raport la studiul de impact asupra mediului ,, realizare ... giurgiu... · gaiseni, judet giurgiu...

Raport la studiul de impact asupra mediului ,, Realizare bazin piscicol cu extractie de nisipuri si pietrisuri - CARPENISU - TERASA 2

Comuna Gaiseni Judetul Giurgiu ”

1

La intocmirea Studiul de impact asupra mediului pentru proiectul ,,Realizare bazin piscicol cu extractie de nisipuri si pietrisuri Carpenisu Terasa 2” in zona com. Gaiseni, jud. Giurgiu, s-au avut in vedere urmatoarele elemente:

a. documentatia tehnica intocmite de catre beneficiar ;

b. memoriu tehnic pentru emiterea Acordului de Mediu ;

c. date furnizate de catre personalul de specialitate al SC Tehnologica Radion SRL;

b. date si informatii culese din teren; c. autorizatii, avize emise de institutii abilitate ale statului si documente interne.

S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L. pentru obiectivul "Realizare bazin piscicol cu

extractie de nisipuri si pietrisuri Carpenisu Terasa 2 " in terasa raului Sabar, Com. Gaiseni,

jud. Giurgiu detine urmatoarele documente de autorizare pe care le anexam in copie:

Certificat de Urbanism nr. 03 din 17.01.2013; (Anexa nr. 1) ;

Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 77 din 04.04.2013 ;

Decizie D.A.D.R. scoatere din circuitul agricol nr. 6 din 15.05.2013 ;

Aviz O.C.P.I. (aprobare scoatere din circuitul agricol) nr. 1485/2013 ;

Aviz ANIF nr. 63 din 10.04.2013 – scoatere din circuitul agricol ;

Aviz D.S.P. nr. 222 din 29.03.2013 ;

Aviz amplasament ENEL nr. 67679239 din 26.03.2013 ;

Certificat de Urbanism (alipire terenuri ) nr. 13 din 20.08.2012 ;

Extras de carte funciara nr. 30460 – Comuna Gaiseni ;

Act de alipire cu incheierea nr. 1649 din 29.08.2012 ;

Plan de incadrare in zona – Scara 1:25000 ;

Plan de situatie – Scara 1: 2000 ;

Studiul urmareste stabilirea marimii modificarilor ce vor interveni in calitatea

factorilor de mediu, pentru prevenirea aparitiei unor dezechilibrari cu impact major asupra

mediului.

In acest sens, se vor realiza:

analiza starii actuale a ecosistemelor din zona;

inventarierea surselor de poluare asupra factorilor de mediu;

analiza naturii elementelor poluante;

evaluarile calitative si cantitative privind poluarea si impactul produs asupra mediului inconjurator.

La intocmirea studiului, s-au avut in vedere reglementarile cuprinse in:

Ordonanta de Urgenta nr. 195 din 22.12.2005, privind protectia mediului; Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Ordonanta de Urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

Ordinul nr. 860/26.09.2002 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului side emitere a acordului de mediu;

Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu;

Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu;



2

Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996;

Hotararea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aproba "Conditiile tehnice privind protectia atmosferei", precum si "Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare";

Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

STAS nr. 10009/1988 privitor Ia stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuita;

STAS 12574/1987- "Aer din zonele protejate- Conditii de calitate";

Ordonanta de Urgenta nr. 61/06.09.2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;

Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr.61/19.09.2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000, privind regimul deseurilor;

Hotararea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor.

Hotararea de Guvern nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

Hotararea de Guvern Nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

Hotararea Guvernului nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase;

Ordinul comun nr. 2/211/118/2004 al M.A.P.A.M., M.T.C.T., M.E.C. pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romanaiei.

La elaborarea prezentului raport, au fast luate in considerare urmatoarele

documente si informatii:

• Documentatia tehnica prezentata (notificare);

• Memoriul tehnic pentru emiterea acordului de mediu; • Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului unic pentru obtinerea acordului de mediu; • Date furnizate de personalul de specialitate al S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L.; • Documente emise de institutii abilitate:

- Certificat de Urbanism nr. 03 din 17.01.2013; (Anexa nr. 1) ;

- Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 77 din 04.04.2013 ;

- Decizie D.A.D.R. scoatere din circuitul agricol nr. 6 din 15.05.2013 ;

- Aviz O.C.P.I. (aprobare scoatere din circuitul agricol) nr. 1485/2013 ;

- Aviz ANIF nr. 63 din 10.04.2013 – scoatere din circuitul agricol ;

- Aviz D.S.P. nr. 222 din 29.03.2013 ;

- Aviz amplasament ENEL nr. 67679239 din 26.03.2013 ;

- Certificat de Urbanism (alipire terenuri ) nr. 13 din 20.08.2012 ;

- Extras de carte funciara nr. 30460 – Comuna Gaiseni ;

- Act de alipire cu incheierea nr. 1649 din 29.08.2012 ;

• Planuri:

- Plan de incadrare in zona Scara 1:25000 ;

- Planuri de situatie – Scara 1:2000 ;

Literatura de specialitate.



3

CAPITOLUL 1. INFORMATII GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului

Obiectivul de investitii pentru care se solicita emiterea acordului de mediu il

reprezinta " Realizare bazin piscicol cu extractie de nisipuri si pietrisuri Carpenisu

Terasa 2 '' , Comuna Gaiseni judetul Giurgiu .

1.2. Amplasamentul obiectivului si adresa

Perimetrul studiat al obiectivului pentru care s-a elaborat Studiul de impact asupra mediului a fost elaborat in scopul analizarii impactului este activitatea de exploatare agregate minerale in scopul amenajarii de iaz piscicol desfasurata in terasa Raului Sabar, Comuna Gaiseni, Judet Giurgiu apartinand societatii comerciale TEHNOLOGICA RADON SRL.

1.3. Titularul activitatii

Titularul activitatii este SC TEHNOLOGICA RADON SRL, societate comerciala cu

capital privat, cu sediul in Romania si inregistrata Ia Oficiul Registrului Comertului de pe

langa Tribunalul Bucuresti, nr. de ordine in Registrul Comertului J40/13360/1993, cod

unic de inregistrare R04022079.

S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. are sediul social in: Bucuresti, sector 6, str.

Dambovita nr. 59.

Telefon / Fax : 021/ 433.03.36

S.C. TEHNOLOGIC RADION S.R.L. are ca activitate principala : Lucrari de constructii a

drumurilor si autostrazilor (cod CAEN 4211).

Activitati secundare:

0322 - Acvacultura in ape dulci

0811 - Extractia pietrei omamentale si a pietrei pentru constructii, extractia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei si a ardeziei

0812 - Extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului

0990 - Activitati de servicii anexe pentru extractia mineralelor

2223 - Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii

2331 - Fabricarea placilor si dalelor din ceramica

2332 - Fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii, din argila arsa

2351 - Fabricarea cimentului

2352 - Fabricarea varului si ipsosului

2361 - Fabricarea produselor din beton pentru constructii

2362 - Fabricarea produselor din ipsos pentru constructii

2363 - Fabricarea betonului

2364 - Fabricarea mortarului

2365 - Fabricarea produselor din azbociment

2369 - Fabricarea altor articole din beton, ciment si ipsos

2370 - Taierea, fasonarea si finisarea pietrei



4

2399 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice, n.c.a.

2511 - Fabricarea de constructii metalice si paf!i componente ale structurilor metalice

2512- Fabricarea de usi si ferestre din metal

2599 - Fabricarea altor articole din metal n.c.a.

3103 - Fabricarea de saltele si somiere

3109 - Fabricarea de mobila n.c.a.

3299 - Fabricarea altor produse manufacturiere n.c.a.

3522 - Distributia combustibililor gazo i, prin conducte

3523 - Comercializarea combustibililor gazo i, prin conducte

3700 – Colectarea si epurarea apelor uzate

3811 - Colectarea de eurilor nepericuloase

3812 - Colectarea de eurilor periculoase

3821 – Tratarea si eliminarea de eurilor nepericuloase

3822 – Tratarea si eliminarea de eurilor periculoase

4110 - Dezvoltare (promovare) imobiliara

4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale

4212 - Lucrari de constructii a cailor ferate de suprafata si subterane

4213 - Constructia de poduri si tuneluri

4221 - Lucrari de construqii a proiectelor utilitare pentru fluide

4291 - Constructii hidrotehnice

4299 - Lucrari de constructii a altor proiecte inginere ti n.c.a

4311 - Lucrari de demolare a constructiilor

4312 - Lucrari de pregatire a terenului

4313 - Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii

4321 - Lucrari de instalatii electrice

4322 - Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat

4329 - Alte lucrari de instalatii pentru constructii

4331 - Lucrari de ipsoserie

4332 – Lucrari de timplarie si dulgherie

4333 - Lucrari de pardosire si placare a peretilor

4334 - Lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri

4339 - Alte lucrari de finisare

4391 - Lucrari de i'nvelitori, sarpante si terase la constructii

4399 - Alte lucrari speciale de constructii n.c.a.

4519 - Comert cu alte autovehicule

4520 - Intretinerea si repararea autovehiculelor

4532 - Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule

4675 - Comert cu ridicata al produselor chimice

4690 - Comert cu ridicata nespecializat

4931 - Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori

4932 - Transporturi cu taxiuri

4939 - Alte transporturi terestre de calatori n.c.a

4941 - Transporturi rutiere de marfuri

5210 - Depozitari

5221 - Activitati de servicii anexe pentru transporturi terestre

5222 - Activitati de servicii anexe transportului pe apa

5224 - Manipulari

5229 - Alte activitati anexe transporturilor

5590 - Alte servicii de cazare

5621 - Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente



5

5629 - Alte servicii de alimentatie n.c.a.

6810 – Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii

6820 – Inchirierea si subi'nchirierea bunurilor'imobiliare proprii sau i'nchiriate

6832 - Administrarea imobilelor pe baza de comision sau contract

7111 - Activitati de arhitectura

7112- Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea

7120 - Activitati de testari si analize tehnice

7711 - Activitati de inchiriere si leasing cu autoturisme si autovehicule rutiere usoare (numai inchiriere)

7712 - Activitati de inchiriere si leasing cu autovehicule rutiere grele (numai inchiriere)

7732 - Activitati de inchiriere si leasing cu masini si echipamente pentru construqii

7739 - Activitati de inchiriere si leasing cu alte masini, echipamente si bunuri tangibile n.c.a.

8121 - Activitati generale de curatenie a cladirilor

8122 - Activitati specializate de curatenie

8129 - Alte activitati de curatenie

8130 - Activitati de intretinere peisagistica

8299 - Alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi n.c.a.

9319 - Alte activitati sportive

Profil de activitate:

In conformitate cu Certificatului Constatator nr. 192000 /15.05.2013 in cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2, Comuna Gaiseni, judetul Giurgiu,se doreste a se desfasoara urmatoarele activitati (CAEN):

acvacultura in ape dulci cod CAEN 0322 ;

extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului-cod CAEN 0812;

alte activitati de servicii suport pentru intreprinderi n.c.a. ;

alte activitati sportive cod CAEN 9319 ; Societatea este organizata si dispune de dotarea tehnica necesara pentru

desfasurarea in conditii optime a activitatilor de exploatare, prelucrare si valorificare ale agregatelor minerale.

• Numar de ordine in Registrul Comertului: J40/13369/13.06.1993

• Cod unic de inregistrare (CUI): RO 4022079

• Forma de proprietate: privata

Tituarul de activitate ce se va desfasura in cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2,

Comuna Gaiseni, judetul Giurgiu este S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L., societate comerciala cu capital integral privat, cu sediul in Romania si inregistrata Ia Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti nr. ordine in Registrul Comertului J 40/13360/1993, cod unic de inregistrare RO 4022079.

• Personal angajat permanent: 9 - unitatea in cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2, Comuna Gaiseni, judetul Giurgiu are un numar mediu anual: 1 set balastiera, mecanici, soferi, muncitori, paznici .

• Regim de lucru: In cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2 , Comuna

Gaiseni, judetul Giurgiu : 8-10 ore/zi, 5 zile/saptamana, maxim: 250 zile/an .



6

Descrierea proiectului Lucrarile proiectate ce urmeaza a fi executate fac referire la amenajarea unui iaz

piscicol prin excavarea nisipurilor si pietrisurilor in perimetrul Carpenisu Terasa 2, com. Gaiseni, jud. Giurgiu.

Conform celor stabilite de catre beneficiar, (zacamantul) materialul util excavat va fi valorificat ca atare, iar transportul agregatelor se va efectua numai de catre beneficiar.

Dupa indepartarea prealabila a solului vegetal si a copertei, in grosime medie de 0,5 m, se trece Ia excavarea rocii utile, care se realizeaza intr-o singura treapta cu o grosimea de

cca. 5,5m, pana Ia cota +121,00 mdMN, reprezentand cota de fund a iazului piscicol proiectat.

Excavarea agregatelor minerale se realizeaza atat in regim uscat cat si in regim umed,

avand in vedere ca nivelul hidrostatic se gaseste la cota 125,00 mdMN. Excavarea se va realiza cu ajutorul unui excavator cu cupa inversa cu o capacitate a cupei de 2,2 mc

Exploatarea va consta in extractia agregatelor minerale naturale in camp continuu, in fasii paralele si succesive avand urmatoarele dimensiuni : ve.

Balastul extras va fi incarcat direct in autobasculante si transportat Ia santierele societatii sau la diferiti clienti .

Exploatarea zacamantului se va limita cu strictete Ia conturul rezervelor determinate,

deoarece acestea au fost stabilite pastrandu-se pilierii de protectie cu latimea de 5,0 m fata de vecinatati pe laturile E si S, un pilier de protectie de 10 m pe latura de N( canal colector) si un pilier de protectie de 3 m pe latura V .

Suprafata perimetrului ce face obiectul prezentei documentatii este de 42.179 mp si este situata in extravilanul com. Gaiseni in circuitul agricol, cu folosinta de teren arabil .

Aceasta suprafata va fi utilizata pentru realizarea unui iaz piscicol, prin excavarea in timp a nisipurilor si pietrisurilor, cu destinatia productie de peste de consum. In iazul piscicol se va realiza o adancime a apei de cca. 4,0 m, considerata ca fiind o adancime buna pentru dezvoltarea vietii acvatice, adancime pana Ia care pot patrunde razele soarelui.

Exploatarea nisipului si pietrisului se va realiza cu respectarea intocmai a prevederilor avizelor obtinute de la autoritatile abilitate .

1.4. Constructii

Fiind o lucrare cu caracter provizoriu nu se vor executa constructii cu caracter permanent sau provizoriu pe amplasamentul perimetrului Carpenisu Terasa 2 .

Zona de servicii auxiliare aferenta perimetrului Carpenisu Terasa 2, judetul Giurgiu, este situata in cadrul organizarii de santier la punctual de lucru situate in Tarla 8 parcela 40/7 Comuna Gaiseni judetul Giurgiu si va cuprinde urmatoarele dotari:

baraca de santier, pentru paza si birou;

baraca de santier, pentru vestiar;

baraca de santier, pentru atelier reparatii;

magazie materiale;

platforma pentru parcarea utilajelor si a mijloacelor auto ;

dotari pentru P.S.I. ;

cabine – toalete ecologice ;



7

Drumurile existente sunt utilizate de beneficiarii care transporta agregatele minerale

numai pe baza conventiilor incheiate cu detinatorii acestora.

In privinta transportului de agregate SC Tehnologica Radion SRL a obtinut acordul

Primariei Comunei Potlogi privind transportul agregatelor pe drumul ocolitor a perimetrului

intravilan, de la Romanesti punctul ,,Izvorul Negru '' pana la Dj 711 A cu directia DN 7 .

Terenul ce face obiectul acestei documentatii, nu dispune de retea de apa potabila,

canalizare ape uzate menajere, gaz metan si telefonie.

La finalizarea excavatiei de nisipuri si pietrisuri in perimetrul Carpenisu Terasa 2 va rezultata un bazin piscicol, cu suparafata totala de 26.262 mp , comform Deciziei D.A.D.R Giurgiu nr. 6 din 15.05.2013 .

Bazinul piscicol este destinat productiei de peste de consum din specii de peste

specifice zonei de campie: crap, caras, rosioara, novae etc., cu o productie anuala de 500 kg

/ha .

In perimetrul excavat va fi amenajat un bazin piscicol cu o adancime a apei de 4 m de

la cota +125,00 m pana la cota +121,00 m astfel permitand patrunderea razelor solare creidu-se

lumina si caldura favorizand o dezvoltare tropice vietii acvatice.

1.5. Capacitatea instalatiei tehnologice, informatii generale asupra materiilor prime si finite

Capacitatea anuala de extractie este strans corelata cu capacitatea de exploatare, transport si valorificare, precum si cu necesitatile S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L., care utilizeaza agregatele naturale de rau pentru valorificare, in vederea prepararii betoanelor si mortarelor, precum si pentru realizarea diverselor lucrari de constructii .

In perioada 2013 - 2014, se preconizeaza exploatarea unui volum de

resursa exploatabila de 137.000 mc .

Pierderile legate de procesul de exploatare–incarcare-transport a l balastului sunt

estimate a fi 0% din volumul brut de rezerva excavata intrucat autocamioanele si utilajele

utilizate in exploatare sunt de generatie 2008-2010.

1.5.1. Materiile prime

MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE Tabel nr. 1

lnformatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a

substantei sau preparatului

chimic

Cantitatea anuala /

existenta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimice

Categoria

Periculozitatea

Faze

de

risc Periculoase /

Nepericuloase

( P / N )

Nisipuri - silozuri - N - -

Pietrisuri - nesortate - N - -



8

Raportul Ia studiul de evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat conform Ord.M.A.P.M. nr. 863 din 2002 si H.G. 1213 din 2006 .

Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului

Obiectivul de investitii este amplasat in judetul Giurgiu in extravilanul Comunei Gaiseni.

Comuna Graiseni este situata intre raul Arges si raul Sabar si este inconjurata de padurea

Carpenis si Cascioarele, in nordul judetului .

Obiectivul este amplasat in Comuna Gaiseni, la distanta de 2,5 km NV de localitatea Romanesti, la aproximatix 1,5 km vest de localitatea Carpenisu, judetul Giurgiu si la cca. 3,0 km nord – est de localitatea Poiana, judetul Dambovita.

Folosinta terenului este agricol slab productiv, cu sol nisipos-prafos scheletic, cultivat ocazional cu culturi de plante furajere si paioase .

Figura nr. 1

Zona studiata este amplasata in cadrul marii unitati geomorfologice Campia Romana, care prezinta o serie de subunitati, ca de exemplu: Campul Burnasului, Campul Gavanu Burdea, Campul Vlasiei, zona de subsidenta Titu, etc.

Campul Gavanu Burdea ocupa cea mai mare parte din teritoriu, dezvoltandu-se de Ia raul Vedea in V, pana Ia valea raului Arges in E, cu o inclinare generala de Ia NV spre SE, sens in care cotele altitudinale scad de Ia 225m Ia 75 m.

Campul Gavanu Burdea prezinta un aspect neted, fragmentat, pe directia

generala NV-SE, de vaile Teleormanului, Dambovnicului, Glavaciocului si Neajlovului.



9

Incadrarea in planurile de amenajare a teritoriului si in peisaj Din punct de vedere administrativ, perimetrul pentru care se solicita acord de mediu este

situat in extravilanul Comunei Gaiseni, la distanta de 2,5 km NV de localitatea Romanesti, la aproximativ 1,5 km vest de localitatea Carpenisu judetul Giurgiu si la cca. 3,0 km nord-est de localitatea Poiana judetul Dambovita .

Terenul care face obiectul raportului de mediu este proprietatea SC TEHNOLOGICA RADION SRL cu o suprafata de 42.179 mp situat in Tarla 9 Com. Gaiseni judetul Giurgiu identificat prin nr. cad. 30460 .

Dovada proprietatii se produce prin act de alipire autentificat prin incheierea nr. 1649 /29.08.2012.

Perimetrului, in suprafata de 42.179 mp este proprietatea S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. si se invecineaza Ia nord cu Drum, Ia sud cu Drum, Ia est - proprietate particulara si la Vest – proprietate particulara.

Pana Ia data intocmirii acestui studiu de evaluare a impactului, pentru comuna Gaiseni, judetul Giurgiu, pe al carui teritoriu administrativ urmeza sa-si desfasoare activitatea de exploatare a agregatelor minerale, nu exista o destinatie anume pentru suprafata terenului pe care este amplasat obiectivul analizat. Perimetrul de exploatare este situat in extravilanul localitatii Gaiseni.

In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 03 din 17.01.2013 emis de catre

Primaria Gaiseni, terenul poate fi utilizat in scopul "realizarii unui iaz piscicol cu extractie de

agregate minerale in zona Carpenisu Terasa 2, comuna Gaiseni judetul Giurgiu " .

In ceea ce priveste incadrarea in peisaj a balastierei, avand in vedere si importanta

peisagistica a zonei, trebuie sa mentionam ca avem de-a face cu o activitate limitata in timp si care

nu lasa in urma ei cladiri sau instalatii ci va rezulta o zona de agrement ( scop recreativ balta

pentru pecuit ) .

La incetarea activitatii de extractie, dupa epuizarea resursei de roca utila, diminuarea

impactului asupra imaginii peisagistice, asupra vegetatiei si, indirect, asupra asociatiei faunistice

din zona, se va realiza prin amenajarea unui bazin piscicol.

Realizarea investitiei in perimetrul Carpenisu Terasa 2 Gaiseni nu va determina

modificari ale reglementarilor P.U.G, aprobat prin H.C.L. nr. 12/27.05.2002 si prelungit prin

Hotararea Consiliului nr. 05 din 23.02.2012. Pentru prezenta investitie a fost initiat un Plan Urbanistic

Zonal, urmand a fi adoptat in perioada viitoare .

Realizarea acestei investitii nu afecteaza dezvoltarea spatiala a localitatilor invecinate.

Pana Ia aceasta data, nu exista alte planuri de amenajare a teritoriului, care sa cuprinda

si zona de amplasare a perimetrului de exploatare, prin urmare amplasamentul obiectivului

studiat nu intra in contradictie cu planul de urbanism sau cu planul de amenajare a teritoriului.

Obiectivul analizat nu se invecineaza cu zone protejate sau zone cu regim special.

Zona protejata cea mai apropiata este reprezentata de Situl de importanta comunitara –

ROSCI 0106 Lunca Mijlocie a Argesului cu o suprafata de 3,614 ha este localizat pe harta

Longitudine N 44035’29” si Latitudine E 25030’20” iar din punct de vedere al distributiei zonei

protejate s-a contatat ca un procent coniderabil se afla in judetul Dambovita 83% iar restul de 17 %

se regaseste in judetul Giurgiu .



10

Perimetrul Carpenisu Terasa 2 se alfa la o distanta apreciabila de aproximativa de 2,8 km fata de ROSCI 0106 Lunca Mijlocie a Argesului .

In zona perimetrului Carpenisu Terasa 2, nu se afla zone de recreere sau peisaj si nici

resurse ale subsolului care sa justifice exploatarea pentru valorificare.

Singurele resurse minerale existente sunt cele de suprafata, balastul si nisipul, care

sunt exploatate masiv in zona .

In zona amplasamentului, nu se afla obiective geologice valoroase, protejate.

Suprafata de teren ocupata

a. Suprafata terenului investitiei

Suprafata totala de teren care apartine S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. si este de

42.179 mp amplasati in extravilanul comunei Gaiseni, sat Carpenisu, judetul Giurgiu .

Realizarea si functionarea obiectivului

Exploatarea agregatelor de balastiera din perimetrul Carpenisu Terasa 2 se va realiza in baza permisului de exploatare, eliberate de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.

In perioada exploatarii, S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. urmeaza sa execute,

etapizat, urmatoarele lucrari:

lucrari de bornare ; lucrari de deschidere; lucrari de pregatire, constand in descopertarea unui volum de cca. 18000 mc

steril si pamant vegetal (din care pamant vegetal (cca.)= 8.400 iar steril = 9.600 ); haldarea si depozitarea materialului descopertat; lucrari de extractie, se vor realiza intr-o singura treapta de 5,5 m, pana la cota

+121,00m ; amenajarea bazinului piscicol si a anexelor acestuia; alte lucrari de amenajare a suprafetei exploatate .

In functie de cerinta crescuta de agregate minerale, societatea are disponibilitatea de

continuare a activitatii de exploatare a agregatelor minerale naturale din zona Carpenisu Terasa

2.

Deschiderea balastierei se va face cu conditia respectarii legislatiei in vigoare

referitoare Ia exploatarile agregatelor minerale utile in balastiera, conform Legii Minelor nr.

85/2003 cat si din punct de vedere al protectiei mediului .

Amplasarea constructiilor se va face cu respectarea Legii nr. 50/1991 si a Legii nr.

18/1991.

Lucrarile de exploatare a agregatelor de balastiera, precum si amenajarea drumului de

acces, nu afecteaza terenurile sau bunurile apartinand altor proprietari.



11

In zona rezultata dupa extractia si valorificarea agregatelor naturale de rau, se va

amenaja un bazin piscicol, a carui exploatare se va face mai ales sub forma de pescuit

sportiv.

Viitorul bazin piscicol poate reprezenta un obiectiv de agrement de interes local, dar si

o sursa suplimentara de venituri pentru bugetul local al comunitatii.

Timpul si programul de functionare

Regimul de lucru in cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2, Comuna Gaiseni va fi de 8 - 10 ore/zi, 5 zile/saptamana, 22 zile/luna, 10 luni/an .

In cazul in care cererea de balast va fi mult mai mare programul de lucru va fi organizat in 2 schimburi de cate 8 ore, 6 zile pe saptamana pe perioada solicitarii .

