100000 mp.

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 35000

mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei Tulucesti

(extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109,

T110, T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4, T119, T120,

De1, De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25, De184/3, De181,

De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian analizat sunt montate respectând o

anumită dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament

aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta

ţine cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an

calendaristic. În vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru

evaluarea performanţelor energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători in

intervalul noiembrie 2008 – septembrie 2010

Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:

� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;

� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din

zonă;

� distanţa faţă de zonele locuite;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 142

� accesul la infrastructura rutieră.

Conexiunea la sistemului de distribuţie a energiei electrice din zonă se va realiza

datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul

eolian la costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind

influenţată de diferiţi factori:

� diametrul conductorului electric;

� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;

� temperatura ambientală.

Transmiterea energiei electrice produsă de centralele eoliene se va realiza printr-un

cablu subteran până la punctele de conexiune ale fiecarei zone şi de aici la staţia de

Smârdan.

Caracteristicile cablului şi tehnologia de pozare va respecta prescripţiile ENEL:

- DC 4385 RO - Cabluri de medie tensiune tripolare cu elice vizibila pentru

montare subterană, izolate în polietilenă reticulară de grosime redusă, cu ecran

în tub de aluminiu sub înveliş de PVC sau PE.

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare

se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o

placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat

cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

Traseul cablului traversează în întregime terenul beneficiarului.

Realizarea conexiunilor reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis.

Alegerea capacităţii parcului eolian – maxim 70 MW şi numărul de turbine – 30, a

fost dimensionată pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi

capacitatea de distribuţie a reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea

economică a investiţiei.

Locaţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt

necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat

şi a interferentelor de vânt.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 143

Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecin ţe:

� până la 200 GWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile;

� pierderea oportunităţii de a reduce emisia a cca. 90 000 tone/an gaze cu efect de

seră;

� pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.

In cazul neimplementării planului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala

folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce

priveşte dezvoltarea durabilă a comunelor Smârdan şi Tuluceşti şi cu cerinţele actuale de

valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zonă, respectiv a potenţialului

eolian.

Valorificarea potenţialului natural al zonei este o oportunitate care trebuie abordată

cu maximă exigenţă profesională, cu discernământ critic, pentru ca efectele prezenţei unui

astfel de obiectiv să nu producă niciodată disfuncţionalităţi urbanistice, degradări

ireparabile ale condiţiilor de mediu, modificări ale ecosistemelor prezente în zonă.

6. Monitorizarea

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002

de evacuare a apelor uzate;

� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în

suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil

poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 144

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de

STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor

de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în

suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie, depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a

materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier va trebui să se

realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului

prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul producerii de accidente.

Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate

prin utilizarea produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile

turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi

control.

6.4. Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită

asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru

identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de

carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului

de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

Planul de monitorizare a impactului asupra biodiver sitatii

Monitorizarea biodiversit ăţii în faza de construc ţie

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 145

În această fază va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, păsărilor şi micromamiferelor.

Monitorizarea se va realiza până la terminarea lucrărilor.

Reptile

Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoacă asupra habitatelor de la

marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele

găsite captive în şanţuri, gropi vor fi eliberate.

Reptilele care vor fi găsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fişe de

teren special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observaţiei, specia,

gradul de alterare etc. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia mediului.

Păsările

Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra populaţţilor de păsări. Se

va urmări: cuiburi distruse, număr de ouă distruse, indivizi morţi. Observaţiile vor fi

înregistrate în fişe care vor conţine: data observaţiei, condiţiile meteo, spacia, gradul de

alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ouălor. Raportul va fi

trimis autorităţii pentru protecţia mediului.

Micomamifere – popând ăi

Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popândăilor. Popândăii care

vor fi găsiţi morţi ca urmare a traficului vor fi înregistraţi în fişe de teren special concepute

pentru acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorităţii pentru

protecţia mediului.

Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţii în faza de operare

În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin

metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin trei ani.

Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate

specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.

Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de

perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul

de mai jos:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 146

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări

cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care

ierneaz ă

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte

de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot

influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor

obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să

fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele

unui stagiu, după cum urmează:

� păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

� păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul

perioadei de migraţie;

� păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor

în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către

locurile de cuibărit;

� păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare

şi cele care iernează.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 147

PLAN MONITORIZARE FAUN Ă

GRUPARE TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă

1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale populaţiilor de păsări în sectorul lor de iernare;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 148

2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;

2. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 149

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

Specii de P ăsări Migra ţia de prim ăvară

1 Alauda arvensis

OUG 57/2007/anexa3 În urma monitorizării au

fost observate speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii

de activitate: în căutare de hrană sau tranzitând

perimetrul analizat. Lipsa unui habitat

prielnic pentru cuibărire, face ca amplasamentul

analizat să nu fie favorabil pentru

cuibarirea speciilor caracteristice ariei

naturale protejate aflată în vecinătatea

proiectului ROSCI 0151.

Impactul negativ indirect poate fi

prognozat prin efectul disturbator in faza de constructie, efect ce genereaza migrarea

speciilor de păsări către zonele din jur.

Nu vor fi influenţate

Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus.

În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.

Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:

1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;

2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.

3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.

4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă. Aceasta este foarte importantă pentru multe specii având un rol mare în selecţia sexuală, migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu

2 Buteo buteo Neconsemnata

3 Ciconia ciconia OUG 57/2007/anexa3

4 Coracias garrulus

OUG 57/2007/anexa3

5 Corvus corone cornix

OUG 57/2007/anexa5C

6 Corvus frugilegus

OUG 57/2007/anexa5C

7 Corvus monedula

OUG 57/2007/anexa5C

8 Falco tinnunculus

OUG 57/2007/anexa4B

9 Falco vespertinus

OUG 57/2007/anexa4B

10 Galerida cristata

OUG 57/2007/anexa5C

11 Hirundo rustica Neconsemnata

12 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

13 Pica pica OUG 57/2007/anexa5C

14 Streptopelia decaocto Neconsemnata

15 Sturnus vulgaris

OUG 57/2007/anexa5C

16 Upupa epops OUG 57/2007/anexa4B

17 Anthus campestris

OUG 57/2007/anexa3

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 150

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

18 Anthus pratensis Neconsemnata culoarele de zbor,

proiectul propus neconstituind o barieră în migraţia speciilor de

păsări. Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor

efectuate NU prognozează un impact

semnificativ cuantificabil prin

scăderea numărului de indivizi, deranjarea

zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007.

In perioada de funcţionare a parcului

eolian poate apărea un posibil impact de

coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le

turbinelor eoliene.

afectează în nici un fel vederea umană neinterferând astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.

5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.

În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri:

19 Dendrocopos medius

OUG 57/2007/anexa3

20 Emberiza calandra Neconsemnata

21 Sylvia communis Neconsemnata

Migra ţia de toamn ă 22 Buteo buteo Neconsemnata

23 Ciconia ciconia OUG 57/2007/anexa3

24 Corvus corone cornix

OUG 57/2007/anexa5C

25 Corvus frugilegus

OUG 57/2007/anexa5C

26 Corvus monedula

OUG 57/2007/anexa5C

27 Hirundo rustica Neconsemnata

28 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

29 Passer domesticus Neconsemnata

30 Passer montanus Neconsemnata

31 Pica pica OUG 57/2007/anexa5C

32 Sturnus vulgaris

OUG 57/2007/anexa5C

Păsările care iernează în zona parcului eolian

33 Alauda arvensis

OUG 57/2007/anexa3

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 151

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

34 Ciconia ciconia OUG 57/2007/anexa3

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului; � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului; � Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus; � Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat). � Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian. Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra păsărilor. Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei

de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.

35 Coracias garrulus

OUG 57/2007/anexa3

36 Coturnix coturnix

OUG 57/2007/anexa3

37 Galerida cristata

OUG 57/2007/anexa5C

38 Hirundo rustica Neconsemnata

39 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

40 Lanius minor OUG 57/2007/anexa3

41 Corvus corax OUG 57/2007/anexa4B

42 Passer domesticus Neconsemnata

43 Passer montanus Neconsemnata

44 Perdix - perdix OUG 57/2007/anexa3

45 Pica pica OUG 57/2007/anexa5C

Specii de Flor ă

46 Agropiron

repens neconsemnată În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica

suprafeţelor biotopurile de pe

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:

� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;

� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;

� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor

47 Artemisia

absinthium neconsemnată

48 Artemisia vulgaris neconsemnată

49 Bassia hirsute neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 152

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

50 Canabis sp. neconsemnată amplasament - proiectul dezvoltându-se pe terenuri agricole;

� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

existente de acces; � Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu

precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufaris existente.

� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a impactului pentru etapa de operare; � depozitarea materialelor in spaţii amenajate. Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate.

