raport general privind activitatea ue 2013

Raport general

privind activitatea Uniunii Europene

2013

ISSN 1977-3544

Raport general privind activitatea Uniunii Europene – 2013Comisia EuropeanăDirecția Generală ComunicarePublicații1049 BruxellesBELGIA

Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2013 a fost adoptat de Comisia Europeană la 21 ianuarie 2014 sub cota COM(2014) 12.

http://europa.eu/general-report/ro

Ilustrația copertei: © Banca Centrală Europeană/Robert Metsch

2014 — 232 p. — 21 × 29,7 cm

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

© Uniunea Europeană, 2014Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru orice utilizare sau reproducere a imaginilor, permisiunea trebuie solicitată direct de la deținătorii drepturilor de autor.

Printed in Luxembourg

Print ISBN 978-92-79-34343-8 ISSN 1977-0308 doi:10.2775/76747

PDF ISBN 978-92-79-34394-0 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/88495

EPUB ISBN 978-92-79-34417-6 ISSN 1977-3544 doi:10.2775/92627

http://europa.eu/general-report/ro

Raportgeneral

privind activitateaUniunii Europene

2013

CUPRINS

CUVÂNT-ÎNAINTE 4

CAPITOLUL 1

CĂTRE O UNIUNE POLITICĂ 6Calea către o adevărată uniune economică și monetară aprofundată 9

Un impuls permanent spre integrare 10

O dezbatere privind viitorul Europei 12

Implicarea cetățenilor în dezbatere 13

O nouă narațiune privind Europa 15

Pregătirea următoarelor alegeri europene din 2014 16

CAPITOLUL 2

CĂTRE UNIUNEA ECONOMICĂ, BUGETARĂ ȘI BANCARĂ 18Consolidarea guvernanței economice europene și a agendei de creștere a Europei 21

Asistența financiară: detalii privind programele pentru Irlanda, Grecia, Portugalia, Cipru și Spania 28

Consolidarea uniunii economice și monetare în viitor 34

Un cadru financiar solid pentru Europa și o uniune bancară pentru zona euro 36

Protecția consumatorilor în domeniul serviciilor financiare 42

Finanțarea viitorului: garantarea unor venituri publice sustenabile prin îmbunătățirea coordonării politicilor fiscale 45

CAPITOLUL 3

CĂTRE REDRESARE ECONOMICĂ, CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ 48Politici ale UE dedicate creșterii economice – Europa 2020 51

O piață internă deschisă și echitabilă 73

Contribuția comerțului la creșterea economică 95

Politica agricolă și politicile din domeniul maritim și din domeniul pescuitului 97

Bugetul 102

CAPITOLUL 4

CĂTRE O EUROPĂ A CETĂȚENILOR, A DREPTURILOR, A JUSTIȚIEI ȘI A SECURITĂȚII 1142013 – Anul European al Cetățenilor 117

Dialogul religios și filosofic 119

Drepturile fundamentale 120

Cetățenia 125

Justiția 128

Afaceri interne 133

Atenuarea preocupărilor cotidiene ale cetățenilor 140

CAPITOLUL 5

CĂTRE CONSOLIDAREA ROLULUI UE ÎN LUME 150Vecinătatea europeană 153

Extindere 157

Parteneriate strategice 161

Politici regionale 165

Dezvoltare 172

Reacția la crizele umanitare și la situațiile de urgență 176

Drepturile omului și democrația 179

Guvernanța multilaterală și provocarea globală 181

Pacea și securitatea 188

CAPITOLUL 6

INSTITUȚIILE ȘI ORGANISMELE EUROPENE ÎN ACȚIUNE 192Parlamentul European 195

Consiliul European 206

Consiliul Uniunii Europene 208

Comisia Europeană 209

Curtea de Justiție a Uniunii Europene 211

Banca Centrală Europeană 214

Curtea de Conturi Europeană 217

Comitetul Economic și Social European 218

Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene 219

Banca Europeană de Investiții 220

Ombudsmanul European 221

Agenții descentralizate 222

Parlamentele naționale și rolul lor pe scena europeană 223

Transparență 224

CRONOLOGIE 227

CUVÂNT-ÎNAINTE

În urmă cu cinci ani începea criza financiară mondială, care s-a trans-format într-o criză economică și socială. Însă Europa a reacționat puter-nic și a parcurs un drum lung de atunci.

În mijlocul furtunii a trebuit să ne consolidăm nava. A trebuit să facem acest lucru împreună și am reușit împreună – nimeni nu putea spune celuilalt: „partea ta de navă se scufundă”. Uneori în condiții extrem de dificile, am continuat să mergem în direcția cea bună, chiar și atunci când exista riscul unei derive.

Sunt mândru de modul în care Comisia Europeană a contribuit la depășirea situațiilor de criză. Am abordat criza în mod frontal. Am jucat un rol esențial în elaborarea unui răspuns european creativ, inovator, colectiv și cuprinzător, bazat pe necesitatea unei integrări mai profunde.

Instituirea unei Uniuni reînnoite, bazate pe stabilitate și responsabilitate, creștere economică și solidaritate este un proces lung, complex și uneori dureros. Cu toate acestea, înregistrăm progrese constante, atât la nivel european, cât și la nivel națio-nal, în următoarele domenii: reducerea datoriei suverane excesive, reducerea de-zechilibrelor și întărirea guvernanței economice, îmbunătățirea supravegherii financi-are și promovarea unui sector bancar sustenabil, punerea în aplicare a reformelor structurale necesare și îmbunătățirea competitivității și a ocupării forței de muncă.

Toate aceste măsuri sunt menite să mențină și să consolideze economia noastră de piață socială europeană.

Depunem eforturi pentru a găsi soluții la problemele cu care se confruntă în prezent tânăra generație, pentru a asigura perspective de viitor cetățenilor UE.

În acest scop, am propus, am negociat și am contribuit la adoptarea unui nou cadru financiar multianual, orientat către viitor. Chiar dacă volumul său global nu se ridică la înălțimea ambițiilor inițiale ale Comisiei, noul cadru financiar include o creștere importantă a bugetului pentru dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor, precum și a celui pentru cercetare și inovare. Suntem convinși că investițiile în educație, for-mare, economia digitală și inovare sunt esențiale pentru valorificarea potențialului oamenilor și dezvoltarea potențialului de creștere al UE.

Am adus în prim-planul agendei politice europene necesitatea urgentă de a combate șomajul în rândul tinerilor, de exemplu prin inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, deoarece Europa nu își poate permite să piardă o generație de tineri care nu muncesc, nu studiază, nu urmează cursuri de formare sau stagii.

În 2013 am văzut că eforturile noastre au început să dea roade. Redresarea euro-peană prinde contur. Economia UE a ieșit din recesiune în al doilea trimestru; în general, spread-urile asociate randamentelor obligațiunilor sunt în curs de reducere; piețele financiare europene au avut rezultate bune, având la bază date macroeco-nomice mai solide.

Deși am realizat progrese importante, trebuie să fim conștienți că mai avem încă multe de făcut. Sunt necesare încă multe eforturi pentru a ne redresa economiile, pentru a inversa în mod semnificativ tendința de creștere a șomajului, pentru a asi-gura buna funcționare a uniunii economice și monetare, cu o dimensiune socială mai puternică, și pentru a consolida legitimitatea democratică și răspunderea Uniunii.

Adevărul este că, pentru a-și reforma economiile, statele membre au acceptat să extindă domeniile în care își exercită în comun suveranitatea, iar această nouă coor-donare economică și bugetară atât de importantă și cu consecințe atât de profunde

© Uniunea Europeană

4

necesită legitimitate și răspundere. În cele din urmă, va fi necesar să aprofundăm uniunea politică, deoarece soliditatea uniunii monetare și economice va depinde în final de structura politică și instituțională aflată la baza sa. Acest lucru este valabil în special pentru zona euro.

Totuși, instituirea unei zone euro mai integrate nu trebuie să se realizeze în detrimen-tul a tot ce am realizat până în prezent împreună, de la piața unică la cele patru liber-tăți, și anume libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Uniunea Europeană trebuie să rămână un proiect pentru toți membrii săi – o comuni-tate cu membri egali.

Uniunea Europeană este mai puternică în ansamblu, mai capabilă să mențină integri-tatea pieței unice, a monedei, a membrilor și a instituțiilor sale.

Europa are cea mai mare influență în lume și se află în cea mai bună poziție pentru a-și promova interesele și valorile doar atunci când integrarea este deplină și când se exprimă cu o singură voce.

Pentru regiunile învecinate din est și din sud și pentru cele din Orientul Mijlociu și America de Sud, o Europă puternică, unită și deschisă rămâne un partener mondial indispensabil.

Lumea are nevoie de o Europă care susține economiile deschise și luptă împotriva protecționismului; o Europă care caută soluții bazate pe cooperare la problemele globale, cum ar fi schimbările climatice; o Europă care apără drepturile fundamenta-le ale celor mai vulnerabile persoane; o Europă care este constituită din regiuni mai solidare și din societăți deschise și favorabile incluziunii.

Pentru a se dezvolta pe deplin, Uniunea Europeană are nevoie de o dezbatere demo-cratică și matură. Acesta este motivul pentru care Comisia a lansat o gamă largă de inițiative menite să încurajeze dezbaterea privind viitorul european, începând cu dia-logurile purtate cu publicul în cursul anului 2013, Anul European al Cetățenilor, și până la proiectul „O nouă viziune asupra Europei” și recomandarea noastră privind promovarea unei dezbateri politice generale și a caracterului cu adevărat democratic al alegerilor pentru Parlamentul European.

Una dintre cele mai importante personalități ale epocii noastre, Nelson Mandela, care s-a stins din viață în decembrie 2013, spunea: „Cea mai mare glorie în viață nu este să nu fi căzut niciodată, ci să te fi ridicat de fiecare dată atunci când ai căzut.”

Aceste cuvinte rezumă foarte bine ideea care stă la baza Europei: încrederea în pro-gres și în oameni. Europa respinge defetismul și se remarcă prin dorința sa de a acți-ona, de a-și contura propriul destin și de a face față noilor provocări.

Raportul general privind activitatea Uniunii Europene – 2013 oferă o imagine de an-samblu asupra acțiunilor noastre în acest sens de anul trecut și asupra modului în care ne vom continua misiunea în 2014 și în perioada următoare.

José Manuel Barroso

5

Către o uniune politică

CAPITOLUL 1

R A P O R T G E N E R A L 2 0 1 3 – C A P i T O L u L 18

În 2013, Europa a început să își revină după criza financiară și economică. Uniunea Europeană a ieșit din recesiune în al doilea trimestru al anului, când seria de reforme a început să dea rezultate. Aflată abia la început, redresarea

este fragilă și sunt necesare în continuare eforturi importante pentru a o consolida, în special pentru a reduce nivelurile ridicate ale șomajului, mai ales în rândul tinerilor, și a încuraja băncile să acorde din nou credite gospodăriilor și întreprinderilor. Sprijinul ferm față de Uniune și de moneda euro demonstrat de liderii politici și de instituțiile UE, inclusiv de Banca Centrală Europeană (BCE), începe să dea roade.

Membrii Parlamentului European votând la o sesiune plenară la Strasbourg, în Franța.

C ă T R E O u N i u N E P O L i T i C ă 9

Calea către o adevărată uniune economică și monetară aprofundată

Gestionând dificultățile imediate cauzate de criză, uE și-a continuat, în același timp, proiectul important de reconstruire a arhitecturii sale economice și financiare. Au fost instituite mai multe programe pentru a sprijini, în schimbul unor reforme, statele membre care s-au confruntat cu dificultăți financiare, punctul culminant fiind crearea Mecanismului european de stabilitate, o barieră de protecție financiară permanentă. Pentru a promova creșterea economică și a preveni crizele în viitor, politicile economice și fiscale fac, în prezent, obiectul unei coordonări mult mai strânse la nivel european. În paralel, se construiește o uniune bancară, care beneficiază de un sistem comun de supraveghere și rezoluție a băncilor din zona euro, bazat pe norme create pentru toate cele 28 de state membre și aflat la dispoziția tuturor statelor membre. Acest lucru este indispensabil deoarece, astfel cum criza a demonstrat clar, economiile europene sunt în mod fundamental interdependente.

Aceste eforturi sunt importante nu numai pentru Europa, ci și pentru întreaga lume. uE, cu cei 507 milioane de locuitori ai săi, reprezintă 7,3 % din populația lumii, însă generează peste 23 % din produsul intern brut (PiB) la nivel mondial. PiB-ul combinat al uE este mai mare decât cel al Statelor unite și de două ori mai mare decât cel al Chinei.

uE dispune de multe atuuri, pornind de la un excelent capital uman, întreprinderi de talie mondială și o cercetare și dezvoltare de primă calitate până la instituții de învățământ superior care atrag aproape jumătate din studenții din toată lumea ce optează pentru mobilitatea la nivel internațional. Modelul european de guvernanță reconciliază suveranitatea națională cu cooperarea – inclusiv în cadrul instituțiilor europene – și promovează integrarea politică. Modelul european este o sursă de inspirație pentru multe dintre țările învecinate. Deși, ca și în trecut, continentul are beneficii de pe urma acestui model, acesta se perfecționează în continuare pe baza experienței dobândite în urma crizei.

Faptul că uE a primit Premiul Nobel pentru pace în 2012 subliniază faptul că Europa constituie un exemplu excelent de reconciliere, pace și democrație. Însă, dacă Europa dorește să își mențină rolul de lider, guvernanța trebuie îmbunătățită și trebuie să se asigure că instituțiile și procesul de luare a deciziilor devin mai democratice și mai transparente. Acest lucru este indispensabil, întrucât din ce în ce mai multe decizii care afectează în mod direct viața de zi cu zi a cetățenilor sunt luate la nivel european.

De unele singure, statele membre, chiar și cele mai mari, nu mai sunt în măsură să facă față sau să răspundă în mod adecvat unora dintre provocările unei economii globalizate. Prin punerea în comun a suveranității, statele membre sunt mai puternice și pot exercita o mai mare influență la nivel mondial.

integrarea economică din Europa este un proces unic. Crearea uniunii economice și monetare (uEM) a fost, fără îndoială, una dintre realizările cele mai importante ale integrării europene. Moneda euro este unul dintre simbolurile care definesc Europa, atât pentru europeni, cât și pentru restul lumii. Cu toate acestea, deși unele dintre marile aspirații ale uEM s-au realizat, altele așteaptă încă să fie concretizate.

Răspunsul fundamental la criză a urmărit restabilirea încrederii în realizările pieței unice și ale monedei unice, dovedind că acestea sunt ireversibile. Când ne concentrăm asupra reformelor economice și instituționale individuale, trebuie să păstrăm vie în minte imaginea de ansamblu și să mobilizăm voința politică pentru a avansa pe calea unei uniuni economice și monetare depline, care să ducă, în cele din urmă, la o adevărată uniune politică.


Un impuls permanent spre integrare

Două evenimente survenite în 2013 au arătat în mod clar că, în pofida provocărilor generate de criză, uE și zona euro sunt hotărâte să continue pe calea unei mai mari integrări.

În primul rând, la 1 iulie 2013, Croația a devenit stat membru al uE – un semnal puternic de speranță și încredere, la mai puțin de 20 de ani de la sfârșitul războaielor din Balcani.

Croația a depus cererea de aderare la uE în 2003 și s-a angajat în negocieri active din 2005 până în 2011. În decembrie 2011, lideri din uE și Croația au semnat tratatul de aderare. Raportul final de monitorizare al Comisiei Europene privind pregătirile Croației pentru aderare (1) a fost publicat în martie 2013, confirmând faptul că această țară era pregătită să adere la uniune.

În cursul perioadei intermediare care a precedat aderarea sa, Croația a avut un statut de observator activ în instituțiile uE, fapt care i-a permis să se familiarizeze cu me-todele de lucru ale instituțiilor și să se implice în procesul decizional.

Štefan Füle, comisarul pentru extindere și politica de

vecinătate, înalță steagul Uniunii Europene în fața noii

reprezentanțe a Comisiei de la Zagreb, în Croația.


Cu ocazia aderării, la Zagreb, capitala Croației, a fost organizată o ceremonie la care au participat dl președinte Martin Schulz, din partea Parlamentului European, dl președinte Herman Van Rompuy, din partea Consiliului European, și dl președinte José Manuel Barroso, din partea Comisiei Europene, alături de dna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei, dl comisar Štefan Füle, din partea instituțiilor uE, și dl președinte ivo Josipović și dl prim-ministru Zoran Milanović, din partea Croației, împreună cu mii de cetățenii croați.

Pentru ca deschiderea lor să coincidă cu aderarea, în Casa uniunii Europene din centrul Zagrebului au fost inaugurate o nouă reprezentanță a Comisiei Europene și un birou de informații al Parlamentului European.

În al doilea rând, zona euro s-a pregătit să îl primească pe cel de al 18-lea membru al său, Letonia adoptând euro ca monedă națională la 1 ianuarie 2014. Pregătirile pentru adoptarea monedei euro s-au încheiat în cursul anului 2013. În luna martie, Letonia a solicitat în mod oficial Comisiei și BCE să întocmească rapoarte de convergență pentru a evalua dacă țara a îndeplinit criteriile economice și juridice pentru a deveni membră a zonei euro, astfel cum se prevede în Tratatul de la Maastricht.

În luna iunie, concluzia raportului de convergență al Comisiei (2) a fost că Letonia este pregătită să adopte moneda euro. Raportul de convergență al BCE (3) a concluzionat că, deși sustenabilitatea pe termen lung a convergenței economice a țării reprezenta în continuare o preocupare, în ansamblu, Letonia se situa în limita valorilor de referință ale criteriilor de convergență.

Recomandarea Eurogrupului din 21 iunie a condus la aprobarea, la 28 iunie, de către Consiliul European, aprobarea oficială a Consiliului din luna iulie deschizând Letoniei calea pentru adoptarea monedei comune de la începutul anului 2014.

Valdis Dombrovskis, prim-ministrul Letoniei, prezentând un model gigantic al monedei euro cu ocazia celebrării aderării Letoniei la zona euro la 1 ianuarie 2014.


O dezbatere privind viitorul Europei

În 2012, Comisia Europeană și-a prezentat viziunea privind viitorul zonei euro în proiectul său pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă (4), cu scopul de a lansa o dezbatere publică. Proiectul definește o viziune politică și prezintă propunerile concrete care sunt necesare pe termen scurt, mediu și lung pentru a susține stabilitatea monedei euro și a uE în ansamblu.

Această abordare cuprinzătoare privind aprofundarea zonei euro se bazează pe următoarele principii-cheie.

▶ În primul rând, ar trebui întreprinse măsuri spre o mai mare integrare în cadrul instituțional și juridic al tratatelor, în conformitate cu metoda comunitară.

▶ În al doilea rând, ar trebui utilizat din plin potențialul instrumentelor existente la nivelul uE, mai degrabă decât al celor valabile numai pentru zona euro.

▶ În al treilea rând, reformele ar trebui puse în aplicare în principal prin intermediul legislației secundare, modificarea tratatului fiind avută în vedere numai dacă acest lucru este necesar.

Viziunea Comisiei compensează creșterea nivelului de responsabilitate economică și bugetară printr-o solidaritate și un sprijin financiar mai pronunțate. În proiect se precizează, de asemenea, că orice transfer de competențe către uE ar trebui contrabalansat printr-o mai mare legitimitate democratică și răspundere la nivelul uE. Proiectul are o dimensiune socială solidă și garantează că uE înregistrează simultan progrese în toate aceste domenii. A doua parte a titlului proiectului este „Lansarea unei dezbateri la nivel european”, iar anul 2013 a marcat punctul de plecare al unei astfel de dezbateri. În mai 2013, deputați ai Parlamentului European, parlamentari naționali, guverne, jurnaliști, cadre universitare și cetățeni s-au reunit cu ocazia unei conferințe organizate la Bruxelles pentru a discuta despre semnificația, pentru cetățenii Europei, a ideilor cuprinse în proiect. De asemenea, Consiliul European a organizat mai multe reuniuni pentru a examina principiile comune și propunerile în vederea construirii unei veritabile uniuni economice și monetare.

Este nevoie de o adevărată dezbatere la nivel european pentru a pune temeliile unei uniuni politice aprofundate, care este punctul culminant al integrării bugetare și economice. Legitimitatea democratică și responsabilitatea la nivelul uE trebuie să țină pasul cu consolidarea rolului și a competențelor acesteia. Acesta este motivul pentru care, în discursul său din 2013 privind starea uniunii (5), președintele Barroso și-a confirmat intenția de a prezenta noi idei privind modul cel mai potrivit de a consolida și de a aprofunda metoda comunitară înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Se urmărește instituirea unor principii și orientări necesare pentru o veritabilă uniune politică, astfel încât acestea să poată face obiectul unei adevărate dezbateri europene.


Implicarea cetățenilor în dezbatere

În 2013, cetățenii din toate colțurile uE s-au implicat în dezbaterea privind viitorul Europei. De fapt, anul 2013 a fost desemnat drept Anul European al Cetățenilor, pentru a marca cea de a 20-a aniversare a instituirii cetățeniei europene prin Tratatul de la Maastricht. Obiectivul urmărit a fost acela de a oferi europenilor ocazia de a fi mai bine informați despre drepturile de care dispun și despre oportunitățile conferite de cetățenia europeană.

MAI APROAPE DE CETĂȚENII DIN ÎNTREAGA UEHarta dialogurilor cu cetățenii care au avut loc în 2013

Seria de dialoguri ale cetățenilor lansate în 2012 a continuat în cursul anului 2013 și se va desfășura până în luna martie 2014. În total, vor fi organizate aproximativ 50 de evenimente în toate statele membre, cu implicarea activă a președintelui Comisiei și a majorității comisarilor. Ca dovadă că această dezbatere este mai amplă, multe dialoguri au fost organizate împreună cu politicieni de la nivel național, regional și local, precum și cu deputați ai Parlamentului European.

Scopul este acela de a impulsiona crearea unui adevărat spațiu public european, în care sunt discutate probleme europene, dintr-o perspectivă europeană.

Dialog cu cetățenii (septembrie 2012-decembrie 2013)Dialog cu cetățenii planificat (decembrie 2013-martie 2014)Dialog virtual cu cetățenii (16 ianuarie 2014)Dialog cu cetățenii europeni (27 martie 2014)

Reykjavík

0 500 km

Ísland

Baile Átha CliathDublin

AmsterdamAmsterdam

KøbenhavnKøbenhavn

Stockholm

Oslo

Tallinn

RīgaRīga

Vilnius

Warszawa

Minsk

Kyïv

Chișinău

TbilisiHaïastan

Iran

Yerevan

Lietuva

Belarus'

Ukraïna

Moldova

Sakartvelo

R.

HelsinkiHelsingfors

HelsinkiHelsingfors

Berlin

Luxembourg

BrusselBruxelles

London

Paris

Roma

Bern

WienWien

Praha

BratislavaBudapest

București

Ankara

BeyrouthDimashq

Zagreb

Sarajevo

Beograd

СофияSofia

Podgorica

Priština

SkopjeTiranë

Ljubljana

San Marino

Città delVaticano

LisboaMadrid

Andorra

Rabat

Alger

TunisVallettaTounis Malta

Monaco

IrelandÉire

United KingdomDanmarkDanmark

Sverige

Eesti

LatvijaLatvija

SuomiFinland

Norge

Deutschland Polska

Slovensko

MagyarországRomânia

Türkiye

Souriya

LibnanIraq

БългарияBulgaria

ΕλλάδαElládaΕλλάδαElláda

ΚύπροςKýprosΚύπροςKýpros

France

Italia

ÖsterreichÖsterreich

Slovenija

Hrvatska

Bosna iHercegovina Srbija

CrnaGoraKosovo

P.J.R.M.Shqipëria

Schweiz LiechtensteinLiechtenstein

Suisse Svizzera

Portugal

España

El MaghrebEl Djazâir

NederlandNederland

BelgiëBelgië

BelgiqueBelgiqueLuxembourg

La Réunion(FR)

Guyane(FR)

Mayotte(FR)

Açores (PT)

Madeira (PT)

Canarias (ES)

Suriname

Brasil

Moskva

Rossija

Qazaqstan

Guadeloupe(FR)

(FR)

Martinique(FR)

Českárepublika

*UNSCR 1244

ΑθήναAthínaΑθήναAthína

ΛευκωσίαLefkosíaΛευκωσίαLefkosía


Dezbaterile sunt structurate în jurul a trei teme principale:

▶ depășirea crizei economice;

▶ drepturile cetățenilor și alte preocupări imediate;

▶ viitorul Europei.

În afară de dialogurile cu cetățenii din 2013, Anul European al Cetățenilor a fost marcat de mii de evenimente pe această temă (a se vedea capitolul 4 pentru mai multe detalii).

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil

pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, luând cuvântul la un dialog cu cetățenii

la Tesalonic, în Grecia.


O nouă narațiune privind Europa

În ultimii ani, provocări noi au afectat profund proiectul european, convingerile cetățenilor și valorile societale. Este absolut necesar ca cetățenii să își recapete încrederea în Europa, să se dedice și să se implice în proiectul lansat în urmă cu peste 60 de ani de șase țări, într-un continent dezbinat și devastat.

Laitmotivul postbelic „pace cu ajutorul unei piețe comune” trebuie înlocuit cu o nouă versiune capabilă să reziste probei timpului. O nouă narațiune atotcuprinzătoare ar trebui să ne reamintească de ce procesul de integrare europeană a fost un răspuns necesar la cel de Al Doilea Război Mondial și în ce mod acest proces continuă să fie relevant și în prezent. Narațiunea ar trebui să țină seama de realitatea în continuă evoluție a continentului european și să sublinieze faptul că uE nu înseamnă doar economie și creștere, ci și o unitate culturală și valori comune într-o lume globalizată.

„Noua narațiune privind Europa” este un proiect propus de Parlamentul European și pus în aplicare de Comisia Europeană, în urma apelului lansat de dl președinte Barroso în discursul său privind starea uniunii în 2012, în sensul unei integrări europene sporite și de mai bună calitate. Obiectivul acestei inițiative este acela de a invita artiștii, scriitorii, intelectualii, oamenii de știință și de cultură să se alăture dezbaterii și să creeze o viziune despre Europa care să îi reconecteze pe cetățenii europeni la procesul construirii uniunii Europene în prezent și în viitor. În discursul său privind starea uniunii prezentat în 2013, președintele Barroso a lansat un apel mobilizator către „toți cei cărora le pasă de soarta Europei, indiferent de convingerile lor politice sau ideologice, indiferent de unde vin”, invitându-i „să susțină cauza Europei”.

Proiectul „noii narațiuni” a fost lansat de președintele Barroso în luna aprilie 2013. Pentru a-l pune în aplicare, Comisia a creat un grup cultural de coordonare care să culeagă diferitele contribuții într-un document final. În luna iulie, Varșovia a găzduit prima adunare generală privind „Formele de imaginație și de gândire pentru Europa”, care a fost urmată, în luna decembrie, de o a doua adunare, la Milano. În ambele ocazii, evenimentul a fost organizat cu participarea șefului de stat sau de guvern al țării-gazdă. O a treia (și ultima) adunare generală ar trebui să aibă loc la începutul anului 2014.


Pregătirea următoarelor alegeri europene din 2014

invitarea cetățenilor în centrul dezbaterii a permis pregătirea terenului pentru alegerile europene din 2014. Aceste alegeri vor fi speciale din două motive.

Mai întâi, vor fi primele alegeri care se vor desfășura în temeiul dispozițiilor Tratatului de la Lisabona, care consolidează rolul cetățenilor europeni ca actori politici în uE. De asemenea, tratatul consolidează competențele Parlamentului, întărind rolul acestuia în calitate de colegislator și conferindu-i responsabilități suplimentare, inclusiv drep-tul de a alege președintele Comisiei pe baza unei propuneri a Consiliului European, luând în considerare rezultatele alegerilor europene.

În al doilea rând, următoarele alegeri sunt cruciale pentru a determina evoluția viitoare a Europei. Având în vedere schimbările profunde care au fost declanșate în timpul crizei, uE se află la o răscruce. Alegerile parlamentare europene oferă cetățenilor ocazia de a decide care este parcursul pe care și-ar dori ca uniunea să îl urmeze și ce fel de Europă își doresc pentru viitor.

În cadrul pregătirilor pentru alegerile europene și pentru alegerea președintelui Comisiei, Comisia a publicat o comunicare (6) și o recomandare (7) prin care solicită crearea unei legături mai strânse între cetățeni și uE, prin intermediul următoarelor măsuri:

▶ înaintea și în timpul alegerilor, partidele politice naționale ar trebui să indice clar la care partid politic european sunt afiliate;

▶ statele membre ar trebui să convină asupra unei zile comune de desfășurare a alegerilor pentru Parlamentul European;

▶ partidele politice ar trebui să anunțe public numele candidatului la funcția de președinte al Comisiei Europene pe care îl susțin;

▶ partidele politice ar trebui să îi informeze pe cetățeni în timpul campaniei în ceea ce privește candidatul la funcția de președinte al Comisiei Europene pe care îl susțin, precum și programul candidatului respectiv.

Aceste propuneri au fost aprobate de Parlament în iulie 2013, alegerile urmând să aibă loc în intervalul 22-25 mai 2014.


NOTE(1) Comunicare a Comisiei – Raport de monitorizare privind pregătirile de aderare ale Croației, COM(2013) 171.

(2) Raport al Comisiei – Raport de convergență 2013 privind Letonia, COM(2013) 341.

(3) Raport al Băncii Centrale Europene – Raport de convergență iunie 2013 (http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201306ro.pdf).

(4) Comunicare a Comisiei – Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Lansarea unei dezbateri la nivel european, COM(2012) 777.

(5) http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-13-684_ro.htm

(6) Comunicare a Comisiei – Pregătirea pentru alegerile europene din 2014: consolidarea în continuare a desfășurării eficiente și democratice a alegerilor, COM(2013) 126.

(7) Recomandare a Comisiei privind consolidarea desfășurării democratice și eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European (JO L 79, 21.3.2013).

CREDITE FOTO

uniunea Europeană: paginile 8, 10, 11, 14

http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201306ro.pdf

http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-13-684_ro.htm

Către uniunea economică, bugetară și bancară

CAPITOLUL 2


În UE, transformarea majoră a coordonării economice și bugetare a continuat în 2013, demonstrând că UE efectuează schimbări durabile și că remediază gravele probleme bugetare și structurale care s-au acumulat în ultima deca-

dă sau chiar pe o perioadă mai lungă. Al treilea semestru european, ciclul integrat al UE pentru coordonarea economică și bugetară, a permis ca politicile economi-ce ale statelor membre să fie evaluate în mod exhaustiv și în timp util, acordân-du-se atenția necesară interdependențelor și efectelor de contagiune între țări. În plus, introducerea pachetului legislativ privind supravegherea și monitorizarea bugetare („two-pack”) a consolidat supravegherea bugetară în zona euro.

În 2013, statele membre au depus eforturi considerabile pentru a ține finanțele publice sub control și au reușit să reducă la jumătate deficitul bugetar global al UE față de nivelul de vârf al acestuia din 2009. De asemenea, ele s-au angajat în reforme structurale, cum ar fi reformele economice fundamentale ale sistemelor de pensii și ale fiscalității, ale legislației muncii, sau ale piețelor serviciilor și pro-duselor. Astfel, s-a schimbat modul de funcționare al economiilor și se poate ameliora potențialul statelor membre de creștere și de creare de locuri de muncă. Irlanda a devenit prima țară care și-a încheiat programul de ajustare economică.

Pe lângă cerințele înăsprite de capital pentru bănci, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, UE a înregistrat progrese semnificative în direcția finalizării unei uniuni bancare în zona euro, pentru a spori stabilitatea financiară și pentru a proteja interesele contribuabililor. Uniunea bancară este deschisă tuturor state-lor membre, precum și țărilor din afara zonei euro. Doar un sistem comun va reuși să rupă cercul vicios prin care statele cu datorii suverane și băncile acestora își accentuează reciproc dificultățile. În 2013 s-a convenit asupra unui pilon central al uniunii bancare – mecanismul unic de supraveghere (MUS) – care va deveni pe deplin operațional în 2014. El va fi completat de un al doilea pilon, mecanismul unic de rezoluție (MUR), în legătură cu care Parlamentul European și Consiliul și-au adoptat fiecare pozițiile în decembrie 2013, pentru a ușura faza de nego-ciere din 2014 din cadrul trilogului. Aceste două mecanisme, completate de un cadru de reglementare bancară unic, comun tuturor celor 28 de state membre, vor conferi mai multă stabilitate băncilor și vor preîntâmpina situațiile în care contribuabilii plătesc pentru băncile falimentare.

Banner ce urează Letoniei bun venit în zona euro, expus pe clădirea Berlaymont a Comisiei Europene de la Bruxelles (Belgia).

C ă T R E u N i u N E A E C O N O m i C ă , b u G E T A R ă ș i b A N C A R ă 21

Consolidarea guvernanței economice europene și a agendei de creștere a Europei

Semestrul european

Semestrul european, care a intrat în cel de al treilea an în 2013, reprezintă un instru-ment central în sistemul de guvernanță economică al uniunii Europene. Procesul desfășurat în cadrul semestrului asigură strânsa coordonare a politicilor bugetare ale statelor membre conform Pactului de stabilitate și de creștere, precum și a politicilor economice în conformitate cu Strategia Europa 2020, planul pe termen lung al uE pentru creștere economică și locuri de muncă.

SEMESTRUL EUROPEAN

NO

IEM

BRI

E

DEC

EMB

RIE

IAN

UAR

IE

FEB

RUAR

IE

MAR

TIE

APRI

LIE

MAI

IUN

IE

IULI

E

AUG

UST

SEPT

EMB

RIE

OCT

OM

BRI

E

COM

ISIA

EU

ROPE

ANĂ

CON

SILI

UL

EURO

PEAN

/CO

NSI

LIU

STAT

E M

EMBR

EPA

RLAM

ENTU

L EU

ROPE

AN

PRIORITĂȚI GENERALEComisia publică analizaanuală a creșterii și Raportul privind mecanismul de alertă

ANALIZĂ DETALIATĂComisia publică bilanțuri aprofundate cu privire la țările care prezintă riscuri de dezechilibre macroeconomice

CONSILIERE ADAPTATĂComisia propune recomandări specifi ce fi ecărei țări privind politicile bugetare, economice și sociale

BUGETEAvizul Comisiei privind proiectele de plan bugetar

EUROGRUPMiniștrii de fi nanțe discută avizele CE privind proiectele de plan bugetar

PUNERE ÎN APLICAREStatele membre adoptă bugetele

PUNERE ÎN APLICAREStatele membre înaintează proiectele de plan bugetar + programele de parteneriat economic (țările care fac obiectul procedurii aplicabile defi citelor excesive — PDE)

PUNERE ÎN APLICAREStatele membre înaintează programele de stabilitate sau de convergență (privind politicile bugetare) și programele naționale de reformă (privind politicile economice)

CONSILIU Miniștrii adoptă concluzii privind AAC + RMA

Dialog economicprivind AAC + RMA

Dialog economic privind Consiliul European/AAC

Dialog economic privind RST

CONSILIUL EUROPEANLiderii UE adoptă prioritățile economice pe baza AAC

CONSILIUMiniștrii discută RST

CONSILIUL EUROPEANLiderii UE aprobă textul fi nal al RST

AAC

BA RS

T

AAC

AAC

AAC

RST

AAC

RST

RMA

RMA

RMA

ZONA EURO

ZONA EURO

ZONA EURO

ZONA EURO

Previziuni economicede toamnă

Previziuni economice de iarnă Previziuni economice de primăvară

Eurostat publică date preliminare privind datoria/defi citul

Eurostatpublică date validateprivind datoria/defi citul

AAC = Analiza anuală a creșterii (priorități economice generale pentru UE)RMA = Raport privind mecanismul de alertă (sistem de identifi care a riscurilor economice)RST = recomandări specifi ce fi ecărei țăriPDE = procedură aplicabilă defi citelor excesive BA = bilanț aprofundatProgram de parteneriat economic = prezentare succintă a principalelor reforme structurale necesare pentru corectarea durabilă a defi citului


Obiectivele semestrului european sunt:

▶ identificarea dificultăților economice și sociale majore cu care se confruntă uE și zona euro, care reflectă interdependența tot mai mare a statelor membre;

▶ evaluarea progreselor înregistrate în materie de politici, identificarea mai timpurie a noilor provocări de politică și, prin intermediul recomandărilor specifice pentru fiecare țară (RST), oferirea de orientări statelor membre cu privire la punerea în aplicare a politicilor acestora într-un mod care să ajute uE în efortul de ajustare și de garantare a unei creșteri durabile, prin crearea de locuri de muncă și prin asigurarea unui nivel de trai decent pentru toți.

Pe baza orientărilor oferite de Comisie în analiza anuală a creșterii din 2013, Consiliul European din martie 2013 a stabilit priorități de reformă la nivelul întregii uE pentru anul următor. Aceste priorități rămân neschimbate față de anul anterior, în parte de-oarece provocările economice majore necesită o atenție politică de durată, dar mai ales pentru că există dovezi care demonstrează că strategia uE este eficientă. Prioritățile sunt:

▶ continuarea consolidării bugetare diferențiate și favorabile creșterii economice;

▶ reluarea activității normale de creditare a economiei;

▶ promovarea creșterii economice și a competitivității în prezent și în viitor;

▶ abordarea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei;

▶ modernizarea administrației publice.

Olli Rehn, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil

pentru afaceri economice și monetare și moneda euro, în timpul unei dezbateri privind

semestrul european în Parlamentul European, la

Strasbourg, în Franța.


Recomandări specifice pentru fiecare țară

Prioritățile menționate au stat la baza planurilor economice și bugetare ale statelor membre în cursul anului 2013. În aprilie, statele membre au prezentat Comisiei pentru evaluare planurile lor bugetare pe termen mediu (programele de stabilitate sau de convergență), precum și reformele economice planificate (programele naționale de reformă). Pe baza unei analize integrate care acoperă politicile bugetare, macroe-conomice și structurale, la sfârșitul lunii mai Comisia a propus fiecărei țări consiliere concretă în materie de politici sau CSR. CSR au fost discutate de către statele membre, aprobate ulterior de Consiliul European din iunie și adoptate de Consiliul uniunii Euro-pene în iulie. Prin urmare, s-a acordat statelor membre consiliere în materie de politici înainte ca acestea să fi început finalizarea proiectelor de bugete naționale și a planu-rilor de reformă pentru 2014. Comisia a monitorizat îndeaproape punerea în aplicare a CSR în a doua jumătate a anului 2013. De asemenea, Comisia a luat măsuri pentru a se asigura că politica de coeziune a uE vine în completarea consolidării bugetare și a reformelor structurale, sprijinind investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și punerea în aplicare a CSR.

RECOMANDĂRILE SPECIFICE PENTRU FIECARE ȚARĂ, DEFALCATE PE STAT MEMBRU

FINANȚE PUBLICE SECTORUL FINANCIAR

REFORME STRUCTURALE FAVORABILE CREȘTERII

PIAȚA MUNCII

Fina

nțe

publ

ice

solid

e

Sist

eme

de p

ensi

i și

de

sănă

tate

Cadr

u bu

geta

r

Impo

zita

re

Activ

ități

banc

are

Piaț

a lo

cuin

țelo

r

Acce

s la

fin

anța

re

Indu

strii

de

rețe

a

Conc

uren

ța în

se

ctor

ul s

ervi

ciilo

r

Serv

icii

publ

ice

și

regl

emen

tări

C&D

și i

nova

re

Utili

zare

a ef

icie

ntă

a re

surs

elor

Parti

cipar

ea p

e pi

ața

forțe

i de

mun

că

Polit

ica a

ctiv

ă pe

ntru

pia

ța m

uncii

Mec

anism

e de

st

abili

re a

sal

ariil

or

Flex

icur

itate

a pi

eței

mun

cii

Educ

ație

BELGIA

BULGARIA

REPUBLICA CEHĂ

DANEMARCA

GERMANIA

ESTONIA

SPANIA

FRANȚA

ITALIA

CIPRU

LETONIA

LITUANIA

LUXEMBURG

UNGARIA

MALTA

ȚĂRILE DE JOS

AUSTRIA

POLONIA

SLOVENIA

SLOVACIA

FINLANDA

SUEDIA

REGATUL UNIT


Evaluarea proiectelor de planuri bugetare din zona euro

Legislația bugetară din pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare pentru zona euro a intrat în vigoare în mai 2013. În octombrie 2013 s-a înregistrat primul exemplu concret de funcționare a noilor norme, statele membre din zona euro prezentând Comisiei spre evaluare proiectele de planuri bugetare naționale. La 15 noiembrie, Comisia a realizat o evaluare generală relativ pozitivă a acestor planuri bugetare. Aceasta a considerat că cele mai multe planuri respectă, în linii mari, anga-jamentele asumate de țările din zona euro în ceea ce privește nivelul datoriei și al deficitului, inclusiv în cazul țărilor care fac obiectul procedurii de deficit excesiv (siste-mul consolidat al uE de monitorizare a țărilor cu deficit de peste 3 % din Pib). Cu toate acestea, Comisia a constatat că în anumite țări rămâne un spațiu de manevră limitat.

În noiembrie, avizul Comisiei și proiectele de planuri bugetare propriu-zise au fost atent analizate și discutate în cadrul Eurogrupului de către miniștrii de finanțe. Aceștia au constatat că respectarea normelor Pactului de stabilitate și de creștere este amenințată de riscuri în cazul anumitor țări, dar și-au manifestat și angajamentul deplin pentru a contracara acest risc. S-a convenit că statele membre ar trebui să acorde mai multă atenție calității și conținutului unor viitoare ajustări bugetare, astfel încât să se asigure că acestea sunt cât mai favorabile creșterii.

Intrarea în vigoare a pachetului privind supravegherea și monitorizarea bugetare

Cele două regulamente care constituie pachetul privind supravegherea și monito-rizarea bugetare (1) completează Pactul de stabilitate și de creștere, dar se aplică numai statelor membre din zona euro. Acestea au intrat în vigoare la 30 mai 2013 și au fost aplicate pentru prima dată la lansarea noului semestru european în toamnă. Regulamentele abordează nevoia de coordonare bugetară consolidată care rezultă din strânsa interconectare a statelor membre din uniunea monetară. una dintre cele mai importante caracteristici ale acestora este că Comisia Euro-peană evaluează proiectele de planuri bugetare naționale și emite recomandări, dacă este cazul. De asemenea, regulamentele creează un cadru al uniunii Euro-pene care abordează problema țărilor care se confruntă cu dificultăți financiare. Pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare integrează în legislația uE angajamentele din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uEm.

Pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare are următoarele ca-racteristici principale:

1. o monitorizare mai strictă și o mai bună coordonare a politicilor bugetare din zona euro, inclusiv o evaluare comună a proiectelor de planuri bugetare în toamnă și supravegherea continuă a deficitelor excesive din zona euro;

2. creșterea responsabilității și a răspunderii în ceea ce privește stabilirea politi-cilor naționale. În acest sens, previziunile naționale independente vor forma baza bugetelor naționale, ducând astfel la creșterea fiabilității și a credibilității, în timp ce monitorizarea conformității cu normele bugetare naționale va fi efectuată de instituții naționale independente, consolidând prin urmare însușirea angajamentelor bugetare europene;

3. încetățenirea principiilor de monitorizare utilizate la acordarea asistenței fi-nanciare în cadrul uniunii. În acest mod se stabilește o nouă supraveghere, mai atentă, care implică o monitorizare mai strictă decât în cadrul procesului normal de supraveghere, precum și introducerea în cadrul uE a obligațiilor țărilor care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică și a unui regim de supraveghere postprogram.


Depistarea precoce a riscurilor economice

Procedura privind dezechilibrele macroeconomice, care a intrat în vigoare în 2011, prevede ca politicile economice ale celor 28 de state membre să fie analizate pe tot parcursul anului, permițând astfel identificarea precoce a riscurilor, precum formarea de bule pe piețele imobiliare sau scăderea competitivității, înainte ca acestea să de-vină o problemă pentru ansamblul economiei și pentru alte state membre.

monitorizarea se efectuează prin intermediul unui tablou de bord cu indicatori statis-tici, care este publicat în fiecare toamnă în Raportul privind mecanismul de alertă (RmA). Aceasta este urmată de o analiză mai aprofundată, dacă este necesar.

În 2013, Comisia a ajuns la concluzia că statele membre realizează progrese în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor care s-au acumulat înainte de criză. Anumite state membre și-au redus deficitul și au realizat îmbunătățiri semnificative ale competitivității costurilor. Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare pentru a reduce datoriile publice excesive și pentru a se îmbunătăți poziția investițională internațională netă a celor mai îndatorate economii. În RmA 2014 (2), publicat în noiembrie 2013, Comisia a recomandat o analiză aprofundată a evoluției situației economice în 16 state membre care se confruntă cu diferite provocări ma-croeconomice și cu vulnerabilități potențiale care ar putea să se răsfrângă asupra întregii zone euro și la nivelul uniunii în general. Aceste analize aprofundate specifice pentru fiecare țară se vor încheia în primăvara anului 2014, în timp util pentru a permite Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a propune acțiuni adecvate în CSR, ca parte a ciclului reprezentat de semestrul european.

Prioritățile economice după 2013

Analiza anuală a creșterii a constatat că cea mai mare provocare cu care se vor confrunta în 2014 uniunea și statele sale membre va fi de a încuraja și de a stimula redresarea care a început să se facă simțită în 2013. Analiza a arătat că statele membre au realizat progrese în privința celor cinci priorități identificate în 2013 și că au început să corecteze dezechilibrele apărute înainte de criză.

Prin urmare, ar trebui ca semnele de îmbunătățire a situației economice să fie consi-derate drept o încurajare de a continua eforturile cu hotărâre, evitând riscurile de regresie, de automulțumire sau de încetinire a reformei. Pentru a garanta că efortu-rile depuse la nivel național și european produc rezultate concrete pe termen mediu și lung și că acestea sunt acceptate de către cetățeni, va fi esențial să se țină cont de considerentele de echitate și să se specifice cu claritate obiectivele de îndeplinit.


Mecanismul european de stabilitate

2013 a fost primul an complet de funcționare a mecanismului european de stabilita-te (mES), care este un element esențial pentru garantarea stabilității financiare în zona euro. Dotat cu o capacitate de creditare de 500 de miliarde EuR, mES este un important mecanism de protecție financiară, care furnizează asistență financiară statelor membre din zona euro care se confruntă cu sau sunt amenințate de dificultăți de finanțare. mES a acordat deja asistență financiară Spaniei, pentru a o ajuta să își recapitalizeze sectorul financiar, precum și Ciprului, pentru a sprijini punerea în apli-care a programului de ajustare macroeconomică. Programele pentru irlanda, Grecia și Portugalia au continuat să fie finanțate în comun de către mecanismul european de stabilizare financiară (mESF), Fondul european de stabilitate financiară (FESF) și Fondul monetar internațional (Fmi).

Înființarea mES nu reprezintă un răspuns de sine stătător la criza datoriei suverane, ci vine în completarea unor serii de reforme întreprinse la nivel național, în zona euro și la nivelul uE. Eforturile depuse de statele membre în ceea ce privește consolidarea bugetară și reformele structurale, împreună cu inițiativele uE și interguvernamentale, cum ar fi Pactul de stabilitate și de creștere consolidat, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uEm (inclusiv un pact bugetar), semestrul euro-pean și uniunea bancară, sunt deosebit de importante pentru a eradica criza și pentru a preveni posibile crize viitoare. Dacă un stat membru din zona euro necesită totuși asistență financiară, mES va avea capacitatea și resursele de a acționa ca un meca-nism de protecție financiară și de a aplica un instrument de creditare care să micșoreze decalajul nevoilor de finanțare ale țării în cauză până la restabilirea accesului pe piața obligațiunilor suverane. Pentru a-și duce la îndeplinire misiunea, mES strânge fonduri prin emiterea de instrumente de piață monetară, precum și de titluri de creanță pe termen mediu și lung cu scadențe de până la 30 de ani. Emisiunile mES sunt susținute de un capital subscris și vărsat în valoare de 80 de miliarde EuR și de cerința obliga-torie pentru statele membre ale mES de a contribui la capitalul social autorizat al mES.

MECANISMUL EUROPEAN DE STABILITATE ÎN CIFRE

Capital social700 de miliarde

EUR

Capital nevărsat de la statele membre din zona euro 620 de miliarde EUR

Capital subscris și vărsat80 de miliarde EUR

Rezerva de capital social

garantează o capacitate

de împrumut de500 de miliarde

EUR


Dimensiunea socială a uniunii economice și monetare

Comunicarea Comisiei privind consolidarea dimensiunii sociale a uEm (3) propune să se stabilească un nou tablou de bord cu cinci indicatori principali din sectorul social și al ocupării forței de muncă, care să detecteze și să atragă atenția asupra provocărilor majore din uEm legate de ocuparea forței de muncă și situația socială, care trebuie abordate în interes colectiv. Acești indicatori sunt șomajul, șomajul în rândul tinerilor și rata de inactivitate, venitul disponibil brut al gospodăriilor, rata riscului de sărăcie și inegalitățile între venituri (raportul între cele 20 % superioare și cele 20 % inferi-oare). Tabloul de bord a fost inclus în pachetul privind analiza anuală a creșterii 2014 (raportul comun privind ocuparea forței de muncă) și va alimenta procesul din cadrul semestrului european, conturând eventual RST, dar fără aplicarea de sancțiuni.

PREZENTARE GENERALĂ A REZULTATELOR CELUI MAI RECENT EUROBAROMETRU FLASH (FL 386) ÎN CELE 17 ȚĂRI DIN ZONA EURO57 % (+2 %) dintre cetățenii uE care trăiesc în zona euro afirmă că moneda unică este un lucru benefic. În 2011, ei reprezentau 56 %, dar numărul lor s-a redus apoi cu 1 punct procentual, ajungând la 55 % în 2012, pentru a crește în prezent până la 57 %.

010203040506070

%

FL13

911

/200

2

FL15

311

/200

3

FL16

511

/200

4

FL17

510

/200

5

FL19

39/

2006

FL21

68/

2007

FL25

17/

2008

FL27

910

/200

9

FL30

610

/201

0

FL33

511

/201

1

FL36

210

/201

2

FL38

610

/201

3


Asistența financiară: detalii privind programele pentru Irlanda, Grecia, Portugalia, Cipru și Spania

Irlanda

În decembrie 2013, irlanda a devenit prima țară care și-a încheiat cu succes progra-mul de ajustare economică. Programul a fost convenit în mod oficial în decembrie 2010, a inclus un pachet de finanțare comună de 85 de miliarde EuR și a acoperit perioada 2010-2013.

La 21 noiembrie 2010, irlanda a solicitat oficial asistență financiară din partea uE și a Fmi. Programul de ajustare economică pentru irlanda a inclus contribuții din partea uE/mESF (22,5 miliarde EuR), a statelor membre din zona euro/FESF (17,7 miliar-de EuR), precum și contribuții bilaterale din partea Regatului unit (3,8 miliarde EuR), a Suediei (0,6 miliarde EuR) și a Danemarcei (0,4 miliarde EuR) și o finanțare din partea Fmi (22,5 miliarde EuR). La acestea se adaugă contribuția irlandei, provenită din rezerva de lichidități a statului și din investițiile Fondului național de rezervă pentru pensii.

Obiectivele programului au fost:

▶ consolidarea imediată și revizuire exhaustivă a sectorului bancar;

▶ o ajustare bugetară ambițioasă pentru a reinstaura sustenabilitatea, cu corecția deficitului excesiv până în 2015;

▶ reforme de stimulare a creșterii economice, în special în ceea ce privește piața muncii, pentru a permite revenirea la o creștere robustă și durabilă.

VALORILE PLĂȚILOR PENTRU IRLANDA, ÎN MILIARDE EUR

Evaluare Data FESF mESF Fmi bilateral Total

Prima T1 2011 3,6 8,4 5,8 0,0 17,8

a 2-a T2 2011 0,0 3,0 1,4 0,0 4,4

a 3-a T3 2011 3,0 2,5 1,5 0,5 7,4

a 4-a T4 2011 2,7 1,5 3,9 0,5 8,6

a 5-a T1 2012 2,8 3,0 3,2 0,7 9,7

a 6-a T2 2012 0,0 2,3 1,5 0,5 4,2

a 7-a T3 2012 0,0 1,0 0,9 0,7 2,6

a 8-a T4 2012 0,8 0,0 0,9 0,5 2,2

a 9-a T1 2013 1,6 0,0 1,1 0,7 3,43

a 10-a T2 2013 1,0 0,0 1,0 0,5 2,4

a 11-a T3 2013 2,3 0,0 0,76 0,25 3,31

a 12-a T4 2013 0,0 0,8 0,6 0,0 1,4

Plăți totale 17,7 22,5 22,5 4,8 67,5

Vă atragem atenția asupra faptului că unele valori au fost rotunjite, astfel încât s-ar putea ca totalurile să nu corespundă exact valorilor indicate în rânduri și coloane.

„Încheierea cu succes a programului pentru Irlanda

reprezintă un semnal puternic că răspunsul nostru comun la

criză dă roade.” – Olli Rehn, vicepreședinte al Comisiei

Europene responsabil pentru afaceri economice și monetare

și moneda euro.


Încheierea programului pentru Irlanda

miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat în decembrie 2013 a 12-a și ultima evaluare a programului de ajustare pentru irlanda. Aprobarea a avut la bază pro-iectul de raport al Comisiei privind respectarea condițiilor, prezentat în luna no-iembrie 2013. Comisia a sprijinit decizia guvernului irlandez de încheiere a pro-gramului de ajustare în decembrie, conform planului și fără un mecanism prestabilit de creditare preventivă. Eurogrupul a felicitat autoritățile irlandeze pentru că au pus în aplicare cu fermitate programul și a remarcat că finalizarea iminentă în acel moment a programului pentru irlanda dovedește faptul că stra-tegia uE de răspuns la criză dă roade. Sunt în curs de desfășurare plățile finale pentru irlanda din FESF, din mESF și de la Fmi.

ECONOMIA IRLANDEZĂ ÎȘI REVINEComponentele Pib aferente cererii (axa din stânga), creșterea Pib-ului real (axa din dreapta)

AJUSTAREA BUGETARĂ CONTINUĂ ÎN IRLANDA

0,15

0,10

0,05

0

– 0,05

– 0,10

– 0,15

– 0,20

6 %

4 %

2 %

0 %

– 2 %

– 4 %

– 6 %

– 8 %

ImporturiExporturiInvestițiiConsum publicConsum privatCreștere PIB (axa din dreapta)

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

(est

imar

e)20

14(p

revi

ziun

i)20

15(p

revi

ziun

i)

0

2

4

6

8

10

12

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

% din PIB

Deficit bugetar de bază (1)Plafoane deficit nominal PDE

– 15

– 10

– 5

0

5

10

2007

-200

9

2009

-201

3

pp (2)din PIB

Venituri fiscale (3)Alte venituriRemunerare salariațiTransferuri socialeCheltuieli cu dobânzileCheltuieli de capitalAlte cheltuieliModificare pondere deficit (4)

(1) Deficitul bugetar de bază exclude măsurile din sectorul financiar cu efect de creștere a deficitului.(2) Puncte procentuale.(3) Veniturile fiscale includ impozitele directe și indirecte, precum și contribuțiile sociale.(4) Semnul minus indică înrăutățirea deficitului public.


Grecia

Începând din mai 2010, statele membre din zona euro și Fmi au acordat sprijin finan-ciar Greciei prin intermediul mecanismului de împrumut pentru Grecia (Greek Loan Facility, GLF), în contextul unei deteriorări acute a condițiilor de finanțare a datoriei suverane a Greciei. Scopul avut în vedere este susținerea eforturilor depuse de guver-nul Greciei pentru a reinstaura sustenabilitatea bugetară și pentru a implementa re-forme structurale care să amelioreze competitivitatea economiei, punând, astfel, ba-zele unei creșteri economice durabile.

La 14 martie 2012, miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat finanțarea celui de al doilea program de ajustare economică pentru Grecia. Statele membre din zona euro și Fmi au angajat sumele neplătite din primul program (GLF), plus o sumă supli-mentară de 130 de miliarde EuR pentru anii 2012-2014. Întrucât finanțarea primului program s-a bazat pe împrumuturi bilaterale, s-a convenit că – în ceea ce privește statele membre din zona euro – al doilea program va fi finanțat de FESF, care este complet funcțional din august 2010.

În total, cel de al doilea program prevede asistență financiară în valoare de 164,5 mi-liarde EuR până la sfârșitul anului 2014. Din această sumă, angajamentul zonei euro se ridică la 144,7 miliarde EuR, care urmează să fie furnizate prin intermediul FESF, în timp ce Fmi contribuie cu 19,8 miliarde EuR. Această sumă face parte dintr-un acord în valoare de 28 de miliarde EuR pe o perioadă de 4 ani, în cadrul mecanismu-lui de finanțare extinsă pentru Grecia aprobat de Fmi în martie 2012.

În plus, cu ocazia lansării celui de al doilea program, s-a convenit că ar trebui să existe o implicare a sectorului privat pentru a îmbunătăți sustenabilitatea datoriei Greciei. Numeroasa participare la oferta de preschimbare a datoriei Greciei din primă-vara anului 2012 a avut o contribuție semnificativă în acest sens. Au fost preschim-bate aproximativ 197 de miliarde EuR, reprezentând 95,7 % din totalul de 205,6 mi-liarde EuR în obligațiuni eligibile pentru oferta de preschimbare.

VALORILE PLĂȚILOR PENTRU GRECIA, ÎN MILIARDE EUR

Plăți Data FESF Fmi Total

1 martie-iunie 2012/1 74 1,6 75,6

2.1 decembrie 2012/2 34,3 — 34,3

2.2 ianuarie 2013/3 7,2 — 7,2

2.3 ianuarie 2013 2,0 3,24 5,24

2.4 februarie 2013 2,8 — 2,8

2.5 mai 2013 2,8 — 2,8

3.1 mai 2013/4 4,2 1,74 5,94

3.2 iunie 2013 3,3 — 3,3

4.1 iulie 2013/5 2,5 1,8 4,3

Plăți totale 133,1 8,38 141,48



Portugalia

Programul de ajustare economică pentru Portugalia a fost aprobat în mai 2011. Acesta include un pachet de finanțare comună de 78 de miliarde EuR și acoperă pe-rioada 2011- jumătatea anului 2014.

La 7 aprilie 2011, Portugalia a solicitat asistență financiară din partea uE, a statelor membre din zona euro și a Fmi. Programul de ajustare economică pentru Portugalia include un pachet de finanțare comună de 78 de miliarde EuR (26 de miliarde EuR de la uE/mESF, 26 de miliarde EuR din zona euro/FESF și aproximativ 26 de miliarde EuR de la Fmi). El include reforme pentru a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă, măsuri bugetare pentru reducerea datoriei publice și a deficitului, precum și măsuri în vederea asigurării stabilității sectorul financiar intern.

Obiectivele programului sunt:

▶ reforme structurale care să stimuleze creșterea potențială, să ducă la crearea de locuri de muncă și să îmbunătățească competitivitatea;

▶ o strategie de consolidare bugetară, susținută de măsuri bugetare structurale și de un control fiscal ameliorat al parteneriatelor public-privat și al întreprinderilor de stat, cu scopul de a plasa ponderea datoriei publice brute în Pib pe o traiectorie descendentă stabilă pe termen mediu și de a reduce deficitul sub 3 % din Pib până în 2014;

▶ o strategie pentru sectorul financiar bazată pe recapitalizare și pe reducerea efectului de levier, însoțită de eforturi în vederea protejării sectorului financiar împotriva reducerii dezordonate a efectului de levier, prin mecanisme de piață susținute de mecanisme de protecție.

VALORILE PLĂȚILOR PENTRU PORTUGALIA, ÎN MILIARDE EUR

Evaluare Data FESF mESF Fmi Total

Aprobare T2 2011 5,9 6,5 6,3 18,7

Prima T3 2011 0,0 7,6 4,0 11,6

a 2-a T4 2011 3,7 1,5 2,9 8,1

a 3-a T1 2012 5,2 4,5 5,2 14,9

a 4-a T2 2012 2,6 0,0 1,4 4,0

a 5-a T3 2012 0,8 2,0 1,5 4,3

a 6-a T4 2012 0,8 0,0 0,9 1,7

a 7-a T1 2013 2,1 0,0 0,7 2,8

a 8-a (*) T2 2013 1,8 0,0 1,0 2,8

a 9-a (*) T3 2013 1,9 0,0 0,9 2,8

a 10-a T4 2013 — — — 0,0

a 11-a T1 2014 — — — 0,0

a 12-a T2 2014 — — — 0,0

Plăți totale 24,8 22,1 24,8 71,7


(*) A 8-a și a 9-a evaluare au fost unificate.


Cipru

Programul de ajustare economică pentru Cipru a fost convenit în mod oficial în mai 2013. El își propune abordarea cu hotărâre a provocărilor financiare, bugetare și structurale cu care se confruntă economia și ar trebui să permită Ciprului să revină pe o traiectorie de creștere sustenabilă.

Ca urmare a unei cereri depuse de Cipru la 25 iunie 2012, la 2 aprilie 2013 Comisia, banca Centrală Europeană (bCE) și Fmi au convenit împreună cu autoritățile cipriote asupra unui program de ajustare economică pentru perioada 2013-2016. Pachetul financiar va include maximum 10 miliarde EuR, din care mES va furniza maximum 9 miliarde EuR, iar contribuția Fmi este preconizată a fi de aproximativ 1 miliard EuR.

Obiectivele programului sunt:

▶ restaurarea solidității sectorului bancar din Cipru și restabilirea încrederii deponenților și a pieței prin restructurarea aprofundată și redimensionarea instituțiilor financiare, consolidarea supravegherii și abordarea problemei unui posibil deficit de capital;

▶ continuarea procesului de consolidare bugetară în curs de desfășurare în vederea corectării cât mai curând posibil a deficitului public general excesiv;

▶ implementarea reformelor structurale pentru a încuraja competitivitatea și o creștere durabilă și echilibrată, care să permită corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special prin reformarea sistemului de indexare a salariilor și prin înlăturarea obstacolelor aflate în calea bunei funcționări a piețelor de servicii.

VALORILE PLĂȚILOR PENTRU CIPRU, ÎN MILIARDE EUR

Evaluare Data mES Fmi Total

Prima T2 2013 2,0 0,1 2,1

a 2-a T3 2013 1,0 — 1,0

a 3-a T4 2013 1,5 0,1 1,6

a 4-a (*) T1 2014 0,1 0,1 0,2

a 5-a T2 2014 — — 0,0

a 6-a T3 2014 — — 0,0

a 7-a T4 2014 — — 0,0

a 8-a T1 2015 — — 0,0

a 9-a T2 2015 — — 0,0

a 10-a T3 2015 — — 0,0

a 11-a T4 2015 — — 0,0

a 12-a T1 2016 — — 0,0

Plăți totale 4,6 0,3 4,9


(*) A 4-a evaluare nu a fost încă încheiată în mod oficial.


Spania

Spania a solicitat asistență financiară la 25 iunie 2012. Condițiile politice specifice sectorului financiar conțin măsuri pentru a crește rezistența sectorului bancar pe termen lung, restabilind astfel accesul său pe piață, și pentru a gestiona în mod efici-ent stocurile de active care provin din spargerea bulei imobiliare. Acordul a fost aprobat la 20 iulie 2012, în cadrul reuniunii de la bruxelles a Eurogrupului.

Acordul încheiat cu Spania include atât măsuri specifice sectorului bancar, în confor-mitate cu normele privind ajutoarele de stat, cât și reforme și ajustări orizontale macroeconomice mai largi. Asistența financiară a fost furnizată pentru perioada iu-lie 2012-decembrie 2013. Cu toate acestea, se preconizează ca restructurarea băn-cilor care beneficiază de ajutor public acordat în temeiul normelor privind ajutoarele de stat să dureze până la 5 ani.

măsurile specifice sectorului bancar au trei componente principale:

▶ în primul rând, un diagnostic cuprinzător în ceea ce privește nevoile de capital ale diferitelor bănci, pe baza unei ample analize și evaluări a calității activelor, precum și o testare a rezistenței la situații de criză a fiecărei bănci;

▶ în al doilea rând, separarea activelor depreciate din bilanțul băncilor care beneficiază de sprijin public și transferul lor către o societate externă de administrare a activelor;

▶ în al treilea rând, recapitalizarea și restructurarea băncilor viabile și rezoluția ordonată a băncilor care se dovedesc în cele din urmă neviabile, cu condiția prealabilă a repartizării echitabile a obligațiilor în sectorul privat.

Împrumuturile au fost furnizate Fondo de reestructuración ordenada bancaria (FROb), fondul de recapitalizare bancară al guvernului spaniol, și apoi direcționate către instituțiile financiare în cauză. Fondurile au fost vărsate în două tranșe în valoare de 41,3 miliarde EuR, înainte de datele prevăzute pentru recapitalizare. Nu este planifi-cată efectuarea altor plăți.

VALORILE PLĂȚILOR PENTRU SPANIA (*), ÎN MILIARDE EUR

Evaluare Data mES Total

Prima T4 2012 39,5 39,5

a 2-a T1 2013 1,9 1,9

a 3-a T2 2013 0,0 0,0

a 4-a T3 2013 0,0 0,0

a 5-a (**) T4 2013 0,0 0,0

Plăți totale 41,3 41,3


(*) Dată fiind natura programului, Fmi este doar observator; acesta nu a contribuit la finanțare.(**) A 5-a evaluare este încă în curs de derulare, nu s-a prevăzut nicio plată.


Consolidarea uniunii economice și monetare în viitor

Proiectul Comisiei pentru o uEm profundă și veritabilă, menționat în capitolul 1, stabilește pașii necesari pentru consolidarea monedei unice pe termen scurt, mediu și lung (4). Anumite reforme sunt posibile încă din prezent, în temeiul legislației secun-dare existente, în timp ce altele vor necesita dezbateri suplimentare și o eventuală modificare a tratatului. uE a început deja să prezinte rezultate cu privire la numeroa-se acțiuni prevăzute în acest proiect, după cum se arată în cele ce urmează.

▶ În martie 2013, Comisia a publicat două comunicări în care își prezintă ideile privind coordonarea prealabilă (ex ante) a planurilor de reformă economică majoră ale statelor membre (5) și privind un instrument de convergență și de competitivitate (CCi) (6), pentru a încuraja și a sprijini reformele prioritare.

▶ Pachetul legislativ privind supravegherea și monitorizarea bugetare este în vigoare din luna mai 2013 (a se vedea mai sus).

▶ muS a fost aprobat și bCE și-a început evaluarea independentă a activelor băncilor înainte de preluarea rolului său de supraveghere în 2014.

▶ muR este pe cale de a fi adoptat ca urmare a acordului din cadrul Consiliului din decembrie 2013 privind abordarea generală de urmat pentru instituirea muR și privind stabilirea și intrarea progresivă în activitate a unui fond unic de rezoluție și crearea unui Comitet unic de rezoluție, iar Parlamentul își adoptă, de asemenea, poziția de negociere.

Dalia Grybauskaitė, președinte al Lituaniei și președinte în exercițiu

al Consiliului, Herman Van Rompuy, președintele

Consiliului European, și José Manuel Barroso, președintele

Comisiei Europene (de la stânga la dreapta), la o conferință de presă intermediară în timpul Consiliului European reunit la

Bruxelles, în Belgia, la 19 și 20 decembrie.


▶ În iulie 2013, Comisia a clarificat modul în care trebuie să fie tratate anumite investiții publice în scopuri contabile în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere (așa-numita clauză privind investițiile).

▶ Ca urmare a unui acord cu Parlamentul, Comisia a înființat un grup de experți care să analizeze un fond de rambursare a datoriei și euro-obligațiunile, două idei cuprinse în proiect.

▶ În octombrie, Comisia a publicat o comunicare privind dimensiunea socială a uEm (după cum se menționează mai sus) ca urmare a unei cereri formulate de Consiliul European din decembrie 2012.

Cu ocazia Consiliului European din decembrie, liderii din uE au convenit asupra princi-palelor caracteristici ale unui sistem de înțelegeri contractuale stabilite de comun acord și de mecanisme de solidaritate conexe, pentru a facilita și a sprijini reformele realizate de statele membre în domenii esențiale pentru creșterea economică, com-petitivitate și locurile de muncă. Herman Van Rompuy, președintele Consiliului Euro-pean, în strânsă cooperare cu José manuel barroso, președintele Comisiei Europene, a fost invitat să avanseze lucrările pe baza acestor elemente și să prezinte un raport în acest sens la întâlnirea la nivel înalt din octombrie 2014.


Un cadru financiar solid pentru Europa și o uniune bancară pentru zona euro

Criza financiară a evidențiat necesitatea unei mai bune reglementări și supravegheri a sectorului financiar. Din acest motiv, Comisia a propus, începând din 2010, aproxi-mativ 30 de seturi de norme care să asigure reglementarea corespunzătoare și su-pravegherea eficientă a tuturor actorilor financiari, a produselor și a piețelor. Aceste norme sunt comune pentru toate cele 28 de state membre și sprijină buna funcționare a pieței unice a serviciilor financiare.

Criza din zona euro a adăugat activității uE o dimensiune suplimentară, evidențiind potențialul cerc vicios dintre bănci și statele cu datorii suverane. Pentru a rupe acest cerc, nu este suficient un sector financiar mai solid. În special pentru țările care au aceeași monedă, este necesară o abordare mai aprofundată și mai integrată, care să asigure, în principal, elaborarea și aplicarea centralizată în zona euro a normelor co-mune pentru toate cele 28 de state membre.

iată de ce, în iunie 2012, șefii de stat sau de guvern și-au luat angajamente în privința unei uniuni bancare. Această viziune a continuat să fie dezvoltată în cadrul proiectului Comisiei pentru o uEm profundă și veritabilă din noiembrie 2012.

De ce să avem o uniune bancară pentru zona euro?

Răspunsurile naționale necoordonate la criza financiară au întărit legătura dintre bănci și statele cu datorii suverane și au dus la o fragmentare îngrijorătoare a pieței unice de creditare și finanțare. Această fragmentare este deosebit de nocivă în cadrul zonei euro, unde transmiterea politicii monetare este afectată, iar restricționarea finanțării ridică obstacole pentru creditarea eficientă a economiei reale și, prin urmare, pentru creșterea economică.

Progresele rapide către o uniune bancară sunt indispensabile pentru a asigura stabi-litatea financiară și creșterea economică în zona euro. Pe baza unui cadru de regle-mentare solid și comun celor 28 de membri ai pieței unice (cadrul de reglementare unic), Comisia a adoptat, prin urmare, o abordare incluzivă și a propus o foaie de parcurs pentru uniunea bancară care include diferite etape și care ar putea fi deschisă tuturor statelor membre, dar care este obligatorie pentru cele 18 state membre care fac parte, în prezent, din zona euro. Această foaie de parcurs continuă să fie utilizată, iar unele elemente concrete ale ei intră în vigoare din 2014.