In perioada de maxima activitate, unitatea are un numar de 15 angajati, majoritatea din

localitatile invecinate.

Posibilitati de dezvoltare ulterioara

In viitor se doreste continuare exploatari in baza permiselor de exploatare emise de

A.N.R.M. din zona estica spre zona vestica .

De asemenea, dezvoltarea ulterioara a balastierei este conditionoata de cerinta

ridicata de balast brut pe de o parte dar si de anvergura lucrarilor executate in zona .

CAPITOLUL 2. PROCESUL TEHNOLOGIC, EMISIILE CATRE MEDIU,

BILANTUL DE MATERIALE, UTILAJE FOLOSITE

2.1. Procesul tehnologic si emisiile catre mediu

2.1.1. Scopul activitatii si utilitate

S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. va exploata nisipurile si pietrisurile din terasa

raului Sabar, pentru a fi valorificate in scopul utilizarii acestuia in constructiile de drumuri sau

civile .

Lucrarile de exploatare au in vedere si valorificarea si comercializarea agregatelor minerale, in scopul obtinerii de fonduri pentru finantarea amenajarii unei zone piscicole si de agrement, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al comunei Gaiseni, judetul Giurgiu.

In zona de terasa a raului Sabar, au fost puse in evidenta importante resurse de agregate

naturale de rau, care ofera conditii avantajoase si posibilitati optime de extractie, cu mijloace

tehnice actuale.

Zacamantul este reprezentat printr-o acumulare aluvionara, care are o dezvoltarea

relativ mare, pe partea stanga a raului, Ia vest de localitatea Gaiseni.

In contextul de mai sus, exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Carpenisu Terasa 2, terasa raului Sabar- com. Gaiseni, judetul Giurgiu, are ca scop asigurarea materiei prime minerale necesara executiei lucrarilor de constructii civile si industriale.



12

Extractia si valorificarea complexa a acestei resurse minerale (nisipuri si pietrisuri), cu

multiple utilizari, va crea noi locuri de munca atat pe plan local, cat si in industriile materialelor

de constructii.

Totodata, aceasta activitate va crea investitii in infrastructura si va aduce venituri

importante Ia bugetul statului.

In functie de dotarile tehnice ale beneficiarilor si de cerinta crescuta de

agregate minerale, societatea are disponibilitatea de continuare a activitatii de

exploatare a agregatelor minerale naturale din zona Carpenisu Terasa 2, comuna Gaiseni.

La finalizarea lucrarilor de exploatare, beneficiarul va proceda Ia reamenajarea suprafetei excavate, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare si documentele obtinute.

In locul excavatiei rezultata dupa exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul

Carpenisu Terasa 2, se va amenaja un iaz piscicol .

2.1.2. Descrierea activitatilor proiectate

Lucrarile proiectate care se vor executa se refera Ia excavarea nisipurilor si

pietrisurilor in perimetrul Carpenisu Terasa 2, com. Gaiseni, jud. Giurgiu.

Exploatarea resurselor de nisip si pietris din acest perimetru este oportuna, datorita

cererii tot mai mari de materii prime, balast si agregate sortate, valorificate in constructii civile

si industriale, refacerea infrastructurii, constructii si amenajari de drumuri etc.

Conform celor stabilite de catre beneficiarul zacamantului, materialul util excavat va fi valorificat ca atare, sub forma de agregate sortate, iar transportul agregatelor sortate se va efectua numai de catre cumparator.

2.1.2.1.Descrierea fluxului tehnologic

Principalele operatii care compun fluxul tehnologic de extractie si prelucrare ale balastului brut din perimetrul de exploatare Carpenisu Terasa 2, judetul Giurgiu, sunt urmatoarele :

materializarea perimetrului de exploatare prin bornare; delimitarea perimetrului de protective ; delimitarea fasiilor trasversale si a feliilor longitudinale din interiorul fasiilor ; realizarea accesului in zona de excavare ; incarcarea balastului brut in autobasculante ; transportul agregatelor ; lucrari pentru refacerea mediului .

In cazul de fata, s-a impus o metoda de exploatare cu aplicabilitate larg utilizata in

balastiere, care va consta in: excavarea mecanica in fasii si felii orizontale paralele, dezvoltate de Ia suprafata spre adancime, in cadrul unor trepte de exploatare delimitate de coperta si rocile utile .

Corelarea tuturor datelor prezentate pana in prezent, ne conduc Ia concluzia ca, din punct de vedere tehnic si economic, metoda de exploatare ce se va aplica va fi efectuata in 3 etape :

-etapa I – se va inlatura pamantul vegetal, care se va depozita separat în vederea utilizarii ulterioare la lucrarile de refacere a mediului. Terenul pe care se va depozita pământul vegetal este un depozit intermediar aflat în



13

proprietatea firmei S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L.

-etapa II – consta în decopertarea zacamantului pe intreaga suprafata a perimetrului, sterilul rezultat se va depozita pe pilierii de siguranţă;

-etapa III – se trece la exploatarea propriu-zisa a balastului, pana la cota de +121,00 mdMN cu pastrarea unui pilier de siguranta de 3- 5 m pe laturile de SE şi SV, 10 m pe latura de NE(fata de paraul Izvorul Negru) şi 3 m pe latura de NV.

Dupa indepartarea prealabila a copertei (solului vegetal si steril), in grosime medie de

0,5 m, se trece Ia excavarea rocii utile, care se realizeaza intr-o singura treapta de cca. 5,5 m,

pana Ia cota + 121,00 mdMN, reprezentand cota de fund a iazului piscicol proiectat.

Excavarea agregatelor minerale se va realiza in regim uscat/umed, cu ajutorul

excavatorului cu cupa inversa, cu capacitatea cupei de 2,2 mc .

Exploatarea va consta in extractia balastului brut in camp continuu, in fasii paralele

si succesive.

Balastul extras va fi incarcat direct in autobasculante si transportat Ia santiere ale

beneficiarului, sau la diferiti terti .


deoarece acestea au fost stabilite pastrandu-se pilierii de protectie cu latimea de 5,0 m pe

latura estica si sudica, 10 m pe latura nordica si 3 m pe latura vestica .

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a agregatelor naturale din perimetrul de

exploatare Carpenisu – Terasa 2 va rezulta o excavatie cu o suprafata de 3,52 ha si un luciu de apa de 2,62 ha avand ca destinatie productie de peste de consum .

Principalele operatii care compun fluxul tehnologic de extractie si prelucrare a

balastului brut din perimetrul Carpenisu Terasa 2 judetul Giurgiu sunt urmatoarele:

lucrari de deschidere si pregatire;

lucrari de extractie a balastului brut;

depozitarea materialului steril ;

transportul balastului brut

amenajarea bazinului piscicol;

alte lucrari pentru refacerea mediului.

Alegerea metodei de exploatare in balastiera este conditionata de factorii geologici-

structurali ai acumularii minerale, respective :

- natura petrografica si structura substantei exploatate ; - morfologia terenului ;

- forma de zacamant si grosimea substantei utile ; - grosimea intercalatiilor sterile ; - conditiile hidrogeologice ; - tipul si grosimea copertei ; - factorii de natura tehnica, respectiv mijloacele mecanice pentru excavare; - posibilitatile tehnologice de valorificare .



14

Coroborand datele prezentate mai sus cu experienta acumulata pana in prezent in

cadrul altor zone de exploatare, consideram ca optima alegerea «metodei de exploatare cu

depunere directa a sterilului in halde interioare, intr-o singura repriza >>. Aceasta metoda este utilizata frecvent pentru exploatarea zacamintelor stratiforme

orizontale sau putin inclinate si cu grosime mica, situate Ia adancime mica si cu rocile din

descoperta de tarie mica sau cel mult medie.

Metoda permite ca excavarea si deplasarea sterilului din frontul de lucru pana Ia

halda sa se realizeze simultan, intermediul unui excavator cu actiune intermitenta, respective

excavator cu cupa .

In cadrul acestei metode de exploatare, va fi utilizat excavatorul cu cupa, atat pentru

extragerea si depozitarea sterilului in depozitul tampon, cat si pentru extragerea utilului si

incarcarea lui in autobasculante.

Excavatorul se va deplasa pe berma superioara a treptei de steril (coperta), va extrage

materialul si il va depune in camioane acestea urmand sa-l depoziteze in depozitul tampon .

Dupa indepartarea sterilului si nivelarea bermelor de siguranta si de lucru cu ajutorul

buldozerului, se trece Ia excavarea utilului, intr-o singura treapta de exploatare, cu grosimea

medie de 5,5 m pana la cora +121,00 mdMN .

Lucrarile de extractie a balastului vor fi organizate "intr-un singur bloc, cu o singura

iesire". In aceste conditii, extragerea balastului se va face concomitent cu depunerea

sterilului (copertei) direct in depozitul intermediar .

Dupa indepartarea prealabila a solului vegetal si a copertei, in grosime medie de 0,5

m, se trece Ia excavarea rocii utile, care se realizeaza intr-a singura treapta de exploatare, cu

grosimea de 5,5 m, situata sub nivelul hidrostatic, pana Ia cota + 121,00 mdMN, reprezentand

cota de fund a iazului piscicol proiectat.

Exploatarea va consta in extractia agregatelor minerale naturale in camp continuu, in

fasii paralele si succesive. Balastul extras va fi incarcat direct in autobasculante si transportat

la santierele societatii sau Ia beneficiari ca balast brut.


deoarece acestea au fost stabilite pastrandu-se pilierii de protectie cu latimea de 5,0 m pe

latura estica si sudica, 10 m pe latura nordica si 3 m pe latura vestica .

Suprafata care urmeaza sa fie excavata este de 42.179 mp si este in circuit agricol, cu folosinta de teren arabil.

Aceasta suprafata va fi utilizata pentru realizarea unui iaz piscicol, prin excavarea in timp a nisipurilor si pietrisurilor, cu destinatia productie de peste de consum. ln iazul piscicol se va realiza o adancime a apei de cca 4,0 m, considerata ca fiind o adancime buna pentru dezvoltarea vietii acvatice, adancime pana Ia care pot patrunde razele soarelui.

Principalele operatii care compun fluxul tehnologic de extractie si prelucrare a

balastului brut din perimetrul Carpenisu Sud – Terasa 2, judetul Giurgiu sunt urmatoarele:

- lucrari de deschidere si pregatire;

- lucrari de extractie a balastului brut;

- depozitarea materialului steril ;

- transportul balastului brut la santiere sau la terti ;

- amenajarea bazinului piscicol ;

- alte lucrari pentru refacerea mediului.



15

Alegerea metodei de exploatare in balastiera este conditionata de factorii geologici-

structurali ai acumularii minerale, respective :

natura petrografica si structura substantei exploatate ;

morfologia terenului ;

forma de zacamant si grosimea substantei utile ;

grosimea intercalatiilor sterile ;

conditiile hidrogeologice ;

tipul si grosimea copertei ;

factorii de natura tehnica, respectiv mijloacele mecanice pentru excavare existente Ia

dispozitia agentului economic;

Coroborand datele prezentate mai sus cu experienta acumulata pana in prezent in

cadrul altor zone de exploatare, consideram ca optima alegerea < < metodei de exploatare cu

depunere directa a sterilului in halde interioare, intr-o singura repriza >> .

Aceasta metoda este utilizata frecvent pentru exploatarea zacamintelor stratiforme

orizontale sau putin inclinate si cu grosime mica, situate Ia adancime mica si cu rocile din

descoperta de tarie mica sau cel mult medie.

Metoda permite ca excavarea si deplasarea sterilului din frontul de lucru pana Ia

halda sa se realizeze simultan, prin intermediul unui excavator cu actiune intermitenta, respectiv

cu lopata mecanica ( excavator cu cupa) sau graifer.

In cadrul acestei metode de exploatare, va fi utilizat excavatorul cu cupa, atat pentru

extragerea si depozitarea sterilului in spatiul exploatat, cat si pentru extragerea utilului si

incarcarea lui in autobasculante.

Excavatorul se va deplasa pe berma superioara a treptei de steril (coperta), va extrage

materialul si il va depune in halda, sub forma de conuri sau sub forma unei fasii continui.

Dupa indepartarea sterilului si nivelarea bermelor de siguranta si de lucru cu ajutorul

buldozerului, se trece Ia excavarea utilului, intr-o singura treapta de exploatare, cu grosimea

medie de 4,00 m.

Lucrarile de extractie a balastului vor fi organizate "intr-un singur bloc, cu o singura

iesire". In aceste conditii, extragerea balastului se va face concomitent cu depunerea

sterilului (copertei) direct in depozitul intermediar - pe suprafata unei teren proprietate SC

TEHNOLOGICA RADION SRL .

2.1.2.1.1. Metoda de deschidere Cuprinde amenajarea si întretinerea drumurilor existente. Acest lucru se realizeaza prin

utilizarea unui buldozer pentru nivelarea terenului si autobasculante pentru transportul materialului de umplutura a eventualelor gropi aparute în carosabil.

2.1.2.1.2. Metoda de pregătire Pregatirea consta in crearea frontului de lucru, prin amenajarea unor drumuri de exploatare

provizorii pentru a facilita accesul la frontul de lucru si prin decopertarea depozitului de balast. Pentru aceasta cu ajutorul unui buldozer se executa drumuri de exploatare provizorii prin

care se racordeaza fasiile de exploatare la drumul existent in partea sud-vestică a perimetrului. Decopertarea se face prin metoda fasiilor perpendiculare pe lungimea perimetrului. Acestea

au lungimi egale cu latimea perimetrului si latimi de 10 m. Orientarea fasiilor este de la NV spre SE, iar direcţia pe care se face decopertarea este de la NE spre SV.



16

2.1.2.1.3. Metoda de exploatare Metoda de exploatare utilizata este cea a fasiilor perpendiculare pe lungimea perimetrului.

Acestea au aceleasi dimensiuni cu fasiile de decoperta. Orientarea este NV-SE si succesiunea este de la NE spre SV.

Tehnologia de exploatare este urmatoarea:

materializarea perimetrului de exploatare prin bornare;

delimitarea pilierului de protectie;

delimitarea fasiilor transversale;

realizarea accesului in zona de excavare;

încarcarea agregatelor in autobasculante; Extractia se va realiza cu respectarea indicatiilor si restrictiilor impuse de A.N.R.M. si A.N.

Apele Romane, ABA Arges-Vedea, respectiv limita de extractie – cota locala de excavare si pilierii de siguranta.

Exploatarea balastului din perimetrul CARPENISU SUD -TERASA 2 se va face etapizat pe trimestre.

Lucrarile de excavare se vor desfasura in trei etape si anume:

etapa I – se va înlatura pamantul vegetal, care se va depozita separat în vederea utilizarii ulterioare la lucrările de refacere a mediului. Terenul pe care se va depozita pamantul vegetal este un depozit intermediar aflat în proprietatea firmei S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L.

etapa II – consta in decopertarea zacamantului pe intreaga suprafata a perimetrului, sterilul rezultat se va depozita pe pilierii de siguranţă;

etapa III – se trece la exploatarea propriu-zisa a balastului, pana la cota de +121,0 md MN cu pastrarea unui pilier de siguranta de jur imprejurul perimetrului cu latimea de 5 m.

Materialul excavat va fi transporatat cu autobasculantele la santierele societatii sau la diferiti clienti .

La finalul exploatarii va rezulta o excavatie cu un luciu de apa de 26.262 mp, care va fi amenajata ca iaz piscicol.

Metoda de extragere a resursei minerale se va face intr-o singura treapta de 5,5 m . Itreapta de exploatare va avea o berma de 2 m si un taluz cu o panta de 1:2 . 2.1.2.1.4. Metoda de haldare Haldarea (depozitarea )materialului excavat se va face pe un teren aflat in proprietatea S.C.

TEHNOLOGICA RADION S.R.L.. Metoda utilizata este cea de explotare cu haldarea materialului prin transportarea acestuia

cu ajutorul autobasculantelor. Aceasta prevede încarcarea in autobasculante a materialului excavat si transportarea acestuia la halda de util de pe terenul S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L..

Utilajele folosite pentru lucrarile de decopertare si excavare a balastului sunt proprietatea S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L., si cuprind:

1 buldozer CATERPILLAR;

1 excavator cu cupa de 2,2 mc;

2 autobasculante TATRA de 22 t; Personalul angajat pe plan local este format din:

un şef balastiera;

doi mecanici de utilaje;

patru conducători de utilaje şi autobasculante; doi paznici.



17

2.1.2.1.5. Transportul tehnologic

Agregatele naturale de rau sunt transportate cu autobasculantele de 16 si 20 to la

santierele SC Tehnologica Radion SRL sau la terti din imediata apropiere a exploatarii .

Transportul se realizeaza pe drumurile tehnologice executate in zona, in bene cat mai

bine inchise, urmarindu-se reducerea Ia minim a pierderilor de transport .

2.2.1.6. Capacitatea de productie

Capacitatea anuala de extractie este strans corelata cu capacitatea de exploatare,

transport si valorificare, precum si cu necesitatile S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L., care

utilizeaza agregatele naturale de rau pentru valorificare, in vederea prepararii betoanelor

si mortarelor, precum si pentru realizarea diverselor lucrari de constructii.

In perioada 2013-2014, se preconizeaza exploatarea unui volum de resursa exploatabila de 137.000 mc .

Pierderile legate de procesul de exploatare - incarcare - transport al balastului sunt

estimate la 0% din volumul brut de rezerva excavate .

2.2.1.7. Domenii de utilizare

Nu s-au efectuat determinari in laborator pe probe din acest zacamant, dar fiind

asemanator cu alte zacaminte apropiate si avand aceeasi geneza, prin extrapolare, se poate

aprecia ca domeniile de utilizare vor fi aceleasi.

Astfel, nisipul si pietrisul din acest zacamant pot fi utilizate pentru: - fabricarea betoanelor de diferite marci, dupa spalare, pentru aproape toata gama de

constructii civile si industriale; - executarea pavajelor din piatra; - fabricarea mortarelor de zidarie; - intretinerea drumurilor comunale, judetene sau de rambleiere ; - lucrari de protejare a taluzelor si a santurilor de scurgere a apelor.

2.2.1.8. Utilajele folosite Ia exploatarea rocilor utile

Utilajele si mijloacele de transport folosite Ia extractia agregatelor minerale din

perimetrul de exploatare Carpenisu Terasa 2, judetul Giurgiu sunt:

1 buldozer CATERPILLAR ;

excavator cu cupa de 2,2 mc ;

2 autobasculante TATRA de 22 to .

Odata cu dezvoltarea activitatii si pe masura cresterii productiei, S.C. TEHNOLOGICA

RADION S.R.L. va inchiria, de Ia unitatile din zona, utilajele si mijloacele de transport

necesare desfasurarii procesului de productie in conditii optime de eficienta economica.

Drumurile existente sunt utilizate de beneficiarii care transporta agregatele minerale

numai pe baza conventiilor incheiate cu detinatorii acestora .

Servisarea utilajelor utilizate in exploatare este asigurata prin intermediul service-urilor

auto autorizate .



18

2.1.3. Amenajarea bazinului piscicol

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a agregatelor naturale din perimetrul de

exploatare Carpenisu Terasa 2, pe excavatia rezultata va fi amenajata ca iaz piscicol, cu

suparafata totala de 26.262 mp .

Lucrarile proiectate sunt de amenajare a bazinului piscicol cu extractie de nisipuri si

pietrisuri, propuse a se executa in cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2, com. Gaiseni,

judet Giurgiu si se refera Ia executarea unui bazin piscicol cu o suprafata totala de 26.262 mp.

Facem precizarea ca certificatul de urbanism nr. 03 din 17.01.2013 emis de catre

Primaria Comunei Gaiseni judetul Giurgiu, se refera la realizarea unui bazin piscicol cu

urmatoarele caracteristici:

Tabel nr.2

CARACTERISTICI BAZIN PISCICOL U.M. Valori

Suprafata perimetrului proprietate la cota 127,00 m ha 4,21

Suprafata propusa pentru excavatie ha 3,53

Suprafata luciului de apa la cota 125,00 md MN ha 2,62

Volum de apa Mii mc 93,30

Adancimea maxima a sapaturii m 6,00

Adancimea apei m 4,0

Panta taluz 1 : 2

Etapa I – exploatarea agregatelor minerale si valorificarea acestora ; Etapa II – amenajare bazin piscicol .

Bazinul piscicol este destinat productiei de peste de consum din specii specifice zonei de

campie: crap, caras, rosioara, novac etc., cu o productie anuala de 150- 200 Kg/ha.

In bazinul piscicol se va realiza o adancime a apei de cca. 4,0m, considerata ca fiind o

adancime buna pentru dezvoltarea vietii acvatice, respectiv pana Ia care pot patrunde razele

soarelui, pentru caldura si lumina.

Solutia tehnica propusa pentru bazinul piscicol a fast stabilita avand in vedere si

lucrarile existente in zona, precum si respectarea conditiilor de buna functionare a acestora.

Din punct de vedere economic, investitia este rentabila, iar costurile de amenajare a

zonei afectate de lucrarile de excavatie pot fi suportate de beneficiar.

De asemenea, pot fi accesate fonduri structurale pentru amenajarea bazinului piscicol

si dezvoltarea unei zone de agrement.

In timpul executarii lucrarilor de exploatare, se creeaza, in zona perimetrului de

exploatare, respectiv a bazinului piscicol, o depresionare a nivelului apei subterane, cauzata

de extragerea fractiilor solide din constitutia acviferului. Aceasta depresionare atrage resurele de

apa din vecinatatea bazinului piscicol.

Ajungerea apei folosite, din incinta bazinul piscicol in cursul raului din zona,depinde insa de anumite conditii, care tin de dinamica curgerii in freatic si rau sau intre rau si freatic.



19

In perioada exploatarii bazinul piscicol, zona trebuie atent supravegheata si intretinuta, pentru ca vegetatia sa nu se dezvolte haotic si sa nu ocupe tot spatial subacvifer .

O vegetatie in exces opreste lumina soarelui, consuma oxigenul din apa,

degradand calitatea apei prin materia moarta aflata in descompunere.

Pomparea apei in mod natural va oxigena intreaga cantitate de apa astfel permitand

dezvoltarea vietii acvatice . lmprospatarea apei din bazin se realizeaza cu aportul din stratul freatic.

In vederea realizarii unor conditii optime de dezvoltare a pestelui si pentru

exploatarea piscicola, este necesara o investitie care va consta in urmatoarele :

sistematizarea terasamentelor si amenajarea bazinului piscicol si a terenurilor

situate in vecinatatea acestuia;

accesul la bazin;

plantarea de copaci (salcie) pentru protectie si umbra;

pontoane;

imprejmuire incinta amenajare piscicola;

dotari si constructii necesare, aferente bazinului piscicol .

2.1.3.1. Criterii pentru alegerea amplasamentului

Perimetrul Carpenisu Sud – Terasa 2, este situat, din punct de vedere administrativ, in

extravilanul comunei Gaiseni, judetul Giurgiu, la cca. 1,5 km vest de intravilanul localitatea

Carpenisu judetul Giurgiu .

Terenul aferent perimetrului de exploatare, in suprafata de 42.179 mp este

proprietatea S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. si se invecineaza Ia nord cu drumul de

exploatare, Ia sud cu drumul de exploatare, Ia est cu proprietate particulara iar la vest

proprietate particulara .

Din punct de vedere al apararii impotriva inundatiilor, conform STAS 4273/83,

amenajarea piscicola din perimetrul Carpenisu Terasa 2 se incadreaza in clasa a IV-a de importanta.

In contextul celor de mai sus si conform STAS 4068/2 - 87, lucrarile de aparare

se dimensioneaza Ia debitul de calcul cu probabilitatea de depasire de 5 %, respect 10% . Rolul functional al amenajarii piscicole in cauza este secundar.

Lucrarile de exploatare a agregatelor minerale si de amenajare a bazinului piscicol vor

fi realizate astfel incat sa nu fie incalcate prevederile schitelor de amenajare a bazinului

hidrografic al raului Sabar, situat in partea de sud-vest Ia 200-250 m de mal, Ia cca. 1,5 km vest

de intravilanul loc. Carpenisu, com Gaiseni, jud. Giurgiu si Ia aproximativ 2,5 km nord-vest de

intravilanul localitatii Romanesti, com. Potlogi, judetul Dambovita .

Localitatea Poiana se afla la 3,0 km nord – est fata de perimetrul Carpenisu Terasa 2 .

Schema directoare de amenajare si management a bazinului Sabar nu prevede lucrari pe amplasamentul ocupat de investitie .



20

Aceste lucrari, prin solutia constructiva adoptata, se pot incadra intr-o viitoare

schema generala de amenajare a raului Sabar.

In zona localitatii Carpenisu, nu exista lucrari hidrotehnice sau hidroedilitare. Lucrarile

de exploatare ce urmeaza a fi executate in cadrul perimetrului

Carpenisu Terasa 2 nu vor afecta obiectivele existente in zona (drumul judetean si terenurile

agricole limitrofe etc.), cu conditia respectarii intocmai a pilierilor de siguranta prevazuti in

prezenta documentatie.

Pentru protectia terenurilor riveranilor, sunt prevazuti pilieri de protectie, cu latimea de

3-5,0 m.

2.1.3.2. Modul de evacuare a ape/or din bazinul piscicol

Apa din bazin se va acumula prin infiltrare din panza freatica, nivelul ei fiind

influentat de nivelul apei din raurile din zona.

In acest caz, nu s-au prevazut lucrari de alimentare cu apa din subteran (foraje) sau din cursurile de apa din zona.

Pentru bazinul piscicol, nu s-au prevazut evacuari de apa din bazin in cursurile de apa

din zona, prin pompare sau evacuare Iibera. Amenajarea piscicola, in aceste conditii, nu are

nevoie de statie de epurare a apelor evacuate.