51 Capsella bursa-

pastoris neconsemnată

52 Cardaria draba neconsemnată

53 Carduus acanthoides neconsemnată

54 Chondrilla juncea neconsemnată

55 Cichorium intybus neconsemnată

56 Cirsium arvense neconsemnată

57 Consolida

regalis neconsemnată

58 Conium

maculatum neconsemnată

59 Coronilla varia neconsemnată

60 Daucus carota neconsemnată

61 Dipsacus fullonum neconsemnată

62 Echinops

sphaerocephalus

neconsemnată

63 Echium vulgare neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 153

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

64 Eragrostis minor neconsemnată

65 Eryngium campestre neconsemnată

66 Geum urbanum neconsemnată

67 Hordeum sp. neconsemnată

68 Linaria vulgaris neconsemnată

69 Leonurus cardiaca neconsemnată

70 Malva

neglecta neconsemnată

71 Matricaria recutita neconsemnată

72 Melilotus sp. neconsemnată

73 Onopordum acanthium

neconsemnată

74 Plantago media

neconsemnată

75 Papaver sp. neconsemnată

76 Taraxacum officinale neconsemnată

77 Dichanthium ischaemum neconsemnată

Specii de Nevertebrate

78 Trombidium holosericeu

m L. neconsemnată

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor

Interzicerea capturării şi distrugerii speciilor de nevertebrate de către personalul ce va deservi zona analizată;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 154

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

79 Phalangium opilio L. neconsemnată asupra nevertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

Evitarea distrugerii vegetaţiei spontane de la marginea drumurilor şi din canalele de irigaţie dezafectate etc.

80 Pardosa

italica Tong. neconsemnată

81 Alopecosa sulzeri P. neconsemnată

82 Lycosa tarentula neconsemnată

83 Salticus scenicus neconsemnată

84 Lithobius forficatus

Leach neconsemnată

85 Julus

terrestris L. neconsemnată

86 Entomobryia

arborea Tullb.

neconsemnată

87 Japyx sp. neconsemnată

88 Forficula auricularia L. neconsemnată

89 Locusta migratoria L. neconsemnată

90

Dociostaurus

maroccanus Thunb.

neconsemnată

91 Caliptamus italicus L. neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 155

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

92 Tettigonia viridissima

L. neconsemnată

93 Decticus

verrucivorus L.

neconsemnată

94 Gryllus

campestris L.

neconsemnată

95 G. desertus L.

neconsemnată

96 Gryllotalpa gryllotallpa

neconsemnată

97 Haplothrips tritici Kurdj.

neconsemnată

98 Schizaphis graminum

Rond. neconsemnată

99 Rhopalosiphum maidis

Fitch. neconsemnată

100

Ceresa bubalus L. neconsemnată

101

Cercopis sanguinolent

a Scop. neconsemnată

102

Lygus pratensis L.

neconsemnată

10 Adelphocori neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 156

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

3 s seticornis F.

104

Dolycoris baccarum L. neconsemnată

105

Pentatoma rufipes L. neconsemnată

106

Carpocoris fuscispinus

L. neconsemnată

107

Palomena prasina L.

neconsemnată

108

Eurydema oleracea L. neconsemnată

109 E. ornata L. neconsemnată

110

Aelia rostrata Boh. neconsemnată

111

A. acuminata L. neconsemnată

112

Graphosoma lineatum

L. neconsemnată

113

Eurygaster integriceps

L. neconsemnată

114 E. maura L. neconsemnată

115

E. austriaca Schr. neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 157

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

116

Nabis ferus L. neconsemnată

117

Vespa germanica

L. neconsemnată

118

Formica rufa L. neconsemnată

119

Lasius niger neconsemnată

120

Pimpla turionellae L.

neconsemnată

121

Tryphon succinaeus

Gr. neconsemnată

122

Cephus pygmaeus L. neconsemnată

123

Athalia rosae L. neconsemnată

124

Carabus cancelatus

Illig. neconsemnată

125

Clivina fossor L. neconsemnată

126

Amara aenea

DeGeer neconsemnată

127

Harpalus aeneus F. neconsemnată

12 H. azureus neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 158

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

8 F.

129

H. distinguendu

s Duft. neconsemnată

130

H. griseus Panz. neconsemnată

131

Adalia bipunctata

L. neconsemnată

132

Coccinella septempunct

ata L. neconsemnată

133

Thea 22-punctata L.