Mecanismul unic de supraveghere este în prezent funcțional

băncile europene au în prezent o situație mult mai bună decât în urmă cu doi ani. Acestea au obținut sume importante de capital pe piață, astfel încât nivelurile de capital ale marilor bănci europene sunt în prezent echivalente cu cele ale băncilor americane. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru crearea unui sector bancar prosper și mai responsabil, în special în zona euro.

La 4 noiembrie 2013, la puțin mai mult de un an după ce Comisia a propus înființarea unui mecanism unic de supraveghere (muS) pentru băncile din zona euro, regulamen-tul privind muS (7) a intrat în vigoare. Acest mecanism va fi complet operațional în 2014.

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/137634.pdf


Între timp, bCE se pregătește pentru a-și asuma noul rol de supraveghetor. În prezent, bCE realizează o evaluare completă a tuturor băncilor care vor fi sub supravegherea sa directă, incluzând o analiză a riscurilor, o evaluare a calității activelor și o testare a rezistenței la situații de criză. Totodată, aceasta va trebui să recruteze personal de înaltă calitate pentru sarcinile de supraveghere și să creeze o nouă structură de su-praveghere care să integreze autoritățile naționale de supraveghere înainte de înce-perea activităților.

muS are următoarele caracteristici principale:

▶ Conferă bCE noi competențe de supraveghere a băncilor din zona euro: acordarea de licențe băncilor din Europa, aplicarea coerentă și consecventă a cadrului de reglementare unic în zona euro, supravegherea directă a băncilor relevante din punct de vedere sistemic, inclusiv a tuturor băncilor care au active de peste 30 de miliarde EuR sau active care reprezintă cel puțin 20 % din Pib-ul țării de origine (aproximativ 130 de bănci), precum și monitorizarea supravegherii băncilor mai mici de către autoritățile naționale de supraveghere. Deși marile bănci de importanță sistemică se află în centrul cadrului de supraveghere european, experiența recentă arată că băncile relativ mai mici pot, de asemenea, să reprezinte o amenințare la adresa stabilității financiare. Prin urmare, este esențial ca sarcinile de supraveghere conferite bCE să poată fi exercitate în privința tuturor acestor bănci.

▶ bCE trebuie să asigure aplicarea coerentă și consecventă a cadrului de reglementare unic în zona euro.

▶ muS este deschis tuturor statelor membre din afara zonei euro.

▶ În cazul băncilor transfrontaliere active atât în state membre participante la muS, cât și în state din afara acestuia, procedurile existente de coordonare între autoritățile de supraveghere din țara de origine și din țara-gazdă vor fi menținute în forma actuală.

▶ Structura de guvernanță a bCE va fi formată dintr-un consiliu de supraveghere separat, sprijinit de un comitet director, din Consiliul guvernatorilor bCE, care are dreptul de opoziție la deciziile în materie de supraveghere ale consiliului, și dintr-un grup de mediere. Primul președinte desemnat al consiliului muS este Danièle Nouy. Astfel se asigură pe deplin o separare clară între sarcinile monetare ale bCE și sarcinile de supraveghere.

MECANISMUL UNIC DE SUPRAVEGHERE – VEDERE DE ANSAMBLU

Cadru de reglementare unic

Mecanismul unic de supraveghere

Autoritățile de supraveghere

ale statelor membre neparticipante

Coor

dona

re d

e că

tre

Auto

ritat

ea

Banc

ară

Euro

pean

ă

trimit membri ai consiliului

pregătește și execută sarcinile

Banca Centrală Europeană(BCE)

Autoritățile de supraveghere ale statelor membre participante


Mecanismul unic de rezoluție

În iulie 2013, Comisia a propus un mecanism unic de rezoluție (muR) pentru bănci, care să completeze muS, aplicând normele de fond din proiectul de directivă privind redresarea și rezoluția bancară (8) într-un mod coerent și centralizat, care să asigure luarea de decizii consecvente pentru rezoluția băncilor, precum și mecanisme comune de finanțare a rezoluției.

muR ar garanta că, independent de supravegherea mai strictă, dacă o bancă care face obiectul muS se confruntă cu dificultăți grave, rezoluția sa poate fi gestionată în mod eficient. În caz de faliment transfrontalier, acest mecanism ar fi mai eficient decât o rețea de autorități naționale de rezoluție și ar evita riscurile de contagiune.

muR ar fi activat dacă bCE, în calitatea sa de organism de supraveghere bancară, ar informa că o bancă trebuie să fie supusă procedurii de rezoluție în zona euro sau într-un stat membru care participă la uniunea bancară. La 19 decembrie, statele membre au ajuns la un acord politic, iar colegislatorii ar trebui să ajungă la un acord final în privința muR până la sfârșitul mandatului actual al Parlamentului, în primă-vara anului 2014.

Instrumentele comune de redresare și rezoluție

În decembrie 2013, s-a ajuns la un acord politic între Parlament și Consiliu referitor la directiva privind redresarea și rezoluția bancară. Aceasta este o etapă fundamen-tală în vederea finalizării uniunii bancare. Noile norme le furnizează autorităților mijloacele de a interveni în mod decisiv fie înainte de apariția problemelor, fie, dacă este cazul, în stadiul incipient al acestora. Dacă, în ciuda acestor măsuri preventive, situația financiară a unei bănci se deteriorează iremediabil, noul cadru garantează că acționarii și creditorii băncii plătesc contribuția financiară care le revine. În cazul în care este nevoie de resurse suplimentare, acestea vor proveni din fonduri naționale de rezoluție prefinanțate de sectorul bancar, fiecare stat membru fiind responsabil de înființarea lor și de acumularea fondurilor pentru a atinge în 10 ani 1 % din depozite-le acoperite. Va trebui ca toate băncile să contribuie la aceste fonduri, dar contribuțiile vor fi mai mari pentru băncile care își asumă mai multe riscuri.

Consolidarea sistemelor de garantare a depozitelor

O a doua componentă a unui sector financiar mai solid este luarea măsurilor necesa-re pentru ca, în cazul în care o bancă dă faliment, depozitele bancare din toate state-le membre să fie garantate până la 100 000 EuR pentru fiecare deponent și pentru fiecare bancă. Din perspectiva stabilității financiare, această garanție duce la evitarea situației în care deponenții efectuează retrageri majore de fonduri de la băncile lor, care pot duce la apariția panicii în sectorul bancar, și previne astfel grave consecințe economice.

În 2010, Comisia a propus consolidarea regulilor existente în acest domeniu (9). Deși garanția de 100 000 EuR rămâne adecvată, reforma ar asigura efectuarea mai rapi-dă a plăților (reducerea termenului de plată de la 20 de zile lucrătoare, în prezent, la 7 zile calendaristice) și ar consolida finanțarea, în special prin finanțarea ex ante a sistemelor de garantare a depozitelor (un nivel-țintă de cel puțin 1,5 % din depozite-le eligibile, care să fie atins în 10 ani). În decembrie 2013, s-a ajuns la un acord poli-tic între Parlament și statele membre ale uE cu privire la noile norme privind sisteme-le de garantare a depozitelor. un acord final este așteptat în 2014.


Cerințe prudențiale mai stricte

Pachetul privind cerințele de capital pentru bănci și normele de administrare a lichidităților de către bănci, așa-numitul „CRD iV”, care transpune în cadrul juridic al uE, prin intermediul unui regulament (10) și al unei directive (11), noile standarde internaționale privind capitalul bancar (cunoscute sub numele de acordul basel iii), a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 27 iunie 2013.

Noile norme, care se aplică de la 1 ianuarie 2014, abordează anumite vulnerabilități cu care s-au confruntat instituțiile financiare în timpul crizei, și anume niveluri insufi-ciente de capital atât din punctul de vedere al cantității, cât și al calității, vulnerabilități care au dus la necesitatea unui sprijin fără precedent din partea autorităților naționale. Punerea în aplicare în timp util a acordului basel iii figurează printre angajamentele asumate de uE în cadrul G20.

CRD iV stabilește cerințe prudențiale mai stricte pentru bănci, solicitându-le acestora să păstreze suficiente rezerve de capital și de lichidități. Acest nou cadru va spori soliditatea băncilor din uE și va întări capacitatea acestora de a gestiona în mod co-respunzător riscurile legate de propriile activități și de a absorbi eventualele pierderi pe care le pot suporta în afaceri.

În plus, aceste noi norme vor consolida cerințele referitoare la mecanismele și proce-durile de guvernanță corporativă ale băncilor. De exemplu, se introduc anumite cerințe în ceea ce privește diversitatea cadrelor de conducere, în special în ceea ce privește echilibrul dintre bărbați și femei. În plus, pentru a combate asumarea de riscuri exce-sive, cadrul impune norme stricte referitoare la remunerarea variabilă.

Legislația privind agențiile de rating de credit în vigoare în prezent

Agențiile de rating de credit (ARC) sunt actori majori pe piețele financiare actuale. Ratingurile au un impact direct asupra acțiunilor investitorilor, ale debitorilor, ale emitenților și ale guvernelor. De exemplu, o scădere a ratingului unei companii poate avea consecințe privind capitalul pe care o bancă trebuie să îl dețină, iar o scădere a ratingului datoriei suverane poate crește costurile la care o țară se împrumută. În pofida adoptării, în 2009 (12) și în 2011 (13), a unei legislații euro-pene privind agențiile de rating de credit, evoluțiile înregistrate în contextul crizei datoriilor din zona euro au demonstrat că este necesară consolidarea cadrului de reglementare. Prin urmare, în noiembrie 2011, Comisia a prezentat propuneri de consolidare a cadrului de reglementare și de eliminare a lacunelor existente. No-ile norme au intrat în vigoare în iunie 2013 (14).

http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2013:176:SOM:RO:HTML




Restabilirea încrederii în indicii de referință

manipularea ratei dobânzii interbancare pe piața londoneză (LibOR) și a ratei dobânzii interbancare oferite la operațiunile în euro (Euribor) a condus la amenzi de mai multe milioane de euro aplicate mai multor bănci din Europa și din SuA. De asemenea, fac obiectul unei anchete acuzațiile de manipulare a indicilor de referință pentru mărfuri (de exemplu: petrol, gaz și biocombustibili) și pentru cursul de schimb. Prețurile unor instrumente financiare în valoare de câteva mili-arde de euro și milioane de credite ipotecare rezidențiale depind de indicii de referință. Prin urmare, manipularea indicilor de referință poate provoca pierderi semnificative pentru consumatori și investitori, poate denatura economia reală și submina încrederea în piață.

Din acest motiv, în septembrie 2013, Comisia a propus un proiect de lege care să contribuie la reinstaurarea încrederii în integritatea indicilor de referință. un indi-ce de referință este o măsură statistică și se calculează pe baza unui set repre-zentativ de date subiacente, fiind utilizat ca preț de referință pentru un instru-ment financiar, pentru un contract financiar sau pentru a măsura performanțele unui fond de investiții. Noile norme vor spori soliditatea și fiabilitatea indicilor de referință, vor facilita prevenirea și depistarea manipulării lor și vor clarifica res-ponsabilitatea în această eventualitate, precum și supravegherea indicilor de referință de către autorități. Ele completează propunerile Comisiei în legătură cu care Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord în iunie 2013 și prin care ma-nipularea indicilor de referință devine infracțiune de abuz de piață și face obiectul unor amenzi administrative stricte.

Toate propunerile menționate anterior au drept obiectiv adaptarea normelor uE la noua realitate a pieței, în special prin extinderea domeniului lor de aplicare pentru a include toate instrumentele financiare care sunt tranzacționate pe plat-forme organizate și extrabursier (over the counter, OTC), precum și adaptarea la noile tehnologii. Deoarece sancțiunile aflate în prezent la dispoziția autorităților de supraveghere nu au, de multe ori, un efect disuasiv, sancțiunile vor fi mai stric-te și mai armonizate. Eventualele sancțiuni penale au făcut obiectul unei propu-neri separate, dar complementare, pentru care negocierile între Parlamentul Eu-ropean și Consiliu s-au încheiat la sfârșitul anului 2013. Acest acord politic urmează să fie confirmat de Parlament în plen în 2014.

Ajutoarele de stat

Reinstaurarea unui sector financiar mai sănătos, capabil să finanțeze economia reală, este indispensabilă pentru redresarea Europei. În 2013, Comisia a continuat să utili-zeze controlul ajutoarelor de stat, contribuind astfel la restabilirea unui sector finan-ciar sănătos. Chiar și atunci când băncile se bazează în mare măsură pe ajutoare de stat, ele pot fi autorizate să rămână pe piață atunci când există perspective reale că își pot restabili viabilitatea și că pot funcționa fără sprijin public în viitor. Aceasta în-seamnă că băncile respective trebuie să își reducă considerabil dimensiunile și să își modifice în mod substanțial modelul de afaceri ca să devină din nou viabile. În 2013, Comisia a continuat să verifice că se menține la un nivel minim sprijinirea băncilor prin intermediul banilor contribuabililor, că proprietarii băncilor suportă o parte sufici-entă din sarcina de restructurare și că se reduce la minimum denaturarea concurenței apărute din cauza ajutoarelor de stat.


Reglementările speciale de criză ale uE aplicabile ajutoarelor de stat, în vigoare din anul 2008, au fost revizuite în mod substanțial în august 2013, fiind aplicate din acel moment. Noile reglementări introduc trei schimbări majore: în primul rând, înainte de a recurge la banii contribuabililor, băncile ar trebui să utilizeze resursele interne și să solicite contribuții de la acționari, de la deținătorii de titluri hibride (care combină ca-racteristicile capitalurilor proprii și ale datoriilor) și de la titularii de creanțe subordo-nate; în al doilea rând, recapitalizările băncilor și măsurile de salvare a activelor vor putea fi efectuate, în general, numai după aprobarea de către Comisie a planului de restructurare a băncii; în al treilea rând, plafonul aplicabil pentru remunerarea cadre-lor de conducere din toate băncile care beneficiază de ajutoare vizează să instituie stimulente adecvate pentru cadrele de conducere, astfel încât acestea să pună în aplicare restructurarea în timp util și să evite necesitatea de a recurge la ajutoare de stat, implementând în același timp planurile de restructurare aprobate.

În 2013, Comisia a adoptat 50 de decizii. De exemplu, Comisia a aprobat planurile de restructurare a Caixa Geral de Depósitos, bPi și millenium bCP (toate din Portuga-lia) (15); planurile de lichidare a Hypo Alpe Adria Group (Austria) (16) și ATE (Grecia) (17); planurile de restructurare a mai multor bănci slovene (18); precum și noua schemă portugheză (19) care furnizează garanții de stat pentru băncile care garantează îm-prumuturile acordate de bEi societăților din Portugalia.

Sistemul bancar paralel

Sistemul bancar paralel este sistemul de intermediere a creditelor care implică entități și activități din afara sistemului bancar clasic. băncile din sistemul bancar paralel nu sunt reglementate la fel ca celelalte bănci, deși desfășoară activități de tip bancar. Consiliul pentru Stabilitate Financiară (FSb) a estimat, în ansamblu, dimensi-unea sistemului bancar paralel mondial la peste 50 de mii de miliarde EuR. Această cifră reprezintă 25-30 % din totalul sistemului financiar și jumătate din valoarea to-tală a activelor bancare. Prin urmare, sistemul bancar paralel prezintă o importanță sistemică pentru sistemul financiar european.

De la începutul crizei financiare, Comisia a realizat o reformă amplă a sectorului serviciilor financiare din Europa. Cu toate acestea, nu se poate permite acumularea riscurilor în sectorul bancar paralel, mai ales dacă noile norme bancare ar putea îm-pinge anumite activități către sistemul bancar paralel, care este reglementat cu mai puțină strictețe.

Fondurile de piață monetară, care constituie un grup major de actori din sistemul bancar paralel, reprezintă o sursă importantă de finanțare pe termen scurt pentru instituții financiare, întreprinderi și administrații publice. În Europa, aproximativ 22 % din titlurile de creanță pe termen scurt emise de administrațiile publice sau de secto-rul privat sunt deținute de fonduri de piață monetară. Acestea dețin 38 % din titlurile de creanță pe termen scurt emise de sectorul bancar. Din cauza acestei interconectări sistemice a fondurilor de piață monetară cu sectorul bancar și cu sectorul finanțelor publice și corporatiste, acestea au stat în centrul lucrărilor la nivel internațional care abordează sistemul bancar paralel.

În continuarea Cărții verzi privind sistemul bancar paralel (20) din 2012, Comisia a adoptat în septembrie 2013 o comunicare privind sistemul bancar paralel (21) și a propus noi norme aplicabile fondurilor de piață monetară, vizând să asigure faptul că acestea vor putea suporta mai bine presiunea în condiții de criză a pieței prin inter-mediul consolidării profilului lor de lichidități și a stabilității.


Protecția consumatorilor în domeniul serviciilor financiare

Directiva privind creditul ipotecar

În decembrie 2013, Parlamentul European și Consiliul au adoptat o propunere (22) de directivă prin care se urmărește crearea unei piețe paneuropene responsabile, eficien-te, sănătoase și competitive pentru creditul ipotecar, care să funcționeze în beneficiul consumatorilor. Această propunere a fost prezentată de către Comisie în 2011.

Criza financiară a demonstrat ce repercusiuni nefaste pot avea practicile iresponsabi-le de acordare și de contractare a împrumuturilor asupra consumatorilor și instituțiilor de credit, precum și asupra sistemului financiar și a economiei în general. Acest lucru este deosebit de important în prezent pentru piața integrată a uE. Directiva privind creditul ipotecar urmărește să garanteze faptul că astfel de practici nu se vor repeta în viitor și să ajute consumatorii să aibă din nou încredere în sistemul financiar.

La intrarea sa în vigoare, debitorii vor beneficia de un nivel mai ridicat de protecție prin intermediul unor norme solide privind publicitatea, informațiile precontractuale, consilierea, evaluarea bonității și rambursarea anticipată. Cerința ca băncile să ofere consumatorilor informații personalizate prin intermediul unei fișe europene de informații standardizate va permite consumatorilor să compare condițiile de acordare a creditelor ipotecare de la diferite instituții bancare.

Inițiativa privind conturile bancare

În lumea de astăzi, cetățenii europeni nu pot participa pe deplin la viața socială fără a poseda un cont bancar de bază. Conturile bancare au devenit o parte esențială a vieții de zi cu zi, facilitând, printre altele, plata facturilor la utilități și cumpărăturile online.

În timp ce legislația privind piața unică a asigurat posibilitatea băncilor de a-și desfășura activitățile oriunde în uniunea Europeană și de a oferi servicii transfronta-liere, această mobilitate nu se reflectă la nivelul cetățenilor care, adesea, nu sunt în măsură să își deschidă un cont într-un alt stat membru sau să treacă de la o bancă la alta cu ușurință. mai mult, consumatorii plătesc adesea exagerat de mult pentru serviciile pe care le primesc de la banca lor, iar tarifele bancare nu sunt pe deplin transparente.

În acest context, Comisia a publicat în mai 2013 o propunere de directivă privind transparența și comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimba-rea conturilor de plăți și accesul la un cont de plăți de bază (23).


Propunerile Comisiei abordează trei domenii:

▶ comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, datorită căreia consumatorii pot compara mai ușor comisioanele percepute pentru conturile de plăți de către bănci și alți prestatori de servicii de plată din uE;

▶ schimbarea conturilor de plăți, prin stabilirea unei proceduri simple și rapide pentru consumatorii care doresc să își modifice contul de plăți pentru a trece la o altă bancă sau la un alt prestator de servicii de plată;

▶ accesul la conturile de plăți, permițându-se consumatorilor din uE care doresc acest lucru să poată deschide un cont de plăți fără a fi rezidenți în țara în care se află furnizorul de servicii de plată.

În plus, aceste dispoziții vor permite tuturor consumatorilor din uE, indiferent de situația lor financiară, să deschidă un cont de plăți care să le permită să efectueze operațiuni esențiale, precum primirea salariului, a pensiilor și a indemnizațiilor sau plata facturilor la utilități etc.

Un cetățean retrage bani dintr-un bancomat.


Fondurile de investiții pe termen lung

Respectându-și angajamentele anunțate în Comunicarea „Actul privind piața uni-că ii” (24) din octombrie 2012 și în Cartea verde privind finanțarea pe termen lung a economiei europene (25), Comisia a propus, în iunie 2013, un nou cadru privind fondu-rile de investiții (26), destinat investitorilor care doresc să plaseze fonduri în societăți și proiecte pe termen lung. Aceste fonduri europene private de investiții pe termen lung (FEiTL) sunt fonduri care ar investi numai în întreprinderi care au nevoie de lichidități pentru perioade de timp îndelungate.

Noile fonduri ar fi disponibile pentru toate tipurile de investitori în întreaga Europă, sub rezerva îndeplinirii anumitor norme prevăzute de legislația uE. Normele respecti-ve includ tipurile de active pe termen lung și de societăți în care FEiTL sunt autoriza-te să investească, cum ar fi proiecte de infrastructură, de transport și de energie re-generabilă, modalitățile de diversificare pe care FEiTL trebuie să le folosească pentru a reduce riscurile, precum și informațiile pe care trebuie să le furnizeze investitorilor.

Propunerea de protejare a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării

În luna februarie 2013, Comisia a propus să se consolideze protecția monedei euro și a altor monede împotriva falsificării prin intermediul unor măsuri de drept penal (27). Printre aceste propuneri se numără sporirea investigațiilor transfronta-liere și introducerea unor sancțiuni minime, inclusiv pedeapsa cu închisoarea, pentru cele mai grave infracțiuni de contrafacere. De asemenea, propunerea va permite analiza, în cursul procedurilor judiciare, a falsurilor confiscate, în scopul detectării altor monede și bancnote euro falsificate care se află în circulație. Co-misia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LibE) din Parlamentul Euro-pean a sprijinit propunerea în decembrie, deschizând calea pentru negocieri cu Consiliul de miniștri, care a ajuns la un acord în privința normelor în octombrie.

Noua bancnotă de 5 euro.


Finanțarea viitorului: garantarea unor venituri publice sustenabile prin îmbunătățirea coordonării politicilor fiscale

Taxa pe tranzacțiile financiare în cadrul cooperării consolidate

Ca urmare a solicitării a 11 state membre (28) de a institui o cooperare consolidată între ele pentru a aplica o taxă pe tranzacțiile financiare (TTF), Comisia a adoptat în luna februarie 2013 o propunere de directivă a Consiliului de punere în aplicare a cooperării consolidate pentru TTF (29).

Se estimează că TTF, atunci când este aplicată de cele 11 state membre, va genera venituri în valoare de 30-35 de miliarde EuR pe an. TTF ar avea rate scăzute, o bază largă și plase de siguranță împotriva delocalizării sectorului financiar.

TTF are trei obiective principale: în primul rând, consolidarea pieței unice prin reduce-rea numărului abordărilor naționale divergente în sectorul fiscalității tranzacțiilor fi-nanciare; în al doilea rând, asigurarea unei contribuții echitabile și substanțiale a sectorului financiar la veniturile publice; în al treilea rând, sprijinirea măsurilor de re-glementare pentru a încuraja sectorul financiar să întreprindă activități mai respon-sabile, orientate către economia reală.

O fiscalitate mai echitabilă

În 2013, lupta împotriva fraudei fiscale a avut o prioritate ridicată în agenda politică a uniunii. Scandalul privind activitățile financiare offshore („offshore leaks”) și evoluțiile ulterioare au confirmat urgența întreprinderii de acțiuni mai numeroase și mai eficiente pentru combaterea evaziunii fiscale. Consiliul European din mai 2013 s-a angajat să accelereze lucrările referitoare la lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive.

S-a acordat prioritate promovării și extinderii domeniului de aplicare al schimbului automat de informații de la toate nivelurile. Comisia a propus în luna iunie să se ex-tindă schimbul automat de informații între administrațiile fiscale din cadrul uE. Con-form propunerii, dividendele, câștigurile de capital, precum și toate celelalte forme de venituri financiare și soldurile conturilor vor fi adăugate la lista categoriilor care fac obiectul schimbului automat de informații în cadrul uE. Ca urmare a Consiliului Euro-pean din decembrie, la începutul anului 2014 ar trebui să se ajungă la un acord unanim cu privire la această propunere. Astfel, uE va avea cel mai cuprinzător sistem de schimb automat de informații din lume.


Problema erodării bazei fiscale și a transferului profiturilor (base erosion and profit shifting, bEPS), mecanism prin care societățile își transferă profiturile în jurisdicții cu un nivel redus de impozitare, a reținut în mare măsură, în 2013, atenția miniștrilor de finanțe din uE și din G20. La nivelul uE, s-au desfășurat lucrări în legătură cu reco-mandările Comisiei privind planificarea fiscală agresivă. S-a înființat o nouă platformă, care reunește membri din cadrul autorităților fiscale din uE, al întreprinderilor și al societății civile și al cărei scop este monitorizarea progreselor în acest domeniu. În septembrie, miniștrii de finanțe din G20 au sprijinit pe deplin planul de acțiune privind bEPS (30) al OCDE. Potrivit miniștrilor de finanțe din G20, „Profiturile ar trebui impozi-tate acolo unde se desfășoară activitățile economice care duc la obținerea acestora și acolo unde se creează valoarea. Pentru a minimiza bEPS, facem apel la statele membre să examineze modul în care legislația lor internă contribuie la bEPS și să garanteze că normele fiscale internaționale și naționale nu permit sau nu încurajează ca întreprinderile multinaționale să își reducă impozitele totale plătite prin transferul artificial al profiturilor către jurisdicții cu un nivel redus de impozitare.”

În 2013 au fost luate și alte inițiative pentru o fiscalitate mai echitabilă: Consiliul a convenit în luna iulie în privința unui sistem de reacție rapidă pentru combaterea fraudei în materie de TVA (31); ca urmare a mandatului primit de la Consiliu în luna mai, Comisia a început discuții privind încheierea de acorduri mai ferme cu vecinii noștri cei mai apropiați (Andorra, monaco, Liechtenstein, San marino și Elveția) în materie de impozitare a veniturilor din economii; la Consiliul European din octombrie, a fost lansată dezbaterea privind impozitarea economiei digitale; în noiembrie, Comi-sia a propus modificări ale directivei privind societățile-mamă și filialele în scopul protecției împotriva planificării fiscale abuzive (32).


NOTE(1) Regulamentul (uE) nr. 472/2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre

din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013). Regulamentul (uE) nr. 473/2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (JO L 140, 27.5.2013).

(2) Raport al Comisiei – Raport privind mecanismul de alertă 2014, COm(2013) 790.

(3) Comunicare a Comisiei – Consolidarea dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare, COm(2013) 690.

(4) O dezbatere la nivel înalt privind arhitectura uEm a avut loc la 19 iunie, în cadrul unei importante conferințe economice anuale, Forumul Economic de la bruxelles (http://ec.europa.eu/economy_finance/bef2013/teaser/03/index.html).

(5) Comunicare a Comisiei – Către o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Coordonarea ex ante a proiectelor de reforme majore ale politicilor economice, COm(2013) 166.

(6) Comunicare a Comisiei – Către o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – introducerea unui instrument de convergență și competitivitate, COm(2013) 165.

(7) Regulamentul (uE) nr. 1024/2013 de conferire a unor atribuții specifice băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (JO L 287, 29.10.2013).

(8) Propunere de directivă de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a întreprinderilor de investiții, COm(2012) 280.

(9) Propunere de directivă privind sistemele de garantare a depozitelor, COm(2010) 368.

(10) Regulamentul (uE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții (JO L 176, 27.6.2013).

(11) Directiva 2013/36/uE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (JO L 176, 27.6.2013).

(12) Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 302, 17.11.2009).

(13) Regulamentul (uE) nr. 513/2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 145, 31.5.2011).

(14) Directiva 2013/14/uE de modificare a Directivei 2003/41/CE privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale, a Directivei 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVm) și a Directivei 2011/61/uE privind administratorii fondurilor de investiții alternative în ceea ce privește încrederea excesivă acordată ratingurilor de credit (JO L 145, 31.5.2013). Regulamentul (uE) nr. 462/2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1060/2009 privind agențiile de rating de credit (JO L 146, 31.5.2013).

(15) http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-738_en.htm





(20) Carte verde a Comisiei – Sistemul bancar paralel, COm(2012) 102.

(21) Comunicare a Comisiei – Sistemul bancar paralel – abordarea noilor surse de risc din sectorul financiar, COm(2013) 614.

(22) Propunere de directivă privind contractele de credit pentru proprietăți rezidențiale, COm(2011) 142.

(23) Propunere de directivă privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu funcționalități de bază, COm(2013) 266.

(24) Comunicare a Comisiei – Actul privind piața unică ii – Împreună pentru o nouă creștere, COm(2012) 573.

(25) Carte verde a Comisiei – Finanțarea pe termen lung a economiei europene, COm(2013) 150.

(26) Propunere de regulament privind fondurile europene de investiții pe termen lung, COm(2013) 462.

(27) Propunere de directivă privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării, COm(2013) 42.

(28) belgia, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, italia, Austria, Portugalia, Slovenia și Slovacia.

(29) Propunere de directivă de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul taxei pe tranzacțiile financiare, COm(2013) 71.

(30) http://www.oecd.org/ctp/bEPSActionPlan.pdf

(31) Directiva 2013/42/uE de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește un sistem de reacție rapidă împotriva fraudelor în materie de TVA (JO L 201, 26.7.2013).

(32) Propunere de directivă de modificare a Directivei 2011/96/uE privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, COm(2013) 814.

CREDITE FOTO

uniunea Europeană: paginile 20, 22, 34iStockphoto.com/Stefan_Redel: pagina 43banca Centrală Europeană: pagina 44

http://ec.europa.eu/economy_finance/bef2013/teaser/03/index.html

http://ec.europa.eu/economy_finance/bef2013/teaser/03/index.html

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-738_en.htm





http://www.oecd.org/ctp/BEPSActionPlan.pdf

Către redresare economică, creștere și locuri de muncă

CAPITOLUL 3


În 2013, economia Europei a ieșit din criză, creând premisele pentru o redresa-re mai puternică în 2014. Multe state membre s-au confruntat însă în conti-nuare cu rate mari ale șomajului, în special în rândul tinerilor.

Pentru a impulsiona economia și crearea de locuri de muncă dincolo de eforturile imediate de combatere a efectelor crizei, UE și-a dublat eforturile în direcția im-plementării Strategiei Europa 2020, un program amplu dedicat creșterii econo-mice și ocupării forței de muncă. În contextul unei crize economice și financiare care a scos la iveală și a exacerbat o serie de probleme cronice în materie de creștere, Europa 2020 a identificat trei pârghii principale care pot fi acționate la nivelul UE și la nivel național, și anume creșterea inteligentă, durabilă și favora-bilă incluziunii.

Strategia are la bază cinci obiective principale pe care UE și statele membre tre-buie să le îndeplinească până în 2020, în cinci domenii: ocuparea forței de mun-că, cercetarea și dezvoltarea, schimbările climatice/energia, educația și incluziu-nea socială, la care se adaugă o serie de inițiative emblematice. Scopul este acela de a crea condiții și fundamente solide pentru creștere.

La nivelul UE, normele economice și bugetare înăsprite care se aplică în cadrul semestrului european vor contribui la atingerea obiectivelor Strategiei Euro-pa 2020. Următorul buget pe 7 ani al UE, cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020, va fi, de asemenea, aliniat îndeaproape la obiectivele strategiei, pentru a susține eforturile statelor membre de a-și atinge țintele propuse.

La nivel național, se întreprind reforme economice ample în toate cele cinci do-menii vizate de obiective. Reformele sunt monitorizate pe parcursul anului de către Comisia Europeană, iar în primăvara fiecărui an se emit recomandări spe-cifice pentru fiecare țară, cu scopul de a evidenția cele mai presante reforme.

Strategia Europa 2020 se bazează pe guvernanța economică consolidată și pe coordonarea accentuată a politicilor economice, descrise în capitolul 2. Prezentul capitol oferă numai o privire de ansamblu asupra acțiunilor întreprinse în vede-rea asigurării creșterii viitoare în diferite domenii și sectoare de politică, de la industrie la pescuit. El ilustrează, totodată, modul în care am consolidat și apro-fundat două surse majore de creștere – piața comună și comerțul – și modul în care UE își utilizează resursele financiare pentru a impulsiona economia în anii următori.

Șantierul de construcție a celui de al doilea pod peste Dunăre, între Calafat (România) și Vidin (Bulgaria).

C ă T R E R E d R E s A R E E C O N O m i C ă , C R E ș T E R E ș i L O C u R i d E m u N C ă 51

Politici ale UE dedicate creșterii economice – Europa 2020

HARTA CREȘTERII EUROPENE 2014

Educație și formare

unul dintre obiectivele strategiei Europa 2020 este încadrarea în muncă, până la sfârșitul deceniului, a 75 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. unul dintre efectele crizei a fost, însă, șomajul ridicat peste tot în Europa, cu o rată de 24 % în rândul tinerilor europeni și afectând peste jumătate din populația tânără activă în țări ca Grecia și spania. În același timp, în Europa există circa 2 milioane de posturi neocupate, ceea ce denotă lipsa unei corelări între competențe și nevoile pieței. Comisia abordează această problemă în mai multe moduri, urmând linia tra-sată de inițiativa privind regândirea educației și de măsurile de combatere a șomajului în rândul tinerilor anunțate la sfârșitul anului 2012 (printre care sistemul de garanții pentru tineret) (1).

Lietuva

Malta

ÉireIreland

UnitedKingdomUnited

Kingdom

DanmarkDanmark

Sverige

Eesti

LatvijaLatvija

SuomiFinland

DeutschlandDeutschlandPolskaPolska

Slovensko

MagyarországMagyarországRomânia




Italia


SlovenijaHrvatskaHrvatska

PortugalPortugal

EspañaEspaña

FranceFrance

NederlandNederlandBelgië

BelgiqueBelgië

Belgique

LuxembourgLuxembourg Českárepublika

> 3,0 %

1,0-3,0 %

0,0-1,0 %

sub 0,0 %

Sursa: Serviciile Comisiei.

Malta


Programul actual de învățare pe tot parcursul vieții oferă sprijin pentru mobilitatea în scop educațional prin programele „Erasmus” (educație superioară), „Leonardo da Vinci” (formare profesională), „Comenius” (școli) și „Grundtvig” (educația adulților). Împreună, „Erasmus” și „Leonardo da Vinci” sprijină circa 140 000 de plasamente pe an în întreprinderi și alte organizații (2). Patru milioane de persoane, în mare parte tineri, urmează să beneficieze de burse în cadrul noului program Erasmus+ (3) pentru a studia, a se forma profesional sau a participa la activități de voluntariat în străină-tate în perioada 2014-2020, comparativ cu cele 2,5 milioane de beneficiari ai actua-lelor programe de mobilitate ale uE. Această experiență internațională facilitează dezvoltarea competențelor și crește șansele de angajare.

de asemenea, Comisia a lansat în iulie Alianța europeană pentru ucenicii (4), pentru a contribui la combaterea șomajului în rândul tinerilor prin îmbunătățirea calității, imaginii și ofertei de stagii de ucenicie. Comisia va promova parteneriate între țări și părțile interesate, astfel încât să se poată identifica cele mai reușite programe de ucenicie din uE și să se aplice soluții adaptate.

Grupul la nivel înalt al uE privind modernizarea învățământului superior a publicat un raport (5) care cuprinde o serie amplă de recomandări practice și abordabile privind ameliorarea modului de predare în învățământul superior, inclusiv o propunere de înființare a unei academii europene de predare și studiu, care să joace rolul unei platforme pentru schimburi de bune practici, destinată statelor membre și instituțiilor de învățământ superior.

În același timp, pentru a avea sisteme de învățământ eficiente, este esențial să se exploateze la maximum oportunitățile oferite de tehnologiile informației și comunicațiilor (TiC) și de resursele educaționale deschise. În septembrie, Comisia a publicat o comunicare privind deschiderea sistemelor de educație (6), creând astfel premisele pentru un mod de predare și învățare mai inovator, bazat pe utilizarea tehnologiilor și accesul la conținut digital, scopul fiind acela de a contribui la asigura-rea unei educații de înaltă calitate și la dezvoltarea competențelor digitale care vor fi necesare pentru 90 % dintre locurile de muncă până în 2020. Cursurile online deschi-se și în masă (mOOC) reprezintă, de exemplu, o evoluție remarcabilă în acest context. Comisia a ajutat la lansarea primelor mOOC paneuropene, punând gratuit la dispoziția publicului 40 de cursuri academice și oferind astfel cetățenilor acces, de acasă, la o educație de calitate.

Această inițiativă este asociată marii coaliții pentru locuri de muncă digitale (7), o platformă care implică o multitudine de părți interesate și care se ocupă de dezvolta-rea competențelor ce lipsesc în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor și de ocuparea celor circa 900 000 de posturi vacante din acest sector (a se vedea secțiunea dedicată ocupării forței de muncă și incluziunii sociale).

Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură,

multilingvism și tineret, la concursul WorldSkills organizat la

Leipzig, în Germania.


Ocuparea forței de muncă și incluziunea socială

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilorComisia, împreună cu Parlamentul European, Consiliul uniunii Europene și părțile interesate, a făcut eforturile necesare pentru a aborda toate aspectele ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și pentru a duce mai departe măsurile propuse în decem-brie 2012 în acest sens.

Garanția pentru tineretComisia a invitat statele membre să instituie o garanție pentru tineret (8). scopul acestei inițiative este să garanteze că toți tinerii cu vârste de până la 25 de ani pri-mesc oferte de muncă de calitate, își continuă studiile sau beneficiază de un stagiu în termen de 4 luni de la absolvirea școlii sau de la intrarea în șomaj. Pentru multe state membre, a da curs acestei inițiative înseamnă reforme structurale, inclusiv dez-voltarea unor sisteme de educație și formare profesională. Garanția pentru tineret urmează să fie instituită în statele membre începând cu 1 ianuarie 2014.

statele membre vor primi finanțare în acest scop din Fondul social european (FsE), care furnizează în prezent 10 miliarde EuR anual. FsE a oferit finanțare specială pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor cu mult înainte de criză și a jucat un rol esențial în efortul de a controla creșterea șomajului în rândul acestora, 68 % din bugetul său fiind dedicat proiectelor dezvoltate și în beneficiul tinerilor. Viitorul regulament privind FsE (9) include o prioritate în materie de investiții FsE în favoarea integrării durabile pe piața de muncă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). statele membre cu rate mari ale șomajului în rândul tinerilor urmează să identifice NEET ca fiind un grup-țintă specific pentru finanțarea FsE și să pună la dispoziția acestor tineri modalități de integrare pe piața muncii. Pentru ca garanția pentru tineret să devină o realitate, statele membre trebuie totodată să acorde prioritate în bugetele naționale măsurilor de încadrare în muncă a tinerilor.

REPARTIȚIA RATELOR ȘOMAJULUI ÎN RÂNDUL TINERILOR, PE STATE MEMBRE

0

10

20

30

40

50

60

UE-

28Zo

na e

uro

Belg

ia

Bulg

aria

Repu

blic

a Ce

hă

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Esto

nia

(1 )

Irlan

da

Gre

cia

(1 )

Span

ia

Fran

ța

Croa

ția (2 )

Italia

Cipr

u (2 )

Leto

nia

(2 )

Litu

ania

Luxe

mbu

rg

Ung

aria

(1 )

Mal

ta

Țăril

e de

Jos

Aust

ria

Port

ugal

ia

Polo

nia

Rom

ânia

(3 )

Slov

enia

(1 )

Slov

acia

Finl

anda

Sued

ia

Rega

tul U

nit

(4 )

Nor

vegi

a (1 )

Turc

ia (4 )

Stat

ele

Uni

te

Japo

nia

(1) Septembrie 2013(2) Al treilea trimestru 2013

(3) Al doilea trimestru 2013(4) August 2013

%


Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilorPentru a concentra într-o măsură și mai mare sprijinul financiar asupra regiunilor și persoanelor care se confruntă cel mai mult cu inactivitatea și șomajul în rândul tine-rilor, Parlamentul European și Consiliul European au convenit să lanseze o inițiativă specifică pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEi) (10), care urmează să fie finanțată cu 3 miliarde EuR din FsE și cu 3 miliarde EuR din bugetul uE. Comisia a insistat ca cele 6 miliarde EuR să fie alocate în 2014 și 2015, și nu pe perioada de 7 ani a CFm. Finanțarea va fi dedicată NEET și regiunilor care se confruntă cu rate ale șomajului de peste 25 %. inițiativa YEi, care va fi programată în cadrul FsE 2014-2020, susține implementarea garanției pentru tineret. statele membre care vor beneficia de YEi au fost invitate să își prezinte planurile cu privire la implementarea garanțiilor pentru tineret până la sfârșitul lunii decembrie 2013. Toate celelalte state membre trebuie să își prezinte planurile până în primăvara anului 2014.

Alianța europeană pentru uceniciiPe lângă garanția pentru tineret, Comisia dezvoltă diferite instrumente la nivelul uE pentru a ajuta statele membre să combată șomajul în rândul tinerilor. Având în vedere faptul că stagiile de ucenicie și programele de învățare la locul de muncă facilitează tranziția tinerilor de la sistemele de învățământ și formare profesională la piața muncii, Consiliul, Comisia și partenerii sociali europeni au lansat în iulie Alianța europeană pentru ucenicii (11). scopul său este să îmbunătățească calitatea și oferta de stagii de ucenicie în uE și să încurajeze acest tip de învățare.

Alianța este o platformă care reunește autorități publice, întreprinderi și parteneri sociali, furnizori de programe de educație și formare profesională, reprezentanți ai organizațiilor de tineret și alți actori importanți, cum ar fi camerele de comerț, în ve-derea coordonării și dezvoltării diferitelor inițiative de creare a unor programe reușite de ucenicie, precum și pentru a promova parteneriate naționale în vederea dezvoltării unor sisteme duale de formare profesională. Liniile de acțiune sunt următoarele: transferul de cunoștințe specifice și susținerea reformării sistemelor de ucenicie, promovarea avantajelor programelor de ucenicie și utilizarea inteligentă a finanțării și resurselor uE.

Un cadru de calitate pentru stagiiÎn prezent, un motiv principal de îngrijorare este faptul că anumite stagii au o com-ponentă de învățare minoră sau folosesc tinerii pentru a beneficia de forță de muncă ieftină. În decembrie, Comisia a propus orientări care să le permită stagiarilor să acu-muleze experiență de muncă de înaltă calitate în condiții corecte și sigure, sporindu-și astfel șansele de a găsi un loc de muncă de calitate. Propunerea de recomandare a Consiliului privind un cadru de calitate pentru stagii (12) invită statele membre să garanteze că legislația sau practicile naționale respectă principiile enunțate în orien-tări și să își adapteze legislația acolo unde este necesar. Orientările impun ca stagiile să se bazeze pe un acord scris care să precizeze conținutul cunoștințelor transmise și condițiile de muncă, inclusiv dacă stagiarii vor fi plătiți sau compensați în alt mod, precum și dacă beneficiază de asigurări sociale.


Echipe de acțiuneÎn 2013, echipele de acțiune pentru încadrarea în muncă a tinerilor au înregistrat noi progrese. Aceste echipe, alcătuite din funcționari naționali și ai Comisiei, au fost create în februarie 2012 pentru cele opt state membre cu cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor, și anume irlanda, Grecia, spania, italia, Letonia, Lituania, Portugalia și slovacia. misiunea acestor echipe era de a mobiliza fondurile structurale ale uE (inclusiv FsE) încă disponibile pentru perioada de programare 2007-2013, cu scopul de a crea locuri de muncă pentru tineri și de a facilita accesul întreprinderilor mici și mijlocii (imm-uri) la finanțare. de-a lungul verii 2013 au continuat eforturile de implementare a deciziilor și de reajustare a programelor acolo unde a fost necesar, de exemplu în spania și în Lituania.

datorită eforturilor echipelor de acțiune, până la începutul anului 2013 au fost aloca-te fonduri uE în valoare de circa 16 miliarde EuR (din FsE și Fondul european de dezvoltare regională – FEdER) pentru acordare accelerată sau realocare. Până în no-iembrie 2013, numai FsE realocase 4,2 miliarde EuR pentru acțiuni specifice, de care urmau să beneficieze peste un milion de tineri.

EURES și „Primul tău loc de muncă EURES”Pentru a încuraja mobilitatea și a oferi acces la locuri de muncă, Comisia a lansat o reformă a Rețelei europene de servicii publice pentru ocuparea forței de muncă (EuREs), cu scopul de a crea o rețea de recrutare și plasament cu adevărat paneuro-peană. În noiembrie 2012 a fost adoptată o decizie EuREs (13) care vizează optimi-zarea funcționării operaționale a EuREs. EuREs își propune în primul rând să promo-veze transparența în ocuparea posturilor vacante, să amelioreze interoperabilitatea piețelor de muncă și a proceselor de corelare a cererii cu oferta de competențe, dez-voltând serviciile și cooperarea dintre furnizorii publici și privați de servicii, cu scopul de a extinde aria de acțiune a EuREs. scopul programului „Primul tău loc de muncă EuREs” este să îi ajute pe tineri să își găsească un prim loc de muncă într-unul dintre cele 28 de state membre și să vină în sprijinul companiilor care doresc să recruteze tineri dintr-o altă țară a uE. „Primul tău loc de muncă EuREs” este o inițiativă la scară mică, cu un buget de 12 milioane EuR pe o perioadă de 3 ani. Ea urmărește testarea eficacității serviciilor concepute special pentru tinerii mobili cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani aflați în căutarea unui loc de muncă, servicii combinate și cu un oare-care sprijin financiar.


Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socialăÎn decembrie, Consiliul uE a adoptat noul program pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (Easi), care va furniza 920 de milioane EuR pentru perioada 2014-2020. Acesta va veni în sprijinul politicilor sociale inovatoare și va promova mobilita-tea forței de muncă (de exemplu, prin dezvoltarea programului „Primul tău loc de muncă EuREs”), facilitând în același timp accesul la microcredite și încurajând antre-prenoriatul social. Easi integrează și extinde aria de acoperire a trei instrumente financiare existente: programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate soci-ală (Progress), EuREs și instrumentul european de microfinanțare Progress.

Lucrătorii detașațiLa 9 decembrie, Consiliul a convenit asupra unei abordări generale a propunerii Comi-siei din martie 2012 (14) care viza ameliorarea aplicării garanțiilor pentru lucrătorii detașați prevăzute în directiva privind lucrătorii detașați din 1996 (15), creând astfel condițiile pentru un acord probabil al Parlamentului și al Consiliului înainte de alege-rile pentru Parlamentul European. Această propunere:

▶ ar stabili standarde mai ambițioase pentru sensibilizarea lucrătorilor și companiilor cu privire la drepturile și obligațiile lor;

▶ ar introduce norme pentru îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile naționale responsabile de detașarea lucrătorilor;

▶ ar clarifica definiția noțiunii de detașare;

▶ ar defini responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește verificarea respectării normelor prevăzute în directiva din 1996;

▶ ar impune companiilor care se ocupă de detașarea lucrătorilor să desemneze o persoană de contact pentru a ține legătura cu autoritățile responsabile cu aplicarea și să țină evidența documentelor de bază;

▶ ar ameliora respectarea drepturilor, precum și soluționarea plângerilor;

▶ ar garanta că sancțiunile și amenzile administrative impuse prestatorilor de servicii de către autoritățile responsabile cu aplicarea dintr-un stat membru pentru nerespectarea cerințelor directivei din 1996 pot fi impuse și recuperate într-un alt stat membru.

László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri

sociale și incluziune, prezentând orientările care le permit

stagiarilor să dobândească experiență de muncă de înaltă

calitate în condiții corecte și sigure.


Un cadru de calitate pentru restructurăriÎn decembrie, Comisia a schițat cele mai bune practici pentru anticiparea restructu-rărilor întreprinderilor și pentru reducerea la minimum a impactului acestora asu-pra lucrătorilor și condițiilor sociale, sub forma unui cadru de calitate al uE pentru anticiparea schimbărilor și restructurărilor (QFR). Cadrul de calitate oferă îndrumare întreprinderilor, lucrătorilor, sindicatelor, organizațiilor patronale și administrațiilor publice, cu scopul de a facilita procesul de restructurare la nivelul întreprinderilor și al lucrătorilor printr-o mai bună anticipare și investiție în capitalul uman, reducând toto-dată la minimum impactul social. Comisia îndeamnă statele membre să sprijine și să promoveze implementarea cadrului de calitate și să analizeze posibilitatea aplicării acestuia în cazul angajaților din sectorul public. de asemenea, ea invită toate părțile interesate să coopereze pe baza acestor orientări.

Servicii publice de ocupare a forței de muncăExistența unor servicii publice eficace de ocupare a forței de muncă este esențială pentru implementarea practică a politicilor de ocupare a forței de muncă la nivel național. de exemplu, serviciile publice de ocupare a forței de muncă sunt în măsură să îi consilieze pe cei aflați în căutarea unui loc de muncă cu privire la oportunitățile de formare profesională, de ucenicie, de stagiu și de aprofundare a studiilor, adaptate la situația lor și la cerințele angajatorilor.

Pentru a îmbunătăți eficacitatea acestora, Comisia a propus măsuri (16) în vederea creării unei rețele de servicii publice de ocupare a forței de muncă, care să fie în măsură:

▶ să raporteze performanța serviciilor publice de ocupare a forței de muncă la anumite criterii de referință relevante;

▶ să identifice cele mai bune practici;

▶ să promoveze schimburile de experiență.

Totodată, rețeaua ar oferi sprijin pentru implementarea practică de către statele membre a politicilor de ocupare a forței de muncă, de exemplu garanția pentru tineret.

Fondul social european 2014-2020Regulamentul privind Fondul social european pentru perioada 2014-2020 (17), cu cele 19 priorități de investiții grupate în jurul a 4 obiective tematice, prezintă domenii concrete de intervenție politică, într-un mod mult mai explicit decât pentru perioada anterioară (2007-2013). se pune accentul pe măsurile active care vizează incluziu-nea și piața muncii, precum și pe educație și pe reforma administrației publice. În plus, fiecare stat membru trebuie să garanteze că cel puțin 20 % din resursele FsE vor fi dedicate incluziunii sociale.

FsE este complet aliniat pentru a susține strategia Europa 2020 și punerea în aplica-re a recomandărilor specifice pentru fiecare țară și pentru a contribui la realizarea obiectivelor principale referitoare la ocuparea forței de muncă, la educație și la redu-cerea sărăciei. din acest motiv, în următoarea perioadă de programare, bugetul FsE se va ridica la cel puțin 23 % din fondurile pentru politica de coeziune.

Concentrarea tematică ar trebui să garanteze că finanțarea este îndreptată către un număr restrâns de priorități-cheie ale politicii. În plus, s-au făcut eforturi importante pentru simplificarea procedurilor și pentru o mai bună gestionare a fondurilor, în ve-derea obținerii mai multor rezultate.


Migrația ca instrument al creșteriiLegislația uE în domeniul migrației, de exemplu, directiva privind cartea albastră (18), care facilitează intrarea și șederea cetățenilor din afara uE încadrați în posturi ce presupun înalte calificări, contribuie la atragerea anumitor categorii de migranți. Cole-gislatorii au convenit asupra unui text de compromis pentru directiva privind lucrătorii sezonieri (19), care urmează să fie adoptat în prima parte a anului 2014. Negocierile pe marginea directivei privind persoanele transferate în cadrul aceleiași companii (20) au înregistrat progrese, însă sunt necesare eforturi mai susținute din partea Parla-mentului și a Consiliului pentru a se pune de acord. Totodată, Comisia speră că se vor face progrese importante cu privire la propunerea sa de stabilire a unor norme pentru cetățenii din afara uE care vin în uniune pentru studii, cercetare științifică și pentru alte schimburi (21). mai presus de toate, statele membre trebuie să se asigure că se iau măsuri eficace pentru promovarea integrării (22). migranții ar trebui să își poată dezvolta pe deplin potențialul într-un mediu în care drepturile lor fundamentale sunt pe deplin respectate și în care pot participa activ la viața societății.

implementarea corectă de către statele membre a directivei privind permisul unic de ședere (23), care acordă anumite drepturi egale lucrătorilor din afara uE, va juca de asemenea un rol important.

Pachetul de măsuri privind investițiile socialePachetul de măsuri privind investițiile sociale a fost adoptat de Comisie în februarie 2013. El stabilește un cadru integrat pentru reformele de politică socială pe care trebuie să le întreprindă statele membre pentru a-și moderniza sistemele de asigu-rări sociale. Pachetul oferă orientări strategice cu privire la modalitățile în care se poate garanta un nivel de trai adecvat, cu beneficii adecvate și servicii de calitate, și la modalitățile în care se pot eficientiza cheltuielile sociale. El evidențiază totodată importanța activării și susținerii unor politici de ameliorare a incluziunii sociale și a accesului la piața muncii. Pregătirea cetățenilor pentru confruntarea cu riscurile pe parcursul întregii vieți, preferabilă reparării consecințelor negative, reprezintă o abordare esențială în ceea ce privește investițiile sociale. Pachetul oferă orientări strategice în mai multe domenii în care investițiile bine orientate, în special din FsE, pot aduce schimbări notabile.

Cercetare, dezvoltare, inovare

O Uniune a inovăriiun raport din 2012 referitor la uniunea inovării (24) a furnizat informații actualizate despre progresele înregistrate cu privire la cele 34 de angajamente formulate în cadrul inițiativei emblematice legate de uniunea inovării, indicând faptul că peste 80 % dintre angajamente erau în curs de fi respectate.

uniunea inovării este una dintre cele șapte inițiative emblematice ale strategiei Euro-pa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și cuprinde 34 de acțiuni îndreptate către trei obiective:

▶ transformarea Europei într-un actor de talie mondială în lumea științei;

▶ îndepărtarea obstacolelor care stau în calea inovării – costurile mari de brevetare, fragmentarea pieței, ritmul lent cu care se stabilesc standardele în domeniu și deficitul de competențe – și care împiedică ideile să ajungă rapid pe piață; precum și

▶ revoluționarea modului în care colaborează sectorul public și cel privat.


În urma unei solicitări din partea Consiliului European, Comisia a prezentat în septem-brie un nou indicator al rezultatelor inovării, cu scopul de a evalua politicile naționale în materie de inovare și de a monitoriza rezultatele uE în raport cu principalii săi parteneri comerciali. Acesta măsoară capacitatea ideilor provenite din sectoarele inovatoare de a ajunge pe piață, creând locuri de muncă de mai bună calitate și mă-rind competitivitatea Europei.

Tabloul de bord al uniunii inovării din 2013, publicat în martie (25), arăta că, în uE, rezultatele în materie de inovare s-au îmbunătățit de la un an la altul, în ciuda crizei economice, dar că discrepanțele dintre statele membre sunt din ce în ce mai mari. Raportul privind competitivitatea uniunii inovării 2013 (26) a fost dat publicității în decembrie și a arătat că Europa rămâne un nucleu mondial în ceea ce privește pro-ducerea de cunoștințe, însă este depășită de America de Nord și de Asia în ceea ce privește tehnologiile viitorului.

Sprijin pentru cercetare și inovare în cadrul politicii de coeziune a UECercetarea și inovarea au continuat să beneficieze în 2013 de investiții din fondurile structurale ale uE (aproximativ 25 % din fondurile disponibile sunt investite în pre-zent în acest domeniu). Reforma politicii de coeziune asupra căreia s-a convenit în decembrie va impune pentru prima dată ca toate regiunile uE să dedice un procent minim din fondurile disponibile pentru perioada 2014-2020 cercetării și inovării și să elaboreze „strategii de specializare inteligentă” pentru fiecare regiune.

Al șaptelea program-cadruCel de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (PC7), lansat în 2007, s-a încheiat în decembrie. În cei 7 de ani de desfășurare, programul a ajutat la finanțarea a peste 22 000 de proiecte de cerce-tare, cu o contribuție din bugetul uE de peste 40 de miliarde EuR, inclusiv aproximativ 4 000 de proiecte care au beneficiat de granturi din partea Consiliului European pen-tru Cercetare. „Al șaselea raport de monitorizare a PC7” (27), publicat în luna august, a arătat că aproximativ 17 % din totalul participanților au fost imm-uri.

Máire Geoghegan-Quinn, comisarul pentru cercetare, inovare și știință, în vizită la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN HH) din România.


Orizont 2020Legislația pentru Orizont 2020 (28), programul uniunii Europene pentru cercetare și inovare pentru perioada 2014-2020, a fost adoptată în decembrie. Cu un buget de aproximativ 80 de miliarde EuR, cu circa 30 % mai mare în termeni reali decât pentru programul-cadru anterior (PC7) și cu reguli de participare mai simple, Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare al uE de până acum și unul dintre cele mai mari programe de cercetare finanțate din fonduri publice din lume.

Orizont 2020 va ajuta la asigurarea bazei de cunoștințe a economiei europene în vi-itor și va aduce o contribuție pe termen lung la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Construit pe trei piloni – excelență științifică, poziția de lider în sec-torul industrial și provocări societale –, programul va finanța toate tipurile de activități, de la științe de frontieră la inovare strâns legată de piață.

Orizont 2020 reunește pentru prima dată toate finanțările uE pentru cercetare și inovare în cadrul unui singur program, cu un set unic de norme, reducând astfel în mod radical birocrația. Obiectivul primordial de a dispune de un program mai coerent și mai simplu ar trebui să faciliteze participarea, în special pentru micile organizații de cercetare și pentru micile întreprinderi.

Inițiativele emblematice pentru tehnologiile viitoruluiinițiativele emblematice pentru tehnologiile viitorului au fost gândite pentru a exer-cita un efect de transformare asupra științei, a tehnologiei și a societății în ansamblu. Acestea sunt extrem de ambițioase și se bazează pe cooperarea dintre mai multe discipline, comunități și programe, care necesită un sprijin susținut de până la 10 ani. după mai multe etape de selecție, în 2013, în cadrul PC7 au fost selectate două inițiative: „Proiectul Creierul uman” și „Grafenul” (29). Ambele inițiative au un potențial enorm de a crea o revoluție în următoarea generație de produse și materiale utilizate în multe domenii, oferind un avantaj competitiv într-o gamă largă de sectoare, inclu-siv sănătatea și îmbătrânirea populației, medicină, industria chimică, a produselor electronice și a TiC.

Destinație: Europa

În vederea atragerii cercetătorilor cu înaltă calificare înspre Europa, în 2013 uE a organizat trei evenimente „destinație: Europa” în statele unite. Aceste evenimen-te au ilustrat nivelul de excelență al cercetării și inovării europene și au contribu-it la sensibilizarea publicului cu privire la oportunitățile de carieră și finanțare disponibile prin intermediul inițiativelor uE, cum ar fi Consiliul European pentru Cercetare și acțiunile marie skłodowska-Curie, precum și prin intermediul progra-melor statelor membre.

Pachetul privind investițiile în inovareÎn iulie, Comisia a adoptat pachetul privind investițiile pentru inovare și a propus crearea unor parteneriate oficiale în domeniul cercetării și inovării cu industria și cu statele membre în anumite sectoare strategice, cum ar fi bioeconomia, aeronautica și electronica. Împreună, cele șase parteneriate public-privat și cele patru parteneriate public-public ar avea un buget propus de aproximativ 22 de miliarde EuR, din care aproximativ 8 miliarde EuR din bugetul Orizont 2020, 10 miliarde EuR din partea industriei și 4 miliarde EuR din partea statelor membre. inițiativele vor stimula com-petitivitatea industriei uE în sectoare care oferă locuri de muncă de înaltă calitate și vor oferi totodată soluții pentru principalele provocări cu care se confruntă societatea.

Posterul campaniei: „Destinație: Europa”.


Agenda digitalăPachetul legislativ „Un continent conectat”: crearea unei piețe unice a telecomunicațiilor în UEdeoarece se îndreaptă rapid către o economie bazată pe internet, având un impact direct asupra tuturor domeniilor, de la serviciile tradiționale de tipul serviciilor bancare și de asigurări la noi sectoare precum comerțul online și de la producția industri-ală la aprovizionarea cu energie, TiC sunt din ce în ce mai mult considerate drept o sursă a creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii prevăzute în strategia Europa 2020 (30).

uniunea Europeană nu dispune însă de o veritabilă piață unică pentru comunicațiile electronice. uE este fragmentată în piețe naționale distincte și, ca urmare, ratează o sursă majoră de creștere potențială, după cum reiese din Tabloul de bord anual al Agendei digitale a Comisiei (31).

Comisia a adoptat un pachet legislativ pentru un continent conectat (32), care vizează crearea unui continent conectat și competitiv și a unor locuri de muncă și sectoare digitale sustenabile, ca răspuns la solicitarea Consiliului European de a crea o piață unică a telecomunicațiilor, pentru a soluționa problemele evidențiate în cadrul tablo-ului de bord.

Neelie Kroes, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru agenda digitală, la evenimentul „TIC 2013 – Create, Connect, Grow” organizat la Vilnius, în Lituania.


Mai puține săpături pentru servicii de bandă largă mai ieftineComisia a propus noi reglementări (33) pentru reducerea cu 30 % a costurilor de insta-lare a internetului de mare viteză. Lucrările de construcții, cum ar fi săpăturile pentru instalarea cablurilor de fibră optică, reprezintă până la 80 % din costul de instalare a rețelelor de mare viteză. Această propunere ar putea permite companiilor să econo-misească între 40 și 60 de miliarde EuR.

Obiectivele regulamentului propus sunt reducerea substanțială a costurilor de ingine-rie civilă și a costurilor determinate de sarcinile administrative inutile, precum și îmbunătățirea eficienței instalării infrastructurii de comunicații electronice de mare viteză prin extrapolarea bunelor practici din întreaga uniune și prin îmbunătățirea condițiilor de creare și funcționare a pieței interne într-un domeniu care sprijină, practic, dezvoltarea tuturor sectoarelor economiei.

Facturarea electronicăFacturarea electronică este un pas important către o administrație publică europeană informatizată (e-guvernare) – una dintre prioritățile Agendei digitale – și prezintă importante avantaje economice și de mediu. Comisia estimează că adoptarea fac-turării electronice în domeniul achizițiilor publice în întreaga uE ar putea genera economii de până la 2,3 miliarde EuR. Pentru a promova în continuare utilizarea achizițiilor publice electronice în Europa, Comisia a prezentat la 26 iunie o propu-nere de directivă privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (34). Această inițiativă ar elimina fragmentarea pieței interne prin promovarea utilizării facturării electronice în sectorul public (facturarea electronică în tranzacțiile dintre întreprinderi și administrații – „business-to-government” sau B2G) și prin consolida-rea interoperabilității sistemelor naționale de facturare electronică.

Sprijin pentru agenda digitală în cadrul politicii de coeziune a UEÎn 2013, TiC au continuat să beneficieze de investiții din fondurile structurale ale uE. de la începutul actualei perioade de programare s-au investit aproximativ 14,6 miliarde EuR care au contribuit la conectarea a încă 4,7 milioane de cetățeni la internet în bandă largă. Reforma politicii de coeziune asupra căreia s-a convenit în decembrie (35) va impune pentru prima dată ca toate regiunile uE să dedice un pro-cent minim din fondurile disponibile pentru perioada 2014-2020 investițiilor legate de agenda digitală a uE.

Agenda digitală oferă nenumărate posibilități.


Politica industrială și IMM-urile

Întreprinderile mici și mijlocii – Valorificarea potențialului antreprenorial al Europeidupă cinci de ani de evoluție într-un mediu economic incert, 2013 a fost primul an, din 2008 până în prezent, în care imm-urile au înregistrat o creștere combinată în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și valoarea adăugată. Privită în contextul profunzimii și complexității fără precedent ale crizei, această evoluție a demonstrat reziliența sectorului imm-urilor (36).

Pentru a reveni la creștere economică și la un grad mai ridicat de ocupare a forței de muncă, Europa are nevoie de mai mulți antreprenori. Noile întreprinderi, printre care și imm-urile, creează peste 4 milioane de noi locuri de muncă în fiecare an – repre-zentând 85 % din totalul noilor locuri de muncă din sectorul privat al uE. Recunoscând rolul esențial pe care îl joacă antreprenorii în redresarea economică, Comisia a lansat în ianuarie „Planul de acțiune antreprenoriat 2020” (37). Acest plan, care combină investițiile cu noi reglementări și cu oportunități educaționale, va contribui la impulsi-onarea creșterii economice și la crearea de locuri de muncă.

Către o renaștere industrială pentru depășirea crizei economiceuna dintre lecțiile învățate în urma crizei este că Europa trebuie să păstreze un sector industrial puternic, ca element central al economiei sale, deoarece el este esențial pentru inovare, crearea de valoare și de locuri de muncă. deși performanța industrială s-a stabilizat, cota industriei în produsul intern brut (PiB) al Europei a scăzut de la 15,5 % în 2012 la 15,1 % în vara anului 2013 (38). Convergența dintre cele mai com-petitive țări ale uE din punct de vedere industrial și țările cu rezultate mai modeste întârzie să se producă. În acest context, Europa trebuie să își valorifice atuurile.

▶ industria uE rămâne lider mondial într-o serie de sectoare de producție, inclusiv a substanțelor chimice, a mașinilor, a metalelor și a automobilelor.

▶ Cota uE din exporturile mondiale a scăzut în ultimii ani, însă, în ansamblu, a rămas deosebit de rezilientă, în ciuda creșterii puternice a Chinei și a altor economii emergente.

Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru industrie și antreprenoriat, la deschiderea Expoziției spațiale europene de la Roma, în Italia.


Măsurile Comisiei pentru a ajuta întreprinderile în depășirea crizei

Sprijin pentru industria siderurgică

În iunie, Comisia a propus un plan de acțiune pentru industria siderurgică euro-peană (39). Acesta cuprinde acțiuni politice specifice pentru sectorul siderurgic, care se confruntă cu probleme importante. O modalitate de a sprijini acest sector este susținerea cererii de produse din oțel atât în uE, cât și în străinătate, luân-du-se măsuri pentru a garanta accesul producătorilor de oțel din uE la piețele din afara uniunii, prin practici comerciale echitabile. de asemenea, este necesar să se reducă costurile suportate de industrie, inclusiv cele care decurg din legislația uE. inovarea, eficiența energetică și procesele sustenabile de producție sunt vita-le pentru noile generații de produse din oțel, la rândul lor esențiale pentru alte industrii europene importante. Planul de acțiune prevede totodată măsuri speci-fice de sprijinire a ocupării forței de muncă în acest sector și de optimizare a proceselor de restructurare, astfel încât să se garanteze că forța de muncă înalt calificată este reținută în Europa.

Sprijin pentru industria construcțiilor

societățile de construcții care doresc să își extindă afacerile în alte state membre ale uE trebuie să fie conștiente de problemele cu care s-ar putea confrunta. Cerințele în materie de ocupare a forței de muncă, protecția mediului și siguranță pot varia, ca și cele legate de materialele și produsele utilizate în construcții. În 2013, Comisia a lansat mai multe inițiative pentru a susține industria construcțiilor. un exemplu în acest sens este noul regulament privind produsele pentru construcții (40), care a intrat în vigoare în luna iulie. El va ajuta întreprinderile să depășească aceste dificultăți, oferind societăților de construcții informațiile de care au nevoie pentru a se bucura de succes și în alte state ale uE (41).

Sprijin pentru industria apărării și securității

industria de apărare din uE numără aproximativ 400 000 de angajați, iar în 2012 avea o cifră de afaceri de aproximativ 96 de miliarde EuR. Ea impulsionează inovarea și dezvoltă capacitățile necesare în materie de securitate și apărare în Europa. În același timp, sectorul este afectat de constrângeri bugetare și de frag-mentarea pieței. În iulie, Comisia a publicat un plan de acțiune (42) care includea propuneri pentru stimularea inovării, creșterii economice și creării de locuri de muncă prin promovarea sinergiilor dintre domeniul civil și cel militar și a măsuri-lor de sprijinire a imm-urilor din domeniul apărării. Comunicarea respectivă a fost dezbătută în cadrul Consiliului European din decembrie 2013, alături de urmă-toarele trei teme principale: o piață internă veritabilă în domeniul apărării, o po-litică industrială amplă, generatoare de oportunități pentru toate statele membre și industriile de toate dimensiunile din întreaga uE, și sinergii între programele de cercetare civilă, Orizont 2020 și programele coordonate de Agenția Europeană de Apărare (AEA) (43). Pe această bază, Consiliul European a identificat o serie de acțiuni prioritare organizate în jurul a trei axe: creșterea eficacității, vizibilității și impactului politicii comune de securitate și apărare, dezvoltarea mai accentuată a capacităților și consolidarea industriei de apărare a Europei (44).

Taxe reduse pentru IMM-uri în cadrul legislației UE în materie de produse chimice

Comisia a redus taxele pe care imm-urile trebuie să le plătească la înregistrarea produselor chimice. Această măsură va ajuta imm-urile care produc sau comerci-alizează produse chimice să rămână competitive în actualele condiții dificile de pe piață. În funcție de mărimea întreprinderii, imm-urile ar putea beneficia de reduceri de 35-95 % în ceea ce privește taxele de înregistrare standard și de 25-90 % în ceea ce privește taxele standard pentru cererile de autorizare.


Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțareAccesul la finanțare se află în continuare printre principalele preocupări ale imm-urilor din uE. Firmele mici create recent sunt cele mai afectate, conform studiului privind accesul la finanțare 2013 (45). Aproximativ o treime din imm-urile chestionate nu au reușit să obțină finanțarea integrală pe care planificaseră să o obțină în 2013, iar 15 % dintre respondenți au spus că accesul la finanțare reprezintă o problemă importantă pentru întreprinderile lor. În ultimii ani, Comisia a făcut eforturi constante în vederea îmbunătățirii situației lor. Cu un buget de 1,1 miliarde EuR, garanțiile finanțate de Comisie în cadrul Programului-cadru pentru competitivitate și inovare (CiP) au contribuit la mobilizarea unor împrumuturi în valoare de peste 13 miliarde EuR până la sfârșitul anului 2012, sprijinind aproape 220 000 de întreprinderi mici din întreaga Europă. Aceste eforturi vor continua în noua perioadă de programare 2014-2020, cu ajutorul programului pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COsmE).