Nivelul apei in amenajarea piscicola va fi Ia cota 125,00 m, respectiv Ia cca 2,0 m sub

nivelul actual al terenului iar adincimea finala a bazinului piscicol va fi de cca. 4,0 m pana la cota

+121,00 mdMN .

Amenajarea piscicola va fi exploatata fara furajare ceea ce nu va avea impact

semnificativ asupra calitatii apei subterane.

Deoarece alimentarea cu apa a amenajarii piscicole se va face din acviferul freatic

si ape meteorice, nu se impune aparatura de masurare a debitelor.

Volumul de apa necesar pentru amenajarea piscicola se va calcula pe baza

caracteristicilor hidrodinamice ale sursei si necesarul prevazut de normativele in

vigoare.

Pentru urmarirea nivelului apei in cadrul amenajarii piscicole, se vor manta mire

hidrometrice omologate, cu ajutorul carora se vor stabili chei limnimetrice pentru calcularea

debitelor si volumelor de apa prelevate, utilizate si evacuate.

2.2. Bilantul de materiale

Capacitatea anuala de extractie este strans corelata cu capacitatea de exploatare, transport si valorificare, precum si cu necesitatile S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L., care utilizeaza agregatele naturale de rau pentru valorificare, in vederea prepararii betoanelor si mortarelor, precum si pentru realizarea diverselor lucrari de constructii.

In perioada 2013-2014, se preconizeaza exploatarea unui volum de resursa

exploatabila de 137.000 mc.



21

2.1.2. Domenii de utilizare

Nu s-au efectuat determinari in laborator pe probe din acest zacamant, dar fiind

asemanator cu alte zacaminte apropiate si avand aceeasi geneza, prin extrapolare, se poate

aprecia ca domeniile de utilizare vor fi aceleasi.

Astfel, nisipul si pietrisul din acest zacamant pot fi utilizate pentru:

- fabricarea betoanelor de diferite marci, dupa spalare, pentru aproape toata gama

de constructii civile si industriale;

- executarea pavajelor din piatra;

- fabricarea mortarelor de zidarie;

- intretinerea drumurilor comunale,judetene sau rambleieri ;

Utilitati

Pentru sustinerea activitatii productive din cadrul perimetrului Carpenisu Terasa 2,

judetul Giurgiu, nu sunt necesare utilitati .

In procesul de exploatare a agregatelor minerale, vor fi folosite urmatoarele materii

auxiliare:

combustibili pentru alimentarea utilajelor din dotarea balastierei;

piese de schimb si materiale, necesare mentinerii Ia parametri optimi a

functionarii utilajelor si instalatiilor utilizate in balastiera.

• Alimentarea cu apa potabila

Obiectivul nu este dotat cu retea de alimentare cu apa potabila.

Alimentarea cu apa a personalului muncitor, pentru uz potabil si igienic-sanitar, este

asigurata prin aprovizionarea cu apa potabila in recipient de plastic returnabili cu capacitatea de

19 litri prin intermediul societatii ,,LA FANTANA “.

• Alimentarea cu apa tehnologica nu este necesara activitatii de extractie a

agregatelor minerale din perimetrul de exploatare Carpenisu – Terasa 2. In acest

caz nu rezulta ape tehnologice uzate.

• Evacuarea apelor uzate menajere

Din activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de exploatare Carpenisu– Terasa 2,

judetul Giurgiu, nu rezulta ape menajere uzate.

Pentru angajatii permanenti ai perimetrului de exploatare, s-a amenajat un grup

sanitar- toaleta ecologica la organizarea de santier .

Bazinul se va vidanja periodic, de catre operatorii de servicii autorizati din zona.

• Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe platforma, conventional curate, vor fi dirijate prin pante de

scurgere catre/in terenul natural.



22

Canalizarea apelor pluviale se va face spre zona de extractie si prin absorbtia solului

pe care sunt amplasate obiectele investitiei, aflate deasupra nivelului hidrostatic.

Apele pluviale din zona perimetrului de exploatare sunt dirijate, prin pante de

scurgere, catre terenul natural, iar o parte se vor infiltra in sol, prin intermediul stratului de

balast, care constituie un filtru natural.

• Alimentarea cu energie termica - in scopul exploatarii agegatelor minerale

obiectivul nu necesita alimentarea cu energie termica .

• Alimentarea cu energie electrica - in scopul exploatarii agegatelor minerale

obiectivul nu necesita alimentarea cu energie electrica .

• Alimentarea cu carburanti - pentru alimentarea utilajelor si mijloacelor de

transport, aprovizionarea cu motorina a depozitului de carburanti se face cu

autocisterna. Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face la organizarea de

santier a societatii .

2.3. Utilaje

Utilajele care vor fi folosite pentru lucrarile de decopertare si excavare a balastului sunt

proprietatea SC TEHNOLOGICA RADION SRL si vor consta din:

• 1 buldozer CATERPILLAR ;

• 1 excavator, cu cupa de 2,2 mc ;

• 2 autobasculante TATRA de 22 to.

Odata cu dezvoltarea activitatii si pe masura cresterii productiei, S.C. TEHNOLOGICA

RADION S.R.L. va inchiria, de Ia unitatile din zona, utilajele si mijloacele de transport necesare desfasurarii procesului de productie in conditii optime de eficienta economica.

Transportul agregatelor minerale brute sau sortate din perimetrul de exploatare

Carpenisu -Terasa 2, se realizeaza de catre societate, cu mijloace de transport din parcul

propriu.

Drumurile existente sunt utilizate de societate in baza Avizului nr. 8000 din 22.03.2013

emis de catre Primaria Comunei Potlogi judetul Dambovita .

Transportul netehnologic, respectiv transportul personalului muncitor catre si de Ia

punctele de lucru, precum si aprovizionarea cu materiale si piese de schimb, se face cu

mijloacele auto apartinand societatii .

CAPITOLUL 3. DESEURI

In urma activitatii desfasurate in cadrul perimetrului Carpenisu -Terasa 2 com.

Gaiseni, jud. Giurgiu, deseurile rezultate sunt reprezentate prin:

deseuri menajere;

deseuri rezultate din activitatea de exploatare (steril);

deseuri rezultate din activitatile conexe.



23

In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002 privind evidenta gestiunii a

gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase, in cadrul perimetrului Carpenisu – Terasa 2 comuna Gaiseni, jud. Giurgiu se pot

genera urmatoarele tipuri de deseuri:

- deseuri menajere;

- deseuri tehnologice:

- sol vegetal ca steril pentru valorificare miniera- cod 01.03.01;

Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului muncitor sunt formate din:

resturi menajere, hartie, ambalaje din carton si plastic.

In perioada de maxima activitate, unitatea are un numar de 9 angajati, majoritatea din


Volumul deseurilor menajere se poate stabili luand in considerare numarul de

angajati (9) si cantitatea de deseuri produsa de un om/zi, cca. 0,5 kg:

9 angajati x 0,5 kg/zi x 200 zile = 900,0 kg/an = 0,9 to./an.

Deseurile solide menajere vor fi colectate in pubele, depozitate in spatii special

amenajate in incinta, selectate si evacuate periodic Ia gropile existente sau, dupa caz,

reciclate.

Organizarea de santier va cuprinde facilitati pentru depozitarea controlata, selectiva, a

tuturor categoriilor de deseuri .

Deseuri tehnologice

Deseurile rezultate din activitatea de exploatare sunt reprezentate de volumul de

steril rezultat prin indepartarea copertei care apare pe toata suprafata zacamantului.

Materialul rezultat in urma operatiunilor de descopertare este depozitat temporar, intr-a

zona amenajata corespunzator aflata in proprietatea SC TEHNOLOGICA RADION SRL, pentru

o perioada scurta de timp, fiind folosit ulterior Ia completarea pilierilor de protectie si

taluzarea malurilor bazinului piscicol .

In perioada de extractie a rocilor utile, se prevede descopertarea unui volum de 18.000

mc de steril.

Tipurile de deseuri, cantitatile medii anuale, modul de colectare si depozitare si modul de valorificare:

Tabel nr. 3

1. Deseuri nepericuloase

Nr. Crt. Cod deseu Denumire deseu Cantitate Stare fizica

Depozitare

1. 20 03 01 Deseu menajer 0,9 to/an solida Container metalic 2. 01 03 01 Steril 18.000to/an solida Depozit temporar



24

In afara acestor cantitati mici de deseuri (menajere si cele rezultate din activitatea

de extractie), pe teritoriul obiectivului nu se produc si nici nu vor fi depozitate alte tipuri de

deseuri.

In vederea controlarii nivelului de poluare a solului, se recomanda:

colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor de ambalaje, in vederea valorificarii (carton, hartie, plastic, metal);

reducerea aportului de poluanti pe sol, proveniti din depozitarea direct pe sol a unor deseuri;

valorificarea tuturor tipurilor de deseuri;

amenajarea zonelor de depozitare a tuturor deseurilor rezultate din activitatea de extractive .

Depozitarea controlata a deseurilor rezultate se va face in depozite si pe

platforme special amenajate, in containere si recipienti metalici standardizate, selectiv pe

tipuri, compozitie si mod de valorificare.

In ceea ce priveste sistemul de management al deseurilor, se recomanda

inventarierea tuturor materialelor valorificabile si a deseurilor rezultate si eliminate de pe

amplasament.

Evidenta gestiunii deseurilor se va realiza in conformitate cu cerintele Hotararii de

Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

CONCLUZII:

Prin modul de gospodarire, deseurile rezultate din cadrul noii investitii nu vor

constitui surse de poluare zonala si nu vor afecta personalul sau populatia din zona.

Se considera ca deseurile generate in cadrul noii investitii nu constituie surse

de poluare sau disconfort.

Deseurile rezultate din activitatea desfasurata vor fi gestionate corespunzator, astfel incat vehicularea/stocarea/eliminarea lor sa se faca in conditii de siguranta, iar impactul generat se va situa in domeniul nesemnificativ.

CAPITOLUL 4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA SOLULUI SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. lmpactul asupra factorului de mediu apa

4.1.1. Apa subterana

Nivelul apei freatice este variabil in timp si dependent de conditiile climatice.

In Campia Titu panza freatica este Ia 2÷3 m, drenarea artificiala mai accentuata

si ca urmare tasarea mai redusa.

Pentru zona studiata, literatura de specialitate consemneaza prezenta a trei

complexe acvifere, respectiv:



25

• Complexul acvifer de mica adancime. cu caracter freatic, este specific zonelor

de lunca ale vaii Milcovat.. Complexul de mica adancime este alcatuit dintr-un strat

relativ subtire (2÷3 m) de nisipuri cu pietrisuri apartinand sesurilor aluvionare din

luncile mai dezvoltate.

• Complexul acvifer de medie adancime, denumit si complexul stratelor de Fratesti este alcatuit din 4÷5 strate de nisipuri fine, mai rar cu pietris dezvoltate pe grosimi de 3÷5 m interceptate in puturile hidrogeologice pentru alimentarea cu apa, Ia adancimi de 45÷105 m .

• Complexul acvifer de mare adancime, denumit complexul de Candesti, este consituit din 3÷4 strate de nisipuri, mediu-grosiere frecvente cu pietrisuri avand grosimi de 12÷16 m pe strat. Acest complex situat Ia 140÷260 m adancime, prezinta un potential acvifer ridicat si o calitate buna a apei putand fi luat in considerare pentru diferite necesitati de apa potabila

4.1.2. Apele de suprafata

Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile care dreneaza teritoriul judetului

Giurgiu, din aceasta categorie facand parte Argesul cu afluentii sai principali

(Dambovita, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunarea reprezinta colectorul general si pe o lungime

de 72 km desparte judetul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat in lunca

Neajlovului.

Reteaua hidrografica a campiei Titu este reprezentata de raurile Arges,

Colentina si Sabar.

Densitatea retelei hidrografice este de 0,2÷0,3 Km/Kmp.

Multe cursuri de apa sunt semipermanente, secand in timpul verilor secetoase.

Lunca Arges - Sabar, situata cu 5÷ 20 m sub campurile din jur, cu latimi de 4÷6 Km,

apare ca o prelungire sub forma de culoar a campiei de subsidenta Titu - Gaiseni.

Argesul este principalul rau, care dreneaza toate apele din zona. Are albia majora

bine dezvoltata, prezinta numeroase meandre si este lipsit de terase.

In sectorul Zavoiul Corbului - Ogrezeni, Argesul este marcat pe partea dreapta de un

taluz nesemnificativ, avand aproape aceeasi cota ca si taluzul de pe partea stanga .

Cele doua taluze se inalta progresiv, incepand de Ia linia Ogrezani-Trestieni, spre SE,

pe masura ce Argesul iese din zona de subsidenta .

Sabarul este afluent stanga de ordinal I al Argesului, avand lungimea de 144,0 km si suprafata hidrografica de 2.376 Kmp.

Debitul mediu multiannual este de 6,70 mc/s .

Din punctr de vedere geografic Raul Sabar este amplasat in partea de sud-vest la cca.

200 m fata de perimetrul Carpenisu Terasa 2 .

Fata de perimetrul Carpenisu – Terasa 2 paraul Izvorul Negru este amplasat in partea de

nord-est a perimetrului la o distanta de cca. 500 m .



26

4.1.3. Alimentarea cu apa

4.1.3.1. Alimentarea cu apa potabila

Obiectivul nu este dotat cu retea de alimentare cu apa potabila.

Alimentarea cu apa a personalului muncitor, pentru uz potabil, este asigurata prin

aprovizionarea cu apa de la societatea comerciala ,,La fantana” .

4.1.3.2. Alimentarea cu apa tehnologica nu este necesara activitatii de extractie a

agregatelor minerale din perimetrul de exploatare Carpenisu – Terasa 2.

In acest caz nu rezulta ape tehnologice uzate.

4.1.4. Evacuarea apelor uzate

4.1.4.1. Evacuarea apelor uzate menajere

Din activitatea desfasurata in cadrul perimetrului de exploatare, nu rezulta ape

menajere uzate .

Pentru angajatii permanenti ai perimetrului de exploatare, s-a amenajat un grup

sanitar- toaleta la organizarea de santier .

Bazinul se va vidanja periodic, de catre operatorii de servicii autorizati din zona.

4.1.4.2. Evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale de pe platforma, conventional curate vor fi dirijate prin pante de scurgere catre/in terenul natural.

Canalizarea apelor pluviale se va face spre zona de extractie si prin absorbtia solului

pe care sunt amplasate obiectele investitiei, aflate deasupra nivelului hidrostatic.

Apele pluviale din zona perimetrului de exploatare sunt dirijate, prin pante de

scurgere, catre terenul natural, iar o parte se vor infiltra in sol, prin intermediul stratului de

balast, care constituie un filtru natural.

4.1.4.3.Evacuarea apelor din bazinul piscicol

Apa din bazinele piscicole, se va acumula prin infiltrare din panza freatica, nivelul

ei fiind influentat de nivelul apei din raurile din zona si regimul pluviometric.

Pentru amenajarea piscicola Carpenisu -Terasa 2, nu s-au prevazut evacuari de apa din bazin in cursuI raurilor din zona, prin pompare sau evacuare Iibera.

Amenajarea piscicola, in aceste conditii, nu are nevoie de statie de epurare a apelor evacuate.



27

4.1.5. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor

4.1.5.1. Surse de poluare a apelor

Prin activitatea pe care o desfasoara S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. in cadrul

perimetrului Carpenisu – Terasa 2, judetul Giurgiu, nu este afectata calitatea apei subterane si

de suprafata din zona.

Perimetrul de exploatare este amplasat in terasa raului Sabar.

Extractia balastului din zona de terasa.

In acest caz, ecosistemul acvatic al raului nu va fi afectat. Metoda de exploatare consta in excavarea mecanica in felii si fasii orizontale

paralele, dezvoltate de Ia suprafata spre adancime , in trei etape .

Excavarea se realizeaza in conditii uscate si subacvatice, cu ajutorul excavatorului cu

cup inversa .

Balastul extras va fi incarcat in autocamioane de unde va fi transportat la santierele

societatii sau la diferi client .

4.1.5.2. Surse de poluare a apelor

Sursele de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:

- tehnologiile de executie propriu - zise;

- utilajele de exploatare si cele de transport;

- activitatea umana.

a. Tehnologiile de executie propriu- zise

Miscarile de terasamente prevazute in proiect au in vedere excavarea si depozitarea

unor cantitati de pamant si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica.

Ca urmare a precipitatiilor, taluzurile sunt spalate de scurgerile apelor pluviale, care

pot antrena fractiuni de material sau mase de pamant.

In prima etapa, deoarece lucrarile de excavare si pregatire a exploatarii se vor

executa in uscat, cu depozitarea locala a materialului rezultat din sapaturi, riscul poluarii apelor

de suprafata si subterane este minim.

Din punct de vedere hidrogeologic, in teritoriu a fost remarcata prezenta unui strat

impermeabil de argila, care protejeaza acviferele de adancime de o posibila poluare Ia

nivelul terenului natural.

b. Utilaiele de excavare si de transport

Modul de lucru, starea lor tehnica sunt elemente care pot provoca, in timpul

executiei lucrarilor, poluari ale apelor.

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse, care pot sa afecteze calitatea apei prin:

descarcarea si spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete neamenajate, direct pe sol;

repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate ;



28

remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrarile de excavatii.

Materialele fine sau usoare (praful), din depuneri, pot fi antrenate de vant sau de

curentii de aer si pot ajunge pe luciul cursurilor de apa din zona, ducand Ia incarcarea

acestora cu materii in suspenise.

c. Activitatea umana

Activitatea salariatilor din santier este, Ia randul ei, generatoare de poluanti cu impact

minor asupra apelor, doar in cazul producerii deseuri menajere care, depozitate in locuri

necorespunzatoare, pot fi antrenate de ape.

In concluzie, activitatea desfasurata in cadrul perimetrului Carpenisu -Terasa 2,

judetul Giurgiu nu este o sursa de poluare a apelor de suprafata sau subterane.

4.1.5.3. Protectia calitatii apelor

Avand in vedere specificul activitatii de exploatare a resurselor naturale din terasa,

nu se impun masuri speciale pentru protectia calitatii apelor. Se va avea in vedere modul

in care se vor manipula utilajele folosite Ia executia lucrarii astfel incat sa nu existe posibilitatea

producerii unor poluari accidentale.

Masurile care se impun pentru protectia calitatii apelor constau in urmatoarele:

resturile menajere sau reziduurile de orice natura se vor transporta, pe masura acumularii lor, in conteinere, Ia rampa de gunoi a comunei, evitandu-se contactul cu presupusul nivel freatic;

manipularea materialelor, a sterilului, a pamantului si a altor substante folosite se va face astfel incat sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

intocmirea planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale si modul de

actiune in caz de producere a acestora;

instruirea personalului angajat asupra modului de intretinere a instalatiilor side actionare in cazuri de defectiuni accidentale, precum si asupra modului de interventie in cazul poluarii accidentale.

se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea, reducerea si controlul riscului de aparitie a poluarilor accidentale, iar in cazul producerii unor astfel de incidente nedorite, se va interveni operativ pentru inlaturarea lor si eliminarea materialelor absorbante si a celorlalte deseuri rezultate pe amplasament, in conformitate cu prevederile legale.

In cadrul obiectivului, nu se impune realizarea de statii si instalatii de epurare

sau preepurare a apelor uzate, deoarece in procesul tehnologic nu rezulta volume mari de ape uzate care sa fie evacuate in emisar.

CONCLUZII:

Dupa cum s-a aratat anterior, activitatea desfasurata in exploatarii Carpenisu -Terasa 2 nu reprezinta o sursa de poluare majora a apelor de suprafata si subterane din zona.

Exploatarea nisipurilor si pietrisurilor din terasa se situeaza Ia distanta de peste 200 m

de albia raului Sabar ceea ce inseamna ca nu este pusa in pericol calitatea apelor de

suprafata.



29

Metodologia de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica pot constitui surse de

poluare a apelor de suprafata si subterane .

Descarcarea si spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete neamenajate,

direct pe sol, repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate,

stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti improprii, pot sa

afecteze calitatea apelor subterane si de suprafata din zona

Materialele fine sau usoare (praful), din depuneri, pot fi antrenate de vant sau de

curentii de aer si pot ajunge pe luciul apei sau pe cursurile de apa din zona, ducand Ia

incarcarea suplimentara a acestora cu materii in suspensie.

Activitatea salariatilor din perimetrul de exploatare este, Ia randul ei, generatoare de poluanti cu impact asupra apelor, prin producerea de deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare, pot fi antrenate de ape sau pot produce poluari.

De asemenea, evacuarile fecaloid menajere aferente organizarilor de santier pot si

ele sa afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate.

Deoarece in incinta obiectivului nu exista gospodarire de santier, nu se pune

problema evacuarii de ape uzate menajere

Pentru cei 9 angajati ai balastierei se va amenaja toalete ecologice la organizarea de

santier . Actionand conform strategiei nationale de folosire rationala si protectie

impotriva epuizarii si degradarii resurselor de apa, societatea va lua masuri eficiente in

scopul prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii efectelor unor evenimente nedorite produse

in urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijentei angajatilor.

Consideram ca viitoarea exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Carpenisu –

Terasa 2, judetul Giurgiu nu prezinta nici un fel de pericol privind o eventuala poluare a

apelor de suprafata .

Poluarea, ce poate fi generata de evacuarile de ape pluviale de pe platforma,

considerate, conventional curate, ce vor fi dirijate prin pante de scurgere catre/in terenul natural,

asupra factorului de mediu APA va fi nesemnificativa, apele pluviale sunt dirijate, prin

pante de scurgere, catre terenul natural, iar o parte se vor infiltra in sol, prin intermediul stratului

de balast, care constituie un filtru natural.

4.2. lmpactul asupra aerului

4.2.1. Clima si calitatea aerului

4.2.1.1.Date climatologice caracteristice zonei

lnteraga zona apartine in intregime sectorului cu clima continentala (tinutul

climatical Campiei Romane).

Regimul climatic general, se caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii moderate ce cad adesea sub forma de averse si prin ierni reci, cu viscole mai rare, si cu frecvente intervale de incalzire, care provoaca topirea stratului de zapada si implicit discontinuitatea lui.



30

Zona este supusa influentei circulatiei maselor de aer continental din nord si est si mediteranean, din SV.

Regimul climatic general are o evidenta omogenitate tentoriala, datorata uniformitatii reliefului de campie. El se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu cantitati medii de precipitatii nu prea importante, care cad, in mare parte, sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate Ia intervale neregulate, atat de viscole puternice, cat si de incalziri frecvente, care determina discontinuitatea in timp si spatiu a stratului de zapada.

In extremitatea sudica a judetului se individualizeaza topoclimatul specific al luncii

Dunarii, cu veri mai calduroase si ierni mai blande decat in restui campiei,

Radiatia solara globala totalizeaza sume medii osciland in jurul valorii de 125,0

kcal/cm2 - an pe campia relativ mai inalta din N side 127,5 kcal/cm2-an in lunca Dunarii.

Circulatia genera/a a atmosferei inregistreaza frecvente relativ mari ale advectiilor

de aer temperat- oceanic din V si NV (cu precadere in semestrul cald) si ale advectiilor de aer

temperat - continental din NE si E (cu deosebire in semestrul rece). Acestora li se adauga

patrunderile mai rare de aer arctic din N, de aer tropical- maritim din SV si S si de aer tropical

din SE si S

4.2.1.1.1. Temperatura aerului

In teritoriul studiat nefiind amplasata nici o statie meteorologica care sa furnizeze date multianuale am folosit datele de Ia statiile Bucuresti – Baneasa, Alexandria si unele din datele disponibile de Ia statia Rosiori de Vede. Astfel, in ceea ce priveste temperatura medie multianuala a lunii ianuarie este de - 3,3°C Ia statia Bucuresti - Baneasa, iar media multianuala este e 10,3°C. La statia Alexandria media lunii ianuarie este de - 3,2°C, iar media multianuala de 10,8°C.

Temperaturile maxime se inregistreaza in luna iulie, media acestei luni fiind de

22,3°C Ia statia Bucuresti - Baneasa si 22,7°C Ia statia Alexandria.

Din datele prezentate mai sus rezulta ca zona studiata se caracterizeaza printr o

temperatura medie multianuala a aerului ce depaseste 10°C, o temperatura medie

multianuala a lunii ianuarie de aproximativ- 3°C si o temperatura medie multianuala a lunii iulie

in jur de 22°C.

In ceea ce priveste statia Alexandria valorile de temperatura extreme

inregistrate sunt urmatoarele:

• temperatura minima absoluta: - 34,8°C;

• temperatura maxima absoluta + 42,9°C

In ceea ce priveste durata intervalului de zile cu temperaturi medii mai mari de

10°C, aceasta oscileaza intre 195 si 175 zile, conform datelor inregistrate Ia statiile

Bucuresti-Baneasa si Alexandria .

In ceea ce priveste Campia Gavanu-Burdea in ansamblu, in timpul verii, ploile fiind foarte rapide si abundente, prezinta un pronuntat caracter torential, cu puternice efecte distinctive. In lunile calde ale anului pot cadea in 24 ore cantitati mari de apa, care depasesc media lunii respective .



31

Poate fi amint cazul exceptional din anul 1975 intre 30 iunie si 3 iulie cand in zona,

cantitatea de precipitatii cazuta in 24 ore a fast dubla fata de media plurianuala, cantitate care

a provocat catastrofe natuale de amploare in zona obiectivului.