neconsemnată

134

Propylea 14-punctata L. neconsemnată

135

Phylotreta sp. neconsemnată

136

Chrysomela sanguinolent

a L. neconsemnată

137

Aphthona coerulea Geoff.

neconsemnată

138

Haltica oleracea L.

neconsemnată

139

Pentodon Idiota

Herbst. neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 159

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

140

Melolontha melolontha

L. neconsemnată

141

Anoxia vilosa F. neconsemnată

142

Opatrum sabulosum

L. neconsemnată

143

Tanymecus dilaticollis

Gyll neconsemnată

144

Psalidium maxilosum

neconsemnată

145

Ceuthorhynchus assimilis

neconsemnată

146

Agriotes lineatus L. neconsemnată

147

A. obscurus L. neconsemnată

148

A. ustulatus Schall. neconsemnată

149

Dermestes frischi Kugl. neconsemnată

150

Bibio marci L. neconsemnată

151

Agrotis ipsilon Hufn. neconsemnată

152

A. exclamationi neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 160

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

s L. Specii de Faună

153

Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării,

au fost observate câteva exemplare de mamifere (rozatoare mici)

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul.

Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi canale etc.

154

Apodemus agrarius neconsemnată

155

Lepus europaeus

OUG 57/2007/anexa5

B

156

Vulpes vulpes

OUG 57/2007/anexa5

B

nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice

157

Spermophilus citellus

OUG 57/2007/anexa3

În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus, aceste specii fiind semnalate în partea de S-E a amplasamentului în afara ariei de implementare a proiectului.

Specii de Amfibieni şi reptile

158

Lacerta viridis

Lacerta agilis

OUG 57/2007/anexa4

A

Pentru amfibieni si reptile impactul va fi nul datorita lipsei speciilor in zona proiectului. Nu există

Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie dezafectate.

Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adaposturi

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 161

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului.

În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni.

De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate).

pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă. Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de

către personalul angrenat în implementarea planului; Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea

exemplarelor speciilor de reptile captive; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe

suprafeţele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

Specii de Chiroptere 159

Pipistrellus kuhlii neconsemnată

Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice

Reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează.

În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al

zonei de către lilieci. � Monitorizarea speciilor de lilieci in perioada de operare a

parcului eolian (T19 si T20)

160

Pipistrellus pipistrellus neconsemnată

161

Nyctalus noctula neconsemnată

162

Eptesicus serotinus neconsemnată

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 162

Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

formării de colonii şi hrănirii acestei specii. În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.

� Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de lilieci.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 163

Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului; Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~30.000 E, respectiv~40.000 E pentru eventualele măsurile de reducere

care ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Impactul prognozat M ăsura de reducere a impactului Factori implica ţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a

faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier. � deranjul speciilor de mamifere,

păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat planului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie. � Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor

afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Masuri permanente.

Responsabil Beneficiarul

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 164

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

Faza de exploatare Direct Pe termen lung � Posibila refacere a vegetaţiei

prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare; � Posibil impact asupra avifaunei

şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

� Evitarea iluminării turbinelor. Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de coliziune. monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra

liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare

al zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de

păsări şi lilieci. � Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada

funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor.

Responsabil Beneficiar

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 165

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� Montarea în parcul eolian a unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

� Evitarea formarii zonelor umede care sa asigure zone de popas sau de căutare hrana a speciilor de păsări acvatice prezente în aria naturala protejata învecinata ROSPA 0070.

Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 166

7. Situa ţii de risc

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un

accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi

antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post

construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează

amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.

Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:

Cauze interne

a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control

sau de automatizare.

Ele se datorează:

� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la

variaţiile de temperatură, etc;

� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

� nerespectării normelor tehnice de securitate;

� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

b. Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie

(aparatură de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei scăzute de

control.

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de

înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

c. Defecte de exploatare

Ele se datorează:

� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

� căderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

� diverselor acte de sabotaj;

� calamităţilor naturale;

� dezastrelor majore.

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 167

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca

acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către

firmă:

� sursele potenţiale de accident, date de identificare;

� cauzele care pot produce evenimentul;

� factorul de mediu vizat;

� poluanţii potenţiali;

� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

� măsurile concrete de:

� prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

� intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

� intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă

a lor;

� echipele de intervenţie, responsabilităţi;

� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;

� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul

construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -

cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale

contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia

măsurile de punere sub control a instalaţiilor;

� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie.

Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de

energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a

instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea

unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la

instalaţiile electrice.