Majorarea capitalului Băncii Europene de InvestițiiÎn ianuarie, cele 27 de state membre au aprobat în unanimitate o majorare a capi-talului vărsat integral de 10 miliarde EuR pentru Banca Europeană de investiții (BEi). majorarea capitalului va permite acestei instituții europene specializate în finanțarea pe termen lung să furnizeze împrumuturi suplimentare de până la 60 de miliarde EuR, pe o perioadă de 3 ani, pentru proiecte viabile din punct de vedere economic în întreaga uE. imm-urile vor reprezenta unul dintre cele patru sectoare prioritare care urmează să fie vizate de aceste împrumuturi suplimentare, celelalte trei fiind inova-rea și competențele, energia nepoluantă și infrastructurile moderne.

Capitalul suplimentar a fost vărsat de fiecare stat membru, în funcție de participații. majorarea de capital suplimentează capacitatea anuală de împrumut a BEi, în valoa-re de 50 de miliarde EuR.

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii în cadrul politicii de coeziune a UEÎn 2013, imm-urile au continuat să beneficieze de investiții în cadrul fondurilor struc-turale ale uE. de la începutul actualei perioade de programare, s-a acordat sprijin pentru peste 73 500 de întreprinderi nou înființate și s-au creat 263 000 de locuri de muncă în imm-uri. Reforma politicii de coeziune asupra căreia s-a convenit în decem-brie va impune pentru prima dată ca toate regiunile uE să dedice un procent minim din fondurile disponibile pentru perioada 2014-2020 sprijinirii imm-urilor. Obiectivul acestui demers este de a dubla sprijinul actual la aproximativ 140 de miliarde EuR pentru 2014-2020, parțial prin utilizarea mai accentuată a instrumentelor financiare.

Sediul Băncii Europene de Investiții din Luxemburg.


Îndepărtarea obstacolelor fiscale transfrontaliereCa răspuns la principalele preocupări exprimate de întreprinderi, în ultima parte a anului 2013 Comisia a propus o nouă declarație standard de TVA, care ar putea reduce costurile întreprinderilor din uE cu până la 15 miliarde EuR pe an (46). Obiec-tivul acestei inițiative este de a reduce birocrația de care se lovesc întreprinderile, de a facilita respectarea normelor fiscale și de a eficientiza administrațiile fiscale din uniune.

Ca atare, ea reflectă pe deplin angajamentul Comisiei în ceea ce privește reglemen-tarea inteligentă și este una dintre inițiativele prevăzute în Programul privind o regle-mentare adecvată și funcțională (REFiT), menit să simplifice normele și să reducă obligațiile administrative ale întreprinderilor.

Combaterea întârzierilor în efectuarea plățilorAtât în interiorul, cât și în exteriorul propriilor granițe, imm-urile europene sunt deo-sebit de vulnerabile în ceea ce privește efectuarea cu întârziere a plăților, aceasta fiind de altfel cauza unuia din patru falimente în Europa. Lipsa protecției imm-uri-lor afectează performanța întreprinderilor și blochează creșterea economică și, mai mult decât atât, poate descuraja antreprenorii potențiali, determinându-i să nu-și mai asume riscuri. Normele uE, adoptate în 2011, cu privire la combaterea întârzierii efectuării plăților în tranzacțiile comerciale (47) au fost integrate de statele mem-bre în legislațiile naționale în 2013. Ele obligă autoritățile publice să plătească pen-tru bunurile și serviciile achiziționate în termen de 30 de zile calendaristice sau, în circumstanțe cu totul excepționale, în termen de 60 de zile. Întreprinderile au acum obligația să achite facturile în termen de 60 de zile calendaristice.

REFIT – o legislație europeană mai puțin încărcată, mai simplă și mai necostisitoareReglementarea la nivelul uE aduce un plus de valoare în domenii precum concurența, comerțul și piața internă, obiectivul fiind acela de a crea condiții de concurență echi-tabile și implicit oportunități pentru întreprinderi și pentru consumatori. Ea protejează totodată sănătatea, siguranța și drepturile cetățenilor. Legislația uE creează un cadru comun prin înlocuirea sau alinierea a 28 de legislații naționale diferite. Aceasta le permite statelor membre să acționeze împreună pentru a aborda probleme care nu țin cont de frontierele naționale.

În același timp însă, pentru a readuce Europa pe drumul către creștere economică și crearea de locuri de muncă, este esențial să se garanteze că legislația uE este „adec-vată scopului”. În discursul său din luna septembrie privind starea uniunii în 2013 (48), José manuel Barroso, președintele Comisiei, a subliniat importanța reglementării in-teligente și a declarat că uE trebuie „să facă pași mari în problemele mari și pași mici în problemele mici”.

În ultimii ani, Comisia a făcut eforturi concertate în vederea simplificării legislației și reducerii obligațiilor în materie de reglementare. Începând din 2005, Comisia a apro-bat 660 de inițiative care urmăresc simplificarea, codificarea sau reformarea dispozițiilor legislative în vigoare. mai mult de 5 590 de acte juridice au fost abrogate.


Consultarea „Top 10” a imm-urilor cu privire la cele mai împovărătoare acte legislati-ve ale uE a permis Comisiei să integreze prioritățile acestor întreprinderi în cadrul agendei sale privind adecvarea procesului de reglementare. Rezultatele consultării, date publicității în martie, arată că, pentru imm-uri, cele mai împovărătoare regle-mentări sunt legate de înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), taxa pe valoarea adăugată, siguranța produselor, recunoașterea calificărilor profesionale, protecția datelor, gestionarea deșeurilor, piața muncii, aparatura de înregistrare în transportul rutier, achizițiile publice și codul vamal modernizat.

În continuarea angajamentelor asumate în comunicarea privind adecvarea reglemen-tărilor uE (49) din decembrie 2012, care a lansat programul REFiT, Comisia a anunțat în octombrie, pe domenii de politică, unde va interveni pentru a simplifica sau pentru a retrage acte legislative ale uE, pentru a reduce obligațiile întreprinderilor și pentru a garanta că punerea în aplicare a legislației uE devine mai simplă.

Comunicarea din octombrie (50) include rezultatele unei examinări a întregii legislații a uE și definește o gamă largă de acțiuni care fie sunt deja în curs de aplicare, fie sunt propuse spre dezbatere Parlamentului și Consiliului. Totodată, Comisia a anunțat că va publica un tablou de bord pentru a se urmări progresele realizate la nivel european și național.

Politica spațială și navigația prin satelitGalileoPână în prezent, utilizatorii sistemului global de navigație prin satelit (GNss) din întreaga lume depindeau de semnalele GPs americane sau de sistemul rusesc Glo-nass. sistemul Galileo al uniunii Europene le oferă utilizatorilor o alternativă nouă și fiabilă, gestionată de autorități civile, nu militare.

deși unul dintre principalele scopuri ale creării noului sistem a fost independența europeană, Galileo este totuși 100 % interoperabil cu GPs și Glonass, fiind un nou element complet integrat în sistemul mondial de navigație prin satelit și un funda-ment solid care va permite o poziționare mai precisă și mai clară, chiar și în zonele urbane unde construcțiile înalte obstrucționează semnalul.

Galileo creează o serie de noi oportunități de afaceri pentru producătorii de echipa-mente, dezvoltatorii de aplicații și furnizorii de servicii esențiale pentru fiabilitatea sistemului.

În 2013, testele efectuate cu privire la semnalele produse de cei patru sateliți din cadrul sistemului global de navigație prin satelit al uE deja plasați pe orbită au de-monstrat că semnalele sunt de o calitate și de o precizie excelente, depășind chiar așteptările. Galileo ar trebui să își ofere primele servicii până la sfârșitul anului 2014 sau la începutul anului 2015.

Comisia intenționează să combine sistemul care va fi creat prin programul Galileo cu echivalentul său din statele unite, GPs, pentru a mări siguranța zborurilor. Această sinergie bazată pe un acord bilateral uE-suA cu impact mondial va contribui la asigu-rarea unui trafic aerian mai sigur și la stabilirea unor standarde internaționale, atât de necesare pentru sistemele de navigație aeriană.

Rachetă gata de lansare care va plasa pe orbită doi sateliți Galileo.


CopernicÎn decembrie 2013, Copernic – Programul european de monitorizare a Pământului – a lansat un nou regim de diseminare a datelor deschise, care oferă acces gratuit, inte-gral și deschis la o multitudine de date de mediu importante. Acesta va veni în spri-jinul dezvoltării unor aplicații utile pentru diverse sectoare (de exemplu, agricultura, asigurările, transportul și energia). Copernic este deja parțial operațional – în principal datorită datelor obținute din misiunile satelitare existente și cu ajutorul senzorilor tereștri, maritimi și aerieni – și oferă beneficii importante pentru întreaga lume. Atunci când taifunul Haiyan a lovit insulele Filipine, la 8 noiembrie 2013, serviciul Copernic de reacție în situații de urgență a fost imediat activat și a generat primele hărți de evaluare a pagubelor (51). Același serviciu a fost activat și pentru a ajuta echipele de salvare în timpul inundațiilor care au afectat sardinia la sfârșitul lunii noiembrie 2013.

Politica regională și de coeziune

În luna aprilie, Comisia a prezentat un al doilea raport strategic privind progresele înregistrate de programele din cadrul politicii de coeziune din statele membre pentru perioada 2007-2013 (52). Raportul privind progresele înregistrate a analizat rezulta-tele obținute în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEdER), al Fondului de coeziune și al Fondului social european (FsE).

În ceea ce privește FEdER, raportul evidențiază progrese și ameliorări pentru cetățeni în mai multe domenii. Ca rezultat al investițiilor făcute de la începutul perioadei cu-rente, numărul persoanelor care au acum acces la bandă largă a crescut cu 1,9 mili-oane, cel al persoanelor care dispun de apă curentă cu 2,6 milioane, iar cel al persoa-nelor care beneficiază de proiecte de tratare a apelor reziduale cu 5,7 milioane. Aproximativ 53 240 de proiecte de cercetare și dezvoltare tehnologică (CdT) și 16 000 de proiecte de cercetare în domeniul afacerilor au beneficiat de investiții, iar 53 160 de întreprinderi nou înființate au primit sprijin financiar.

În decembrie, a fost aprobată o reformă majoră a politicii de coeziune pentru perioa-da de finanțare 2014-2020 (53). Politica de coeziune va investi 325 de miliarde EuR (prețuri din 2011) în statele membre din uniune, în regiunile și orașele acestora, pentru a îndeplini obiectivele stabilite la nivelul uE în materie de creștere economică și creare de locuri de muncă, precum și pentru combaterea schimbărilor climatice, a dependenței energetice și a excluderii sociale.

Johannes Hahn, comisarul pentru politica regională, în cursul unei

vizite în Țările de Jos.


Principalele elemente ale acestei reforme au fost: orientarea investițiilor FEdER către sectoare esențiale pentru creștere, în legătură cu obiectivele strategiei Europa 2020 (cercetare și inovare, agenda digitală, sprijinirea imm-urilor și o economie cu emisii scăzute de carbon); stabilirea unor ținte și obiective clare, transparente și măsurabile pentru responsabilizare și obținerea de rezultate; introducerea de condiții înainte de primirea fondurilor; stabilirea unui cadru strategic comun pentru cele cinci fonduri europene structurale și de investiții (FEdER, Fondul de coeziune, FsE, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit); reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor uE; accentuarea dimensiunii urbane a politicii; consolidarea cooperării transfrontaliere; întărirea legăturii dintre politica de coeziune și guvernanța economică; precum și încurajarea utilizării mai intense a in-strumentelor financiare pentru a oferi imm-urilor mai mult sprijin și acces îmbunătățit la creditare.

ELIGIBILITATEA PENTRU FONDURILE STRUCTURALE (FEDER ȘI FSE) 2014-2020

GuadeloupeMartinique

(FR)

Canarias (ES)

Guyane(FR)

Açores (PT)

Mayotte(FR)

La Réunion(FR)

Madeira(PT)

REGIOgis

Regiuni mai puțin dezvoltate

Regiuni în tranziție

Regiuni mai dezvoltate

Lietuva

Malta

ÉireIreland

United KingdomUnited Kingdom

DanmarkDanmark

SverigeEesti

LatvijaLatvija

SuomiFinland

DeutschlandDeutschland

PolskaPolska

Slovensko

MagyarországMagyarország România




Italia



Portugal EspañaEspaña

FranceFrance

NederlandNederland

BelgiëBelgiëBelgiqueBelgique

LuxembourgLuxembourgČeská

republika


Mecanismul „Conectarea Europei”mecanismul „Conectarea Europei”, un instrument esențial pentru îndeplinirea obiec-tivelor strategiei Europa 2020, a fost adoptat în noiembrie 2013, după acordul final privind CFm 2014-2020. El dispune de un buget de 33,3 miliarde EuR pentru perioada 2014-2020, destinat să contribuie la finanțarea rețelelor transeuropene de transport, energie și telecomunicații. mecanismul ar trebui să accelereze finalizarea rețelelor transeuropene și mobilizarea finanțării provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat. El va contribui la construcția de căi ferate, căi navigabile interioare, porturi, rețele electrice și conducte de gaz. de asemenea, mecanismul va avea un rol în cadrul pieței digitale unice, pentru a facilita mobilitatea cetățenilor și a întreprinderilor, asi-gurând servicii publice transfrontaliere fără sincope, de exemplu în ceea ce privește achizițiile publice electronice, e-sănătatea sau accesul la date deschise. Programul va finanța totodată un număr restrâns de proiecte de bandă largă, împreună cu BEi.

Rețele de transport transeuropeneuE urmărește să dezvolte o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) puternică în toate cele 28 de state membre, conectând estul cu vestul și înlocuind actuala rețea fragmentată cu o rețea cu adevărat europeană. mecanismul „Conectarea Europei” va pune la dispoziție 26 de miliarde EuR pentru această rețea, triplând finanțarea disponibilă în prezent.

REȚELELE TRANSEUROPENE DE TRANSPORT (TEN-T)

Sistemul de conducte Drujba („prietenie”), la granița dintre Republica

Cehă și Slovacia. Cea mai mare rețea de conducte de petrol din lume, care leagă

Rusia de Germania, este una dintre prioritățile rețelelor transeuropene de

energie (TEN-E).

BAZAT PE REZULTATELE TRILOGULUI INFORMAL DE LA 27 IUNIE 2013

Cork

Dublin

Liverpool

Londra

DoverCalais

Le Havre Lille

Luxemburg

LiègeBruxellesSouthampton

Manchester

Birmingham

RotterdamZeebrugge Anvers

Utrecht

DüsseldorfKölnGent

FelixstoweAmsterdam

Belfast

GlasgowEdinburgh

Bremen

Oslo

Hamburg

MagdeburgBerlin Poznań

Wrocław

Varșovia

DresdenPraga

KatowiceOstrava

BrnoŽilina

Frankfurt/Oder

Osnabrück

Hanovra

Frankfurt Würzburg

StuttgartMannheim

Göteborg

ÖrebroStockholm

Turku Naantali Helsinki

Tallinn

Riga

KaunasVilnius

Ventspils

KlaipėdaCopenhaga Malmö

Trelleborg

Rostock

Gdynia/Gdansk

Szczecin/Swinoujscie

Hamina Kotka

Bratislava

NürnbergRegensburg

PassauViena

Wels/LinzGraz Budapesta

Zagreb

Rijeka

MünchenStrasbourg

BaselDijon

Lyon

Innsbruck

MetzParis

Klagenfurt Arad

Timișoara

BrașovSulina

BurgasSofia

Salonic

Constanţa

Craiova

București

Igoumenitsa

Patras Atena/Pireu Nicosia

Limassol

UdineTrieste

LjubljanaKoperVeneția

Ravenna

Ancona

Napoli

Roma

LivornoLa Spezia

Bari

Taranto

Gioia TauroPalermo

Valletta

Genova

Marsilia

Bordeaux

Perpignan

BarcelonaTarragona

Valencia

Zaragoza

Bologna

Torino Milano

Novara Verona

Vitoria

Bilbao

Valladolid

Madrid

SevillaMurcia

Cartagena

Algeciras

Aveiro

Lisabona

Porto

Antequera/Bobadilla

Sines

CORIDORUL BALTIC-ADRIATIC

CORIDORUL MAREA NORDULUI-MAREA BALTICĂCORIDORUL MEDITERANEEAN

CORIDORUL ORIENT/EST-MEDITERANEEAN

CORIDORUL SCANDINAV-MEDITERANEEAN

CORIDORUL RIN-ALPIN

CORIDORUL ATLANTIC

CORIDORUL MAREA NORDULUI-MAREA MEDITERANĂCORIDORUL RIN-DUNĂRE

Sursa: serviciile Comisiei.


În luna mai s-a ajuns la un acord între instituții cu privire la TEN-T. Regulamentul (54) stabilește anul 2030 drept termen-limită pentru ca această rețea centrală să fie complet conectată, multimodală și operațională. Rețeaua centrală va consta din nouă coridoare transfrontaliere principale care vor îmbunătăți conexiunile dintre diferite părți ale uE, facilitând și accelerând astfel circulația bunurilor și a persoanelor în în-treaga Europă.

În octombrie, Comisia a publicat noi hărți ale celor nouă coridoare majore, care vor contribui la implementarea rețelei centrale printr-o mai bună coordonare între state-le membre, regiuni, administratori de infrastructură și alte părți interesate, sub îndru-marea coordonatorilor europeni.

Justiție pentru creștere

Tabloul de bord al UE în domeniul justițieiCalitatea, independența și eficiența sistemelor de justiție sunt componente structu-rale importante ale creșterii durabile și ale stabilității sociale în toate statele membre și sunt fundamentale pentru punerea în aplicare eficientă a legislației uE. Pentru a promova îmbunătățirea calității, independența și eficiența sistemelor judiciare, Comi-sia a introdus în 2013 tabloul de bord al uE privind justiția (55), un nou instrument de comparație care oferă date obiective, fiabile și comparabile privind funcționarea sistemelor judiciare din statele membre. Tabloul de bord al uE privind justiția este, de asemenea, o prioritate în cadrul semestrului european, ciclul anual de coordonare a politicilor economice în cadrul uE.

sistemele judiciare eficiente sunt esențiale pentru creșterea economică. deoarece instanțele naționale sunt cele care joacă un rol esențial în aplicarea legislației uE, eficacitatea sistemelor judiciare naționale este, în egală măsură, fundamentală pen-tru punerea în aplicare eficientă a legislației uE și pentru funcționarea pieței unice.

O legislație europeană comună în domeniul vânzărilor pentru a impulsiona creșterea EuropeiÎn 2013, Comisia și-a continuat colaborarea cu Parlamentul european și cu Consiliul în vederea adoptării propunerii de regulament privind o legislație europeană comună în domeniul vânzărilor (56). Într-un moment în care Europa își revine după o criză eco-nomică și financiară profundă, uE trebuie să depună toate eforturile pentru a extinde oportunitățile întreprinderilor de a exporta pe noi piețe și pentru a stimula încrederea consumatorilor. Legislația europeană comună în materie de vânzare furnizează un set opțional de norme de drept al contractelor la nivelul uE pe care întreprinderile le pot utiliza indiferent de locul unde se petrec schimburile comerciale din uE, pentru a reduce costurile de comercializare la nivel transfrontalier. Propunerea facilitează comerțul online de conținut digital, în special conținut digital care poate fi descărcat de pe cloud.


Ștampilele costisitoare și birocratice de pe documentele oficiale, de domeniul trecutuluiÎn aprilie 2013, Comisia a adoptat o propunere de regulament care vizează promo-varea liberei circulații a cetățenilor și întreprinderilor prin simplificarea formalităților administrative necesare pentru acceptarea transfrontalieră a documentelor oficiale între statele membre ale uE (57). Aceste simplificări se vor aplica documentelor ofi-ciale referitoare la naștere, deces, nume, căsătorie, parteneriat înregistrat, calitatea de părinte, adopție, reședință, cetățenie, naționalitate, bunuri imobiliare, statut juri-dic și reprezentarea unei societăți sau a altei întreprinderi, drepturi de proprietate intelectuală și cazier judiciar. În baza propunerii, documentele oficiale care intră sub incidența ei vor fi exceptate de la obligația de legalizare sau formalități similare. un stat membru ar trebui astfel să accepte ca fiind autentice documentele oficiale emise într-un alt stat membru fără ca acestea să poarte ștampile ce atestă autenticitatea. Totodată, propunerea introduce formulare-tip multilingve utilizabile în întreaga uni-une, pe care cetățenii sau întreprinderile le pot solicita în locul documentelor oficiale naționale echivalente referitoare la naștere, deces, căsătorie, parteneriat înregistrat, statut juridic și reprezentare a unei societăți sau a altei întreprinderi.

Norme noi privind insolvențaPropunerile Comisiei privind insolvența (58) sunt în prezent în curs de dezbatere. Ele vizează modernizarea normelor actuale privind insolvența la nivel transfrontalier, care datează din 2000. Noile norme vor introduce o nouă abordare, cu scopul de a ajuta întreprinderile să depășească dificultățile financiare și să evite lichidarea, rămâ-nând pe piață. În același timp, este protejat dreptul creditorilor de a-și recupera banii. În decembrie, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat pentru susținerea propunerii Comisiei.

Ordonanța asiguratorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancareÎn luna decembrie, Consiliul justiție și afaceri interne a ajuns la un acord cu privire la o abordare generală asupra propunerii Comisiei de instituire a unei ordonanțe asi-guratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare, cu scopul de a facilita recuperarea transfrontalieră a debitelor în materie civilă și comercială (59). Propune-rea facilitează creanțele transfrontaliere și oferă creditorilor mai multă siguranță cu privire la recuperarea datoriilor, sporind astfel încrederea în tranzacțiile comerciale efectuate în cadrul pieței unice a uE.


O piață internă deschisă și echitabilă

Actele I și II privind piața unică: progresele înregistrate

Europa trebuie să ia măsuri pentru a spori gradul de prosperitate și pentru a crea mai multe locuri de muncă și trebuie să facă acest lucru urgent, în urma crizei financiare. Acesta este motivul pentru care Comisia a adoptat Actul privind piața unică (APu), o serie de măsuri menite să stimuleze economia europeană și să creeze locuri de muncă.

Începând din 1992, piața unică a adus nenumărate avantaje și a deschis noi posibilități. Cu toate acestea, libera circulație a bunurilor, a serviciilor, a capitalului și a persoane-lor nu se derulează întotdeauna fără probleme. În unele domenii nu există o piață europeană cu adevărat integrată. sunt necesare acte legislative care lipsesc din cadrul juridic, iar obstacolele administrative și neaplicarea legislației fac ca potențialul pieței unice să nu fie exploatat în întregime.

Încrederea în piața unică trebuie, de asemenea, impulsionată puternic pentru a con-tribui la stimularea creșterii economice. Este nevoie ca Europa să acționeze cu mai multă forță și convingere pentru a demonstra că piața unică aduce progrese pe plan social și că poate fi avantajoasă pentru consumatori, pentru lucrători și pentru între-prinderile mici.

APu prezentat de Comisie în aprilie 2011 (60) a stabilit 12 pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii. În octombrie 2012, Comisia a propus o a doua serie de acțiuni (APu ii) (61) destinate să dezvolte mai mult piața unică și să valorifice potențialul neexploatat al acesteia ca motor al creșterii economice.

Comisia a prezentat propuneri pentru toate cele 12 acțiuni-cheie din Actul privind piața unică i și pentru 48 din cele 50 de acțiuni complementare. Până în prezent, din cele 12 acțiuni-cheie, opt au fost adoptate oficial: legislația referitoare la un sistem european de standardizare; legislația privind instituirea brevetului unitar; legislația privind fondurile cu capital de risc; legislația privind fondurile de investiții sociale; legislația privind soluționarea alternativă a litigiilor; simplificarea directivelor în ma-terie de contabilitate; revizuirea directivei privind calificările profesionale; și finanțarea infrastructurii (energie și transporturi). modernizarea normelor privind achizițiile pu-blice a ajuns într-un stadiu avansat la sfârșitul anului 2013.

Michel Barnier, comisarul pentru piața internă și servicii, la lansarea evenimentului „Luna Pieței Unice”, la Bruxelles, în Belgia.


În Parlament și în Consiliu sunt încă în curs de desfășurare negocieri referitoare la trei propuneri: identificarea și semnătura electronice; directiva de punere în aplicare pri-vind lucrătorii detașați; și revizuirea directivei privind impozitarea energiei.

În APu ii, Comisia a prezentat propuneri legislative pentru toate cele nouă acți-uni-cheie care necesită aprobarea Parlamentului și a Consiliului. Comisia a adoptat comunicări și norme de punere în aplicare în privința celorlalte trei acțiuni-cheie care nu necesită intervenția Parlamentului European și a Consiliului.

Toate cele nouă propuneri legislative de acțiuni-cheie fac în prezent obiectul negoci-erilor în cadrul Parlamentului și al Consiliului. Consiliul European a fost de acord ca acestor propuneri să li se acorde maximă prioritate, în vederea adoptării lor până la sfârșitul actualei legislaturi parlamentare.

Calificări profesionale

Pe măsură ce se reduce populația în vârstă de muncă în numeroase state mem-bre, cererea de personal cu înaltă calificare va crește cu peste 16 milioane de locuri de muncă până în 2020. Pentru ca Europa să facă față acestei cereri, tre-buie să se rezolve problema deficitului de forță de muncă – de exemplu, cu aju-torul profesioniștilor mobili și bine calificați din alte state membre ale uE. Aceștia pot reprezenta o sursă importantă de creștere economică, cu condiția de a se putea deplasa cu ușurință acolo unde sunt locuri de muncă disponibile, motiv pentru care calificările lor trebuie să fie recunoscute într-un mod rapid, simplu și fiabil în uE. din aceste motive, Comisia a înaintat o propunere (62) de moderniza-re a directivei privind calificările profesionale (63).

Propunerea de revizuire, care a fost adoptată de Parlament și de Consiliu, simpli-fică normele referitoare la mobilitatea profesioniștilor în cadrul uE, punând la dispoziția tuturor profesiilor interesate un card profesional european, care ar per-mite recunoașterea mai simplă și mai rapidă a calificărilor. În același timp, direc-tiva consolidează măsurile de protecție pentru cetățeni și pacienți prin introduce-rea unui mecanism de alertă pentru profesiile și specialiștii din domeniul sănătății care se ocupă de copii. directiva va intra în vigoare în ianuarie 2014. statele membre vor trebui să o transpună în legislația națională în termen de 2 ani de la intrarea sa în vigoare, și anume până la începutul anului 2016.

Achiziții publice

Autoritățile publice cheltuiesc anual 18 % din PiB pe bunuri, servicii și lucrări. În contextul restricțiilor bugetare actuale și al dificultăților economice cu care se confruntă cea mai mare parte a statelor membre, politica în domeniul achizițiilor publice trebuie să asigure, mai mult ca oricând, utilizarea optimă a fondurilor pentru a stimula creșterea economică și crearea de locuri de muncă și pentru a contribui astfel la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020. Propunerile Co-misiei de revizuire a directivelor privind achizițiile publice (64) au făcut parte din-tr-un program general de modernizare profundă a procesului de ofertare publică, inclusiv a concesionărilor, din uE. În iunie 2013, s-a ajuns la un acord politic între Parlamentul European și Consiliu cu privire la aceste propuneri. În urma acordului politic, s-a asigurat conformitatea juridică între textele noilor directive pentru votul în plen al Parlamentului în sesiunea plenară programată în ianuarie 2014.


O piață unică pentru transporturi

Al patrulea pachet feroviarComisia promovează sporirea calității și a diversității serviciilor feroviare din Europa. măsurile de anvergură propuse în cel de al patrulea pachet legislativ feroviar (65) în luna ianuarie încurajează o creștere a inovării în domeniul feroviar din uE prin des-chiderea către concurență a piețelor uE de transport intern de călători, precum și rea-lizarea unor reforme tehnice și structurale. Atunci când a adoptat Actul privind piața unică ii, în octombrie 2012, Comisia a considerat că al patrulea pachet feroviar repre-zintă o inițiativă extrem de importantă pentru generarea creșterii economice în uE.

Respectivele reforme ar transforma Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF) într-un ghișeu unic pentru eliberarea autorizațiilor pentru vehicule la nivelul uE, ceea ce ar permite o reducere cu 20 % a timpului necesar pentru ca întreprinderile feroviare noi să intre pe piață și o reducere cu 20 % a costului și a duratei de autorizare a materi-alului rulant. În total, măsurile ar trebui să genereze economii de 500 de milioane EuR pentru întreprinderile feroviare până în 2025.

Pentru a încuraja inovarea, eficiența și un raport calitate-preț mai bun, Comisia pro-pune ca piața serviciilor de transport intern de călători pe calea ferată să fie deschisă concurenței începând cu luna decembrie 2019. Totodată, pentru a asigura accesul egal al tuturor la căile ferate, administratorii independenți ai liniilor (adică ai „infras-tructurii”) trebuie să gestioneze rețelele în mod eficient și nediscriminatoriu și să își coordoneze activitatea la nivelul uE pentru a susține dezvoltarea unei veritabile rețele europene.

O „centură albastră” pentru o piață unică a transportului maritimÎn luna iulie, Comisia a întocmit planuri de simplificare a formalităților vamale pentru nave, reducând birocrația și întârzierile în porturi, sporind competitivitatea sectorului maritim și reducând sarcina administrativă în cazul transportului maritim din interio-rul uE la un nivel comparabil cu cel al altor moduri de transport. În prezent, agenții de expediție și exportatorii se plâng că, dacă aleg să trimită mărfuri dintr-o parte în alta a Europei cu ajutorul transportului maritim pe distanțe scurte, sarcina administrativă considerabilă din porturi generează costuri suplimentare și întârzieri semnificative – navele pot aștepta ore și uneori zile întregi în porturi pentru vămuire. Acest fapt reduce atractivitatea sectorului maritim în comparație cu alte moduri de transport, în special cu cel rutier, determinând creșterea inutilă a numărului camioanelor pe șoselele noastre deja aglomerate.

Un tren la plecarea din gara din Köln, în Germania.


Comunicarea „«Centura albastră», un spațiu unic de transport maritim” (66) prezintă două propuneri principale de simplificare a formalităților pentru transportul maritim prin modificarea Codului vamal existent.

▶ simplificarea formalităților vamale pentru societățile de transport maritim care utilizează o rută regulată din interiorul uE și transportă mai ales mărfuri din uE.

▶ simplificarea formalităților vamale pentru navele care transportă atât mărfuri din uE, cât și mărfuri din afara uE și care fac escală în porturi din țări care nu fac parte din uE.

Cadrul viitoarei politici portuare a UEComisia a prezentat propuneri de sporire a eficienței și a calității globale a serviciilor portuare, prin îmbunătățirea operațiunilor portuare și a conexiunilor de transport ulte-rior în 319 porturi maritime cheie situate de-a lungul coastelor Europei. Propunerile respective sunt menite să ajute operatorii portuari să își modernizeze serviciile, pre-cum și să le ofere mai multă autonomie financiară. Astfel, până în 2030, economia europeană ar putea economisi până la 10 miliarde EuR, propunerile putând contribui, în momentul în care sunt implementate, la dezvoltarea unor legături maritime noi pe distanțe scurte.

Revizuirea programului de acțiune privind transportul pe căi navigabile interioareLa revizuirea programului de acțiune Naiades, destinat să sprijine transportul pe căile navigabile interioare, Comisia s-a concentrat pe acțiuni concrete care să impulsioneze contribuția căilor navigabile interioare la un transport sustenabil și eficient. Acțiunile vizează infrastructura, integrarea în lanțurile logistice multimodale, măsurile de redu-cere a emisiilor, creșterea standardelor de pregătire profesională și schimbul de informații. Transportul pe căile navigabile interioare este un mod de transport sigur, cu costuri reduse, cu o mare capacitate neutilizată, fără blocaje de trafic și cu niveluri scăzute de zgomot, consum de energie și amprentă de carbon.

Siim Kallas, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil

pentru transporturi, a prezentat la Strasbourg, în Franța, noi inițiative destinate să amelioreze utilizarea

căilor navigabile interioare europene.


Vehicule electrice și rețele inteligente: inaugurarea primului centru de interoperabilitate UE-SUA

În 2013, a fost inaugurat, aproape de Chicago, primul dintre cele două centre înfrățite destinate promovării, de ambele părți ale Atlanticului, a standardelor comune în materie de mobilitate electrică și rețele inteligente. Convergența stan-dardelor și interoperabilitatea între rețelele inteligente și vehiculele electrice vor permite o mai bună pătrundere a energiei din surse regenerabile în sistemele de energie electrică. Lansarea Centrului de interoperabilitate pentru vehiculele elec-trice și rețelele inteligente este rezultatul activității susținute desfășurate timp de 18 luni de serviciul științific intern al Comisiei – Centrul Comun de Cercetare (JRC) – și de departamentul Energiei al statelor unite ale Americii (dOE). Al doilea centru se va deschide în uE în 2014, la sediile JRC din Petten (Țările de Jos) și din ispra (italia).

Mobilitatea urbanăÎn luna decembrie, Comisia a prezentat un pachet privind o mobilitate urbană mai competitivă și mai durabilă (67), care prezintă inițiativele relevante ale Comisiei pen-tru perioada 2014-2020. de asemenea, pachetul descrie modul în care Comisia își va consolida acțiunile privind mobilitatea urbană durabilă în domenii în care există o valoare adăugată la nivelul uE și încurajează statele membre să adopte măsuri mai ferme și mai bine coordonate. Zonele urbane sunt esențiale pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă din Europa. Aproximativ 72 % din cetățenii uE locuiesc în zone urbane, generând 85 % din produsul intern brut (PiB) al uE. În același timp, zonele urbane sunt mai expuse efectelor negative ale transporturilor, cum ar fi blocajele de circulație, calitatea proastă a aerului și nivelurile ridicate de zgomot.

Transportul aerianÎn iunie, Comisia a propus accelerarea reformei sistemului european de control al tra-ficului aerian, pentru o mai bună siguranță și supraveghere și pentru îmbunătățirea performanței sistemului de management al traficului aerian. Așa-numitul pachet „cerul unic european 2+” (68) are drept obiectiv să prevină o criză de capacitate, deoa-rece se preconizează o creștere cu 50 % a numărului de zboruri în următorii 10-20 de ani. ineficiențele actuale cauzate de fragmentarea spațiului aerian al uE generează costuri suplimentare de aproape 5 miliarde EuR pe an, care se răsfrâng asupra com-paniilor aeriene și a clienților. spațiul aerian este în prezent organizat în funcție de granițele naționale, astfel încât adesea zborurile nu pot urma rute directe. În medie, în Europa, aeronavele parcurg cu 42 km mai mult decât este absolut necesar, ceea ce antrenează prelungirea duratei zborului, întârzieri, un consum mai mare de carbu-rant și emisii suplimentare de CO2. În comparație, statele unite controlează un spațiu aerian cu aceleași dimensiuni și cu un trafic mai intens, cheltuind aproape de două ori mai puțin. În vederea realizării de îmbunătățiri în aceste domenii, propunerea vizează actualizarea celor patru regulamente care instituie cerul unic european și modificarea normelor care reglementează Agenția Europeană de siguranță a Aviației (AEsA).

Testarea unui vehicul electric. Centrul Comun de Cercetare (JRC) și-a modernizat instalațiile pentru a studia comportamentul dinamic și static al rețelelor electrice evolutive cuprinzând mai multe tipuri de energie regenerabilă, vehicule electrice, surse de energie dispersate și mijloace de stocare.


Drepturile pasagerilorPentru prima dată, în 2013, milioanele de turiști care au călătorit în uE au fost protejați de ampla legislație referitoare la drepturile pasagerilor, indiferent de mijlocul de transport utilizat (avion, tren, vapor, autobuz sau autocar).

Începând cu luna ianuarie, drepturile pasagerilor se aplică pasagerilor navelor, inclusiv ai feriboturilor de mari dimensiuni și ai vaselor de croazieră care navighează pe mare sau pe râuri, lacuri sau canale. Printre drepturile sus-menționate se numără nediscri-minarea bazată pe naționalitate în ceea ce privește tarifele și alte condiții contractu-ale, tratamentul nediscriminatoriu al persoanelor cu handicap și al persoanelor cu mobilitate redusă, precum și furnizarea de informații adecvate și accesibile pentru toți pasagerii înainte de călătorie și în timpul acesteia.

În luna martie a început să se aplice un regulament privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul (69), conferind acestor persoane drepturi noi foarte asemănătoare în întreaga uE. de asemenea, regulamentul impune întreprin-derilor de transport cu autobuzul și autocarul și organismelor de administrare a ter-minalelor o serie de obligații privind responsabilitatea lor față de pasageri.

Tot în luna martie, Comisia a propus o revizuire (70) a legislației privind drepturile pasagerilor aerieni. Revizuirea vizează asigurarea unei mai bune aplicări a drepturilor pasagerilor, prin clarificarea drepturilor în caz de refuz la îmbarcare, întârzieri prelun-gite sau anulări ale zborurilor. ulterior, Comisia a adoptat o comunicare (71) privind protecția pasagerilor în cazul insolvenței companiilor aeriene. Aceasta enumeră mă-surile pe care statele membre le pot lua și care ar putea consolida protecția pasage-rilor în cazul falimentului unei companii aeriene. de asemenea, comunicarea sublini-ază faptul că pasagerii cu bilete de avion de sine stătătoare, deși nu fac obiectul directivei privind pachetele de servicii pentru călătorii, beneficiază de drepturi în te-meiul legislației privind drepturile pasagerilor aerieni.

O bună informare înainte de începerea unei călătorii

Cercetările arată că două treimi din pasageri nu își cunosc drepturile. Prin urmare, în luna iunie, Comisia a lansat o nouă campanie de informare a numeroșilor cetățeni care se pregăteau să călătorească în timpul verii cu privire la drepturile lor de pasageri și la modul în care să și le exercite la nevoie. În plus, o aplicație mobilă care acoperă toate modurile de transport este disponibilă în 22 de limbi ale uE. Pentru fiecare problemă potențială, aplicația explică drepturile pasagerilor și furnizează informații despre persoana care trebuie contactată în vederea de-punerii unei plângeri.

Afiș privind drepturile pasagerilor.


Siguranța rutierăÎntrucât controalele vehiculelor sunt fundamentale pentru siguranța rutieră, Comisia a propus, în iulie 2012, pachetul privind inspecția tehnică auto (72), o serie de norme noi menite să înăsprească regimul de testare, să extindă domeniul de aplicare al acestuia și să sporească frecvența testelor. Noile acte legislative au drept scop să amelioreze calitatea testării vehiculelor, inclusiv în cazul scuterelor și al motociclete-lor, prin stabilirea de standarde comune minime în ceea ce privește defecțiunile, echi-pamentele și inspectorii, precum și prin combaterea manipulării kilometrajului, prin înregistrarea kilometrilor parcurși.

În iunie, Comisia a adoptat două propuneri (73) pentru a asigura faptul că, până în octombrie 2015, mașinile noi vor apela automat serviciile de urgență în cazul colizi-unilor grave. sistemul „eCall” apelează automat numărul 112 – numărul european unic de urgență – în cazul producerii unui accident grav. Acesta comunică serviciilor de urgență poziția autovehiculului, chiar dacă șoferul și-a pierdut cunoștința sau se află în imposibilitatea de a efectua un apel telefonic. se estimează că acest lucru ar putea salva până la 2 500 de vieți pe an. Cu un cost de sub 100 EuR pe mașină, sis-temul eCall ar accelera timpul de răspuns în caz de urgență cu 40 % în zonele urbane și cu 50 % în mediul rural.

Începând din ianuarie 2013, toate permisele de conducere noi, eliberate în uE, au forma unui card de credit din plastic, au un format european standard și conțin ele-mente de securitate mai eficiente. Noul permis de conducere european va înlocui treptat cele peste 100 de modele diferite din hârtie și plastic utilizate în prezent de peste 300 de milioane de conducători auto din întreaga uE.

Transporturile nepoluanteO mare parte a poluării atmosferice de astăzi este cauzată de benzina și motorina utilizate de autovehicule. mai puțină poluare, o dependență mai mică de petrol și atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pot fi realizate numai cu ajutorul utilizării de combustibili alternativi. Acesta este motivul pentru care, în ianuarie, Comisia a propus pachetul „Energie nepoluantă pentru transport” (74), pen-tru a asigura crearea unor stații de carburanți alternativi în întreaga Europă. Propu-nerile respective vizează întreruperea unui cerc vicios: nu se construiesc stații de ali-mentare deoarece nu există suficiente vehicule; vehiculele nu sunt vândute la prețuri competitive pentru că cererea nu este suficient de mare; consumatorii nu cumpără vehiculele deoarece acestea sunt scumpe și nu există stații de alimentare. Comuni-carea a propus ținte pentru statele membre în ceea ce privește un nivel minim de infrastructură destinată combustibililor curați, cum ar fi energia electrică, hidrogenul și gazul natural, precum și standarde comune la nivelul uE pentru echipamentele necesare călătoriilor pe întregul continent în vehicule „alternative”.

Imagine ilustrând modul de funcționare al noului sistem de apelare automată.

Model al noului permis de conducere european.


În conformitate cu noua legislație europeană (denumită norma „Euro Vi”) (75), în vi-goare de la începutul anului 2013, noile tipuri de camioane și autobuze vor emite un nivel mai redus de oxizi de azot și praf. se va înregistra o reducere de 80 % a emisi-ilor de oxizi de azot și de 66 % a particulelor în suspensie. Pe lângă impactul pozitiv pentru sănătate și mediu, noua legislație va avea un impact pozitiv și asupra indus-triei auto: actele legislative introduc proceduri de testare și standarde armonizate la nivel mondial care ar trebui să contribuie la stimularea exporturilor sectorului euro-pean al automobilelor.

Noua directivă privind ambarcațiunile de agrement (76), aprobată de Parlament în octombrie 2013, va reduce cu 20 % emisiile anuale de oxizi de azot și hidrocarburi și cu 34 % emisiile de particule în suspensie generate de navele noi. Legislația se aplică pentru mai multe milioane de bărci cu motor, ambarcațiuni cu pânze, jet-schiuri și alte ambarcațiuni de agrement care navighează pe mările, lacurile și râurile din Europa. În timpul verii, concentrațiile de oxizi de azot generați de ambarcațiunile de agrement pot fi semnificative în apele stațiunilor turistice.

Politicile climatice

Cartea verde privind un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energieiÎn luna martie, Comisia a publicat o carte verde în vederea lansării unei dezbateri referitoare la politicile uE privind clima și energia până în 2030 (77). Cartea verde a supus dezbaterii o serie de aspecte și a servit drept document de referință pentru o consultare publică de 3 luni care a atras 560 de răspunsuri de la părți interesate, state membre și persoane fizice.

La reuniunea sa din 22 mai, Consiliul European a salutat publicarea cărții verzi și a precizat că se va reveni la această chestiune în cadrul reuniunii din primăvara anului 2014, după ce Comisia va prezenta mai multe propuneri concrete. Comisia intenționează să facă acest lucru în ianuarie 2014.

O barcă cu motor pe râul Shannon din Leitrim, în Irlanda.


Strategia UE privind adaptarea la schimbările climaticeObiectivul general al strategiei este acela de a intensifica rezistența uE la impactul inevitabil al schimbărilor climatice prin anticiparea acestora și prin adaptarea la ele. Adaptarea la schimbările climatice trebuie să meargă în paralel cu reducerile conti-nue ale emisiilor de gaze cu efect de seră. strategia de adaptare (78) a fost prezentată de Comisie în luna aprilie și salutată de Consiliu în iunie.

strategia are trei obiective principale:

▶ promovarea adoptării unor măsuri de către statele membre;

▶ imunizarea politicilor și a cheltuielilor de la nivelul uE la schimbările climatice prin luarea în considerare a necesităților de adaptare;

▶ îmbunătățirea procesului decizional legat de adaptare.

Progresele înregistrate în privința reducerii emisiilor de gaze cu efect de serăRapoartele publicate de Comisie (79) și de Agenția Europeană de mediu (80) în octom-brie au arătat că uE a reușit să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 17 % între 1990 și 2011, în condițiile în care economia a înregistrat totuși o creștere de 45 % în perioada respectivă. Estimările pentru 2012 arată că reducerea înregistrată începând cu 1990 s-a intensificat, ajungând la 18 %.

Grație pachetului legislativ din 2009 în domeniul climei și al energiei (81), uniunea este pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul principal al strategiei Europa 2020 de reducere a emisiilor cu 20 %. Cele mai recente previziuni ale statelor membre arată că în 2020 emisiile totale se vor situa de fapt cu 21 % sub nivelurile din 1990.

Connie Hedegaard, comisarul pentru combaterea schimbărilor climatice, în cursul unei discuții cu utilizatorii de internet în direct pe Twitter, la Bruxelles, în Belgia.


Emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul aviațieiÎn octombrie 2013, presiunea exercitată de uE de mai mulți ani încoace a dat roade atunci când Adunarea Organizației Aviației Civile internaționale (OACi) a convenit să elaboreze un mecanism mondial bazat pe piață pentru a aborda emisiile generate de aviația internațională. măsura respectivă va fi elaborată până în 2016 și aplicată până în 2020.

Ca răspuns la acest rezultat pozitiv și pentru a impulsiona și mai mult discuțiile la nivel mondial, Comisia a prezentat rapid o propunere (82) de modificare a domeniului de aplicare al sistemului uE de comercializare a emisiilor în cazul emisiilor provenind din sectorul aviației. Comisia propune ca doar partea unui zbor care este efectuată în spațiul aerian regional al celor 31 de țări care fac parte din spațiul Economic Euro-pean (sEE) să fie acoperită de sistem. modificarea ar urma să se aplice de la începutul anului 2014 până la intrarea în vigoare a mecanismului mondial bazat pe piață.

Emisiile de CO2 generate de vehiculele rutiereÎn urma acordurilor la care s-a ajuns în cadrul trilogului cu Parlamentul, Consiliul a aprobat actul legislativ de stabilire a modalităților de a atinge limitele pentru 2020 cu privire la emisiile de dioxid de carbon (CO2) generate de automobilele și furgo-netele noi, precum și de confirmare a limitelor pentru 2020 în cazul furgonetelor. Pentru automobilele noi, limita de CO2 va scădea, în 2015, de la 130 g/km la 95 g/km. În 2020, 95 % din automobilele noi vor trebui să respecte limita, iar, începând din 2021, toate automobilele noi vor trebui să se conformeze acestei limite. Pentru furgonete, limita va scădea de la 175 g/km în 2017 la 147 g/km în 2020. Atât pentru automobile, cât și pentru furgonete, limita este stabilită ca medie pentru întregul parc de vehicule noi.

Acordurile la care s-a ajuns în cadrul trilogului nu au fost confirmate încă în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului, care urmează să aibă loc la începutul anului 2014.

Emisiile generate de sectorul maritimÎn iunie, Comisia a propus un act legislativ care să instituie un sistem de monitorizare și de raportare a emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim (83). Propunerea vizează navele mari care acostează în porturile uE. Aceasta reprezintă prima dintre cele trei etape dintr-o strategie destinată reducerii emisiilor din sectorul vizat pe care Comisia a prezentat-o într-o comunicare (84) adoptată tot în luna iunie. sistemul uE de monitorizare și de raportare, care va fi lansat în 2018, este menit să fie un punct de plecare pentru un sistem mondial de abordare a emisiilor generate de transportul maritim sub egida Organizației maritime internaționale.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisiiÎn decembrie, Parlamentul și Consiliul au aprobat o modificare la directiva privind sis-temul uE de comercializare a certificatelor de emisii (85) care clarifică faptul că, pentru a asigura buna funcționare a pieței carbonului, calendarul de scoatere la licitație a certificatelor de emisii poate fi modificat. modificarea îi oferă Comisiei posibilitatea de a amâna scoaterea la licitație a 900 de milioane de certificate până spre sfârșitul acestui deceniu. Această inițiativă de concentrare spre sfârșitul perioadei este menită să contribuie la reducerea impactului surplusului de certificate în sistemul uE de comercializare a emisiilor.

Sprijinul oferit de politica de coeziune a UE pentru o economie cu emisii reduse de dioxid de carbonReforma politicii de coeziune convenită în decembrie va impune pentru prima dată ca toate regiunile din uE să consacre un procent minim din fondurile disponibile în perioada 2014-2020 economiei cu emisii reduse de dioxid de carbon (20 % din fon-durile disponibile în regiunile mai dezvoltate, 15 % în regiunile de tranziție și 12 % în regiunile mai puțin dezvoltate). Acest lucru va asigura un nivel minim de investiții de cel puțin 23 de miliarde EuR pentru perioada 2014-2020 din Fondul european de dezvoltare regională, în timp ce investițiile suplimentare prin intermediul Fondului de


coeziune vor continua să sprijine trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Energia

Drepturile consumatorilorCreșterea prețurilor la gaze și la energie electrică reprezintă un motiv de îngrijorare și impune o analiză aprofundată. Comisia a întreprins un studiu privind prețurile și costurile energiei. studiul va analiza compoziția prețurilor energiei pentru consuma-torii casnici și industriali în uE, costurile energiei în industrie și în gospodării, precum și evoluția prețurilor din uE față de evoluția prețurilor din alte economii importante.

Pentru a-i sensibiliza și mai mult pe consumatori cu privire la drepturile lor și pentru a consolida astfel rolul activ al acestora pe piața energiei, serviciile Comisiei au pre-gătit o listă accesibilă a drepturilor consumatorilor europeni de energie. Această listă cuprinde dispoziții privind protecția consumatorilor, astfel cum sunt prevăzute în di-rectiva privind energia electrică (86) și în directiva privind gazele (87), în directiva privind eficiența energetică (88) și în directiva privind performanța energetică a clădirilor (89).

Grupul de lucru privind consumatorii vulnerabili, organizat sub egida Forumului cetățenesc pentru energie (90), a finalizat un raport de orientare care abordează cerințele legislative din directivele privind energia electrică și gazele pentru a defini conceptul de clienți vulnerabili și a remedia problema sărăciei energetice acolo unde este identificată. sunt prezentate cauzele principale ale vulnerabilității și exemple de instrumente și practici ale statelor membre cu scopul de a face schimb de informații și de bune practici între statele membre în vederea atenuării riscului de sărăcie energetică și de vulnerabilitate în sectorul energetic.

Proiectarea ecologică și etichetarea energeticăPrincipala prioritate a planului de lucru pentru perioada 2012-2014 în temeiul direc-tivei privind proiectarea ecologică (91) a fost finalizarea celor 29 de măsuri restante din perioada anterioară de programe de lucru realizate în temeiul directivei anteri-oare (92). În 2012 și 2013, au fost finalizate 24 de măsuri în materie de proiectare ecologică și etichetare energetică, precum și un document de orientare privind proiec-tarea ecologică. Economiile totale generate de reglementările deja adoptate sunt estimate la 760,5 TWh pe an până în 2020. Luând în calcul efectele de recul și supra-punerile cu alte acte legislative relevante, aceste măsuri au contribuit la realizarea a aproximativ unei treimi din obiectivul strategiei Europa 2020.

Eticheta instalațiilor de încălzire cu cazan indică: I. denumirea sau marca comercială a furnizorului; II. identificatorul de model al furnizorului; III. funcția de încălzire a incintelor; IV. clasa de randament energetic sezonier aferent încălzirii incintelor; V. puterea termică nominală în kilowați; VI. nivelul de putere acustică (LwA), în interior, exprimat în dB.


Consiliul European din mai 2013dezbaterea strategică privind energia din cadrul Consiliului European din mai a subli-niat cele cinci priorități identificate de statele membre și de Comisie în domeniul poli-ticii energetice: piața unică a energiei, investițiile, diversificarea surselor de energie, eficiența energetică și competitivitatea.

șefii de stat sau de guvern și-au reafirmat angajamentul în sensul realizării, până în 2014, a unei adevărate piețe unice europene a energiei și au declarat că toate țările ar trebui conectate la rețeaua comună până în 2015. Liderii au subliniat, în special, că sunt necesare investiții substanțiale într-o infrastructură energetică nouă și inteli-gentă pentru a garanta o aprovizionare continuă cu energie la prețuri abordabile. de asemenea, acest lucru este vital pentru ocuparea forței de muncă și pentru o creștere durabilă și va contribui la sporirea competitivității.

În concluziile summitului, liderii subliniază faptul că rămân esențiale intensificarea în continuare a diversificării aprovizionării cu energie a Europei și dezvoltarea resurselor energetice indigene în vederea asigurării securității aprovizionării, a reducerii dependenței energetice externe a uE și a stimulării creșterii economice.

Securitatea nuclearăEvaluările cuprinzătoare și transparente ale riscurilor și securității (teste de rezistență) ale centralelor nucleare din uE, care au fost lansate de Comisie și de Grupul euro-pean de reglementare pentru securitatea nucleară (Ensreg) imediat după accidentul nuclear de la Fukushima din martie 2011, au confirmat că standardele de securitate ale centralelor nucleare din Europa sunt, în general, ridicate. Cu toate acestea, tes-tele de rezistență au arătat că sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în mate-rie de securitate nucleară în uE. Autoritățile naționale de reglementare în domeniul securității nucleare au elaborat planuri naționale de acțiune pentru punerea în apli-care a măsurilor necesare, iar Comisia urmărește îndeaproape progresele realizate.

Günther Oettinger, comisarul pentru energie, la conferința de

presă organizată pentru anunțarea listei finale, la nivelul

UE, a proiectelor prioritare de infrastructuri energetice până

în 2020, la Bruxelles, în Belgia.


În urma accidentului nuclear de la Fukushima (Japonia), Consiliul European a încredințat Comisiei misiunea de a revizui cadrul juridic și de reglementare existent pentru securitatea instalațiilor nucleare. În luna octombrie 2013, Comisia a prezentat o propunere de directivă revizuită privind securitatea nucleară (93), al cărei obiectiv legislativ global este să mențină și să promoveze îmbunătățirea continuă a securității nucleare și a reglementării acesteia la nivelul uE. de la adoptarea, în urmă cu peste 50 de ani, a primei directive privind normele de securitate de bază, s-a acumulat o experiență importantă în materie de legislație a uE privind protecția împotriva radiațiilor, care a fost actualizată în mod periodic. În urma propunerii Comisiei din 2012 (94), noua directivă privind normele de securitate de bază este în prezent pe punctul de a fi adoptată de Consiliu. directiva oferă o mai bună protecție lucrătorilor și cetățenilor, precum și pacienților, și a consolidat cerințele privind pregătirea și răs-punsul în situații de urgență.

Comisia își propune să consolideze în continuare cooperarea cu Agenția internațională pentru Energie Atomică (AiEA). În acest scop, în septembrie 2013, Comisia a semnat cu AiEA un memorandum de înțelegere privind siguranța nucleară, creând un cadru consolidat pentru o cooperare extinsă și noi sinergii, evitând totodată duplicarea eforturilor. memorandumul de înțelegere subliniază, de asemenea, necesitatea de a îmbunătăți vizibilitatea acțiunilor finanțate de uE sau puse în aplicare grație unei asistențe tehnice substanțiale.

Siguranța activităților offshoredirectiva privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (95) instituie cerințe minime pentru prevenirea accidentelor majore și limitarea consecințelor aces-tora. Noile norme vor asigura respectarea celor mai înalte standarde de siguranță pe toate platformele petroliere și gaziere offshore exploatate în temeiul licenței acor-date de un stat membru. Normele vor asigura, de asemenea, o reacție eficace și promptă în cazul producerii unui accident. Acest lucru va contribui la reducerea la minimum a eventualelor daune pentru mediu și pentru mijloacele de subzistență ale comunităților din zonele de coastă. statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până în luna iulie 2015.

Mediul

Cel de al șaptelea program de acțiune pentru mediu, „O viață bună, în limitele plane-tei noastre”, va oferi îndrumare pentru politica de mediu până în 2020. Propune-rea (96), adoptată de Parlament și de Consiliu în noiembrie, are scopul de a îmbunătăți rezistența ecologică a Europei și de a transforma uE într-o economie ecologică, dura-bilă și favorabilă incluziunii. Protejarea și îmbunătățirea capitalului natural, promova-rea utilizării eficiente a resurselor și accelerarea tranziției spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon sunt elementele esențiale ale programului, care își propu-ne totodată să abordeze chestiunea bolilor cauzate de mediu. Rezultatele ar trebui să contribuie la stimularea creșterii durabile și la crearea unor noi locuri de muncă me-nite să ofere uniunii posibilitatea de a deveni un loc de trai mai bun și mai sănătos.


Raportul privind apa pentru scăldatCalitatea apelor pentru scăldat din Europa continuă să se îmbunătățească. Potrivit Raportului anual privind calitatea apei pentru scăldat din Europa, ediția 2013 (97), al Agenției Europene de mediu, aproximativ 94 % din locurile pentru scăldat din uniunea Europeană îndeplinesc standardele minime pentru calitatea apei. Calitatea apei este excelentă în 78 % din locurile pentru scăldat, procentul locurilor care îndeplinesc cerințele minime fiind cu 2 % mai mare decât cel din raportul pe 2012. se disting Ciprul și Luxemburgul, unde calitatea apei tuturor locurilor pentru scăldat este exce-lentă. Alte opt țări au valori ce indică o calitate excelentă a apei, situându-se peste media uE: malta (97 %), Croația (95 %), Grecia (93 %), Germania (88 %), Portu-galia (87 %), italia (85 %), Finlanda (83 %) și spania (83 %). Aceasta reprezintă o îmbunătățire față de rezultatele din 2012 și se remarcă o tendință pozitivă de la începutul monitorizării apei, în 1990. În prezent, monitorizarea calității se efectuează în temeiul directivei actualizate privind apa pentru scăldat (98).

Pungile din plasticÎn unele state membre, cetățenii folosesc 500 de pungi din plastic de unică folosință pe an; în altele, patru. În noiembrie, Comisia a propus o obligație potrivit căreia toate statele membre trebuie să își diminueze consumul de pungi din plastic subțiri (99), lăsându-le acestora libertatea de a alege măsurile pe care urmează să le utilizeze.

Gestionarea viabilă a masei lemnoaseRegulamentul privind lemnul (100) a început să se aplice în luna martie 2013, ceea ce înseamnă că toate materialele lemnoase de pe piața uE trebuie să provină din surse legale. Noul act legislativ se referă atât la lemnul și la produsele din lemn fabricate în uniune, cât și la cele importate, și acoperă o gamă largă de produse, de la hârtie și pasta de hârtie la lemnul masiv și pardoseală. Obiectivul acestui act este instituirea unor proceduri care să reducă la minimum riscul de comercializare a lemnului ilegal.

Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, și actorul englez Jeremy

Irons (stânga), la o conferință de presă comună organizată în urma

publicării de către Comisia Europeană a cărții verzi privind

deșeurile de material plastic, la Bruxelles, în Belgia.


Speciile alogene invaziveÎn septembrie 2013, Comisia a propus un act legislativ care să abordeze problema speciilor alogene invazive (sAi) în uE (101). sAi sunt specii care s-au deplasat din aria lor de extindere naturală ca urmare a acțiunii umane, reproducându-se și răspân-dindu-se cu consecințe negative asupra mediului, a economiei și a societății. Acestea sunt, în prezent, cea de a doua cauză ca importanță a declinului biodiversității în Europa, după dispariția habitatelor. Costurile gestionării speciilor alogene invazive în uE sunt actualmente de cel puțin 12 miliarde EuR pe an.

Eticheta ecologicăutilizarea etichetei ecologice europene, un sistem cu participare benevolă cu o eti-chetă distinctivă în formă de floare, care promovează produsele și serviciile ce res-pectă mai mult mediul, a fost extinsă pentru a include robinetele și capetele de duș (102), toaletele cu apă și pisoarele (103), precum și echipamentele de procesare a imaginii, cum ar fi copiatoarele (104).

Calitatea aeruluiPolitica uE a adus îmbunătățiri substanțiale calității aerului în ultimele decenii. În ciuda acestor progrese, poluarea aerului rămâne principala cauză legată de mediu a stării proaste de sănătate în uE, iar calitatea inferioară a aerului are în continuare efecte negative asupra multor zone naturale. În decembrie, Comisia a propus o nouă strategie privind calitatea aerului (105), cu un program cuprinzând noi măsuri la nivelul uE. strategia a fost însoțită de o propunere legislativă de directivă revizuită privind plafoanele naționale de emisii (106) și de o propunere de directivă (107) care va controla, pentru prima dată, emisiile provenind de la instalațiile de ardere de dimensiuni medii și va contribui la realizarea reducerilor necesare de emisii. strategia cuprinde, de asemenea, măsuri de sprijin fără caracter normativ menite să consolideze capacita-tea și cooperarea la toate nivelurile politice, printre domeniile prioritare numărân-du-se poluarea atmosferică urbană, cercetarea și inovarea, precum și dimensiunea internațională a politicii în domeniul aerului.

În 2013, capitala europeană verde a fost orașul francez Nantes. Aeroflorala II – o seră înaltă de 16 metri și cântărind 8 tone – a făcut turul Europei pentru a face cunoscute ideile ecologice ale orașului.


Drepturile de proprietate intelectuală și industrială

Mărcile de comerțÎn martie, Comisia a înaintat un pachet de inițiative (108) ce urmărea ca sistemele de înregistrare a mărcilor de comerț din întreaga uE să devină mai ieftine, mai rapide, mai fiabile și mai previzibile. Reforma propusă ar urma să aducă îmbunătățiri condițiilor care permit întreprinderilor să inoveze și să beneficieze de o protecție mai eficace prin marcă împotriva contrafacerilor, inclusiv a mărfurilor contrafăcute aflate în tranzit pe teritoriul uE.

BreveteleÎn decembrie 2012, au fost adoptate, în cadrul cooperării consolidate dintre 25 de state membre (toate statele membre, cu excepția italiei și a spaniei), regulamentele care creează o protecție unitară prin brevet în uE (109). În februarie 2013, s-a semnat un acord internațional între statele membre (denumit în continuare „acordul uPC”), prin care s-a creat o Curte unică în materie de Brevete. Pentru ca acordul uPC să intre în vigoare și ca regulamentele să se aplice, acesta trebuie ratificat de cel puțin 13 state membre, inclusiv de cele trei state membre care au înregistrat cel mai mare număr de brevete europene. modificarea Regulamentului (uE) nr. 1215/2012 (110) pri-vind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială este de asemenea necesară pentru a permite intrarea în vigoare a acor-dului uPC și pentru a asigura coerența între cele două instrumente. Comisia a propus modificările necesare în iulie 2013 (111), iar Consiliul a ajuns la un acord asupra lor în decembrie, estimându-se că Parlamentul European va proceda la fel în luna martie 2014. Odată ce întregul sistem va fi funcțional, va fi posibil să se obțină un brevet european cu efect unitar – un document juridic care asigură o protecție uniformă a unei invenții în cele 25 de state membre – bazat pe principiul ghișeului unic, care oferă avantaje în materie de costuri și reduce sarcinile administrative.

Secretul comercialExistă diferențe substanțiale la nivelul legislațiilor în vigoare în țările uE în ceea ce privește protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale). unele țări nu dispun de legislație specifică cu privire la acest subiect. Întreprinderile întâmpină dificultăți în a înțelege și a avea acces la sistemele din alte state membre și, atunci când devin victime ale însușirii abuzive a know-how-ului confidențial, acestea au reticențe în ceea ce privește inițierea de acțiuni în instanța civilă, deoarece nu sunt sigure că respectivele instanțe vor păstra confidențialitatea secretelor lor comerciale. Actualul sistem fragmentat are un efect negativ asupra cooperării transfrontaliere dintre întreprinderi și partenerii din domeniul cercetării și reprezintă un obstacol semnificativ în calea utilizării pieței unice a uE ca promotor al inovării și al creșterii economice.

Acestea sunt motivele pentru care, în decembrie 2013, Comisia Europeană a propus o serie de norme noi privind protecția secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a acestora (112). Propunerea de directivă introduce o definiție comună a secretelor comerciale, precum și o serie de mijloace prin care vic-timele însușirii abuzive a secretelor comerciale pot obține despăgubiri. Aceasta va ajuta instanțele naționale să trateze cazurile de însușire abuzivă a informațiilor de afaceri confidențiale și să scoată de pe piață produsele care încalcă secretul comer-cial și va permite victimelor să obțină despăgubiri în cazul acțiunilor ilegale.


Concurența loială în cadrul pieței unice

Politica din domeniul concurenței poate ajuta uE să depășească problema perfor-manței economice lente și să stimuleze creșterea durabilă. Ea promovează inovarea, garantează că fiecare actor economic se supune acelorași reguli și, totodată, menține piețele deschise și concurențiale. Nu numai că aduce beneficii consumatorilor, dar și menține condiții de concurență echitabile pentru fiecare companie care își desfășoară activitatea în uE. mai exact, Comisia luptă împotriva comportamentului anticoncu-rențial, cum este cazul cartelurilor și al abuzurilor de poziție dominantă, controlează fuziunile și ajutoarele de stat și încurajează liberalizarea.

Companiile din carteluri care controlează prețurile sau își împart piețele între ele nu simt presiunea concurenței de a lansa produse noi, de a-și îmbunătăți calitatea și de a menține prețuri scăzute, iar consumatorii sfârșesc prin a plăti mai mult pentru o calitate inferioară. dacă un actor important de pe o piață abuzează de poziția sa do-minantă pentru a-și scoate concurenții de pe piața respectivă și, în urma acțiunilor sale, reușește să îi elimine, prețurile cresc, iar consumatorii ar avea o ofertă mai limitată.

Comisia are, de asemenea, obligația de a controla ajutoarele de stat pentru a preveni situația în care guvernele folosesc fondurile publice pentru a sprijini industriile locale sau anumite societăți comerciale, oferindu-le astfel acestora un avantaj neloial, afectând concurența și denaturând comerțul.

Fuziunile pot permite companiilor să dezvolte produse noi într-un mod mai eficient sau să își diminueze costurile de producție sau de distribuție. Creșterea eficienței face ca piața să devină mai concurențială, iar consumatorii să beneficieze de produse de mai bună calitate, la prețuri mai echitabile. Însă unele fuziuni pot reduce concurența, de exemplu prin crearea sau prin consolidarea unui jucător dominant, iar aceasta poate afecta consumatorii având ca efect prețuri mai mari și reducerea ofertei și a inovării.

Politica antitrustComisia a propus o directivă pe tema modului în care cetățenii și companiile pot solicita despăgubiri atunci când cad victime încălcării normelor antitrust ale uE (113). Propunerea este menită să înlăture obstacolele procedurale care îi împiedică pe toți cei care au suferit un prejudiciu în Europa să obțină despăgubiri pentru pierderile cauzate de un comportament anticoncurențial. Ea propune să se clarifice care sunt tipurile de despăgubiri ce pot fi revendicate și cine poate să le revendice, îngreunând disimularea probelor importante de către contravenienți, clarificând termenul-limită de depunere a cererilor de despăgubire și simplificând modalitatea de calcul a valorii despăgubirilor.


În 2013, Comisia a adoptat opt decizii antitrust.

▶ Comisia a amendat Telefónica și Portugal Telecom cu un total de 79 de milioane EuR pentru înțelegerea de a nu-și face concurență pe piața iberică a telecomunicațiilor între septembrie 2010 și februarie 2011 (114).

▶ Comisia a impus companiei microsoft o amendă de 561 de milioane EuR pentru nerespectarea angajamentelor sale de a oferi utilizatorilor Windows posibilitatea de a selecta browserul de navigare pe internet în cadrul service Pack 1 aferent Windows 7, în perioada mai 2011-iulie 2012 (115).

▶ Angajamentele obligatorii din punct de vedere juridic din partea CEZ, distribuitorul tradițional de energie electrică din Republica Cehă, pentru a răspunde preocupărilor legate de faptul că acesta abuza de poziția sa dominantă pe piață rezervând capacități în rețeaua de distribuție pentru a împiedica intrarea pe piață a concurenților (116). Ca răspuns, CEZ s-a oferit să cedeze capacități semnificative de generare de energie, iar Comisia a acceptat această soluție.

▶ Angajamentele obligatorii din punct de vedere juridic din partea membrilor star Alliance Air Canada, united Airlines și Lufthansa de a răspunde temerilor potrivit cărora cooperarea părților în cadrul unei întreprinderi comune în vederea împărțirii veniturilor putea încălca normele antitrust ale uE și, totodată, dăuna intereselor pasagerilor premium de pe ruta Frankfurt-New York (117). Părțile s-au oferit să elibereze sloturi orare în aeroporturile Frankfurt și New York și să încheie acorduri cu concurenții lor, ceea ce le-a permis să ofere servicii mai atractive.

▶ Comisia a acceptat angajamentele asumate de Penguin pentru a liniști temerile potrivit cărora compania ar fi derulat practici anticoncurențiale ce urmăreau să limiteze concurența prețurilor de vânzare cu amănuntul a cărților electronice în spațiul Economic European (sEE), angajamentele respective venind în completarea celor asumate deja, în 2012, de către alți patru editori și de către Apple (118).

▶ Comisia a amendat compania farmaceutică daneză Lundbeck și mai mulți producători de medicamente generice cu o sumă totală de 146 005 000 EuR pentru că au convenit să tergiverseze intrarea pe piață a versiunilor generice mai ieftine ale mărcii Citalopram deținute de Lundbeck, un antidepresiv de mare succes (119).

▶ În același registru se înscriu și amenzile impuse de Comisie, în luna decembrie, în cazul companiei farmaceutice Johnson & Johnson (și anume de 10 798 000 EuR) și al Novartis din Elveția (de 5 493 000 EuR) pentru tergiversarea intrării pe piață a versiunii generice a Fentanyl, un analgezic puternic (120).

▶ Comisia a acceptat angajamentele asumate de către deutsche Bahn, societatea tradițională de căi ferate din Germania, în ceea ce privește sistemul acesteia de stabilire a prețurilor pentru curentul de tracțiune în Germania, conferind respectivelor angajamente caracter obligatoriu din punct de vedere juridic (121). Curentul de tracțiune este energia electrică utilizată pentru mișcarea locomotivelor.

Joaquín Almunia, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil

pentru concurență, la o conferință de presă, la Bruxelles, în Belgia.


Tot în 2013, Comisia a emis declarații de opoziție în cazuri de încălcare a normelor antitrust, cum ar fi cel al motorola mobility referitor la potențiala utilizare abuzivă a brevetelor esențiale pentru aplicarea unor standarde pentru telefoanele mobile (122), dar și cel al OPCOm, operatorul bursei de electricitate din România, cu privire la prac-tica acestuia de a cere participanților la piața spot de energie electrică să dețină un număr românesc de înregistrare în scopuri TVA (123). Comisia a trimis declarații de opoziție la 13 bănci de investiții, Asociației internaționale pentru swapuri și instru-mente derivate (idsA) și markit în legătură cu o anchetă a swapurilor pe riscul de credit referitoare la o posibilă coluziune în scopul de a împiedica bursele să desfășoare tranzacții cu derivate de credit (124). O altă declarație de opoziție a fost trimisă Altstoff Recycling Austria AG în privința unui posibil abuz de poziție dominantă pe piețele de gestionare a deșeurilor de ambalaje din Austria (125).