Tabel nr. 4 Temperatura aerului (C). Media lunara si anuala. Amplitudinea anuala. (lntervalul 1981 - 1991)

Statia Altitudinea

m

Lunile Anual Amplit

udinea

anuala I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Bucuresti-

Baneasa

92 -

3,3

-1,2 4,4 10,8 16,4 20,0 22,3 21,6 17,4 11,4 4,8 -0,5 10,3 25,6

Alexandri

a

45 -

3,2

0,9 4,9 11,5 16,8 20,5 22,7 22,1 17,9 11,9 5,3 -0,2 10,8 25,7

Fig. 2 - Climatograma comparativa intre temperaturile statiei Baneasa si cele ale statiei

Alexandria

Temperatura aerului prezinta o descrestere latitudinala sesizabila, determinata de

scaderea de la S spre N a intensitatii radiatiei solare globale. Astfel, temperatura medie anuala

depaseste 11°C in Lunca Dunarii (11,3°C la Giurgiu) si coboara pana aproape de 10°C in

extremitatile de Nord si de Vest ale judetului (10,7°C la Ghimpati ) .

Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad de asemenea de Ia S (23,2°C Ia Giurgiu) catre N

(220C la Ghimpati).

Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, pun si ele in evidenta rolul latitudinii, combinat

cu cel al altitudinii, fiind de -2,5°C Ia Giurgiu si de sub -3,3°C pe campia ceva mai inalta din partea

nordica a judetului (- 3,2°C la Ghimpati).



32

Maximele absolute inregistrate de-a lungul intregii perioade de observatii

climatologice au atins 42,8°C la Giurgiu (7 august 1896), 40,5°C la Mihai Bravu (28 iulie 1928) si

39,0°C la Greaca (10 august 1951; 17 august 1952).

Minimele absolute ale aceleiasi perioade au fost de - 32,0°C la Greaca (25 ianuarie

1942), - 31,2°C la Mihai Bravu (21 ianuarie 1942) si - 30,2°C la Giurgiu (6 februarie 1954).

Numarul mediu a/ zilelor cu inghet variaza in concordanta cu ceilalti parametri ai

temperaturii aerului, fiind mai redus in topoclimatul mai adapostit si mai cald al luncii Dunarii

(97,3 zile la Giurgiu) si mai mare pe campia ceva mai inalta din partea nordica a judetului (105,1

zile la Ghimpati). Valorile termice anuale sunt de 10,3°C in zona Gaiseni - Corbii Mari.

4.2.1.1.2. Precipitatiile si stratul de zapada

Precipitatiile atmosferice prezinta diferentieri cantitative si calitative nesemnificative,

date fiind, pe de o parte intinderea mica a judetului, iar pe de alta, uniformitatea reliefului

sau de cimpie.

Precipitatiile atmosferice in zona studiata depasesc 500 mm/an (Bucuresti -

Baneasa 555,1 mm, Alexandria 530,6 mm, Rosiorii de Vede 562,0 mm), fiind

repartizate neuniform in cursu! anului.

Frecventa precipitatiilor prezinta o importanta deosebita pentru aceasta zona,

deoarece apar intervale destul de mari in care nu cad precipitatii. In ceea ce priveste

frecventa zilelor cu precipitatii in cadrul anului, ea creste Ia sfarsitul primaverii si inceputul verii,

Ia sfarsitul verii si inceputul toamnei.

De asemenea trebuie relevata oscilatia cantitatilor de precipitatii de Ia un an Ia altul, in

raport cu mediile plurianuale, oscilatie care in anii ploiosi a depasit cu circa 2 -7-

3 ori cantitatile medii, iar in anii secetosi, s-a redus Ia mai putin de jumatate.

Tabelul nr. 5 - Precipitatii atmosferice ( mm). Cantitatea medie lunara si anuala ( intervalul 1981 – 1991)

Statia Lunile

Anual I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Bucuresti

- Baneasa

29,4 26,0 32,2 40,9 63,5 92,4 69,2 49,8 39,0 39,3 42,5 31,0 555,1

Alexandri

a

35,1 30,2 33,5 41,2 57,7 78,9 58,1 42,3 34,5 39,2 41,7 38,2 530,6

Rosiori

de Vede

39,8 31,4 35,9 43,2 60,0 81,8 58,3 40,9 39,2 44,3 45,2 42,0 562,0



33

Figura nr. 3 – Precipitatii atmosferice (mm) comparative inregistrate la statiile Baneasa, Alexandria si Rosiori de Vede

Cantitatile medii anuale totalizeaza 553,0 mm Ia Giurgiu si 545,0 mm Ia

Ghimpati, pastrandu-se in jurul acestor valori pe intreaga suprafata a judetului.

Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in luna iunie, ele fiind de 80,4 mm Ia

Giurgiu si 75,6 mm Ia Ghimpati.

Cantitatile medii lunare cele mai mici se inregistreaza in februarie, ele

insumand 29,0 mm Ia Giurgiu si 29,1 mm Ia Ghimpati. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in semestrul cald, cand convectiei dinamice frontale i se adauga

termoconvectia favorizata de incalzirea excesiva a suprafetei terestre si aerului din straturile

inferioare ale atmosferei. Ele au adesea caracter de aversa, fiind insotite de descarcari

electrice si vijelii.

Cantitatile maxime cazute in 24 de ore au totalizat 140,0 mm Ia Tintava -

comuna Gradinari - (20 august 1949), 135,0 mm Ia Domnesti (20 august 1949), 118,0 mm Ia

Giurgiu (12 octombrie 1949) si 105,3 mm Ia Ghimpati (29 iulie 1951).

Media multianuala a precipitatiilor este in jur de 686 mm,

Stratul de zapada are o distribute discontinua atat in teritoriu, cat si in timp,

datorita vinturilor puternice care spulbera si troienesc zapada, pe de o parte si frecventelor

intervale de moina, pe de alta parte. Durata medie anuala este cuprinsa intre 40,0 zile in

partea sudica a judetului (40,5 zile Ia Giurgiu) si cca. 50,0 zile in N .

Grosimea medie decadala a stratului de zapada este maxima in luna ianuarie, cand

se ridica Ia cca 10,0 em in partea nordica a judetului si coboara sub 8,0 em in partea

sudica, Ia Giurgiu.

4.2.1.1.3. Vantul

Un alt factor important al climei, il reprezinta determinarea vitezei si directiei

vantului.

Vanturile sunt slab influentate de relieful uniform, vitezele ramanand relativ mari,

iar directiite relativ constante.

La Statia Alexandria, directia predominanta a vanturilor este cea estica (18,9%) si

vestica (26,8%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 20,0%, iar intensitatea medie a

vanturilor Ia scara Beaufort are valoarea de 1,6÷ 2,4 m/s.



34

Pentru zona studiata, directia predominanta a vantului este din nord-est

(15,6%) si est (10,3%), iar intensitatea medie a vantului Ia scara Beaufort are valori cuprinse

intre 2,4÷4,0 m/s.

Regimul eolian este dominat de vanturile de NE si cele din V.

La Giurgiu se constata totusi canalizarea curentilor de aer in lungul fluviului,

frecventele maxime revenind vanturilor de SV (20,0%) si NE (18,0%), urmate de cele din

SE (10,0%) si E (9,0%). In partea nordica a jud. predomina, de asemenea, vanturile din

NE (cca. 20%) si E (cca. 20%), urmate de cele din SV (cca. 17%) si V (cca. 14%). Frecventa

medie anuala a calmului este mai mare in lunca adapostita a Dunarii (cca. 15% Ia Giurgiu) si

mai mica in partea nordica a judetului unde coboara Ia cca. 10%.

Viteza medie anuala, pe toate cele opt directii cardinale, variaza pentru intregul

judet intre 2,2÷ 4,5 m/s. Vitezele medii cele mai mari le inregistreaza vanturile din NE, care au

si frecventele maxime.

Figura nr. 4 - Harta climatica

4.2.1.1.4. Adancimea de inghet Din punct de vedere al zonarii dupa adancimea de inghet, conform STAS

6054/1977, perimetrul Carpenisu Sud- Terasa 2 se situeaza in zona 0,80 + 0,90 m.

Conditiile climatice favorizeaza exploatarea agregatelor minerale in tot cursul anului,

cu restrictii in intervalul ianuarie- februarie

4.2.2.1. Surse de poluare a aerului

Activitatile desfasurate in cadrul eploatarii de agregate naturale in zona Carpenisu –

Terasa 2, judetul Giurgiu, care se constituie in surse de impurificare a atmosferei, sunt:

- functionarea utilajelor pentru extractia si incarcarea balastului in mijloacele de transport; - poluantii emisi sunt cei specifici gazelor de esapament de Ia motoarele Diesel;



35

Poluantii emisi sunt cei specifici gazelor de esapament, Ia care se adauga

particulele emise de pe drumul strabatut de vehiculele de transport.

Sursele de emisie sunt surse deschise, situate Ia sol (drumul dintre balastiera si statia

de sortare) sau in apropierea solului.

Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, precum si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate

lucrarilor de excavatii, de transport al agregatelor minerale si materiale, precum si altor lucrari

specifice.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de Ia o zi Ia alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de exavatii, specificul diferitelor faze de executie,

modificarea continua a fronturilor de lucru, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari

de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.

1. Emisii provenite de Ia gazele de esapament

Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici sunt : - surse nedirijate - ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata.

Datorita faptului ca aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor de

poluanti nu pot fi evaluate in raport cu limitele maxime admise de Ord. nr. 462/1993.

Prin functionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze:

gaze toxice cu actiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule in suspensie, fum, mirosuri);

gaze ce degradeaza atmosfera pe timp indelungat si se disperseaza pe arii intinse NOx);

gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2 si NH4), care contribuie Ia realizarea efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinte ingrijoratoare pentru omenire, constand in cresterea temperaturii atmosferice cu 1,5÷ 4,5°C, cresterea nivelurilor marilor, desertificarea unor zone de latitudine medie.

Aceste emisii sunt evacuate direct in atmosfera si rezulta in timpul operatiilor de

manevra si transport ale balastului brut .

In activitatile de extractie, incarcare - manipulare si transport ale balastului, singurele

surse mobile de poluare a aerului sunt autobasculantele de 22 tone (2 bucati), 1 excavator

hidraulic, 1 buldozer de tip Caterpillar .

Referitor Ia calitatea aerului, fara a dispune de determinari efectuate in amplasament,

se poate aprecia ca valorile concentratiilor de substante chimice poluante in aer sunt

mult inferioare C.M.A., acestea din urma fiind apreciate conform STAS 12574/1987.

In zona perimetrului analizat, nu se afla obiective economice importante, potential poluante a aerului



36

Analiza tipului de emisii generate de functionarea in regim normal al autovehiculelor si

utilajelor releva prezenta urmatoarelor noxe si concentratii, raportate Ia cantitatea de

combustibil utilizata:

- CO = 2,1%;

- NOx (N02) = 2,7%;

- SOx (S02) = 0,78%; - hidrocarburi nearse = 1,3%;

- aldehide = 0,08%.

Cantitatea de motorina necesara procesului de productie este estimata Ia 6,0 t/luna,

respectiv 60,0 t/an.

Cantitatile de polunati raspandite in atmosfera, in acest caz, vor fi:

- CO= 126,0 Kg/luna= 1.260,0 Kg/an;

- NOx = 162,0 Kg/luna= 1.620,0 Kg/an;

- SOx= 46,8 Kg/luna= 468,0 Kg/an;

- hidrocarburi nearse = 78,0 Kg/luna = 780,0 Kg/an;

- aldehide = 4,8 Kg/luna= 48,0 Kg/an. Cantitatile rezultate nu sunt importante din punct de vedere volumetric, iar in zonele

unde apar (incinta balastierei si drumul de exploatare), acestea nu pot atinge concentratii

mari, cu impact asupra factorilor de mediu.

Deoarece sursele sunt nedirijate, acestea nu pot fi evaluate in raport prevederile

Ordinului nr. 462/1993, care se refera Ia surse dirijate.

2. Emisii de praf datorate traficului auto

Transportul auto al materialelor, prin circulatia pe caile de acces publice, conduce Ia emisia de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neintretinute.

Aceasta emisie apare, practic, de-a lungul intregului drum de acces – sursa liniara

– pe cca. 0,5 Km si reprezinta, de fapt, cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei

aferenta obiectivului studiat.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de Ia o zi Ia alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Luand in considerare urmatoarele elemente:

- drumul neamenajat, de pamant;

- distanta parcursa = 0,5 km;

- factorul de emisie (in conformitate cu metodologia AP - 42) = 4,500 kg/km;

- cantitatea totala de emisii anuale = 540,0 kg,

Rezulta ca emisiile de praf in atmosfera sunt neglijabile din punct de vedere cantitativ. Ele nu

contin compusi toxici.

Transportul auto al agregatelor minerale catre santiere sau terti, prin circulatia pe caile

de acces public, conduce Ia emisia de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile

neintretinute.



37

Aceasta emisie apare, practic, de-a lungul intregului drum de acces - sursa liniara si

reprezinta, de fapt, cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei, aferenta obiectivului

studiat.

In acest caz, pentru reducerea acestor emisii, se recomanda stropirea periodica cu apa

a drumurilor de acces in interiorul perimetrului de exploatare in perioadele secetoase.

In ceea ce priveste transportul materialelor si produselor, nu se pune problema unui

trafic auto intens pe drumurile comunale, trafic care sa produca modificari suplimentare ale

calitatii aerului, fata de cele provocate de traficul deja existent in zona .

4.2.2.2. Protectia calitatii aerului Dispersia activitatilor in perimetrul de exploatare nu permite adoptarea solutiilor de

epurare si de colectare a gazelor in atmosfera, cu instalatii fixe.

In schimb, in cadrul obiectivului se vor adopta masuri tehnico - organizatorice, pentru

reducerea Ia maxim a poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor, verificarea lor

periodica si inlocuirea celor cu deficiente majore.

Toate utilajele si autobasculantele de transport vor fi dotate cu motoare Euro 4, care se incadreaza in normele internationale privind emanatiile de noxe in atmosfera in timpul functionarii.

Asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor Ia parametri normali, exploatarea rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce Ia mentinerea nivelului gazelor de esapament produse, sub limitele admise.

In ceea ce priveste praful, emisiile produse in atmosfera, prin circulatia vehiculelor,

dupa demararea activitatii de exploatare, acestea nu pot atinge concentratii mari, nocive pentru

factorii de mediu.

In perioadele secetoase, se recomanda umectarea zilnica a drumurilor, care constituie

potentiale surse de praf.

CONCLUZII:

Cu toate ca impactul produs asupra factorului de mediu aer, prin cantitatile de noxe

provenite din arderea combustibilului lichid si praful rezultat in urma deplasarii mijloacelor de

transport, este negativ, nu are efecte accentuate asupra echilibrului mediului.

In faza lucrarilor de deschidere si pregatire ale zacamantului, utilajele folosite

afecteaza intr-un grad redus calitatea aerului de pe traseu, mai ales prin gazele

rezultate in urma arderii combustibilului si mai putin prin pulberile ridicate de autovehicule.

In timpul executarii lucrarilor de exploatare, calitatea aerului in zonele de lucru este

influentata de gazele arse rezultate din functionarea motoarelor autobasculantelor care

transporta materialul util extras (balast brut) catre terti sau santiere, precum si a celorlalte utilaje

cu motoare termice (excavator, bulldozer, incarcator, etc).

De asemenea, calitatea aerului este influentata de particulele de praf rezultate in urma

deplasarii mijloacelor auto pe drumurile publice.



38

Gazele de esapament specific arderii motorinei vor fi CO, NO2, SO2 componenti organici

volatili si pulberi rezultate in urma activitatii mentionate mai sus .

Cea mai mare parte a acestor poluanti au ca zona de maxima influenta perimetrul balastierei.

Pentru limitarea Ia maxim a poluarii atmosferei in zona adiacenta perimetrului de

exploatare, datorata functionarii motoarelor cu ardere interna (utilajele si masinile din balastiera),

se vor achizitiona utilaje cu motoare tip Euro 4 si se vor lua masuri de reducere a uzurii

avansate a motoarelor respective si repararea lor periodica.

Se vor executa masuratori a emanatiilor de gaze nocive in timpul functionarii utilajelor

si masinilor, iar masinile cu deficiente majore vor fi inlocuite.

In ceea ce priveste transportul materialului util pana Ia terti, acesta se face tot cu autobasculante.

Transportul balastului brut se va realiza pe rute ocolitoare, fara sa afecteze locuintele

proprietate particulara din zona .

Deoarece nu se pune problema unui trafic intens pe drumurile asfaltate comunale,

transportul agregatelor catre terti nu produce modificari suplimentare ale calitatii aerului, fata de

cele provocate de traficul deja existent in zona.

Masurile, prevazute pentru limitarea poluantilor emisi cu gazele reziduale din

arderea combustibilului si a pulberilor terigene, vor limita valorile concentratiile

acestora, in limitele admise de legislatie.

Impactu lucrarilor de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul

Carpenisu – Terasa 2, judetul Giurgiu din cadrul S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L.,

asupra aerului va fi nesemnificativ.

Poluarea factorului de mediu AER se va situa in domeniul nesemniticativ, pentru

conditiile tehnologice avute in vedere.

4.3. lmpactul asupra solului

Din punct de vedere pedologic , zona se caracterizeaza prin preponderenta

caracteristica zonelor de campie, cu teren plan, pe depozite loessoide argiloase si luto argiloase

cu apa freatica Ia adancimi mari si cu vegetatie naturala de silvostepa.

Procesele pedogenetice principale care au actionat in zona sunt iluvierea si

bioacumularea. Procesul de iluviere a constituientilor minerali si organici este in momentul de

fata predominant fata de procesul de bioacumulare, ceea ce a dus Ia existenta in teritoriu a

solurilor cu orizont Bt, de acumulare a argilei.

Principala clasa in care se incadreaza solurile din arealul analizat este clasa argiluvisolurilor cu subclasele soluri brun roseate vertice (continut ridicat de argila al materialului din care este format solul). Acestea au fast afectate de o serie de procese (eroziunea si colmatarea) ca urmare a conditiilor de mediu, ele fiind rezultatul interactiunii tuturor factorilor pedogenetici ce activeaza in teritoriu. Solurile din Campia Gavanu-Burdea sunt soluri de padure slab acide ce provin din soluri brune de padure sau din smolnite sau alte soluri negre de faneata.



39

Argiluvisolurile se caracterizeaza prin existenta unui proces de iluviere a argilei din orizontul superior, care se acumuleaza Ia nivelul orizontului Bt (B textural) aflat in adancime. Prin migrarea argilei spre orizontul Bt se creeaza o diferentiere textuala intre orizontul eluvial (de suprafata) si orizontul Bt (iluvial de adancime), diferentiere materializata prin aparitia unor pelicule de argila orientata. In cazul poluarii, o serie de poluanti spalati din orizontul superior (din orizontul eluvial) se acumuleaza Ia nivelul orizontului Bt care actioneaza ca un ecran, impiedicand penetrarea apei in adancime.

Soluri brun roseate din zona analizata au urmatoarele caracteristici:

caracter de pseudogleizare slaba (retinand apa datorita orizontului argiles de adancime-

Bt - orizont greu penetrabil);

regimul de umiditate caracterizat prin alternante de exces de umiditate si scaciune;

pH slab acid pana Ia neutru;

grade de saturatie in baze - pe un interval foarte larg, in functie de adancime 50÷ 90%, crescand cu adancimea;

stabilitate morfogenetica.

Terenul care va fi ocupat de noua investitie folosinta terenului este agricol slab

productiv, cu sol nisipos-prafos scheletic, cultivat ocazional cu culturi de plante furajere si

paioase.

Tipurile de sol care apar in zona perimetrului de exploatare sunt: solurile argilo- iluviale, formate pe depozitele loessoide. Grosimea orizontului de sol este de 40÷60 cm.

Factorul de medu sol/subsol este supus deteriorarii, ca urmare a activitatilor de

extractie a agregatelor naturale desfasurate de catre S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L.

in cadrul perimetrului Carpenisu – Terasa 2 , judetul Giurgiu si va fi supus in continuare

proceselor de degradare, pe intreaga durata de functionare a exploatarii agregatelor

minerale.

Modificarile importante au lac Ia nivelul structurii solului si al deplasarilor de mase

excavate.

Scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete de teren, distrugerea vegetatiei

specifice, crearea unor noi forme de relief, artificiale, sunt doar cateva din urmarile stress-

ului Ia care este supus factorul de mediu sol.

Prin lucrarile de extractie si amenajarea bazinului piscicol, se modifica valorile parametrilor hidrogeotehnici.

Principalele surse potentiale de contaminare a solului si subsolului din incinta

obiectivului sunt:

depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si a deseurilor rezultate din activitatea

productiva;

generarea unor deseuri industriale din activitatile de intretinere si reparatii ale utilajelor;

scurgerile accidentale de motorina si lubrifianti de Ia utilajele din dotare;

evacuari de ape uzate menajere si industriale;

depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din dezafectarea instalatiilor si

echipamentelor.



40

Activitatile desfasurate in cadrul exploatarii din perimetrul Carpenisu – Terasa 2 Judetul

Giurgiu nu pot afecta semnificativ calitatea solului, avand in vedere natura acestora.

In conditii normale de lucru, respectand normele de protectie si de depozitare

corespunzatoare ale deseurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului.

Activitatea de exploatare a agregatelor nu genereaza poluanti care sa afecteze solul,

cu atat mai mult cu cat alimentarea cu combustibili lichizi a utilajelor nu se face in incinta

perimetrului de exploatare.

In incinta obiectivelor, poluarea solului poate fi accidentala, fiind posibila numai in

cazul in care se produce o avarie a unui furtun/conduce cu lubrifiant sau comustibil .

Sursele de poluare a solului sunt si particulele de praf, provenite din circulatia

utilajelor si din operatiunile de excavare necesare extractiei balastului, care sunt antrenate de

curentii atmosferici si depuse pe sol.

Cantitatea de pulberi sedimentare rezultate din procesul tehnologic este extrem de

scazuta, aria de raspandire a acestora fiind exclusiv incinta balastierei.

Solul vegetal indepartat este depozitat separat, in halde speciale, pentru amenajarea

bazinului piscicol .

Sterilul rezultat din descopertarea zacamantului va fi utilizat, in prima etapa, Ia

intretinerea drumurilor tehnologice de transport si Ia completarea pilierilor de protectie.

La finalizarea lucrarilor de excavatie, materialul steril se va utiliza Ia taluzare

malurilor bazinului piscicol.

Deseurile menajere sunt colectate in recipienti adecvati si sunt depozitate numai

in locuri special amenajate.

Masurile de protectie a solului exista si sunt implementate Ia nivelul societatii.

CONCLUZII:

Din punct de vedere a clasei de calitate perimetrul Carpenisu Terasa 2 judetul

Giurgiu a fost inclus in clasa a IV-a conform documentatiei pedologice si de bonitate

inregistrata la O.S.P.A. Giurgiu cu nr. 134 din 23.04.2013 .

Masurile avute in vedere, inca din faza de proiectare si constructie, limiteaza riscul

contaminarii solului.

Din punct de vedere al solului exploatarea normala a obiectivului nu are un impact

negativ semnificativ.

Impactul indus, de activitate in acdrul investitiei, asupra SOLULUI va fi semnificativ in conditii de formare normal.



41

4.4. lmpactul asupra subsolului

Conform normativului P100-1/2006, zonarea seismica a teritoriului Romaniei, perimetrul considerat se afla in zona de calcul C, avand coeficientul a9

= 0,24 si perioada de colt Tc(sec) = 1,6.

Seismicitatea naturala a zonei

Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in macrozona de intensitate

seismica "8,1" (conform SR 11100/1-95 zonarea seismica ), iar conform prevederilor din

"Normativul cu indicativ P 100 - 1/2004, privitor Ia protectia antiseismica a constructiilor si noua

zonare seismica a teritoriului Romaniei", rezulta ca din punct de vedere al coeficientului de

calcul al sigurantei Ia seisme, amplasamentul obiectivului are urmatoarele caracteristici:

- zona seismica D (Ks = 0,20) si perioada de colt Tc = 0,7 s.

Teritoriul analizat face parte din marea unitate denumita Platforma Moesica. Dintre

formatiunile de cuvertura reprezentate in acest teritoriu sunt cunoscute numai cele

apartinand ultimelor patru cicluri de sedimentare: Permian - Triasic, Jurasic mediu -Barremian,

Albian - Senonian si Tortonian- Cuaternar.

De interes pentru studiul de fata este cuvertura sedimentara depusa in ultimul ciclu si anume Tortonian - Cuaternar. Depozitele tortoniene sunt reprezentate prin gresii calcaroase friabile, marne si argile cu grosimi de 60÷200 m, care stau peste depozitele cretacice. Sarmatianul este constituit din marne, marne nisipoase si argiloase cu intecalatii calcaroase cu grosimi de 50÷750 m.

Depozitele Pliocene sunt reprezentate prin Meotian (argile cu intercalatii de marne cu

grosimi ce variaza de Ia 20 Ia 300 m), Pontian (marne si marne nisipoase cu grosimi de Ia 10

Ia 250 m), Dacian (nisipuri si gresii cu intercalatii de marne si marne nisipoase cu grosimi de

Ia 60 m Ia 500 m) si Levantinul (reprezentat de argile, argile nisipoase si nisipuri cenusiu -

vinete sau negricioase cu grosimi ce variaza de Ia 60 Ia 500 m).

Cuaternarul este reprezentat prin depozitele Pleistocenului inferior (Stratele de Candesti si Stratele de Fratesti, constituite din nisipuri marunte si fine, uneori grosiere, cu grosimi de 15÷25 m), Pleistocenului mediu (o succesiune de marne, argile si nisipuri constituite in , complexul marnos" cu grosimi de 1÷ 5 m si care se gaseste Ia adancimi de 20÷80 m, complex marnos acoperit cu depozite loesoide alcatuite din prafuri argiloase-nisipoase cu grosimi de 10÷20 m) si depozitele Pleistocenului superior (reprezentate prin aluviunile si depozitele loessoide apartinand Campului Gavanu- Burdea).