Substan ţe periculoase

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 168

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul

tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze

de risc R relevante, şi anume:

Tabelul nr. 32 Identificarea substan ţelor periculoase

Denumirea materiei prime,

a substan ţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anual ă/ existent ă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie - Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1350 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen

lung asupra mediului acvatic.

R53, S23, S51 Ulei transmisie 10800 litri P

Antigel P R22 R36 S26 S36 S37 S39

S45 S53

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:

� căderile masive de zăpadă;

� inundaţiile;

� cutremurele.

Căderi masive de z ăpadă

Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul comunelor

Smârdan şi Tuluceşti, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din acest motiv,

se consideră că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să

afecteze buna funcţionare a turbinelor eoliene.

Inunda ţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-

se la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

Seisme

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 169

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare

ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua

în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificult ăţilor

Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investiţia

analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. Rezumat f ără caracter tehnic

Proiectul de investiţie „Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord electric

si racord SEN, construire statie de transformare„ se realizează în scopul producerii şi

furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie

electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului

şi asigurarea securităţii energetice a României.

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de

35000 mp pe teritoriul comunei Smardan (extravilan) si 65000 mp pe teritoriul comunei

Tulucesti (extravilan), respectiv:

� comuna Smardan: T67, T68, T69, T70, De 399/1, De 999;

� comuna Tulucesti: T2, T3, T4, T6, T8, T9, T10, T16, T28, T30, T108, T109,

T110, T113 – A1421/2, T116 – A1423/4, T117 – A1425/2, T118 – A1425/4,

T119, T120, De1, De3, De4, De6, De9, De8/27, De12, De13, De14, De15, De25,

De184/3, De181, De191, De198, De522, De524/1, De525/7, De527.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de

teren arabil si teren neproductiv, si apartine domeniului public de interes local si

proprietate privata a unor persoane fizice, conform CU nr. 66/1621 din 12.04.2010 si CU

nr. 67/1620 din 12.04.2010 emise de Consiliul Judetean Galati.

Proiectul analizat, compus din 30 turbine eoliene de producere a energiei electrice

amenajat în extravilanulul localităţilor Smârdan şi Tuluceşti, propune realizarea

urmatoarelor obiective:

� Amplasare 30 turbine eoliene cu putere maximă 2.5 MW/turbină în limita ATR de

maxim 70 MW.;

� Constructii suport pentru realizarea parcului eolian;

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 170

� Fundaţii turbine – 4000 mp (133 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din care

suprafata ocupata definitiv 840 mp (28 mp /turbina inelul suprateran)

� Platforme de montaj – 40.000 mp (1333 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)

� Drumuri de acces la turbine şi drumuri de exploatare modernizate – 56.000 mp

� Componente electrice (statie de transformare 20/110 kV) ;

� Traseu conexiune LES pe distanta de cca 14 km la statia electrică 400/110 kV

Smardan.

9.1. Descrierea activit ăţii

Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata

derulării şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul

propus.

Realizarea lucr ărilor specifice proiectului

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt realizate cronologic astfel:

� Etapa I – Realizarea organizării de şantier

� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de

exploatare;

� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene

� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul

eolian la staţia de transformare.

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus

s-a realizat ţinându-se cont de:

� legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;

� normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea

impactului;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 171

� grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului;

� evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

9.3 Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Surse de poluan ţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada

de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.

Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra

factorului de mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de

zgomot.

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 172

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în

satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate

mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului.

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după

standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor

efecte reduse asupra mediului ambiant.

Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de

palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel

reflectat.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse

au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi

la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile

electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Biodiversitate

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea

pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,

hrănire sau zone de odihnă).

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 173

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă, îl reprezintă potenţialul

ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Datele obţinute

au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor

de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti

şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de protec ţie a aerului

� sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare

în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe

toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 174

� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul

de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi

puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

� procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub

acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

� drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea

mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând

solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 175

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor

de migrare a păsărilor;

� parcul eolian este de mărime medie – 30 turbine;

� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsări şi chiroptere.

Bibliografie: 1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.

Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului

ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006

2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura

Economică, 2002

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 176

3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land

Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon

Wind Energy- February 2009

4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -

LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT

STUDY, martie 2008

8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain

Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action

Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004

11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER

WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind

Farm

13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower

Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed

Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008

14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.

Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea

Ormitologică din România;

15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;

16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în

România, Vol III, 2006;

17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru

Studiul şi Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 177

18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;

19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura

Tehnicã Agricolã, Bucureşti;

20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);

21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva

Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);

22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei

Române, Bucureşti;

23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti;

24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower

Publishing Company, England;

25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental

Impact Assessment, UCL Press, London;

26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;

27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity

Conservation, Sustainable Use of its Components;

28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements

Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,

University of Manchester;

29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din

Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;

30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;

31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România,

publicaţie comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”

32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating

Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and

IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;

33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 178

34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;

35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;

36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;

37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation

strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;

� http://www.eukarya.ro/

� http://www.efloras.org/

� http://www.hear.org/

� http://plants.sagebud.com/

� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/

� http://www.henriettesherbal.com/

� http://www.treknature.com/

� http://www.salvaeco.org

� http://ec.europa.eu/

� http://www.sor.ro/

� http://www.rspb.org.uk/

� http://www.birdlife.org/

� www.iucn.org

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 179

CUPRINS

1. Informaţii generale ........................................................................................................... 1

1.1 Informaţii despre titularul proiectului .............................................................................. 1

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

şi al raportului la acest studiu ............................................................................................... 1

1.3 Denumirea proiectului .................................................................................................... 1

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia .................................................. 2

1.5 Durata etapei de funcţionare ........................................................................................ 14

1.6 Informaţii privind producţia ........................................................................................... 14

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice....................... 14

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de

activitatea propusă ............................................................................................................. 15

1.8.1 Zgomot şi vibraţii ....................................................................................................... 18

1.8.2. Interferenţele electromagnetice ............................................................................... 23

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ..................................................................... 24

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele ...................................................................................... 24

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la

proiect ................................................................................................................................ 27

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea

/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ............................................. 29

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă .. 29

2. Procese tehnologice ...................................................................................................... 30

2.1. Procese tehnologice de producţie ............................................................................... 30

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare;

alternative avute în vedere ................................................................................................. 33

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici

disponibile .......................................................................................................................... 33

2.2. Activităţi de dezafectare .............................................................................................. 34

3. Deşeuri .......................................................................................................................... 34

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor . 34

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri

de reducere a acestora ...................................................................................................... 37

4.1. Apa ............................................................................................................................. 38

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 180

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ......................................................... 38

4.1.2 Alimentarea cu apă ................................................................................................... 38

4.1.3. Managementul apelor uzate .................................................................................... 38

4.1.4 Prognozarea impactului ............................................................................................ 39

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................. 40

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă ................................................................................. 41

4.2. Aerul ........................................................................................................................... 42

4.2.1 Date generale ........................................................................................................... 42

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ......................................................................................... 46

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ..................................................................................... 49

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................. 49

4.3 Solul şi subsolul ........................................................................................................... 50

4.3.1 Date generale ........................................................................................................... 50

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului .................................................................... 53

4.3.3 Prognozarea impactului ............................................................................................ 55

4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................. 55

1.3.4 Hărţi la capitolul Sol ............................................................................................. 56

4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................ 57

4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................... 120

4.6.1 Impactul prognozat ................................................................................................. 122

4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................... 123

4.7. Mediul social şi economic ......................................................................................... 123

4.7.1 Impactul prognozat ................................................................................................. 126

4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................... 126

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ......................................................... 127

4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului

alaturi de cele opt parcuri eoliene (SC BIXENTA Impex SRL, SC GAMISA ENERGY SRL,

SC ALLWIND Electric SRL, SC AMMONIT ENERGY SRL, SC PALACE Construct SRL,

SC MONEY INVEST SRL, SC ODIS SRL), folosind Matricea de tip Leopold .................. 127

5. Analiza alternativelor .................................................................................................... 141

6. Monitorizarea ............................................................................................................... 143

6.1. Factorul de mediu apă .............................................................................................. 143

6.2. Factorul de mediu aer ............................................................................................... 143

RIM FERME DE VÂNT

MEDIU Consulting 181

6.3. Factor de mediu sol şi subsol ................................................................................... 144

Planul de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii................................................ 144

7. Situaţii de risc .............................................................................................................. 166

8. Descrierea dificultăţilor ................................................................................................. 169

9. Rezumat fără caracter tehnic ....................................................................................... 169

9.1. Descrierea activităţii .................................................................................................. 170

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului ............................................................. 170

9.3 Impactul prognozat asupra mediului .......................................................................... 171

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ............................................................ 173

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ..................................... 173

Bibliografie: .................................................................................................................. 175