Comisia a supus angajamentele Visa Europe unui test de piață în ceea ce privește comisioanele interbancare multilaterale (Cim) pentru tranzacțiile cu carduri de credit pentru consum în cadrul sEE (126). Au mai fost realizate teste de piață în cazul anga-jamentelor deutsche Bahn (127), Google (128) și samsung (129).

În 2013, Comisia a demarat trei proceduri antitrust oficiale: AB Lietuvos geležinkeliai (societatea tradițională de căi ferate din Lituania) (130), masterCard (131) și Energy Holding din Bulgaria (132). Totodată, a fost declanșată o anchetă anticartel pentru a investiga dacă mai multe societăți de transport maritim containerizat s-au implicat în practici concertate (133).

CartelurileComisia a emis trei decizii în privința cartelurilor.

▶ În luna iulie, Comisia a amendat mai mulți furnizori din industria automobilelor cu o sumă totală de 141 791 000 EuR deoarece s-au organizat în cinci carteluri în scopul de a furniza fascicule de cabluri electrice companiilor Toyota, Honda, Nissan și Renault (134). Fasciculele de cabluri electrice conduc energia electrică în automobile, de exemplu pentru demararea motorului, deschiderea ferestrelor sau pornirea aerului condiționat.

▶ În decembrie, în cadrul cauzei LiBOR/Euribor, Comisia a amendat opt instituții financiare internaționale cu o sumă totală de 1 712 468 000 EuR pentru participarea la carteluri ilegale pe piețele de instrumente financiare derivate. Patru dintre aceste instituții au participat la un cartel în ceea ce privește instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii exprimate în euro. șase dintre ele au participat la unul sau mai multe carteluri bilaterale în ceea ce privește instrumentele financiare derivate pe rata dobânzii exprimate în yeni japonezi. Ambele decizii au fost adoptate în cadrul procedurii de tranzacționare a Comisiei în ceea ce privește cartelurile, iar amenzile au fost reduse cu 10 % deoarece companiile au fost de acord să ajungă la o înțelegere.

▶ Tot în decembrie, patru comercianți europeni de creveți din marea Nordului au primit amenzi în valoare totală de 28 716 000 EuR pentru că s-au organizat într-un cartel (135).

Comisia a trimis două declarații de opoziție companiilor suspectate de implicare în carteluri în domeniul cauciucului sintetic (136) și al cardurilor inteligente (137) și a efec-tuat, de asemenea, inspecții neanunțate în 2013 în industria biocombustibililor (138) și în cea a zahărului (139), precum și în sectorul distribuției online a produselor electroni-ce de consum și a aparatelor de uz casnic mici.


Concentrările economiceLa începutul lunii decembrie, Comisia a adoptat un pachet (140) menit să simplifice procedurile sale de examinare a concentrărilor în temeiul regulamentului uE privind concentrările economice (141). Pachetul extinde sfera procedurii simplificate urmate de Comisie la examinarea concentrărilor economice care nu ridică probleme deosebite, proporția cazurilor tratate în cadrul acestei proceduri ajungând la 60-70 %. Toto-dată, a fost redusă cantitatea de informații necesară pentru notificarea tranzacțiilor în toate cazurile, ceea ce aduce beneficii semnificative întreprinderilor și consilierilor în privința activităților pregătitoare și a costurilor aferente. Această inițiativă repre-zintă un pas concret către obiectivele programului REFiT al Comisiei, care urmărește să asigure norme și proceduri mai puțin împovărătoare pentru întreprinderi.

În cursul anului 2013, Comisiei i-au fost notificate 257 de concentrări economice, 217 cazuri fiind autorizate necondiționat (142). Zece concentrări economice au fost autori-zate cu angajamente în faza i, iar alte două cu angajamentele în faza ii. Comisia a interzis două concentrări economice: uPs/TNT (143) și Ryanair/Aer Lingus (144).

Printre concentrările autorizate necondiționat în prima fază a investigației s-au nu-mărat: achiziționarea diviziei de semnalizare feroviară a invensys de către siemens; crearea Penguin Random House, prin combinarea unor părți ale editurilor Bertelsmann și Pearson; achiziționarea bursei de valori NYsE Euronext de către intercontinental Exchange; și achiziționarea de către Vodafone a celei mai mari rețele germane de televiziune prin cablu, Kabel Germania. două cazuri au fost aprobate fără condiții după a doua etapă a investigației: Olympic/Aegean și Nynas/shell/Harburg Refinery, ambele bazându-se pe o analiză a concentrării de salvare.

Printre exemplele de concentrări economice autorizate sub rezerva unor condiții se numără: achiziționarea companiei belgiene de prelucrare a cartofilor Lutosa de către mcCain, cu condiția renunțării la proprietatea asupra activității de vânzare cu amă-nuntul sub marca Lutosa în cadrul sEE (ceea ce ar fi redus concurența de pe piața belgiană de vânzare cu amănuntul a cartofilor prăjiți), fuziunea dintre munksjö și de-partamentul Ahlstrom de etichete și prelucrare a hârtiei, sub rezerva anumitor anga-jamente asumate de părți, precum și achiziționarea de către General Electric a com-paniei italiene de echipamente pentru aviație Avio, care a stârnit îngrijorarea că General Electric ar fi avut posibilitatea de a bloca vânzările la export ale Eurofighter și care a fost autorizată sub rezerva unor angajamente de a garanta că General Electric nu va avea acces la informații strategice ale consorțiului Eurojet, astfel încât Eurofighter să poată participa în continuare la viitoarele campanii pentru vânzările la export.

Cele două interdicții din 2013 au vizat propunerea de achiziționare a TNT Express de către uPs, interzisă deoarece preluarea ar fi restrâns concurența în 15 state membre prin reducerea la doi sau trei a numărului de mari jucători de pe piața livrării expres a coletelor mici, și propunerea de preluare a Aer Lingus de către Ryanair, care ar fi adus împreună două companii aeriene majore care efectuează zboruri din irlanda, cu suprapuneri pe mai mult de 40 de rute.


Ajutoarele de statÎn 2013, Comisia a realizat progrese în ceea ce privește inițiativa de modernizare a ajutoarelor de stat (145), anunțată în 2012, destinată să revizuiască și să consolideze normele actuale privind ajutoarele de stat. Normele referitoare la ajutoarele de stat vor fi mai simple și vor permite mai multe măsuri de ajutor fără notificarea preala-bilă a Comisiei. scopul este de a îmbunătăți concentrarea activității de asigurare a respectării legii pe cazurile care au cel mai mare impact. Totodată, se vor îmbunătăți evaluarea și controlul conformității. În cadrul inițiativei, Comisia a adoptat în decem-brie un regulament revizuit privind ajutoarele cu valoare mică, care nu intră în sfera de aplicare a controlului ajutoarelor de stat efectuat de uE deoarece se consideră că nu au niciun impact asupra concurenței și schimburilor comerciale din cadrul pieței interne (de minimis) (146). Aceasta va reduce în mod semnificativ sarcina administra-tivă care le revine întreprinderilor și statelor membre.

Pentru a sprijini schimbările legislative care vor duce la uniunea bancară, Comisia a reformat normele speciale referitoare la ajutoarele de stat pentru băncile aflate în dificultate, care au fost utilizate în cursul ultimilor 5 ani.

Aceste norme cuprind trei mari schimbări: o cerință de repartizare a sarcinii, care impune băncilor să suporte o parte mai mare din sarcină, faptul că niciun ajutor de stat sub formă de recapitalizare sau de salvare a activelor depreciate nu va fi aprobat înainte ca repartizarea sarcinii să aibă loc, iar planul de restructurare să fie aprobat de Comisie, și un plafon pentru remunerarea personalului de conducere al tuturor băncilor care beneficiază de ajutor (a se vedea capitolul 2 pentru mai multe detalii despre legislația bancară).

Domeniul vamalParlamentul și Consiliul au adoptat în mod oficial noul regulament privind asigu-rarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (dPi) de către autoritățile vamale (147), un aspect important al misiunii de a asigura protecția societăților comer-ciale europene față de autorii de fraude și, prin urmare, protecția ocupării forței de muncă.

Astfel, se extinde domeniul de aplicare al dPi care pot fi controlate în mod legitim și protejate la frontiere. de exemplu, în prezent sunt reglementate și mărfurile contra-făcute care fac obiectul unor expedieri de mici dimensiuni. Acest aspect are o importanță majoră, deoarece pachetele trimise prin servicii poștale și de curierat re-prezentau aproximativ 70 % din intervențiile autorităților vamale în 2012. În acest mod, uE va rămâne în frunte în domeniul aplicării drepturilor de proprietate intelec-tuală la frontiere și, în același timp, va fi simplificată munca autorităților vamale. În 2012, serviciile vamale din uE au reținut aproape 40 de milioane de produse suspec-tate de încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. deși această cifră este mai mică decât cifra din 2011, valoarea mărfurilor interceptate este în continuare ridica-tă, ajungând la aproape 1 miliard EuR.

În luna decembrie, Parlamentul European și Consiliul au adoptat în mod oficial regu-lamentele privind monitorizarea comerțului cu precursori de droguri atât în cadrul uE, cât și între uE și țările terțe (148). Această inițiativă va avea un aport foarte mare la eforturile internaționale de combatere a deturnării precursorilor de droguri și, prin urmare, va fi o realizare majoră în lupta împotriva fabricării de droguri ilicite. În de-cembrie, Comisia a propus, de asemenea, un cadru pentru armonizarea încălcărilor dispozițiilor vamale și pentru alinierea celor 28 de seturi naționale de sancțiuni aferente (149).


Codul vamal al Uniunii în vigoare

În luna octombrie, Parlamentul și Consiliul au adoptat oficial codul vamal al uni-unii (150), care va garanta că autoritățile vamale își vor desfășura în continuare activitatea vitală, însă într-un mod chiar mai eficient și mai rentabil. Noul cod va oferi securitate juridică sporită întreprinderilor și mai multă claritate funcționarilor vamali de pe întreg teritoriul uE. Acesta raționalizează și simplifică normele și procedurile vamale și facilitează tranzacții vamale mai eficiente, în conformitate cu nevoile de astăzi.

Printre îmbunătățirile aduse se numără măsurile menite să finalizeze trecerea autorităților vamale la un mediu complet electronic, în care nu se mai folosește suportul de hârtie, și dispozițiile de consolidare a unor proceduri vamale mai ra-pide pentru operatorii comerciali de încredere.

Strategia de intensificare a luptei împotriva comerțului ilicit cu tutunÎn iunie 2013, Comisia a adoptat un amplu pachet de măsuri (151) care vizează intensi-ficarea luptei împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun și în special a contraban-dei cu țigări. Această strategie stabilește o serie de măsuri coordonate la nivelul uE și la nivel național și internațional și propune acțiuni specifice în patru domenii-cheie:

▶ măsuri de reducere a stimulentelor pentru activitățile de contrabandă;

▶ măsuri de îmbunătățire a securității lanțului de aprovizionare;

▶ consolidarea aplicării legii de către autoritățile vamale, poliție și autoritățile de frontieră; și

▶ sancțiuni mai severe pentru activitățile de contrabandă.

Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare, vamă, statistică, audit și lupta antifraudă, a participat la

prima reuniune a grupului de experți la nivel înalt privind

fiscalitatea în economia digitală.


Contribuția comerțului la creșterea economică

Comerțul a devenit un mijloc important de obținere a creșterii economice și de creare de locuri de muncă pentru economia uE. El leagă Europa de noile centre ale creșterii la nivel mondial și constituie o sursă de creștere a productivității. Contribuția cererii externe la PiB este în prezent cea mai mare sursă de creștere a uE, în timp ce cererea internă, publică și privată deopotrivă, continuă să înregistreze un nivel scăzut. uE beneficiază foarte mult de pe urma globalizării și se află în poziția de a câștiga chiar mai mult de pe urma creșterii schimburilor comerciale.

Obiectivul central al politicii comerciale comune a uE este de a menține și, în cazul în care este necesar, de a reinventa poziția Europei în lanțurile de aprovizionare de la nivel mondial. Producția continuă să aibă o importanță crucială în uE, însă trebuie recunoscut că, în multe sectoare, țările nu mai pot fabrica la fel de multe produse pe cont propriu. Rolul comerțului este, din ce în ce mai mult, de a aduce valoare adăuga-tă, de la cercetare, dezvoltare și proiectare la producția de componente, asamblare și logistică.

În 2013, uE și-a continuat agenda ambițioasă a negocierilor comerciale bilaterale, în conformitate cu schimbarea de politică „Europa globală” din 2006. uE a început să negocieze acorduri de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu partenerii comer-ciali cheie, precum statele unite ale Americii și Japonia.

În octombrie 2013, José manuel Barroso, președintele Comisiei, și stephen Harper, prim-ministrul Canadei, au ajuns la un acord politic referitor la elementele esențiale ale unui acord economic și comercial cuprinzător. Acesta va fi primul acord de liber schimb între uE și o țară din G8. El va elimina peste 99 % din tarifele practicate între cele două economii și va crea noi posibilități semnificative de acces pe piață în dome-niul serviciilor și al investițiilor. Pe baza acordului politic, vor trebui încheiate negocie-rile tehnice pentru a finaliza textul juridic al acordului.

În 2012, Canada s-a plasat pe locul al doisprezecelea între partenerii comerciali cei mai importanți ai uE, în timp ce uE este cel mai important partener comercial al Ca-nadei după statele unite. Tot în 2012, valoarea schimburilor comerciale bilaterale cu mărfuri dintre uE și Canada a fost de 61,8 miliarde EuR. Potrivit unui studiu economic făcut public împreună de către uE și Canada înainte de negocieri, un acord comercial cuprinzător ar putea crește schimburile bilaterale cu peste 25 de miliarde EuR.

Karel De Gucht, comisarul pentru comerț, la o conferință de presă în cursul celei de a noua reuniuni ministeriale a OMC la Bali, în Indonezia.


Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții

Relațiile comerciale dintre uE și statele unite se plasează deja pe locul întâi la nivel mondial. În fiecare zi facem comerț cu bunuri și servicii în valoare de 2 mi-liarde EuR, drept care orice barieră înlăturată din calea comerțului ar putea adu-ce câștiguri economice semnificative. Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTiP) dintre uE și statele unite ale Americii, aflat în prezent în curs de negociere, are ca scop să elimine barierele comerciale într-o gamă largă de sec-toare economice, pentru a înlesni cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii între uE și statele unite. Pe lângă tarifele reduse în toate sectoarele, uE și state-le unite ale Americii vor să elimine barierele din spatele frontierei vamale, cum ar fi diferențele în materie de reglementări tehnice, standarde și proceduri de apro-bare. Adeseori acestea înseamnă costuri în timp și bani inutile pentru companiile care doresc să își vândă produsele pe ambele piețe.

Conferința OMC de la Bali

Rezultatul pozitiv al Conferinței OmC de la Bali este un pas mic, dar important către finalizarea Agendei de dezvoltare de la doha (Add), aducând o nouă speranță că țările mai sărace ale lumii nu vor fi lăsate în afara economiei globa-le convenționale.

Conferința s-a încheiat cu succes în trei domenii: s-a încheiat un acord care va face schimburile economice mult mai ușoare în întreaga lume prin simplificarea procedurilor vamale, s-a asigurat faptul că aprovizionarea cu alimente poate fi garantată pentru țările cele mai sărace și s-au stabilit acorduri de care vor bene-ficia țările cel mai puțin dezvoltate. Toate acestea creează baza pentru continua-rea Add, care momentan stagnează.

Numai acordul de facilitare a comerțului are potențial să creeze noi schimburi comerciale în valoare de 50 de miliarde EuR pe an la nivel mondial și va ajuta comercianții să economisească anual aproximativ 325 de miliarde EuR cu costu-rile legate de birocrația din vamă. dacă se face o comparație cu beneficiul așteptat de la TTiP (o creștere suplimentară a PiB-ului uE de 119 miliarde EuR, iar pentru cel al statelor unite de 95 de miliarde EuR), amploarea acestui acord de facilitare a comerțului devine mai clară.

uE și-a continuat activitatea în cadrul forumurilor comerciale multilaterale, precum Organizația mondială a Comerțului (OmC) de la Geneva, punctul culminant al acestei activități fiind cea de a noua reuniune ministerială a OmC de la Bali, în indonezia, din decembrie 2013.

Regulamentul de tranziție referitor la tratatele bilaterale de investiții (TBi) ale statelor membre (152) a intrat în vigoare la începutul anului 2013 și se află în etapa de pune-re în aplicare. uE are competența de a negocia dispozițiile de protecție a investițiilor. Prin urmare, va include aceste dispoziții în acordurile sale de liber schimb sau în alte acorduri comerciale internaționale, creând astfel un „pachet” de norme privind accesul pe piață și protecția care răspunde în mod adecvat legăturii strânse create între comerț și investiții de către lanțurile valorice globale tot mai extinse.


Politica agricolă și politicile din domeniul maritim și din domeniul pescuitului

O politică agricolă comună reformată pentru o creștere inteligentă și verde în zonele rurale

În iunie, Parlamentul, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic cu privire la re-forma politicii agricole comune (PAC) după 2013, care a fost confirmat de acordul la care s-a ajuns referitor la CFm în decembrie. Aceasta a fost o realizare majoră, obținută după aproape 2 ani de negocieri între cele trei instituții ale uE.

Pachetul legislativ include patru regulamente de bază pentru PAC: (i) privind plățile directe (153); (ii) privind organizarea comună unică a piețelor (OCP unică) (154); (iii) pri-vind dezvoltarea rurală (155); și (iv) un regulament orizontal privind finanțarea, gestio-narea și monitorizarea PAC (156).

Pachetul va duce la schimbări profunde, făcând ca plățile directe să fie mai echitabi-le și mai ecologice, consolidând poziția agricultorilor în cadrul lanțului alimentar și conferind mai multă eficiență și transparență politicii agricole comune. PAC urmărește să asigure competitivitatea agriculturii europene, nu numai din punctul de vedere al securității alimentare, al cantității, calității și diversității produselor alimentare, dar și în ceea ce privește buna gestionare a resurselor naturale. Această nouă direcție, propusă de Comisie în octombrie 2011, s-a bucurat de un sprijin larg atât în Parla-ment, cât și în Consiliu, unde aproape toate statele membre au susținut reforma, care va intra în vigoare în mod progresiv.

Dacian Cioloș, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, la conferința „Agricultura familială: un dialog pentru o agricultură mai durabilă și mai rezilientă în Europa și în lume” de la Bruxelles, în Belgia.


În continuare sunt prezentate liniile generale ale acordului.

▶ O PAC mai echitabilă – Repartizarea bugetului PAC va garanta că niciun stat membru nu va primi mai puțin de 75 % din media uniunii până în 2019. În interiorul aceluiași stat membru sau al aceleiași regiuni, diferențele între nivelul ajutoarelor vor fi reduse de la o exploatație la alta. Ajutorul de bază per hectar nu va putea fi, în principiu, mai mic de 60 % din media ajutoarelor acordate de acum și până în 2019 în aceeași zonă administrativă sau agricolă. statele membre vor putea aloca ajutoare mai mari pentru „primele hectare” ale unei exploatații, astfel încât să ajute cu precădere fermele mici și mijlocii. Această adaptare va contribui la valorificarea diversității sectorului agricol în întreaga uniune, răspunzând mai bine așteptărilor cetățenilor uE în ceea ce privește calitatea alimentelor pe care le consumă.

▶ O PAC mai ecologică – Toate statele membre, toate zonele rurale și toți agricultorii vor lua măsuri simple, verificate pentru a promova sustenabilitatea și pentru a combate schimbările climatice. În perioada 2014-2020, se vor investi peste 100 de miliarde EuR pentru a ajuta agricultura să facă față provocărilor legate de calitatea solului și a apei, biodiversitate și schimbările climatice. O treime din plățile directe vor fi direct legate de acțiunile care vizează schimbările climatice și mediul înconjurător. O treime din bugetul pentru programele de dezvoltare rurală va trebui să fie alocată măsurilor de agromediu, sprijinului pentru agricultura ecologică sau proiectelor asociate măsurilor de investiții sau de inovare favorabile mediului.

▶ O PAC mai eficientă – Funcționarea OCP unice a fost semnificativ îmbunătățită în scopul de a crește competitivitatea producătorilor din uE. Printre cele mai importante dintre îmbunătățirile aduse se numără intensificarea cooperării dintre producători în vederea consolidării poziției acestora în cadrul lanțului alimentar, sfârșitul regimului cotelor de zahăr la 30 septembrie 2017 și confirmarea încheierii sistemului de drepturi de plantare a viței-de-vie la finele anului 2015, odată cu introducerea unui sistem de autorizare a noilor plantații de viță-de-vie începând din 2016. Alte modificări ale normelor privind OCP unică au scopul de a îmbunătăți orientarea spre piață a agriculturii uE, având în vedere creșterea concurenței pe piețele mondiale, oferind în același timp agricultorilor o plasă de siguranță eficace (împreună cu plățile directe și opțiunile de gestionare a riscurilor din cadrul dezvoltării rurale) în contextul incertitudinilor externe.

▶ O PAC mai bine direcționată – Noua PAC acordă foarte multă importanță tinerilor agricultori. Aceștia fac obiectul unor măsuri speciale, obligatorii pentru statele membre. În plus, s-a creat un instrument voluntar specific pentru fermele mici. Totodată, în scopul de a stimula competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii europene, se va dubla valoarea fondurilor destinate sprijinirii cercetării, inovării și schimbului de cunoștințe.

▶ O PAC mai eficientă și mai transparentă – instrumentele PAC vor permite fiecărui stat membru al uE să atingă obiectivele comune, cu eficiență și flexibilitate, luând în considerare diversitatea celor 28 de state membre. Programele de dezvoltare rurală vor fi mai bine coordonate cu alte fonduri europene, iar abordarea sectorială va fi înlocuită cu o abordare strategică națională sau regională mai adaptabilă. Pentru toate ajutoarele acordate prin PAC, vor fi făcute publice informațiile referitoare la toți beneficiarii lor, inclusiv persoanele fizice, cu excepția sumelor foarte mici alocate micilor agricultori.


Politica comună în domeniul pescuitului

Reforma politicii comune în domeniul pescuituluiAnul 2013 a fost marcat de mult-așteptata reformă a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) (157). În luna mai, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic în acest sens, iar reformele vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2014, având un calendar de punere în aplicare structurat și progresiv.

Reformele prezintă un plan de acțiune solid care pune un accent mai mare pe suste-nabilitatea socială, economică și de mediu. scopul avut în vedere este sprijinirea unei creșteri pe termen lung a sectorului pescuitului, crearea unor posibilități de locuri de muncă în zonele de coastă și, în cele din urmă, aprovizionarea cetățenilor uE cu pește într-o manieră sănătoasă și sustenabilă.

Pescuit sustenabil și responsabilÎn vederea reconstruirii unei economii dinamice în sectorul pescuitului din Europa, stocurile de pește trebuie să revină la o stare sănătoasă. Pentru a realiza acest lucru, pescuitul va fi, în mod progresiv, gestionat pe baza nivelurilor producției maxime durabile (msY), iar stabilirea cotelor va respecta avizele științifice. msY înseamnă cea mai mare captură care poate fi efectuată dintr-un stoc de pește într-o perioadă nedeterminată de timp, fără ca acesta să fie afectat. Gestionarea stocurilor în funcție de msY va însemna trecerea de la pescuirea exagerată a stocurilor mai mici la pescu-irea rațională a stocurilor abundente. Aceasta va duce la creșterea stocurilor, deci și a potențialului de capturare, precum și la sporirea marjelor de profit și a randamentului investițiilor.

se estimează că 23 % din capturile totale sunt aruncate înapoi în mare. Această practică va fi eliminată treptat, conform unui calendar precis de punere în aplicare (în mod progresiv între 2015 și 2019). Această interdicție va genera date mai fiabile în privința stocurilor de pește, va veni în sprijinul unei gestionări mai bune și va îmbunătăți eficiența resurselor. de asemenea, va stimula pescarii să evite capturile nedorite, cu ajutorul unor soluții tehnice precum uneltele de pescuit mai selective.

Aceleași principii referitoare la sustenabilitate, conservarea stocurilor de pește și uti-lizarea cunoștințelor științifice aplicate la nivel național vor constitui, totodată, ele-mentele principale ale acordurilor de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil încheiate de uE, care permit flotei uniunii să desfășoare activități de pescuit în apele țărilor terțe.


Luarea deciziilor la nivelul adecvatÎn cadrul noii PCP, deciziile referitoare la măsurile tehnice și de conservare vor fi luate în legătură mai strânsă cu zonele de pescuit, în special cu administrațiile naționale, cu pescarii, dar și cu alte grupuri interesate, acestea dispunând de expertiza locală pen-tru a lua decizii cu efecte benefice atât asupra stocurilor de pește, cât și a pescarilor.

Pescuitul artizanal deține o cotă semnificativă în această industrie – 77 % din totalul flotei uE – și este esențial pentru ca pescuitul european să se bucure de o dezvoltare durabilă în viitor. de aceea, reforma oferă sprijin acestei părți a sectorului și extinde dreptul statelor membre de a restricționa pescuitul într-o zonă de până la 12 mile marine de la linia țărmului.

informațiile actualizate referitoare la prețuri și la tendințele pieței furnizate de Obser-vatorul pieței europene de produse din pescuit și acvacultură (Eumofa) (158), un nou instrument internet lansat de Comisie în 2013, vor permite producătorilor să răspun-dă mai bine cererii și să crească valoarea de piață a produselor lor.

Etichete pe înțelesul consumatorilor

Recunoscând că etichetele produselor pot fi câteodată o sursă de confuzie, Comi-sia a introdus, în cadrul noii organizări comune, orientări noi cu privire la etiche-tarea produselor din pescuit și acvacultură în uE pentru a-i ajuta pe consumatori să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la produsele alimentare pe care le consumă. Etichetele vor include detalii despre locul în care a fost capturat peștele și de către cine, despre modalitatea de producție și data de valabilitate minimă și vor menționa dacă peștele a fost decongelat sau nu.

Acvaculturaun cadru îmbunătățit pentru acvacultură va contribui la sporirea producției și a apro-vizionării cu pește și fructe de mare în uE, va reduce dependența de importurile de pește și va impulsiona dezvoltarea zonelor rurale și de coastă.

Comisia, în cooperare cu statele membre, a introdus orientări strategice pentru acva-cultură (159) pentru a aborda provocările cu care se confruntă acest sector și pentru a identifica domeniile (de exemplu, simplificarea administrativă, amenajarea spațiului, organizarea pieței, o mai bună etichetare și informare) în care ar putea ajuta piața să deblocheze potențialul sectorului acvaculturii al uE.

Maria Damanaki, comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, la

vernisajul expoziției de fotografie „Fishlove”, la Bruxelles, în Belgia.


Politica maritimă europeană

Prioritatea în anul 2013 a fost punerea în aplicare a agendei privind „creșterea albas-tră”, cu un accent special pe domeniile cu cel mai mare potențial economic. inițiativa „Cunoștințe privind mediul marin 2020” a trecut de la faza-pilot la cea de funcționare, peste 100 de organizații din întreaga Europă fiind de acord să își pună la dispoziție datele despre mările și zonele de coastă europene, care înainte nu fuseseră disponi-bile pe scară largă.

Propunerea de directivă privind amenajarea spațiului maritim și managementul inte-grat al zonelor costiere (160) se află în stadiul final al discuțiilor din Parlamentul Euro-pean și din Consiliu. Această propunere este un element fundamental al agendei uE privind „creșterea albastră”, dat fiind că se așteaptă ca amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere să impulsioneze creșterea durabilă a activităților maritime prin facilitarea dezvoltării spațiale a sectoarelor emergente, precum energia regenerabilă sau acvacultura, ținând seama, în același timp, de sănă-tatea ecosistemelor marine.

Colaborând cu părțile interesate relevante de la nivel regional, Comisia a putut să abordeze și nevoile specifice ale diferitelor bazine maritime. Planul de acțiune pentru Atlantic (161) adoptat anul acesta reflectă importanța bazinului maritim pentru politica maritimă integrată a uE sub aspectul potențialului său de a genera creștere econo-mică. Planul oferă un model pentru modul în care statele membre ale uE cu ieșire la Oceanul Atlantic, regiunile acestora și Comisia pot contribui la creșterea durabilă în regiunile de coastă.

importanța cercetării marine din Oceanul Atlantic a fost subliniată în declarația pri-vind cooperarea pentru Oceanul Atlantic (162) dintre uniunea Europeană, statele unite ale Americii și Canada, semnată în mai 2013. scopul său este acela de a extinde profunzimea și amploarea cercetărilor pentru înțelege mai bine Oceanul Atlantic și interacțiunea acestuia cu Oceanul Arctic.

În alte părți, în speță în marea Baltică, s-au realizat progrese și în alte domenii. strategia uE pentru regiunea mării Baltice (163) recunoaște faptul că regiunea ar trebui să valorifice atuurile de care dispune și să își exploateze la maximum potențialul pe baza sectorului inovării și cercetării (aflat pe poziție fruntașă), a puternicelor centre de activități maritime, a abordării proactive a provocărilor mediului marin, precum și a cooperării solide.


Bugetul

Cadrul financiar multianual 2014-2020

În curs de adoptareÎn urma prezentării de către Comisie a propunerilor pentru CFm 2014-2020 (164), la 29 iunie 2011, au început negocierile dintre statele membre ale uE. Acestea au culminat cu un important acord la care au ajuns șefii de stat sau de guvern în cadrul Consiliului European din 7 și 8 februarie 2013. statele membre ale uE au convenit să limiteze cheltuielile maxime posibile la 959,99 miliarde EuR în credite de angajament (în prețuri la nivelul anului 2011). Plafonul pentru valoarea totală a creditelor de plată a fost stabilit la 908,40 de miliarde EuR (în prețuri la nivelul anului 2011).

În conformitate cu dispozițiile articolului 312 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea uniunii Europene (TFuE), Consiliul adoptă regulamentul de stabilire a CFm în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunță cu majoritatea membrilor care îl compun. Acest lucru a însemnat că totuși consensul din cadrul Consiliului European a trebuit supus votului în Parlament. Regulamentul de stabilire a CFm urmează să fie completat de un acord interinstituțional în temeiul articolului 295 din TFuE.

Parlamentul și-a exprimat poziția într-o rezoluție adoptată în martie 2013. Acesta nu a contestat nivelul global al angajamentelor și al plăților care fusese convenit de Consiliul European, dar, pentru a-și acorda aprobarea, a pus condiția adoptării unor bugete rectificative pentru 2013, care să împiedice transferul nejustificat al unor obligații de plată din 2013 către CFm următor. Chestiunile majore identificate de Parlament au fost necesitatea unei revizuiri obligatorii și cuprinzătoare a CFm odată cu intrarea în funcție a următorului Parlament și a noii Comisii în urma alegerilor europene din 2014; flexibilitate generală maximă atât între și în cadrul rubricilor, cât și între exercițiile financiare din CFm; o reformă a sistemului de resurse proprii; precum și unitatea bugetului uE și o mai mare transparență cu privire la consecințele financi-are și bugetare ale activităților uniunii.

Procesul de negociere a fost intens în lunile mai și iunie, iar la 27 iunie 2013 s-a ajuns la un acord politic în cadrul unei reuniuni trilaterale între președintele Parlamentului, președinția irlandeză a Consiliului și președintele Comisiei. Comisia a fost de acord să realizeze o evaluare intermediară a CFm până cel târziu în 2016, care ar trebui să fie însoțită de propuneri legislative de revizuire a regulamentului privind CFm. Consiliul a fost de acord să existe o flexibilitate sporită în ceea ce privește reportarea marjelor de plată neexecutate către anii următori și să se reporteze marjele neutilizate pentru creditele de angajament din perioada 2014-2017, astfel încât acestea să fie disponi-bile începând din 2016 pentru obiectivele de politică legate de creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Preocuparea Parlamentului de a asigura un sprijin puter-nic pentru măsurile care vizează locurile de muncă pentru tineri, învățământul, cerce-tarea și imm-urile a fost recunoscută prin includerea unei prevederi referitoare la concentrarea cheltuielilor în aceste domenii în 2014 și 2015. În privința resurselor proprii, s-a convenit asupra unei foi de parcurs pentru a aprofunda această chestiune importantă în cadrul unui grup la nivel înalt, format din reprezentanți ai celor trei instituții, convocat în acest scop. de asemenea, Consiliul a fost de acord cu bugetele rectificative care au pus la dispoziție credite de plată suplimentare pentru exercițiul bugetar 2013, în valoare de 11,2 miliarde EuR.


Acordul la care s-a ajuns în cadrul procedurii de conciliere din 12 noiembrie 2013 cu privire la bugetul uE pentru 2014 și la diferitele bugetele rectificative pentru 2013, în curs de adoptare, a fost important pentru obținerea acordului Parlamentului referitor la planul de finanțare pe termen lung al uE, acord exprimat la scurt timp după aceea, la 19 noiembrie. Consiliul a adoptat apoi în mod oficial regulamentul de stabilire a CFm pentru perioada 2014-2020 la 2 decembrie 2013 (165).

CREDITE DE ANGAJAMENT ÎN FUNCȚIE DE RUBRICILE BUGETARE (ÎN PREȚURI CURENTE)

O mie de miliarde de euro de investit în viitorul EuropeiCu ajutorul CFm, uniunea Europeană va investi aproximativ o mie de miliarde de euro în creștere economică și în crearea de locuri de muncă în perioada 2014-2020. Acest buget modern și orientat către viitor poate aduce o schimbare reală în viețile oame-nilor. El va contribui la consolidarea și sprijinirea procesului de redresare, care este în curs de desfășurare în întreaga uE. Bugetul prevede finanțare pentru a ne putea croi drumul spre ieșirea din criză, sprijin financiar pentru cei care trăiesc sub pragul sărăciei și pentru cei care își caută un loc de muncă, oportunități de investiții pentru întreprinderile mici și asistență pentru comunitățile locale, agricultori, cercetători și studenți.

CFm 2014-2020 este orientat către investiții în cele 28 de state membre pentru a face față provocărilor comune: stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în întreaga uE, transformarea Europei într-un loc mai sigur și creșterea influenței pe care o are uE în lume. Cadrul financiar multianual nu intenționează să finanțeze ceea ce ar putea finanța și bugetele naționale, ci se axează pe domeniile în care diferența pe care o aduce finanțarea europeană este vizibilă. El finanțează ceea ce nu ar finanța bugetele naționale sau ceea ce ar fi mai costisitor pentru acestea.

PAC: Cheltuieli legate de piațăși plăți directe 312 73529 %

Coeziune economică,socială și teritorială366 79134 %

Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă142 13013 %

Europa globală66 2626 %

Administrație69 5846 %

Siguranță și cetățenie17 7252 %

Pescuit și alte sectoare 11 7221 %

PAC: Dezvoltare rurală95 5779 %

Milioane EUR

Total:1 082 555 milioane EUR

Compensări 29


CFm 2014-2020 este un plan financiar modern, pe termen lung pentru uE în secolul al XXi-lea. El aduce inovații importante, prezentate în cele ce urmează, demonstrând reala valoare adăugată europeană a bugetului uE.

▶ Va exista o contribuție semnificativă la crearea de locuri de muncă. Cel puțin 70 de miliarde EuR (în jur de 10 miliarde EuR pe an) vor fi disponibili în cadrul FsE pentru a ajuta oamenii să își caute un loc de muncă. Noua inițiativă „Locuri de muncă pentru tineri”, legată de FsE, este dotată cu un buget de 6 miliarde EuR și va sprijini punerea în aplicare a „garanțiilor pentru tineret” în 2014 și 2015.

▶ Politica de coeziune reformată va avea până la 366,8 miliarde EuR (166) disponibili pentru a investi în regiunile Europei, în orașele sale și în economia reală. Ea va fi principalul instrument de investiții al uE pentru atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020.

▶ mai mulți tineri ca niciodată își pot planifica o ședere în străinătate cu sprijin din partea programului Erasmus+ al uE, care pune la dispoziție aproape 15 miliarde EuR (167) pentru dezvoltarea aptitudinilor și pentru creșterea mobilității.

▶ Cultura, cinematografia, televiziunea, muzica, literatura, arta spectacolului și patrimoniul europene, dar și alte domenii conexe acestora vor beneficia de un sprijin financiar mai mare în cadrul noului program „Europa creativă” al uE, care dispune de un buget de aproape 1,5 miliarde EuR (168).

▶ Activitatea de cercetare și inovare finanțată de uE va contribui mai mult la îmbunătățirea calității vieții europenilor și va crește competitivitatea uE la nivel global. Orizont 2020, noul program pentru cercetare și inovare, este dotat cu un buget de aproape 80 de miliarde EuR (169), cu aproximativ 30 % mai mult, în termeni reali, decât în perioada 2007-2013.

▶ imm-urile sunt elementul central al economiei europene, reprezentând aproximativ 99 % din totalul întreprinderilor europene și asigurând două din trei locuri de muncă în sectorul privat. sprijinul acordat acestora în cadrul FEdER se va dubla, de la 70 la 140 de miliarde EuR în această perioadă de 7 ani, iar noul program COsmE, primul program al uE orientat către imm-uri, va furniza 2,3 miliarde EuR (170) pentru a facilita accesul imm-urilor la piețe și pentru a oferi garanții pentru împrumuturi și capital de risc.

▶ Creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa depind în mod esențial de investițiile în infrastructură. Noul mecanism „Conectarea Europei” (171), cu un buget de 33,3 miliarde EuR, va contribui la construirea de drumuri, căi ferate, rețele electrice și conducte de gaze, precum și la crearea infrastructurii și a serviciilor destinate pieței unice digitale, oferind sprijinul financiar vital necesar pentru a acoperi golurile din rețelele europene de infrastructură care nu ar putea fi altfel construite [26,3 miliarde EuR pentru transporturi (172), 5,9 miliarde EuR pentru energie și 1,1 miliarde EuR pentru domeniul digital].

▶ Fondurile publice limitate accentuează necesitatea de a debloca alte surse de finanțare și de a genera astfel un efect de levier al bugetului uE, comparativ cu finanțarea directă prin granturi. Acesta este și scopul unor instrumente financiare precum împrumuturile, garanțiile, capitalurile proprii și al altor instrumente de partajare a riscurilor, care pot fi folosite pe scară mai largă în CFm 2014-2020.


▶ Cel puțin 20 % din întregul buget va fi cheltuit pentru proiecte și politici legate de climă. Acest angajament ar putea genera o finanțare a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice în valoare de 180 de miliarde EuR în toate domeniile principale de cheltuieli, inclusiv fondurile structurale, cercetarea, agricultura, politica maritimă, pescuitul și dezvoltarea.

▶ PAC reformată este un răspuns ferm al uE la marile provocări din prezent, precum siguranța alimentară, schimbările climatice, și, de asemenea, creșterea economică durabilă și crearea de locuri de muncă în zonele rurale. Ea răspunde mai bine și așteptărilor cetățenilor: plățile directe vor fi mai echitabile și mai ecologice, dispunând de un buget de 312,7 miliarde EuR (173), iar dezvoltarea rurală va beneficia de 95,6 miliarde EuR (174).

▶ O Europă deschisă și mai sigură este esențială pentru cetățenii săi. Viitorul buget va contribui la garantarea faptului că activitățile uE care stimulează creșterea economică, culturală și socială se pot derula într-un mediu stabil, legal și sigur. Îi va ajuta pe oameni să se simtă în siguranță atunci când locuiesc, călătoresc, studiază sau fac afaceri în alte state membre.

▶ În calitatea sa de actor global responsabil, uE își va menține angajamentul față de restul lumii. Relațiile cu țările din vecinătatea imediată, de la est și sud, și cu partenerii strategici ai uE vor rămâne o prioritate. Finanțarea uE se va concentra și mai mult pe sprijinirea populațiilor celor mai sărace din lume, orientându-se către un număr mai mic de țări (cum sunt cele din Africa subsahariană) și de sectoare (de exemplu, creșterea durabilă și favorabilă incluziunii și buna guvernanță).

▶ Normele de finanțare vor fi mult mai simple și, prin urmare, mai ușor de înțeles pentru beneficiari, care vor fi mai puțin predispuși la eroare. În total, se vor introduce aproximativ 120 de măsuri de simplificare.

despre CFm 2014-2020 și despre noua generație de programe de cheltuieli ale uE se pot găsi informații cuprinzătoare pe site-ul internet al Comisiei (175).

Janusz Lewandowski, comisarul pentru programare financiară și buget, la conferința de presă pe tema bugetului UE pentru anul 2014, la Bruxelles, în Belgia.


Resursele următorului cadru financiar multianualNu au fost aprobate modificări semnificative cu privire la modul în care va fi finanțat următorul CFm. Cu toate acestea, acordul de înființare a unui grup la nivel înalt com-pus din membri ai Parlamentului, Consiliului și Comisiei înseamnă că discuțiile pe această temă vor continua. O primă evaluare va fi pusă la dispoziție în 2014. Par-lamentele naționale vor avea posibilitatea de a evalua rezultatele lucrărilor acestui grup în contextul unei conferințe interparlamentare organizate în 2016.

COMPARAȚIE ÎNTRE VIITORUL CADRU FINANCIAR MULTIANUAL 2014-2020 ȘI CELE DOUĂ CADRE FINANCIARE ANTERIOARE

100,0

110,0

120,0

130,0

140,0

150,0

160,0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

MEDIA 2000-2006125,5 miliarde EUR



miliarde EUR (prețuri din 2011)

Plafonul angajamentelor CFM 2000-2006 pentru UE-15/25Plafonul angajamentelor CFM 2007-2013 pentru UE-27 Plafonul angajamentelor potrivit acordului final asupra CFM 2014-2020 pentru UE-28

CFM 2000-2006: 878,8 miliarde EUR CFM 2007-2013: 993,6 miliarde EUR CFM 2014-2020: 960,0 miliarde EUR


Evaluarea bugetelor UE pentru 2011 și 2012

În aprilie 2013, Parlamentul a acordat Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului 2011. Această decizie importantă și pozitivă a venit după o peri-oadă de câteva luni în care autoritatea bugetară (Parlamentul European și Consiliul) și Curtea de Conturi au analizat modul în care fuseseră utilizate resursele bugetului pe 2011. descărcarea de gestiune a însemnat recunoașterea eforturilor susținute depuse de Comisie în ultimii ani pentru a îmbunătăți gestionarea și controlul fondu-rilor uE. Comisia a salutat în special solicitările primite din partea Parlamentului și a Consiliului cu privire la simplificarea în continuare a normelor și proceselor în vederea reducerii riscului de apariție a erorilor. Ca de obicei, în contextul procedurii de descăr-care de gestiune, Parlamentul, în calitate de autoritate care acordă descărcarea de gestiune pentru buget, dar și Consiliul și Curtea de Conturi au făcut mai multe solicitări și recomandări în ceea ce privește gestiunea financiară a uE, care sunt în prezent puse în aplicare de serviciile Comisiei.

În luna noiembrie 2013, Curtea de Conturi și-a publicat raportul privind execuția bu-getului referitor la exercițiul financiar 2012. În acest raport, Curtea a afirmat că, în 2012, rata globală cuantificată de eroare pentru cheltuielile uE a fost de 4,8 %, va-loare mai mare decât cea din 2011. Cu toate acestea, după cum însăși Curtea a re-cunoscut, această cifră a fost, parțial, rezultatul actualizării modalității sale de eșantionare. Rata de eroare în cazul politicii de coeziune, al energiei și al transportu-rilor s-a aliniat la ratele îmbunătățite din anii anteriori, ceea ce a confirmat îmbunătățirea funcționării sistemului obținută în cadrul actualei perioade de programare.

Bugetul UE pentru 2013

Bugetul uE pentru 2013 a reflectat obiectivele orientate către creștere și inovare ale strategiei Europa 2020. În același timp, el a reflectat și situația economică dificilă prezentă în continuare în multe state membre. Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de probabilitatea ca bugetul să nu fie suficient pentru a plăti toate facturile pri-mite, deoarece bugetul adoptat s-a situat cu mult sub nivelul necesarului estimat de Comisie pentru 2013. din acest motiv Comisia a propus, în martie 2013, un buget rectificativ pentru o sumă suplimentară de 11,2 miliarde EuR, necesar pentru rambur-sarea beneficiarilor programelor finanțate de uE și realizate în întreaga Europă în 2012, precum și pentru onorarea cererilor de plăți din cadrul politicii de coeziune care urmau să devină scadente în 2013. Bugetul rectificativ a fost aprobat în noiembrie 2013.


Bugetul UE pentru 2014

Bugetul uE pentru 2014 a fost adoptat la 20 noiembrie 2013, fiind primul buget din noul CFm 2014-2020. El totalizează 142,6 miliarde EuR în credite de angajament și 135,5 miliarde EuR în credite de plată. Bugetul pentru 2014 este cu 6,2 % mai mic decât bugetul uE pentru 2013, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile.

Instituirea noilor programe ale cadrului financiar multianual 2014-2020Începutul noii perioade de programare 2014-2020 oferă prilejul de a lansa noi pro-grame care răspund mai bine provocărilor actuale și care se axează pe stimularea creșterii, a ocupării forței de muncă și a competitivității. În pofida reducerilor, bugetul pentru 2014 prevede o creștere de 3,3 % a angajamentelor din domeniul „Compe-titivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, întrucât resursele reduse ale uE sunt direcționate către măsuri de combatere a șomajului și de generare a creșterii economice. Printre acestea se numără și Orizont 2020 – noul program de finanțare pentru cercetare și inovare al uE (9 miliarde EuR), YEi (3,6 miliarde EuR), mecanismul „Conectarea Europei” (aproape 2 miliarde EuR) și măsurile de sprijin pen-tru întreprinderile europene, în special pentru imm-uri.


Îndeplinirea obligațiilor UEÎn afară de planificarea bugetului pentru noi programe de cheltuieli, uE trebuie să își îndeplinească obligațiile pe care și le-a asumat în trecut și în prezent față de bene-ficiarii programelor de finanțare ale uE de dinainte de 2014. Pentru noile obligații pe care uE și le va asuma în 2014 s-au prevăzut doar 10,3 miliarde EuR. din suma totală de 135,5 miliarde EuR prevăzută pentru plăți, 71,1 miliarde EuR (peste 50 %) vor fi folosiți pentru onorarea obligațiilor de plată restante aferente programelor de dinainte de 2014.

DEFALCAREA PE RUBRICI A CREDITELOR BUGETARE PENTRU EXERCIȚIUL 2014 ÎN ANGAJAMENTE ȘI PREȚURI CURENTE

Restrângerea cheltuielilor administrativePentru al doilea an consecutiv, Comisia a propus o reducere de 1 % a numărului de membri ai personalului său (cu excepția impactului pe care îl are aderarea Croației), ca parte a propunerii sale de a ajunge la o reducere de 5 % a personalului într-un interval de 5 ani. Comisia a propus, de asemenea, o reducere de 1,1 % în domeniile discreționare ale propriilor cheltuieli administrative. Reducerea totală a rubricii buge-tare a uE pentru administrație a fost totuși mai mică (−0,2 %), în special ca urmare a numărului din ce în ce mai mare de pensii care urmează să fie acoperite din bugetul uE și a costurilor legate de aderarea Croației.

NOTE(1) Concluziile Consiliului Educație, Tineret, Cultură și sport, 15.2.2013

(http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/educ/135490.pdf).

(2) http://europa.eu/rapid/press-release_iP-12-379_ro.htm

(3) http://ec.europa.eu/education/erasmus-plus/index_en.htm

(4) http://ec.europa.eu/education/news/2013/20130702_en.htm

(5) „improving the quality of teaching and learning in Europe’s higher education institutions” (http://ec.europa.eu/education/library/reports/modernisation_en.pdf).

(6) Comunicare a Comisiei – deschiderea educației: metode inovatoare de predare și învățare pentru toți, facilitate de noile tehnologii și de resursele educaționale deschise, COm(2013) 654. A se vedea, de asemenea: http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-859_en.htm

(7) http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/grand-coalition-digital-jobs-0

(8) Propunere de recomandare privind înființarea unei garanții pentru tineret, COm(2012) 729. A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catid=1079&langid=ro

(9) Propunere de regulament privind Fondul social european, COm(2011) 607.

(10) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langid=ro&catid=1036

(11) http://ec.europa.eu/education/policy/vocational-policy/alliance_en.htm

(12) Propunere de recomandare privind un cadru de calitate pentru stagii, COm(2013) 857.

(13) decizia de punere în aplicare a Regulamentului (uE) nr. 492/2011 cu privire la compensarea ofertelor și a cererilor de locuri de muncă și reinstituirea EuREs (JO L 328, 28.11.2012).

PAC: Cheltuieli legate de piață și plăți directe 43 778 30,69 %

Coeziune economică, socială și teritorială 47 50233,30 %

Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă16 484 11,56 %

Europa globală 8 325 5,84 %

Administrație8 405 5,89 %

Instrumente speciale456 0,32 %

Siguranță și cetățenie2 172 1,52 %

Pescuit și alte sectoare1 498 1,05 %

PAC: Dezvoltare rurală13 991 9,81 %

Milioane EUR

Total: 142 641 milioane EUR

Compensări290,02 %

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/educ/135490.pdf

http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-379_ro.htm

http://ec.europa.eu/education/erasmus-plus/index_en.htm

http://ec.europa.eu/education/news/2013/20130702_en.htm

http://ec.europa.eu/education/library/reports/modernisation_en.pdf


http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/grand-coalition-digital-jobs-0

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1079&langId=ro

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=1036

http://ec.europa.eu/education/policy/vocational-policy/alliance_en.htm


(14) Propunere de directivă privind executarea directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, COm(2012) 131.

(15) directiva 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997).

(16) Propunere de decizie privind cooperarea consolidată între serviciile publice de ocupare a forței de muncă (sPOFm), COm(2013) 430.

(17) Regulamentul (uE) nr. 1304/2013 privind Fondul social european (JO L 347, 20.12.2013).

(18) directiva 2009/50/CE privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate (JO L 155, 18.6.2009). A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/immigration/work/index_en.htm

(19) Propunere de directivă privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în vederea ocupării unor locuri de muncă sezoniere, COm(2010) 379.

(20) Propunere de directivă privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii, COm(2010) 378.

(21) Propunere de directivă privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, schimb de elevi, formare profesională remunerată și neremunerată, servicii de voluntariat și muncă au pair, COm(2013) 151. A se vedea, de asemenea: http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/2013/20130325_01_en.htm

(22) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/immigration/integration/index_en.htm

(23) directiva 2011/98/uE privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanții țărilor terțe în vederea șederii și ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre și un set comun de drepturi pentru lucrătorii din țările terțe cu ședere legală pe teritoriul unui stat membru (JO L 343, 23.12.2011).

(24) Comunicare a Comisiei – situația inițiativei „uniunea inovării” în 2012 – accelerarea schimbării, COm(2013) 149.

(25) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius-2013_en.pdf

(26) document al Comisiei – Raport privind competitivitatea uniunii inovării 2013 (http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness_report_2013.pdf).

(27) http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/archive/fp7_monitoring_reports/6th_fp7_monitoring_report.pdf

(28) decizia 2013/743/uE de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) Orizont 2020 (JO L 347, 20.12.2013).

(29) http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/graphene-and-human-brain-project-win-largest-research-excellence-award-history

(30) http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

(31) http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard

(32) http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-legislative-package

(33) Propunere de regulament privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză, COm(2013) 147. A se vedea, de asemenea: http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-281_ro.htm

(34) Propunere de directivă privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, COm(2013) 449.

(35) Regulamentul (uE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 347, 20.12.2013).

(36) A se vedea statisticile din raportul de evaluare a rezultatelor inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (small Business Act) 2013 (http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm).

(37) Comunicare a Comisiei – Planul de acțiune Antreprenoriat 2020 – relansarea spiritului de întreprindere în Europa, COm(2012) 795.

(38) document al Comisiei – Raport privind competitivitatea europeană în 2013: către o reindustrializare bazată pe cunoaștere (http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/competitiveness-analysis/european-competitiveness-report/files/eu-2013-eur-comp-rep_en.pdf).

(39) Comunicare a Comisiei – Plan de acțiune pentru o industrie siderurgică competitivă și durabilă în Europa, COm(2013) 407.

(40) Regulamentul (uE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții (JO L 88, 4.4.2011).

(41) http://ec.europa.eu/enterprise/magazine/articles/industrial-competitiveness/article_11074_en.htm

(42) Comunicare a Comisiei – Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient, COm(2013) 542.

(43) http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/archives/2013/12/20131219_1_en.htm

(44) Concluziile Consiliului European, 19-20 decembrie 2013 http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/140245.pdf

(45) document al Comisiei – studiul privind accesul la finanțare al imm-urilor 2013 (http://ec.europa.eu/enterprise/policies/finance/files/2013-safe-analytical-report_en.pdf).

(46) Propunere de directivă de modificare a directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce privește o declarație standard privind TVA, COm(2013) 721.

(47) directiva 2011/7/uE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (JO L 48, 23.2.2011).

(48) http://europa.eu/rapid/press-release_sPEECH-13-684_ro.htm

(49) Comunicare a Comisiei – Adecvarea reglementărilor uE, COm(2012) 746.

(50) Comunicare a Comisiei – Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFiT): rezultate și etapele ulterioare, COm(2013) 685.


http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/immigration/work/index_en.htm

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/immigration/work/index_en.htm

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/2013/20130325_01_en.htm


http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/immigration/integration/index_en.htm

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/innovation/files/ius-2013_en.pdf

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness_report_2013.pdf

http://ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/competitiveness_report_2013.pdf

http://ec.europa.eu/research/evaluations/pdf/archive/fp7_monitoring_reports/6th_fp7_monitoring_report.pdf

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/graphene-and-human-brain-project-win-largest-research-excellence-award-history

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/news/graphene-and-human-brain-project-win-largest-research-excellence-award-history

http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/scoreboard

http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/connected-continent-legislative-package


http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/facts-figures-analysis/performance-review/index_en.htm

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/competitiveness-analysis/european-competitiveness-report/files/eu-2013-eur-comp-rep_en.pdf

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/industrial-competitiveness/competitiveness-analysis/european-competitiveness-report/files/eu-2013-eur-comp-rep_en.pdf

http://ec.europa.eu/enterprise/magazine/articles/industrial-competitiveness/article_11074_en.htm

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/president/news/archives/2013/12/20131219_1_en.htm

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/140245.pdf

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/finance/files/2013-safe-analytical-report_en.pdf




(52) Raport al Comisiei – Politica de coeziune: Raport strategic 2013 privind implementarea programului 2007-2013, COm(2013) 210.

(53) Regulamentul (uE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 347, 20.12.2013).

(54) Propunere de regulament privind orientările uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport, COm(2011) 650.

(55) Comunicare a Comisiei – Tabloul de bord al uE privind justiția – un instrument pentru promovarea justiției eficace și a creșterii, COm(2013) 160.

(56) Propunere de regulament privind legislația europeană comună în materie de vânzare, COm(2011) 635.

(57) Propunere de regulament privind promovarea liberei circulații a cetățenilor și întreprinderilor prin simplificarea acceptării anumitor documente oficiale în uniunea Europeană, COm(2013) 228.

(58) Comunicare a Comisiei – O nouă abordare europeană privind eșecul în afaceri și insolvența, COm(2012) 742. Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvență, COm(2012) 744.

(59) Propunere de regulament de instituire a ordonanței asiguratorii europene de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a debitelor în materie civilă și comercială, COm(2011) 445.

(60) Comunicare a Comisiei – Actul privind piața unică – douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea încrederii – „Împreună pentru o nouă creștere”, COm(2011) 206.

(61) Comunicare a Comisiei – Actul privind piața unică ii – Împreună pentru o nouă creștere, COm(2012) 573.

(62) Propunere de directivă de modificare a directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieței interne, COm(2011) 883.

(63) directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005).

(64) Propunere de directivă privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, COm(2011) 895. Propunere de directivă privind achizițiile publice, COm(2011) 896.

(65) http://ec.europa.eu/transport/modes/rail/packages/2013_en.htm

(66) Comunicare a Comisiei – „Centura albastră”, un spațiu unic de transport maritim, COm(2013) 510.

(67) Comunicare a Comisiei – Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele, COm(2013) 913. document al Comisiei – un apel la acțiune privind logistica urbană, sWd(2013) 524. document al Comisiei – Acțiuni specifice privind siguranța rutieră urbană, sWd(2013) 525. document al Comisiei – un apel privind reglementări mai inteligente privind accesul vehiculelor urbane, sWd(2013) 526. document al Comisiei – mobilizarea sistemelor inteligente de transport pentru orașele din uE, sWd(2013) 527.

(68) http://ec.europa.eu/transport/modes/air/single_european_sky/ses2plus_en.htm

(69) Regulamentul (uE) nr. 181/2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul (JO L 55, 28.2.2011).

(70) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 261/2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și a Regulamentului (CE) nr. 2027/97 privind răspunderea operatorilor de transport aerian privind transportul aerian al pasagerilor și al bagajelor acestora, COm(2013) 130.

(71) Comunicare a Comisiei – Protecția pasagerilor în caz de insolvență a companiilor aeriene, COm(2013) 129.

(72) Propunere de regulament privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și remorcilor, COm(2012) 380.

Propunere de regulament privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor comerciale care circulă în uniune, COm(2012) 382.

Propunere de directivă de modificare a directivei 1999/37/CE privind documentele de înmatriculare pentru vehicule, COm(2012) 381.

(73) Propunere de decizie privind implementarea sistemului eCall interoperabil la nivelul uE, COm(2013) 315. Propunere de regulament privind cerințele de omologare de tip pentru instalarea unui sistem eCall la bordul vehiculelor, COm(2013) 316.

(74) http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/cpt/index_en.htm

(75) Regulamentul (uE) nr. 582/2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro Vi) (JO L 167, 25.6.2011).

(76) Propunere de directivă privind ambarcațiunile de agrement și motovehiculele nautice, COm(2011) 456.

(77) Carte verde a Comisiei – un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei, COm(2013) 169.

(78) Comunicare a Comisiei – O strategie a uE privind adaptarea la schimbările climatice, COm(2013) 216.

(79) Raport al Comisiei – Progrese înregistrate în îndeplinirea obiectivului Protocolului de la Kyoto și a obiectivului uE pentru 2020, COm(2013) 698.

(80) Raport al Agenției Europene de mediu – Tendințele și previziunile în Europa 2013 – monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice și energetice ale Europei până în 2020 (http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-2013).

(81) http://ec.europa.eu/clima/policies/package/documentation_en.htm

(82) Propunere de directivă de modificare a directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității în vederea punerii în aplicare, din 2020, a unui acord internațional privind aplicarea unei măsuri unice mondiale bazate pe piață pentru emisiile generate de aviația internațională, COm(2013) 722.

(83) Propunere de regulament privind monitorizarea, raportarea și verificarea emisiilor de dioxid de carbon generate de transportul maritim, COm(2013) 480.

http://ec.europa.eu/transport/modes/rail/packages/2013_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/modes/air/single_european_sky/ses2plus_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/cpt/index_en.htm

http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-2013

http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-2013

http://ec.europa.eu/clima/policies/package/documentation_en.htm


(84) Comunicare a Comisiei – integrarea emisiilor generate de transportul maritim în politicile uE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, COm(2013) 479.

(85) Propunere de directivă de modificare a directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității în vederea punerii în aplicare, din 2020, a unui acord internațional privind aplicarea unei măsuri unice mondiale bazate pe piață pentru emisiile generate de aviația internațională, COm(2013) 722.

(86) directiva 2009/72/CE privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (JO L 211, 14.8.2009).

(87) directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (JO L 211, 14.8.2009).

(88) directiva 2012/27/uE privind eficiența energetică (JO L 315, 14.11.2012).

(89) directiva 2010/31/uE privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010).

(90) http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/forum_citizen_energy_en.htm

(91) directiva 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009).

(92) directiva 2005/32/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie (JO L 191, 22.7.2005).

(93) Propunere de directivă de modificare a directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare, COm(2013) 715.

(94) Propunere de directivă de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante, COm(2012) 242.

(95) directiva 2013/30/uE privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore (JO L 178, 28.6.2013).

(96) Propunere de decizie privind un Program general de acțiune pentru mediu al uE până în 2020 – „O viață bună, în limitele planetei noastre”, COm(2012) 710.

(97) http://www.eea.europa.eu/publications/european-bathing-water-quality-2012

(98) directiva 2006/7/CE privind gestionarea calității apei pentru scăldat (JO L 64, 4.3.2006).

(99) Propunere de directivă de modificare a directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în vederea reducerii consumului de pungi de transport din plastic subțiri, COm(2013) 761.

(100) Regulamentul (uE) nr. 995/2010 de stabilire a obligațiilor care revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn (JO L 295, 12.11.2010).

(101) Propunere de regulament privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, COm(2013) 620.

(102) decizia 2013/250/uE de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a uE pentru robinetăria sanitară (JO L 145, 31.5.2013).

(103) decizia 2013/641/uE de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a uE pentru toalete cu apă și pisoare (JO L 299, 9.11.2013).

(104) decizia 2013/806/uE de stabilire a criteriilor ecologice de acordare a etichetei ecologice a uE pentru echipamentele de procesare a imaginii (JO L 353, 28.12.2013).

(105) Comunicare a Comisiei – Programul „Aer curat pentru Europa”, COm(2013) 918.

(106) Propunere de directivă privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, COm(2013) 920.

(107) Propunere de directivă privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere, COm(2013) 919.

(108) http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/tm/index_en.htm

(109) http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/documents/index_en.htm

(110) Regulamentul (uE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 351, 20.12.2012).

(111) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (uE) nr. 1215/2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, COm(2013) 554.

(112) Propunere de directivă privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, COm(2013) 813.

(113) Propunere de directivă privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului național în cazul încălcărilor dispozițiilor dreptului concurenței al statelor membre și al uniunii Europene, COm(2013) 404.








(121) http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-1289_en.htm?locale=en


(123) http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-486_ro.htm



(126) http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=1_39398







http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/forum_citizen_energy_en.htm

http://www.eea.europa.eu/publications/european-bathing-water-quality-2012

http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/tm/index_en.htm

http://ec.europa.eu/internal_market/indprop/patent/documents/index_en.htm








http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-1289_en.htm?locale=en





http://ec.europa.eu/competition/elojade/isef/case_details.cfm?proc_code=1_39398













(138) http://europa.eu/rapid/press-release_mEmO-13-435_en.htm

(139) http://europa.eu/rapid/press-release_mEmO-13-443_en.htm


(141) Regulamentul (CE) nr. 139/2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (JO L 24, 29.1.2004).

(142) de la sfârșitul lunii noiembrie 2013.



(145) http://ec.europa.eu/competition/state_aid/modernisation/index_en.html

(146) Regulamentul (uE) nr. 1407/2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013).

(147) Regulamentul (uE) nr. 608/2013 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale (JO L 181, 29.6.2013).

(148) Regulamentul (uE) nr. 1258/2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 273/2004 privind precursorii drogurilor (JO L 330, 10.12.2013).

Regulamentul (uE) nr. 1259/2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 111/2005 de stabilire a normelor de monitorizare a comerțului cu precursori de droguri între Comunitate și țările terțe (JO L 330, 10.12.2013).

(149) Propunere de directivă privind cadrul juridic al uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente, COm(2013) 884.

(150) Regulamentul (uE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al uniunii (JO L 269, 10.10.2013).

(151) Comunicare a Comisiei – intensificarea luptei împotriva contrabandei cu țigări și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun – O strategie globală a uE, COm(2013) 324.

(152) Regulamentul (uE) nr. 1219/2012 de stabilire a unor dispoziții tranzitorii pentru acordurile bilaterale de investiții încheiate între state membre și țări terțe (JO L 351, 20.12.2012).

(153) Regulamentul (uE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013).

(154) Regulamentul (uE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (JO L 347, 20.12.2013).

(155) Regulamentul (uE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEAdR) (JO L 347, 20.12.2013).

(156) Regulamentul (uE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013).

(157) http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm

(158) http://ec.europa.eu/fisheries/market-observatory

(159) Comunicare a Comisiei – Orientări strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în uE, COm(2013) 229.

(160) Propunere de directivă de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere, COm(2013) 133.

(161) Comunicare a Comisiei – Plan de acțiune pentru o strategie maritimă în zona Oceanului Atlantic – Realizarea unei creșteri inteligente, sustenabile și favorabile incluziunii, COm(2013) 279.

(162) http://ec.europa.eu/research/iscp/pdf/galway_statement_atlantic_ocean_cooperation.pdf

(163) http://www.balticsea-region-strategy.eu

(164) Propunere de regulament de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020, COm(2011) 398.

(165) Regulamentul (uE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013).

(166) Prețuri curente: Echivalent în prețuri la nivelul anului 2011: 325 de miliarde EuR.

(167) Prețuri curente. Echivalent în prețuri la nivelul anului 2011: 13 miliarde EuR.

(168) Prețuri curente. Echivalent în prețuri la nivelul anului 2011: 1,3 miliarde EuR.

(169) Prețuri curente. Echivalent în prețuri la nivelul anului 2011: 70 de miliarde EuR.

(170) Prețuri curente. Echivalent în prețuri la nivelul anului 2011: 2 miliarde EuR.

(171) Prețuri curente. Echivalent în prețuri la nivelul anului 2011: 29 de miliarde EuR.

(172) Acest buget este format din 15 miliarde EuR de la rubrica 1A și 11,3 miliarde EuR rezervați mecanismului „Conectarea Europei” din Fondul de coeziune, de la rubrica 1B (în prețuri curente).



(175) http://ec.europa.eu/budget/mff/figures/index_en.cfm

CREDITE FOTO

Asterix0597/Getty images: pagina 50uniunea Europeană: paginile 52, 56, 59, 61, 63, 68, 70, 73, 76, 77, 81, 84, 86, 90, 94, 95, 97, 100, 105Thinkstock/Getty images: pagina 62Banca Europeană de investiții: pagina 65EsA/stephane Corvaja: pagina 67dB AG/Klee: pagina 75Christiane Blanchard: pagina 87






http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-435_en.htm

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-13-443_en.htm




http://ec.europa.eu/competition/state_aid/modernisation/index_en.html

http://ec.europa.eu/fisheries/reform/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/fisheries/market-observatory

http://ec.europa.eu/research/iscp/pdf/galway_statement_atlantic_ocean_cooperation.pdf

http://www.balticsea-region-strategy.eu/

http://ec.europa.eu/budget/mff/figures/index_en.cfm

Către o Europă a cetățenilor, a drepturilor, a justiției și a securității

CAPITOLUL 4


Pentru a marca cea de a 20-a aniversare a cetățeniei Uniunii Europene, in-stituită prin Tratatul de la Maastricht, anul 2013 a fost desemnat Anul European al Cetățenilor. Acest An European le-a oferit europenilor prilejul

de a afla mai multe despre drepturile și oportunitățile pe care le au în calitate de cetățeni ai UE.

Aflată într-o fază de depășire a crizei economice și financiare, Europa se îndreap-tă spre o integrare mai pronunțată prin intermediul unor măsuri care, în urmă cu numai câțiva ani, erau inimaginabile. Tot mai multe decizii care au un impact di-rect asupra vieții oamenilor sunt luate la nivel european, fiind important, așadar, ca instituțiile și procesele decizionale să devină mai democratice și mai transparente.

În acest sens vor fi necesare schimbări îndrăznețe, însă, înainte ca eventuale structuri noi să fie luate în considerare, va fi nevoie de o dezbatere amplă. În această dezbatere asupra viitorului Europei, cea care va conta va fi părerea cetățenilor. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a lansat o serie de dialoguri cu cetățenii, pentru a afla de la oameni din întreaga Europă care le sunt așteptările și pentru a transmite mesajul că apropiatele alegeri pentru Par-lamentul European reprezintă pentru cetățenii europeni ocazia de a decide cu adevărat asupra modelului de Europă pe care și-l doresc. În acest context, Comi-sia consideră că este indicat să continue în 2014 acțiunile care au legătură cu Anul European al Cetățenilor.

Europa este pentru cetățeni, iar în 2013 UE a continuat să asigure respectarea și consolidarea drepturilor lor, indiferent dacă a fost vorba despre protejarea drep-turilor fundamentale sau despre găsirea unor răspunsuri la preocupările de zi cu zi ale cetățenilor. De asemenea, UE a continuat să construiască un veritabil spațiu european de libertate, justiție și securitate în slujba cetățenilor – unul dintre obiectivele-cheie ale Uniunii înscrise în Tratatul de la Lisabona.

Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, la un dialog cu cetățenii organizat la Marsilia, în Franța, la 14 noiembrie 2013.

C ă T R E O E u R O P ă A C E T ă ț E N i L O R , A d R E P T u R i L O R , A j u s T i ț i E i ș i A s E C u R i T ă ț i i 117

2013 – Anul European al Cetățenilor

Evenimentul oficial de lansare a Anului European al Cetățenilor a avut loc la dublin la 10 ianuarie și a coincis cu preluarea de către irlanda a președinției Consiliului. Au urmat imediat primele dintre dialogurile cu cetățenii din acel an.

În toată Europa au avut loc evenimente precum seriile de dialoguri cu cetățenii, orga-nizate de Comisie, expoziții, seminare și ateliere al căror scop a fost acela de a inclu-de publicul larg într-o dezbatere asupra viitorului uE și de a discuta cu acesta despre preocupările, speranțele și așteptările legate de cetățenia uE. Aceste evenimente au reprezentat un catalizator valoros pentru atragerea publicului larg din întreaga uE.

În cursul Anului European al Cetățenilor au fost adoptate mai multe documente me-nite să asigure un impact de durată și cu importanță pentru cetățeni mult timp după încheierea Anului European. Primul dintre aceste documente a fost ediția din 2013 a Raportului privind cetățenia uE (1), adoptat la 8 mai și foarte bine primit de statele membre la 6 decembrie, într-un set de Concluzii ale Consiliului (2).

Au urmat o serie de recomandări de politică publicate la 13 decembrie de către Alianța pentru Anul European al Cetățenilor, o largă rețea de organizații ale societății civile care desfășoară activități de încurajare a angajamentului civic și de promovare a integrării europene. documentul de politică al Alianței pentru Anul European al Cetățenilor conține importante puncte de vedere ale societății civile organizate.

De la stânga la dreapta: Enda Kenny, prim-ministrul irlandez și președinte în exercițiul al Consiliului, Máire Geoghegan-Quinn, comisarul pentru cercetare, inovare și știință, José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, și Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, la lansarea evenimentului „2013 – Anul European al Cetățenilor” la Dublin, în Irlanda.