Depozitele aluvionare sunt alcatuite in baza din pietrisuri si bolovanisuri constituite in

cea mai mare parte din cuartite bine rulate, silicoide si elemente de sisturi cristaline. Spre

partea superioara pietrisurile tree treptat in nisipuri grosiere si marunte de culoare galbui -

rosietice si cu grosimi ce variaza intre 2 si 6 m.

Depozitele aluvionare sunt acoperite de depozitele loessoide constituite din argile

prafoase nisipoase galbui inchise cu concretiuni calcaroase si cu grosimi cuprinse intre 5 si 12 m

si apartin holocenului inferior si holocenului superior

4.4.1. Date geologice

Geostructural, amplasamentul Carpenisu – Terasa 2 Comuna Gaiseni si imprejurimile

sale fac parte din marea unitate structurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica.



42

Formatiunile geologice care intra in alcatuirea acestei unitati, apartin Paleozoicului,

Mezozoicului si Neozoicului si cantoneaza pe un fundament cutat de sisturi cristaline de tipul

sisturilor verzi dobrogene.

Avand in vedere obiectivul prezentei documnetatii vom face referire numai

asupra formatiunilor cuatenare.

Cuatenarul - este formatiunea predominanta in zona, fiind reprezentat prin cei doi

termeni ai sai: Pleistocenul si Holocenul.

Pleistocenul inferior - sta peste depozitele romaniene si este alcatuit din

pietrisuri si nisipuri cunoscute sub denumirea de ,,strate de Fratesti".

Apare Ia zi ata in nordul cat si in sudul campiei Burnasului, precum si pe vaile mai

adanci care strabat aceasta campie.

Grosimea ,stratelor de Fratesti" variaza intre 15÷ 25 m.

Pleistocenul mediu - reprezentat printr-o succesiune de marne, argile si nisipuri,

cunoscuta sub numele de ,complexul marnos", apare Ia zi in nordul campiei Burnasului, pe o

grosime de maximum 1,0 m.

In foraje, apare Ia nord de valea Caluistea Ia adnacimi de 20÷ 80 m insa

grosimile incep sa creasca spre nord, pentru cain zona Titu sa ajunga Ia peste 100m. Pleistocenul superior - incepe in baza printr-un orizont de nisipuri marunte si fine,

galbui, cu intercalatii de concretiuni grezoase sau calcaroase, avand grosimi de 8÷20 m. Acest

orizont este cunoscut sub numele de ,nisipuri de Mostistea".

Ele apar Ia zi in malul drept al Argesului, in malul drept al Dambovitei, Ia nord

de Gruiu, pe valea Mostistei si in malul drept al Ialomitei .

In interfluviul Arges - Dambovita, peste ,nisipurile de Mostistea" stau

,Depozitele intermediare" si ,Pietrisurile de Colentina".

In campurile Gavanu - Burdea, Mostistea si Baraganul, peste ,nisipurile de

Mostistea" stau ,depozitele loessoide".

Holocenul inferior - este reprezentat prin depozitele loessoide apartinand terasei

inferioare a raurilor Arges, Dambovita si Neajlov, precum si prin aluviunile grosiere ale

terasei joase ale acelorasi rauri.

Holocenul superior - este reprezentat prin depozitele loessoide ale terasei

joase, precum si din aluviunile grosiere si fine ale luncilor.



43

Figura nr. 5 – Harta geologica

4.4.1.1. Geologia zacamantului

Zacamantul de agregate minerale naturale (nisip si pietris) din perimetrul Carpenisu –

Terasa 2 judetul Giurgiu, este reprezentat de o acumulare aluvionara, ce constituie terasa

raului Sabar.

Din informatiile geologice obtinute in urma cercetarilor efectuate in zona, in diferite

perioade, se poate aprecia ca acest zacamant are o structura geologica simpla, reprezentata

prin trei nivele orizontale.

Astfel, incepand de Ia suprafata spre adancime se constata urmatoarea succesiune:

coperta - formata dintr-un complex psamo-pelitic, brun - negricios, partial solificat, cu grosimea de 0,4 – 1,4 m;

complexul util, psamo-psefitic, cu rare intercalatii subtiri, lentiliforme,

argiloase, cu grosimi de cca. 15 m ;

culcusul - format din depozite argiloase

Forma acestei acumulari aluvionare este stratiform - tubulara, suborizontala, usor

inclinata spre est (3° +5°). Nu prezinta deranjamente tectonice.

In zona perimetrului de exploatare, nivelul apei subterane este situat Ia cota +125 mdMN.

Din punct de vedere petrografic zacamantul este constituit din;

cuartite: 63 % gneisse: 16 % micasisturi: 6 % calcare: 15 %

______________

100%



44

Estimarea cantitativa

Pentru estimarea cantitativa a resursei minerale (nisip si pietris) din perimetrul

solicitat pentru exploatare, s-au folosit:

• ridicarea topografica scara 1:2000 executata in luna ianuarie 2013 in

proiectie ,STEREOGRAFICA- 1970";

• informatiile geologice oferite de 3 sondaje deschise executate in 2013

pozitionate aleatoriu in perimetru, cu adancimea de cca. 24,0 m;

• informatiile geologice oferite de excavatiile existente in zona. Tinand seama de aceste informatii se poate aprecia ca pana Ia o adancime de

cca. 23,0÷23,5 m se intalneste o alternanta de nisip, pietris si rar bolovanis, in diferite proportii, precum si Ientile argiloase.

Conform planului de situatie, scara 1:1000, suprafata perimetrului de

expploatare este de 42.179 mp.

Coperta depozitului de nisip si pietris este alcatuita din doua stratesi anume:

a) coperta cu grosimea medie de 0,5 m;

b) complex psamo-pelitic, brun-negrizios, cu grosimea de 0,7 + 1,4 m; Resursele de nisip si pietris din perimetrul considerat, au fost estimate prin

metoda sectiunilor verticale, paralele figurate pe planul de situatie scara 1:1000, si

numerotate 1-1'; 2-2'; 3-3'; 4-4'.

Adancimea maxima fata de care s-a calculat volumul resursei de nisip si pietris

este data de cota + 121 m .

Resursa exploatabila este de .

Estimarea calitativa

Compozitia granulometrica medie a zacamantului se incadreaza in domeniul

Nisip - pietris- bolovanis si se prezinta astfel:

nisip: 42%

pietris: 48%

bolovanis: 8%

levigabil: 2%

100%

Macroscopic se observa ca in depozitul de nisip-pietris-bolovanis predomina in proportie de cca. 70% elemente cuartitice cca. 20% elemente poligene si cca. 10% alte minerale.

In perimetrul considerat, nu au fast evaluate si omologate rezerve de nisip, pietris si

bolovanis.

4.4.2. Date geomorfologice

Zona studiata este amplasata in cadrul marii unitati geomorfologice Campia Romana,

care prezinta o serie de subunitati, ca de exemplu: Campul Burnasului, Campul Gavanu Burdea,

Campul Vlasiei, zona de subsidenta Titu, etc.



45

Campul Gavanu Burdea ocupa cea mai mare parte din teritoriu, dezvoltandu-se de Ia

raul Vedea in V, pana Ia valea raului Arges in E, cu o inclinare generala de Ia NV spre SE, sens

in care cotele altitudinale scad de Ia 225m Ia 75 m.

Campul Gavanu Burdea prezinta un aspect neted, fragmentat, pe directia generala NV-

SE, de vaile Teleormanului, Dambovnicului, Glavaciocului si Neajlovului.

Caracteristica acestor vai consta in adancimea lor relativ mare fata de nivelul

campului, asimetria versantilor, eel drept fiind totdeauna mai abrupt, iar eel stang

prezentand o panta domoala catre vale. Vaile ce dreneaza campul Gavanu Burdea, nu au decat

un nivel de terasa care se incadreaza in nivelul celei joase cu o altitudine relativa de 3÷5 m.

De multe ori pe fundul acestei terase se mai constata anumite pante care urea spre versant,

determinand pe unii cercetatori sa le considere terase. Acest fapt nu corespunde realitatii

deoarece panta respectiva este rezultatul spalarii de catre apele de siroire a materialului de pe

camp si depunerea lui pe suprafata terasei joase.

Raurile Neajlov si Milcovat, dupa ce traverseaza zona de subsidenta de Ia N, mai

prezinta o terasa de 10÷15 m de Ia confluenta cu raul colector. Lipsa teraselor pe cursul superior

si mijlociu al Neajlovului, este determinata probabil de fenomenul de subsidenta care a afectat

o buna parte din teritoriu pana in holocenul inferior.

Campia Gavanu – Burdea are 3 vai mari Glavacioc, Dambovnic si Neajlov si se

suprapune marelui con - delta format de Arges pe directia nord-sud.

Privita sub aspect morfologic si morfodinamic, zona apare ca o suprafata

cvasiorizontala, unde accidentele de relief sunt reprezentate doar prin ridicaturi largi, asociate

cu mici zone depresionare de tipul crovurilor. Densitatea fragmentarii reliefului din interiorul

Campiei Gavanu Burdea este foarte mica si este determinata de existenta vailor Glavacioc si

Dambovnic.

Perimetrul Carpenisu - Terasa 2, judetul Giugiu este amplasat in terasa raului Sabar in

partea de sud-vest, Ia cca. 200m de mal, Ia cca. 1,5 km vest de intravilanul loc. Carpenisu, com

Gaiseni, jud. Giurgiu si Ia aproximativ 2,5 km nord-vest de intravilanul localitatii Romanesti,

com. Potlogi, jud. Dambovita.

Administrativ, acesta apartine de comuna Gaiseni, judetul Giugiu si este situate in

extravilanul localitatii Carpenisu, iar terenul este slab productiv.

Din punct de vedere geomorfologic, arealul in care este situat perimetrul de

exploatare Carpenisu Terasa 2, apartine Campiei Titu-Sarata, subunitate a Campiei lalomitei,

care Ia randul ei, se integreaza Campiei Romane.

In cadrul Campiei Titu-Sarata, se diferentiaza: Campia Titu, Campia Gherghitei si

Campia Saratei.

Campia Titu - reprezinta un relief de campie, usor valurit, format din interfluvii largi,

netede, cu aspect de campuri, ce coboara in panta lina pe directia ESE si cu altitudini

cuprinse intre + 190m Ia nord si + 115m Ia sud si sud-vest.

Formele de relief sunt reprezentate prin campuri largi, culoare de vai cu albii

minore, lunci si terase joase, si printr-un microrelief reprezentat prin crovuri (in SE)

specifice depozitelor loessoide.



46

O caracteristica generala este energia de relief scazuta, fragmentarea de relief si

pantele reduse. Degradarea solurilor este o consecinta a interventiei antropice. Pe campuri si

terase, unde depozitul de loess are grosimi apreciabile, tasarea reprezinta principalul proces,

accelerat de activitatile agricole precum si de perioade cu precipitatii abundente.

Factorul de mediu subsol este supus deteriorarii, ca urmare a activitatilor de

extractie a agregatelor naturale de rau desfasurate de catre S.C. TEHNOLOGICA RADON

S.R.L. in cadrul perimetrului Carpenisu – Terasa 2, judetul Giurgiu si va fi supus in

continuare proceselor de degradare, pe intreaga durata de functionare a exploatarii agregatelor

minerale.

Principalele surse potentiale de contaminare a subsolului din incinta obiectivului:

depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si a deseurilor rezultate din activitatea productiva;

generarea unor deseuri industriale din activitatile de intretinere si reparatii ale utilajelor;

scurgerile accidentale de motorina si lubrifianti de Ia utilajele din dotare;

evacuari de ape uzate menajere si industrial ;

depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din dezafectarea instalatiilor si echipamentelor .

Activitatile desfasurate in cadrul perimetrului Carpenisu –Terasa 2, judetul Giurgiu nu

pot afecta semnificativ calitatea solului, avand in vedere natura acestora .

In conditii normale de lucru, respectand normele de protectie si de depozitare

corespunzatoare ale deseurilor, nu ar trebui sa existe riscuri majore de poluare a solului.

Activitatea de exploatare a agregatelor nu genereaza poluanti care sa afecteze

subsolul, cu atat mai mult cu cat alimentarea cu combustibili lichizi a utilajelor nu se face in

incinta perimetrului de exploatare.

Deseurile menajere sunt colectate in recipient adecvati si sunt depozitate numai in

locuri special amenajate.

CONCLUZII:

Masurile avute in vedere, inca din faza de proictare si constructie, limiteaza riscul

poluarii subsolului.

Din punct de vedere al subsolului, exploatarea normala a obiectivului nu are un impact

negative semnificativ .

lmpactul, indus de activitatea in cadrul investitiei, asupra SUBSOLULUI, va fi

nesemnificativ, in conditii de functionare normal.

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Vegetatia

Vegetatia naturala apartine stepei si silvostepei si a fost inlocuita in mare

masura de culturi agricole.

In zona s-au mai pastrat palcuri de paduri de foioase reprezentate prin stejar, cer,

ulm, carpen, artar, salcam etc., palcuri care sunt resturi ale , Codrului Vlasiei".



47

Luncile pricipalelor rauri din zona sunt ocupate de paduri de esenta moi(plop, salcie) .

Vegetatia din zona perimetrului de exploatare este cea caracteristica luncilor raurilor si

permite dezvoltarea zavoaielor de salcie, arin si plop .

Vegetatia ierboasa este constituita in principal, din iarba campului (Agrostis alba),

coada vulpii (Aiopecurus pratensis).

4.5.2. Fauna

Fauna este caracteristica mediului de viata al zavoaielor si stufarisurilor si este

reprezentata prin: fazan (Phasianus), dihorul de stepa (Mustella evermanni), popandau

(Citellus citellus), iepurele de camp (Lepus europaeus), harciog (Cricetus cricetus), prepelita

(Coturnix coturnix )

Printre reptile, se numara soparla de iarba si cea de ziduri, iar dintre insecte specii

de ortoptere, lipidoptere si coleoptere.

Pasarile caracteristice zonei sunt potarnichea, graurul, cotofana, uliul porumbar si serpar.

Putem afirma ca zona limitrofa amplasamentului nu poate fi considerata un ecosistem

natural, el fiind transformat radical de factorul antropic (apropierea localitatii, agricultura,

industria, transportul auto, amenajarea terenului pentru diferite utilitati).

4.5.3. Ecologia acvatica

Factorul predominant il reprezinta curentul apei, care determina principalele

caracteristici fizico-chimice si adaptarea organismelor care traiesc in cursu! de apa.

In apa raurilor din zona, apar doua tipuri de asociatii de organisme:

biocenoze pelagice: organisme care isi desfasoara toata viata sau o parte a sa in

masa de apa;

biocenoze bentonice: organisme care traiesc in/sau pe substrat ori pe

vegetatia care creste pe fundul cuvetei ;

a. Plante acvatice:

alge verzi (Filom chlorophila): matasea broastei;

ferigi (Filum pteridophyta): coada calului;

plante cu flori (Filum angispermae):galbenele, lasnicior.

b. Animale acvatice si hitofauna :

clasa crustacei (Crustacea): purici de apa, lataus;

clasa insecte {Insecta): calul dracului, tantar;

clasa pesti (Ostericlichtyes): crap, caras, platica, rosioara etc

c. Animalele acvatice si ihtiofauna :

clasa crustacei (Crustacea): purici de apa, lataus;

clasa insecte {Insecta): calul dracului, tantar ;

clasa pesti (Ostericlichtyes): crap, caras, platica, rosioara etc.



48

lmpactul asupra vegetatiei si faunei, produs de activitatea de exploatare a

agregatelor naturale din perimetrului Carpenisu – Terasa 2, se rezuma Ia suprafetele de teren

scoase din circuitul agricol si care nu mai pot fi readuse Ia starea initiala.

Sub aspectul vegetatiei, zona Gaineni apartine zonei de dealuri, unde vegetatia perena a fost inlocuita cu culturi agricole slab dezvoltate .

Sub influenta activitatii umane, flora zonei este mult redusa ca numar de specii,

aparand, in schimb, arbori si arbusti alohtoni.

Pentru executarea lucrarilor de exploatare, se vor executa lucrari de indepartare a

stratului de coperta si lastaris, care apare pe suprafete reduse.

In conditii de exploatare normale, activitatile desfasurate nu afecteaza semnificativ vegetatia si fauna zonei.

Perturbatiile se limiteaza Ia suprafata exploatarii si se extind numai pe parcursul exploatarii.

lmpactul asupra vegetatiei si faunei, produs de activitatea de exploatare a

agregatelor naturale din perimetrului Carpenisu – Terasa 2, judetul Giurgiu, se rezuma Ia

suprafetele de teren scoase din circuitul agricol si care nu mai pot fi readuse Ia starea initiala.

Sub aspectul vegetatiei, zona Gaineni apartine zonei de dealuri, unde vegetatia perena a fost inlocuita cu culturi agricole.

Sub influenta activitatii umane, flora zonei este mult redusa ca numar de specii,

aparand, in schimb, arbori si arbusti alohtoni.

Pentru executarea lucrarilor de exploatare, se vor executa lucrari de indepartare a

stratului de coperta si lastaris, care apare pe suprafete reduse.

In conditii de exploatare normale, activitatile desfasurate nu afecteaza semnificativ vegetatia si fauna zonei.

Perturbatiile se limiteaza Ia suprafata exploatarii si se extind numai pe parcursul exploatarii.

Este necesar a se evidentia faptul ca etapa de amenajare a bazinului piscicol nu

provoaca o distrugere directa a faunei, deoarece lucrarile proiectate se executa pe un teren ce

a fost deja modificat de activitatile agricole intensive.

Pentru reducerea impactului potential asupra vegetatiei si faunei terestre,

amenajarea drumurilor de acces, desfasurarea lucrarilor de deschidere si extractie a

balastului si de amenajare a bazinului piscicol se vor organiza si realiza astfel incat sa se evite,

pe cat posibil, deteriorarea terenurilor invecinate .

Deoarece extractia balastului se realizeaza numai din zona de terasa, situate Ia

distanta de 200 m, aspectul ecosistemelor terestre si acvatice din lunca Sabarului nu se

modifica.



49

In perioada de exploatare a depozitului de agregate minerale Carpenisu – Terasa 2,

judetul Giurgiu, nu sunt generate emisii de poluanti atmosferici care sa influenteze

componentele biologice din zona analizata.

In timpul excavatiei si transportului agregatelor minerale, va exista un impact redus

asupra vegetatiei (din zonele apropiate obiectivului), prin praful depus pe frunzele plantelor (in

mici cantitati), care va diminua intr-o mica masura procesul de fotosinteza.

In perioada de functionare, vor aparea situatii, de scurta durata, ce vor

determina un impact chimic asupra vegetatiei, prin impurificare cu NOx .

Poluantii generati de utilaje prin arderea combustibililor lichizi si praful ridicat vara,

prin circulatia mijloacelor auto de transport, pot afecta vegetatia din zonele invecinate

perimetrului de exploatare, dar afectarea este de mica amploare si strict limitata ca arie.

In ceea ce priveste ihtiofauna raului Sabar, aceasta nu este afectata in nici un fel de

lucrarile de exploatare, deoarece perimetrul de exploatare este situat in zona de terasa, Ia

distanta de peste 250 m.

In arealul in care urmeaza sa se desfasoare activitatea de extractie a

agregatelor naturale de rau, exista o fauna slab reprezentata, care are posibilitatea de a se

refugia in zonele apropiate unde exista un habitat similar cu cel original.

Pentru reducerea impactului potential asupra vegetatiei si faunei terestre,

amenajarea drumurilor de acces, desfasurarea lucrarilor de deschidere si extractie a

balastului se fac astfel incat sa se evite, pe cat posibil, deteriorarea terenurilor

invecinate.

Lucrarile de exvatatii sunt de mica amploare, cu un ritm lunar variabil de maxim 10.000 mc/luna, conform solicitarilor venite din partea santierelor societatii si a clientilor de agregate naturale, fara sa afecteze vegetatia si fauna din zonele invecinate.

4.5.4. Masuri de reducere a impactului asupra vegetatiei si faunei

Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra vegetatiei si faunei prin

demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri:

desfasurarea lucrarilor de deschidere si pregatire, precum si desfasurarea activitatii de

exploatare, se vor face astfel incat sa se evite, pe cat posibil, deteriorarea terenurilor cu

vegetatie;

executarea lucrarilor de excavatii pe suprafete reduse si intr-un interval scurt de timp;

achizitionarea unor tipuri de masini si utilaje cu un grad ridicat de silentiozitate

si cu motoare tip Euro 4, care sa asigure o ardere cat mai completa si nepoluanta a

combustibilului;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant

puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de

lucru;

drumurile de santier vor fi permanent intretinute, prin nivelare si stropire cu apa, pentru

a se reduce praful ;

pentru protectia terenurilor riverane, se vor realiza pilieri de protectie, cu latimea de

5,0 m ;

realizarea unei perdele de arbori si arbusti pe conturul perimetrului de exploatare, pentru reducerea impactului asupra aspectului peisagistic.



50

Avandu-se in vedere ca perimetrul de exploatare Carpenisu – Terasa 2, judetul

Giurgiu este situat in extravilanul comunei Gaiseni, S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L., beneficiarul obiectivului, se obliga:

sa protejeze prin mijloace adecvate eventualele specii si habitate, ce vor fi identificate pe parcursul desfasurarii lucrarilor de exploatare;

sa asigure mentinerea habitatelor seminaturale si a speciilor vulnerabile, prin masuri de management adecvate si de lunga durata.

lnfluenta asupra faunei si florei spontane ar putea fi diminuata, prin lucrari de

inierbare si plantatii de arbori in zonele invecinate, in scopul refacerii vegetatiei.

Consecintele degradarii aspectului peisagistic al zonei vor trebui mult reduse, Ia un

nivel cat mai scazut posibil si pentru o perioada de timp scurta .

Nu se prognozeaza existent unui impact major asupra vegetatiei si faunei din zona .

CONCLUZII:

Realizarea investitiei si activitatea care se va desfasura nu vor influenta in sens

negativ nivelul actual al poluarii generate de activitatile societatii.

In baza relatiei sursa – drum – receptor,, se caracterizeaza impactul lucrarilor

de exploatare a agregatelor minerale in terasa Sabar, in Perimetrul Carpenisu Terasa 2, judetul Giurgiu din apartinand S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L., asupra florei si faunei ca fiind nesemnificativa.

Se considera ca, impactul indus de realizarea investitiei asupra

ECOSISTEMELOR ACVATICE SI TERESTRE va fi nesemnificativ, in conditii de

functionare norma/a.

4.6. Peisajul

Peisajul este o portiune de dintr-un spatiu, este o rezultanta a interactiunii in timp

intre mediul fizic initial, exploatarea biologica si interactiunea omului. Deci Ia integrarea

elementelor aflate in interactiune se agauga dimensiunea istorica, scara vietii omenesti,

organizarea societatii, dezvoltarea acesteia.

Prin numeroasele categorii cu care opereaza stiintetele geografice s-a impus si aceea

de peisaj geografic.

Peisajul geografic este considerat in mod obisnuit fizionomia, proprie a unui

teritoriu oarecare, care rezulta dintr-o anumita combinatie intre componentele naturale si intre

acestea si actiunea societatii umane.

Aceste corelatii formeaza un ansamblu, daca nu perfect unitar, cel putin caracterizat

prin repetarea frecventa a unor trasaturi. Cu alte cuvinte se poate considera ca

peisajul geografic constituie forma de manifestare concreta regionala (locala) a mediului

geografic, a raporturilor complexe care au loc in mediul geografic.



51

Peisajul este caracterizat prin aspectul de campuri largi, culoare de vai cu albii

minore, lunci si terase joase, si printr-un microrelief reprezentat prin crovuri (in SE)

specifice depozitelor loessoide.

Deasemea in zona exista retele de transport- sosele si, drumuri.

In conformitate cu avizul Primariei Potlogi nr. 8000 din data de 22.03.2013 accesul la ,,

perimetrul Carpenisu Sud '' ce face obiectul prezentei analize se face dupa cum urmeaza : DN7

=> pe Dj 711A => Potlogi-Romanesti=> Hotarul Comunal (HC) 80=>Drum de exploatare (DE)

49=> perimetru Carpenisu Sud – Terasa 2.

Perimetrul Carpenisiu - Terasa 2, judetul Giugiu este amplasat in Comuna Gaiseni, la

distanta de 2,5 km NV de localitatea Romanesti, la aproximatix 1,5 km vest de localitatea

Carpenisu, judetul Giurgiu si la cca. 3,0 km nord – est de localitatea Poiana, judetul Dambovita.

Terenul aferent perimetrului de exploatare, in suprafata de 42.179 mp (42.660 mp

din acte) este proprietatea S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. si se invecineaza Ia nord cu

drumul de exploatare, Ia sud cu drum de exploatare, Ia est - proprietate privata, la vest -

proprietate private .

Amplasamentul si coordonatele perimetrului temporar de exploatare solicitat, sunt

prezentate in sistem de coordinate Stereo 1970 :

Tabel nr. 6

Nr.crt. X Y

1 338.715 551.429

2 338.675 551.417

3 338.674 551.417

4 338.661 551.432

5 338.649 551.445

6 338.648 551.446

7 338.647 551.453

8 338.018 551.050

9 338.022 551.045

10 338.033 551.031

11 338.033 551.031

12 338.045 551.015

13 338.045 551.014

14 338.046 551.002

Suprafata totala = 42179 mp

Directiile dominante ale vanturilor fata de asezarile umane sunt din NV si N, urmate

de cele din SV si V. Vitezele medii anuale pe cele 8 directii cardinale variaza intre 2,2 si 4,5

m/s.