Principalele realizări ale Anului European al Cetățenilor au fost prezentate în cadrul evenimentului de închidere care s-a desfășurat la Vilnius la 13 decembrie și care a fost organizat împreună cu președinția lituaniană a Consiliului. La aceeași dată și tot la Vilnius a avut loc un dialog cu cetățenii la care a participat doamna Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru justiție, drepturi fundamenta-le și cetățenie.

În cursul anului au fost organizate 36 de dialoguri cu cetățenii în 21 de state membre, cu implicarea a numeroși deputați în Parlamentul European, a aproape tuturor comi-sarilor și a reprezentanților administrațiilor naționale, regionale și locale. Fiecare eveniment a constituit o scenă de întâlnire și de dezbatere între politicieni și cetățeni din toate straturile sociale, iar un număr și mai mare de cetățeni fie au urmărit dez-baterile prin intermediul transmisiilor în direct pe internet, fie au participat la dezbateri prin intermediul rețelelor de socializare. dialogurile cu cetățenii s-au axat pe modul în care uE iese din criză, pe drepturile cetățenilor și pe viitorul Europei. Evenimentele au stârnit un interes masiv în rândul mass-media și au extins dezbaterea pentru a inclu-de un public mult mai larg.

seria de dialoguri cu cetățenii se desfășoară din septembrie 2012 până în mar-tie 2014, în cadrul a aproximativ 50 de evenimente organizate în toate cele 28 de state membre. Comisia urmează să prezinte în 2014 un document privind aceste di-aloguri.


Dialogul religios și filosofic

Biroul Consilierilor de Politică Europeană (BEPA) a intensificat dialogul cu bisericile, comunitățile religioase și organizațiile filosofice și neconfesionale, în temeiul articolu-lui 17 din Tratatul privind funcționarea uniunii Europene; Comisia întreține acest dia-log de mai multe decenii.

Președinții Parlamentului, Consiliului European și Comisiei au participat la reuniuni cu liderii religioși și cu reprezentanți ai asociațiilor filosofice și neconfesionale. În contex-tul Anului European al Cetățenilor și în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul Eu-ropean din mai 2014, discuțiile au avut ca temă principală „Plasarea cetățenilor în inima Europei, într-o lume în schimbare”. În plus, au fost organizate trei seminare de dialog pe tema cetățeniei uE și a populismului.

Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, și László Surján, vicepreședinte al Parlamentului European (în față, de la stânga la dreapta), la primirea celor douăzeci de înalți reprezentanți ai comunităților religioase creștine, iudaice, musulmane și budiste cu ocazia întâlnirii la nivel înalt „Plasarea cetățenilor în inima proiectului european, într-o lume în schimbare”, organizată la Bruxelles, în Belgia.


Drepturile fundamentale

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Raportul privind aplicarea carteiLa trei ani după ce Carta drepturilor fundamentale a uE a devenit obligatorie din punct de vedere juridic, impactul ei este din ce în ce mai evident. Carta este pe cale să devină un punct de referință nu numai pentru instituțiile uE la elaborarea legislației, ci și pentru instanțele europene și naționale, transformând drepturile fundamentale într-o realitate pentru cetățenii din Europa.

Raportul pe 2012 (3) oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a modului în care drepturile fundamentale au fost puse în aplicare în uE pe parcursul anului trecut. În raport se subliniază, de exemplu, modul atent în care drepturile consacrate în cartă sunt luate în considerare de către instituțiile uE atunci când acestea propun și adoptă legislație uE, în timp ce statele membre sunt obligate să aplice carta doar atunci când pun în aplicare politicile și legislația uE. În raport sunt abordate cele șase titluri din Carta drepturilor fundamentale a uE: „demnitatea”, „Libertățile”, „Egalitatea”, „solida-ritatea”, „drepturile cetățenilor” și „justiția”.

În cazurile în care uE are competența de a acționa, Comisia poate propune acte legis-lative ale uE prin care drepturile și principiile din Cartă să aibă efecte concrete, cum ar fi:

▶ propunerea de reformă majoră a normelor uE în materie de protecție a datelor cu caracter personal;

▶ abordarea proactivă adoptată pentru accelerarea progresului spre asigurarea unui mai bun echilibru de gen în consiliile de conducere ale întreprinderilor europene cotate la bursă;

▶ măsurile întreprinse pentru garantarea drepturilor procedurale și a drepturilor victimelor.

CUNOAȘTEREA DREPTURILOR DE CARE SE BUCURĂ CETĂȚENII UNIUNII EUROPENE, 2012 (ÎN PROCENTE) – DREPTUL DE ȘEDERE ÎN ORICE STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE, ÎN ANUMITE CONDIȚII

Sursa: Eurobarometru 2013 referitor la cetățenia UE.

UE-

27

90 89 88 88 88 88 87 87 86 86 85 84 84 83

98 96 95 94 94 93 92 92 92 91 91 90 90 90

Rega

tul U

nit

Repu

blic

a Ce

hă

Belg

ia

Bulg

aria

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Esto

nia

Span

ia

Fran

ța

Italia

Gre

cia

Cipr

u

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mbu

rg

Ung

aria

Irlan

da

Mal

ta

Ță

rile

de J

os

Aust

ria

Port

ugal

ia

Polo

nia

Slov

enia

Slov

acia

Finl

anda

Rom

ânia

Sued

ia


Situația aderării UE la Convenția europeană a drepturilor omului

Aderarea uE la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților funda-mentale a devenit posibilă prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care prevede că instituțiile uE și statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea atingerii acestui obiectiv. În aprilie 2013 s-a convenit la nivelul negociatorilor asupra unui proiect de acord de aderare care ar urma să fie încheiat între uE și actu-alele părți la convenție, și anume cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. din motive de securitate juridică, în iulie 2013, Comisia a solicitat Curții de justiție un aviz cu privire la compatibilitatea proiectului de acord de aderare cu tratatele uE.

Protecția datelor

dezvăluirile în legătură cu programele de supraveghere la scară largă ale statelor unite au constituit un avertisment și au impulsionat negocierile pe marginea pache-tului de reformă în domeniul protecției datelor (4), care a fost prezentat de Comisie în 2012. Comisia pentru libertăți civile a Parlamentului a votat pachetul în luna octom-brie, ajungându-se astfel la o soluție de compromis care a fost acceptată de partide-le politice și prin care propunerile Comisiei au primit o susținere fermă. șefii de stat sau de guvern europeni s-au angajat să adopte „în timp util” noile norme.

Obiectivul pachetului este de a adapta normele uE din 1995 în domeniul protecției datelor la era internetului. Reforma va consolida drepturile cetățenilor – dreptul la portabilitatea datelor, de exemplu – și, în același timp, va reduce birocrația excesivă pentru întreprinderi, prin înlocuirea a 28 de acte legislative naționale printr-un singur set robust și uniform de norme, de exemplu. de o importanță capitală este faptul că, în urma reformei, toate întreprinderile care își oferă produsele și serviciile cetățenilor europeni vor trebui să respecte norme europene, indiferent dacă își au sediul în uE sau în afara acesteia. Autoritățile naționale competente în domeniul protecției datelor vor putea să amendeze întreprinderile care încalcă aceste norme cu până la 2 % din totalul cifrei de afaceri anuale. Reforma presupune, de asemenea, stabilirea unor norme clare în ceea ce privește transferul de date: atunci când doresc să acceseze datele unor cetățeni ai uE în afara teritoriului lor, autoritățile naționale din țări care nu fac parte din uE vor trebui să utilizeze un cadru juridic care implică un control ju-diciar.

scandalurile de spionaj au zdruncinat, de asemenea, încrederea în parteneriatul transatlantic, iar această încredere trebuie refăcută. Comisia a exprimat cât se poate de clar ideea că supravegherea în masă a cetățenilor este inacceptabilă. La sfârșitul lunii noiembrie, Comisia a prezentat o serie de acțiuni menite să consolideze protecția datelor în relațiile transatlantice. Printre aceste acțiuni se numără 13 recomandări de îmbunătățire, până în vara anului 2014, a sistemului „sferei de siguranță”, care per-mite întreprinderilor să trimită date în statele unite în scopuri comerciale. de aseme-nea, Comisia a explicat că se așteaptă ca statele unite să depună eforturi pentru în-cheierea rapidă a negocierilor pe marginea unui acord-cadru privind protecția datelor între uE și statele unite. un astfel de acord trebuie să confere cetățenilor europeni drepturi concrete, garantate prin lege, în special dreptul de a introduce o acțiune în justiție în statele unite de fiecare dată când datele lor cu caracter personal sunt prelucrate în această țară.


Libera circulație

Libera circulație este unul dintre pilonii uniunii noastre. dreptul cetățenilor uE de a circula liber pe teritoriul uE este una dintre cele patru libertăți consacrate în tratat. În plus, libera circulație aduce beneficii economice. Acest drept este însoțit însă de obligații. Libertatea de circulație nu conferă dreptul de a circula în sistemele de secu-ritate socială ale statelor membre. În contextul unor preocupări exprimate de câteva state membre, Comisia a oferit autorităților naționale și locale ajutor și îndrumări pentru punerea în aplicare efectivă a normelor în materie de liberă circulație.

În acest sens, Comisia a adoptat, în noiembrie, o comunicare privind libera circulație a cetățenilor uE și a familiilor acestora, în care a subliniat necesitatea garantării acestui drept fundamental, precizând clar că este pregătită să sprijine statele mem-bre să facă față eventualelor abuzuri (5). În document sunt explicate drepturile și obligațiile cetățenilor uE, precum și posibilitățile oferite de legislația uE și, în general, de instrumentele uE pentru combaterea abuzurilor asupra liberei circulații. În comu-nicare sunt prezentate cinci acțiuni pentru a ajuta statele membre și autoritățile loca-le să valorifice la maximum potențialul legislației și al instrumentelor uE. Printre aceste acțiuni se numără utilizarea deplină a fondurilor structurale și a fondurilor de investiții ale uE, un manual privind căsătoriile de conveniență și angajamentul de a promova schimbul de bune practici între autoritățile locale. Astfel cum s-a convenit în cadrul unei reuniuni a Consiliului din luna decembrie (6), Comisia și statele membre vor continua să lucreze împreună pe baza celor cinci acțiuni.

Propunerea privind o mai bună asigurare a liberei circulații a lucrătorilordeși în domeniul liberei circulații a lucrătorilor au fost instituite de multă vreme norme la nivelul uE, modul în care acestea sunt aplicate poate genera obstacole și practici discriminatorii (presupuse sau reale) pentru lucrătorii migranți din uE atunci când lucrează sau își caută de lucru în alt stat membru. În aprilie, Comisia a propus măsuri menite să asigure o mai bună aplicare a legislației uE în domeniul dreptului cetățenilor uE de a lucra în alt stat membru. În decembrie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind propunerea, care, dacă ia forma unui acord final (probabil la începutului anului 2014), ar urma să contribuie la asigurarea unei aplicări concrete și eficace a legislației existente. statele membre vor trebui:

▶ să creeze puncte de contact naționale care să ofere informații, asistență și consiliere, astfel încât cetățenii mobili din uE și angajatorii să fie mai bine informați cu privire la drepturile lor;

▶ să ofere căi de atac adecvate la nivel național;

▶ să permită organizațiilor sindicale, organizațiilor neguvernamentale (ONG) și altor organizații să deschidă proceduri administrative sau judiciare în numele lucrătorilor care sunt victime ale discriminării;

▶ să asigure o informare mai bună a cetățenilor mobili din uE și a angajatorilor în general.

Tot mai mulți cetățeni ai UE profită de dreptul de a circula liber în Uniunea Europeană în

scop profesional sau recreativ.


CETĂȚENI AI UE CARE LOCUIESC ȘI MUNCESC ÎN ALT STAT MEMBRU DECÂT CEL DE ORIGINE

Directiva referitoare la facilitarea liberei circulații prin asigurarea unor condiții mai bune pentru dobândirea și păstrarea unor drepturi de pensie suplimentareEliminarea barierelor din calea liberei circulații a lucrătorilor este o componentă a soluției la problema șomajului. Prin protejarea pensiilor de muncă, lucrătorii pot fi ajutați să își caute locuri de muncă în străinătate. În cursul anului s-a ajuns la un acord în ceea ce privește propunerea Comisiei din aprilie 2013 (7), ceea ce pregătește terenul pentru adoptarea directivei înainte de alegerile europene din 2014. În pro-punere se prevede că drepturile lucrătorilor la o pensie de muncă ar trebui acordate după nu mai mult de 3 ani de raport de muncă și că lucrătorii ar trebui să benefici-eze de aceste drepturi și după ce părăsesc sistemul de pensii. În temeiul acordului de compromis, directiva ar urma să se aplice numai lucrătorilor care se deplasează dintr-un stat membru în altul. Cu toate acestea, statele membre pot să extindă aceste standarde și la lucrătorii care își schimbă locul de muncă pe teritoriul aceleiași țări.

Lupta împotriva discriminării

Egalitatea de șanse între femei și bărbațiÎn 2013, Comisia a publicat raportul anual privind progresele înregistrate în dome-niul egalității dintre femei și bărbați (8). strategia pentru egalitatea între femei și bărbați (9) a făcut obiectul unei evaluări la jumătatea perioadei efectuate de Comisie. s-a constatat că, la jumătatea perioadei de 5 ani a strategiei, Comisia își onorează angajamentele asumate. Comisia a întreprins măsuri în majoritatea domeniilor aco-perite, în special măsuri de îmbunătățire a echilibrului de gen în procesul de luare a deciziilor economice, de combatere a mutilării genitale a femeilor, de promovare a egalității salariale și de încurajare a egalității în cadrul strategiei economice globale a uE.

Comisia a revizuit, de asemenea, aplicarea directivei privind egalitatea salarială (10). În plus, Comisia a prezentat rapoartele The gender gap in pensions in the EU („discrepanțe de gen în materie de pensii în uE”) (11) și Women and men in leadership positions in the European Union 2013 („Femei și bărbați în posturi de conducere în uniunea Europeană, 2013”) (12). La 28 februarie 2013 a avut loc a treia Zi Europeană a Egalității salariale, un eveniment anual de informare cu privire la faptul că între femei și bărbați continuă să existe discrepanțe salariale. În luna mai, Comisia a adop-tat un raport referitor la obiectivele de la Barcelona (13), în care sunt evaluate progre-sele înregistrate pe calea îndeplinirii obiectivelor convenite de liderii uE în 2002 în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor.

0

0,5 %

1,0 %

1,5 %

2,0 %

2,5 %

3,0 %

3,5 %

Sursa: Eurostat.

2007

2008

2009

2010

2011

2012


Comisia a adoptat, de asemenea, Comunicarea intitulată „Către eliminarea mutilării genitale feminine” (14). Această comunicare se bazează pe acțiunile întreprinse de uE de-a lungul anilor și pe un raport al institutului European pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați (EiGE) (15). Au fost luate în considerare, de asemenea, concluzi-ile unei mese rotunde la nivel înalt care a avut ca temă mutilarea genitală a femeilor și care s-a desfășurat la 6 martie 2013, precum și contribuțiile la o consultare publi-că (16) și un aviz scris al Comitetului consultativ pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați (17).

DIFERENȚE DE REMUNERARE ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI, ÎN FORMĂ NEAJUSTATĂdiferența neajustată de remunerare între femei și bărbați reprezintă diferența dintre salariul mediu brut pe oră al angajaților plătiți de sex masculin și cel al angajaților plătiți de sex feminin, exprimată ca procent din salariul mediu brut pe oră al angajaților plătiți de sex masculin. sunt luați în considerare toți angajații plătiți din întreprinderile cu cel puțin 10 angajați (NACE Rev. 2, secțiunile B-s, cu excepția O; înainte de anul de referință 2008: NACE Rev. 1.1, secțiunile C-O, cu excepția L). indicatorul diferenței de remunerare între femei și bărbați este calculat utilizând datele colectate pe baza metodologiei anchetei asupra structurii câștigurilor salariale [Regulamentul (CE) nr. 530/1999]. Acesta înlocuiește datele bazate pe surse nearmonizate.

Recomandarea referitoare la incluziunea romilorstatele membre au adoptat în unanimitate o propunere de recomandare a Consiliu-lui (18) care a fost înaintată de Comisie și care reprezintă primul instrument legislativ al uE referitor la incluziunea romilor.

Obiectivul acestei recomandări constă în consolidarea procesului demarat cu ajutorul cadrului uE al strategiilor naționale de integrare a romilor, asupra căruia toate state-le membre au convenit în 2011. În propunerea înaintată de Comisie în iunie 2013, statele membre ale uE sunt invitate să sporească eficacitatea măsurilor întreprinse pentru integrarea romilor în patru domenii principale (învățământ, muncă, sănătate și locuințe), precum și în domeniul combaterii discriminării și a stereotipurilor și în cel al protecției copiilor și a femeilor de etnie romă. se recomandă ca statele membre să adopte măsuri care să reducă decalajele dintre romi și restul populației.

0

2,5

Nu există date

5

7,5

10

12,5

15

17,5

20

22,5

25

27,5

Esto

nia

Aust

ria

Ger

man

ia

Repu

blic

a Ce

hă

Slov

acia

Rega

tul U

nit

Finl

anda

Ung

aria

Țăril

e de

Jos

Croa

ția

Dan

emar

ca

Cipr

u

UE-

27

Span

ia

Sued

ia

Fran

ța

Leto

nia

Bulg

aria

Port

ugal

ia

Rom

ânia

Litu

ania

Belg

ia

Luxe

mbu

rg

Mal

ta

Italia

Polo

nia

Slov

enia

Irlan

da

Gre

cia

% – NACE Rev. 2 (metodologia anchetei asupra structurii câștigurilor salariale)

Sursa: Eurostat.

PREMIUL ACCESS CITY 2014În Ziua Europeană a

Persoanelor cu Handicap (3 decembrie), orașul Göteborg a fost desemnat câștigător al premiului Access City pentru

activitățile remarcabile depuse în vederea sporirii accesibilității pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele în vârstă.

Este un concurs anual în cadrul căruia sunt recunoscute

eforturile și realizările orașelor cu peste 50 000 de locuitori

care întreprind inițiative exemplare de îmbunătățire a

accesibilității în mediul urban. Concursul este organizat de

către Comisie în parteneriat cu Forumul european al

persoanelor cu handicap.

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52011DC0173:en:NOT


Cetățenia

Raportul din 2013 privind cetățenia UE

Raportul din 2013 privind cetățenia uE prezintă 12 acțiuni concrete de îndepărtare a obstacolelor pe care cetățenii continuă să le întâmpine atunci când își exercită drep-turile care le revin în calitate de cetățeni ai uE, în special dreptul la liberă circulație și drepturile politice. Raportul urmează Raportului din 2010 privind cetățenia uE și are nu doar un rol de instrument prin care cetățenii uE sunt informați cu privire la drep-turile și beneficiile care decurg din statutul lor de cetățeni ai uE, ci și un rol de motor în procesul de elaborare a unor inițiative noi de realizare a unui spațiu comun de drepturi pentru toți cetățenii uE.

Cetățenia uE a evoluat din momentul includerii sale în tratate, adică din 1993, însă ea nu a ajuns încă la o maturitate deplină; cetățenii continuă să întâmpine obstacole în exercitarea drepturilor lor în viața de zi cu zi. În fiecare an, Comisia primește peste un milion de întrebări de la cetățeni cu privire la probleme legate de drepturile lor. de aceea este necesar să se întreprindă măsuri de consolidare a drepturilor cetățenilor în situații de zi cu zi.

Raportul a fost întocmit pe baza unor ample consultări la care au participat cetățeni, societatea civilă și experți (19). Alte instituții s-au arătat, de asemenea, interesate de raport, organizând evenimente și emițând avize pe această temă. Consiliul a adoptat concluzii (20) care au fost prezentate în cadrul evenimentului de închidere a Anului European al Cetățenilor, organizat la Vilnius. Câteva dintre măsurile prezentate în raport au fost deja puse în aplicare de către Comisie: cadrul de calitate pentru stagii (măsura 2, adoptată în decembrie 2013), pachetul privind drepturile procedurale (măsura 7, propunere adoptată în noiembrie 2013) și revizuirea procedurii cu privire la cererile cu valoare redusă (măsura 8, propunere adoptată în noiembrie 2013).


DOUĂSPREZECE NOI ACȚIUNI-CHEIE PENTRU A ÎMBUNĂTĂȚI VIAȚA CETĂȚENILOR DIN UEÎn Raportul din 2013 privind cetățenia uE, Comisia prezintă 12 noi acțiuni în șase domenii-cheie prin care se urmărește eliminarea în continuare a obstacolelor care îi împiedică pe cetățeni să își exercite drepturile conferite de uE.

1

Propunerea revizuirii regulamentului privind coor-donarea sistemelor de securitate socială și studi-erea posibilității extinderii perioadei de transfer a indemnizațiilor de șomaj dincolo de cele trei luni obligatorii, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își găsească de lucru într-o altă țară din UE. Încura-jarea statelor membre să exploateze la maximum normele existente pentru a le permite șomerilor să își primească indemnizațiile de șomaj timp de șase luni, în situația în care aceștia își caută de lucru în alt stat membru.

2

Sprijinirea cetățenilor tineri ai UE să își dezvolte competențele și să intre pe piața muncii prin crearea, în 2013, a unui cadru de calitate pentru stagii. Prezentarea, în 2013, a unei inițiative de a moderniza EURES, cu scopul de a consolida rolul și impactul serviciilor de ocupare a forței de muncă la nivel național și de a îmbunătăți coordonarea mobilității forței de muncă în UE. Lansarea unei inițiative-pilot de ameliorare a schimbului de informații cu privire la stagii și ucenicii prin inter-mediul EURES.

3

În 2013 și 2014, căutarea de soluții, inclusiv prin crearea pentru cetățeni a unor documente euro-pene uniforme cu caracter opțional, acolo unde este cazul, pentru a elimina obstacolele cu care se confruntă cetățenii UE și membrii familiilor lor care locuiesc în altă țară din UE decât cea de origine, în ceea ce privește documentele de identi-tate și de ședere eliberate de statele membre.

4

Luarea de inițiative, în 2013, cu scopul de a se promova cele mai bune practici de impozitare în situații transfrontaliere și pentru a se asigura o aplicare corectă a legislației UE, în așa fel încât cetățenilor europeni care se deplasează sau au activități în alte țări să le fie mai ușor să se descurce cu diferitele seturi de norme fiscale și, în special, să evite dubla impozitare.

5

Plecând de la eforturile sale de sporire a siguranței rutiere a cetățenilor UE, în cursul anului 2014, Comisia va face o propunere legislativă pentru a facilita recunoașterea certificatelor de inspecție tehnică, ceea ce le va permite cetățenilor să călătorească mai ușor și mai sigur cu autoturismul personal în altă țară din UE.

6

Facilitarea mobilității persoanelor cu handicap în UE sprijinind crearea, în 2014, a unui card pentru persoanele cu handicap recunoscut reciproc în UE, care să le permită acestora accesul egal în UE la anumite beneficii specifice (în principal în domenii precum transportul, turismul, cultura și petrecerea timpului liber).

7

Până la sfârșitul anului 2013, propunerea unui pa-chet de instrumente juridice pentru a consolida drepturile procedurale ale cetățenilor UE în cazul în care aceștia sunt suspectați sau învinuiți în cadrul unei proceduri penale, luând în considerare situația specifică a copiilor și a cetățenilor vulnerabili.

8Până la sfârșitul anului 2013, Comisia va revizui procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă, pentru a facilita soluționarea liti-giilor cu privire la achizițiile din altă țară a UE.

9

Elaborarea, până în primăvara anului 2014 și în strânsă cooperare cu autoritățile naționale res-ponsabile cu aplicarea legii și cu părțile interesate relevante, a unui model de afișare online a cerințelor-cheie pentru ca informațiile privind pro-dusele digitale să fie mai clare și mai ușor de comparat. Lansarea, până în primăvara anului 2014, a unei campanii de sensibilizare la nivelul UE dedicate drepturilor consumatorilor.

10Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că administrațiile locale primesc instrumentele nece-sare pentru a înțelege pe deplin drepturile la liberă circulație ale cetățenilor UE.

11

În cursul anului 2013, publicarea, pe site-ul său principal „Europa”, a unor orientări ușor de utilizat, pentru ca cetățenii să știe cui să se adreseze ca să obțină compensații atunci când drepturile lor sunt încălcate.

12

Promovarea cunoașterii de către cetățeni a drep-turilor de cetățeni ai UE, în special a drepturilor electorale, prin lansarea, cu ocazia Zilei Europei din mai 2014, a unui manual care să prezinte drepturile în UE într-un limbaj clar și simplu.

Propunerea unor soluții constructive pentru a per-mite cetățenilor UE care trăiesc într-o altă țară a UE să participe pe deplin la viața democratică a UE, menținându-și dreptul de vot în cadrul alegerilor naționale din țara de origine.

Explorarea, în 2013, a diverselor modalități de consolidare și de dezvoltare a spațiului public eu-ropean, pe baza structurilor naționale și europene deja existente, cu scopul de a pune capăt fragmentării opiniei publice în funcție de granițele naționale.


Inițiativa cetățenească europeană

din aprilie 2012, când a intrat în vigoare acest nou instrument, au fost lansate 22 de inițiative care au adunat declarații de susținere din partea unor semnatari din întrea-ga uE. inițiativele acoperă o paletă largă de teme, precum mediul, telecomunicațiile, mobilitatea și drepturile cetățenilor (21).

În noiembrie 2013 s-a încheiat perioada de adunare a declarațiilor de susținere pentru primele inițiative lansate în 2012. Trei inițiative au obținut numărul necesar de semnături (un milion în total și cote minime în cel puțin șapte state membre).

Prima dintre ele, „Right2water”, prin care se afirmă că „apa este un bun public, nu o marfă”, a fost prezentată oficial Comisiei la 20 decembrie 2013, după ce autoritățile naționale competente au încheiat cu succes verificarea declarațiilor de susținere co-lectate. Comisia trebuie să dea curs acestei inițiative până la 20 martie 2014, indicând într-o comunicare dacă va face propunerile legislative solicitate sau nu, precum și motivele respective.

Alte două inițiative, „One of us”, prin care se încearcă să se pună capăt finanțării de către uE a activităților care presupun distrugerea de embrioni umani, și „stop Vivisec-tion”, prin care se urmărește încetarea experimentelor pe animale vii, ar putea fi prezentate Comisiei în primele luni ale anului 2014, sub rezerva verificării declarațiilor de susținere de către autoritățile competente.


Justiția

Statul de drept

uniunea Europeană se bazează pe valori fundamentale și pe statul de drept, iar Co-misia a fost invitată să intervină atunci când statul de drept părea a fi amenințat în statele membre. după cum a anunțat președintele Comisiei Europene, josé Manuel Barroso, în discursul său din 2013 privind starea uniunii (22), Comisia lucrează la un cadru care să permită furnizarea unui răspuns coerent în asemenea situații, bazat pe obiectivitate și pe principiul egalității între statele membre. Cadrul ar urma să fie ac-tivat doar în situațiile în care există un risc grav, sistemic la adresa statului de drept și ar urma să fie declanșat de un set predefinit de criterii de referință (23).

În urma unor discuții cu autoritățile maghiare în legătură cu legile adoptate în teme-iul noii Constituții maghiare, Comisia și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește conformitatea celei de a patra modificări la legea fundamentală a ungariei cu legislația uE și cu principiul statului de drept. În consecință, Comisia a efectuat o analiză juridică detaliată a modificărilor. În luna noiembrie, Comisia a închis oficial procedura juridică lansată împotriva ungariei la 17 ianuarie 2012 în urma pensionă-rii anticipate forțate a aproximativ 274 de judecători și procurori, deoarece țara a adoptat măsurile necesare și a adus modificări legislației.

Mecanismul de cooperare și de verificare

Comisia a continuat să colaboreze cu autoritățile române pentru soluționarea problemelor menționate în raportul din iulie 2012 întocmit în cadrul mecanismu-lui de cooperare și de verificare (MCV) (24). În ianuarie 2013, Comisia a publicat un raport privind progresele înregistrate de România și măsurile adoptate pentru revenirea la respectarea statului de drept și a independenței magistraților în Ro-mânia (25). În urma evaluării a reieșit că România a ținut cont de câteva dintre recomandările Comisiei, însă nu de toate. Cooperarea cu autoritățile române con-tinuă în contextul MCV.

Comisia a continuat să monitorizeze progresele înregistrate în cadrul MCV atât de către Bulgaria, cât și de către România, urmând ca la începutul anului 2014 să prezinte rapoarte cu privire la procesul de reformă.


Assises de la justice – viitorul politicii UE în domeniul justiției

Comisia a lansat o dezbatere largă având ca temă viitorul politicii în domeniul justiției în uE, cu o cerere de contribuții și o conferință la nivel înalt, Assises de la Justice (26), care a avut loc în noiembrie 2013. dezbaterea a reunit înalți factori de decizie politi-că la nivel european și național, judecători și alte părți interesate. Acest exercițiu de reflecție comună a fost util pentru conturarea unor gânduri și idei care vor contribui la modelarea viitoarei politici a uniunii în domeniul justiției. În urma dezbaterii, Comisia va prezenta, în 2014, o comunicare pe această temă.

INDEPENDENȚA JUSTIȚIEI (PERCEPȚIA PE O SCARĂ DE LA 1 LA 7 – O VALOARE MAI RIDICATĂ REPREZINTĂ O PERCEPȚIE MAI BUNĂ)

Conferința Assises de la justice de la Bruxelles, în Belgia.

0

1

2

3

4

5

6

7

Finl

anda

Țăril

e de

Jos

Irlan

da

Ger

man

ia

Sued

ia

Re

gatu

l Uni

t

Dan

emar

ca

Luxe

mbu

rg

Esto

nia

Belg

ia

Aust

ria

Mal

ta

Fran

ța

Cipr

u

Polo

nia

Span

ia

Leto

nia

Port

ugal

ia

Italia

Slov

enia

Ung

aria

Repu

blic

a Ce

hă

Litu

ania

Gre

cia

Bulg

aria

Rom

ânia

Slov

acia

2 3 4 7 9 11 13 16 21 28 30 35 37 39 50 60 61 67 68 70 72 75 82 98 108 114 115

Numărul reprezintă poziția într-un clasament care cuprinde 144 de țări ale lumii.

Sursa: Forumul Economic Mondial.


Cooperarea judiciară în materie civilă și comercială

Propunere de revizuire a regulamentului privind cererile cu valoare redusăÎn luna noiembrie, Comisia a adoptat o propunere (27) de revizuire a regulamentu-lui privind cererile cu valoare redusă (28). Procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă (29) oferă o modalitate ieftină și ușoară de soluționare a litigiilor transfrontaliere cu valori mai mici de 2 000 EuR, fără proceduri juridice complicate. Ca atare, această procedură europeană îmbunătățește accesul la justiție al consuma-torilor și al micilor întreprinderi în cazul unor litigii transfrontaliere cu valoare redusă. Prin revizuirea regulamentului se vizează extinderea sferei de recurgere la această procedură, în special prin ridicarea pragului la 10 000 EuR.

Revizuirea directivei UE privind pachetele de călătoriiÎn luna iulie, Comisia a propus (30) revizuirea directivei uE din 1990 privind pachetele de călătorii (31), în vederea actualizării normelor care se aplică atunci când consu-matorii își rezervă pachete de vacanță combinate, care includ, de exemplu, zborul, cazarea la hotel sau închirierea de autovehicule. Protecția presupune și dreptul de a primi toate informațiile necesare înainte de semnarea contractului, asigurarea fap-tului că furnizorul răspunde pentru prestarea tuturor serviciilor incluse în pachet și garantarea repatrierii în cazul falimentului unui operator de turism. Normele actuale trebuie să fie actualizate, dat fiind că în cadrul unui pachet sunt combinate tot mai multe servicii de turism într-un mod personalizat, în special pe internet, și că, în astfel de cazuri, turiștii nu sunt întotdeauna siguri că vor fi protejați dacă se întâmplă ceva.

Justiția în materie penală

Pachetul legislativ privind drepturile proceduralePrin prezentarea mai multor propuneri, Comisia a înregistrat progrese pe calea finali-zării foii sale de parcurs privind drepturile procedurale în procedurile penale. Obiecti-vul tuturor acestor măsuri constă în garantarea dreptului la un proces echitabil pentru toți cetățenii, indiferent unde se află pe teritoriul uE. Odată adoptate, aceste propu-neri vor contribui la sporirea încrederii reciproce în sistemele judiciare ale statelor membre și, prin urmare, vor asigura buna funcționare a spațiului european de justiție.

În fiecare an există peste 9 milioane de proceduri penale în uE. din 2010, Comisia a depus eforturi constante pentru stabilirea unor standarde comune ale uE în toate procedurile penale.


pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, la

conferința de presă care anunța pachetul de propuneri pentru

consolidarea dreptului cetățenilor la un proces echitabil în cadrul

procedurilor penale din întreaga Uniune Europeană, la Bruxelles,

în Belgia.


În noiembrie 2013, Comisia a prezentat o propunere de directivă privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale (32). În cadrul aceluiași pachet, Comisia a înaintat o propunere de directivă privind garanțiile procedurale pentru copiii suspectați sau acuzați în cadrul procedurilor penale (33) și o propunere de directivă privind asistența judiciară provizorie pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt private de libertate și asistența judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare (34). În plus, Comisia a adoptat o recomandare cu privire la dreptul la asistență judiciară al persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (35) și o recomandare cu privire la garanțiile procedurale pentru persoanele vulnerabile sus-pectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (36).

Accesul la un avocatParlamentul European și Consiliul au adoptat, în toamnă, una dintre măsurile centrale ale eforturilor de asigurare a drepturilor la un proces echitabil pentru toți cetățenii: directiva privind dreptul de a avea acces la un avocat și dreptul de a comunica în timpul privării de libertate (37), înaintată de Comisie în 2011 (38). În temeiul noului act legislativ, tuturor persoanelor suspectate – indiferent unde se află pe teritoriul uniunii Europene – li se va garanta dreptul de a consulta un avocat încă din primele faze ale procedurii și până la închiderea acesteia. de asemenea, noile norme ar trebui să asigure că toate persoanele arestate au posibilitatea să comunice cu familia. În cazul în care se află în altă țară din uE, cetățenii vor beneficia de dreptul de a lua legătura cu consulatul țării din care provin.

Comisia supraveghează respectarea tratatelor

Comisia a lansat împotriva Croației așa-numita procedură în temeiul articolu-lui 39, ceea ce presupune activarea clauzei de salvgardare în ceea ce privește justiția și afacerile interne în tratatul de aderare al Croației. decizia a fost adop-tată ca urmare a nerespectării continue de către Croația a deciziei-cadru privind mandatul european de arestare (39). Ca răspuns, Croația s-a angajat să își modi-fice legislația până la 1 ianuarie 2014, astfel încât să se conformeze deciziei-cadru.

Pachetul privind droguriledrogurile constituie pentru societate și pentru sănătate o problemă complexă care afectează milioane de persoane în uE. Aproximativ 6 500 de persoane mor în fiecare an în uE din cauza unei supradoze de droguri. În afară de drogurile controlate, care sunt supuse unor măsuri restrictive în temeiul convențiilor ONu referitoare la dro-guri, un număr crescând de substanțe psihoactive noi, care imită efectele drogurilor controlate de ONu, apar și se răspândesc rapid pe piața internă. În 2013, Comisia a prezentat un pachet de două propuneri legislative care vizează sporirea eficacității măsurilor întreprinse de uE în domeniul substanțelor psihoactive noi (40). Aceste norme prevăd ca substanțele psihoactive nocive să fie retrase rapid de pe piață, fără a le periclita diferitele uzuri industriale și comerciale legitime.


Instituirea unui Parchet European pentru protejarea intereselor financiare ale UniuniiÎn iulie, Comisia și-a îndeplinit promisiunea de a aplica o politică de toleranță zero în ceea ce privește fraudele îndreptate împotriva bugetului uE, prin prezentarea unei propuneri (41) de instituire a Parchetului European. Această propunere constituie un instrument esențial pentru o mai bună urmărire la nivelul uniunii a infractorilor care îi defraudează pe contribuabilii uE. Atunci când e vorba de banii contribuabililor, fiecare euro contează, cu atât mai mult în climatul economic actual.

Parchetul European va avea ca sarcină exclusivă cercetarea și urmărirea infracțiunilor care afectează bugetul uE, precum și, dacă este cazul, sesizarea instanțelor din sta-tele membre cu privire la aceste infracțiuni. Parchetul European va fi o instituție inde-pendentă, supusă supravegherii democratice.

Comisia a prezentat, de asemenea, propuneri (42) privind reforma Eurojust, Agenția uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de justiție Penală.

În prezent, nivelul de protecție și de asigurare a aplicării legii în ceea ce privește combaterea fraudelor asupra bugetului uniunii este foarte neuniform pe teritoriul uE. Parchetul European va asigura că protejarea bugetului uE beneficiază de priorita-te în întreaga Europă. Acesta va constitui o punte de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competențe încetează la frontierele naționale, și orga-nismele uniunii, care nu pot efectua cercetări penale.

Comisia a propus ca Parchetul European care urmează să fie instituit să fie o structu-ră descentralizată integrată în sistemele judiciare naționale. sarcinile de cercetare și urmărire ar urma să fie îndeplinite de către procurori europeni delegați în statul membru respectiv, cu ajutorul angajaților naționali și cu aplicarea legislației naționale. Acțiunile acestora ar urma să fie coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura astfel o abordare uniformă peste tot în uE.

În urma unei analize detaliate a avizelor motivate primite de la 14 camere parlamen-tare naționale din 11 state membre pe baza principiului subsidiarității, Comisia a confirmat, în luna noiembrie, că propunerea sa respectă principiul subsidiarității con-sacrat în tratatele uE și a hotărât să o mențină.


pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, și

Algirdas Šemeta, comisarul pentru impozitare, vamă, statistică, audit și lupta antifraudă, la o conferință

de presă comună la care au prezentat propunerea de creare

a unui Parchet European, la Bruxelles, în Belgia.


Afaceri interne

Migrația

Tragedia de la LampedusaTragediile care au implicat migranți care au avut loc în 2013 în Marea Mediterană, în special cele petrecute în largul insulei italiene Lampedusa, au declanșat o reacție foarte amplă și încărcată de emoție în toată Europa, cetățenii cerând găsirea unor soluții pentru împiedicarea unor astfel de incidente. Bazându-se pe cadrul și pe instru-mentele existente în domeniul gestionării migrației, Comisia a instituit Grupul opera-tiv pentru Marea Mediterană, la care participă Comisia, statele membre și agențiile uE, în vederea elaborării și a punerii în aplicare atât a unor măsuri operaționale pe termen scurt, cât și a unor idei inovatoare pe termen mediu, menite să împiedice noi pierderi de vieți omenești în Marea Mediterană.

EUROSURPrintr-un nou regulament adoptat în octombrie 2013 (43) a fost instituit sistemul european de supraveghere a frontierelor (EuROsuR), cu scopul de a spori coordona-rea, în statele membre și între acestea, a activităților de consolidare a supravegherii frontierelor, de prevenire și de combatere a formelor grave de criminalitate, cum ar fi traficul de droguri și traficul de persoane, și de reducere a numărului, inacceptabil de mare, de pierderi de vieți omenești în rândul migranților care încearcă să ajungă în Europa pe mare. EuROsuR a devenit operațional la începutului lunii decembrie a anu-lui 2013.

Enrico Letta, prim-ministrul italian (primul din dreapta), José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene (centru), și Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne (prima din stânga), aducând un omagiu victimelor tragediei din Lampedusa, în Italia.

O barcă a Gărzii de Coastă italiene patrulează la câteva mile distanță de țărmurile insulei Lampedusa, în Italia.


Traficul de ființe umaneÎn mai, Comisia a creat, în cadrul eforturilor de promovare a rolului societății civile și de îmbunătățire a cooperării între actorii relevanți, Platforma societății civile a uE pentru combaterea traficului de ființe umane. Platforma la nivelul uE va îndeplini un rol de forum al organizațiilor societății civile care desfășoară activități la nivel european, național și local în domenii precum drepturile omului, drepturile copiilor, drepturile femeilor și egalitatea de gen, drepturile migranților și protejarea victimelor. Participanții vor putea să interacționeze, să își lărgească rețelele și să își comunice reciproc idei concrete cu privire la cele mai bune modalități de a asista victimele și de a împiedica alte persoane să cadă victime acestei forme de criminalitate, precum și de a fi mai bine informați cu privire la cadrul de politică al uE.

În 2013, Comisia a publicat, de asemenea, lucrarea intitulată Drepturile de care be-neficiază victimele traficului de persoane în UE (44). Lucrarea conține informații clare și ușor de înțeles despre dreptul la muncă, drepturile sociale, drepturile victimelor și drepturile migranților pe care victimele traficului de ființe umane le au în temeiul legislației uE. Această sinteză va fi utilizată de victime și de persoanele care lucrează în domeniu (ONG-uri și forțe de poliție) și va contribui la aplicarea efectivă a dreptu-rilor menționate, ajutând autoritățile din statele membre să ofere asistență și protecție.

În conformitate cu noua directivă privind traficul de ființe umane (45), pe care statele membre au trebuit să o transpună în legislația națională până în aprilie 2013, Comi-sia continuă să colaboreze cu statele membre la punerea în aplicare a strategiei uE în vederea eradicării traficului de persoane (46). de asemenea, Comisia monitorizează îndeaproape eforturile depuse de statele membre pentru transpunerea directivei în legislația națională.

Dimensiunea externăÎn conformitate cu abordarea globală în materie de migrație și mobilitate (AGMM), uE continuă să stabilească dialoguri cu țări și regiuni din afara uE și să consolideze cooperarea și dialogurile existente (pentru mai multe detalii, a se vedea capitolul 5).

În 2013 au fost semnate mai multe parteneriate de mobilitate: între uE și Maroc în iunie, între uE și Tunisia în decembrie și între uE și Azerbaidjan, de asemenea în de-cembrie. Au fost demarate negocierile pentru un parteneriat cu iordania.

dialogurile și cooperarea cu țările strategice din afara uE au continuat în 2013. de exemplu, în octombrie, cu ocazia unei reuniuni la nivel înalt, a fost reluat dialogul dintre uE și China pe tema mobilității și a migrației.

În plus, uE își continuă dialogurile cu alte regiuni din lume. În această privință, în aprilie 2013 a fost instituit „un parteneriat privind drumurile mătăsii pentru migrație”, menit să promoveze dialogul și cooperarea în ceea ce privește gestionarea fluxurilor migratorii mixte provenite din „țările străbătute de drumurile mătăsii” (în special Af-ganistan, iran, irak și Pakistan). Cooperarea în domeniul migrației și al azilului a pro-gresat, de asemenea, în contextul Parteneriatului estic, cea de a treia reuniune la nivel înalt a Parteneriatului estic, desfășurată la Vilnius în noiembrie 2013, fiind precedată de o primă reuniune a Parteneriatului estic la nivelul miniștrilor justiției și ai afacerilor interne, desfășurată la Luxemburg în octombrie 2013.


În ceea ce privește vizele și readmisia, a fost lansat un dialog cu Turcia privind libera-lizarea vizelor, iar la 16 decembrie 2013 a fost semnat un acord de readmisie. Au fost încheiate acorduri de readmisie și de facilitare a eliberării vizelor (47) cu Armenia și Capul Verde. La 29 noiembrie 2013, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Parteneriatului estic de la Vilnius, a fost semnat un acord de facilitare a eliberării vizelor cu Azerbai-djan. La 1 iulie 2013 au intrat în vigoare variante actualizate ale acordurilor de faci-litare a eliberării vizelor cu Moldova și ucraina. Au continuat dialogurile cu Georgia, Moldova și ucraina privind liberalizarea vizelor. La 15 noiembrie 2013 au fost adop-tate rapoarte ale Comisiei cu privire la îndeplinirea de către aceste țări (48) a criteriilor de referință stabilite în planurile de acțiune privind liberalizarea vizelor.

Frontierele externe – spațiul Schengen

Noile norme Schengen pentru o mai bună protecție a liberei circulații a cetățenilorÎn octombrie au fost adoptate norme noi care vor deveni aplicabile în termen de un an. se asigură astfel o guvernanță solidă a spațiului schengen, prin care se consoli-dează spațiul de liberă circulație al uE, pe baza unor norme europene clare și trans-parente care vor spori eficiența sistemului. Comisia primește un rol central în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea, urmând ca, în strânsă cooperare cu experți din statele membre, să aibă competența de a asigura respectarea normelor schengen. În plus, pe baza noilor norme se va asigura faptul că în deciziile de reintroducere excepțională a unor controale la frontierele interne se va ține seama de interesele uniunii și ale tuturor statelor membre ale acesteia.

Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne, alături de Ahmet Davutoğlu, ministrul turc al afacerilor externe, la semnarea Acordului de readmisie UE-Turcia, la Ankara, în Turcia.


SPAȚIUL SCHENGEN LA 1 IULIE 2013

Sistemul de Informații Schengen (SIS II)A doua generație a sistemului de informații schengen (sis ii) (49) a devenit operațională în aprilie. sis ii este un sistem de informații cu ajutorul căruia autoritățile naționale de control la frontieră, autoritățile vamale și autoritățile de poliție responsabile cu veri-ficările desfășurate în cadrul spațiului schengen își pot transmite reciproc informații cu privire la persoanele date în urmărire sau dispărute ori la autovehiculele și docu-mentele furate. sis ii va continua să joace un rol foarte important în facilitarea libe-rei circulații a persoanelor în spațiul schengen, sporind, în același timp, securitatea acestui spațiu.

Introducerea treptată a Sistemului de Informații privind Vizele (VIS)după ce a fost introdus în nordul Africii, în Orientul Apropiat și în regiunea Golfului, Vis a fost introdus în centrul și în vestul Africii în martie, în estul și în sudul Africii în iunie, în America de sud în septembrie și în centrul și sud-estul Asiei și în Palestina în noiembrie. Vis prelucrează cu succes milioane de cereri de viză și de operațiuni efectuate la punctele de trecere externe și la consulatele din lumea întreagă, iar introducerea sa lipsită de incidente în aceste regiuni indică faptul că sistemul a atins un stadiu satisfăcător de maturitate și că el poate susține operațiuni și în alte regiuni.

CANARIAS (ES)

AÇORES (PT)

MADEIRA (PT)

CANARIAS (ES)

AÇORES (PT)MADEIRA (PT)

State membre ale UE care fac parte din spațiul Schengen

State membre ale UE care nu fac parte din spațiul Schengen

State terțe care fac parte din spațiul Schengen

Țări candidate la spațiul Schengen

Lietuva

Malta

ÉireIreland ÉireIreland

United KingdomUnited Kingdom

DanmarkDanmark

SverigeEestiEesti

LatvijaLatvija

SuomiFinland

DeutschlandDeutschland PolskaPolska

SlovenskoSlovensko

MagyarországMagyarországRomânia




Italia



Portugal EspañaEspaña

FranceFrance

NederlandNederlandBelgië

BelgiqueBelgië

BelgiqueLuxembourgLuxembourg Česká

republika

Ísland

Norge

SchweizSuisse

Svizzera

SchweizSuisse

Svizzera


Frontierele inteligenteÎn februarie, Comisia a propus un „pachet privind frontierele inteligente” (50) în scopul de a accelera, de a facilita și, în același timp, de a consolida procedurile de verificare la frontieră în cazul cetățenilor străini care călătoresc în uE. Pachetul cuprinde un sistem de intrare/ieșire (EEs) (51), care înregistrează data și locul de intrare și de ieșire a resortisanților din afara uE care călătoresc în uE, și un program de înregistrare a călătorilor (RTP) (52), care permite anumitor categorii de cetățeni din țări terțe care călătoresc frecvent să intre în uE în urma unor verificări la frontieră simplificate.

Norme referitoare la operațiunile pe mare desfășurate de FrontexLa 12 aprilie, Comisia a propus stabilirea unor reguli clare de patrulare în comun în ceea ce privește interceptarea, căutarea, salvarea și debarcarea în cadrul operațiunilor coordonate de Frontex (53). Propunerea constituie un răspuns la hotărârea Curții (54) prin care decizia 2010/252/CE a Consiliului se anulează din motive procedurale.

Sistemul european comun de azil

sistemul european comun de azil (sECA) (55) a fost adoptat cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului (20 iunie 2013). datorită noului sistem, persoanelor în căutare de protecție li se va asigura un acces mai bun la procedura de azil, deciziile în materie de azil vor fi mai echitabile, mai rapide și mai de calitate, persoanele care se tem de persecuții vor avea siguranța că nu vor fi returnate în zone de pericol și atât persoa-nele care solicită azil, cât și cele cărora li se acordă protecție internațională în uE vor beneficia de condiții demne și decente.

Noile instrumente ale sECA sunt:

▶ directiva revizuită privind procedurile de azil (56), care vizează asigurarea unor decizii în materie de azil mai echitabile, mai rapide și mai de calitate;

▶ directiva revizuită privind condițiile de primire (57), prin care solicitanților de azil din uE li se asigură condiții materiale umane de primire (în ceea ce privește cazarea, de exemplu);

▶ directiva revizuită privind standardele minime (58), în care se explică clar motivele acordării de protecție internațională;

▶ regulamentul dublin revizuit (59), prin care se sporește protecția acordată solicitanților de azil în cursul procesului de stabilire a statului responsabil cu examinarea cererii și care conține reguli clare pentru relațiile dintre state.

Un elicopter al poliției federale germane zboară deasupra unui vas de patrulă în Marea Baltică.


NUMĂRUL SOLICITANȚILOR DE AZIL ÎN UE-28

Criminalitatea organizată, cooperarea polițienească și terorismul

Exercițiu comun de luptă împotriva terorismului la nivelul UELa 17 și 18 aprilie, structurile antiteroriste ale poliției din statele membre s-au reu-nit în cadrul rețelei ATLAs, finanțate de uE, în vederea celui mai complex exercițiu de pregătire și de răspuns la crize efectuat până în prezent la nivelul uE. În cadrul exercițiului au fost simulate atacuri teroriste simultane în nouă state membre ale uE (Belgia, irlanda, spania, italia, Letonia, Austria, România, slovacia și suedia). Au fost lansate, de asemenea, mai multe activități de detectare și încercări practice de detectare în diferite domenii, cu scopul de a elabora metode preventive de tratare a atacurilor teroriste.

Strategia de securitate internăÎn al doilea raport privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă (60), prezentat în aprilie, se subliniază faptul că criminalitatea organizată continuă să reprezinte o provocare majoră la adresa securității interne a uE. Criminalitatea infor-matică, traficul de ființe umane și intensificarea extremismului violent reprezintă, de asemenea, amenințări majore cu care uE continuă să se confrunte, alături de spălarea de bani și corupție. În cadrul ciclului de elaborare a politicilor uE au fost fixate noi priorități în domeniul luptei împotriva infracțiunilor grave și a criminalității internaționale organizate pentru perioada 2014-2017.

EuropolLa 27 martie, Comisia a propus ca agenția de aplicare a legii a uE (Europol) să desfășoare o activitate mai eficace în ceea ce privește colectarea informațiilor, anali-zarea acestora și comunicarea analizelor efectuate către statele membre (61). Europol va putea astfel să furnizeze un sprijin mai concret și specializat autorităților naționale de aplicare a legii în cadrul cooperării și al investigațiilor transfrontaliere. În același timp, în propunere se prevede mărirea răspunderii Europol în fața Parlamentului European și a parlamentelor naționale, precum și consolidarea protecției datelor cu caracter personal. Propunerea Comisiei consolidează, de asemenea, legătura dintre formare/sprijin și cooperarea operativă, prin fuzionarea Colegiului European de Poliție (CEPOL) cu Europol.

0

50 000

100 000

150 000

200 000

250 000

300 000

350 000

2007

2010

2011

2012

Sursa: Eurostat.


Strategia împotriva traficului ilegal cu arme de focLa 21 octombrie, Comisia a prezentat câteva modalități posibile de reducere a violenței armate în Europa (62). Comisia a identificat o serie de măsuri care ar putea fi întreprinse la nivelul uE prin intermediul legislației, al activităților operative, al formă-rii și al fondurilor uE, în vederea combaterii amenințărilor reprezentate de utilizarea ilegală a armelor de foc.

Securitatea ciberneticăPreluarea sau utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal constituie, pentru 40 % din europeni, cel mai mare motiv de îngrijorare în ceea ce privește utilizarea inter-netului. Amenințarea reprezentată de criminalitatea informatică subminează încre-derea consumatorilor și afectează dorința cetățenilor de a face cumpărături sau de a efectua operațiuni bancare prin internet. Ea ridică un obstacol semnificativ în calea pieței digitale interne. În ianuarie 2013 a fost înființat și a devenit operațional noul Centru european de combatere a criminalității informatice (EC3) (63), care contribuie la protejarea cetățenilor europeni și a întreprinderilor europene împotriva amenințărilor lansate de infractorii informatici. EC3 reunește expertiză și informații, sprijină anche-tele penale și promovează soluții la nivelul uE, desfășurând campanii de informare cu privire la problemele de criminalitate informatică în întreaga uniune.

În februarie a fost prezentată o strategie de securitate cibernetică (64) care cuprinde o viziune globală a uE asupra celor mai bune modalități de prevenire a defecțiunilor și a atacurilor cibernetice și de răspuns la acestea. Această strategie, precum și o propunere de directivă privind securitatea rețelelor și a informațiilor (65), înaintată de Comisie, au fost adoptate în comun de către Comisie și de către doamna Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene (ÎR/VP). Prin intermediul unei serii de măsuri specifice se vizează sporirea rezistenței sistemelor informatice la atacurile ciberneti-ce, reducerea criminalității informatice și consolidarea politicii uE în domeniul securității cibernetice și al protecției cibernetice internaționale.


Atenuarea preocupărilor cotidiene ale cetățenilor

Sănătatea cetățenilor și drepturile lor în calitate de consumatori

Protecția consumatorilorSoluționarea alternativă a litigiilor/soluționarea online a litigiilorÎn aprilie, uE a adoptat norme (66) privind soluționarea alternativă a litigiilor. Acestea vor asigura faptul că, pentru aproape toate tipurile de litigii contractuale pe care le au cu comercianții, consumatorii pot recurge la entități competente de soluționare alternativă a litigiilor, indiferent de ce anume au cumpărat și indiferent dacă achizițiile respective au fost efectuate online sau în spații comerciale, în țara lor de origine sau peste hotare. Va fi creată o platformă online la nivelul uE pentru a facilita soluționarea online a litigiilor în materie de consum rezultate din tranzacțiile efectuate online.

Siguranța produselor nealimentare în EuropaÎn luna februarie, Comisia a adoptat pachetul privind siguranța produselor și supra-vegherea pieței (67). Pachetul conține soluții privind modalitățile de a îmbunătăți siguranța produselor de consum aflate în circulație pe piața unică și de a intensifica supravegherea pieței în privința tuturor produselor nealimentare, inclusiv cele impor-tate din țări terțe.

În plus, în 2013, sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase (RAPEX) a îmbunătățit și mai mult eficiența schimbului de informații între statele membre și Comisie cu privire la produsele periculoase depistate în Europa. de aseme-nea, cooperarea cu China și statele unite a avut în continuare o pondere importantă în eforturile depuse de uE privind siguranța produselor.

Siguranța produselor cosmeticeNoul regulament privind produsele cosmetice (68) a început să se aplice începând cu 11 iulie 2013. Acesta consolidează protecția consumatorilor, simplificând totodată activitatea operatorilor economici. de exemplu, etichetele aplicate pe produsele cos-metice trebuie să includă acum informații privind numele și adresa unei persoane responsabile de respectarea normelor.

În martie a intrat în vigoare interzicerea totală impusă de uE a testelor pe animale pentru produsele cosmetice. Aceasta a fost ultima etapă care trebuia parcursă și, începând cu această dată, în uE nu mai pot fi comercializate produse cosmetice tes-tate pe animale.


Intrarea în vigoare, de la 1 iulie, a noilor plafoane mai reduse pentru tarifele de roamingÎncepând din 2007, uE a realizat reduceri ale prețului cu amănuntul de peste 80 % în ceea ce privește apelurile, sMs-urile și datele transferate. Transferul de date în roa-ming este acum mai ieftin cu până la 91 % față de 2007, iar din 2007, volumul pieței de date transferate în roaming a crescut cu 630 %. Anul acesta, persoanele care au vizitat Croația au făcut economii semnificative, deoarece costul transferului de date a fost de aproape 15 ori mai mic decât înainte (69).

SUMA MAXIMĂ PE CARE O VEȚI PLĂTI PENTRU SERVICII DE ROAMING ÎN UE

Promovarea produselor agricole și alimentareComisia a prezentat un proiect de reformă a politicii de informare și de promovare a produselor agricole și alimentare europene (70). Această nouă politică de promovare, care dispune de un buget mai substanțial (200 de milioane EuR în 2020) și care va beneficia în viitor de sprijinul unei agenții executive europene, este menită să devină un instrument-cheie pentru deschiderea de noi piețe. sub deviza „Enjoy, it’s from Europe”, această politică urmărește să îi ajute pe profesioniștii din sector să pătrundă pe piețele internaționale și să îi sensibilizeze pe consumatori cu privire la eforturile depuse de agricultorii europeni pentru a furniza produse de calitate, pe baza unei veritabile strategii definite la nivel european.

Campania UE împotriva produselor contrafăcute

Pentru a răspunde provocărilor reprezentate de contrafacere și pirateria produse-lor la adresa sănătății și a economiei, Comisia a creat în 2013 campania „uE combate produsele contrafăcute” (71). Produsele contrafăcute strică reputația mărcilor, sustrag venituri întreprinderilor și alimentează cu fonduri criminalitatea organizată. Medicamentele, alcoolul și jucăriile contrafăcute sunt deosebit de pe-riculoase, deoarece sunt vândute fără a beneficia de protecția în materie de să-nătate și siguranță pe care ne bazăm în temeiul legislației uE atunci când cum-părăm bunuri originale. Ca parte a punerii în aplicare a inițiativei emblematice a strategiei Europa 2020 privind politica industrială, obiectivul campaniei este de a pune capăt producției și circulației de bunuri contrafăcute prin promovarea unei cooperări mai strânse între Comisie, autoritățile naționale și organizațiile profesi-onale. În primul rând, campania urmărește să îi sensibilizeze pe consumatori cu privire la consecințele negative ale contrafacerii și să le reamintească acestora faptul că au puterea de a combate această activitate prin propriile lor acțiuni și alegeri.

(în eurocenți, fără TVA) De la 1 iulie 2012 De la 1 iulie 2013 De la 1 iulie 2014

Apeluri vocale efectuate

(tarif pe minut) ¢29 ¢24 ¢19

Apeluri vocale primite

(tarif pe minut) ¢8 ¢7 ¢5

Date (per MB)

¢70¢45

¢20

SMS (tarif pe SMS) ¢9 ¢8 ¢6Text


Sănătatea cetățenilorProdusele din tutun„Produsele din tutun ar trebui să aibă aspect și gust de produse din tutun” este premisa revizuirii directivei privind produsele din tutun (72), care vizează să îmbunătățească funcționarea pieței interne și să îi descurajeze pe tineri să se apuce de fumat. Procesul legislativ aferent propunerii de revizuire a acestei directive, care a fost prezentată la sfârșitul anului 2012, a continuat în ritm rapid în cursul anului 2013, iar la 18 decem-brie 2013 s-a ajuns la un acord politic între Parlament și statele membre ale uE.

Printre măsurile cele mai importante aprobate de Parlament și Consiliu se numără includerea obligatorie a unei imagini și a unui text de avertisment care să acopere 65 % de pe fața și spatele pachetelor de țigări și de tutun pentru rulat și interdicția ca aceste produse să aibă arome care să le definească (de exemplu, aromă de fructe, mentolată sau de bomboane). A fost aprobat, de asemenea, primul sistem la nivel european de urmărire care vizează combaterea vânzării ilegale de produse din tutun. Referitor la țigaretele electronice, aspectul cel mai controversat al propunerii, s-a convenit că, pentru produsele care nu se încadrează în definiția medicamentelor din directiva relevantă (73), se vor institui cerințe obligatorii în materie de siguranță și calitate, de exemplu în ceea ce privește conținutul de nicotină, ingredientele și dispo-zitivele aferente, precum și mecanismul de reîncărcare.

Studiile cliniceLa 20 decembrie 2013 s-a ajuns la un acord politic privind un alt dosar important pentru sănătatea cetățenilor: normele revizuite privind studiile clinice (74). studiile cli-nice sunt indispensabile pentru dezvoltarea și îmbunătățirea medicamentelor și pen-tru asigurarea faptului că pacienții din uE pot avea acces la tratamentele cele mai inovatoare și mai eficace, la standarde înalte de siguranță și de etică. Normele revi-zuite sunt prezentate sub forma unui regulament, ceea ce înseamnă că, odată ce sunt aprobate oficial de Parlament și de Consiliu, vor fi direct aplicabile pe întreg teritoriul uE. Pe lângă creșterea siguranței pacienților, aceste noi norme vor asigura că uE rămâne o destinație atractivă pentru cercetarea clinică – care este de o importanță vitală pentru competitivitatea și capacitatea de inovare ale Europei.

Substanțele chimiceutilizarea substanțelor chimice în Europa a devenit mai sigură de la intrarea în vigoare a regulamentului REACH (75). Grație unor informații mai ușor accesibile cu privire la substanțele chimice de pe piață și unor măsuri mai bine orientate de gestionare a riscurilor, riscurile legate de substanțele înregistrate în conformitate cu regulamentul REACH au scăzut.

Tonio Borg, comisarul pentru sănătate, la lansarea campaniei

împotriva fumatului intitulate „Foștii fumători sunt de neoprit” la

Bruxelles, în Belgia.


O hrană sănătoasă pentru elevi

În martie, Comisia a adoptat alocarea finală a fondurilor uE pentru distribuirea de fructe și legume în școli, în cadrul Programului de încurajare a consumului de fructe în școli pentru anul școlar 2013/2014. La program participă 25 de state membre. Fondurile uE disponibile au o valoare de 90 de milioane EuR, iar princi-palii beneficiari ai programului în 2013/2014 vor fi italia (care va primi peste 20,5 milioane EuR), urmată de Polonia (13,6 milioane EuR), Germania (12 milioane EuR), România (4,9 milioane EuR), Franța (4,7 milioane EuR), ungaria (4,5 milioa-ne EuR), spania (4,4 milioane EuR) și Republica Cehă (4,2 milioane EuR).

Asistența medicală transfrontalierădirectiva privind drepturile pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontali-ere (76) trebuia transpusă în legislația națională de către toate statele membre până în octombrie 2013. Acest nou act legislativ al uE clarifică drepturile pacienților de a avea acces la un tratament sigur și de bună calitate în întreaga uE și de a li se ram-bursa cheltuielile aferente. directiva prevede, de asemenea, consolidarea cooperării dintre sistemele de sănătate ale statelor membre. La 20 noiembrie 2013 s-a con-venit asupra orientărilor prevăzute de directivă privind un set de date sintetizate ale pacientului care pot face obiectul schimbului electronic în afara frontierelor uE. Ori-entările au drept scop consolidarea continuității îngrijirii medicale și asigurarea unei asistențe medicale sigure și de înaltă calitate. În luna iunie au fost instituite norme pentru crearea unei rețele europene privind evaluarea tehnologiei medicale (ETM). ETM oferă responsabililor politici informații referitoare la beneficiile și valoarea com-parativă a tehnologiilor și a procedurilor medicale. Acesta este un instrument-cheie în planificarea bugetelor destinate sănătății și este esențial pentru viabilitatea pe termen lung a sistemelor de sănătate din Europa.

Amenințările transfrontaliere pentru sănătatedecizia privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (77) vizează con-solidarea protecției oferite cetățenilor uE față de un număr mare de amenințări la adresa sănătății printr-o mai bună planificare a pregătirii, o mai bună evaluare a riscurilor și o coordonare a răspunsurilor mai eficace la nivelul uE. decizia se referă la amenințări transfrontaliere grave cauzate de boli transmisibile și de incidente chi-mice, biologice sau de mediu. de asemenea, sunt acoperite chestiuni speciale de sănătate, cum ar fi rezistența antimicrobiană și infecțiile asociate asistenței medicale.

Monitorizarea suplimentară a medicamentelorde la 1 septembrie, pe prospectul anumitor medicamente de pe piața uE a apărut un triunghi negru cu vârful în jos. simbolul va permite pacienților și profesioniștilor din domeniul sănătății să identifice cu ușurință medicamentele care fac obiectul unei monitorizări suplimentare. Textul însoțitor îi va încuraja să raporteze reacțiile adverse neașteptate prin intermediul sistemelor naționale de raportare.

Sistemul de alertă pentru transplanturiÎn 2013, a fost îmbunătățită în mod considerabil siguranța pacienților cărora li s-a făcut un transplant și li s-au efectuat proceduri medicale care implică țesuturi și celule umane, grație lansării unui sistem de alertă rapidă pe internet aflat la dispoziția autorităților naționale. În fiecare an, în uE sunt donate și transplantate un număr mare de țesuturi și de celule, iar sistemul permite schimbul rapid de informații privind orice alertă în domeniu.

Noul simbol aplicat anumitor medicamente aflate încă sub monitorizare.


Câmpurile electromagneticeÎn iunie, Parlamentul și Consiliul au adoptat propunerea Comisiei privind o directivă menită să actualizeze și să îmbunătățească normele uE pentru protejarea lucrătorilor împotriva câmpurilor electromagnetice la locul de muncă (78). Noua directivă îi va pro-teja pe lucrători, cum ar fi medicii și asistenții medicali care administrează pacienților teste iRM (imagistică prin rezonanță magnetică), persoanele care lucrează cu radare, sudorii și lucrătorii care repară linii electrice. statele membre vor trebui să transpună directiva în legislația lor națională până la 1 iulie 2016.

Siguranța alimentelor și a hranei pentru animale și sănătatea animală

Ca răspuns la detectarea unei fracțiuni nedeclarate de carne de cal în produse a căror etichetă indica un conținut de carne de vită, Comisia a adoptat o recomandare (79) prin care a instituit un program coordonat la nivelul uE de testare a produselor pentru depistarea prezenței cărnii de cal, precum și a reziduurilor de fenilbutazonă, un medi-cament de uz veterinar care nu trebuie utilizat la animalele destinate producției de alimente. La 16 aprilie 2013, Comisia a publicat rezultatele acestui program coordo-nat de testare, care au arătat că mai puțin de 5 % din produsele testate conțineau AdN de cal și că aproximativ 0,5 % din carcasele de cal testate erau contaminate cu fenilbutazonă. de asemenea, Comisia a elaborat un plan de acțiune în cinci puncte pentru a consolida sistemul uE și a restabili încrederea consumatorilor în domeniul controalelor oficiale, al sancțiunilor, al etichetării privind originea și al pașapoartelor ecvideelor.

Norme mai inteligente pentru o hrană mai sigură

Pachetul de măsuri privind animalele, plantele și controlul, denumit „Norme mai inteligente pentru o hrană mai sigură” (80), este cel mai important set de acte le-gislative privind lanțul alimentar propus în 2013. Acest pachet simplifică și mo-dernizează fundamental corpusul legislativ existent. Pachetul acoperă sănătatea animală, sănătatea plantelor, materialul vegetal de reproducere și controalele privind raționalizarea proceselor și simplificarea procedurilor pentru toți actorii implicați în lanțul alimentar.

Noile norme privind sănătatea animală au drept obiectiv intensificarea competitivității economice a sectorului, acordând prioritate domeniilor în care riscurile sunt mai mari și îmbunătățind instrumentele de combatere a unor boli grave în rândul animalelor. Revizuirea se bazează pe ideea că este mai ușor să previi decât să vindeci și că pierderile economice cauzate de epidemii vor fi redu-se. Noile norme privind sănătatea plantelor au drept scop să prevină introducerea de noi dăunători în uE, a căror apariție este cauzată de globalizare și de schim-bările climatice, să instituie în toate statele membre mecanisme de supraveghe-re a apariției unor noi dăunători și să asigure luarea timpurie de măsuri în cazul unor asemenea epidemii. Este creată o mai mare sinergie între propunerile pri-vind sănătatea plantelor și cele privind materialul vegetal de reproducere, pentru a garanta utilizatorilor un material de înmulțire a plantelor de calitate, sănătos și identificabil, sprijinind totodată inovarea și contribuind la conservarea și utilizarea durabilă a resurselor fitogenetice.

Revizuirea normelor privind controalele oficiale își propune să asigure controale mai eficace și mai eficiente, care se vor baza pe riscuri. sancțiunile financiare pen-tru acțiunile intenționate de fraudă în domeniul alimentar vor fi disuasive și vor avea o valoare cel puțin egală cu câștigul așteptat de pe urma fraudei comise.


La 1 decembrie 2013 a intrat în vigoare o restricție privind utilizarea a trei pesticide din familia neonicotinoidelor. Autoritatea Europeană pentru siguranța Alimentară (EFsA) a identificat aceste pesticide (clotianidin, imidacloprid și tiametoxam) ca fiind dăunătoare pentru populația de albine din Europa. Aceste măsuri fac parte din stra-tegia globală a Comisiei de a aborda declinul populației de albine din Europa.

În iunie 2013, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament de revizuire a legislației-cadru privind produsele alimentare destinate unei alimentații speciale („alimente dietetice”) (81). Începând din 2016, acest nou regulament va elimina con-ceptul depășit al „alimentelor dietetice” și va stabili reguli clare pentru protejarea grupurilor vulnerabile de consumatori specifici, cum ar fi sugarii și copiii de vârstă mică. Norme mai simple vor garanta o mai mare claritate juridică, un mediu mai fa-vorabil pentru operatori, o mai bună aplicare a normelor de către autoritățile naționale și o mai bună protecție a consumatorilor vulnerabili.

La 18 decembrie 2013, Comisia a adoptat două propuneri de directivă privind clona-rea animalelor (82) și o propunere de revizuire a regulamentului privind alimentele noi (83). Cele două propuneri vor interzice utilizarea tehnicilor de clonare în uE pentru animalele de fermă (84) și importurile de animale rezultate din clonare. Va fi, de ase-menea, interzisă comercializarea alimentelor provenite de la animale rezultate din clonare, cum ar fi carnea sau laptele. Revizuirea regulamentului privind alimentele noi vizează îmbunătățirea accesului la alimente noi și inovatoare pe piața uE, menținân-du-se totodată un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

Cultura și mass-media

Cultura, cinematografia, televiziunea, muzica, literatura, artele spectacolului, patrimo-niul și domeniile conexe din Europa vor beneficia de un sprijin mai substanțial în te-meiul noului program al Comisiei intitulat „Europa creativă” (85), adoptat în 2013. Cu un buget de 1,46 miliarde EuR (86) pentru următorii 7 ani – cu 9 % mai mult decât nivelurile actuale –, programul va oferi un impuls sectoarelor culturale și creative, care reprezintă o sursă importantă de locuri de muncă și creștere economică. „Europa creativă” va oferi finanțare pentru cel puțin 250 000 de artiști și profesioniști din domeniul cultural, pentru 2 000 de cinematografe, 800 de filme și 4 500 de traduceri de cărți. de asemenea, programul va institui un nou mecanism de garantare financi-ară care va permite întreprinderilor culturale și creative mici să obțină împrumuturi bancare în valoare de până la 750 de milioane EuR.