Sursa de zgomot din zona este reprezentata de traficul auto. Perimetrul Carpenisu –

Terasa 2 se afla amplasat in extravilanul comunei Gaiseni.

Luand in considerare acest fapt, se poate considera ca desfasurarea lucrarilor de

exploatare in cadrul perimetrului Carpenisu Sud – Terasa 2 nu va aduce modificari substantiale

asupra nivelului zgomotului de fond existent.



52

Masurile, prevazute pentru realizarea investitiei, vor limita incadrarea valorilor

concentratiilor de poluanti, in nivelele admise si nu vor permite generarea poluarii in incinta

perimetrului, a vecinatatilor sau cu impact asupra starii de sanatate a propriilor angajati sau

asupra populatiei.

In zona de impact a exploatarii agregatelor minerale in terasa Sabar, in perimetrul

Carpenisu – Terasa 2 nu exista obiective de patrimoniu cultural sau arheologic: monuments

istorice, biserice, muzee, institutii de cultura si arta contemporana, etc.

Pe raza de activitate a perimetrului Carpenisu - Terasa 2 , judetul Giurgiu, nu sunt

semnalate obiective de interes traditional, monuments istorice si de arhitectura sau asezaminte

de interes public.

Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si

proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator.

Activitatea desfasurata de exploatarea propriu - zisa a agregatelor naturale de rau nu

afecteaza populatia din localitatile invecinate.

CONCLUZII:

Prin aspectul si suprafata alocate pentru investitia propusa, care se

gasesc in incinta exploatarii agregatelor minerale in terasa Sabar, in Perimetrul

Carpenisu – Terasa 2, se estimeaza ca nu exista un impact negativ asupra peisajului.

Realizarea investitiei nu va conduce Ia o degradare a peisajului, designul

instalatiei incadrandu-se in profilul peisajistic al zonei.

Masurile luate, pentru protectia muncii si diminuarea riscurilor industriale, vor

situa impactul poluarii, datorat realizarii investitiei, asupra asezarilor umane si a obiectivelor

de interes public, in domeniul nesemnificativ.

4.7. Mediul social si economic

Activitatea desfasurata de exploatarea propriu - zisa a agregatelor naturale de rau nu

afecteaza populatia din localitatile invecinate perimetrului de exploatare Carpenisu – Terasa 2,

judetul Giurgiu .

Perimetrul Carpenisiu - Terasa 2, judetul Giugiu este amplasat in Comuna Gaiseni, la

distanta de 2,5 km NV de localitatea Romanesti, la aproximatix 1,5 km vest de localitatea

Carpenisu, judetul Giurgiu si la cca. 3,0 km nord – est de localitatea Poiana, judetul Dambovita.

Activitatea de perspectiva nu va necesita exproprierea unor persoane particulare,

dezvoltarea exploatarii facandu-se pe terenul ce apartine S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L.

lmpactul produs asupra asezarilor umane invecinate, de catre activitatile desfasurate

in cadrul amplasamentului, este redus.

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de

realizarea lucrarilor proiectate se manifesta in perioada de executie prin:

prezenta obiectivului, care provoaca intotdeauna un discomfort populatiei riverane,

marcat prin zgomot, concentratia de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;

posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta



53

materialele de constructii Ia punctele de lucru.

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea sa se manifeste asupra locuitorilor

din vecinatate, activitatea de exploatare prezinta efecte minore . Studierea activitatilor si

tehnologiilor utilizate in cadrul exploatarii ne determina sa apreciem ca impactul negativ al

acestora asupra asezarilor umane din zona se poate, eventual, manifesta prin zgomotul

produs de autobasculantele care transporta balastul catre beneficiari si care strabat localitatile

invecinate balastierei, prin emisiile provenite de Ia gazele de ardere a combustibililor lichizi si

prin praful ridicat.

Asa dupa cum s-a aratat in capitolul anterior, concentratiile compusilor chimici nocivi rezultati in urma arderii combustibililor in motoare Diesel nu au valori mari, datorita dispersiei pe o arie mare, de catre curentii de aer.

Pentru a avea date certe asupra principalelor substante poluante de acest tip (pulberi

in suspensie, SO2, NO2) , se va efectua o serie de masuratori privind calitatea aerului din

atmosfera, in cateva puncte situate in afara zonei de lucru, in vecinatatea celor mai apropiate

locuinte .

Valorile estimate trebuie sa fie inferioare CMA-STAS 12574/1987 (0,15 mg/mc

pentru pulberi, 0,25 mg/mc pentru SO2 si 0,10 mg/mc pentru NO2 - medii zilnice).

Emisiiile de pulberi provenite din activitatea de transport al balastului brut si

agregatelor sortate Ia beneficiari constituie o alta sursa de poluanti, ce ar putea avea impact

asupra comunei Gaiseni.

In timpul executarii lucrarilor de deschidere si pregatire, ca si in perioada

exploatarii, cantitatea de praf va creste, dar nu va depasi in mod cert C.M.A., de 0,6 mg/mc,

pentru ca sursele potentiale (2 autobasulante, 1 excavator, 1 buldozer) nu pot aduce cantitatea

de poluant Ia valoarea C.M.A. Afirmam acest lucru, comparand cu valorile din alte exploatari

de acelasi tip, care utilizeaza un sistem asemanator de utilaje.

Daca totusi, in anumite perioade, masuratorile indica concentratii mari, peste

C.M.A., in special in perioadele secetoase, se recomanda umectarea zilnica a drumurilor de

acces care constituie surse de praf.

Zgomotele percepute de locuitorii din zona, generate de sursele din zona perimetrul

de exploatare Carpenisu – Terasa 2, sunt compuse dintr-un ansamblu de emisii acustice de

origini diferite, fixe si mobile, corespunzand instalatiilor tehnologice si vehiculelor ce transporta

sterilul si agregatele de balastiera.

Nivelul de zgomot produs de activitatile obiectivului este scazut, iar distanta fata de

primele gospodarii din localitate (cca. 1,5 km cea mai apropiata locinta) este suficient de mare pentru a nu se crea stari de disconfort pentru populatia din zona. Traficul datorat activitatii exploatarii nu este atat de important incat sa produca efecte semnificative.

Lucrarile de organizare a perimetrului de exploatare trebuie sa fie corect concepute

si executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisiile de noxe in aer, apa si pe sol.

Concentrarea lor intr-un singur amplasament este benefica, diminuand, prin aceasta, zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta.

Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul

de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in

functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.



54

Se recomanda ca Ia lucrarile de exploatare si de transport, sa se foloseasca numai

utilaje si autovehicule dotate cu motoare Diesel, care nu produc emisii de Pb si produc foarte

putin monoxid de carbon.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant

puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor aflate sub actiunea

utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, in special a celor neasfaltate. Drumurile de

exploatare vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa, pentru a se reduce emisia

de praf. Lucrarile proiectate nu au influente negative asupra obiectivelor existente in zona:

terenuri agricole, drumuri, poduri si localitati .

In urma analizei posibilului impact al activitatilor desfasurate in perimetrul

Carpenisu – Terasa 2, judetul Giurgiu, asupra calitatii factorilor de mediu, se poate afirma ca

sanatatea populatiei din zona nu va fi afectata de prezenta exploatarii .

Realizarea investitiei va avea un impact benefic indirect asupra mediului social

economic .

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Activitatea care se va desfasura dupa realizarea investitiei nu va influenta

patrimoniul cultural, conditiile culturale si etnice din zona .

4.9. Zgomot si vibratii

Zgomotul este definit ca amestec dizarmonic de vibratii cu intensitati si

frecvente diferite sau emisie de sunete cu vibratii neperiodice, de o anumita intensitate, ce

produc o senzatie dezagreabila, jenanta si chiar agresiva.

Urechea umana este un analizor de frecvente, indicator de directivitate a

sunetului si indicator al tariei, inaltimii si timbrului sunetului. Urechea umana este capabila sa

perceapa numai o anumita banda de frecvente acustice si anume de Ia 16 pana Ia 16.000

Hz, precum si o anumita gama de presiuni acustice (banda dinamica). Banda defrecvente,

perceputa de urechea umana, depaseste 10 octave.

Urechea poseda sensibilitatea maxima in domeniul frecventelor de Ia 800 pana

Ia 6.000-:- 7.000 hz.. La aceste frecvente pragul de audibilitate are o valoare minima .

Consecincele negative ale poluarii fonice, in functie de durata expunerii si nivelul

zgomotului, sunt:

degradarea auzului;

contractia arterelor;

accelerarea pulsului si a ritmului respirator;

diminuarea reflexelor, etc.

Actiunea zgomotului asupra analizorului auditiv produce traumatizarea acestuia,

prin expuneri zilnice care produc reflex, excitatia scoartei cerebrale si a centrilor subcorticali,

cu modificari ulterioare asupra sistemului neuro-vegetativ si endocrin. Expunerile prelungite si

repetate duc Ia aparitia unei stari de inhibitie a scoartei cerebrale, ca o reactie de aparare,

cu modificari concomitente in cadrul functionalitatii sistemului neuro - endocrin, fapt ce



55

explica oboseala intensa, cu scaderea consecutiva a randamentului muncii si chiar a

activitatii extraprofesionale din afara orelor de lucru.

Vibratiile sunt fenomene oscilatorii care se transmit prin solide, ca si zgomotele . Ele

sunt caracterizate prin marimi precum amplitudinea, frecventa, viteza si acceleratia.

Efectele vibratiilor determina afectiuni ale sanatatii oamenilor, boala de vibratii, functie

de energia si directia lor de actiune. Boala de vibratii este provocata de vibratii cu o gama de

frecvente cuprinse intre 17 ÷ 250 Hz. Leziunile cele mai frecvente se produc Ia nivelul oaselor, al

articulatiilor.

Pentru reducerea vibratiilor este necesara aplicarea urmatoarelor solutii:

limitarea propagarii vibratiilor ;

limitarea timpului de expunere;

utilizarea mijloacelor individuale de protective.

4.9.1. Surse de zgomot si vibratie Diversele operatii tehnologice din fluxul de exploatare si de transport ale

agregatelor minerale, produc inevitabil, zgomot si vibratii.

Zgomotul in incinta punctului de lucru este generat de surse generatoare

diferite, fixe si mobile, care constituie un ansamblu de emisii.

Ele apartin mijloacelor auto care transporta agregatele minerale, utilajelor de

incarcare si descarcare a agregatelor minerale .

Activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare Carpenisu Sud – Terasa 2,

judetul Giurgiu se constituie in sursa de zgomote si vibratii prin:

operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor in incinta obiectivului;

operatiile de transport catre beneficiari.

In cadrul perimetrului de exploatare Carpenisu Sud – Terasa 2, au fast

identificate urmatoarele surse de zgomot potentiale:

incarcatorul frontal , intr-un ciclu de incarcare a unei autobasculante, emisie sonora

Ia 30m = 61 dB (A);

buldozer in lucru, emisie sonora Ia 30m= 74.5 dB(A) ;

excavator, cu cupa tip draglina, emisie sonora Ia 30m= 85 7 90 dB (A) ;

autobasculanta de 25 t incarcata, emisie sonora Ia viteza de 12 Km/ ora, Ia 30m =

65 dB (A);

Limitele maxime admisibile ale nivelului acustic impuse de reglementarile in

vigoare sunt:

90 dB (A) Ia locurile de munca, cu solicatarea normala a atentiei, conform Ordinului M.S. nr. 1957/1995 Norme de medicina muncii;

65 dB (A) Ia limita incintelor industrial - STAS 10009/88 Acustica urbana; 50 dB (A) ziua (orele 6-22) si 40 dB (A) noaptea (orele 22-6)- Ordinul M. S. nr.

536/1997 Norme de igiena si recomandari privind modul de viata al

populatiei.



56

Din cauza modificarii pozitiilor utilajelor in timpul lucrului (autobasculante,

incarcator, excavator), este dificila o analiza acustica.

Efectele cele mai importante sunt produse de autobasculante, mai ales in cazul transportului agregatelor cu aceste mijloace auto catre santiere sau alti clienti .

Zgomotul produs de activitatea de exploatare a agregatelor naturale de rau nu se

resimte decat in zona exploatarii.

Operatiile de transport sau de manevra ale autovehiculelor pe drumurile publice au un

caracter de desfasurare intermitent, iar zgomotul generat de acestea in regim de functionare se

asociaza fondului general de poluare Sonora a cailor rutiere.

Traficul auto este reprezentat de utilajele din dotare si mijloacele de transport

materiale si muncitori Ia perimetrul de exploatare si nu are valori semnificative.

Efectele surselor de zgomot si vibratii de mai sus se suprapun peste zgomotul

existent.

Avand in vedere ca perimetrul de exploatare este situat in afara localitatii, in zona

de terasa a raului Sabar, zgomotul produs de functionarea utilajelor nu se resimte decat in

zona amplasamentului, impactul cu mediul avand o influenta redusa.

4.9.2. Masuri de protectie contra zgomotului

Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. Astfel, se vor lua

masuri in ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund

normelor tehnice.

Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor (tobe) in stare

buna de functionare, care sa conduca Ia diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului.

Zgomotele vor fi mult diminuate, datorita distantei si amplasamentului frontului

balastierei deschis in zona de terasa, provocand un mic disconfort numai angajatilor proprii.

La 200 m de locul exploatarii, atenuarea este de 30 dB, ceea ce face ca Ia

aceasta distanta sane aflam in limita admisa de standard (60 dB).

CONCLUZII:

Nivelul de zgomot si vibratiiatat la locul de munca, cat si in spatial extrauzinal, nu va

depasi nivelul admis .

Prin urmare, activitatea ce se va desfasura in cadrul noii investitii, nu va constitui o

sursa de poluare fonica in zona .



57

CAPITOLUL 5. MONITORIZAREA

In timpul realizarii investitiei antreprenorul va supraveghea respectarea de catre

personal a tuturor precedurilor de lucru, a normelor tehnice de protectia muncii, P.S.I. si de

mediu.

S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L. va asigura prin politica sa de mediu

respectarea normelor de mediu, asigurand functionarea in conditii de siguranta a tuturor

echipamentelor din dotare ca si a constructiilor si instalatiilor tehnice.

In domeniul monitorizarii Cominitatea Europeana a pus Ia dipozitie o documentatie

teoretica si metodologica in ceea ce privesc tehnicile de prelevare si dozare analitica.

Din informatiile BREF pentru monitorizare reies urmatoarele recomandari:

asupra cerintelor si frecventelor, analizelor si tipului de monitoring necesar, acestea fiind specifice fiecarui tip de proces, influentate de consideratii asupta volumului si compozitiei anticipate de flux de deseuri;

cu privire Ia scopul si frecventa (continuu sau discontinuu) a monitorizarii fluxurilor ----+

monitorizarea, trebuie facuta in timpul functionarii activitatii (pornire, operare normala si oprire).

Sistemului de monitoring trebuie sa permita un control adecvat atat al

procesului tehnologic cat si al emisiilor.

Unele elemente ale sistemului de monitoring pot includ:

monitorizarea continua a poluantilor pentru debite volumetrice mari cu o variatie ridicata a concentratiilor poluantilor;

monitorizare periodica sau folosirea parametrilor emisiilor relevante pentru debite cu variatie redusa;

calibrarea si intercalibrarea cu regularitate a echipamentelor de masurare;

verificarea periodica a masuratorilor prin realizarea de masuratori comparative simultane.

In Monitorizarea BREF se specifica aspectul ca un numar redus de masuratori si Ia

intervale mari de timp nu pot da o imagine asupra emisiilor poluante.

Cuantificarea emisiilor trebuie sa se bazeze pe un monitoring propriu care sa aiba

Ia baza un bilant masic complet, luand in considerare toate materiile care intra in proces si

care rezulta.

Pentru evitarea aparitiei unor efecte negative asupra mediului inconjurator, dar si

pentru aprecierea eficientei masurilor de protectie a mediului, se va institui un system de

monitorizare a factorilor de mediu.

Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheata prin efectuarea de analize si

masuratori . Semestrial, se va analiza gradul de conformare a activitatii extractive din

balastiera, cu legislatia de mediu in vigoare.



58

In acest caz, se vor preleva:

probe de sol, din zona excavate si din imediata vecinatate a perimetrului de exploatare, doar in cazul producerii unor evenimente nedorite, in urma carora se suspecteaza contaminarea acestuia ;

probe de aer, din perimetrul de exploatare;

probe de apa, din bazinul piscicol si din forajele de observatie executate in amonte si in aval de amenajarea piscicola .

In faza lucrarilor de deschidere si pregatire a zacamantului, utilajele folosite

afecteaza intr-un grad redus calitatea aerului din zona perimetrului de exploatare, mai ales

prin gazele rezultate in urma arderii combustibilului si prin pulberile ridicate de autovehicule.

Se vor executa masuratori trimestriale de emisii de gaze nocive si pulberi in

suspensie, in timpul functionarii utilajelor si mijloacelor de transport.

In perioada de exploatare a bazinului piscicol, amenajat in urma lucrarilor de

excavatie a agregatalelor minerale, nu sunt generate emisii de poluanti atmosferici care sa

influenteze componentele biologice din zona analizata.

In acest caz, nu sunt necesare lucrari de monitorizare a calitatii aerului.

In perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Carpenisu – Terasa 2, judetul Giurgiu si de functionare a bazinului piscicol, se impune realizarea unui sistem de monitorizare acalitatii apei din lac, prin prelevari periodice de probe de apa, cat si a apelor subterane din zonele adiacente .

Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele

din amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu acceasi frecventa ca si in

cazul forajelor de observatie .

lndicatorii de calitate a apelor subterane (din foraje), trebuie sa se incadreze in

limitele maxime admise stabilite in conformitate cu prevederile Legii nr. 311 din 28 iunie 2004

pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Apele de suprafata din bazinele piscicole vor fi evaluate in conformitate cu prevederile

Ordinului 1146 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele

de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata.

Rezultatele analizelor chimice vor fi comunicate organelor competente de

gospodarirea apelor, astfel incat situatia din zona obiectivului sa fie permanent

cunoscuta de catre acestea.

La nivel de unitate, va fi infiintat Compartimentul Managementul Calitatii si al Mediului, pentru monitorizarea factorilor de mediu si a lucrarilor de refacere ecologica.

Personalul din cadrul obiectivului va fi instruit trimestrial, cu privire Ia legislatia de

mediu in vigoare si respectarea prevederilor acestora.



59

5.1.Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului produs asupra mediului

Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor negative provocate de activitatea

desfasurata in cadrul perimetrului de exploatare Carpenisu Sud – Terasa 2, se propun

urmatoarele masuri:

- respectarea limitelor avizate perimetrului de exploatare;

- respectarea metodologiei de exploatare in camp continuu, in fasii paralele si

suscesive ;

- limitarea interventiei asupra solului si vegetatiei, in exteriorul perimetrului de

exploatare ;

- alegerea traseelor de deplasare a utilajelor si mijloacelor de transport in asafel incat

sa nu necesite ocuparea unor suprafete suplimentare fata de cea avizata ;

- protejarea biosistemelor care se afla in vecinatatea balastierei;

- stropirea zilnica a drumurilor din incinta balastierei si a drumurilor de

transport al agregatelor sortate Ia beneficiari, pentru diminuarea emisiilor de particule

de praf;

- executarea de canale colectoare de drenaj Ia baza depozitelor de haldare steril si

sol vegetal;

- achizitionarea unor tipuri de masini si utilaje cu un grad ridicat de

silentiozitate si cu motoare tip Euro 4, care sa asigure o ardere cat mai nepoluanta a

combustibilului;

- mentinerea masinilor si utilajelor in cadrul parametrilor stabiliti de fabricant;

- colectarea corespunzatoare a desurilor menajere in recipienti adecvati si

eliminarea acestora numai in locuri autorizate prin intermediul societatilor abilitate;

- combaterea scurgerilor de produse petroliere sau de alta natura;

- intocmirea planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale ;

- realizarea unei perdele de arbori si arbusti Ia limita proprietatii, pentru diminuarea

impactului asupra imaginii peisagistice si asupra vegetatiei din zona;

- organizarea operatiilor productive si a transportului tehnologic astfel incat sa se

realizeze un flux cat mai stabil, inclusiv adoptarea masurilor de prevenire

a poluarilor accidentale;

- ameliorarea aspectului estetic al obiectivului, cu incadrare in ambientul general

allocalitatii;

- crearea unui compartiment de monitorizare a factorilor de mediu si a lucrarilor

de refacere ecologica.

Activitatea de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor din cadrul

perimetrului Carpenisu – Terasa 2 intruneste, din punct de vedere al impactului

asupra mediului, conditiile pentru a putea functiona, deoarece impactul nu este de

natura sa afecteze semnificativ calitatea factorilor de mediu.

La terminarea activitatii de exploatare

Principalele lucrari pentru refacerea mediului Ia terminarea activitatii vor fi cele legate

de refacerea solului si de asigurarea stabilitatii acestuia ..

Totodata, sunt necesare si lucrari menite sa indeparteze din fostul perimetru minier

toate potentialele surse de poluare.



60

Lucrarile ce se impun a se executa Ia terminarea activitatii de exploatare sunt

urmatoarele:

- retragerea tuturor utilajelor si instalatiilor ce au loc la activitatea de exploatare;

- umplerea cu material a bazinelor de decantare a apelor de spalare a

agregatelor minerale;

- depozitarea materialului de decoperta in locuri special amenajate, in conditii de

securitate pentru populatie si mediu ;

- lucrari de refacere a vegetatiei ierboase si amenajarea peisagistica a

suprafetelor de teren ocupate temporar in perioada de executie.

La refacerea terenului afectat de lucrarile de exploatare, nu se utilizeaza deseuri

provenite din constructii si demolari sau alte materiale de constructii, cu continut de substante

periculoase.

In functie de cerinta crescuta de agregate minerale cat si de dotarile tehnice, S.C.

TEHNOLOGICA RADON S.R.L. are disponibilitatea de continuare a activitatii de exploatare a

agregatelor minerale naturale din zona Carpenisu Comuna Gaiseni Judetul Giurgiu .

CAPITOLUL 6. SITUATII DE RISC

Pentru exploatarea resurselor naturale din cadrul perimetrului Carpenisu – Terasa 2, nu

exista un asemenea risc.

Siguranta in functionare a perimetrului Carpenisu – Terasa 2 si implicit realizarea

capacitatilor de productie preliminate sunt conditionate, in mare masura, de respectarea

metodei de exploatare, asigurarea stabilitatii limitelor exploatarii si· a zonelor de

depozitare a materialului steril, respectarea pilierilor de protectie fata de vecinatati si fata de

obiectivele din zona.

Datorita distantelor dintre perimetrul de exploatare si asezarile umane, precum si

masurilor preconizate de beneficiar, nu se prevede posibilitatea aparitiei unor accidente sau

avarii cu impact major asupra populatiei si a mediului inconjurator .

Zona amplasamentului propus nu este caracterizata prin alunecari de teren, eroziuni,

zone carstice.

Lucrarile de exploatare preliminate din perimetrul Carpenisu Sud – Terasa 2 nu vor

influenta negativ lucrarile si amenajarile existente (drumul judetean si terenurile agricole limitrofe

etc.), cu conditia respectarii intocmai a pilierilor de siguranta prevazuti in prezenta documentatie .

Avand in vedere ca Ia nivelul de asigurare de 5%, cota de inundabilitate depaseste

cota terenului natural, se impune imprejmuirea perimetrului, cu un dig de incinta, care are ca

obiectiv protectia bazinului piscicol a terenurilor riverane, precum si impiedicarea accesului

necontrolat al persoanelor in zona acumularii piscicole, evitandu-se astfel eventuale

accidente materiale sau umane .

Riscurile care pot sa apara in activitatile de excavatie, prelucrare si transport

a agregatelor minerale sunt:

- deversari accidentale de substante folosite in procesul de exploatare

(carburanti,ape uzate, etc.) ;



61

- mobilizarea unor surse secundare, subterane, de poluare in perioada de

exploatare si prelucrare ale agregatelor minerale, cu efecte negative asupra contaminarii

solului si chiar a apelor subterane ;

- declansarea unor precipitatii torentiale in perioada in care excavatiile sunt in derulare

si masele de pamant nu au fost inca compactate, favorizand eroziunea puternica a

acestora .

Aceste fenomene se pot produce, in principal, datorita unei activitati de exploatare

necorespunzatoare, dar si datorita unei executii defectuoase.

Pentru reducerea Ia minim a riscurilor, este necesara respectarea perioadei de

executie si repectarea cu acuratete a proiectelor care stau Ia baza lucrarilor de

excavatie a rocilor utile si de amenajare a bazinului piscicol.

Riscurile legate de exploatarea bazinului piscicol sunt foarte reduse. Acestea pot sa

apara accidental, in urmatoarele cazuri:

- spargerea unui taluz sau nerespectarea normelor de securitate si sanatate in munca;

- imbolnavirea pestilor si moartea acestora, caz in care sunt colectati si transportati

Ia S.C. PROTAN S.A. Bucuresti.

In cadrul perimetrului Carpenisu -Terasa 2, nu se utilizeaza substante toxice.

Produsele rezultate din activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare sunt diferite

sorturi de nisip si pietris. Acestea, fiind produse naturale, netoxice, nu prezinta pericol pentru

mediul inconjurator si sanatatea populatiei.

Apa este produs natural, netoxic pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei.

O sursa de poluare accidentala a apelor de suprafata si subtetrane o reprezinta

avarierea rezervorului de carburanti (motorina).

Poluarea accidentala locala, caracterizata prin intensitate mare si durata scurta,

reprezinta o sursa de alterare a caracteristicilor fizico-chimice, biologice sau

bacteriologice ale apei din zona exploatarii, produsa prin accident sau avarie, in urma careia

apele de suprafata devin improprii folosirii in anumite scopuri.

In cadrul punctului de lucru, unitatea va lua masuri de dotare cu materiale

specifice care sa raspunda necesitatilor interventiei in caz de poluare accidentala, in scopul

prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii efectelor unor evenimente nedorite produse in

urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate neglijentei.

Pentru protectia drumurilor de exploatare, este prevazut pilier de siguranta, cu

latimea de 5,0 m, delimitat intre marginea drumului si limita perimetrului de exploatare.

De asemenea, pentru protectia terenurilor riveranilor, sunt prevazuti pilieri de protectie, cu latimea de 3-5,0 m.

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a agregatelor natural din perimetrul

Carpenisu – Terasa 2 pana Ia adancimea de +121,00 mdMN, in zona excavata va rezulta un

bazin piscicol cu luciu de apa 26.262 mp la cota +125,00 mdMH (cota nivelului hidrostatic) .



62

In plan socio-uman, influenta perimetrului Carpenisu – Terasa 2 este benefica, prin

modificarile de amploare medie a modului de viata si aspectelor psihologice si prin locurile de

munca oferite locuitorilor din zona .

Masurile luate in faza initiala de proiectare corespund legislatiei in vigoare, Ia data

executiei acesteia si au ca scop limitarea pericolelor care pot afecta starea de sanatate a

populatiei din zona si a personalului operativ din cadrul

SC TEHNOLOGICA RADION SRL .

SC TEHNOLOGICA RADION SRL va respecta regimul impus pentru substantele

toxice si periculoase, fiind prevazute masurile corespunzatoare.

6.1. Riscurile naturale

Zona de desfasurare a activitatii de exploatare a agregatelor natural nu este supusa riscului de inundatii, obiectivul fiind amplasat la peste 200 m de albia raului Sabar .

Din punct de vedere al apararii impotriva inundatiilor, conform STAS 4273/83,

amenajarea piscicola din perimetrul Carpenisu – Terasa 2 se incadreaza in clasa a IV-a de

importanta.

Conform STAS 4068/2 - 87, lucrarile de aparare se dimensioneaza Ia debitul de

calcul cu probabilitatea de depasire de 5%, respectiv 10% .

Pentru protectia terenurilor riveranilor, sunt prevazuti pilieri de protectie, cu latimea

de 3-5,0 m.

6.2. Aspecte privind protectia muncii si paza impotriva incendiilor

Activitatea analizata se va efectua in spatii inchise si deschise, cu putine materiale si

personal redus, cu luarea tuturor masurilor de protectia muncii si protectia impotriva incendiilor.

Experienta certificata de faptul ca Ia nici una din instalatiile in functiun nu s-a produs niciun incident negativ care sa duca Ia afectarea personalului, sanatatii populatiei sau starii mediului, reprezinta garantia cu privire Ia minimizarea absoluta a pericolelor de orice natura, pentru orice conditii de exploatare.

CONCLUZII:

Se apreciaza ca, prin realizarea investitiei nu vor fi generate efecte negative asupra

mediului inconjurator,in conditii de functionare normal.

Se considera prin respectarea cu strictete a tuturor procedurilor pentru : exploatarea

normal, oprir/reporniri, reparatii, avarie/accident si a normativelor si masurilor specific situatiilor de

urgenta si de securitatea muncii se va reduce probabilitatea de producer a unor evenimente

nedorite .

Activitatea in cadrul SC TEHNOLOGICA RADON SRL precum si depozitare

deseurilor rezultate nu pot constiui in sine un factor de risc Ia adresa populatiei si

activitatilor aferente, prin aparitia riscului de deversari accidentale si scurgeri .



63

CAPITOLUL 7. MANAGEMENTUL

O serie de metode si instrumente de management de mediu sunt stabilite ca fiind

BAT- implementarea si aderarea Ia un Sistem de Management de Mediu, precum si seria ISO,

reprezentand o conditie prealabila pentru imbunatatirea permanenta a performantelor de

mediu. Procedurile ofera cadrul de asigurare a identificarii, adoptarii si aderarii Ia optiunile BAT.

lmplementarea si aderarea Ia un Sistem de Management de Mediu presupune: • pregatirea unui raport anual privind performantele de mediu, care va fi verificat extern; • intocmirea anuala a unui plan de modernizare si conformare de mediu; • compararea continua cu limitele admise in aer/apa, a emisiilor rezultate din desfasurarea

proceselor tehnologice, inclusiv monitorizarea si evidenta generarii deseurilor; • realizarea de Evaluari a lmpactului de Mediu pentru eventualele activitati noi; • intocmirea unui raport privind siguranta si punerea in practica a managementului riscului; • reactualizarea planurilor de urgenta; • aplicarea procedurilor de intretinere si curatire; • prevenirea poluarii solului/subsolului; • implementarea constientizarii de mediu si includerea acesteia in programele de instruire; • mentinerea nivelului de zgomot sub limitele admise.

In cadrul instalatiilor tehnologice se desfasoara procese si activitati care sunt reunite

in diferite moduri. Toate acestea sunt in mod tipic derulate intr-a maniera integrata, principalul

scop fiind optimizarea intr-un mod economic, conditionat ecologic si care in final poate fi

acceptate si sustinute de catre societate.

Acest aspect are mari implicatii in impactul acestor activitati antropice asupra

mediului inconjurator . In concept international Sistemul de Management de Mediu este un sistem

administrativ a tuturor activitatilor, dintr-un obiectiv, in scopul considerarii obiectivului ca un

intreg, unde se respecta responsabilitatile personalului/conducerii, precum si in toate procedurile.

Managementul QHSE (Qualitz - Health - Safety - Enviroenment) porneste de Ia

nivelele Managementului Executiv si este condus de specialisti experti care coordoneaza

activitatile conform cerintelor legale.

In prezent in cadrul SC TEHNOLOGICA RADION SRL exista o preocupare

permanenta asupra activitatilor de: buna gospodarire, intretinere, curatenie, de

planificare continua si ritmica a asigurarii materiei prime, de supraveghere a sistemului

de informatii de proceselor/sistemelor de control, sistemului de scolarizare si de

securitate, acestea avand o influienta directa asupra performantelor utilajelor si instalatiilor

si de planificare a reviziilor.

CONCLUZII:

Activitatea de Management de Mediu din cadrul SC TEHNOLOGICA RADION SRL

se desfasoara in concordanta cu acquis-ul comunitar.



64

CAPITOLUL 8. PLANUL DE INCHIDERE A ZONEI AMPLASAMENTULUI

La luarea deciziei de inchiderea a activitatii antropice care se va desfasura in cadrul

perimetrului se va avea in vedere derularea urmatoarelor activitati:

1. Activitati preliminare pentru incetarea activitatii; 2. Incetarea activitatii instalatiei; 3. Activitati de conservare; 4. Activitati de demontare utilaje si echipamente ; 5. Activitati de dezafectare; 6. Activitati de demolare; 7. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului.

1. Activitati preliminare pentru incetarea activitatii Acestea sunt:

elaborarea unor studii preliminare pentru stabilirea impactului tehnic, social si economic al deciziei de inchidere a activtatii;

elaborarea proiectului de inchidere a activitatii, cu masurile P.S.I. si securitatea muncii, care include dezafectarea instalatiilor, echipamentelor, precum si dezmembrarea utilajelor si demolarea constructiilor;

elaborarea Bilantului de Mediu Nivel I si a Raportului la Bilantul de Mediu nivel I necesare pentru inchiderea activitatii.

In urma elaborarii acestor documentatii tehnico – economice se va stabili timpul si modul

in care vor fi eliminate efectele datorate activitatii desfasurate in timp, precum si costul inchiderii.

2. Incetarea activitatii instalatiei Cuprinde urmatoarele activitati:

se opreste instalatia tehnologica, respectand cu strictete procedurile din regulamentul de functionare;

se vor curata utilajele in care mai raman materiale solide, semisolide sau lichide;

lichidele recuperate se vor colecta in butoaie si recipienti atansi specializati si se vor depozita temporar pe platforma betonata existenta;

produsele finite se vor valorifica, iar materiale prime care au ramas neprocesate se vor trimite, la diferoti solicitanti, pana la epuizarea stocului;

dupa epuizarea stocului, se vor curata toate utilajele si instalatiile utilizate in activitate ;

3. Activitati de conservare

se vor conserva acele echipamente precum si/sau constructiile, care nu se doresc a fi dezafectate/demolate in prima etapa pana la o decizie de valorificare/redistribuire, functie si de viitoarea activitate desfasurate pe amplasament;

se vor conserva, temporar in conditii de securitate adecvate, toate susbtantele/produsele care nu au fost instrainate de pe amplasament.

4. Activitati de demontare utilaje si echipamente din cadrul instalatiilor

dupa ce toate operatiile de curatire sunt terminate, se trece la demontarea propriu zisa a utilajelor; utilajele metalice de marime relativ mica (pompe, vase mic, etc.) se vor demonta ca atare si se vor depozita pe platforma betonata sau in containere metalice ;



65

se vor valorifica ca atare utilajele care sunt in stare buna, iar utilajele care nu se mai pot utiliza, se vor valorifica ca aliaj feros vechi, vanzandu-se la firme specializate autorizate;

utilajele metalice mari care nu se pot valorifica ca atare se vor dezmembra, bucatile de metal rezultate depozitandu-se pe platforma betonata si se vor vinde la firme specializate si autorizate.

5. Activitati de dezafectare Avand in vedere specificul si utilajele folosite precum si tehnologia de lucru nu sunt

necesare activitati de dezafectare .

6. Activitati de demolare

activitatile de demontare se vor efectua de personal calificat si sub stricta supraveghere a sefului de balastiera

lucrarile se vor executa numai cu personal calificat si instruit in probleme de P.S.I. si securitatea muncii;

pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continua a obiectivului, in vederea ampiedicarii furturilor.

7. Activitati de curatare si ecologizare a amplasamentului

se vor indeparta controlat si se vor conduce spre destinatii bine definite, in corelatie cu legislatia in vigoare, toate materialele rezultate din demontare/demolare si care au fost depozitate temporar pe amplasament;

daca in timpul demontarilor au loc posibile poluari accidentale a solului cu diferite substante combustibile, zona va fi decopertata si acoperita cu pamant de calitate specific zonei ;

se va reproiecta intreaga zona, in functie de utilizarea viitoare a amplasamentului.

CAPITOLUL 9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Avand in vedere natura investitiei, nu s-au intampinat dificultati majore in realizarea

evaluarii impactului.

9.1. Prezentarea alternativelor luate in considerare pentru realizarea proiectului Pentru alegerea solutiei optime de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor din perimetrul

Carpenisu – Terasa 2, s-au studiat, din punct de vedere tehnic, economic si ecologic, trei

alternative de exploatare si anume:

1. Extractia nisipurilor si pietrisurilor si refacerea zonei afectate de lucrarile de exploatare;

2. Amenajarea unui bazin piscicol, cu extractie de nisipuri si pietrisuri:

1. Lucrari de extractie a nisipurilor si pietrisurilor si refacerea zonei afectate de lucrarile de

exploatare

In acest caz, exploatarea agregatelor minerale se executa in 3 etape :

-etapa I – se va inlatura pamantul vegetal, care se va depozita separat în vederea utilizarii ulterioare la lucrarile de refacere a mediului. Terenul pe care se va depozita pământul vegetal este un depozit intermediar aflat în proprietatea firmei S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L.



66



Lucrarile de excavatii se vor efectua pana la cota +121,00 mdMN cota finala a bazinului piscicol .

Dupa finalizarea lucarilor de amenajare piscicola suprafata terenului exploatat isi va

schimba categoria de folosinta din ,, utilizare agricola ‘‘ in ,, utilizare piscicola‘‘ . Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a nisipului si petrisului, se vor executa

urmatoarele lucrari de refacere a mediului:

refacerea unghiurilor de taluz al zonelor afectate de exploatare, astfel incat sa favorizeze acumularea paturii fertile de sol si evitarea antrenarii acestuia de catre apele de siroire;

imprastierea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului, dupa descopertarea terenului;

lucrari de inierbare si plantare arbusti pe pilierii de protectie a vecinatatilor perimetrului de exploatare .

La refacerea terenului afectat de lucrarile de exploatare nu se utilizeaza deseuri provenite

din constructii si demolari sau alte materiale de constructii cu continut de substante periculoase. Dupa finalizarea lucrarilor de extractie a agregatelor minerale, depozitul de descoperta se

va imprastia, nivela si compacta, in vederea redarii in circuitul agricol a suprafetei.

Impactul asupra solului, vegetatiei si faunei, produs de activitatea de exploatare, este semnificativ si de lunga durata si se rezuma la suprafetele de teren scoase din circuitul natural si care nu mai pot fi readuse la starea initiala.

Din punct de vedere economic, investitia nu este rentabila, deoarece costurile pentru refacerea zonei afectate de lucrarile de excavatie sunt mari in comparatie cu valoarea agregatelor sortate si valorificate.

2. Lucrari de amenajare a bazinului piscicol, cu extractie de nisipuri si pietrisuri

Executarea lucrarilor de exploatare are in vedere valorificarea si comercializarea agregtalor minerale, in scopul obtinerii de fonduri pentru finantarea amenajarii unei zone piscicole si de agrement, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al zonei.

Exploatarea agregatelor minerale se executa sub nivelul hidrostatic, pana la adancimea de

+121,00 m (grosimea totala fiind de 6,0 m), iar volumul agregatelor minerale este mult mai mic decat in varianta I .

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a agregatelor naturale din perimetrul Carpenisu -

Terasa 2, excavatia rezultata va fi utilizata ca bazin piscicol. Amenajarea terenului se va face astfel

incat sa se incadreze cat mai bine in cadrul natural al zonei.

Impactul asupra mediului, cu intensitate diferita si cu o durata scurta, se inregistreaza

preponderent in perioada de executie si numai in zona lucrarilor de amenajare a bazinului piscicol.



67

In situatia unei exploatari organizate si rationale, nu pot sa apara degradari ale factorilor

de mediu aer, apa, vegetatie si fauna.

In perioada de exploatare a bazinului piscicol:

impactul negativ asupra calitatii apelor este redus, deoarece nu se evacueaza ape uzate in cursurile de apa de suprafata;

calitatea aerului din zona amenajarii piscicole nu este afectata de functionarea bazinului piscicol;

nu rezulta deseuri, care sa implice masuri speciale pentru o depozitare controlata, transport sau tratare;

nu este afectata vegetatia si fauna din zona;

darea in exploatare a bazinului piscicol implica aparitia unei vegetatii si a unor vietuitoare de balta, creandu-se un ecosistem specific.

Riscurile legate de exploatarea bazinului piscicol sunt foarte reduse. Acestea pot sa apara accidental, in urmatoarele cazuri:

-spargerea unui taluz sau nerespectarea normelor de securitate si sanatate in munca;

La momentul amenajarii piscicole formate ca urmare a excavariilor executate in cadrul

perimetrului Carpenisu –Terasa 2 , se va acorda asistenta de catre personalul de specialitate de la

Statiunea de Cercetari Piscicole Nucet, judetul Dambovita, privind eventualele imbolnaviri ale

pestilor si supravegherea calitatii pestelui ce urmeaza sa fie distribuit pe piata.

Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator.

Din punct de vedere economic, investitia este rentabila, iar costurile de amenajare a zonei afectate de lucrarile de excavatie vor fi suportate de beneficiar.

Din analiza comparativa a celor doua alternative, a rezultat ca varianta a II-a, realizare

bazin piscicol cu extractie de nisipuri si pietrisuri, indeplineste conditiile tehnice, economice si

ecologice optime de realizare .

CAPITOLUL 10. CONCLUZII

Pornindu-se de la principiul ca o activitate umana este economic sau social favorabila

daca se dovedeste acceptabila din punct de vedere ecologic, putem considera ca activitatea

desfasurata de catre SC TEHNOLOGICA RADON SRL in cadrul perimetrului Carpenisu – Terasa

2 com. Gaiseni judetul Giurgiu poate fi inceputa, deoarece relatia om – mediu nu este puternic

afectata.

In aprecierea impactului unei activitati umane asupra mediului si pentru urmarirea evolutiei in timp a starii de sanatate sau de poluare a mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globala.

In acest sens, se impune utilizarea unei metode care ar permite compararea starii

mediului la un moment dat, cu starea inregistrata intr-un moment anterior sau cu starea posibila

intr-un viitor oarecare, in diferite conditii de dezvoltare.

Pornind de la faptul ca si pe plan mondial, s-au inregistrat diferite incercari de evaluare a

starii mediului sub forma unor indicatori sintetici, care se refera insa, de cele mai multe ori, la un

singur factor de mediu, se va incerca utilizarea unor metode de apreciere a starii de sanatate sau



68

poluare a mediului in zona perimetrului Carpenisu - Teras 2 – exprimata cantitativ, pe baza unui

indice rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de

calitate considerati specifici pentru factorii de mediu analizati.

Fiecare factor de mediu se incadreaza intr-o scara de bonitate si se acorda note de la 1 la

10, care exprima apropierea, respectiv departarea de starea ideala, nota 1 reprezentand o situatie

ireversibila si deosebit de grava de deteriorare a factorului de mediu analizat.

Pentru perimetrul Carpenisu – Tersa 2 vom incerca aprecierea impactului asupra mediului, prin analizarea:

calitatii solului si subsolului;

calitatii aerului; calitatii apei subterane si de suprafata;

calitatii vegetatiei si faunei;

starii de sanatate a populatiei.

10.1. Factorul de mediu sol/subsol

Factorul de mediu sol/subsol este supus deteriorarii si este supus in continuare proceselor

de degradare, pe intreaga durata de functionare a exploatarii.

Modificarile importante au loc la nivelul structurii solului si al deplasarilor de mase

excavate. Prin exploatarea unor cantitati mari de agregate naturale, se modifica chiar aspectul

peisagistic in ansamblu al zonei.

Deseurile menajere, in cantitate relativ redusa, nu prezinta pericol pentru mediu si

sanatatea oamenilor; ele pot constitui doar o sursa de degradare a peisajului.

Sterilul rezultat in urma operatiunilor de descopertare este depozitat direct pe latura lunga

a perimetrului; acesta va fi utilizat, in prima etapa, la completarea pilierilor de protectie.

Agregatele minerale antrenate de catre apele pluviale pot sa afecteze solul si apele din

zona adiacenta.

Suprafata de teren afectata de lucrarile de exploatare va fi amenajata ca bazin piscicol.

Prin urmare, pentru factorul de mediu sol/subsol, marimea efectelor generate de viitoarea

activitate a punctului de lucru este redata cu ajutorul indicilor de calitate Ic si este prezentata in

tabelul urmator:



69

Tabel nr. 7

Actiunea sau sursa generatoare Sol/subsol

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de teren

si exploatarea agregatelor minerale - 1

Carburantii si lubrifiantii - 1

Deseurile menajere - 1

Apele pluviale - 1

Marimea efectelor - 5

Valoarea indicelui de calitate va fi:

Ic = - 5/4 = - 1,25 pentru sol

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate, rezulta ca solul si subsolul vor fi afectate de viitoarea activitate din cadrul perimetrului de exploatare peste limitele admise; efectele sunt accentuate.

Beneficiarul are in vedere amenajari care sa asigure pastrarea calitatii solului de pe

suprafetele imediat invecinate celor care vor fi direct afectate de lucrarile de amenajare a

balastierei.

Lucrarile de refacere a zonelor afectate de exploatarea agregatelor vor incepe in

momentul in care avansarea lucrarilor va permite aceasta.

10.2. Factorul de mediu aer

Impactul produs asupra factorului de mediu aer, prin cantitatile de noxe provenite din

arderea combustibililor lichizi, respectiv a pulberilor in suspensie, este negativ, insa nu are efecte

accentuate asupra echilibrului mediului.

Sursele cele mai importante de emisii sunt reprezentate de sursele mobile (utilajele si

mijloacele de transport).

Emisiile de particule rezultate in urma procesului de extractie si incarcare a balastului sunt

considerate nesemnificative, datorita faptului ca agregatele excavate sunt umede.

Pentru evaluarea efectului activitatii de exploatare asupra factorului de mediu aer,

se iau in considerare indicii de poluare calculati Ip, pentru fiecare poluant, prin raportare la concentratiile maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare (STAS 12574/87):

Ip = Cmax/Cadmis



70

Tabel nr. 8

POLUANT

Concentratie poluant

max

Concentratie maxima admisa

(Ord. nr. 462/93)

(mg/m3) (mg/m3)

NOx 59,7 500

CO 24,1 170

SOx 324 500

Hidrocarburi 10,9 100

Particule 48,5 50

Utilajele care deservesc activitatea de exploatare au fost considerate ca unica sursa ce

emite noxe datorate gazelor de esapament, calculandu-se indicii de poluare:

Ip NOx = 0,13

Ip CO = 0,14

Ip SOx = 0,65

Ip pulberi = 0,97

Ip aldehide = 0,11

Deci: Ip aer = 0,11 ÷ 0,97

Ip aer este subunitar

Datorita existentei unei circulatii a aerului in zona perimetrului, se poate aprecia ca se va

produce o dispersie accentuata si destul de rapida a poluantilor in aer, tinand cont ca valorile

noxelor emise in atmosfera se inscriu in limite admisibile.

10.3. Factorul de mediu apa

Activitatea desfasurata in perimetru nu afecteaza calitatea apei subterane si, prin

urmare, nici calitatea apei de suprafata din zona.

Se va urmari in permanenta pastrarea calitatii apei, evitandu-se contaminarea acesteia cu

carburantii si lubrifiantii proveniti accidental de la utilajele din perimetrul de exploatare.

Pentru nivelul actual de cunoastere, se poate aprecia doar calitativ influenta viitoarei

activitati asupra calitatii apelor si anume:



71

Tabel nr. 9

Actiunea sau sursa generatoare Apa

subterana Apa suprafata

Extragerea rocii utile din balastiera 0 0

Activitatea de transport - 1 0

Ape menajere uzate - 1 - 1

Ape pluviale 0 - 1

Marimea efectelor - 2 - 2

Valorile indicelui de calitate, pentru efectele astfel estimate, vor fi: Ic = -2/4 = - 0,5 pentru apele subterane

Ic = -2/4 = - 0,5 pentru apele de suprafata.

Calitatea apelor subterane si de suprafata va fi afectata de activitatea desfasurata in

incinta perimetrului Carpenisu Sud – Terasa 2 , dar in limite admisibile.

10.4. Factorul de mediu vegetatie si fauna

Viitoarea activitate de exploatare a rocilor utile din cadrul perimetrului Carpenisu Sud – Terasa 2 va avea un impact negativ atat asupra vegetatiei, cat si asupra faunei, dar in limite admisibile.

Sursele care genereaza impact asupra acestui factor de mediu sunt urmatoarele:

scoaterea din circuitul natural a suprafetelor necesare pentru derularea activitatii de exploatare ;

dislocarea solului si indepartarea vegetatiei, ce conduc la modificarea habitatului macrofaunei, in timp ce microfauna de pe zona descopertata va dispare aproape in totalitate;

agentii poluanti sonori, care determina unele specii faunistice sa se stabileasca temporar la distante mai mari fata de actualele locuri ocupate;

pulberile sedimentabile vor avea un impact nesemnificativ asupra proceselor fiziologice (fotosintezei, respiratiei, ratei de crestere etc.) a speciilor vegetale aflate in imediata vecinatate a exploatarii.

Desi poluantii emisi in timpul lucrarilor de exploatare a rocilor utile pot avea efecte

nocive asupra vegetatiei si faunei, datorita cantitatilor mici si a concentratiilor acestora, care se vor situa la limita maxima admisa de normativele in vigoare, se poate estima ca impactul produs de acesti factori asupra vegetatiei si faunei nu va avea efecte majore.

Influenta asupra faunei si florei spontane ar putea fi diminuata, prin lucrari de inierbare si

plantatii de arbori, in scopul refacerii vegetatiei.



72

Pentru refacerea aspectului peisagistic si pentru formarea unui ecran protector, care sa

absoarba vibratiile, praful si alte surse de poluare a aerului, se vor lua masuri de realizare a unei

liziere de arbori si arbusti la marginile perimetrului de exploatare.

Pentru factorii de mediu vegetatie si fauna, marimea efectelor generate de activitatea ce

se va desfasura in incinta perimetrului de exploatare este redata cu ajutorul indicilor de calitate Ic si

este prezentata in tabelul urmator:

Tabel nr. 10

Actiunea sau sursa generatoare Flora Fauna

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafete de

teren - 1 - 1

Dislocarea solului - 1 0

Emisii de gaze in atmosfera - 1 - 1

Ape uzate 0 0

Zgomot 0 - 1

Marimea efectelor - 3 - 3

Valorile indicelui de calitate vor fi:

Ic = -3/5 = - 0,60 pentru vegetatie

Ic = -3/5 = - 0,60 pentru fauna

Din scara de bonitate pentru indicele de calitate, rezulta ca viitoarea activitate din

perimetrul de exploatare va avea un impact negativ atat asupra vegetatiei cat si asupra faunei, dar

in limite admisibile.

10.5. Factorul de mediu asezari umane

Pentru factorul de mediu asezari umane, s-au apreciat efectele, prin cumulare, ale tuturor

influentelor.

Poluantii ce pot afecta asezarile umane sunt:

emisiile de poluanti atmosferici;

nivelul zgomotelor si al vibratiilor;

deseurile gospodarite necorespunzator;

transportul nisipurilor si pietrisurilor . Concentratiile compusilor chimici nocivi rezultati in urma arderii combustibililor in motoare

Diesel nu au valori mari, datorita dispersiei lor pe o arie mare, de catre curentii de aer.