Marsilia (Franța) și Košice (slovacia) au fost cele două capitale europene ale culturii în 2013 (87). de asemenea, Consiliul a desemnat în mod oficial Aarhus (danemarca) și Paphos (Cipru) drept capitalele europene ale culturii pentru 2017 și Valletta (Malta) pentru 2018.

Harpa, Reykjavik, a câștigat premiul uniunii Europene pentru arhitectură contempora-nă „Mies van der Rohe” pentru 2013; Nave de Música, Madrid, a primit mențiunea specială pentru tinerii arhitecți (88). Premiul uE pentru arhitectură contemporană este cel mai prestigios premiu pentru arhitectura europeană. Premiul întâi are o valoare de 60 000 EuR, iar mențiunea specială de 20 000 EuR, în ambele cazuri acordându-se și o sculptură care reprezintă pavilionul Mies van der Rohe din Barcelona, simbolul acestui premiu fiind excelența și inovarea în termeni conceptuali și ai construcției.


Câștigătorii ediției din 2013 ai Premiului uniunii Europene pentru patrimoniul cultural/Premiile Europa Nostra au fost premiați în luna iunie în cadrul unei ceremonii la odeonul lui Herodes Atticus, la poalele Acropolei din Atena. Printre cei 30 de laureați pentru ediția 2013 s-au numărat cei șapte câștigători ai marelui premiu, fiecare pri-mind suma de 10 000 EuR: clădirea centrală Propylaea, Atena (Grecia); portul de hi-droavioane din Tallinn (Estonia); teatrul roman din Medellín (spania); vila strawberry Hill, Londra (Regatul unit); restaurarea mașinăriilor rarisime de la fabrica de bere Wielemans-Ceuppens din Bruxelles (Belgia); Asociația pentru promovarea artei și a culturii în partea de est a Germaniei, Berlin (Germania) și proiectul „sOs Azulejo”, Loures (Portugalia).

Câștigătorii ediției din 2013 ai Premiului uniunii Europene pentru literatură (89), care îi recompensează pe cei mai buni autori în curs de afirmare din Europa, au fost anunțați în septembrie, la deschiderea târgului de carte de la Göteborg, în suedia.

un apreciat regizor de film, danezul Thomas Vinterberg, este câștigătorul din 2013 al premiului MEdiA al uniunii Europene (90). Premiul se decernează pentru cel mai bun proiect cinematografic nou care are potențialul de a avea succes la public, eligibil pentru finanțare în cadrul programului MEdiA al uE, destinat cinematografiei. Premiul i-a fost decernat lui Vinterberg în cadrul Festivalului de film de la Cannes. Vinterberg împarte premiul cu coscenaristul Tobias Lindholm și cu producătorii sisse Graum și Morten Kaufmann pentru noul lor proiect cinematografic Kollektivet („Comuna”), care relatează povestea vieții unei localități daneze în anii ’70.

Etica și științele

EticaGrupul european pentru eticăGrupul european pentru etică (EGE) este un organism independent, pluralist și mul-tidisciplinar care oferă Comisiei consiliere privind aspectele etice în domeniul științei și al noilor tehnologii în legătură cu pregătirea și punerea în aplicare a politicilor și legislației uE. La solicitarea președintelui Comisiei, EGE a adoptat avizul său privind cercetarea, producția și utilizarea energiei (91) la începutul anului 2013. Avizul a fost rezultatul unei serii intense de reuniuni cu experți externi și cu părțile interesate (92) (inclusiv industria, societatea civilă, ONG-uri, mediul academic și președinții consiliilor naționale de etică din cele 27 de state membre ale uE). În avizul său, EGE a propus o abordare etică integrată pentru cercetarea, producția și utilizarea energiei în uE. În februarie 2013, EGE a început să lucreze la avizul său privind etica securității și a tehnologiilor de supraveghere, astfel cum i-a solicitat președintele Comisiei.

Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură,

multilingvism și tineret, și regizorul danez Thomas

Vinterberg, câștigător al premiului Media 2013, la cea de a 66-a

ediție a Festivalului internațional de film de la Cannes, în Franța.


Dialogul internațional privind bioetica al Comisiei EuropeneÎn septembrie 2013 a avut loc dialogul internațional privind bioetica, lansat de Comisia Europeană. Acesta a reunit președinții consiliilor naționale de etică din statele mem-bre și din țări terțe de pe toate continentele cu scopul de a face schimb de experiență și de a reflecta împreună cu privire la aspectul securității cercetării și al cercetării în domeniul securității. Cu această a cincea ocazie, forumul de dialog internațional și-a îndeplinit pe deplin rolul de platformă de învățare reciprocă între aceste organisme, permițând totodată interacțiunea și legăturile dintre acestea și Comisie.

Științeledupă crearea, în 2012, a unui post de consilier științific principal al președintelui, Comisia și-a consolidat în continuare angajamentul de a adopta politici bazate pe date concrete prin instituirea Comitetului consultativ științific și tehnic (sTAC) al președintelui. Alcătuit din oameni de știință eminenți, acest comitet își propune să ofere consiliere cu privire la importanța științei și a tehnologiei în următoarele dome-nii: (i) societate și elaborarea politicilor; (ii) o viziune viitoare pentru Europa; (iii) locuri de muncă și creștere economică; și (iv) previziuni și analize prospective ale unor pro-grese majore.

NOTE(1) Raport al Comisiei – Raport privind cetățenia uE – 2013 – Cetățeni ai uE: drepturile dumneavoastră, viitorul

dumneavoastră, COM(2013) 269.

(2) Concluziile Consiliului justiție și Afaceri interne, 5-6 decembrie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/139938.pdf).

(3) Raport al Comisiei – Raportul pe 2012 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a uE, COM(2013) 271.

(4) http://ec.europa.eu/justice/newsroom/data-protection/news/120125_en.htm

(5) Comunicare a Comisiei – Libera circulație a cetățenilor uniunii Europene și a familiilor acestora: cinci acțiuni pentru a produce rezultate notabile, COM(2013) 837.

(6) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/139938.pdf

(7) Propunere de directivă privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor, COM(2013) 236.

(8) document al Comisiei – Raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea dintre femei și bărbați în 2012, sWd(2013) 171.

(9) Comunicare a Comisiei – strategie pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015, COM(2010) 491.

(10) directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (jO L 204, 26.7.2006).

(11) http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/files/documents/131118_pension_gap_report_en.pdf

(12) http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/files/gender_balance_decision_making/131011_women_men_leadership_en.pdf

(13) Raport al Comisiei – Obiectivele de la Barcelona – dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor în Europa pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii, COM(2013) 322.

(14) Comunicare a Comisiei – Către eliminarea mutilării genitale feminine, COM(2013) 833.

(15) Female genital mutilation in the European Union and Croatia („Mutilarea genitală a femeilor în uniunea Europeană și Croația”) (http://eige.europa.eu/sites/default/files/EiGE-Report-FGM-in-the-Eu-and-Croatia_0.pdf).

(16) Rezultatele consultării sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/justice/newsroom/gender-equality/opinion/130306_en.htm.

(17) Opinion on an EU initiative on female genital mutilation („Aviz asupra unei inițiative a uE privind mutilarea genitală a femeilor”) (http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/other-institutions/advisory-comittee).

(18) Recomandarea Consiliului cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (jO C 378, 24.12.2013).

(19) Rezumatul poate fi consultat pe site-ul internet al dG justiție: http://ec.europa.eu/justice/citizen/index_ro.htm

(20) Concluziile Consiliului justiție și Afaceri interne, 5-6 decembrie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/139959.pdf).

(21) http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/initiatives/ongoing?lg=ro

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/jha/139938.pdf

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/data-protection/news/120125_en.htm


http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/files/documents/131118_pension_gap_report_en.pdf

http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/files/gender_balance_decision_making/131011_women_men_leadership_en.pdf

http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/files/gender_balance_decision_making/131011_women_men_leadership_en.pdf

http://eige.europa.eu/sites/default/files/EIGE-Report-FGM-in-the-EU-and-Croatia_0.pdf

http://eige.europa.eu/sites/default/files/EIGE-Report-FGM-in-the-EU-and-Croatia_0.pdf

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/gender-equality/opinion/130306_en.htm

http://ec.europa.eu/justice/newsroom/gender-equality/opinion/130306_en.htm

http://ec.europa.eu/justice/gender-equality/other-institutions/advisory-comittee

http://ec.europa.eu/justice/citizen/index_ro.htm


http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/initiatives/ongoing?lg=ro




(24) Raport al Comisiei privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, COM(2012) 410.

(25) Raport al Comisiei privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare, COM(2013) 47.

(26) http://ec.europa.eu/justice/events/assises-justice-2013/index_en.htm

(27) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă și a Regulamentului (CE) nr. 1896/2006 de instituire a unei proceduri europene de somație de plată, COM(2013) 794.

(28) Regulamentul (CE) nr. 861/2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă (jO L 199, 31.7.2007).

(29) https://e-justice.europa.eu/content_small_claims-42-ro.do?init=true

(30) Propunere de directivă privind pachetele de servicii de călătorie și formulele de călătorie asistate, COM(2013) 512.

(31) directiva 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite (jO L 158, 23.6.1990).

(32) Propunere de directivă privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, COM(2013) 821.

(33) Propunere de directivă privind garanțiile procedurale pentru copiii suspectați sau acuzați în cadrul procedurilor penale, COM(2013) 822.

(34) Propunere de directivă privind asistența judiciară provizorie pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt private de libertate și asistența judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare, COM(2013) 824.

(35) Recomandare a Comisiei cu privire la dreptul la asistență judiciară al persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (jO C 378, 24.12.2013).

(36) Recomandare a Comisiei privind garanțiile procedurale pentru persoanele vulnerabile suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (jO C 378, 24.12.2013).

(37) directiva 2013/48/uE privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate (jO L 294, 6.11.2013).

(38) Propunere de directivă privind dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor penale și dreptul de a comunica după arestare, COM(2011) 326.

(39) decizia-cadru 2002/584/jAi privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (jO L 190, 18.7.2002).

(40) Propunere de directivă de modificare a deciziei-cadru 2004/757/jAi de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri, în ceea ce privește definirea termenului „drog”, COM(2013) 618. Propunere de regulament privind noile substanțe psihoactive, COM(2013) 619.

(41) Propunere de regulament de instituire a Parchetului European, COM(2013) 534.

(42) Propunere de regulament privind Agenția uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de justiție Penală (Eurojust), COM(2013) 535. Comunicare a Comisiei – O mai bună protecție a intereselor financiare ale uniunii: instituirea Parchetului European și reformarea Eurojust, COM(2013) 532.

(43) Regulamentul (uE) nr. 1052/2013 de instituire a sistemului european de supraveghere a frontierelor (EuROsuR) (jO L 295, 6.11.2013).

(44) Lucrarea este disponibilă la adresa http://ec.europa.eu/anti-trafficking/Eu+Policy/Eu_rights_victims

(45) directiva 2011/36/uE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia (jO L 101, 15.4.2011).

(46) Comunicare a Comisiei – strategia uE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane, COM(2012) 286.

(47) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/visa-policy/index_en.htm#facilitation

(48) Raport al Comisiei – Primul raport referitor la punerea în aplicare de către Georgia a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor, COM(2013) 808. Raport al Comisiei – Al cincilea raport referitor la punerea în aplicare de către Republica Moldova a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor, COM(2013) 807. Raport al Comisiei – Al treilea raport referitor la punerea în aplicare de către Georgia a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor, COM(2013) 809.

(49) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/schengen-information-system/index_en.htm

(50) http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-is-new/news/news/2013/20130228_01_en.htm

(51) Propunere de regulament de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EEs) pentru înregistrarea datelor referitoare la intrarea și ieșirea resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre ale uniunii Europene, COM(2013) 95.

(52) Propunere de regulament de instituire a programului de înregistrare a călătorilor, COM(2013) 97.

(53) Propunere de regulament de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale statelor Membre ale uniunii Europene, COM(2013) 197.

(54) Hotărârea din 5 septembrie 2012, C-355/10, Parlamentul/Consiliul (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-355/10).


(56) directiva 2013/32/uE privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (jO L 180, 29.6.2013).



http://ec.europa.eu/justice/events/assises-justice-2013/index_en.htm

https://e-justice.europa.eu/content_small_claims-42-ro.do?init=true

http://ec.europa.eu/anti-trafficking/EU+Policy/EU_rights_victims

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/visa-policy/index_en.htm#facilitation

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/visa-policy/index_en.htm#facilitation

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/schengen-information-system/index_en.htm

http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-do/policies/borders-and-visas/schengen-information-system/index_en.htm


http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&num=C-355/10



(57) directiva 2013/33/uE de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (jO L 180, 29.6.2013).

(58) directiva 2011/95/uE privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (jO L 337, 20.12.2011).

(59) Regulamentul (uE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (jO L 180, 29.6.2013).

(60) Comunicare a Comisiei – Al doilea raport privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a uE, COM(2013) 179.

(61) Propunere de regulament privind Agenția uniunii Europene pentru cooperare și formare în materie de aplicare a legii (Europol), COM(2013) 173.

(62) Comunicare a Comisiei – Armele de foc și securitatea internă a uE: protejarea cetățenilor și combaterea traficului ilegal, COM(2013) 716.


(64) Comunicare comună – strategia de securitate cibernetică a uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat, jOiN(2013) 1.

(65) Propunere de directivă privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în uniune, COM(2013) 48.

(66) directiva 2013/11/uE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum (jO L 165, 18.6.2013). Regulamentul (uE) nr. 524/2013 privind soluționarea online a litigiilor în materie de consum (jO L 165, 18.6.2013).

(67) http://ec.europa.eu/consumers/safety/psmsp

(68) Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 privind produsele cosmetice (jO L 342, 22.12.2009).

(69) http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-611_ro.htm http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/roaming

(70) Propunere de regulament privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe, COM(2013) 812.

(71) http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/tajani/stop-fakes/index_ro.htm

(72) Propunere de directivă privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea tutunului și a produselor aferente, COM(2012) 788.

(73) directiva 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (jO L 311, 28.11.2001).

(74) Propunere de regulament privind trialurile clinice cu medicamente de uz uman, COM(2012) 369.

(75) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice (jO L 396, 30.12.2006).

(76) directiva 2011/24/uE privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere (jO L 88, 4.4.2011).

(77) decizia nr. 1082/2013/uE privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate (jO L 293, 5.11.2013).

(78) directiva 2013/35/uE privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) (jO L 179, 29.6.2013).

(79) Recomandarea Comisiei privind un plan coordonat de control pentru stabilirea prevalenței unor practici frauduloase în comercializarea anumitor produse alimentare (2013/99/uE) (jO L 48, 21.2.2013).

(80) http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/pressroom/animal-plant-health_en.htm

(81) Regulamentul (uE) nr. 609/2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății (jO L 181, 29.6.2013).

(82) Propunere de directivă privind clonarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor crescute și reproduse în scopuri agricole, COM(2013) 892. Propunere de directivă privind introducerea pe piață a alimentelor provenite de la animale rezultate din clonare, COM(2013) 893.

(83) Propunere de regulament privind alimentele noi, COM(2013) 894.

(84) Bovine, porcine, ovine, caprine și cabaline.

(85) http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/index_en.htm

(86) 1,46 miliarde EuR ținând seama de inflația estimată. Această sumă reprezintă echivalentul a 1,3 miliarde EuR în prețurile „fixe” din 2011.

(87) http://ec.europa.eu/culture/news/20130114-opening-events-ecoc_en.htm

(88) http://ec.europa.eu/culture/news/20130429-prize-for-architecture_en.htm

(89) http://ec.europa.eu/culture/news/20130924-literature-prize_en.htm

(90) http://europa.eu/rapid/press-release_iP-13-419_en.htm?locale=en

(91) http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_no_27.pdf

(92) http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/welcome/activities/index_en.htm

CREDITE FOTO

uniunea Europeană: paginile 116, 117, 119, 122, 129, 130, 132, 133, 135, 137, 142, 146


http://ec.europa.eu/consumers/safety/psmsp/


http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/roaming

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/tajani/stop-fakes/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/pressroom/animal-plant-health_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/creative-europe/index_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/news/20130114-opening-events-ecoc_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/news/20130429-prize-for-architecture_en.htm

http://ec.europa.eu/culture/news/20130924-literature-prize_en.htm


http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/docs/publications/opinion_no_27.pdf

http://ec.europa.eu/bepa/european-group-ethics/welcome/activities/index_en.htm

Către consolidarea rolului UE în lume

CAPITOLUL 5


Uniunea Europeană îndeplinește un rol unic în abordarea aspectelor globa-le. Acționând împreună, cele 28 de state membre ale UE sunt mai bine pregătite să apere interesele cetățenilor, iar Uniunea este capabilă să ge-

nereze stabilitate, securitate, prosperitate și pace în vecinătatea sa și în afara acesteia.

Unul dintre cele mai importante evenimente ale anului a fost un pact cu privire la programul nuclear al Iranului. Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Euro-pene (ÎR/VP), a avut un rol esențial în realizarea acestui acord. De asemenea, ea a depus eforturi pentru a menține un dialog politic în Siria, cu scopul de a ajunge la o soluționare a conflictelor devastatoare din această țară. UE și statele sale membre au continuat să aplice sancțiuni asupra regimului sirian, însă au rămas și cea mai importantă sursă de asistență umanitară la nivel mondial pentru per-soanele afectate de conflict.

Anul 2013 a fost marcat de un angajament reînnoit pentru stabilitate și democrație durabile în vecinătatea Europei, dar și în sud, în Africa de Nord, și cu un nou impuls în ceea ce privește parteneriatul cu Europa de Est. La acestea s-au adăugat eforturile continue de consolidare a parteneriatelor existente și emer-gente din întreaga lume.

Acest an a marcat, de asemenea, încheierea unui acord facilitat de către UE între Kosovo (1) și Serbia care a deschis calea spre o normalizare a relațiilor dintre cele două țări, de care vor beneficia cetățenii acestora, ai țărilor din Balcanii de Vest și, pe scară mai largă, cetățenii europeni.

Serviciul extern al UE, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), aflat în pre-zent în al treilea an de funcționare, se asigură că politicile și valorile Europei sunt reprezentate și promovate la nivel mondial, prin rețeaua sa de 141 de delegații din întreaga lume.

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, anunță acordul la care s-a ajuns asupra programului nuclear al Iranului în cadrul discuțiilor E3+3 purtate la Geneva (Elveția) în noiembrie 2013. Catherine Ashton este însoțită de John Kerry, secretarul de stat american, de Wang Yi, ministrul afacerilor externe al Chinei, de Mohammad Javad Zarif, ministrul afacerilor externe al Iranului, de Guido Westerwelle, ministrul federal german al afacerilor externe, și de William Hague, secretarul de stat britanic pentru afaceri externe și Commonwealth (de la dreapta la stânga).

C ă T R E C O N s O L i d A R E A R O L u L u i u E î N L u m E 153

Vecinătatea Europeană

Politica europeană de vecinătate

Politica europeană de vecinătate (PEV) rămâne fundamentul pentru instituirea unei zone de prosperitate cu vecinii uE, în special printr-o asociere politică intensificată, prin integrare economică și printr-o cooperare strânsă. uE și-a continuat eforturile în vederea susținerii și încurajării tranzițiilor democratice din regiune, prin angajament politic, sprijin economic și cooperare cu organizațiile regionale și prin noi angajamen-te în valoare totală de aproximativ 1,3 miliarde EuR în favoarea regiunii. uE rămâne cel mai important partener comercial pentru aproape toate țările din vecinătatea sa.

Vecinătatea sudică

uE și-a menținut angajamentul deplin de a depune eforturi în vederea facilitării tranziției politice și economice. în mod deosebit, uE s-a implicat în depășirea polari-zării din ce în ce mai profunde din Egipt. uE va monitoriza următorul ciclu electoral, începând cu referendumul privind Constituția, care va avea loc în ianuarie 2014.

Asistența acordată de uE Egiptului a fost revizuită având în vedere situația dificilă din această țară și izbucnirile de violență în urma înlăturării de la putere a președintelui mohamed morsi. Potrivit mandatului aprobat de către Consiliul Afaceri Externe în luna august, asistența s-a concentrat pe sectorul socioeconomic, în favoarea persoanelor celor mai nevoiașe și a societății civile.

siria a continuat să fie implicată într-un conflict armat care a provocat o catastrofă umanitară ce afectează stabilitatea din țările vecine, în special Liban și iordania. îR/VP a avut un rol important în menținerea unui dialog politic cu părțile interesate pentru o soluționare politică a situației din siria și a participat activ la pregătirile pentru conferința de pace din siria (Geneva ii). în 2013, uE a decis să își modifice regimul de sancțiuni în beneficiul populației și al opoziției siriene, menținând, în același timp, presiunea asupra regimului. uE a sprijinit în mod activ punerea în apli-care a Rezoluției 2118 a Consiliului de securitate al ONu privind eliminarea armelor chimice în siria și a oferit sprijin material misiunii ONu/OiAC (Organizația pentru in-terzicerea Armelor Chimice) (2).


în luna iunie a fost adoptată comunicarea comună intitulată „Către o abordare cuprin-zătoare a uE față de criza siriană” (3), care a anunțat un pachet de asistență supli-mentară în valoare de 400 de milioane EuR pentru a răspunde consecințelor crizei. Pachetul cuprinde programe de dezvoltare de care vor beneficia refugiații sirieni și comunitățile-gazdă din Liban și iordania. uE și statele sale membre sunt în continu-are cei mai mari donatori de asistență umanitară (peste 2 miliarde EuR).

uE este un partener esențial în sprijinirea procesului de tranziție democratică din Libia prin intermediul unui program global. Cu toate acestea, rămân de abordat provocări importante, securitatea fiind cea mai urgentă problemă. misiunea civilă din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PsAC) de gestionare integrată a frontierelor, care a început în mai 2013, oferă sprijin pentru îmbunătățirea securității frontierelor terestre, maritime și aeriene ale Libiei. Portofoliul de cooperare cu Libia abordează în mare măsură domeniul securității prin diverse programe, în complementaritate cu misiunea PsAC.

în relațiile cu Tunisia, dialogul în materie de politică și cooperarea pentru dezvoltare la nivelul uE au continuat să se concentreze pe sprijinirea procesului de tranziție. în ciuda impasurilor politice legate de numirea unui nou guvern, care au condus la unele întârzieri, în iunie 2013 s-a reunit un comitet de asociere, iar în noiembrie s-a ajuns la un acord politic privind un parteneriat pentru mobilitate.

în luna decembrie a fost adoptat oficial noul plan de acțiune uE-maroc aferent peri-oadei 2013-2017 pentru punerea în aplicare a statutului avansat. Lansarea negocie-rilor pentru un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător uE-maroc a început la 1 martie 2013, iar primul parteneriat pentru mobilitate în regiunea vecinătății sudice a fost semnat în luna iunie.

A continuat dialogul politic la nivel înalt cu Algeria, în special având în vedere provo-cările în materie de securitate din sahara/regiunea sahel. în iulie 2013 a fost semnat un memorandum de înțelegere prin care se instituie un parteneriat strategic cu Alge-ria în domeniul energiei.

Kristalina Georgieva, comisarul pentru cooperare internațională,

ajutor umanitar și reacția la situații de criză, în cursul unei

vizite în tabăra de refugiați sirieni din Mafraq, la frontiera

siriano-iordaniană.


Parteneriatul estic

în 2013 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplica-re a Parteneriatului estic.

Reuniunea la nivel înalt privind Parteneriatul estic care a avut loc la Vilnius în luna noiembrie a fost o etapă esențială în relațiile uE cu țările din cadrul acestui partene-riat. Negocierile privind acordurile de asociere, inclusiv un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Georgia și moldova au fost în mare măsură finalizate, iar acordurile parafate. Au continuat negocierile cu Azerbaidjanul. Parafarea acordului de asociere cu Armenia nu a fost însă posibilă din cauza incompatibilității cu dorința declarată a acestei țări de a adera la uniunea vamală cu Belarus, Kazahstan și Rusia.

Cu o săptămână înainte de reuniunea la nivel înalt, guvernul ucrainei a luat decizia de a suspenda pregătirile pentru semnarea acordului de asociere cu uE. uE rămâne pregătită să semneze acordul de asociere pe baza unor acțiuni hotărâte și a unor progrese concrete privind indicatorii de referință ai uE. în acest sens, s-au realizat deja progrese importante.

uE își menține angajamentul față de o politică de dialog critic cu Belarus. Acesta a inclus cooperarea prin intermediul monitorizării multilaterale a Parteneriatului estic și al dialogurilor tehnice pe teme specifice de interes comun, precum și sprijinirea societății civile și a populației din Belarus, în ansamblu. în același timp, uE a prelungit perioada de aplicare a măsurilor restrictive cu un an.

În cursul vizitei sale la Kiev (Ucraina) din luna decembrie, Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, a vizitat tabăra protestatarilor din Maidan Nezalezhnosti (Piața Independenței), însoțită de membri ai opoziției.


uE a salutat măsurile luate de Georgia în vederea realizării de reforme în domenii precum sistemul judiciar. Buna desfășurare a alegerilor prezidențiale din octombrie a fost un pas important pentru consolidarea democratică din Georgia. Relațiile dintre uE și Georgia au continuat să se consolideze. Georgia și-a reconfirmat obiectivele în materie de asociere politică și integrare economică cu uE, ca urmare a celei de a doua tranziții politice ale sale, precum și intenția de a semna acordul de asociere cât mai curând posibil în 2014. Cooperarea privind aspectele legate de PsAC a fost intensifi-cată prin semnarea acordului-cadru care permite participarea Georgiei la operațiunile de gestionare a crizelor conduse de uE. de asemenea, Georgia a semnat protocolul privind participarea la programele uE. uE a continuat să sprijine activ integritatea teritorială a Georgiei și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea acțiunilor la frontieră de-a lungul liniei de demarcație administrativă.

Relațiile dintre uE și moldova au continuat să se aprofundeze, în special după consti-tuirea, în luna mai, a unui nou guvern, care a confirmat obiectivele de asociere politi-că și integrare economică cu uE, precum și intenția de a semna acordul de asociere până în septembrie 2014. Au fost depuse eforturi semnificative și au fost puse la dispoziție resurse în vederea punerii în aplicare a acordurilor încheiate în anii precedenți în materie de aviație, agricultură, protecție civilă, participare la agențiile și programele uE și cooperare în domeniul PsAC.


Extindere

Croația

La 1 iulie 2013, Croația a aderat la uE, devenind cel de al 28-lea stat membru (a se vedea capitolul 1).

Islanda

în urma alegerilor generale din 27 aprilie 2013, guvernul islandez a decis să suspen-de negocierile de aderare la uE și a indicat faptul că negocierile nu vor fi reluate decât în cazul aprobării acestora prin referendum.

Turcia

Turcia continuă să aibă o însemnătate deosebită pentru uE, având în vedere dinamis-mul economiei sale, poziția sa geografică strategică și rolul său important în regiune. Comisia a subliniat că este atât în interesul uE, cât și al Turciei ca negocierile de aderare să se reîncadreze pe o linie dinamică, asigurându-se că uE rămâne în conti-nuare punctul de reper pentru reformele din Turcia. în 2013, Consiliul a aprobat des-chiderea unui capitol, respectiv capitolul 22, care se referă la politica regională. La 16 decembrie, Comisia și Turcia au semnat acordul de readmisie uE-Turcia și au lansat dialogul dintre uE și Turcia privind liberalizarea vizelor. Pentru a susține și a completa procesul negocierilor de aderare, „agenda pozitivă” vizează în special promovarea alinierii la acquis-ul uE în mai multe domenii.

Muntenegru

Negocierile de aderare au început în iunie 2012. Reuniunile privind examinarea ana-litică a acquis-ului uE (screening) s-au încheiat în iunie 2013. Au fost deschise și în-chise provizoriu două capitole de negociere (capitolul 25 – Știință și cercetare și capi-tolul 26 – Educație și cultură). în cadrul Conferinței interguvernamentale din decembrie 2013, au fost deschise capitolele privind statul de drept (capitolul 23 – sistemul judi-ciar și drepturile fundamentale și capitolul 24 – Justiție, libertate și securitate), pre-cum și capitolele 5 – Achiziții publice, 6 – dreptul societăților comerciale și 20 – Poli-tica privind întreprinderile și industria.

Vedere asupra Istanbulului, Turcia.


Serbia

Relațiile dintre uE și serbia au intrat într-o nouă fază. în luna iunie, Consiliul European a hotărât să deschidă negocierile de aderare, iar cadrul pentru negocierile cu serbia a fost adoptat de Consiliu în luna decembrie. Comisia a început examinarea analitică a acquis-ului uE în luna septembrie. Acordul de stabilizare și de asociere dintre uE și serbia a intrat în vigoare la 1 septembrie. serbia a luat măsuri semnificative în ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo. de asemenea, a accelerat ritmul refor-melor și a contribuit în mod pozitiv la cooperarea regională, inclusiv prin intensificarea contactelor la nivel înalt cu țările învecinate.

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

dialogul la nivel înalt privind aderarea angajat cu Comisia în 2012 a continuat în 2013 și a acționat ca un catalizator pentru accelerarea reformelor. Reuniunile au avut loc în aprilie 2013. La solicitarea Consiliului din decembrie 2012 și în vederea unei posibile decizii privind deschiderea negocierilor de aderare, Comisia a emis un raport în luna aprilie 2013 (4), care a evaluat punerea în aplicare a reformelor în cadrul dia-logului la nivel înalt privind aderarea și promovarea unor relații de bună vecinătate. Luând în considerare lipsa progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului politic de la 1 martie între principalele partide politice, menit să răspundă crizei provocate de evenimentele din 24 decembrie 2012 din parlamentul național, Consiliul nu a adoptat, în iunie 2013, o poziție privind recomandările restan-te ale Comisiei (5). în luna decembrie, Consiliul a fost de acord în mare măsură cu evaluarea Comisiei potrivit căreia criteriile politice continuă să fie respectate suficient, a luat notă de recomandarea Comisiei privind deschiderea negocierilor și a declarat că va reveni la acest subiect în 2014, pe baza unor informații actualizate prezentate de Comisie.

Imagine din centrul orașului Belgrad, Serbia.


Albania

Albania a adoptat măsuri esențiale în domenii precum statul de drept, reforma administrației publice și Regulamentul de procedură al Parlamentului și a continuat să realizeze progrese în vederea îndeplinirii celor 12 priorități-cheie prevăzute în avizul din 2010 (6). în plus, Albania a organizat cu succes alegerile parlamentare. în luna octombrie, Comisia a recunoscut progresele realizate și a recomandat Consiliului să acorde Albaniei statutul de țară candidată cu condiția ca Albania să continue adoptarea de măsuri în vederea combaterii criminalității organizate și a corupției. în plus, Comisia a identificat cinci priorități principale pentru deschiderea negocierilor de aderare și și-a manifestat disponibilitatea de a susține eforturile Albaniei de a le în-deplini prin participarea la un dialog la nivel înalt.

Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina a înregistrat progrese limitate în direcția îndeplinirii criteriilor politice de la Copenhaga și a cerințelor stabilite în foaia de parcurs pentru intrarea în vigoare a acordului de stabilizare și de asociere și pentru o cerere de aderare credibi-lă. Această țară trebuie să se implice urgent în punerea în aplicare a agendei uE. Pri-ma și cea mai importantă realizare constă în modificarea Constituției Bosniei și Herțegovinei în vederea eliminării incompatibilităților cu Convenția Europeană a drepturilor omului. Până în prezent, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește crearea unor structuri instituționale mai funcționale, mai bine coordonate și mai durabile. uE își menține angajamentul față de Bosnia și Herțegovina folosind toate instrumentele disponibile.

în luna decembrie, Consiliul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste progrese limitate înregistrate pe calea aderării la uE din cauza lipsei de voință politică din partea liderilor politici din Bosnia și Herțegovina, care a condus, de asemenea, la pierderea unei părți semnificative a fondurilor iPA (instrumentul de asistență pentru preaderare) din 2013 pentru această țară.

Kosovo

Ca urmare a autorizării de către Consiliu la sfârșitul lunii iunie, în octombrie 2013 Comisia a început negocierile cu privire la un acord de stabilizare și de asociere cu Kosovo. Autorizarea Consiliului a urmat unui raport comun al Comisiei și al îR/VP din luna aprilie (7), care a confirmat faptul că Kosovo a abordat prioritățile principale identificate în studiul de fezabilitate al Comisiei din 2012 și a continuat să participe în mod constructiv la dialogul cu serbia facilitat de către uE. în luna aprilie, Comisia a adresat Consiliului recomandarea de a semna și de a încheia un acord-cadru care să permită Kosovo să participe la programele uE (8).

La 16 octombrie, Comisia a publicat raportul privind progresele înregistrate de Koso-vo (9). Raportul a confirmat progresele obținute de Kosovo în ceea ce privește norma-lizarea relațiilor cu serbia, în special încheierea primului acord de principiu în luna aprilie. de asemenea, raportul precizează că Kosovo a continuat să înregistreze pro-grese în ceea ce privește aspectele legate de integrarea europeană. Cu toate acestea, persistă numeroase provocări importante, în special statul de drept, reforma administrației publice, reforma electorală, integrarea diferitelor comunități și econo-mia. în perioada septembrie-decembrie au avut loc două runde de negocieri în vede-rea încheierii unui acord de stabilizare și de asociere. în concluziile din decembrie 2013 (10), Consiliul a luat notă de intenția Comisiei de a finaliza negocierile menționate anterior pe parcursul anului 2014.


Dialogul Belgrad-Pristina

serbia și Kosovo au participat în mod activ și constructiv la dialogul facilitat de îR/VP. Până în prezent au avut loc douăzeci de reuniuni la nivel de prim-miniștri. Aceste discuții au avut ca rezultat încheierea „primului acord privind principiile care guver-nează normalizarea relațiilor”, completat în luna mai de un plan cuprinzător de pune-re în aplicare, cu un calendar clar până la sfârșitul anului 2013. Această realizare majoră a reprezentat o schimbare fundamentală în relațiile dintre cele două părți. de asemenea, în luna septembrie, părțile au ajuns la un acord în domeniile energiei și telecomunicațiilor. A continuat punerea în aplicare a altor acorduri asupra cărora s-a convenit până în prezent în cadrul dialogului. în raportul său din 16 decembrie adresat Consiliului, îR/VP a subliniat faptul că punerea în aplicare a tuturor elementelor din acordul din luna aprilie a fost finalizată pe fond.

Cooperarea regională

Cooperarea regională a devenit mai favorabilă incluziunii odată cu admiterea Kosovo în calitate de membru cu drepturi depline al comisiei Consiliului de cooperare regio-nală, în luna februarie, și al comisiei Școlii Regionale de Administrație Publică, în luna decembrie. în același timp, anularea reuniunii la nivel înalt care trebuia să aibă loc în luna iunie la Ohrid, în fosta Republică iugoslavă a macedoniei, în cadrul procesului de cooperare din Europa de sud-Est, a demonstrat că sunt necesare progrese suplimen-tare. Țările din Balcanii de Vest au adoptat strategia Europa de sud-Est 2020, care vizează crearea unui milion de noi locuri de muncă în regiune până în 2020.

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al

Comisiei Europene, alături de Ivica Dačić, prim-ministrul Serbiei (în

stânga), și de Hashim Thaçi, prim-ministrul Kosovo, la



Parteneriate strategice

Colaborarea cu parteneri strategici

Statele UniteRelația dintre uE și statele unite a continuat să se consolideze, odată cu lansarea în iunie 2013 a negocierilor privind un nou acord inovator, Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTiP) (a se vedea capitolul 3).

dezvăluirile privind activitățile de supraveghere ale Agenției Naționale de securitate (National Security Agency – NsA) au dus la crearea unui grup de lucru ad-hoc uE-statele unite privind protecția datelor, menit să clarifice temeiul juridic, garanțiile și măsurile de control aplicabile unor asemenea programe de supraveghere. uE a recunoscut importanța parteneriatului dintre uE și statele unite în domeniul securității în Europa și în afara acesteia, însă a transmis statelor unite îngrijorările și recoman-dările sale privind drepturile cetățenilor uniunii în materie de protecție a datelor.

Ca și predecesorul său, îR/VP a construit o relație eficientă și productivă cu secretarul de stat al suA, John Kerry, ceea ce a permis o colaborare strânsă și intensă între uE și suA cu privire la numeroase aspecte de politică externă și de securitate, atât în vecinătatea europeană, cât și în afara acesteia.

CanadaRelațiile dintre uE și Canada au ajuns la un punct de cotitură, odată cu anunțarea, în octombrie 2013, a acordului privind finalizarea unui acord economic și comercial cuprinzător (CETA). CETA va intensifica și mai mult fluxurile bilaterale comerciale și de investiții. Acordul politic privind CETA creează condițiile propice pentru încheie-rea rapidă a negocierilor privind acordul de parteneriat strategic (APs), care va oferi cadrul general pentru relațiile dintre uE și Canada. APs va consacra valorile comune ale uE și ale Canadei și va viza dezvoltarea relațiilor la un alt nivel, prin aprofundarea și consolidarea legăturilor în numeroase domenii de cooperare bilaterală.

Karel De Gucht, comisarul pentru comerț (al doilea din stânga), a participat la un eveniment pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) în Scoția. De asemenea, el s-a alăturat prim-ministrului scoțian, Alex Salmond (al doilea din dreapta), și celorlalți organizatori ai Ryder Cup cu ocazia festivităților organizate în așteptarea următoarei ediții a acestui eveniment.

John Kerry, secretarul de stat american, s-a întâlnit cu Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, cu ocazia celei de a 68-a Adunări generale a ONU de la New York, în Statele Unite.


RusiauE a continuat relațiile de colaborare cu Rusia, partener indispensabil, însă de multe ori exigent. Vizita fructuoasă întreprinsă în luna martie de Colegiul comisarilor la sediul guvernului rus a conferit un nou impuls cooperării dintre uE și Rusia într-o gamă largă de domenii și a condus totodată la lansarea de dialoguri formale în noi domenii. A fost semnată foaia de parcurs pentru 2050 în domeniul energetic dintre uE și Rusia, aceasta reprezentând un pas important în cooperarea noastră în acest sector.

în iunie 2013 a avut loc la Ekaterinburg cea de a 31-a reuniune la nivel înalt uE-Rusia. Aceasta a confirmat determinarea ambelor părți de a dezvolta în continuare coope-rarea dintre uE și Rusia, în special din punctul de vedere al interesului Rusiei în mo-dernizare, dar a scos la lumină și diferențele care necesită activități suplimentare.

uE a urmărit îndeaproape evoluția situației interne din Rusia, în special adoptarea unor noi măsuri de restricționare a societății civile și de intimidare a opoziției. Preocu-pările uE în această privință au fost exprimate atât public, cât și în cadrul dialogului politic, inclusiv la cel mai înalt nivel. O amnistie acordată în unele cazuri emblematice privind drepturile omului și eliberarea lui mihail Hodorkovski spre sfârșitul anului au reprezentat un pas binevenit, dar abordarea aspectelor sistemice legate de statul de drept rămâne o necesitate.

ChinaAnul 2013 a fost marcat de finalizarea tranziției la nivel de conducere în China și de cea de a 10-a aniversare a parteneriatului strategic cuprinzător dintre uE și China. uE a reușit să stabilească legături cu noua administrație din China și să pună bazele relațiilor dintre uE și China pentru următorul deceniu. îR/VP a inițiat procesul pre-gătind terenul prin efectuarea unei vizite în China în luna aprilie, iar cea de a 16-a reuniune la nivel înalt uE-China din luna noiembrie a stabilit agenda strategică 2020 de cooperare dintre uE și China pentru o mai bună colaborare în anii următori, într-un mod cuprinzător. Noua agendă se concentrează în special pe aspectele strategice, investiții, inovare, urbanizare, schimbări climatice și protecția mediului, schimburi interpersonale, precum și pe probleme de securitate și apărare. în timpul reuniunii la nivel înalt, la Beijing au avut loc un important forum internațional și o expoziție pe tema urbanizării, la care au participat primari ai unor orașe reprezentând ambele părți.

drepturile omului au continuat să reprezinte o prioritate pe agenda uE cu China. în luna iunie a avut loc ultima rundă a dialogului privind drepturile omului. în septembrie, stavros Lambrinidis, reprezentantul special al uE pentru drepturile omului, a vizitat China, inclusiv Tibetul.

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, Vladimir Putin,

președintele Rusiei, și Herman Van Rompuy, președintele

Consiliului European (de la stânga la dreapta), la cea de a 31-a

întâlnire la nivel înalt UE-Rusia, la Ekaterinburg, în Rusia.


Japoniaîn ceea ce privește relațiile cu Japonia, anul 2013 a fost marcat de lansarea, în luna martie, a unor negocieri paralele privind un acord-cadru referitor la aspecte politice, sectoriale și globale, precum și un acord de liber schimb. Acest fapt poate schimba considerabil nivelul și intensitatea cooperării dintre cele două părți și ar trebui să aducă beneficii reciproce semnificative. Cea de a 21-a reuniune la nivel înalt între uE și Japonia, care a avut loc la Tokyo, în luna noiembrie, a oferit posibilitatea liderilor de a-și reafirma angajamentul puternic față de încheierea rapidă a acestor acorduri ambițioase și de a da un impuls politic cooperării în numeroase domenii precum știința și tehnologia, pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre și securitatea regională.

Coreea de SuduE și Coreea de sud au sărbătorit, în 2013, 50 de ani de relații diplomatice și au colaborat pentru a-și consolida parteneriatul strategic bazat pe acordul-cadru și pe acordul de liber schimb semnat în 2010. Cea de a șaptea reuniune bilaterală la nivel înalt din luna noiembrie a stabilit orientările viitoare ale cooperării dintre uE și Coreea în cadrul noii administrații Park.

IndiauE și india au continuat să conlucreze strâns în vederea consolidării dimensiunilor eco-nomice, politice și referitoare la politicile sectoriale ale relațiilor lor, intensificându-și totodată eforturile în vederea încheierii negocierilor privind un acord de liber schimb. Cu toate acestea, începerea, în luna septembrie 2013, a campaniei electorale din india a amânat înregistrarea unor progrese suplimentare în acest domeniu.

BraziliaCea de a șasea reuniune la nivel înalt uE-Brazilia, care a avut loc la Brasilia în luna ianuarie, a confirmat satisfacția reciprocă cu privire la activitatea realizată în cadrul a peste 30 de dialoguri aflate în derulare în domenii de interes comun. Ambele părți și-au exprimat dorința de a consolida în continuare parteneriatul strategic, în spe-cial în domenii precum știința, tehnologia și inovarea, educația, schimbările climatice, energia, dezvoltarea durabilă și obiectivele de dezvoltare ale mileniului (Odm), pre-cum și drepturile omului și aspecte legate de ONu.


MexicPentru mexic și uE, anul 2013 a început cu o reuniune între Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, José manuel Barroso, președintele Comisiei Euro-pene, și Enrique Peña Nieto, noul președinte al mexicului, în marja reuniunii la nivel înalt uE-CELAC (Comunitatea statelor Latino-Americane și Caraibiene) care a avut loc la santiago de Chile. Confirmând starea excelentă a relației bilaterale, președinții au convenit să instituie un grup de lucru care să analizeze posibilitățile și opțiunile de modernizare a acordului global uE-mexic. în luna octombrie s-a reunit un grup de lucru pentru a explora opțiunile de modernizare a pilonului comercial al acordului (11). în 2014 sunt prevăzute reuniuni pentru o revizuire completă a tuturor celor trei piloni ai acordului: dialogul politic, cooperarea și comerțul.

Africa de SuduE și Africa de sud au organizat cea de a șasea reuniune anuală la nivel înalt, în luna iulie, la Pretoria. în acest an, reuniunea la nivel înalt a avut loc cu ocazia Zilei internaționale Nelson mandela și a permis atât președintelui Van Rompuy, cât și președintelui Barroso să îi aducă un omagiu lui Nelson mandela, participând împreună la acțiunea tradițională a celor 67 de minute de muncă în folosul comunității (câte un minut pentru fiecare an de luptă purtată de mandela). Președinții Van Rompuy și Barroso au participat, de asemenea, la funeraliile naționale organizate în memoria lui Nelson mandela la soweto, la 10 decembrie 2013.

Parteneriatul Africa-UE – cea de a 50-a aniversare a Uniunii Africane și pregătirea reuniunii la nivel înalt UE-Africa, programată pentru 2014

La nivel continental, principalul partener al uE în Africa este uniunea Africană (uA), care și-a sărbătorit cea de a 50-a aniversare în mai 2013. Relațiile dintre Africa și uE sunt formulate în contextul strategiei comune uE-Africa (sCAuE). sCAuE a deschis o nouă etapă în relațiile dintre uE și Africa, stabilind o viziune comună pentru un parte-neriat între egali: obținerea de beneficii pentru ambele părți prin intensificarea coope-rării bilaterale cu privire la aspectele economice și politice, prin depunerea unor eforturi în comun pe scena internațională pentru a răspunde provocărilor globale, precum și prin intensificarea contactelor interpersonale.

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, s-a deplasat

la Addis Abeba, în Etiopia, pentru a participa la sărbătorirea a 50 de

ani de la înființarea Organizației Unității Africane.


Politici regionale

Orientul Mijlociu și zona Golfului

Procesul de pace din Orientul Mijlociuîn ceea ce privește procesul de pace din Orientul mijlociu, concluziile Consiliului uE adoptate în decembrie 2012 (12) și în iulie 2013 (13) au reafirmat angajamentul uE față de soluția bazată pe coexistența a două state. uE și-a exprimat sprijinul deplin pentru reluarea, în august 2013, a negocierilor directe între partea israeliană și cea palestiniană. în decembrie 2013, concluziile Consiliului (14) au subliniat că uE va oferi celor două părți un pachet fără precedent de măsuri de sprijin european la nivel poli-tic, economic și de securitate în contextul unui acord privind statutul final.

Adoptarea, în aprilie 2013, a noului plan de acțiune uE-Palestina a marcat o nouă etapă esențială în relațiile uE-Palestina. Ca principal donator către Palestina, uE a continuat să sprijine consolidarea instituțională și eforturile în materie de reformă ale Autorității Palestiniene, iar îR/VP a găzduit, la Bruxelles, la 19 martie, reuniunea dona-torilor din cadrul Comitetului ad-hoc de legătură (CAHL).

s-au înregistrat progrese în ceea ce privește relațiile dintre uE și israel prin intrarea în vigoare a acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor indus-triale (ianuarie 2013) și prin semnarea acordului „cer deschis” (iunie 2013). în luna iulie, Comisia a publicat orientări privind eligibilitatea entităților israeliene din terito-riile ocupate de israel după iunie 1967 și a activităților pe care le desfășoară acestea pentru granturi, premii și instrumente financiare finanțate de uE începând cu anul 2014. în noiembrie, s-au încheiat negocierile privind participarea israelului la progra-mul uE „Orizont 2020” privind cercetarea și dezvoltarea. sEAE și serviciile Comisiei și-au continuat activitatea cu privire la indicarea pe etichetă a originii produselor provenind din colonii.


Peninsula Arabică, Iran și IrakIranuE își menține angajamentul deplin în găsirea unei soluții diplomatice la problema nucleară iraniană. Pe parcursul anului 2013, grupul E3+3 (Franța, Germania și Rega-tul unit, alături de China, Rusia și statele unite), condus de îR/VP, a fost implicat în eforturi diplomatice pentru a încerca să ajungă la un acord cu iranul privind măsurile inițiale care vizează ajungerea la o înțelegere amplă, negociată și pe termen lung, care să consolideze încrederea internațională în natura exclusiv pașnică a programu-lui nuclear iranian, respectând în același timp dreptul legitim al iranului la utilizarea în scopuri pașnice a energiei nucleare în conformitate cu Tratatul de neproliferare și ținând cont pe deplin de rezoluțiile Consiliului de securitate al Organizației Națiunilor unite și ale Consiliului guvernatorilor din cadrul Agenției internaționale pentru Energie Atomică (AiEA).

Alegerea unui nou guvern iranian, în timpul mandatului președintelui Hassan Rouhani, care a lansat o abordare mai constructivă privind discuțiile pe teme nucleare, împre-ună cu angajamentul diplomatic și unitatea grupului E3+3, bazat pe abordarea duală, a condus la încheierea unui acord interimar cu iranul în noiembrie, la Geneva. Cunos-cut sub numele de „plan comun de acțiune”, ambele părți îl consideră un prim pas în direcția unei astfel de înțelegeri.

Acordul include un angajament voluntar din partea iranului de a suspenda o serie din activitățile sale în domeniul nuclear, în schimbul unei ridicări parțiale a sancțiunilor și al unui angajament de a nu impune sancțiuni suplimentare. Pentru uE, aceasta în-seamnă suspendarea anumitor măsuri de sancționare, sancțiunile de bază rămânând însă în vigoare. Activitatea referitoare la modalitatea de punere în aplicare a planului comun de acțiune de la Geneva este în curs, obiectivul fiind începerea rapidă a pune-rii în aplicare a primelor măsuri pentru o perioadă de șase luni. Punerea în aplicare cu succes a acestui acord va fi esențială pentru găsirea unei soluții diplomatice pe ter-men lung.

uE a continuat să își exprime îngrijorarea față de situația drepturilor omului din iran. în intervențiile publice, uE a condamnat în special numărul mare de execuții (peste 400 în 2013), precum și reputația proastă a iranului în ceea ce privește respectarea libertăților fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de întrunire și de religie sau de credință. în septembrie, îR/VP a salutat eliberarea câștigătoarei Premiului sakharov din 2012, Nasrin sotoudeh, și a altor prizonieri de conștiință, exprimându-și speranța că acest pas pozitiv va permite îmbunătățirea situației drepturilor omului în iran în timpul mandatului noului guvern.

Mohammad Javad Zarif, ministrul afacerilor externe al Iranului,

sosind la una dintre reuniunile organizate la Geneva, în Elveția,

în contextul discuțiilor E3+3 cu Iranul referitoare la programul

nuclear al acestei țări.


IrakuE și irak au început punerea în aplicare a acordului de parteneriat și cooperare, pe baza aplicării provizorii a acelor părți care se referă la cooperarea comercială și sectorială. Au avut loc reuniuni ale celor trei subcomitete privind energia, comerțul și drepturile omului, iar acestea au reprezentat o ocazie pentru dezbateri deschise axate pe o serie de domenii și acțiuni prioritare. Prima reuniune a Comitetului de cooperare a avut loc la Bagdad, în luna noiembrie, obiectivul acesteia fiind analizarea progrese-lor înregistrate cu privire la punerea în aplicare și stabilirea viitoarei agende. îR/VP a întreprins o vizită în irak în luna iunie pentru a discuta despre modalitățile de com-batere a violenței sectare în creștere și pentru a da un impuls cooperării bilaterale.

YemenuE a sprijinit pe deplin procesul de dialog național, care a fost lansat în luna martie, în strânsă cooperare cu statele membre și cu comunitatea internațională în gene-ral. în concluziile din luna octombrie (15), Consiliul și-a arătat sprijinul pentru proces, reiterând faptul că trebuie înregistrate progrese și exprimându-și, în același timp, îngrijorarea cu privire la factorii perturbatori care încearcă să blocheze acest proces.

Asia Centrală

în cursul anului 2013, uE a continuat să își consolideze relațiile cu țările din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan și uzbekistan), pe baza strategiei uE privind Asia Centrală, a strategiei revizuite și a raportului privind progre-sele înregistrate. Activitățile de cooperare au continuat să se dezvolte, în special în domenii de inițiativă regională, cum ar fi educația, statul de drept și mediul înconju-rător și apa, precum și energia și promovarea drepturilor omului și combaterea trafi-cului cu droguri. în luna iunie, a avut loc la Bruxelles un prim dialog la nivel înalt uE-Asia Centrală în materie de securitate, la nivel de secretari de stat în ministerul de externe, fapt ce reflectă importanța tot mai mare a aspectelor legate de securita-te în cadrul relațiilor lor. în noiembrie s-a încheiat revizuirea planului de acțiune uE-Asia Centrală în materie de droguri, fapt salutat de participanții la reuniunea mi-nisterială uE-Asia Centrală care s-a desfășurat la Bruxelles la 20 noiembrie.


Asia și Pacific

2013 a fost un an de consolidare a relațiilor uE cu partenerii săi din Asia și Pacific. în contextul mai multor schimbări la nivel de conducere în numeroase țări, obiectivele uE au constat în reafirmarea angajamentului față de cei patru parteneri strategici din Asia (China, india, Japonia și Coreea de sud). în același timp, uE a continuat să își îndeplinească rolul în ceea ce privește sprijinirea stabilității și a securității în regiune. dialogul politic la nivel înalt, dar și dialogul politic constant și asistența oferită în Asia și Pacific au rămas la cea mai mare intensitate. A continuat punerea în aplicare a acordului interimar de parteneriat economic uE-Pacific cu Papua-Noua Guinee și, totodată, au continuat discuțiile cu toate țările ACP din zona Pacificului.

Reuniunea Asia-EuropaProcesul Reuniunii Asia-Europa (AsEm) s-a concentrat în 2013 pe consolidarea internă, vizând creșterea eficienței reuniunii Asia-Europa. Cea de a 11-a reuniune Asia-Europa a miniștrilor afacerilor externe, care a avut loc în luna noiembrie la New delhi, a permis un dialog sincer între Europa și Asia cu privire la aspecte strate-gice esențiale, dintre care aspectele economice și financiare, precum și provocările netradiționale la adresa securității au constituit o prioritate pe ordinea de zi.

Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Estîn 2013, cooperarea dintre uE și Asociația Națiunilor din Asia de sud-Est (AsEAN) a fost consolidată și mai mult prin punerea în aplicare a planului de acțiune pen-tru perioada 2013-2017, convenit în Brunei. în vederea unui parteneriat politic mai ambițios între uE și AsEAN, au avut loc mai multe vizite și reuniuni la nivel înalt, care au confirmat dinamica pozitivă.

în cadrul Forumului regional AsEAN (ARF), AsEAN și uE, împreună cu alți parteneri, au continuat să abordeze aspecte legate de securitatea regională și internațională care suscită un interes și preocupări comune. îR/VP a participat la cea de a 20-a reuniune ministerială a ARF din Brunei (în iulie), menționând poziția uE cu privire la natura principalelor provocări în materie de securitate cu care se confruntă regiunea și la nevoia de soluții globale bazate pe norme. îR/VP a reiterat, de asemenea, ambiția uE de a participa la reuniunea la nivel înalt a Asiei de Est.


Myanmar/Birmaniaîn 2013, uE a continuat să încurajeze și să sprijine tranziția în curs din myanmar/Birmania. declarația comună a președintelui Van Rompuy, a președintelui Barroso și a președintelui u Thein sein, emisă în cursul vizitei acestuia din urmă la Bruxelles în luna martie, a marcat o etapă importantă în relațiile dintre uE și myanmar/Birmania, prin definirea unei viziuni privind construcția unui parteneriat durabil și contribuția la planurile de democratizare, de reconciliere națională și de liberalizare economică. în luna aprilie, uE a eliminat toate sancțiunile împotriva myanmarului/Birmaniei, cu excepția embargoului asupra armelor, în semn de recunoaștere a schimbărilor pozi-tive care au avut loc în această țară și în speranța că acestea vor continua. în plus, uE a reinstituit, în luna iulie, preferințele comerciale din cadrul sistemului generalizat de preferințe (sGP) pentru myanmar/Birmania, ca urmare a eforturilor depuse de această țară în vederea îmbunătățirii mediului politic, social și de ocupare a forței de muncă (16). în iulie, miniștrii de externe din țările uE au aprobat cadrul cuprinzător al uE pentru myanmar/Birmania, care stabilește obiectivele și prioritățile uE și ale sta-telor membre în ceea ce privește instituirea unui parteneriat durabil și promovarea unui angajament mai strâns. Acesta este un efort colectiv care cuprinde acțiuni din partea statelor membre și ale instituțiilor uE în sprijinul păcii, al democrației, al dez-voltării și al comerțului.

un grup operativ uE-myanmar/Birmania s-a reunit la Yangon și Nay Pyi Taw în peri-oada 13-15 noiembrie, folosind întregul ansamblu de resurse ale uE (politice, de dezvoltare și de afaceri). Obiectivul grupului operativ uE-myanmar/Birmania este ca uE să ofere myanmarului/Birmaniei sprijin cuprinzător în vederea tranziției, recurgând la întreaga gamă de resurse ale uE. Grupul operativ va acționa ca mijloc principal de transformare în realitate a ambiției de a „construi un parteneriat de durată între uE și myanmar/Birmania”, așa cum reiese din declarația comună a celor trei președinți din 5 martie, și va da curs dispozițiilor prevăzute în concluziile Consiliului din aprilie 2013 (17).

în cele din urmă, uE și-a consolidat prezența diplomatică în această țară prin deschi-derea, în 2013, a unei delegații complete în Yangon.

Daw Aung San Suu Kyi, om politic din Myanmar/Birmania și câștigătoare a premiului Sakharov în 1990, alături de Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în Franța.


Afganistanîn concluziile din luna iunie (18), Consiliul a reafirmat angajamentul pe termen lung al uE și al statelor sale membre de a sprijini Afganistanul în perioada de tranziție și în deceniul de transformare. în luna mai, Consiliul a prelungit până la 31 decembrie 2014 mandatul misiunii EuPOL Afganistan de sprijinire a poliției civile și de conso-lidare a statului de drept. în 2013, uE a alocat 196,5 milioane EuR pentru a susține dezvoltarea locală și guvernanța, alegeri credibile și transparente, cooperarea regio-nală a Afganistanului cu vecinii săi, dezvoltarea agriculturii și poliția.

PakistanuE a colaborat îndeaproape cu Pakistanul pentru a sprijini reforma ciclului electoral aflată în desfășurare în această țară. Pe teren a fost trimisă o misiune uE de obser-vare a alegerilor, condusă de observatorul șef michael Gahler, deputat în Parlamentul European, pentru alegerile generale din Pakistan din mai 2013. Consiliul a salutat rezultatul alegerilor istorice din Pakistan, un pas spre consolidarea democrației dato-rat primului transfer de putere din această țară de la un guvern civil la altul.

Coreea de NorduE a colaborat îndeaproape cu comunitatea internațională și cu principalii actori regi-onali pentru a împiedica dezvoltarea în continuare a programelor ilegale ale Coreei de Nord în materie de rachete și acțiuni nucleare. în conformitate cu rezoluțiile adoptate în unanimitate de către Consiliul de securitate al Organizației Națiunilor unite, uE a adoptat noi măsuri restrictive în luna aprilie. uE a continuat să colaboreze cu actori-cheie pentru a promova o soluție pașnică și durabilă pentru denuclearizarea Peninsulei Coreene și pentru a relua discuțiile pe o bază credibilă. uE nu a și-a schimbat politica de dialog critic cu Coreea de Nord, însă în 2013 dialogul direct a fost afectat de dete-riorarea situației din peninsulă în cursul primului semestru al anului. uE continuă să fie deosebit de îngrijorată de situația dezastruoasă a drepturilor omului din această țară și a susținut instituirea unei comisii de anchetă a ONu care să investigheze cazu-rile de încălcare a drepturilor omului din Coreea de Nord.


America Latină și Zona Caraibilor

Parteneriatul strategic al uE cu America Latină și Zona Caraibilor (ALC), în ansamblul său, este structurat în jurul unor reuniuni bienale la nivel înalt și al unui plan de acțiune comun, adoptat în 2010. Cea de a șaptea reuniune biregională la nivel înalt, care a avut loc la 26 și 27 ianuarie la santiago de Chile, a avut ca temă „Alianța pentru dezvoltarea durabilă: promovarea investițiilor calitative din punct de vedere social și ecologic”. Aceasta a fost prima reuniune la nivel înalt organizată împreună cu CELAC, marcând o nouă etapă în relațiile biregionale. Liderii au adoptat o declarație politică și au extins planul de acțiune existent pentru a include două noi domenii de activitate: aspectele legate de gen și investițiile.

stadiul foarte bun al relațiilor bilaterale cu țările andine a fost reflectat de o serie de vizite la nivel înalt, inclusiv vizita îR/VP în Chile și Peru, precum și vizita președintelui Barroso în Columbia. Acordul comercial multipartit, ambițios și cuprinzător, încheiat cu Peru și Columbia în 2012 a intrat în vigoare cu titlu provizoriu în martie și, respec-tiv, în august 2013. Acest acord comercial dă un nou impuls relațiilor cu Columbia și Peru. se așteaptă ca acesta să genereze economii în valoare de peste 500 de milioa-ne EuR pe an în materie de tarife pentru exportatori și chiar câștiguri mai mari prin crearea unui cadru stabil pentru comerț și investiții.

Africa

Prioritățile de politică ale uE în privința Africii pe plan politic și în materie de securi-tate, și anume promovarea păcii, a democrației și a stabilității, au fost însoțite de tot mai multe eforturi la nivel economic și global, în domenii cum ar fi comerțul, investițiile și schimbările climatice.

uE a investit în dezvoltarea relațiilor politice cu uniunea Africană, Comunitatea Eco-nomică a statelor din Africa de Vest (Ecowas) și Comunitatea de dezvoltare a Africii Australe (sAdC), precum și a unor legături economice mai strânse cu Comunitatea Africii de Est (CAE) și Ecowas. uE s-a angajat în găsirea unor soluții la problemele politice din țări care fac obiectul articolului 96 din Acordul de la Cotonou (Guineea, Guineea-Bissau, madagascar și Zimbabwe). uE a trimis, de asemenea, misiuni de observare a alegerilor în Guineea, Kenya și mali și misiuni de experți electorali în djibouti, Guineea-Bissau și Rwanda și a oferit asistență în procesele electorale din Burkina Faso, Comore, Republica democratică Congo, Kenya, Libia, madagascar, ma-lawi, mali, sierra Leone, Tunisia, Zambia și Zimbabwe, precum și Rețelei pentru spriji-nirea alegerilor din cadrul Comunității de dezvoltare a Africii Australe (sAdC-EsN) pentru a preveni violența electorală în țările sud-africane. uE și patru state din Africa de Est și de sud (AEs) (Zimbabwe și națiunile din Oceanul indian, madagascar, mauri-tius și seychelles) au luat măsuri pentru a asigura punerea în aplicare a acordului de parteneriat economic în 2013, în timp ce negocierile cu alte regiuni din Africa subsa-hariană au continuat, acestea fiind marcate de două vizite ale comisarului pentru comerț, Karel de Gucht.


Dezvoltare

Punerea în aplicare a agendei schimbării

în 2013, uE a depus eforturi în vederea punerii în aplicare a recomandărilor de poli-tică prezentate în agenda schimbării (19). încă din primele etape ale procesului de programare a viitoarelor instrumente financiare (2014-2020), au fost date instrucțiuni clare delegațiilor și serviciilor uE, prin intermediul orientărilor de programare, pentru ca principiile diferențierii, concentrării și abordării comune la nivelul uE să devină re-alitate. de asemenea, uE va face uz într-o măsură mai mare de instrumente financi-are inovatoare în acțiunile sale de cooperare externă în cursul următorului cadru fi-nanciar multianual. A fost organizată o monitorizare atentă a programării la nivel național pentru a se asigura că acțiunea uE se concentrează pe cel mult trei sectoare și că aceste sectoare fac parte din prioritățile de politică identificate în agenda schim-bării, și anume drepturile omului, democrația și alte aspecte care țin de buna guvernanță și sprijin pentru creșterea durabilă și favorabilă incluziunii. în peste 40 de țări s-au înregistrat progrese în ceea ce privește planurile pentru programarea în comun cu statele membre ale uE și cu alți donatori.

Comunicări privind cadrul de dezvoltare pentru perioada de după 2015

Anul 2013 a fost important în construirea unei poziții europene privind cadrul de dezvoltare pentru perioada de după 2015.

în urma unei consultări publice care a avut loc în vara anului 2012, Comisia Europea-nă a publicat, în februarie 2013, primul său document de politică privind perioada de după 2015 (20). documentul susține un cadru global unic pentru perioada de după 2015, care să reunească preocupările în materie de dezvoltare (procesul Odm) și de mediu (procesul Rio+20, inclusiv elaborarea obiectivelor de dezvoltare durabilă). în aprilie 2013, a fost publicat raportul european privind dezvoltarea „Post 2015: acțiune la nivel mondial pentru un viitor durabil și favorabil incluziunii” (21), care ulterior a fost prezentat în cadrul mai multor foruri. miniștrii dezvoltării și mediului au aprobat în mai și iunie 2013 concluziile Consiliului privind agenda generală pentru perioada de după 2015 (22), care au fost adoptate ulterior, la 25 iunie 2013, în cadrul Consiliului Afaceri Generale.

Andris Piebalgs, comisarul pentru dezvoltare, în timpul unei vizite în Bolivia pentru a sprijini un proiect

finanțat de UE menit să stimuleze practici agricole alternative cultivării plantelor de coca.


Parteneriatul ACP-UE

uE și grupul statelor din Africa, Zona Caraibilor și Pacific (ACP) au convenit, în iunie 2013, să aprobe cererea de aderare a somaliei la Acordul de parteneriat uE-ACP și să îi acorde acestei țări statutul de observator până la finalizarea procesului de aderare. Astfel, somalia va deveni cel de al 79-lea stat ACP semnatar al Acordului de la Coto-nou.

Africa

Somalia și Cornul Africii – un nou pact pentru SomaliauE este de multă vreme un partener al somaliei, căreia i-a acordat începând din 2008 peste 1,2 miliarde EuR pentru nevoile de bază ale poporului somalez și pentru a îmbunătăți securitatea în această țară. La 16 septembrie 2013, în cadrul conferinței emblematice uE-somalia care a avut loc la Bruxelles, s-a aprobat noul pact pentru somalia și s-au mobilizat fonduri suplimentare în valoare de 1,6 miliarde EuR (din care 650 de milioane direct din partea uE) pentru a pune în aplicare cele mai pre-sante priorități în vederea reconstrucției statului somalez în perioada 2013-2016.

Sprijin bugetar în situații de fragilitate: contracte de sprijin în vederea consolidării statului în Côte d’Ivoire și Maliîn luna mai a fost semnat un contract de sprijin în vederea consolidării statului în valoare de 225 de milioane EuR pentru mali, ca parte a unui pachet de măsuri de ajutor în valoare de 523,9 milioane EuR anunțat de Comisia Europeană în cadrul Conferinței internaționale a donatorilor „împreună pentru un nou mali”. Acest sprijin bugetar permite guvernului să asigure furnizarea de servicii de bază și să reinstituie statul de drept pentru întreaga populație.

Contractul de sprijin în vederea consolidării statului pentru Côte d’ivoire, în valoare de 115 milioane EuR, este o componentă esențială a strategiei generale a uE care vizea-ză stabilizarea țării, restabilirea autorității statului și promovarea creșterii favorabile incluziunii. Printre cele mai tangibile rezultate obținute până în prezent se numără: buna funcționare a tuturor tribunalelor de primă instanță din țară, în care au loc au-dierile civile și penale, și buna funcționare a 90 % din secțiile de poliție din țară.

America Latină și Zona Caraibilor

La nivel continental, în 2013, Comisia a continuat să pună în aplicare programe regi-onale în America Latină și în Zona Caraibilor, care acoperă în principal dezvolta-rea durabilă, învățământul superior și dezvoltarea socială și economică, precum și aspecte legate de securitate, droguri și migrație.


Programul de ajutor regional AL-InvestAnul 2013 a marcat sfârșitul celei de a patra faze a AL-invest, un program emblema-tic al uE pentru promovarea întreprinderilor mici și mijlocii (imm-uri) din America Latină. AL-invest a facilitat internaționalizarea imm-urilor din America Latină, în cola-borare cu parteneri europeni. Cu o contribuție din partea uE în valoare de 50 de mili-oane EuR în faza finală (a patra) din perioada 2009-2013, acest program a contribuit în mod substanțial la creșterea economică puternică din America Latină.

Instrumente combinate în regiuneAnul 2013 a marcat consolidarea Facilității de investiții pentru America Latină (LAiF) ca un instrument eficient care combină granturile și împrumuturile, în special pentru proiectele mari de infrastructură.

LAiF creează un puternic efect de levier, și anume canalizează fonduri suplimentare în domenii de importanță strategică pentru dezvoltare. între 2009 și 2013, a mobili-zat peste 5 miliarde EuR în 25 de proiecte din America Latină, contribuția din partea uE ridicându-se, în total, la 192,15 milioane EuR.

Facilitatea de investiții pentru Zona Caraibilor (CiF) a fost lansată oficial la 22 martie 2013 în Barbados. Cu un buget inițial de 40 de milioane EuR, scopul acestei facilități este de a mobiliza fonduri prin combinarea granturilor și a împrumuturilor în vederea dezvoltării infrastructurii și a sectorului privat în țările din Zona Caraibilor.

O LUNGĂ TRADIȚIE DE SUCCES

Din 1994 și până în cea de a patra fază din 2013, AL-Invest

a generat schimburi comerciale și investiții intraregionale de

peste 500 de milioane EUR. În total, în această perioadă, UE a

alocat AL-Invest 144 de milioane EUR.

Proiectul LAIF: centrala hidroelectrică „5 de Noviembre”

din El Salvador.


Alimentație și nutriție

uE este cel mai important donator la nivel mondial în materie de securitate alimen-tară și nutrițională, precum și în materie de dezvoltare agricolă, oferind, în fiecare an, cel puțin 1 miliard EuR pentru securitate alimentară și nutrițională (fără a lua în calcul ajutorul alimentar de urgență ca răspuns la situațiile de criză). sprijinul uE are ca scop combaterea subnutriției, creșterea disponibilității alimentelor și îmbunătățirea acce-sului la alimente pentru persoanele care sunt expuse riscului de foamete. în martie 2013, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Consolidarea nutriției mamei și a copilului în cadrul asistenței externe” (23), care a fost aprobată de Consiliu în luna mai. un element esențial al comunicării este angajamentul de a sprijini țările partenere în vederea reducerii, până în 2025, cu cel puțin 7 milioane a cazurilor de retard de creștere la copiii mai mici de 5 ani. în prima jumătate a anului 2014 se estimează că va fi finalizat un plan de acțiune privind nutriția, care va descrie măsurile ce urmează să fie luate pentru atingerea acestui obiectiv.

2013 a fost, de asemenea, anul în care a fost publicată evaluarea finală privind pu-nerea în aplicare a Facilității pentru alimente, în valoare de 1 miliard EuR. Această facilitate a sprijinit, în total, 59 de milioane de persoane, în special mici agricultori, cu un efect de propagare asupra altor 93 de milioane de persoane. Activitățile întreprin-se de uE în materie de securitate alimentară au fost recunoscute de comunitatea internațională în 2013, când Comisia s-a numărat printre câștigătorii primului premiu Jacques diouf. Acest premiu recunoaște că uE este primul mare donator care contri-buie la inversarea unei tendințe care datează de peste 40 de ani, în care agricultura și securitatea alimentară nu au ocupat un loc important pe agenda politică. Eforturile uE au contribuit la înscrierea dezvoltării durabile a agriculturii și a securității alimen-tare și nutriționale printre prioritățile agendei dezvoltării globale.

Proiect agricol finanțat de UE în Kenya.


Reacția la crizele umanitare și la situațiile de urgență

Ajutor umanitar

Pe plan mondial, dezastrele naturale sunt din ce în ce mai frecvente, mai complexe și mai grave și sunt accentuate de anumite fenomene, cum ar fi schimbările climatice, urbanizarea rapidă și subdezvoltarea. Conflictele armate și crizele prelungite prefigu-rează, de asemenea, tendințe îngrijorătoare în întreaga lume. în calitatea sa de cel mai mare donator umanitar din lume, uE a răspuns cu hotărâre, pe parcursul anului 2013, la aceste provocări. Asistența în materie de salvare oferită exclusiv de Comisie s-a ridicat la peste 1,3 miliarde EuR și a contribuit la sprijinirea a milioane de persoa-ne din peste 90 de țări.

în noiembrie 2013, taifunul Haiyan a lovit Filipinele. Taifunul, care este unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată, a provocat distrugeri masive, moartea a mii de persoane și strămutarea a aproximativ 4 milioane de persoane, afectând, în total, peste 14 milioane de oameni. în zonele cele mai afectate, în primele ore de la produ-cerea dezastrului, au fost mobilizate echipe uE de experți umanitari și din domeniul protecției civile, pentru a sprijini eforturile de salvare și pentru a stabili care erau ne-voile cele mai acute. Pentru a se asigura coordonarea eforturilor europene de salvare și pentru a facilita acțiunile de logistică, a fost activat mecanismul uE de protecție civilă. în perioada imediat următoare producerii dezastrului, uE și statele sale membre au furnizat ajutor umanitar și asistență în natură considerabile, în valoare de peste 150 de milioane EuR. Comisia a alocat, de asemenea, fonduri pentru reabilitarea pe termen mediu a zonei, ajutând astfel populația să își refacă viața.

în siria, aproximativ 9,3 milioane de persoane, din care aproape jumătate sunt copii, sunt afectate de violențele actuale din această țară și necesită asistență umanitară. Aproximativ 6,5 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării, în timp ce numărul de refugiați în țările învecinate – peste 2,3 milioane de persoane până în prezent, numărul acestora fiind în creștere – subliniază dimensiunea regională com-plexă a dezastrului. de asistență europeană beneficiază până la 80 % din populația afectată de criză și aceasta aduce rezultate concrete și tangibile, cu un impact imedi-at pentru cei afectați de criza siriană. în 2013, Comisia a mobilizat fonduri suplimen-tare în valoare de 350 de milioane EuR pentru ajutor umanitar, ridicând valoarea totală a contribuției uE la peste 2 miliarde EuR începând de la sfârșitul anului 2011. în plus, s-a acordat asistență materială (precum ambulanțe, dispozitive de încălzire, pături și produse de igienă) țărilor vecine care găzduiesc refugiați sirieni. Aceasta in-clude sprijinul oferit de alte state membre Bulgariei, care s-a confruntat cu o creștere masivă a numărului de refugiați sirieni pe parcursul anului.

în regiunea sahel, gospodăriile vulnerabile se luptă să își revină după criza alimenta-ră și nutrițională gravă care a lovit regiunea în 2012. din cauza conflictului armat din mali, aproape 16 milioane de persoane riscă să rămână fără hrană, iar dintre acestea 8 milioane de persoane au nevoie de ajutor alimentar de urgență. Consolidarea rezilienței comunităților celor mai vulnerabile pentru ca acestea să poată rezista vii-toarelor crize a fost, de asemenea, o prioritate în 2013. în acest scop, Comisia a avut un rol fundamental în lansarea inițiativei AGiR-sahel, care reunește toate părțile in-teresate în vederea îndeplinirii obiectivului „zero foame” pentru regiunea sahel în următorii 20 de ani.

Echipa de experți umanitari a ECHO a sosit prima la Ormoc și s-a deplasat și în zonele rurale din sudul și din nordul

provinciei Leyte, în Filipine.

Consolidarea infrastructurii de distribuție a apei în tabăra de la Zaatari, în

Iordania.


de asemenea, uniunea Europeană consacră aproximativ 15 % din bugetul alocat ajutorului umanitar sprijinirii persoanelor care suferă din cauza crizelor uitate din lume și care nu sunt, de multe ori, în atenția mass-mediei și a donatorilor. Republica Centrafricană se confruntă cu o situație umanitară catastrofală care a fost ignorată de prea multă vreme de comunitatea internațională în sens larg. Violența intercomu-nală a cunoscut o escaladare dramatică spre sfârșitul anului 2013, forțând sute de mii de persoane din capitala Bangui și din întreaga țară să își părăsească locuințele. Comisia a acordat Republicii Centrafricane un ajutor umanitar în valoare de 39 de milioane EuR, devenind astfel principalul donator al acestei țări. în plus, uE a organi-zat transporturi aeriene repetate în această țară pentru a sprijini transportul persona-lului de asistență și al ajutoarelor umanitare în acest mediu foarte dificil în materie de securitate.

după trei ani de la cutremurul devastator din 2010, nevoile umanitare din Haiti rămân ridicate, iar uE își menține pe deplin angajamentele. în anul 2013, uE a majorat substanțial ajutorul umanitar cu 30,5 milioane EuR pentru a veni în ajutorul celor care nu au încă un adăpost ca urmare a cutremurului, în ajutorul celor bolnavi de holeră și al persoanelor grav afectate de uraganul sandy. Beneficiind de finanțare din partea uE, organizațiile umanitare au desfășurat o gamă largă de operațiuni de urgență.

Inițiativa UE „Copiii păcii”: un ecou al Premiului Nobel în viitor

Copiii se numără printre cele mai vulnerabile victime ale conflictelor. La primirea Premiului Nobel pentru Pace din 2012 pentru realizările sale în domeniul păcii pe continentul european, uE a hotărât să folosească suma primită pentru a ajuta fetele și băieții din întreaga lume care nu au șansa să crească în pace. în Colum-bia, copiii beneficiază de un proiect care împiedică recrutarea copiilor de către grupuri armate. în sudanul de sud, fondurile sunt utilizate pentru a-i ajuta pe copii să înceapă o viață nouă, după ani întregi de conflict. în Pakistan, inițiativa apărută în urma câștigării de către uE a Premiului Nobel sprijină educația și protecția copiilor strămutați din cauza conflictelor. în total, peste 28 000 de fete și băieți beneficiază de această inițiativă. în noiembrie 2013, uE a confirmat de-cizia sa de a continua inițiativa „Copiii păcii” (24), anunțând alocarea de fonduri suplimentare pentru noi proiecte în 2014.

Kristalina Georgieva, comisarul pentru cooperare internațională, ajutor umanitar și reacția la situații de criză, alături de Dan Rohrmann, reprezentantul Unicef în Pakistan, prezentând un proiect de educație finanțat prin inițiativa Uniunii Europene „Copiii păcii”, la Bruxelles, în Belgia.


Cooperarea internațională este esențială într-un context umanitar tot mai dificil. în cursul anului 2013, uE a continuat să își facă auzită vocea puternică în cadrul foruri-lor multilaterale. Asumându-și un rol de conducere în agenda de transformare, uE urmărește să consolideze răspunsul umanitar colectiv printr-o mai bună coordonare, conducere și responsabilitate la nivel mondial. Adoptând deviza „Acționând împreună pentru cei aflați în dificultate”, uE, prin intermediul Comisiei, asigură președinția Gru-pului de sprijin al donatorilor din cadrul OCHA (OCHA Donor Support Group – OdsG), în perioada cuprinsă între iulie 2013 și iulie 2014. Acesta este un mecanism important care permite consultarea donatorilor umanitari cu privire la activitățile Oficiului Organizației Națiunilor unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA).

Protecție civilă

Catastrofele naturale și cele provocate de om, actele de terorism și accidentele teh-nologice, radiologice și de mediu pot lovi oriunde, în orice moment. Atunci când acestea se produc, rolul mecanismului uE de protecție civilă este acela de a asigura o reacție rapidă și coordonată pentru a ajuta persoanele afectate de dezastru, bazân-du-se pe expertiza și capacitatea disponibilă în întreaga uniune.

în situații precum cea provocată de taifunul Haiyan, care a afectat Filipinele în luna noiembrie, Centrul de coordonare a răspunsurilor pentru situații de urgență (ERCC) din cadrul Comisiei a gestionat intervenția uE. Centrul funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7. inaugurat în mai 2013, acesta contribuie la consolidarea capacității de răspuns a uE în caz de dezastre în interiorul uniunii și la nivel mondial. ERCC colec-tează informații în timp real cu privire la dezastre, monitorizează riscurile și asigură coordonarea eficientă a intervențiilor. în Filipine, ERCC a facilitat transportul persona-lului și materialelor de salvare din partea a peste 20 de state participante și a sprijinit transportul mijloacelor de protecție civilă în regiune.

Asistența oferită în 2012 și 2013 pentru a lupta împotriva incendiilor de pădure din Albania, Bosnia și Herțegovina, Grecia, muntenegru și Portugalia și ajutorul acordat refugiaților în țările vecine ale siriei sunt alte exemple recente de intervenție în caz de urgență pentru a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, atât în interiorul, cât și în afara uniunii.

de la înființarea sa, în 2001, mecanismul de protecție civilă al uE a reacționat la peste 180 de dezastre produse în întreaga lume. Toate statele membre ale uE, pre-cum și fosta Republică iugoslavă a macedoniei, islanda, Liechtenstein și Norvegia participă la acest mecanism. Acțiunile acestuia se concentrează asupra acelor dome-nii în care o abordare europeană comună este mai eficientă decât intervențiile sepa-rate la nivel național.


Drepturile omului și democrația

Drepturile omului

uE a continuat să depună eforturi pentru a plasa drepturile omului și democrația în centrul activităților sale. s-au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor incluse în planul de acțiune al uE privind drepturile omului și democrația (25), în special: finalizarea unei rețele mondiale de puncte de contact pentru drepturile omului și democrație; progresele înregistrate cu privire la drepturile economice, sociale și culturale; o abordare a dezvoltării bazată pe drepturi; orientări-le revizuite privind pedeapsa cu moartea; drepturile copiilor și ale femeilor și elabora-rea unor orientări privind persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale, transsexuale și intersexuale și privind libertatea de religie sau de credință. de-a lungul anului, uE a continuat să sprijine în mod activ organizațiile societății civile: au avut loc dialoguri specifice pe tema drepturilor omului cu peste 20 de țări. în plus, activitatea reprezen-tantului special al uE pentru drepturile omului a sporit coerența și vizibilitatea drep-turilor omului în cadrul politicii externe a uE.

în cadrul ONu, uE a continuat să fie un participant angajat în domeniul drepturilor omului, contribuind la consolidarea și apărarea unor standarde și mecanisme solide de promovare și protecție a drepturilor omului. în special, uE a participat activ la ac-tivitatea Consiliului pentru drepturile omului și a Adunării Generale a ONu și a prezen-tat mai multe inițiative privind țările care stârnesc îngrijorare, precum și chestiuni tematice importante.


Sprijinul pentru democrație și procesul de democratizare

în 2013, uE a continuat să susțină procesele electorale din întreaga lume prin desfășurarea de misiuni de observare a alegerilor (mOA) și de misiuni de experți electorali (mEE), precum și prin furnizarea de asistență electorală și de sprijin pentru observatorii interni. s-au desfășurat mOA în iordania (alegerile legislative din 23 ia-nuarie), Kenya (alegerile generale din 4 martie), Paraguay (alegerile generale din 21 aprilie), Pakistan (alegerile parlamentare și provinciale din 11 mai), mali (alegerile prezidențiale din 28 iulie, iar apoi alegerile legislative din 24 noiembrie și 15 decem-brie), Guineea (alegerile legislative din 28 septembrie), madagascar (alegerile prezidențiale și legislative din 25 octombrie și 20 decembrie), Kosovo (alegerile mu-nicipale din 3 noiembrie), Nepal (alegerile pentru Adunarea Constituțională/alegerile legislative din 19 noiembrie) și Honduras (alegerile prezidențiale și legislative din 24 noiembrie). s-au desfășurat mEE în Bhutan, Cambodgia, maldive, mauritania, Rwanda, swaziland, Togo și Zimbabwe.

în plus, măsurile luate ca urmare a recomandărilor formulate de mOE reprezintă o prioritate majoră (în conformitate cu planul de acțiune în domeniul drepturilor omu-lui). Șefii de misiune au început să întocmească rapoarte periodice și se elaborează orientări pentru mOE și delegații; s-au desfășurat misiuni de monitorizare în malawi (decembrie 2012), Bolivia (martie 2013) și mozambic (mai 2013).

Printre acțiunile incluse în planul de acțiune al uE privind drepturile omului și democrația se numără finalizarea lucrărilor la nouă proiecte-pilot care dezvoltă noi metode de lucru pentru sprijinirea democrației/democratizării. Țările-pilot au fost Benin, Bolivia, Ghana, indonezia, Kârgâzstan, Liban, maldive, mongolia și insulele so-lomon. Lucrările au fost realizate în comun de către sEAE, direcția Generală dezvol-tare și Cooperare – EuropeAid și delegațiile uE și s-au concentrat asupra a șase do-menii de acțiune identificate în concluziile Consiliului din 2009 (26): abordarea specifică fiecărei țări, dialog și parteneriat, coerență și coordonare la nivelul uE, inte-grare, cooperare internațională și vizibilitate.

Rezultatele concrete pentru fiecare țară au constat în stabilirea unui profil de democrație și a unui plan de acțiune în vederea sprijinirii democrației. în măsura în care contextul local permite acest lucru, activitatea continuă în scopul aprofundării cooperării între uE, statele membre ale uE, guvernele partenere și alți actori-cheie. Pe baza rezultatelor primei generații de proiecte, spre sfârșitul anului 2013 a fost lansa-tă o a doua generație de proiecte-pilot, care vizează o aplicare globală până la sfârșitul anului 2015.


Guvernanța multilaterală și provocarea globală

Dimensiunea multilaterală

UE în cadrul Organizației Națiunilor Uniteîn calitate de susținător fervent al multilateralismului, uE a continuat să depună efor-turi pentru consolidarea ONu. uE a pus accentul pe promovarea păcii și a securității internaționale, a dezvoltării durabile și a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept, precum și pe îmbunătățirea eficacității ONu.

în cadrul Adunării Generale a ONu, uE a contribuit în mod activ la o serie de reuniuni la nivel înalt cu un impact asupra dezvoltării, în special la evenimentul special privind Odm, la reuniunea la nivel înalt privind dizabilitățile și dezvoltarea, la prima reuniune a Forumului politic la nivel înalt (HLPF) privind dezvoltarea durabilă, a cărui organiza-re a fost convenită la Rio+20, și la reuniunea la nivel înalt privind migrația și dezvol-tarea. Reuniunile au avut drept rezultat adoptarea de documente finale la care uE a contribuit cu informații relevante. uE a contribuit, de asemenea, la negocierea și adoptarea mai multor rezoluții ale Adunării Generale a ONu cu un impact direct asupra dezvoltării, a drepturilor omului, a dezarmării și neproliferării, precum și asu-pra menținerii și consolidării păcii.

documentul final al evenimentului special al Adunării Generale a ONu privind Odm a fost adoptat de Adunarea Generală a ONu în octombrie 2013 și reprezintă o bază bună pentru continuarea discuțiilor. Acesta prevede o foaie de parcurs pentru procesul de urmat: un proces interguvernamental care va fi anunțat în cadrul celei de a 69-a reuniuni a Adunării Generale a ONu și care va conduce la organizarea unei reuniuni la nivel înalt în septembrie 2015, în cadrul căreia va fi adoptată agenda de dezvoltare pentru perioada de după 2015. uE depune eforturi pentru a se asigura că noua agen-dă de dezvoltare va cuprinde în mod corespunzător teme precum pacea, securitatea și fragilitatea, precum și drepturile omului, buna guvernanță și statul de drept.

Cooperarea în materie de promovare a păcii și a securității

în 2013, uE a continuat să coopereze strâns cu ONu la gestionarea crizelor mili-tare și civile în diverse țări, în special în Republica democratică Congo, Kosovo, Libia, mali și somalia. Comitetul director uE-ONu privind gestionarea crizelor s-a reunit în aprilie la Bruxelles și în noiembrie la New York pentru a discuta cu privi-re la situațiile de criză actuale și la modalitățile concrete de cooperare între uE și ONu atât la sediile centrale, cât și pe teren. Punerea în aplicare a planului de acțiune în vederea consolidării sprijinului PsAC pentru acțiunile ONu de menținere a păcii a înregistrat progrese constante. Finalizarea orientărilor comune uE-ONu în materie de planificare, în cazurile în care ambele organizații acționează în același domeniu, va facilita în mod semnificativ cooperarea dintre uE și ONu în etapa de planificare a misiunilor și a operațiunilor.

Sediul ONU de la New York (Statele Unite).


UE în alte foruri multilaterale

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europaîn 2013, uE și-a continuat implicarea puternică în cadrul Organizației pentru secu-ritate și Cooperare în Europa (OsCE), inclusiv opunând rezistență la încercările unor state participante de a reduce angajamentele OsCE și sprijinind diversele sale priorități regionale și tematice. uE sprijină activitatea instituțiilor autonome ale OsCE și continuă să colaboreze îndeaproape cu misiunile de pe teren ale OsCE, în special în Balcanii de Vest, Caucazul de sud și Asia Centrală. uE a continuat să sprijine ferm eforturile depuse de OsCE pentru ca discuțiile cu privire la soluționarea conflictului din Transnistria, a conflictului din Georgia și a conflictului din Nagorno-Karabah să înregistreze progrese.

NATOCooperarea uE-NATO a continuat în bune condiții, inclusiv în contextul acordurilor „Berlin plus”. Există contacte frecvente între angajații uE și cei ai NATO privind anga-jamentele operaționale, planificarea și dezvoltarea capacităților. îR/VP se întâlnește periodic cu secretarul general al NATO și, în mai multe teatre, misiunile și operațiunile NATO și PsAC acționează împreună. Consiliul European din decembrie 2013 a recu-noscut importanța relațiilor uE-NATO. uE continuă să depună eforturi către o verita-bilă relație bazată pe comunicarea interorganizațională.

Consiliul EuropeiuE și-a continuat cooperarea cu Consiliul Europei, în special în domeniul politicii euro-pene de vecinătate (cu un accent deosebit pe Parteneriatul estic și pe dimensiunea sud-mediteraneeană) și cu privire la Balcanii de Vest. în special, uE a continuat să se bucure de o bună cooperare cu Consiliul Europei în ceea ce privește aspectele legate de justiție și afaceri interne în cadrul punerii în aplicare a Programului de la stockholm al uE, precum și în domeniile statului de drept și democrației, prin intermediul unei cooperări strânse cu Comisia de la Veneția privind reformele constituționale și ches-tiunile referitoare la legea electorală. Negocierile pentru aderarea uE la Convenția europeană a drepturilor omului au marcat o etapă importantă în aprilie 2013, întru-cât s-a ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la un proiect de acord de aderare.


G7, G8 și G20în 2013, Comisia a participat la mai multe summituri și reuniuni ale acestor trei foruri, printre altele, pentru a discuta, despre economia mondială și, la summitul G8 organi-zat la Lough Erne în luna iunie, pentru a dezbate cele trei priorități ale acestuia: comerțul, impozitarea și transparența. Principalele obiective ale activităților G8 legate de dezvoltare au continuat să fie agricultura și securitatea alimentară. A fost extinsă noua alianță pentru securitate alimentară și nutriție. uE, împreună cu alți lideri G8, îndeplinește în continuare un rol activ în consolidarea parteneriatului dintre guvernele partenere din Africa, țările G8 și sectorul privat în scopul de a scoate 50 de milioane de persoane din sărăcie în următorii 10 ani prin sprijinirea dezvoltării agricole. Pe parcursul anului 2013, uE a oferit un sprijin puternic inițiativei Regatului unit privind schimburile comerciale în Africa. O inițiativă a G8 privind transparența, condusă de Regatul unit, a cuprins mai multe domenii importante, printre care: transparența în industriile extractive, transparența ajutoarelor, transparența fiscală, reducerea cazu-rilor de spălare de bani, precum și îmbunătățirea sistemelor de impozitare în țările în curs de dezvoltare. Toate acestea sunt domenii în care uE este foarte activă.

în 2013 au avut loc patru reuniuni ale miniștrilor de finanțe și ale guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20. Reuniunile s-au axat pe situația economică mondia-lă și pe acțiunile necesare pentru a consolida redresarea. La summitul de la sankt Petersburg, liderii G20 s-au angajat, printre altele, să colaboreze pentru a gestiona eventualele efecte de propagare produse de politicile monetare neconvenționale asupra altor țări.

Acest summit G20 a consacrat, de asemenea, schimbarea de paradigmă mondială către o impozitare mai echitabilă prin susținerea instituirii schimbului automat de informații fiscale. uE a îndeplinit un rol fundamental în asigurarea faptului că acest nou standard va fi pus în aplicare începând cu 2015 între membrii G20. Țările G20 iau măsuri care să garanteze că întreprinderile și persoanele fizice plătesc impozitele pe care le datorează și care sunt extrem de necesare în perioade dificile pentru investiții viitoare.

Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European, și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, la cel de al 8-lea summit G20 la Sankt Petersburg, în Rusia.


Provocări globale

Neproliferarea și armele convenționaleuE a continuat să sprijine procesul lansat de ONu care viza încheierea Tratatului pri-vind comerțul cu arme (TCA), pentru a consolida responsabilitatea și transparența în comerțul cu arme convenționale. uE a participat activ la conferința diplomatică finală a ONu privind TCA (18-28 martie 2013, New York) și a salutat adoptarea, la 2 aprilie 2013, a acestui tratat de către Adunarea Generală a ONu.

uE și-a consolidat sprijinul acordat Agenției internaționale pentru Energie Atomică (AiEA). uE rămâne unul din principalii donatori care contribuie la Fondul pentru secu-ritate nucleară al AiEA, cu angajamente în valoare de peste 31 de milioane EuR înce-pând cu 2004. La 21 octombrie 2013 a fost aprobată o nouă decizie a Consiliului de a furniza peste 8 milioane EuR în sprijinul acestui fond (27).

în 2013, s-au înregistrat progrese importante în domeniul siguranței spațiale, al securității și al sustenabilității. uE a organizat, în perioada 16-17 mai, la Kiev, și în perioada 20-22 noiembrie, la Bangkok, consultări deschise cu privire la propunerea sa privind instituirea unui cod de conduită internațional pentru activitățile din spațiul cosmic în vederea extinderii sprijinului internațional pentru acest cod și a unei even-tuale adoptări a acestuia în cursul anului 2014. Codul este menit să contribuie la adoptarea unor măsuri de consolidare a transparenței și a încrederii (TCBm) în activitățile din spațiul cosmic. de asemenea, uE a sprijinit acțiunile de creștere a gradului de sensibilizare în ceea ce privește importanța unor norme de comportament și a TCBm în spațiul cosmic prin intermediul unor seminare regionale. după reuniunea de la Kuala Lumpur din 2012, în 2013 au fost organizate alte astfel de reuniuni la Addis Abeba (Etiopia), Astana (Kazahstan) și Ciudad de mexico (mexic).

Schimbările climatice și securitateaîn 2013, aspectele legate de securitate în materie de schimbări climatice au rămas prioritare pe agenda uE.

în iunie 2013, Consiliul Afaceri Externe a adoptat concluzii (28) cu privire la modalitățile de a consolida în continuare diplomația uE în domeniul climei cu scopul de a crea condiții politice favorabile încheierii acordului, prevăzută pentru 2015. Pe tot parcur-sul anului, uE și-a continuat și intensificat eforturile de a stimula și de a sprijini acțiunile climatice ambițioase în țările partenere, valorificând toate instrumentele de politică externă.


Conferința ONu privind schimbările climatice care a avut loc la Varșovia în luna no-iembrie a marcat un pas înainte în lupta internațională împotriva schimbărilor clima-tice. Răspunzând unei solicitări importante a uE, țările participante la conferință au convenit asupra unui calendar privind prezentarea contribuției fiecăreia la reducerea sau la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în temeiul unui nou acord global privind schimbările climatice, care va fi adoptat în 2015. de asemenea, în cadrul acestei conferințe s-a convenit asupra unor modalități de a accelera eforturile de aprofundare a reducerii emisiilor în acest deceniu, s-a instituit un mecanism pentru remedierea pierderilor și a daunelor cauzate de schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare vulnerabile și s-au adoptat decizii care să consolideze punerea în apli-care a unei serii de măsuri deja aprobate la nivel internațional, inclusiv finanțare care să sprijine țările în curs de dezvoltare și combaterea defrișării pădurilor tropicale.

în 2013, Comisia a alocat fonduri suplimentare în valoare de 47 de milioane EuR pentru a finanța nouă noi intervenții ale Alianței mondiale împotriva schimbărilor cli-matice (GCCA) în Ciad, Comore, djibouti, Haiti, malawi, mauritania, myanmar/Birmania, são Tomé și Principe și Tanzania. Cu aceste intervenții, portofoliul a crescut de la patru proiecte-pilot în 2008 la 48 de programe naționale și regionale în 38 de țări și opt regiuni și subregiuni, cu un pachet financiar de aproape 300 de milioane EuR.

Connie Hedegaard, comisarul pentru combaterea schimbărilor climatice, rostind discursul de deschidere a conferinței ONU privind schimbările climatice COP19/CMP9 la Varșovia, în Polonia.


Migrațiadimensiunea externă a politicii uE în domeniul migrației și, mai precis, cooperarea cu țările din afara uE în materie de migrație reprezintă o prioritate clară pentru uE. în mod sistematic, uE înscrie migrația pe ordinea de zi a dialogurilor sale politice, eco-nomice și sociale cu țările din afara uE. Au fost organizate dialoguri strategice privind aspectele legate de migrație cu o serie de parteneri-cheie, cum ar fi China, india, Rusia și statele unite, precum și în cadrul mai multor inițiative regionale, precum Partene-riatul uE-Africa privind migrația, mobilitatea și ocuparea forței de muncă, procesul de la Rabat, Parteneriatul estic, „drumurile mătăsii” și cooperarea uE-CELAC. Astfel de dialoguri abordează diverse dimensiuni ale fenomenului migrației, cum ar fi legătura dintre migrație și dezvoltare, aspectele legate de mobilitate, reducerea migrației ile-gale, readmisia și traficul de ființe umane. uE participă, de asemenea, în mod activ la discuțiile care au avut loc în cadrul diferitelor foruri internaționale și întreține relații de strânsă cooperare cu diverși actori internaționali care își desfășoară activitatea în domeniul migrării.

în luna mai, Comisia a adoptat o nouă comunicare privind maximizarea impactului asupra dezvoltării (29), care se află la baza poziției uE pentru dialogul la nivel înalt din cadrul Organizației Națiunilor unite privind migrația internațională și dezvoltarea din octombrie 2013 și care formulează propuneri pentru o abordare mai ambițioasă în materie de migrație și dezvoltare la nivelul uE.

Diplomația în domeniul apeiîn 2013, uE a realizat un proiect de cartografiere a securității resurselor de apă la nivel european, în scopul de a obține o imagine a măsurilor întreprinse de uE și de statele membre pentru a face față principalelor provocări în materie de securitate a resurselor de apă la nivel transfrontalier și regional în întreaga lume. Rezultatele au demonstrat un nivel ridicat de angajament din partea uE și a statelor membre și de profunzime a inițiativelor și a activităților din întreaga lume.

Pe baza acestui proiect de cartografiere, în iulie 2013, Consiliul Afaceri Externe a adoptat, pentru prima dată, concluzii privind diplomația în domeniul apei (30), în scopul de a permite uE să se implice mai mult în provocările în materie de securitate a re-surselor de apă în întreaga lume. în concluziile sale, Consiliul recunoaște că printre obiectivele diplomației uE în domeniul apei se numără implicarea proactivă în abor-darea provocărilor transfrontaliere legate de securitatea apei, cu scopul de a promova înțelegeri durabile de colaborare privind gestionarea apei și identifică bazinul Nilului și Asia Centrală ca fiind una dintre prioritățile imediate ale diplomației în domeniul apei. Consiliul încurajează totodată promovarea acordurilor internaționale privind cooperarea în domeniul apei și a convențiilor internaționale relevante, precum și construirea de parteneriate internaționale în ceea ce privește promovarea cooperării regionale și transfrontaliere în domeniul apei.


Diplomația în domeniul energieiPornind de la angajamentul sporit asumat de îR/VP și sEAE în materie de diplomație în domeniul energiei, în aprilie 2013, Consiliul Afaceri Externe a purtat discuții pe tema politicii energetice externe și a securității energetice, miniștrii de externe din țările uE punând accentul asupra modalităților în care politica externă poate contri-bui la îndeplinirea obiectivelor politicii energetice a uE, în special în ceea ce privește coridorul sudic.

Securitatea ciberneticăîn februarie 2013, îR/VP și Comisia au adoptat o comunicare comună privind o strate-gie de securitate cibernetică a uE (31), primul document cuprinzător de politică elabo-rat de către uE pe această temă, care devine tot mai importantă. strategia se axează pe nevoia iminentă de a intensifica eforturile de prevenire la nivelul uE în domeniul securității cibernetice și vizează îmbunătățirea cooperării orizontale între diferite domenii de politică în uE: reziliența cibernetică, criminalitatea informatică, politica uE privind spațiul cibernetic internațional și aspecte legate de PsAC. strategia stabilește priorități clare pentru politica uE privind spațiul cibernetic internațional: menținerea libertății și a deschiderii în spațiul cibernetic, elaborarea de norme de conduită și aplicarea legislației internaționale existente în spațiul cibernetic, creșterea capacității securității cibernetice în țările din afara uE și promovarea cooperării internaționale cu privire la aspecte legate de spațiul cibernetic.

Punerea în aplicare a strategiei a continuat pe parcursul anului 2013. sEAE și-a inten-sificat angajamentul legat de aspectele cibernetice cu partenerii strategici importanți ai uE. A continuat elaborarea unor norme de comportament în spațiul cibernetic și s-a ajuns la un acord privind un prim set de măsuri de consolidare a încrederii în cadrul OsCE. sEAE a depus eforturi pentru dezvoltarea capacităților globale, punând accent pe consolidarea statului de drept în spațiul cibernetic și pe capacitatea de reacție în caz de incidente. în următorii 5 ani, finanțarea acordată acestei activități urmează să crească, iar în urma colaborării cu partenerii și organizațiile internaționale, cu sectorul privat și cu societatea civilă, se lucrează la definirea unui model adecvat de sprijin pentru consolidarea capacităților.

Combaterea terorismuluiAmenințarea pe care o reprezintă terorismul rămâne semnificativă și evoluează în mod constant. Recentele atacuri teroriste de la Boston, din Algeria și din Kenya și evoluțiile din mali și din regiunea sahel evidențiază amenințarea continuă și provo-carea globală a terorismului. Anul 2013 a fost marcat de o mai mare descentrali-zare a terorismului. Caracterul difuz și generalizat al terorismului necesită o reacție multilaterală în vederea îmbunătățirii coordonării la nivel mondial pentru a preveni atacurile, a intercepta rețelele infracționale și a bloca finanțarea rețelelor teroriste descentralizate și complexe și a rebelilor.

Ca parte a unei abordări cuprinzătoare, sEAE a purtat dialoguri politice privind com-baterea terorismului cu numeroși parteneri și organizații internaționale importante, contribuind astfel la aprofundarea consensului internațional și la consolidarea efortu-rilor internaționale de combatere a terorismului. Au avut loc dialoguri specifice cu ONu, Canada, Pakistan, Rusia, Arabia saudită, Turcia, Emiratele Arabe unite și statele unite.


Pacea și securitatea

Politica de securitate și apărare comună

Anul 2013 a fost marcat de numeroase evoluții în domeniul PsAC. uE a lansat două noi misiuni: misiunea uE de instruire în mali și misiunea uE de asistență la frontieră în Libia. în total, în 2013, uE a trimis peste 7 000 de civili și militari în 12 misiuni civile și 4 operațiuni militare.

de asemenea, securitatea și apărarea au câștigat un loc important pe agenda uE prin pregătirea Consiliului European privind securitatea și apărarea din decembrie 2013. Obiectivul principal al unei discuții tematice purtate la nivel de lideri a fost acela de a intensifica eficiența și impactul PsAC, de a accentua dezvoltarea capacităților de apărare și de a consolida industria europeană de apărare.

în vederea Consiliului European din luna decembrie, Comisia a prezentat, în luna iulie, o comunicare privind sectorul apărării și securității europene (32), iar îR/VP (șeful Agenției Europene de Apărare) a prezentat, în luna octombrie, un raport important privind PsAC. Concluziile au fost adoptate de către Consiliu în noiembrie (33) și apro-bate de către Consiliul European în decembrie.

MISIUNILE CONDUSE DE UE ÎN ÎNTREAGA LUME

?

?

EUFOR AltheaBosnia și

Herțegovina

EULEXKosovo

EUBAMLibia

EUCAPSAHELNiger

EuavsecSudanul de Sud

EUSECRD

Congo EUPOLRD

Congo

EUTMMali

EUTMSomalia

EUMMGeorgia

EUPOLCOPPS

Palestina

EUBAMRAFAH

Palestina

EujustLEXIrak

EUNavfor

Atalanta

EUPOLAfganistan

EUCAP NestorKenya, Djibouti,

Somalia, Seychelles,Tanzania

PSAC UE(politica de securitate și apărare comună)

4 misiuni militare în desfășurare

12 misiuni civile în desfășurare

Peste 7 000 de persoane mobilizate în prezent

12 misiuni încheiate din 2003

80 000 de persoane mobilizate din 2003: soldați, agenți de poliție și experți în domeniul statului de drept

Obiective: menținerea păcii, prevenirea conflictelor, consolidarea securității internaționale și sprijinirea statului de drept.


La cererea expresă a autorităților libiene, uE a lansat EuBAm Libia, o misiune PsAC civilă destinată să sprijine autoritățile libiene în gestionarea integrată a frontierelor, atât de necesară. în plus, uE a solicitat realizarea unor proiecte care să abordeze re-forma din sectorul poliției și al justiției, să asigure stocarea și gestionarea depozitelor de arme convenționale și muniții și să restabilească capacitatea Libiei de a desfășura anchete penale. uE a furnizat în continuare un sprijin important în ceea ce privește consolidarea administrației publice, formarea profesională, buna guvernanță, sănăta-tea, educația și societatea civilă.

Ca răspuns la lovitura de stat din mali din 2012, în ianuarie 2013, Consiliul a aprobat o misiune PsAC pentru a consilia autoritățile maliene și a instrui unitățile tactice. mi-siunea uE de instruire în mali (EuTm mali) este un răspuns la o cerere oficială din partea autorităților maliene și la Rezoluția 2071 a Consiliului de securitate al ONu care invită partenerii regionali și internaționali, inclusiv uE, să ofere asistență în ve-derea îmbunătățirii capacității forțelor armate maliene. EuTm reprezintă unul dintre instrumentele abordării globale a uE, în conformitate cu strategia pentru securitate și dezvoltare în regiunea sahel.

Fregata franceză Nivôse a forțelor navale ale UE (EU Navfor) escortând o navă navlosită din Programul alimentar mondial (PAM).


Acțiunile desfășurate de uE în Cornul Africii constituie un alt excelent exemplu al modului în care utilizarea combinată a diverselor instrumente ale uE poate da roade.

▶ Operațiunea navală a uE Eu Navfor-Atalanta este un lider recunoscut în lupta internațională împotriva pirateriei, iar eforturile colective depuse au condus la o reducere semnificativă a numărului de tentative de atac și de atacuri reușite ale piraților în Golful Aden și în partea de vest a Oceanului indian. în 2013, s-au înregistrat mai puțin de 20 de atacuri și de evenimente suspecte în largul coastelor somaleze. Nicio navă de dimensiuni mari nu a fost ținta vreunui atac al piraților începând din mai 2012.

▶ în același timp, misiunea civilă EuCAP Nestor consolidează capacitatea țărilor partenere din regiune pentru a le sprijini în asigurarea securității maritime din apele lor teritoriale.

▶ La nivel terestru, EuTm somalia a reușit să finalizeze formarea a peste 3 000 de soldați somalezi, o contribuție importantă la eliberarea orașului mogadiscio și tranziția ulterioară către o nouă eră politică în somalia. în acest context, în același an, misiunea și-a asumat noul său rol, acela de a oferi consiliere strategică autorităților somaleze privind restructurarea forțelor lor armate.

Abordarea globală/prevenirea conflictelor

uniunea dispune de numeroase politici și instrumente în domeniul relațiilor externe – printre care se numără ajutoarele în materie de diplomație, de securitate, de apărare, de finanțare, de comerț, de dezvoltare și ajutoarele umanitare, precum și dimensiunea externă a politicilor interne ale uE – pentru a obține rezultatul final dorit de statele membre și de comunitatea internațională. Acesta este principalul atu al uE ca actor internațional.

în decembrie 2013, Comisia și îR/VP au adoptat o comunicare comună intitulată „Abordarea globală a uE în materie de conflicte și crize externe” (34) în vederea inten-sificării în continuare a eforturilor sale pentru ca acțiunea globală să devină mai efi-cientă și coerentă, valorificând toată gama de instrumente și de resurse de care dispune.

NOTE(1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor referitoare la statut și este în conformitate cu RCsONu

1244/99 și cu avizul Curții internaționale de Justiție cu privire la declarația de independență a Kosovo.

(2) în urma cererilor urgente din partea statelor membre ale uE și a statelor unite, la 18 decembrie 2013, uE s-a angajat să acorde un ajutor în valoare de 12 milioane EuR pentru înființarea fondului special al Organizației pentru interzicerea Armelor Chimice (OiAC) în vederea distrugerii armelor chimice siriene. Angajamentul uE, alături de contribuțiile altor țări (în special Norvegia și Japonia), a permis OiAC să lanseze procedura de licitație la 20 decembrie, după cum se prevăzuse. Contribuția uE urmează să fie finanțată prin instrumentul de stabilitate.

(3) Comunicare comună – Către o abordare cuprinzătoare a uE față de criza siriană, JOiN(2013) 22.

Militar italian din Misiunea militară a Uniunii Europene

(EUTM) în Somalia, la o sesiune de instruire a trupelor somaleze.


(4) Raport al Comisiei – Fosta Republică iugoslavă a macedoniei: punerea în aplicare a reformelor în cadrul dialogului la nivel înalt privind aderarea și promovarea unor relații de bună vecinătate, COm(2013) 205.

(5) în octombrie 2013, Comisia și-a reiterat recomandarea privind deschiderea negocierilor de aderare, considerând că trecerea la următoarele etape ale procesului de extindere este esențială pentru consolidarea și încurajarea în continuare a reformelor, precum și pentru consolidarea relațiilor interetnice.

(6) Comunicare a Comisiei – Avizul Comisiei privind cererea Albaniei de aderare la uniunea Europeană, COm(2010) 680.

(7) Raport comun privind progresele înregistrate de Kosovo în abordarea chestiunilor stabilite în concluziile Consiliului din decembrie 2012, în vederea unei posibile decizii de deschidere a negocierilor privind Acordul de stabilizare și de asociere, JOiN(2013) 8.

(8) Propunere de decizie privind încheierea unui acord-cadru între uniunea Europeană și Kosovo privind principiile generale ale participării Kosovo la programele uniunii, COm(2013) 219.

(9) http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/key_documents/2013/package/brochures/kosovo_2013.pdf

(10) Concluziile Consiliului Afaceri Generale, 17 decembrie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/genaff/140144.pdf).

(11) de la încheierea acordului de liber schimb dintre uE și mexic, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale s-a dublat, ajungând de la 21,7 miliarde EuR în 2000 la 47,1 miliarde EuR în 2012.

(12) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 10 decembrie 2012 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/134140.pdf).

(13) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 22 iulie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/138293.pdf).

(14) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 16 decembrie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/140097.pdf).

(15) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 21 octombrie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/139093.pdf).

(16) Preferințele comerciale ale uE au fost suspendate în 1997 ca urmare a încălcărilor grave și sistematice comise de această țară la adresa principalelor convenții internaționale privind munca forțată.

(17) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 22-23 aprilie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/136921.pdf).

(18) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 24 iunie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/137590.pdf).

(19) Comunicare a Comisiei – Creșterea impactului politicii uE în domeniul dezvoltării: o agendă a schimbării, COm(2011) 637.

(20) Comunicare a Comisiei – O viață decentă pentru toți: eradicarea sărăciei și crearea unui viitor durabil pentru planetă, COm(2013) 92.

(21) http://www.erd-report.eu/erd/report_2012/documents/FullReportEN.pdf


(23) Comunicare a Comisiei – Consolidarea nutriției mamei și a copilului în cadrul asistenței externe: un cadru de politică al uE, COm(2013) 141.

(24) http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/thematic/eu_children_of_peace_en.pdf

(25) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/111250.pdf

(26) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 17 noiembrie 2009 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/111250.pdf).

(27) decizia 2013/517/PEsC privind sprijinul acordat de uniune pentru activitățile Agenției internaționale pentru Energie Atomică în domeniile siguranței și verificării nucleare și în cadrul punerii în aplicare a strategiei uE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (JO L 281, 23.10.2013).


(29) Comunicare a Comisiei – maximizarea impactului migrației asupra dezvoltării – Contribuția uE la dialogul la nivel înalt al Organizației Națiunilor unite și etapele următoare către consolidarea corelației dintre dezvoltare și migrație, COm(2013) 292.

(30) Concluziile Consiliului Afaceri Externe, 22 iulie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/138253.pdf).

(31) Comunicare comună – strategia de securitate cibernetică a uniunii Europene: un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat, JOiN(2013) 1.

(32) Comunicare a Comisiei – Către un sector al apărării și al securității mai competitiv și mai eficient, COm(2013) 542.

(33) Concluziile Consiliului Educație, Tineret, Cultură și sport, 25-26 noiembrie 2013 (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/139719.pdf).

(34) Comunicare comună – Abordarea globală a uE în materie de conflicte și crize externe, JOiN(2013) 30.

CREDITE FOTO

uniunea Europeană: paginile 152, 154, 155, 157, 158, 160, 161, 162, 164, 166, 169, 172, 174, 175, 177, 183, 185uniunea Europeană/ECHO, Arlynn Aquino: pagina 176uNiCEF iordania/2013/Noorani: pagina 176uN Photo/Andrea Brizzi: pagina 181Eu Navfor 2014: pagina 189Bundeswehr/marc Tessensohn: pagina 190

http://ec.europa.eu/enlargement/pdf/key_documents/2013/package/brochures/kosovo_2013.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/genaff/140144.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_Data/docs/pressdata/EN/foraff/134140.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/138293.pdf





http://www.erd-report.eu/erd/report_2012/documents/FullReportEN.pdf


http://ec.europa.eu/echo/files/aid/countries/factsheets/thematic/eu_children_of_peace_en.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/111250.pdf

http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/111250.pdf




Instituțiile și organismele europene în acțiune

CAPITOLUL 6


Volumul ridicat de lucru din 2013 al instituțiilor Uniunii a reflectat în mare măsură provocările cu care s-a confruntat economia europeană. Instituțiile au continuat activitatea legislativă de reconstrucție a uniunii economice și

monetare (UEM). S-au înregistrat progrese foarte substanțiale în ceea ce privește guvernanța economică, reglementarea și supravegherea financiară, precum și crearea uniunii bancare.

Având în vedere că redresarea economică a început să se concretizeze în 2013, instituțiile s-au concentrat mai mult pe agenda pentru creștere și locuri de mun-că, inclusiv pe lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor. Activitățile substanțiale finalizate în cursul anului în ceea ce privește cadrul financiar multianual (CFM), care reprezintă bugetul Uniunii pentru perioada 2014-2020, au pus accentul, în special, pe politicile și măsurile orientate spre creșterea economică, astfel încât să sprijine în continuare o agendă pozitivă și favorabilă ocupării forței de muncă.

În cursul anului 2013, instituțiile și organismele Uniunii au lucrat pe multe alte domenii, de la lupta împotriva criminalității organizate și a corupției la afacerile externe, comerțul internațional, drepturile fundamentale și drepturile cetățenilor.

Noul sediu, aflat în construcție, al Consiliului European de la Bruxelles (Belgia).

i N s T i T u ț i i L E ș i O R G A N i s m E L E E u R O P E N E î N A C ț i u N E 195

Parlamentul European

Aspectele majore ale uniunii economice și monetare, uniunea bancară și serviciile fi-nanciare au jucat un rol important în cadrul dezbaterilor Parlamentului care au avut loc în cursul anului 2013. în contextul diverselor dezbateri principale, cum ar fi cele privind Consiliile Europene și programele președinției, plenul a acordat o atenție constantă și deosebită etapelor următoare destinate aprofundării uEm și asigurării mixului adecvat de politici economice care să scoată Europa din criză. în cadrul tuturor acestor dezbateri, preocupările esențiale ale Parlamentului au constat în asigurarea unei dimensiuni sociale a uEm și găsirea unui echilibru adecvat între consolidarea bugetară și creșterea economică, șomajul în rândul tinerilor ocupând treptat un loc central.

Rezultatele în ceea ce privește actele legislative din domeniul economic și monetar au fost, de asemenea, semnificative, cu aprobarea acordurilor în primă lectură cu Consiliul asupra unor dosare-cheie, cum ar fi pachetul privind supravegherea și moni-torizarea bugetare, agențiile de rating de credit, noi norme privind capitalul și gestio-narea lichidităților pentru bănci (1), precum și Directiva privind transparența (2) și Di-rectiva contabilă (3). Parlamentul a încercat, de asemenea, să încurajeze celelalte instituții să ia mai multe măsuri; în luna iunie a fost adăugată pe agendă o dezbatere în care Comisia și Consiliul au răspuns la întrebări în legătură cu presupusele întârzi-eri ale propunerilor privind serviciile financiare.

în special, în urma dezbaterilor plenare care au avut loc în cursul lunii mai, Parlamen-tul a votat pentru integrarea mecanismului unic de supraveghere în cadrul uniunii bancare. Votul a fost precedat de o declarație a Comisiei și de o dezbatere privind situația actuală a uniunii bancare, precum și de o expunere orală a dlui martin schulz, președintele Parlamentului European, privind acordul general la care s-a ajuns în le-gătură cu Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și Banca Centrală Europeană (BCE), care prezintă în detaliu procedurile de asigurare a responsabilității democratice a BCE în exercitarea funcției sale de supraveghere. Președintele schulz a atras atenția asupra consolidării controlului parlamentar și a considerat rezultatul negocierilor ca fiind un „salt calitativ” în politica la nivel european. Aceste acțiuni au fost urmate, în luna septembrie, de o declarație comună a președintelui schulz și a dlui mario Draghi, președintele BCE, privind aprobarea de către Parlament a legislației privind mecanismul unic de supraveghere și de intrarea în vigoare a acestuia, în luna noiembrie. s-au oferit astfel bazele pentru ca BCE să realizeze progrese în ceea ce privește pregătirile pentru a-și asuma sarcinile de supraveghere prudențială.

Martin Schulz, președintele Parlamentului European, în biroul său de la Bruxelles (Belgia).


Continuarea activităților legate de restul pilonilor uniunii bancare, în special mecanis-mul unic de rezoluție (muR), a rămas un obiectiv exprimat în mod repetat de Parla-ment pe tot parcursul anului, acesta sprijinind Comisia atunci când s-au formulat în-grijorări și critici – în cadrul mai multor dezbateri și texte adoptate în contextul sesiunii din decembrie – în ceea ce privește orientarea interguvernamentală pe care au luat-o discuțiile Consiliului pe tema muR.

Raportul privind fezabilitatea introducerii obligațiunilor de stabilitate, care a urmărit oferirea unui „cadru de reflecție” pe această temă, a reprezentat o contribuție impor-tantă fără caracter legislativ în acest domeniu. în mod similar, rezoluția adoptată în cadrul adunării plenare din luna mai pe tema viitoarelor propuneri legislative privind uEm a cuprins mesaje importante ca răspuns la comunicările Comisiei privind coordo-narea ex-ante a politicii economice (4) și instrumentul de convergență și competitivi-tate (5). Rezoluția a subliniat importanța controlului parlamentar și a solicitat, printre altele, elaborarea unei propuneri de adoptare a unui cod de convergență în cadrul semestrului european, care să se bazeze pe strategia Europa 2020 și să includă un pilon social puternic.

în mod similar, în luna iulie, Parlamentul a adoptat, de asemenea, un raport din pro-prie inițiativă referitor la reformarea structurii sectorului bancar, care promova o abordare bazată pe principii și recomanda separarea activităților esențiale de cele speculative (deși deputații în Parlamentul European și-au exprimat o multitudine de opinii în cadrul dezbaterii privind modul în care ar trebui să fie realizată separarea).

în luna octombrie a avut loc o dezbatere specifică pe marginea semestrului european, în cadrul căreia principalele grupuri politice au salutat rezultatele obținute în ciclul 2012–2013 și multe dintre acestea au reamintit importanța asigurării unei responsabilități consolidate a statelor membre. Deputații în Parlamentul European și-au exprimat puncte de vedere diferite cu privire la caracterul „prescriptiv” optim al recomandărilor specifice pentru fiecare țară, accentuând în același timp prioritățile diferite, cum ar fi, de exemplu, consolidarea bugetară față de dimensiunea socială.

José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, în timpul discursului său în fața

Parlamentului European privind starea Uniunii, la



Discursul privind starea Uniunii

în septembrie, dl José manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, a prezen-tat în fața Parlamentului European cel de al patrulea și ultimul discurs privind starea uniunii din cadrul mandatului actual. Președintele a afirmat că viitoarele alegeri europene oferă ocazia – și obligația – forțelor proeuropene din rândul tuturor partidelor de a-și face auzită vocea și de a susține cauza Europei și le-a încurajat pe acestea să explice acțiunile hotărâte și încununate din ce în ce mai mult de succes întreprinse de uniune ca răspuns la criza financiară și economică din ultimii cinci ani. în plus, Parlamentul ar putea utiliza următoarele opt luni ale mandatului său pentru a ajunge la un acord cu privire la cele mai importante acte legislative înscrise pe agendă.

Reacțiile grupurilor politice au reflectat deja, într-o anumită măsură, eforturile acestora de a se poziționa unele față de celelalte în vederea viitoarelor alegeri și au fost marcate de diferențe substanțiale în ceea ce privește măsura în care strategia europeană de combatere a crizei a avut succes.

Legislație

Dintr-o perspectivă de ansamblu, una dintre caracteristicile anului a fost respingerea, în aprilie, a raportului privind întârzierea comercializării certificatelor de emisii („backloading”) – calendarul licitațiilor de certificate de emisie de gaze cu efect de seră. Conform regulamentului de procedură al Parlamentului, raportul a fost trimis înapoi comisiei competente, care a prezentat apoi, în plen, o nouă versiune în luna iulie. După ce Consiliul a acceptat textul, astfel cum a fost modificat de Parlament, dosarul s-a întors pentru a doua oară în sesiune plenară în luna decembrie, iar plenul a aprobat acordul la care s-a ajuns cu Consiliul. în mod similar, raportul privind servi-ciile de handling la sol a fost prezentat, de asemenea, de două ori în sesiune plenară; după ce a fost respinsă inițial și retrimisă comisiei competente în decembrie 2012, noua versiune a fost aprobată în luna aprilie.

Raportul privind asistența macrofinanciară suplimentară pentru Georgia a fost apro-bat în octombrie în cadrul procedurii de conciliere; Parlamentul și-a exprimat sprijinul covârșitor în favoarea acordului final, iar raportorul a salutat soluția găsită pentru deblocarea în sfârșit a disputei interinstituționale de lungă durată. Comisia își retră-sese anterior propunerea.

în ceea ce privește Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului cu mauritania, s-a evitat respingerea acestuia prin schimbarea în plen a votului Parlamentului, care s-a pronunțat pentru acordarea aprobării, contrar propunerii comisiei Pescuit competente pe fond.

Plenul a votat, de asemenea, împotriva mai multor încercări ale comisiilor sale de a se opune proiectelor de măsuri de punere în aplicare prezentate de Comisie. Printre acestea, problema limitării orelor de zbor s-a dovedit a fi deosebit de sensibilă și a suscitat foarte mult interes.


în cazul raportului referitor la regulamentul privind țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză sau sunt exonerați de această obligație (6), plenul a aprobat cu o majoritate relativ restrânsă textul convenit cu Consiliul, sprijinind astfel un acord în primă lectură, în ciuda avertismentelor clare, exprimate atât de președintele schulz, cât și de Comisie, în ceea ce privește poziția juridică riscantă adoptată în legătură cu actele delegate și cu actele de punere în aplicare, în timp ce Comisia a afirmat în mod explicit că își rezervă dreptul la o cale de atac în fața Curții de Justiție.

în mai multe domenii, Parlamentul a adoptat rapoarte din proprie inițiativă prin care invită Comisia să prezinte propuneri legislative. Printre acestea, un raport a invitat Comisia să prezinte o propunere legislativă privind un statut al societății mutuale europene, în timp ce un alt raport a solicitat adoptarea de acte legislative privind dreptul european de procedură administrativă. un al treilea raport a solicitat introdu-cerea de norme sociale minime pentru restructurare prin intermediul unei propuneri de act legislativ privind informarea și consultarea lucrătorilor, anticiparea și gestiona-rea restructurării. Pe lângă acestea, raportul privind guvernanța pieței unice a solicitat Comisiei să prezinte o propunere de act legislativ care să vizeze consolidarea guvernanței pieței unice și să includă ideea de „definire a unui pilon al pieței unice în cadrul semestrului european”.

După ce Comisia și-a exprimat intenția de a-și retrage propunerea din 2005 privind marcarea obligatorie a originii produselor importate, dezbaterea în plen și rezoluția adoptată în urma acesteia au demonstrat că toate grupurile regretă intenția Comisi-ei, însă Comisia a subliniat blocajul din cadrul Consiliului și faptul că noile norme ale Organizației mondiale a Comerțului (OmC) nu au fost reflectate în propunerea inițială.

în mai multe cazuri, Parlamentul a adoptat amendamente și a amânat totodată votul privind rezoluția legislativă, transmițând astfel un mesaj puternic în ceea ce privește poziția sa, dar oferind totuși posibilitatea ajungerii la un acord cu Consiliul în cadrul negocierilor informale (triloguri). Printre aceste cazuri se numără rapoartele Parla-mentului privind uniunea bancară, precum și rapoartele privind responsabilitățile statelor de pavilion, statisticile demografice europene, reciclarea navelor, pachetul privind inspecția tehnică, OPCVm V, dispozitivele medicale, directiva privind evaluarea impactului asupra mediului și mult-așteptata directivă privind tutunul.

De asemenea, în aplicarea normelor revizuite ale Parlamentului privind negocierile interinstituționale (articolele 70 și 70a), unele dosare au făcut obiectul unei dezbateri în plen, înainte de adoptarea efectivă a raportului comisiei responsabile, în scopul asigurării susținerii politice (a unui mandat) în plen pentru poziția de negociere a Parlamentului. Primul astfel de caz se referea la dosarele care alcătuiesc pachetul de reformă a politicii agricole comune (7).

Reuniune a Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și

afaceri sociale din cadrul Parlamentului European, la



Activități fără caracter legislativ – aspecte politice și alte teme de actualitate

Rapoartele din proprie inițiativă ale Parlamentului, care sunt considerate a avea o importanță strategică și care reflectă prioritățile Parlamentului, au făcut obiectul unor dezbateri ample. Acestea au inclus aspecte precum accesul la finanțare pentru imm-uri, responsabilitatea socială a întreprinderilor, foaia de parcurs pentru 2050 în domeniul energiei, punerea în aplicare a strategiei pentru tineret, șomajul în rândul tinerilor, rapoartele anuale privind politica în domeniul concurenței și finanțele publice ale uE, egalitatea de tratament între bărbați și femei, precum și Obiectivele de dez-voltare ale mileniului (ODm).

Pe parcursul întregului an, s-a acordat o atenție deosebită pieței unice, care a făcut obiectul unei serii de dezbateri și al unor rapoarte consacrate diverselor aspecte ale acesteia: finalizarea pieței unice digitale (iulie și octombrie), piața internă a serviciilor (septembrie), piața internă a energiei (septembrie), finalizarea spațiului european de cercetare (octombrie) și comunicațiile electronice (octombrie).

Comisia specială pentru crimă organizată, corupție și spălare de bani a adoptat un raport temporar în luna iunie, iar apoi raportul său final în luna octombrie, care a abordat problema criminalității organizate, a corupției și a spălării banilor. Atât în cadrul dezbaterii, cât și în raport, deputații au încurajat crearea unui cadru de regle-mentare uniform, precum și aplicarea unor sancțiuni mai severe organizațiilor de tip mafiot și a unor metode de investigare adaptate; în acest context, deputații au oferit, de asemenea, sprijin pentru instituirea Parchetului European.

Chestiunea luptei împotriva corupției a făcut, de asemenea, obiectul unei dezbateri specifice organizate în luna ianuarie, în cadrul căreia deputații în Parlamentul Euro-pean au salutat perspectiva instituirii funcției de procuror european și au considerat că este necesar să se îmbunătățească în continuare gestionarea fondurilor uE de către administrațiile naționale. Aspectele legate de frauda fiscală și de paradisurile fiscale au dobândit o importanță sporită în urma discuțiilor pe aceste teme purtate în cadrul Consiliului European din mai. Plenul a adoptat, în luna mai, un raport prin care solicită o definiție clară a paradisurilor fiscale și stabilirea unei „liste negre” a paradi-surilor fiscale. în decembrie, plenul a revenit asupra acestei chestiuni și a adoptat o rezoluție prin care face apel la stabilirea de obiective ambițioase pentru reducerea fraudei și a evaziunii fiscale, cel puțin prin reducerea la jumătate a prejudiciilor fisca-le până în 2020.

Aspectele fără caracter legislativ au fost, de asemenea, examinate sub forma unor întrebări cu solicitare de răspuns oral adresate Consiliului și Comisiei sau a unor declarații pe care Consiliul și/sau Comisia au fost invitate să le prezinte. Printre aces-tea, aspectele legate de comerțul exterior și de pescuit au fost deosebit de bine re-prezentate, oferind ocazia de a solicita Comisiei să își justifice poziția și să prezinte clarificări cu privire la diferite aspecte, cum ar fi regula privind admiterea unui singur bagaj în aeronave, autorizarea transfrontalieră a camioanelor de mare tonaj, moder-nizarea ajutoarelor de stat, măsurile care vizează redresarea industriei europene și măsurile luate în urma scandalului legat de carnea de cal.


La nivel politic, Parlamentul a continuat să analizeze mai multe aspecte specifice fie-cărei țări – ceea ce a dus, în general, la discuții aprinse dominate în mare măsură de chestiuni politice –, cum ar fi modificările constituționale din ungaria, situația politică din Bulgaria sau închiderea societății naționale de radiodifuziune din Grecia. ungaria a fost pentru a doua oară în centrul atenției în luna iulie, când plenul a adoptat un raport privind situația drepturilor fundamentale în ungaria. Concluzia raportului a fost că „tendința sistemică și generală de a modifica în mod repetat cadrul constituțional și juridic în perioade de timp foarte scurte, precum și conținutul acestor modificări sunt incompatibile cu valorile menționate la articolul 2, la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 6 din TuE și deviază de la principiile menționate la articolul 4 alineatul (3) din TuE”. Raportul a reiterat apelul Parlamentului în vederea „instituirii unui nou meca-nism pentru a asigura respectarea, de către toate statele membre, a valorilor comune consacrate la articolul 2 din TuE”. Acesta a invitat, de asemenea, Comisia să creeze „un « program de avertizare în cazul încălcării articolului 2 din TuE », cu alte cuvinte, un mecanism de monitorizare a valorilor uniunii, care să fie analizat de urgență și cu prioritate exclusivă de către Comisie, coordonat la cel mai înalt nivel politic”.

în plus, Parlamentul a reacționat imediat în legătură cu programul de supraveghere al suA (PRism), toate grupurile politice exprimându-și îngrijorări serioase cu privire la încălcările drepturilor fundamentale. în iulie, plenul a adoptat o rezoluție comună privind impactul asupra dreptului cetățenilor la protecția datelor, iar apoi, în octom-brie, Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care solicita suspendarea acordului sWiFT, în urma unei dezbateri aprinse pe această temă care avusese loc în luna precedentă.

în mod similar, evenimentele tragice din Lampedusa și din siria au stârnit un interes foarte puternic în cadrul Parlamentului, problema refugiaților, atât din regiunea me-diteraneeană, cât și din siria, precum și politica în domeniul migrației în general fiind în centrul mai multor dezbateri plenare din toamnă. O rezoluție adoptată în octombrie (ca urmare a situației din siria) a invitat statele membre și Comisia, printre altele, să elaboreze planuri pentru situații de urgență, care să includă posibilitatea aplicării di-rectivei privind protecția temporară (8), și să stabilească o abordare mai coerentă bazată pe solidaritatea cu statele membre care se confruntă cu o presiune deosebită. O altă rezoluție, adoptată tot în octombrie (ca urmare a situației din Lampedusa), a salutat instituirea unui Grup operativ pentru marea mediterană și a solicitat, printre altele, examinarea ideii referitoare la crearea unei paze de coastă a uE.

Reuniune a Conferinței președinților grupurilor politice

la Strasbourg, în Franța.


Parlamentul a invitat mai mulți șefi de stat sau de guvern să țină discursuri în plen pentru a-și expune viziunea asupra viitorului Europei. La aceste dezbateri au participat Werner Faymann, cancelarul Austriei (ianuarie), François Hollande, președintele Franței (februarie) și Jyrki Katainen, prim-ministrul Finlandei (aprilie), iar deputații în Parlamentul European au apreciat, în general, acest nou format ca model pentru plasarea hemiciclului în centrul democrației și al dezbaterii politice la nivel european.

în plus, au fost organizate, de asemenea, mai multe ședințe solemne în cadrul cărora au ținut discursuri oaspeți de nivel înalt (președinții israelului, maliului, Portugaliei, senegalului, sloveniei și Tunisiei), dar care nu au fost urmate de dezbateri.

Afaceri bugetare

în domeniul bugetar, anul a fost marcat de discuțiile privind cadrul financiar multia-nual (CFm) 2014-2020. Parlamentul a menținut presiunea până la sfârșit, votul său final de aprobare fiind amânat din octombrie în noiembrie. După negocieri îndelunga-te și dificile, în care s-au creat legături complexe între CFm și bugetele rectificative la bugetul 2013, precum și între negocierile privind bugetul 2014 și crearea unui grup la nivel înalt care să examineze sistemul resurselor proprii ale uE, Parlamentul a aprobat în final, în luna noiembrie, rezoluția Consiliului de stabilire a CFm 2014-2020 și acordul interinstituțional pe această temă. Acest lucru a pregătit terenul pentru numeroase noi temeiuri juridice sectoriale legate de CFm, care urmează să fie supuse votului în cadrul sesiunilor din noiembrie și decembrie.

Alături de votul privind CFm, Parlamentul a aprobat, de asemenea, bugetul 2014. Rezultatul a fost considerat pe scară largă drept cel mai bun compromis la care s-a putut ajunge în condițiile economice și bugetare dificile din statele membre. în același timp, rezultatul a fost criticat de toate partidele (cu excepția celor de extremă dreap-tă), fiind considerat prea auster pentru a face față provocărilor uniunii, în special din cauza marjelor foarte restrânse pentru cheltuieli neprevăzute, precum și insuficient pentru a soluționa problemele de plată acumulate în anii precedenți. Prin urmare, mulți au considerat bugetul 2014 drept prima dovadă clară a mijloacelor insuficiente prevăzute în noul CFm pentru îndeplinirea sarcinilor care sunt conferite uniunii în te-meiul tratatului și pe care cetățenii le așteaptă de la aceasta.


Aspecte instituționale

Parlamentul s-a ocupat, de asemenea, de mai multe proceduri de numire. Aspectul cel mai important este că Parlamentul a aprobat, în luna iunie, cu o majoritate covârșitoare, numirea comisarului desemnat Neven mimica pentru a deveni, începând de la 1 iulie 2013, primul comisar croat, responsabil de protecția consumatorilor. în temeiul tratatului de aderare a Croației, Consiliul trebuia să consulte în mod oficial Parlamentul cu privire la propunerea de numire.

în mod similar, Parlamentul a ales-o pe dna Emily O’Reilly în funcția de nou Ombuds-man European (de la 1 octombrie 2013) și, ulterior, a organizat o dezbatere cu Om-budsmanul P. Nikiforos Diamandouros, care și-a încetat mandatul în septembrie. Dl Diamandouros consideră că, în cursul mandatului său din ultimii 10 ani, instituțiile uE au devenit mai orientate spre servicii și mai transparente, constatând, totodată, cu satisfacție, că cetățenii au făcut din ce în mai mult apel la Ombudsman.

Pe de altă parte, numirea membrului croat al Curții de Conturi a ridicat anumite pro-bleme, deoarece numirea acestuia a fost confirmată de Croația și de Consiliu în ciuda votului negativ al Parlamentului. Această situație a determinat lansarea unei dezba-teri (care a avut loc în octombrie) în cadrul căreia deputații în Parlamentul European au contestat decizia Consiliului și au încercat să găsească cea mai bună modalitate de a obliga Consiliul să respecte recomandarea Parlamentului. în decembrie, Parla-mentul a aprobat numirea a cinci noi membri ai Curții (din Grecia, Franța, Luxemburg, țările de Jos și Regatul unit).

în iunie, Parlamentul a aprobat proiectul de decizie a Consiliului European privind componența Parlamentului European, care ține seama de aderarea Croației și de numărul de locuri prevăzut în Tratatul de la Lisabona (751). Abordarea pragmatică a componenței numerice, astfel cum a fost propusă de Parlament – eliminarea unui loc pentru 12 state membre de dimensiuni mijlocii, fără ca vreo țară să dobândească noi locuri –, a fost aprobată fără modificări de către Consiliul European.

Neven Mimica, comisarul pentru protecția consumatorilor, în cursul audierii sale în fața Parlamentului

European, la Bruxelles, în Belgia.


De asemenea, Parlamentul a aprobat (în luna mai) proiectul de decizie a Consiliului prin care s-a stabilit că intervalul în care urmează să se desfășoare alegerile parla-mentare din 2014 va fi 22-25 mai, în loc de 5-8 iunie 2014. Parlamentul a adoptat, totodată, un raport privind modalitățile practice de organizare a alegerilor europene în 2014. Textul acestuia sugerează crearea unei legături mai strânse și mai directe între alegători și rezultatele alegerilor (inclusiv prin faptul că fiecare familie politică ar trebui să numească un candidat la funcția de președinte al Comisiei), precum și facilitarea participării alegătorilor și identificarea lor cu partidele europene (utilizarea siglelor partidelor din Parlament și a afilierilor acestora, o campanie la nivelul uE, sincronizarea publicării rezultatelor etc.).

în noiembrie, Parlamentul a adoptat, de asemenea, cu o majoritate foarte clară, un raport privind stabilirea sediilor instituțiilor uE, prin care se solicită inițierea unei proceduri ordinare de modificare a tratatului care să confere Parlamentului dreptul de a-și stabili singur sediul.

Ca în fiecare an, programul de lucru al Comisiei pentru anul următor a fost discutat în sesiune plenară în luna noiembrie. în general, grupurile politice au salutat programul de lucru, considerând că acesta conține priorități clare și specifice pentru restul mandatului.

în decembrie, aspectele instituționale orientate către viitor au figurat printre punctele importante de pe agendă, dezbaterea în sesiune plenară a rapoartelor privind guvernanța pe mai multe niveluri și instituțiile care reprezintă guvernele naționale și adoptarea acestor rapoarte oferind o analiză a evoluțiilor instituționale care reflectă aprofundarea în continuare a uEm, problematica integrării diferențiate și a evoluției rolului Consiliului European, precum și măsurile care decurg din acestea și care trebu-ie întreprinse de Parlament pentru a asigura un nivel corespunzător de monitorizare și control. Printre temele principale abordate în cadrul celui de al doilea raport se numără, de asemenea, numirea următorului președinte al Comisiei (în special modul în care Consiliul European va respecta alegerea cetățenilor europeni în următoarele alegeri europene) și o propunere privind o (a doua) dezbatere pe tema stării uniunii la care să participe președintele Consiliului European și dna Catherine Ashton, înaltul Reprezentant al uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședinte al Comisiei Europene (îR/VP).


Afaceri externe

în domeniul afacerilor externe, Parlamentul a purtat discuții pe marginea unui număr important de teme de actualitate, cum ar fi situația din siria, punând accentul în special pe conflictul armat, eforturile diplomatice și situația umanitară. un alt subiect recurent a fost situația din mali, atât din perspectiva intervenției Franței, cât și a stabilizării și reconstrucției țării. Pregătirile pentru summitul Parteneriatului estic de la Vilnius, precum și evoluțiile situației interne din Egipt și din Turcia au ocupat, de asemenea, un loc prioritar pe ordinea de zi. situația din Bangladesh a fost discutată în contextul dezastrelor industriale. Parlamentul a aprobat Acordul de parteneriat și cooperare cu irakul și a purtat, de asemenea, dezbateri pe marginea negocierilor în curs privind Acordul de cooperare uE-Afganistan pentru parteneriat și dezvoltare, precum și a strategiilor uE pentru regiunea arctică și Cornul Africii.

ucraina a intrat în centrul atenției în decembrie, ca urmare a protestelor masive îm-potriva refuzului guvernului de a semna un acord de asociere cu uE. într-o dezbatere cu o puternică încărcătură emoțională, deputații din principalele grupuri politice ale Parlamentului European au subliniat faptul că uE ar trebui să își mențină politica ușilor deschise față de ucraina, precum și că aceasta ar trebui, în prezent, să joace rolul de mediator și să utilizeze toate instrumentele aflate la dispoziția sa pentru a evita recurgerea la violență împotriva protestatarilor.