Zgomotul produs de aceste mijloace de transport nu va fi sesizabil la nivelul locuitorilor din

cadrul comunei, deoarece nu se vor utiliza drumurile din interiorul localitatilor.



73

Astfel, activitatea de transport se inscrie in nivelul de zgomot produs de traficul rutier din


In timpul transportului, este posibil sa fie antrenate de vant particule fine de roca si de

praf, care sa incarce aerul cu suspensii.

Deseurile rezultate din activitatea de exploatare sunt reprezentate de volumul de steril

rezultat prin indepartarea copertei, care apare pe toata suprafata zacamantului.

Materialul rezultat in urma operatiunilor de decopertare este haldat temporar, pe om suprafat de teren aflata in proprietate beneficiarului, intr-o zona amenajata corespunzator, pentru o perioada scurta de timp, fiind folosit, ulterior, la completarea pilierilor de protectie si taluzarea malurilor bazinului piscicol .

Deseurile metalice, uleiurile uzate, acumulatorii si anvelopele uzate, printr-o gospodarire necorespunzatoare, constituie o alta sursa de poluare a solului.

Transportul agregatelor catre santiere sau diferiti clenti se realizeaza cu mijloacele de transport ale beneficiarului .

Transportul agregatelor se va realiza pe drumurile de exploatare existente in zona, in bene cat mai bine inchise (acoperite cu prelate), urmarindu-se reducerea la minim a pierderilor de transport si a poluarii factorilor de mediu.

Drumurile existente sunt utilizate in baza Avizului nr. 8000 din 22.03.2013 emis de catre Primaria Potlogi judetul Dambovita .

Datorita distantelor de la asezarile umane pana la zona de amplasare a perimetrului de

exploatare, cat si datorita reliefului, vegetatiei si vantului, dar mai ales datorita masurilor pe care le

are in vedere titularul de activitate, se poate estima ca asezarile umane nu vor fi afectate de

lucrarile de exploatare ce se vor derula in cadrul perimetrului de exploatare .

Pentru factorul de mediu asezari umane, marimea efectelor generate de viitoarea

activitate a perimetrului de exploatare este redata cu ajutorul indicilor de calitate Ic si este

prezentata in tabelul urmator:

Tabel nr. 11

Actiunea sau sursa generatoare Asezari umane

Nivelul zgomotului 0

Emisiile de poluanti 0

Deseurile 0

Transportul - 1

Marimea efectelor 1

Valoarea indicelui de calitate va fi:

Ic = -1/4 = - 0,25 pentru asezari umane



74

Se considera, insa, ca se pot lua masuri de plantare de arbori si arbusti specifici zonei, de preferinta salcii si catina, pentru refacerea aspectului peisagistic si pentru formarea unui ecran protector, care sa absoarba vibratiile, praful si alte emisii de poluanti atmosferici.

Astfel, vor fi diminuate cauzele tehnologice normale si vor fi inlaturate cauzele accidentale

care pot apare, prin luarea unor masuri preventive, cum ar fi drenarea apelor pluviale etc.

In urma activitatii de exploatare, locuitorii zonei isi vor putea asigura noi locuri de munca.

10.7. Metoda de evaluare

Metodele de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator constau in parcurgerea

mai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte starea generala

a factorilor de mediu analizati.

Prima etapa consta in raportarea calitatii factorilor de mediu la limitele admise de

standardele nationale, obtinandu-se indicele de poluare Ip.

Pentru valorile Ip = 0 ÷ 100%, mediul este afectat in limitele admisibile, iar pentru valori ale

Ip > 100 %, mediul este afectat peste limitele admisibile.

Pentru evaluarea cantitativa, se incadreaza indicatorii de calitate ai fiecarui factor de

mediu intr-o scara de bonitate, cu acordarea unor note care exprima apropierea, respectiv

departarea fata de starea ideala.

Scara de bonitate este exprimata prin note de la 1 la 10:

nota 10 reprezinta starea naturala, neafectata de activitatea umana ;

nota 1 reprezinta o situatie ireversibila si o deosebit de grava deteriorare a factorului de mediu analizat.

Pentru simularea efectelor poluarii mediului inconjurator, cu notele de bonitate obtinute se construieste o diagrama, in care starea ideala este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata, cu razele egale intre ele si avand valoarea de 10 unitati de bonitate.

Prin reprezentarea pe diagrama a valorilor notelor de bonitate, se obtine figura geometrica

a starii reale.

Indicele de poluare globala - IPG - consta in raportul intre suprafata ideala, Si si suprafata

reprezentand starea reala, Sr: IPG = Si/Sr



75

10.8. Scara de bonitate

Tabel nr. 12

Nota de

bonitate

Valoarea

Ip Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip = 0

Starea naturala, in echilibru

9 Ip = 0 ÷ 25 Fara efecte

8 Ip = 25 ÷ 50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in limite

admise nivel 1

7 Ip = 50 ÷ 100 Mediul este afectat in limite admise nivel 2

6 Ip = 100 ÷ 200 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele sunt

accentuate

5 Ip = 200 ÷ 400

Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 400 ÷ 800 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.

Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 800 ÷ 1200 Mediu degradat - nivel 1.

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 1200 ÷ 2000 Mediul degradat - nivel 2.

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 2000 Mediul este impropriu formelor de viata

10.9. Scara privind calitatea mediului

IPG = 1 – mediu natural, neafectat de activitatea umana;

IPG = 1 ÷ 2 – mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;

IPG = 2 ÷ 3 – mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata ;

IPG = 3 ÷ 4 – mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari

formelor de viata;

IPG = 4 ÷ 6 – mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata;

IPG = peste 6 – mediu degradat, impropriu formelor de viata.



76

10.10. Calculul indicelui global de poluare

Notele de bonitate corespunzatoare indicilor de poluare si indicilor de calitate calculati anterior sunt:

Tabel nr. 13

FACTOR DE MEDIU Ic Ip Nb

Apa - 0.5 8

Aer 0,11 ÷ 0,97 7

Sol - 1,25 6

Vegetatie - 0,60 7

Fauna - 0,60 7

Asezari umane - 0,25 9

IPG = Si/ Sr = 54/29,2 = 1,85

In perioada desfasurarii lucrarilor de exploatare a nisipurilor si pietrisurilor,

in conditiile respectarii tehnologiilor de exploatare si a executarii tuturor

amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu, mediul va fi afectat in limite

admisibile.

CONCLIZII:

Indicele de poluare globala rezultat, 1,85, fiind mai mic decat 2, se estimeaza ca activitatea analizata care se va desfasura in cadrul S.C. TEHNOLOGICA RADON S.R.L. va influenta calitatea factorilor de mediu din zona, cu un risc in limitele accesibilitatii.



77

CAPITOLUL 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Activitatea desfasurata de catre SC TEHNOLOGICA RADION SRL in cadrul perimetrului

Carpenisu Sud – Terasa 2 comuna Gaiseni judetul Giurgiu are ca scop exploatarea agregatelor

minerale necesare lucrarilor de constructii civile si industriale executate de societate.

Lucrarile de exploatare au in vedere valorificarea si comercializarea agregtalor minerale, amenajarea unei zone piscicole, refacerea mediului prin cheltuieli proprii si ridicarea potentialului economic si turistic al comunei Gaiseni , judetul Giurgiu.

Potentialul ridicat al rezervei geologice, existenta fortei de munca calificate si, nu in ultimul

timp, a traditiei in domeniul rocilor utile, bine reprezentate pe plan local, conduc la concluzia ca

societatea, prin produsele obtinute din activitatea de baza, are un efect pozitiv, atat la nivelul

localitatii cat si al zonei, din punctul de vedere al utilitatii publice, al factorului economic conjuctural.

Din punct de vedere administrativ, perimetrul Carpenisu – Terasa 2 pentru care se solicita acord de mediu este situat in extravilanul Comunei Gaiseni, la distanta de 2,5 km NV de localitatea Romanesti, la aproximativ 1,5 km vest de localitatea Carpenisu judetul Giurgiu si la cca. 3,0 km nord-est de localitatea Poiana judetul Dambovita iar din punct calitativ perimetrul este catalogat ca slab productive .

Terenul aferent perimetrului de exploatare Carpenisu – Terasa 2 , cu suprafata totala de

42.179 mp apartine SC TEHNOLOGICA RADION SRL .

Realizarea investitiei in comuna Gaiseni nu va determina modificari ale reglementarilor

PUG. Unele din aceste reglementari vor fi preluate si completate, iar altele vor fi modificate.

Pana la aceasta data, nu exista alte planuri de amenajare a teritoriului, care sa cuprinda si

zona de amplasare a perimetrului de exploatare, prin urmare amplasamentul obiectivului studiat nu

intra in contradicite cu planul de urbanism sau cu planul de amenajare a teritoriului.

In zona amplasamentului propus, nu se afla zone de recreere sau peisaj si nici resurse ale

subsolului care sa nu justifice exploatarea pentru valorificare a acumularii aluvionare din zona.

Singurele resurse minerale existente sunt cele de suprafata, balastul si nisipul, care sunt

exploatate masiv.

In zona amplasamentului, nu se afla obiective geologice valoroase, protejate.

11.1. Descrierea lucrarilor

Exploatarea agregatelor minerale se realizeaza din zona de terasa a raului Sabar, de pe o suprafata de teren de 42.179 mp, aflata in proprietatea SC TEHNOLOGICA RADON SRL .

Extractia nisipurilor si pietrisurilor din cadrul perimetrului Carpenisu Sud – Terasa 2 se va realiza conform permiselor de exploatare obtinute de la A.N.R.M. de catre SC TEHNOLOGICA RADON SRL .

Pentru perioada 2013 ÷ 2014, din perimetrul de exploatare Carpenisu Sud – Terasa 2 a

fost preconizat a se excava un volum de peste 137.000 mc agregate minerale utile, raportat la un

volum al formatiunilor acoperitoare (descoperta) de 18.800 mc, reprezentat prin sol vegetal si

material steril. Totalul de excavat este de 154.290 mc .



78

Operatiile care compun fluxul tehnologic de extractie si prelucrare ale agregatelor minerale din perimetrul de exploatare Carpenisu - Terasa 2 sunt urmatoarele:

metoda de deschidere

metoda de pregatire;

metoda de exploatare ;

metoda de haldare ;

transportul de la locul de extractie la santiere ;

transportul agregatelor la beneficiari;

lucrari pentru amenajarea bazinului piscicol.

Pentru exploatarea agregatelor minerale din perimetrul Carpenisu – Terasa 2, sunt

necesare lucrari de decopertare, in vederea eliminarii depozitelor acoperitoare, cu grosimea medie

de 0,5 m, care apar pe toata suprafata perimetrului de exploatare.

Materialul steril, rezultat din lucrarile de decopertare si din intercalatiile existente in masa

agregatelor naturale de rau, va fi depus intr-un depozit intermediar amenajat pe un teren ce se afla

in proprietatea SC TEHNOLOGICA RADION SRL ..

Expoatarea propriu-zisa in acest caz se executa in 3 etape :

-etapa I – se va inlatura pamantul vegetal, care se va depozita separat în vederea utilizarii ulterioare la lucrarile de refacere a mediului. Terenul pe care se va depozita pământul vegetal este un depozit intermediar aflat în proprietatea firmei S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L.



Lucrarile de excavatii se vor efectua pana la cota +121,00 mdMN cota finala a bazinului piscicol .

Materialul excavat va fi incarcat in autobasculante (capacitate 20 si 22 tone) si transportat

la santierele beneficiarului sau va fi valorificat in stare bruta.

Societatea are in dotare utilaje independente de extractie, incarcare, transport balast brut, precum si de transport persoane si materiale.

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a agregatelor naturale din perimetrul de exploatare Carpenisu – Terasa 2 va rezulta o excavatie cu o suprafata de 3,52 ha si un luciu de apa de 2,62 ha .

Solutia tehnica propusa pentru amenajarea bazinului piscicol a fost stabilita avand in vedere si lucrarile existente in zona, precum si respectarea conditiilor de buna functionare a acestora.

Amenajarea terenului se va face astfel incat acesta sa se incadreze cat mai bine in cadrul natural al zonei.

Apa din bazin se va acumula prin infiltratie din panza freatica, realizandu-se o adancime de apa de 4,0 m (cota +121,00 mdMN cota finala bazin piscicol), considerata o adancime buna pentru dezvoltarea vietii acvatice si patrunderea razelor soarelui pentru lumina si caldura.



79

Taluzurile si platformele bazinului piscicol vor fi acoperite cu un strat de sol vegetal (stocat separat) si se va insamanta cu iarba, deasupra cotei apei si cu plante acvatice, sub apa, care vor genera lantul trofic necesar dezvoltarii pestelui.

10.2. Metodologiile utilizate pentru evaluarea impactului asupra mediului

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a intocmit cu respectarea

prevederilor privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului

de mediu; structura raportului respecta ghidul metodologic conform Ord. M.A.P.M. nr. 863/2002 si

H.G. nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului

pentru anumite proiecte publice si private.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a defalcat pentru perioada de executie a lucrarilor

si pentru perioada de exploatare/operare a amenajarii piscicole.

S-au folosit, de asemenea, prevederile legilor, ordinelor si normativelor in vigoare

relevante pentru obiectivul analizat.

Pentru evaluarea calitatii apelor de suprafata si subterane, s-au folosit prevederile H.G. nr.

352/21.04.2005 privind modificarea si completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor

norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate si Legii nr. 310 in 28 iunie

2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Pentru evaluarea poluarii aerului s-au folosit prevederile Ordinului 462/1993, referitor la

limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera si STAS 12574/1987 – Aer din zonele

protejate – Conditii de calitate.

Materialele rezultate din lucrarile de decopertare a nisipurilor si pietrisurilor, precum si

slamul (levigabilul) rezultat din decolmatarea bazinului decantor au fost considerate deseuri inerte

si s-au analizat conform prevederilor H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si

pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

10.3. Prezentarea dificultatilor intalnite in realizarea evaluarii impactului asupra mediului

Dificultatile intalnite in realizarea evaluarii impactului asupra mediului se refera la:

lipsa unor studii de fezabilitate privind investitiile necesare pentru realizarea proiectului, precum si a investitiilor pentru mediu;

lipsa unor alternative la elaborarea proiectului de investitii. Pentru a putea determina care este cea mai buna modalitate, din punct de vedere al

protectiei mediului, de realizare a obiectivelor specifice avute in vedere la elaborarea proiectului de

investitii, este necesar ca titularul sa proiecteze si sa elaboreze mai multe alternative ale acestuia.

In elaborarea alternativelor, titularul are obligatia de a lua in considerare, de asemenea,

modul in care se indeplinesc obiectivele de mediu si respectarea conditiilor de protectia mediului si

lipsa unor informatii cu privire la managementul eficient al resurselor naturale.

10.4. Impactul prognozat asupra mediului

Lucrarile propuse in proiect au in vedere expolatarea de agregate naturale pentru lucrarile de investitii ale societatii si pentru terti.



80

De asemenea, proiectul propune ca in zona rezultata din exploatarea si valorificarea agregatelor naturale sa se amenajeze un bazin piscicol .

Amenajarea terenului se va face astfel incat sa se incadreze cat mai bine in cadrul natural al zonei.

Evaluarea amplasamentului si activitatilor din punct de vedere al conformarii cu

reglementarile privind protectia mediului a condus la urmatoarele concluzii:

• din punct de vedere al calitatii apelor:

activitatile desfasurate in cadrul perimetrului de exploatare nu se constituie in surse de impact major asupra apelor subterane si de suprafata si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.

din activitatea desfasurata, nu rezulta ape menajere uzate;

apele pluviale de pe amplasamentul perimetrului de extractie sunt dirijate prin pante de scurgere catre terenul natural, iar o parte se vor infiltra in subsolul nisipos, prin intermediul stratului de balast, ce constituie un filtru natural;

se va urmari in permanenta pastrarea calitatii apelor de suprafata si subterane, evitandu-se contaminarea acestora cu carburanti si lubrifianti proveniti accidental de la utilajele si mijloacele de transport existente in incinta perimetrului de exploatare.

In perioada de exploatare a bazinului piscicol, nu se preconizeaza un impact negativ

asupra calitatii apelor, deoarece nu se evacueaza ape uzate (industriale si menajere) in cursurile

de apa de suprafata.

• din punct de vedere al protectiei calitatii aerului:

datorita dotarilor existente, contributia activitatii unitatii studiate la poluarea aerului in zona de impact este negativa, insa nu are efecte accentuate asupra echilibrului mediului;

emisiile din zona perimetrului de exploatare vor influenta foarte putin cresterea concentratiilor de fond din zona, concentratii estimate a fi sub limitele cerintelor reglementarilor in vigoare privind calitatea aerului;

emisiile de particule rezultate in urma procesului de extractie, incarcare si sortare ale balastului sunt considerate nesemnificative, datorita faptului ca agregatele excavate sunt umede;

in zona nu exista alte surse de impurificare a aerului; se apreciaza ca nivelul de poluare a atmosferei, determinat de activitatile desfasurate

in cadrul incintei obiectivului, se incadreaza in prevederile Ordinului 462/93 si ale STAS 12574/87, in ceea ce priveste concentratiile la emisie, respectiv imisiile pentru poluantii analizati.

• din punct de vedere al protectiei calitatii solului:

activitatile desfasurate in cadrul perimetrului de exploatare nu se constituie in surse de impact major asupra solului;

deseurile menajere, in cantitate relativ redusa, nu prezinta pericol pentru mediu si sanatatea oamenilor; ele pot constitui doar o sursa de degradare a peisajului, printr-o gestionare necorespunzatoare;

agregatele minerale antrenate de catre apele pluviale nu pot sa afecteze solul si apele din zona adiacenta.



81

In perioada de exploatare a bazinului piscicol, nu rezulta deseuri, care sa implice masuri

speciale pentru o depozitare controlata, transport sau tratare.

• din punct de vedere al protectiei vegetatiei si faunei

impactul asupra vegetatiei si faunei din zona este semnificativ, dar se impune luarea unor masuri de protejare a zonelor invecintate si masuri de refacere a terenurilor afectate de lucrarile de exploatare a rocilor utile;

lucrarile de exploatare a agregatelor de balastiera, precum si amenajarea drumului de acces nu afecteaza terenurile sau vegetatia din zonele invecinate;

executarea lucrarilor de excavare a rocilor utile se realizeaza fara defrisarea sau taierea copacilor si arbustilor din incinta perimetrului de exploatarea sau din zonele invecinate;

emisiile de gaze de ardere sunt surse locale de poluare a aerului, dispersate insa natural, astfel incat nu afecteaza vegetatia din zonele invecinate;

polunatii specifici emisi in atmosfera, prin natura si concentratiile lor in imisie, nu produc un impact semnificativ asupra vegetatiei si faunei terestre;

nu se evacueaza apa incarcata cu suspensii in cursurile de apa de suprafata, iar apa nu este incarcata cu substante toxice sau periculoase, in acest caz ecosistemul acvatic al raului nefiind afectat;

natura activitatii si durata limitata de executare a lucrarilor exclud posibilitatea afectarii, in vreun mod, a faunei terestre.

In perioada de exploatare a bazinului piscicol, nu sunt afectate vegetatia si fauna din

zona; darea in exploatare a bazinului piscicol determina aparitia unei vegetatii si a unor vietuitoare

de balta, creandu-se un ecosistem specific acestor amenajari.

• din punct de vedere al protectiei asezarilor umane:

obiectivul studiat nu exercita o presiune notabila asupra factorilor de mediu, in general, si asupra asezarilor umane, in particular;

in conditiile desfasurarii normale a proceselor de productie, unitatea fiind situata la distante mari de locuintele populatiei, nu produce un impact asupra asezarilor umane;

traficul auto datorat activitatii de transport al materialelor si produselor nu este atat de important, incat sa produca efecte semnificative;

emisiile de noxe ca NO si CO, produse de utilajele si mijloacele de transport in zona perimetrului de exploatare, pot avea unele efecte asupra personalului muncitor, dar aceste efecte se manifesta doar la locul de munca si sunt curente pentru o activitate ca aceasta;

poluarea fonica, in zona perimetrului de exploatare, este redusa, datorita utilajelor si tehnologiei de lucru folosite; in interiorul localitatilor, poluarea fonica produsa de mijloacele auto de transport poate deveni semnificativa, daca traficul are valori mari.

10.5. Natura cumulativa a efectelor

Nu au fost identificate in zona alte obiective antropice care prin dezvoltare viitoare si

functionare sa duca la manifestarea unor efecte de sinergism sau sa genereze disconfort

accentuat populatiei din zona si ecosistemului.



82

Efectele pot fi cumulative strict la nivelul obiectivului analizat, in conditiile manifestarii

hazardului.

10.6. Natura transfrontiera a efectelor

In aceasta faza de analiza, nu consideram ca pot aparea poluari transfrontiera, ca urmare

a dezvoltarii in partea de sud a tarii, a investitiei, si mai ales datorita tehnologiilor moderne

adoptate.

10.7. Evaluarea principala a masurilor de protectie a mediului

Potrivit evaluarii masurilor de atenuare, investitia in proiectul de protectia mediului este

definita ca fiind 10 ÷ 15% din totalul investitiei.

Costurile masurilor de atenuare includ:

stabilizarea taluzurilor, drenarea si controlul eroziunii, drenare de protectie;

amenajarea si intertinerea drumului de acces in zona ;

achizitionarea unor tipuri de masini si utilaje cu un grad ridicat de silentiozitate si cu motoare tip Euro 6 ;

realizarea unei perdele de arbori si arbusti, pentru diminuarea impactului asupra imaginii peisagistice.

O atentie sporita a fost acordata lucrarilor de protectie a mediului in procesul de proiectare, de executie a lucrarilor de amenajare a bazinului piscicol si de exploatare a acestuia.

Lucrarile de protectie a mediului trebuie realizate simultan cu procesul de exploatare a agregatelor minerale si de amenajare a bazinului piscicol.

10.8. CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat si pe baza datelor obtinute in urma documentarii impuse de

specificul unor astfel de lucrari, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

Lucrarile de amenajare a bazinului piscicol, cu extractie de nisipuri si pietrisuri din cadrul perimetrului de exploatare Carpenisu – Terasa 2, nu se constituie in surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona.

Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale se limiteaza strict la perimetrul de exploatare. Intr-o masura mai mica, impactul se resimte si in zonele invecinate.

Efectele lucrarilor de amenajare a bazinului piscicol nu se vor resimti asupra cursurilor de apa sau asupra obiectivelor existente in zona : terenuri agricole, drumuri, poduri si localitati.

Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi si proiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator.



83

La nivel global, se poate aprecia ca investitia proiectata nu va avea ca efect cresterea gradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei.

Extractia si valorificarea complexa a acestei resurse minerale (nisipuri si pietrisuri), cu multiple utilizari, va crea noi locuri de munca atat pe plan local, cat si in industriile materialelor de constructii. Totodata, aceasta activitate va crea investitii in infrastructura si va aduce venituri importante la bugetul local .

Luand in consideratie utilitatea publica a investitiei, corelata si cu impactul asupra

factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu, conditionat de

indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentul studiu.

SURSE DE INFORMARE:

,, Notificare ’’ intocmita in vederea obtinerea acordului de mediu;

Memoriu tehnic necesar emiterii acordului de mediu pentru „Realizare bazin piscicol cu extractie de nisipuri si pietrisuri – Carpenisu-Terasa 2 Comuna Gaiseni judetul Giurgiu ”;

Documentatia tehnica pentru acordarea permisului de exploatare, in perioada 2013 ÷ 2014, pentru perimetrul Carpenisu – Terasa 2 comuna Gaiseni judetul Giurgiu;

Documentatia tehnica necesara pentru obtinerea Avizului de gospodarire apelor privind “Realizare bazin piscicol cu extractie de nisipuri si pietrisuri – Carpenisu-Terasa 2 Comuna Gaiseni judetul Giurgiu”;

Documentatie tehnica ,, Raport de mediu – PUZ Carpenisu Sud com. Gaiseni judetul Giurgiu ‘‘ ;

ANEXE:

Anexa nr. 1 – Certificat de atestare – pozitia nr. 468 ;

Anexa nr. 2 - Certificat de inregistrare ;

Anexa nr. 3. – Certificat de Urbanism nr. 03 / 17.01.2013 ;

Anexa nr. 4 – Aviz de gospodarire a apelor nr. 77 din 04.04.2013 ;

Anexa nr. 5 – Certificat de Urbanism (alipire terenuri) nr. 13 / 20.08.2012 ;

Anexa nr. 6 – Act alipire / incheiere de autentificare nr. 1649 / 29.08.2012 ;

Anexa nr. 7 – Extras de carte funciara nr. 30460 ;

Anexa nr. 8 – Aviz Enel Distributienr. 67679239/26.03.2013 ;

Anexa nr. 9 – Notificare nr. 222/29.03.2013 - Directia de Sanatate Publica ;

Anexa nr. 10 – Aviz O.C.P.I. nr. 1485 din 29.04.2013;

Anexa nr. 11 – Acord utilizare drumuri nr. 8000/22.03.2013 – Primaria Potlogi ;

Anexa nr. 12 – Decize scatere din circuitul agricol nr. 6 / 15.05.2013 ;

Anexa nr. 13 – Aviz A.N.I.F. nr. 63/10.04.2013 – scoatere din circuitul agricol ;

Anexa nr. 14. – Certificat constatator nr. 192000 din 15.05.2013 ;

Anexa nr. 15 – Plan de incadrare in zona, Scara 1:25000 ;

Anexa nr. 16 – Plan de situatie, Scara 1:2000 ;

raport la studiul de impact asupra mediului ,, realizare ... giurgiu... · gaiseni, judet giurgiu...

Documents