în plus, Parlamentul a discutat chestiuni pe termen mai lung și cu un caracter struc-tural: reexaminarea din 2013 a organizării și funcționării serviciului European de Acțiune Externă (sEAE) (9); cea de a doua modificare a Acordului de la Cotonou; ODm-urile; „Raportul anual privind politica externă și de securitate comună”, punerea în aplicare a politicii de securitate și de apărare comune; precum și Raportul anual privind drepturile omului și democrația în lume (10).

Ca în fiecare an, Parlamentul a purtat dezbateri pe marginea rapoartelor de extindere elaborate de Comisie privind anumite țări [Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, fosta Republică iugoslavă a macedoniei, islanda, Kosovo (11), muntenegru, serbia și Turcia].

Premiul sakharov oferit de Parlamentul European a fost decernat anul acesta malalei Yousafzai. s-au organizat ceremonii în onoarea laureaților Premiului sakharov care nu au putut să își ridice premiul în anii precedenți: Aung san suu Kyi (laureată a premiului în 1990), grupul „Doamnele în alb” (2005) și Guillermo Fariñas (2010).

Martin Schulz, președintele Parlamentului European, îi

înmânează Malalei Yousafzai premiul Sakharov (în prezența tatălui acesteia, în stânga), la



Comerțul internațional

Parlamentul a monitorizat și a sprijinit negocierile comerciale ale uE. în ceea ce privește Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTiP), deputații în Par-lamentul European au solicitat să se asigure respectarea deplină a protecției datelor cu caracter personal și să se excludă din negocieri serviciile culturale și audiovizuale. Parlamentul a sprijinit, de asemenea, negocierile uE-China pentru un acord bilateral de investiții și a invitat Comisia „să răspundă pozitiv dorinței Taiwanului” de a lansa negocieri în vederea unui acord similar. în plus, deputații în Parlamentul European și-au reînnoit sprijinul pentru negocierile comerciale cu mercosur și pentru un rezultat pozitiv în urma Rundei de la Doha care precedă Conferința ministerială a OmC.

Întrebări parlamentare

în comparație cu anul trecut, numărul de întrebări adresate Comisiei de către deputații în Parlamentul European în 2013 a crescut cu 21,34 %, ajungând în total la 13 448 de întrebări cu solicitare de răspuns scris, ceea ce reprezintă cel mai mare număr înregistrat vreodată. în 2013, s-a organizat o singură dată „timpul afectat întrebări-lor” cu Comisia, acesta fiind consacrat inovării, cercetării și dezvoltării, în special în cadrul programului Orizont 2020. Deputații în Parlamentul European au adresat spontan întrebări unui grup de comisari (procedura „catch-the-eye” – intervenție la cerere), pe marginea unor teme selectate în prealabil. Deși experiența referitoare la noul format a fost în general pozitivă, se preconizează și alte îmbunătățiri în ceea ce privește desfășurarea „timpului afectat întrebărilor”, în contextul revizuirii regula-mentului de procedură al Parlamentului care pune în aplicare noul sistem al „timpului afectat întrebărilor”.


Consiliul European

Consiliul European a cunoscut un an extrem de activ, care s-a soldat cu decizii ambițioase și cu răspunsuri prompte la evoluția rapidă a evenimentelor europene și internaționale. Prezidat de președintele său, dl Herman Van Rompuy, Consiliul Euro-pean s-a întrunit de șase ori în cursul anului 2013. în plus față de acestea, a avut loc și o reuniune la nivel înalt a zonei euro.

ultimii ani au fost extrem de dificili și dominați în mare măsură de criza financiară și economică. Prin urmare, în 2013, creșterea și ocuparea forței de muncă au fost as-pectele cruciale de pe ordinea de zi a Consiliului European. Aceste priorități au repre-zentat obiectivele principale ale reuniunilor Consiliului European.

în cadrul reuniunii sale din februarie, Consiliul European a convenit asupra CFm al uE pentru perioada 2014-2020. Bugetul convenit demonstrează că s-a pus accentul în mod evident pe mobilizarea resurselor pentru a sprijini creșterea economică, ocupa-rea forței de muncă, competitivitatea și convergența. Consiliul European a confirmat, de asemenea, agenda ambițioasă a Comisiei în domeniul comerțului.

în luna martie, Consiliul European a stabilit prioritățile în ceea ce privește politicile economice pentru anul următor și a confirmat strategia economică generală propusă de Comisie în cadrul analizei anuale a creșterii. Având în vedere situația socială din Europa, în special în rândul tinerilor cetățeni europeni, Consiliul European a convenit să se pună accentul pe chestiuni cu un potențial ridicat de a genera creștere și locuri de muncă. Dimensiunea socială a fost, de asemenea, menționată în contextul reflecției privind activitățile continue legate de uEm.

Șefii de stat sau de guvern și președintele Parlamentului European și cel al Comisiei Europene reuniți în cadrul

Consiliului European din octombrie la Bruxelles, în Belgia.


în luna mai, Consiliul European s-a concentrat pe sporirea competitivității, organizând dezbateri consacrate energiei și măsurilor eficace de combatere a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale, aceasta din urmă reprezentând un aspect deosebit de delicat într-un moment în care unui număr importat de cetățeni europeni li s-a solicitat să contribu-ie la efortul economic general. Consiliul a abordat chestiunea dependenței Europei de importurile de energie și costurile acestora, care sunt suportate și resimțite din ce în ce mai mult, în contextul crizei, de numeroase gospodării și întreprinderi.

în luna iunie, Consiliul European a acordat o atenție deosebită situației sociale din întreaga uniune, precum și riscului care decurge din aceasta, reuniunea la nivel înalt fiind așadar consacrată ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și consolidării competitivității. Liderii europeni au convenit, de asemenea, asupra unei serii de acțiuni care să promoveze crearea de noi locuri de muncă pentru tineri și să ofere sprijin imm-urilor, în calitatea acestora de principali angajatori din Europa. s-a alocat un buget de 6 miliarde EuR inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, în timp ce imm-urilor li s-a promis o creștere a creditelor atât din partea uE, cât și a Băncii Europene de investiții (BEi).

în cadrul Consiliului European din octombrie, liderii politici au abordat aspectele lega-te de economia digitală, politica economică și socială, uEm, Parteneriatul estic și flu-xurile de migrație.

Consiliul European din decembrie a abordat o serie de aspecte importante, printre care se numără: politica de apărare, progresele în vederea realizării unei uniuni ban-care, consolidarea coordonării politicii economice în cadrul uEm, punerea în aplicare a Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă, precum și situația din ucrai-na, siria și Republica Centrafricană.


Consiliul Uniunii Europene

în 2013, președinția prin rotație a Consiliului uniunii Europene a fost asigurată de ir-landa în primul semestru al anului și, respectiv, de Lituania în cel de al doilea semes-tru. Prioritățile președinției irlandeze din primul semestru al anului 2013 au fost asi-gurarea stabilității și a faptului că aceasta generează locuri de muncă și creștere. în al doilea semestru al anului 2013, Lituania a deținut președinția Consiliului pentru prima dată, profitând de această ocazie pentru a prezenta țara și a consolida legătu-rile acesteia cu Europa. Lituania și-a concentrat eforturile pentru a imprima direcția către o Europă credibilă, deschisă și aflată în creștere.

în cursul celor două președinții, Consiliul s-a reunit în 9 dintre cele 10 formațiuni ale sale: Consiliul Afaceri Generale, Consiliul Afaceri Economice și Financiare, Consiliul Justiție și Afaceri interne, Consiliul Ocuparea Forței de muncă, Politică socială, sănă-tate și Consumatori, Consiliul Competitivitate (piață internă, industrie, cercetare și spațiu), Consiliul Transporturi, Telecomunicații și Energie, Consiliul mediu, Consiliul Educație, Tineret, Cultură și sport, precum și Consiliul Afaceri Externe, sub președinția îR/VP.

Ordinea de zi a diverselor formațiuni ale Consiliului a reflectat o mare varietate de propuneri și dezbateri fără caracter legislativ. Punctele de pe ordinea de zi reflectă, într-o mare măsură, provocările reprezentate de evenimentele din Europa și aspecte-le la care uE a trebuit să reacționeze rapid, în special evoluțiile economice, reglemen-tarea și supravegherea financiară, aprofundarea uEm și propunerile legislative privind noua generație de instrumente de finanțare pentru CFm 2014-2020 al uE. s-au în-cheiat negocierile privind majoritatea instrumentelor din CFm, astfel încât noile fon-duri să fie disponibile încă de la începutul anului 2014. în noiembrie, Consiliul a aprobat acordul cu Parlamentul privind bugetul 2014.

Siglele președințiilor irlandeză și lituaniană ale Consiliului din 2013.


Comisia Europeană

Comisia și-a utilizat dreptul de inițiativă și rolul esențial în materie de guvernanță economică pentru a sprijini redresarea economică și pentru a lua măsuri suplimenta-re în vederea unei veritabile uniuni economice și monetare. Pe baza proiectului pentru o uEm profundă și veritabilă, inițiat în noiembrie 2012 (12), Comisia a prezentat două comunicări privind mecanismele menite să consolideze coordonarea și integrarea politicilor economice în zona euro (13). Alături de recomandările formulate în comuni-carea sa privind dimensiunea socială a uEm (14), aceste comunicări au fost incluse în contribuția Comisiei la dezbaterea pe tema uEm, care a avut loc în cadrul Consiliului European din decembrie. Comisia și-a continuat eforturile pentru crearea unei uniuni bancare. Aceasta a asigurat adoptarea unui mecanism unic de supraveghere și a co-laborat cu Parlamentul European și cu Consiliul în vederea adoptării propunerii sale privind un mecanism unic de rezoluție, pe care a prezentat-o în luna iulie (15). Pentru a facilita controlul democratic, Comisia a sprijinit măsurile pragmatice în vederea implicării într-o mai mare măsură a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în cadrul semestrului european.

Tot în 2013, Acordul privind CFm 2014-2020 a finalizat negocierile facilitate de Co-misie în ultimii 2 ani. De asemenea, Comisia și-a intensificat eforturile de simplificare a legislației uE. în comunicarea sa intitulată „Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFiT): rezultate și etapele ulterioare” (16), Comisia a finalizat o examinare aprofundată a întregii legislații existente a uE și a explicat care au fost realizările, ce alte măsuri intenționează să întreprindă și de ce acest lucru este impor-tant pentru creștere și locuri de muncă. După ce Consiliul a aprobat, în luna iunie, începerea negocierilor cu statele unite în domeniul comerțului și al investițiilor, Comi-sia a condus negocierile în vederea unui TTiP cuprinzător, care s-au desfășurat în două runde, în a doua jumătate a anului.

Comisia a salutat numirea de către Croația a domnului Neven mimica în calitate de comisar desemnat. în urma consultării necesare a Parlamentului European în luna iunie, Consiliul l-a numit în funcție pe noul comisar, de comun acord cu președintele Comisiei, astfel încât acesta să poată intra în funcție la 1 iulie. Președintele Barroso i-a atribuit dlui mimica portofoliul de protecție a consumatorilor.

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru relații interinstituționale și administrație, la o sesiune plenară a Parlamentului European la Strasbourg, în Franța.


în 2013, numărul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor lansate inițial împotriva statelor membre pentru o presupusă încălcare a punerii în aplicare a drep-tului uE a fost de 1 300 [această cifră corespunde primului stadiu al procedurii, în care se trimite o scrisoare oficială de punere în întârziere în conformitate cu artico-lul 258 din Tratatul privind funcționarea uniunii Europene (TFuE)]. Domeniile de poli-tică în care s-a lansat un număr mai mare de investigații sunt aspectele legate de mediu, impozitarea și uniunea vamală, transporturile, precum și piața internă și ser-viciile, care au reprezentat aproximativ 63 % din numărul total.

Comisia și-a continuat eforturile de modernizare a administrațiilor publice din întrea-ga Europă, dat fiind că acest lucru poate duce la servicii digitale mai numeroase și de calitate mai bună pentru cetățeni și întreprinderi, precum și la economii la nivelul costurilor în sectorul public. Pentru a asigura succesul acestor activități, este esențial să se adopte o abordare globală; inițiativele orizontale și transfrontaliere care vizează toate nivelurile de administrație publică (european, național și regional) vor avea un impact puternic. Programul de lucru al Comisiei privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (isA) (17) poate oferi o paletă largă de soluții și de instrumente în sprijinul modernizării administrațiilor publice. în cele ce urmează sunt enumerate câteva soluții care au fost dezvoltate prin isA în 2013.

▶ instrumentul de traducere automată mT@EC (18), dezvoltat de Comisie, oferă traduceri automate în toate limbile oficiale ale uE. instrumentul este în curs de implementare în cadrul mai multor soluții de guvernare electronică, în scopul stabilirii, în linii mari, a conținutului și a relevanței documentelor furnizate înainte ca acestea să fie transmise autorității competente/persoanei de contact. statele membre interesate pot utiliza, de asemenea, mT@EC, prin intermediul unor proiecte-pilot. instrumentul se bazează pe resursele lingvistice și pe expertiza lingvistică deosebite ale Comisiei (în prezent peste 650 de milioane de fraze în 23 de limbi) și va fi pus la dispoziția altor autorități publice în 2014.

▶ Eforturile depuse de Comisie în domeniul semantic (19) au dus la stabilirea unei serii de specificații care sunt acum recunoscute și integrate în procesul de standardizare al organizațiilor internaționale de standardizare.

▶ instrumentul de facturare electronică e-PRiOR (20), pus la dispoziția tuturor administrațiilor publice interesate, în mod gratuit, este utilizat de 48 de direcții generale ale Comisiei și de agenții executive și de reglementare. Belgia a decis să adopte această soluție ca soluție națională de facturare electronică (21), beneficiile potențiale anuale ale acesteia fiind estimate la 2 milioane EuR pentru furnizori și la 7,5 milioane EuR pentru public.


Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție și Tribunalul au pronunțat hotărâri importante care acoperă o pale-tă largă de domenii ale legislației uE și au implicații pentru o gamă largă de drepturi și activități ale uE.

Drepturi fundamentale

în cauza Radu, Curtea a hotărât că, în temeiul Cartei drepturilor fundamentale, nu poate fi refuzată executarea unui mandat european de arestare în cazul în care per-soana nu a fost audiată de autoritatea emitentă. Curtea a subliniat faptul că manda-tul european de arestare facilitează și accelerează cooperarea judiciară, servind astfel obiectivului stabilit de transformare a uE într-un spațiu de libertate, securitate și justiție, pe baza încrederii reciproce și a gradului ridicat de încredere care ar trebui să existe între statele membre. Rezultă astfel că statele membre trebuie să execute, în principiu, un mandat european de arestare. Prin urmare, posibilitatea de a refuza executarea unui astfel de mandat în cazul în care drepturile la apărare au fost încăl-cate se aplică numai în cazurile în care procesul a dus la pronunțarea unui sentințe penale în contumacie. încălcarea dreptului de a fi audiat de către autoritățile care emit un mandat european de arestare nu intră în sfera de aplicare a acestor excepții (22).

în cauza Kadi, marea Cameră a Curții de Justiție a încercat să determine conținutul drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate de terorism și să asigure un echi-libru între necesitatea imperativă de a combate terorismul internațional și protecția drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor suspectate de terorism. în cadrul procedurilor privind includerea sau menținerea numelui unei persoane pe lista de persoane suspectate de a fi asociate terorismului, Curtea a considerat că autorita-tea competentă din uE trebuie să comunice persoanei în cauză dovezile care stau la baza deciziei sale. De asemenea, autoritatea respectivă trebuie să se asigure că persoana în cauză se regăsește într-o poziție în care să își poată face cunoscute opiniile cu privire la motivele invocate împotriva sa și trebuie să analizeze, în lumina observațiilor formulate de persoana în cauză, dacă aceste motive sunt întemeiate (23).

Membrii Curții de Justiție din Luxemburg.


în cauza Åkerberg Fransson (24), Curtea a clarificat criteriile de aplicare a Cartei în temeiul articolului 51 din aceasta, care se referă la stabilirea faptului că un stat membru pune în aplicare legislația uE. Curtea a hotărât că un stat membru pune în aplicare legislația uE de îndată ce se stabilește o legătură parțială între măsura națională și dreptul uE. Cu alte cuvinte, trimiterea de la articolul 51 din Cartă la „pu-nerea în aplicare” a dreptului uE de către statele membre depășește cadrul măsurilor naționale adoptate cu scopul specific de a asigura că o dispoziție a dreptului uE pro-duce efecte. Dat fiind că drepturile fundamentale garantate de Cartă trebuie să fie respectate în cazul în care legislația națională intră în domeniul de aplicare al drep-tului uE, aplicabilitatea dreptului uE implică aplicabilitatea drepturilor fundamentale garantate de Cartă.

în cauza Melloni (25), Curtea a confirmat faptul că principiul constituțional fundamental al supremației dreptului uE se aplică și în relația dintre Cartă, pe de o parte, și dispozițiile constituționale naționale privind drepturile fundamentale, pe de altă parte. un stat membru nu poate invoca o dispoziție prevăzută în constituția sa, care ar oferi, în legătură cu un drept fundamental, un grad de protecție mai ridicat decât cel oferit de Cartă, ca motiv pentru a nu aplica o dispoziție clară dintr-un act legislativ al uE.

în cauza ZZ (26), Curtea a atras atenția asupra faptului că, în temeiul Directivei 2004/38/CE, persoana vizată de decizia de refuz al intrării pe teritoriu pe motive de ordine sau de securitate publică trebuie notificată în scris și în așa fel încât să poată înțelege conținutul deciziei și implicațiile acesteia pentru propria persoană și trebuie să fie informată, în mod precis și complet, în legătură cu motivele care au stat la baza deciziei, cu excepția cazului în care acest lucru este contrar intereselor legate de siguranța statului. Curtea a precizat că invocarea de către un stat membru a siguranței naționale nu împiedică uE să ia măsuri în domeniile de competență ale uE, în special pentru a asigura aplicarea dreptului uE.

Protecția consumatorilor

Curtea a hotărât că Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele înche-iate cu consumatorii (27) trebuie să ofere consumatorului posibilitatea de a solicita suspendarea oricărei proceduri de executare atât timp cât consumatorul respectiv contestă validitatea contractului care trebuie executat sau a oricărei clauze contrac-tuale prevăzute în acesta. Curtea a hotărât, de asemenea, că judecătorul național trebuie să examineze situația juridică a consumatorului, ținând seama de legislația națională aplicabilă în lipsa unui acord între părți, pentru a determina existența unui „dezechilibru semnificativ”. Curtea de Justiție a reiterat că anexa la Directiva 93/13/CEE conține numai o listă orientativă și neexhaustivă a clauzelor contractuale care pot fi considerate abuzive. Curtea a considerat că este de competența instanțelor naționale să evalueze dacă clauzele specifice cuprinse într-un contract de credit ipo-tecar sunt echitabile (28).

în legătură cu Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale între-prinderilor față de consumatori (29), Curtea a stabilit că practicile comerciale care induc în eroare consumatorul sunt neloiale și, prin urmare, interzise, fără a fi necesar să se demonstreze că acestea sunt contrare cerințelor de diligență profesională (30).


Curtea a concluzionat că Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori trebuie interpretată astfel încât definiția unui „comerciant” din această directivă să includă organismele publice și organismele care îndeplinesc o funcție publică. Prin urmare, consumatorii vor beneficia de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale puse în aplicare de astfel de organisme (31).

Curtea a hotărât că termenul „publicitate”, astfel cum este definit la articolul 2 aline-atul (1) din Directiva 84/450/CEE privind publicitatea înșelătoare (32) și la articolul 2 litera (a) din Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparati-vă (33), include și utilizarea unui nume de domeniu și a unor metataguri în metadate-le unui site internet. în schimb, înregistrarea, ca atare, a unui nume de domeniu nu este acoperită de acest termen (34).

Egalitatea de tratament

Curtea și-a elaborat interpretarea noțiunii de handicap în scopul protecției împotriva discriminării prevăzute în Directiva 2000/78/CE (35). Curtea a hotărât că handicapul poate fi rezultatul unei stări patologice provocate de o boală în cazul în care boala respectivă duce la o limitare pe termen lung generată, în special, de afecțiuni fizice, mentale sau psihice și care, în interacțiune cu diferite obstacole, poate împiedica participarea deplină și efectivă a persoanei în cauză la viața profesională în condiții de egalitate cu ceilalți lucrători. în acest context, starea de sănătate a unei persoane cu handicap care este aptă de muncă, chiar dacă numai cu fracțiune de normă, poate fi astfel acoperită de noțiunea de „handicap”. Curtea a ajuns la această concluzie după ce a reamintit că, întrucât uE a aprobat Convenția ONu privind drepturile persoanelor cu handicap, Directiva 2000/78/CE trebuia să fie interpretată în conformitate cu această convenție (36).

Nediscriminarea

Curtea a interpretat că regula împărțirii sarcinii probei prevăzută în Directiva 2000/78/CE se aplică interzicerii discriminării în funcție de orientarea sexuală. Cazul se referea la declarațiile dlui George Becali, care s-a prezentat ca fiind „patronul” FC steaua București, un club profesionist de fotbal din București, și care a declarat în cadrul unui interviu că nu ar angaja niciodată un jucător homosexual. Curtea a considerat că di-rectiva menționată anterior se aplică în situația respectivă, dat fiind că aceasta pre-supune afirmații referitoare la „condițiile de acces la încadrare în muncă [...], inclusiv [...] condițiile de recrutare” care intră în domeniul de aplicare al directivei (37).

Libera circulație

în mai multe cauze legate de acordarea de burse de studiu, Curtea a hotărât că arti-colele 20 și 21 din TFuE trebuie interpretate în sensul că se opun legislației naționale care condiționează acordarea unei burse de studiu sau de formare profesională unui resortisant al țării respective pentru un curs desfășurat într-un alt stat membru de cerința ca respectivul curs să ducă la obținerea unei calificări profesionale echivalen-te celei obținute într-o școală profesională din statul care acordă bursa. Această re-strângere a dreptului la libera circulație și ședere nu poate fi justificată de obiectivul referitor la evitarea unei sarcini financiare nejustificate. Curtea a susținut, de aseme-nea, că este posibil ca o condiție de ședere neîntreruptă timp de trei ani să descura-jeze resortisanții de la exercitarea dreptului lor la libera circulație și ședere într-un alt stat membru, având în vedere impactul pe care exercitarea acestei libertăți îl poate avea asupra dreptului la bursa de studiu sau de formare (38).


Banca Centrală Europeană

în contextul riscurilor care amenință perspectivele economice ale zonei euro și al unui nivel scăzut al inflației pe termen mediu, BCE a redus ratele dobânzii de două ori în 2013: prima dată la 2 mai, iar apoi la 7 noiembrie.

Cu ambele ocazii, rata dobânzii BCE la principalele operațiuni de refinanțare din cadrul Eurosistemului a fost redusă cu 25 de puncte de bază, ajungând astfel la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, și anume 0,25 %. Ratele dobânzii pentru facilitatea de creditare marginală au fost reduse cu valori diferite, și anume cu 50 de puncte de bază în mai (39) și, respectiv, cu 25 de puncte de bază în noiembrie (40), ajungând la 0,75 %, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit a rămas neschimbată, la nivelul de 0,00 %.

Ambele decizii au fost conforme cu orientările prospective prezentate în urma reuni-unii sale din iulie 2013, în cadrul căreia BCE a anunțat că preconiza în continuare că ratele pe care le stabilește la dobânzile de referință vor rămâne la nivelurile actuale sau vor scădea pentru o perioadă de timp îndelungată, având în vedere caracterul instabil pe scară largă al economiei și dinamica monetară scăzută, precum și pers-pectiva generală pe termen mediu a unei inflații reduse care rezultă din această situație. Cu ocazia reuniunii sale din noiembrie, Consiliul guvernatorilor BCE și-a reite-rat această poziție.

BCE a luat și alte măsuri menite să restabilească buna funcționare a mecanismului de transmitere a politicii monetare. Obiectivul acestor măsuri, cunoscute sub denumi-rea de măsuri atipice de politică monetară, este de a asigura alinierea ratelor inter-bancare din întreaga zonă euro la ratele dobânzilor stabilite de BCE. în cadrul acestor măsuri, BCE a continuat să furnizeze lichidități importante sectorului bancar, prin in-termediul procedurilor de furnizare de lichidități în cantități nelimitate la rate fixe (FRFA) pentru toate operațiunile de refinanțare, și va continua să procedeze astfel cel puțin până în iulie 2015. Acest lucru înseamnă că instituțiile financiare pot obține din partea BCE toate fondurile de care au nevoie, cu condiția să aibă garanții reale cores-punzătoare în sprijinul împrumuturilor și să fie dispuse să plătească ratele stabilite ale dobânzii.

Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene, la conferința

de presă de după reuniunea Consiliului guvernatorilor din

octombrie de la Paris, în Franța.


instituțiile financiare pot face aceasta prin participarea, de exemplu, la principalele operațiuni de refinanțare (mRO), care furnizează fonduri în euro pentru o săptămână, sau la alte operațiuni de refinanțare cu termen special, care oferă fonduri cu alte scadențe, de exemplu cu o scadență echivalentă unei perioade de aplicare (aproxima-tiv o lună, astfel cum este specificat într-un calendar detaliat). Acestea pot, de ase-menea, să obțină fonduri prin operațiunile de refinanțare pe termen mai lung, cu scadența la trei luni (LTRO) (41), pe care BCE a anunțat că le va continua, tot prin in-termediul procedurilor de licitație pentru furnizarea de lichidități în cantități nelimita-te la rate fixe, cel puțin până la 24 iunie 2015.

Dat fiind că funcționarea pieței s-a îmbunătățit și că procesul de reducere a gradului de îndatorare a continuat, cererea băncilor în materie de operațiuni de refinanțare ale BCE a scăzut, de fapt, începând din septembrie 2012.

Având în vedere importanța ratelor de referință interbancare, cum ar fi Euribor, pentru punerea în aplicare a politicii monetare, BCE a salutat intenția Comisiei de a regle-menta la nivel sistemic ratele de referință importante, precum și planul acesteia de a introduce competența de a impune transmiterea obligatorie a ratelor de referință importante din punct de vedere sistemic. De asemenea, BCE a încurajat băncile să participe în continuare la grupuri de consultare privind ratele de referință (42).

BCE se asigură, de asemenea, că sistemul bancar poate avea acces la lichidități în alte monede, atunci când și în măsura în care acest lucru este necesar. La sfârșitul lunii octombrie, BCE, împreună cu Banca Canadei, Banca marii Britanii, Banca Japoni-ei, Rezerva Federală și Banca Națională Elvețiană au anunțat că acordurile lor bilate-rale temporare în vigoare privind swapul valutar pentru furnizarea de lichidități s-au transformat în acorduri permanente, adică acorduri care vor rămâne în vigoare până la noi dispoziții.

în acest context, BCE a anunțat că va continua, tot până la noi dispoziții, să efectueze în mod regulat operațiuni de furnizare de lichidități în dolari americani, cu scadențe de aproximativ o săptămână și de trei luni.

în plus, BCE a anunțat, în octombrie 2013, stabilirea unui acord bilateral de swap valutar cu Banca Populară a Chinei. Din perspectiva Eurosistemului, se dorește ca acest acord să funcționeze ca o facilitate de sprijin pentru lichidități și să ofere băn-cilor din zona euro încrederea în furnizarea continuă de lichidități în yuani chinezești.

în februarie, BCE a decis să publice deținerile de titluri de valoare ale Eurosistemului care au fost achiziționate în cadrul programului privind piețele titlurilor de valoare (smP) (43). smP a fost introdus în 2010, cu obiectivul de a remedia „disfuncționalitățile de pe piețele titlurilor de valoare și de a restabili un mecanism adecvat de transmite-re a politicii monetare” (44) și a fost întrerupt în septembrie 2012.

Ca urmare a deciziei sale de a păstra activele pe care le deține în cadrul smP până la scadență, BCE gestiona în continuare, în decembrie 2013, titluri de valoare de 184 de miliarde EuR (45) în cadrul smP. BCE gestiona, de asemenea, 41,9 miliarde EuR și 15,4 miliarde EuR (46) în cadrul primului și, respectiv, în cadrul celui de al doilea program de achiziționare de obligațiuni garantate, ambele programe fiind întrerupte mai devreme.


mai mult, BCE și-a adaptat cadrul în materie de garanții pentru a menține caracterul adecvat al garanțiilor, asigurând în același timp disponibilitatea garanțiilor pentru operațiunile de politică monetară din cadrul Eurosistemului. în primul rând, BCE a adoptat Decizia BCE/2013/6, care interzice, de la 1 martie 2015, utilizarea drept garanție pentru operațiunile de politică monetară din Eurosistem a obligațiunilor bancare neacoperite garantate de stat, emise chiar de o contraparte sau de o entita-te care are legături strânse cu acea contraparte (47). în al doilea rând, BCE și-a revizu-it cadrul privind controlul riscurilor, astfel încât să permită aplicarea unui nou trata-ment titlurilor de valoare garantate cu active și obligațiunilor acoperite reținute (48). în al treilea rând, BCE a luat decizii referitoare la eligibilitatea titlurilor de datorie tranzacționabile emise sau garantate de Republica Cipru (49), în conformitate cu acțiunile întreprinse în cazul altor țări participante la program.

în ceea ce privește bancnotele, BCE a început să introducă o a doua serie de bancno-te euro, seria „Europa”, emițând, începând din 2 mai 2013, noi bancnote de 5 EuR în țările din zona euro.

Noile bancnote urmează să fie introduse treptat, pe parcursul mai multor ani, în ordi-ne crescătoare. Valorile acestora rămân neschimbate: 5 EuR, 10 EuR, 20 EuR, 50 EuR, 100 EuR, 200 EuR și 500 EuR. La 10 ianuarie 2013, mario Draghi, președintele BCE, a prezentat noua bancnotă de 5 EuR la muzeul de arheologie din Frankfurt pe main. BCE și băncile centrale naționale ale Eurosistemului organizează o campanie de infor-mare cu privire la seria „Europa” și la noua bancnotă de 5 EuR. Obiectivul acesteia este de a ajuta publicul să recunoască noua bancnotă și elementele sale de securita-te. un site internet este consacrat campaniei (50).

în ceea ce privește sistemele de plată, BCE a publicat recomandări privind securitatea plăților pe internet (51). Aceasta a lansat, de asemenea, consultări publice privind serviciile de acces la un cont de plată și cerințele de supraveghere a sistemelor de plăți cu importanță sistemică (52). în acest domeniu, BCE a publicat, de asemenea, primul său raport privind migrarea către sEPA, în care prezintă avertismente privind riscurile migrării cu întârziere (53).

în domeniul cooperării internaționale, BCE a finalizat un program de cooperare între Eurosistem și Banca Națională a Republicii macedonia (NBRm), finanțat de uniunea Europeană (54), precum și un program de cooperare cu Banca Națională a serbiei (NBs) (55), finanțat tot de uE.

BCE a continuat, de asemenea, să participe la misiunile de evaluare din țările care beneficiază de asistență financiară din partea uE și a Fondului monetar internațional (Fmi) (56) și să ia decizii referitoare la furnizarea de injecții de capital din partea băn-cilor centrale naționale din Eurosistem în beneficiul contrapărților lor naționale.

în cadrul activităților sale de comunicare destinate publicului, BCE a lansat un al treilea joc educativ intitulat „Top floor – Poți ajunge până sus?”, disponibil pe site-ul internet al BCE în 22 de limbi oficiale ale uE (57).

în plus, BCE, împreună cu băncile centrale naționale din zona euro, au organizat evenimentul „Generation €uro students’ Award”. Acesta este un concurs pe tema politicii monetare, care este organizat în fiecare an la nivel național în mai multe țări din zona euro de către băncile centrale naționale.


Curtea de Conturi Europeană

Curtea de Conturi Europeană (CCE) este instituția de audit independentă a uE. Ra-poartele de audit și avizele elaborate de Curte reprezintă o componentă esențială a lanțului de răspundere al uE. Acestea contribuie la garantarea faptului că persoanele responsabile de gestiunea bugetului uE sunt trase la răspundere – în special în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune – pentru modul în care se achită de aceste atribuții. Principala instituție responsabilă în acest sens este Comisia, însă celelalte instituții și organe ale uniunii participă și ele la gestiunea bugetară. De asemenea, statele membre dețin un rol major în cadrul gestiunii partajate.

Raportul anual referitor la execuția bugetului uE pentru exercițiul financiar 2012 (58) a fost publicat în noiembrie 2013. Raportul a constatat că, în majoritatea domeniilor de cheltuieli din bugetul uE, legislația în vigoare nu este încă respectată pe deplin. Prin urmare, Curtea de Conturi a adresat un apel în vederea reconceperii normelor uE în materie de cheltuieli și a recomandat simplificarea cadrului legislativ.

indicele de eroare estimat de Curte pentru ansamblul bugetului uE a fost de 4,8 % pentru exercițiul financiar 2012 (acesta fiind de 3,9 % în 2011). Toate domeniile care acoperă cheltuieli operaționale au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2012. indicele de eroare estimat nu constituie un indiciu al existenței fraudei sau al unei utilizări nejudicioase a resurselor financiare, ci o estimare a sumelor care nu ar fi trebuit să fie plătite deoarece fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislația aplicabilă. Printre erorile tipice se numără plățile efectuate către benefi-ciari neeligibili sau pentru proiecte neeligibile ori pentru achiziții de bunuri și servicii sau pentru investiții care nu s-au realizat cu aplicarea în mod corespunzător a norme-lor în materie de achiziții publice. în 2012, uE a cheltuit 138,6 miliarde EuR; pentru aproximativ 80 % din această sumă, gestiunea este asigurată de Comisie în comun cu statele membre. Curtea a criticat autoritățile statelor membre pentru cazurile în care acestea dispuneau de informații suficiente care să le fi permis detectarea și co-rectarea erorilor înainte de a solicita rambursarea cheltuielilor de la bugetul uE. Nor-mele aplicabile perioadei de cheltuieli 2007-2013 au oferit puține stimulente care să încurajeze statele membre să utilizeze într-un mod mai eficace sistemele de gestiune financiară. Constatările și opiniile de audit formulate de Curte au urmărit să îmbunătățească gestiunea financiară a uE. Prin urmare, Curtea a recomandat ca acestea să fie luate în considerare pe deplin pentru finalizarea normelor în materie de gestiune și control aplicabile în cadrul financiar 2014-2020.

Vítor Manuel da Silva Caldeira, președintele Curții de Conturi Europene (stânga), și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, studiază un document în timpul ședinței anuale comune a celor două instituții la Bruxelles, în Belgia.


Comitetul Economic și Social European

în 2013, cu ocazia celor nouă sesiuni plenare ale sale, Comitetul Economic și social European (CEsE) a formulat 206 avize, dintre care 35 de avize din proprie inițiativă și 10 avize exploratorii (4 au fost solicitate de Comisie și 6 de către președințiile Consiliului).

La 17 aprilie 2013, CEsE și-a ales un nou președinte în persoana dlui Henri malosse (Grupul „Angajatori”/FR) pentru a doua parte din actualul mandat, și anume următorii doi ani și jumătate (2013-2015), în locul dlui staffan Nilsson (Grupul „Activități diver-se”/sE), care și-a exercitat funcția de președinte în prima jumătate a mandatului de cinci ani al CEsE. Dna Jane morrice (Grupul „Activități diverse”/uK) a fost aleasă vicepreședinte responsabil pentru comunicare, iar dl Hans-Joachim Wilms (Grupul „Lucrători”/DE) a devenit vicepreședinte responsabil cu aspectele bugetare. Procedura pentru alegerea unui nou secretar general al CEsE a fost lansată la sfârșitul anului 2013. Noul președinte al CEsE a pus accentul pe reformarea metodelor de lucru: concentrarea pe un număr restrâns de domenii importante, în locul diversificării prea mari a activităților pe teme secundare; o mai mare selectivitate și o calitate îmbunătățită a avizelor din proprie inițiativă; precum și consolidarea capacității de anticipare a CEsE.

în 2013, CEsE a fost implicat îndeosebi în discuțiile referitoare la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, precum și a semestrului european, în special prin Grupul său de coordonare Europa 2020. multe dintre discuțiile purtate au fost consacrate crizei financiare și modului în care s-ar putea soluționa aceasta, precum și șomajului, punându-se accentul în special pe șomajul în rândul tinerilor. CEsE a dezbătut proiec-tele politice majore ale uniunii, cum ar fi modernizarea politicii agricole comune după 2013 și viitoarea politică de coeziune. CEsE a fost activ în dezbaterile pe marginea CFm după 2013. în plus, sectorul energetic și rolul imm-urilor au fost subiecte de prim-plan pe agenda de lucru a CEsE.

Henri Malosse, președintele Comitetului Economic și Social European, la o

sesiune plenară a CESE la Bruxelles, în Belgia.


Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene

Cu ocazia celor cinci sesiuni plenare ale sale din 2013, Comitetul Regiunilor al uniunii Europene (CoR) a formulat 73 de avize, dintre care 15 avize din proprie inițiativă și 1 aviz prospectiv (0 solicitate de Comisie și 4 de către președințiile Consiliului).

Prin intermediul platformei sale de monitorizare a strategiei Europa 2020, CoR a continuat să evalueze strategia pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă din punctul de vedere al regiunilor și al orașelor din uE. Acesta a pus accentul în mod deosebit pe consolidarea rolului autorităților locale și regionale în cadrul se-mestrului european. CoR a publicat, de asemenea, „Cel de al patrulea raport de moni-torizare al CoR privind strategia Europa 2020” (59) și a organizat o serie de conferințe pe marginea a 7 inițiative emblematice ale strategiei Europa 2020 care vor contribui la summitul regiunilor și orașelor ce va avea loc la Atena în martie 2014, precum și revizuirea la jumătatea perioadei a strategiei Europa 2020. Alte aspecte, cum ar fi negocierile privind CFm 2014-2020 și politica de coeziune în contextul CFm, au repre-zentat, de asemenea, subiecte frecvente de discuție. un loc la fel de important l-a ocupat și criza financiară, punându-se accentul în special pe șomajul în rândul tineri-lor și pe viitorul uniunii Europene – proiectul Comisiei privind uEm. CoR a pregătit un raport privind rolul său instituțional și politic, care urmează să fie prezentat în aprilie 2014, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a CoR, și care expune modalitățile de consolidare a rolului său instituțional și politic după 2015.

O serie de evenimente importante au fost organizate de CoR în 2013. Evenimentul „Open Days” 2013 a fost organizat împreună cu Comisia, sub deviza „Regiunile și orașele Europei iau startul spre 2020”. La sutele de seminarii și ateliere organizate în cadrul evenimentului au participat numeroși reprezentanți ai sferei administrative și academice, iar președintele Comisiei, José manuel Barroso, a pronunțat discursul de deschidere. mai mult, Conferința privind subsidiaritatea a fost organizată la Berlin, în cadrul Bundesratului, în luna decembrie. CoR a luat, de asemenea, măsuri ca urmare a Cărții sale albe privind guvernanța pe mai multe niveluri (60), prin elaborarea unor tablouri de bord și prin organizarea de întâlniri ulterioare.

Expoziția „100 de soluții EUrbane”, organizată în cadrul „Open days” 2013 la Bruxelles (Belgia).


Banca Europeană de Investiții

BEi, care este deținută de cele 28 de state membre și care reprezintă interesele acestora, colaborează îndeaproape cu alte instituții ale uE pentru a pune în aplicare politica uE. BEi este cel mai mare debitor și creditor multilateral ca volum al tranzacțiilor din lume, oferind fonduri și expertiză pentru proiecte de investiții solide și viabile, care contribuie la avansarea obiectivelor de politică ale uniunii. BEi pune în aplicare și aspectele financiare ale politicii externe și de dezvoltare a uE. Grupul BEi include Fondul European de investiții (FEi), a cărui activitate principală constă în acordarea de finanțare inovatoare imm-urilor.

în 2013, grupul BEi a jucat un rol mai important în stimularea finanțării economiei, ca urmare a creșterii de capital de 10 miliarde EuR aprobate în 2012. Activitatea de creditare a BEi a ajuns la un nivel de 71,7 miliarde EuR în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 37 % față de anul trecut. Activitățile BEi s-au concentrat pe priorități majore ale uE, cum ar fi imm-urile, inovarea și competențele, utilizarea eficientă a resurselor și infrastructurile strategice.

în 2013, pentru a răspunde dificultăților cu care se confruntă imm-urile pentru a avea acces în mod corespunzător la finanțare, Comisia a pregătit, împreună cu BEi și FEi, o inițiativă privind facilitarea accesului imm-urilor la finanțare. în același timp, ca urma-re a solicitării Consiliului European din iunie 2013, Comisia, BEi și FEi examinează eventualele opțiuni în vederea sporirii capacității FEi de îmbunătățire a creditului.

în paralel, Comisia și BEi au finalizat pregătirea instrumentelor financiare comune de partajare a riscurilor care urmează a fi utilizate în CFm 2014-2020, în special pentru facilitatea „Conectarea Europei”, Orizont 2020 și Programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COsmE). Printre acestea se numă-ră și activitățile întreprinse în continuarea fazei-pilot a inițiativei uE-BEi de emitere de obligațiuni pentru finanțarea de proiecte, a cărei evaluare a început în 2013.

în 2013, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind următorul mandat extern al BEi pentru perioada 2014-2020. Comisia a propus un volum total de 28 de miliar-de EuR pentru operațiunile de finanțare ale BEi care beneficiază de garanția uE, dintre care suma de 3 miliarde EuR ar fi opțională și ar face obiectul unei decizii la jumăta-tea perioadei.

Werner Hoyer, președintele BEI, la Congresul european al finanțelor

la Sopot, în Polonia.


Ombudsmanul European

Comisia, în virtutea competențelor sale și a faptului că multe dintre deciziile și propu-nerile sale au un impact direct sau indirect asupra cetățenilor, a reprezentat în conti-nuare instituția împotriva căreia au fost adresate majoritatea plângerilor trimise Ombudsmanului European.

în 2013, 62,7 % din investigațiile inițiate de Ombudsmanul European priveau Comisia. Comisia a primit 173 de noi investigații din partea Ombudsmanului și a răspuns la 278 de investigații inițiate de acesta, printre acestea numărându-se și cele lansate în anii anteriori, încă nesoluționate în 2013.

Plângerile investigate de Ombudsman au vizat mai multe domenii de activitate, printre care: legalitatea (aplicarea normelor de fond și/sau a normelor procedurale); cereri de informații; caracterul echitabil al deciziilor și termenele rezonabile pentru luarea acestora; cereri de acces public la documente.

La 14 martie 2013, P. Nikiforos Diamandouros și-a anunțat intenția de a se retrage după ce și-a îndeplinit funcția timp de 10 ani. Pentru ocuparea postului de Ombudsman European, șase candidați eligibili au fost audiați de Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului: Dagmar Roth-Behrendt (deputat în Parlamentul European), Ria Oomen-Ruijten (deputat în Parlamentul European), Francesco Enrico speroni (deputat în Parla-mentul European), Emily O’Reilly (Ombudsmanul irlandei), Alex Brenninkmeijer (Om-budsmanul țărilor de Jos) și markus Jaeger (funcționar în cadrul Consiliului Europei).

Alegerea noului Ombudsman a avut loc la 2 iulie 2013. Candidatul ales a fost dna Emily O’Reilly, care a intrat în funcție la 1 octombrie 2013. Dna O’Reilly conside-ră că unul dintre rolurile sale proactive în calitate de Ombudsman va fi să evidențieze preocupările cetățenilor și să contribuie la apropierea acestora de instituțiile uE. Ea dorește să reexamineze aspectele asupra cărora intenționează să se concentreze Ombudsmanul și să îmbunătățească impactul și vizibilitatea acestei instituții.

Emily O'Reilly, noul Ombudsman european, la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în Franța.


Agenții descentralizate

Comisia a continuat să pună în aplicare, în strânsă cooperare cu rețeaua agențiilor, foaia de parcurs privind măsurile luate ca urmare a abordării comune a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate ale uE, care a fost adopta-tă în 2012.

în raportul său intermediar adoptat în decembrie, Comisia a revizuit progresele reali-zate în toate domeniile vizate de abordarea comună. în special, cele cinci rezultate considerate prioritare de către Comisie fie au fost finalizate (orientările privind preve-nirea și gestionarea conflictelor de interese, orientările privind acordurile în materie de sedii, orientările privind întocmirea bugetului pe baza rezultatelor), fie se află într-un stadiu avansat și vor fi finalizate la începutul anului 2014 (orientările privind documentele de programare și indicatorii-cheie în materie de performanță, precum și orientările privind evaluările). Printre celelalte rezultate finalizate se numără revizui-rea statutului funcționarilor și a regulamentului financiar cadru în scopul simplificării normelor aplicabile agențiilor, orientările privind strategiile antifraudă ale agențiilor și orientările privind strategiile de comunicare ale agențiilor.

Punerea în aplicare a foii de parcurs va continua în 2014 și în anii următori, în confor-mitate cu rezultatele și termenele prevăzute de aceasta. în plus, Comisia a propus adaptarea guvernanței în cazul a șapte agenții descentralizate existente, cu ocazia re-vizuirii actelor lor fondatoare: Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF); Autoritatea de supraveghere a GNss European (GsA); Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței interne (OAPi); Agenția Europeană de siguranță a Aviației (AEsA); unitatea Europeană de Coo-perare Judiciară (Eurojust); precum și Colegiul European de Poliție (CEPOL) și Oficiul European de Poliție (Europol), pentru care s-a prezentat o propunere de fuzionare.

în cadrul agențiilor descentralizate ale uE sunt angajate peste 7 000 de persoane, contribuția din partea bugetului uE fiind de 727,5 milioane EuR în 2013.


Parlamentele naționale și rolul lor pe scena europeană

în 2013, dialogul politic cu parlamentele naționale a constituit în continuare o axă esențială a agendei interinstituționale a Comisiei.

în ianuarie 2013, a avut loc prima „săptămână Parlamentară Europeană”, în cursul căreia deputații în Parlamentul European și parlamentarii naționali au avut reuniuni la Bruxelles pe tema semestrului european.

Necesitatea consolidării legitimității și a răspunderii democratice în guvernanța eco-nomică a uE a fost unul dintre subiectele-cheie asupra căruia s-au concentrat sesiu-nile plenare ale Conferinței organelor specializate în afaceri comunitare (COsAC), care au avut loc la Dublin, în irlanda, și la Vilnius, în Lituania. în contribuția sa, adoptată în cadrul reuniunii de la Dublin, COsAC a invitat Comisia să ajungă la un acord cu privire la o serie de măsuri de consolidare a dialogului politic, printre care se numără formu-larea unor răspunsuri mai specifice la avizele motivate, acordarea unei atenții deose-bite problemelor ridicate de cel puțin o treime din parlamentele naționale și luarea în considerare a cererilor individuale sau colective formulate de parlamentele naționale pentru noi propuneri legislative. în răspunsul său, Comisia și-a confirmat angajamen-tul de a oferi răspunsuri adecvate, în timp util, și a explicat că, în mod normal, acordă o atenție deosebită observațiilor sau preocupărilor exprimate pe scară largă de par-lamentele naționale și că ține cont de acestea în scopul procesului legislativ. De asemenea, Comisia a confirmat că va fi dispusă să analizeze dacă sunt necesare norme noi sau modificate în domeniul de politică aferent. Tema principală abordată în cadrul reuniunii plenare a COsAC de la Vilnius (cea de a 50-a reuniune plenară, jubiliară) a fost rolul parlamentelor naționale, în special în contextul uEm.

Prima reuniune a Conferinței interparlamentare nou-înființate în temeiul articolu-lui 13 din pactul bugetar a avut loc la Vilnius în luna octombrie.

marea majoritate a avizelor parlamentelor naționale continuă să se concentreze pe substanța propunerilor Comisiei și a documentelor nelegislative, mai degrabă decât pe aspectele de subsidiaritate.

în 2013, parlamentele naționale au inițiat, pentru a doua oară, o așa-numită proce-dură a „cartonașului galben” (61), care a vizat de data aceasta propunerea Comisiei de regulament privind instituirea Parchetului European (62). în termenul stabilit de 8 săptămâni, Comisia a primit avize motivate din partea a 14 camere parlamentare (reprezentând un total de 18 voturi), conform cărora propunerea Comisiei nu respecta principiul subsidiarității. în cadrul revizuirii ulterioare, Comisia a analizat cu atenție argumentele privind subsidiaritatea prezentate în aceste avize motivate, dar, în co-municarea sa din 27 noiembrie 2013 (63), a ajuns la concluzia că parlamentele naționale nu au demonstrat faptul că propunerea încalcă principiul subsidiarității. Prin urmare, Comisia a hotărât să își mențină propunerea.

în 2013, parlamentele naționale au trimis în total 592 de avize în atenția Comisiei, număr care corespunde aproximativ celui înregistrat în anul precedent. Cu toate acestea, numărul avizelor motivate care prezintă o presupusă încălcare a principiului subsidiarității a fost ușor mai ridicat (15 % în loc de 13 %).


Transparență

în ultimii ani, Comisia a depus eforturi considerabile pentru îmbunătățirea transparenței în ceea ce privește grupurile de experți la care apelează pentru a colec-ta expertiză externă atunci când pregătește propuneri/norme și când elaborează poli-tici. în special, Registrul grupurilor de experți ai Comisiei și al altor entități similare (online) (64) a fost îmbunătățit în ceea ce privește informațiile furnizate și a devenit un instrument mai ușor de utilizat.

în 2013, Parlamentul European și Consiliul au aprobat propunerea Comisiei de a in-troduce în legislația uE depozitarea arhivelor istorice ale instituțiilor uE (65) la institu-tul universitar European (iuE) de la Florența, în italia (66). Toate instituțiile uE (67) vor avea obligația de a-și depune arhivele istorice la iuE atunci când acestea vor fi puse la dispoziția publicului, la sfârșitul unei perioade de 30 de ani. mai mult, regulamentul include un angajament ferm al instituțiilor uE de a-și pune arhivele la dispoziția pu-blicului prin mijloace electronice și de a facilita consultarea acestora pe internet.

NOTE(1) Regulamentul (uE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de

investiții (JO L 176, 27.6.2013). Directiva 2013/36/uE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (JO L 176, 27.6.2013).

(2) Directiva 2013/50/uE de modificare a Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, a Directivei 2003/71/CE privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare și a Directivei 2007/14/CE de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispoziții ale Directivei 2004/109/CE (JO L 294, 6.11.2013).

(3) Directiva 2013/34/uE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi (JO L 182, 29.6.2013).

(4) Comunicare a Comisiei – Către o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Coordonarea ex-ante a proiectelor de reforme majore ale politicilor economice, COm(2013) 166.


(6) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, COm(2011) 290.

(7) Regulamentul (uE) nr. 1219/2012 de stabilire a unor dispoziții tranzitorii pentru acordurile bilaterale de investiții încheiate între state membre și țări terțe (JO L 351, 20.12.2012). Regulamentul (uE) nr. 1307/2013 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (uE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (uE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 347, 20.12.2013). Regulamentul (uE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013).

(8) Directiva 2001/55/CE privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri (JO L 212, 7.8.2001).

(9) „Reexaminarea sEAE” (http://eeas.europa.eu/library/publications/2013/3/2013_eeas_review_en.pdf).

(10) „Raportul anual al uE privind drepturile omului și democrația în lume în 2012” (http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/13/st09/st09431.en13.pdf).

(11) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul Kosovo și este conformă cu RCsONu 1244/99 și cu Avizul Curții internaționale de Justiție privind declarația de independență a Kosovo.

(12) Comunicare a Comisiei – Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Lansarea unei dezbateri la nivel european, COm(2012) 777.


http://eeas.europa.eu/library/publications/2013/3/2013_eeas_review_en.pdf

http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/13/st09/st09431.en13.pdf


Comunicare a Comisiei – Către o uniune economică și monetară profundă și veritabilă – Coordonarea ex-ante a proiectelor de reforme majore ale politicilor economice, COm(2013) 166.

(14) Comunicare a Comisiei – Consolidarea dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare, COm(2013) 690.

(15) Propunere de regulament de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor întreprinderi de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție bancară, COm(2013) 520.

(16) Comunicare a Comisiei – Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFiT): rezultate și etapele ulterioare, COm(2013) 685.

(17) http://ec.europa.eu/isa

(18) http://ec.europa.eu/isa/actions/02-interoperability-architecture/2-8action_en.htm

(19) https://joinup.ec.europa.eu/community/semic/description

(20) http://ec.europa.eu/isa/actions/01-trusted-information-exchange/1-7action_en.htm

(21) http://ec.europa.eu/isa/news/2013/e_invoicing_en.htm

(22) Hotărârea Curții de Justiție din 29 ianuarie 2013 în cauza C-396/11, Radu (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-396/11).

(23) Hotărârea Curții de Justiție din 18 iulie 2013 în cauzele conexate C-584/10 P, C-593/10 P și C-595/10 P, Comisia și alții/Kadi (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-584/10%20P).

(24) Hotărârea Curții de Justiție din 26 februarie 2013 în cauza C-617/10, Åkerberg Fransson (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-617/10).

(25) Hotărârea Curții de Justiție din 26 februarie 2013 în cauza C-399/11, melloni (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-399/11).

(26) Hotărârea Curții de Justiție din 4 iunie 2013 în cauza C-300/11, ZZ (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-300/11).

(27) Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993).

(28) Hotărârea Curții de Justiție din 14 martie 2013 în cauza C-415/11, Aziz (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-415/11).

(29) Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (JO L 149, 11.6.2005).

(30) Hotărârea Curții de Justiție din 19 septembrie 2013 în cauza C-435/11, CHs Tour services (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-435/11).

(31) Hotărârea Curții de Justiție din 3 octombrie 2013 în cauza C-59/12, Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-59/12).

(32) Directiva 84/450/CEE de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative din statele membre cu privire la publicitatea înșelătoare (JO L 250, 19.9.1984).

(33) Directiva 2006/114/CE privind publicitatea înșelătoare și comparativă (JO L 376, 27.12.2006).

(34) Hotărârea Curții de Justiție din 11 iulie 2013 în cauza C-657/11, Belgian Electronic sorting Technology (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-657/11).

(35) Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000).

(36) Hotărârea Curții de Justiție din 11 aprilie 2013 în cauzele conexate C-335/11 și C-337/11, HK Danmark (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-335/11).

(37) Hotărârea Curții de Justiție din 25 aprilie 2013 în cauza C-81/12, Asociația Accept (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-81/12).

(38) Hotărârile Curții de Justiție din 18 iulie 2013 în cauzele conexate C-523/11 și C-585/11, Prinz și seeberger (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-523/11), și din 24 octombrie 2013 în cauza C-220/12, Thiele meneses (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-220/12), și în cauza C-275/12, Elrick (http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=en&num=C-275/12).

(39) http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130502.ro.html


(41) http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130502_2.en.html

(42) http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130208.en.html

(43) https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130221_1.en.html


(45) Date la 9 decembrie 2013. în februarie 2013, Consiliul guvernatorilor a decis să publice deținerile de titluri de valoare ale Eurosistemului care au fost achiziționate în cadrul smP, în conformitate cu orientarea în materie de transparență preconizată pentru tranzacțiile monetare definitive (TmD), astfel cum a fost comunicată la 6 septembrie 2012 (http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130221_1.en.html).

(46) Date la 9 decembrie 2013.



(49) http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130705.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130628_1.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130502_3.en.html

(50) http://www.noile-bancnote-euro.eu




(54) http://www.ecb.int/press/pr/date/2013/html/pr130710.en.html


(56) http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130204.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130207_1.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130315.en.html

http://ec.europa.eu/isa

http://ec.europa.eu/isa/actions/02-interoperability-architecture/2-8action_en.htm

https://joinup.ec.europa.eu/community/semic/description

http://ec.europa.eu/isa/actions/01-trusted-information-exchange/1-7action_en.htm

http://ec.europa.eu/isa/news/2013/e_invoicing_en.htm

http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?pro=&lgrec=en&nat=or&oqp=&dates=&lg=&language=ro&jur=C%2CT%2CF&cit=none%252CC%252CCJ%252CR%252C2008E%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252Ctrue%252Cfalse%252Cfalse&num=C-396%252F11&td=ALL&pcs=Oor&avg=&page=1&mat=or&jge=&for=&cid=405397

http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?pro=&lgrec=en&nat=or&oqp=&dates=&lg=&language=ro&jur=C%2CT%2CF&cit=none%252CC%252CCJ%252CR%252C2008E%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252C%252Ctrue%252Cfalse%252Cfalse&num=C-584%252F10P&td=ALL&pcs=Oor&avg=&page=1&mat=or&jge=&for=&cid=407638








http://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?language=ro&jur=C,T,F&num=335/11&td=ALL





http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130502.ro.html


http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130502_2.en.html

http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130208.en.html

https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130221_1.en.html








http://www.noile-bancnote-euro.eu/




http://www.ecb.int/press/pr/date/2013/html/pr130710.en.html






http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130325.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130415.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130418.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130509.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130603.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130708.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130718_1.en.html http://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2013/html/pr130731.en.html


(58) http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/AR12/AR12_EN.pdf

(59) https://portal.cor.europa.eu/europe2020/news/Pages/4th-CoR-monitoring-Report.aspx

(60) Aviz al Comitetului Regiunilor – Cartea albă a Comitetului Regiunilor privind guvernanța pe mai multe niveluri (JO C 211, 4.9.2009).

(61) Prima procedură a „cartonașului galben” a fost lansată în mai 2012 cu privire la propunerea de regulament privind exercitarea dreptului de a desfășura acțiuni colective în cadrul libertății de stabilire și a libertății de a presta servicii, COm(2012) 130.

(62) Propunere de regulament de instituire a Parchetului European, COm(2013) 534.

(63) Comunicare a Comisiei privind revizuirea Propunerii de regulament de instituire a Parchetului European în ceea ce privește principiul subsidiarității, COm(2013) 851.

(64) http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm

(65) Propunere de regulament de modificare a Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 354/83, în ceea ce privește depozitarea arhivelor istorice ale instituțiilor la institutul universitar European din Florența, COm(2012) 456.

(66) Regulamentul adoptat va intra în vigoare după ce va fi aprobat de parlamentele naționale din două state membre care și-au exprimat o rezervă de examinare parlamentară.

(67) s-a făcut o excepție în cazul Curții de Justiție a uniunii Europene și al BCE, care își pot depune arhivele istorice pe bază voluntară, însă nu sunt obligate să o facă.

CREDITE FOTO

Philippe samyn and Partners architects & engineers, Lead and Design Partner/Philippe samyn and Partners archi-tects & engineers, studio Valle Progettazioni architects, Buro Happold Limited engineers: pagina 194uniunea Europeană: paginile 195, 196, 198, 200, 202, 204, 206, 208, 209, 211, 217, 221Banque de France/Yann Dejardin: pagina 214Eric Herchaft: pagina 218uniunea Europeană/Bob Van mol: pagina 219Banca Europeană de investiții: pagina 220










http://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/AR12/AR12_EN.pdf

http://portal.cor.europa.eu/europe2020/news/Pages/4th-CoR-Monitoring-Report.aspx

http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?Lang=RO

227

CRONOLOGIE

227

ÎN CELE CE URMEAZĂ SUNT ENUMERATE UNELE DINTRE PRINCIPALELE EVENIMENTE ALE ANULUI 2013 DIN TOATE DOMENIILE DE POLITICĂ. ACEASTĂ CRONOLOGIE NU SE DOREȘTE A FI EXHAUSTIVĂ – ALTE EVENIMENTE MARCANTE SUNT PREZENTATE ÎN DETALIU ÎN CADRUL RAPORTULUI.

IANUARIEJeroen Dijsselbloem, ministrul de finanțe al Țărilor de Jos, este numit președinte al Eurogrupului.

Mecanismul european de stabilitate (MES) organizează prima rundă de licitații trimestriale, lansându-și astfel programul de finanțare pe termen scurt.

Nou regulament financiar pentru finanțele UE și norme de aplicare.

Premiile RegioStars 2013.

Inițiativele „Grafenul” și „Proiectul creierul uman” câștigă cel mai mare premiu pentru excelență în cercetare acordat vreodată, în vreme ce lupta pentru finanțarea susținută a științei continuă.

Statele Unite și UE ajung la un acord privind „Energy Star”, un program de etichetare a eficienței energetice a echipamentelor de birou.

Premiile European Border Breakers Award (EBBA) pentru artiștii din lumea muzicii din UE.

Toate permisele de conducere noi eliberate în UE trebuie să aibă forma unui „card de credit” din plastic cu un format european standard și să conțină elemente de securitate mai eficiente.

Comisia adoptă pachetul „Energie nepoluantă pentru transport”, ale cărui măsuri prevăd înființarea unor stații de carburanți alternativi în întreaga Europă, pentru a reduce dependența de petrol a sectorului transporturilor.

Comisia adoptă al patrulea pachet feroviar, care promovează sporirea calității și a diversificării serviciilor feroviare în Europa.

Comisia prezintă „Planul de acțiune antreprenoriat”.

Centrul european de combatere a criminalității informatice își începe activitatea.

A șasea reuniune la nivel înalt UE-Brazilia și prima reuniune la nivel înalt dintre UE și Comunitatea statelor din America Latină și Caraibe au avut loc la Brasilia (Brazilia) și, respectiv, la Santiago (Chile).

Comisia adoptă o comunicare privind instituirea unui plan european de acțiune în domeniul comerțului cu amănuntul și o

carte verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanțului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare și nealimentare în Europa.

FEBRUARIEConsiliul European ajunge la un acord politic privind cadrul financiar multianual (CFM) 2014-2020.

Consiliul European consimte la lansarea Inițiativei speciale „Locuri de muncă pentru tineri”, cu un buget de 6 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020.

Conform previziunilor economice ale Comisiei, economia UE își revine treptat după turbulențele cu care s-a confruntat.

Comisia prezintă propunerea de taxă pe tranzacții financiare în cadrul procedurii de cooperare consolidată.

Comisia solicită facilitarea accesului la fondurile UE în vremuri de criză.

99,9 % pentru exercițiul financiar 2012: cel mai ridicat nivel de execuție a bugetului UE.

În cadrul așa-numitei proceduri de verificare și închidere a conturilor, Comisia revendică o sumă totală de 414 milioane EUR, reprezentând fonduri din cadrul politicii agricole a UE cheltuite în mod incorect de statele membre.

Comisia anunță noi fonduri alocate cercetării în domeniul bolilor rare.

Comisia adoptă pachetul privind siguranța produselor și supravegherea pieței, destinat să amelioreze siguranța produselor de consum de pe piața unică.

Comisia propune măsuri de drept penal pentru a combate falsificarea monedei euro.

Comisia, împreună cu Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene (ÎR/VP), publică o strategie de

228

securitate cibernetică, precum și o propunere de directivă a Comisiei privind securitatea rețelelor și a informațiilor.

Propunere privind supravegherea și urmărirea spațială (pentru evitarea coliziunilor cu deșeurile cosmice).

Propunere de regulament de instituire a sistemului de intrare/ieșire pentru înregistrarea datelor referitoare la intrarea și la ieșirea resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Propunere de regulament de instituire a programului de înregistrare a călătorilor.

Propunere de directivă privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune.

Se lansează misiunea UE de instruire militară în Mali. Misiunea sprijină refacerea forțelor armate din Mali și cuprinde peste 200 de instructori și circa 350 de persoane dedicate ajutorului și protecției.

MARTIELetonia solicită în mod oficial aderarea la zona euro începând cu 2014.

Miniștrii de finanțe ai UE convin să prelungească scadențele împrumuturilor acordate Irlandei și Portugaliei în cadrul programelor lor de ajustare economică.

Consiliul European stabilește prioritățile de reformă la nivelul întregii UE pentru anul 2013.

Comisia propune coordonarea ex ante, la nivelul UE, a planurilor naționale de reforme majore în domeniul politicii economice, precum și un instrument de convergență și competitivitate care să încurajeze și să susțină reformele prioritare.

Comisia publică rezultatele unui studiu referitor la primele 10 acte legislative ale UE cele mai împovărătoare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Comisia micșorează apoi taxele de înregistrare a utilizării substanțelor chimice de către IMM-uri (în temeiul regulamentului REACH).

Termen-limită de punere în aplicare a directivei privind întârzierea efectuării plăților și o campanie a Comisiei de sensibilizare în raport cu noile cerințe de plată.

Campanie a Comisiei de susținere a recuperării datoriilor la nivel transfrontalier.

Actualizarea bugetului pentru exercițiul 2013 și a CFM pentru a acoperi aderarea Croației la UE.

Bugetul UE pentru exercițiul 2013: pentru o implementare reușită a programelor sunt necesare fonduri suplimentare care să acopere cererile de plată neonorate.

Comisia întocmește un plan de acțiune pentru combaterea fraudelor din sectorul alimentar, ca urmare a scandalului cărnii de cal.

Intră în vigoare interdicția în UE a tuturor testelor pe animale pentru produsele cosmetice.

Comisia propune norme pentru reducerea costurilor de instalare a rețelelor în bandă largă.

Intră în vigoare regulamentul privind exploatarea lemnului, care interzice plasarea pe piața europeană a lemnului obținut pe căi ilegale.

Propunere de directivă privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, schimb de elevi,

formare profesională remunerată și neremunerată, servicii de voluntariat și muncă au pair.

Propunere de regulament privind Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare și Formare în Aplicarea Legii (Europol).

UE devine primul spațiu din lume cu drepturi ale pasagerilor pentru toate mijloacele de transport: aerian, feroviar, naval sau rutier (autobuz sau autocar).

Comisia raportează cel mai mic număr de decese în urma accidentelor rutiere înregistrat vreodată în Europa.

Comisia propune o directivă privind amenajarea spațiului maritim și managementul integrat al zonelor costiere.

UE și Japonia convin să lanseze negocierile pentru un acord de liber schimb și un acord de parteneriat strategic. Discuțiile încep în luna următoare.

Adoptarea propunerilor de revizuire a regulamentului privind marca comunitară și a directivei privind marca comunitară.

Publicarea raportului privind „Situația Uniunii inovării 2012” și a raportului privind tabloul de bord al Uniunii inovării 2013.

APRILIEComisia examinează, prin intermediul unor analize aprofundate, potențiale dezechilibre macroeconomice la nivelul a 13 state membre și consideră că este necesară continuarea monitorizării și un grad mai mare de angajament față de reformele structurale.

Cu acordul statelor membre din zona euro, Consiliul guvernatorilor MES aprobă ajutorul economic pentru Cipru (urmat de Consiliul Fondului Monetar Internațional în mai) pentru perioada 2013-2016. Pachetul financiar va acoperi până la 10 miliarde EUR.

Publicare: regulamentul financiar, aplicabil bugetului general al Uniunii, și normele sale de aplicare.

Prim acord privind principiile care guvernează normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo (dialog Belgrad-Pristina facilitat de ÎR/VP), completat în luna mai de un plan cuprinzător de punere în aplicare.

Comisia propune măsuri care urmăresc o mai bună aplicare a legislației UE privind drepturile cetățenilor UE de a munci într-un alt stat membru.

Lansarea primului program universitar paneuropean de cursuri online deschise și în masă.

Comisia adoptă o strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice.

Sistemul de Informații Schengen intră în funcțiune.

Propunere de regulament de stabilire a unor norme de supraveghere a frontierelor maritime externe în contextul cooperării operative coordonate de Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex).

Al doilea raport privind punerea în aplicare a strategiei de securitate internă a UE.

Henri Malosse își preia mandatul de cel de al 30-lea președinte al Comitetului Economic și Social European.

Comisia propune noi norme pentru fabricarea unor camioane mai aerodinamice, fapt care va reduce consumul de carburant și va spori siguranța utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor.

229

MAIBanca Centrală Europeană (BCE) micșorează rata principală a dobânzii la 0,50 %, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare marginală la 1,00 %. BCE lansează totodată noua serie de bancnote de 5 euro, cu elemente de securitate îmbunătățite.

În previziunile economice din primăvară, Comisia consideră că economia UE își revine treptat.

În cadrul semestrului european, Comisia formulează recomandările specifice fiecărei țări.

Intră în vigoare cele două regulamente din cadrul propunerilor legislative „two-pack”, care completează Pactul de stabilitate și de creștere și care se aplică numai statelor membre din zona euro.

În cadrul așa-numitei proceduri de verificare și închidere a conturilor, Comisia revendică o sumă totală de 230 milioane EUR, reprezentând fonduri alocate în cadrul politicii agricole și cheltuite în mod incorect de statele membre.

Comisia adoptă raportul 2013 privind cetățenia UE.

Se lansează o Alianță pentru cercetarea Oceanului Atlantic cu Canada și Statele Unite.

La Cannes, premiul MEDIA al UE este decernat regizorului danez Thomas Vinterberg.

Are loc audierea în Parlamentul European a comisarului croat desemnat, Neven Mimica.

Comisia propune modernizarea a 319 porturi maritime cheie situate de-a lungul coastelor Europei, pentru a îmbunătăți operațiunile portuare și conexiunile de transport ulterior.

Parlamentul, Consiliul și Comisia ajung la un acord istoric asupra unor propuneri de a transforma mozaicul actual de drumuri, căi ferate, aeroporturi și canale europene într-o rețea unificată de transport (noile rețele transeuropene de transport TEN-T).

Comisia propune o nouă strategie industrială europeană în domeniul electronicii, cu un sprijin mai bine direcționat, pentru mobilizarea unor investiții private noi în valoare de 100 miliarde EUR.

Este lansată misiunea de asistență la frontieră a Uniunii Europene în Libia. Misiunea sprijină autoritățile libiene să sporească siguranța la frontierele naționale și cuprinde circa 110 participanți internaționali.

Se publică raportul anual al Agenției Europene de Mediu privind calitatea apei pentru scăldat din Europa. Potrivit raportului, 94 % din locurile pentru scăldat din Uniunea Europeană îndeplinesc standardele minime de calitate a apei.

Propunere de directivă privind transparența și comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți de bază.

Cu ocazia lansării Lunii Europene a Creierului, Comisia anunță noi fonduri pentru cercetarea în domeniul creierului uman.

IUNIEÎn Raportul de convergență, Comisia concluzionează că Letonia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2014. Eurogrupul recomandă aderarea Letoniei la zona euro.

Lansarea negocierilor pentru Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții cu Statele Unite.

Adoptarea unei propuneri de directivă cu privire la modul în care cetățenii și societățile pot cere despăgubiri atunci când sunt prejudiciate ca urmare a încălcării normelor antitrust ale UE.

Comisia prezintă o serie de principii comune și neobligatorii pentru mecanismele de acțiune colectivă în statele membre.

Comisia adoptă o propunere de extindere a domeniului de aplicare al schimbului automat de informații în cadrul UE.

Parlamentul și Consiliul ajung la un acord politic asupra reformei politicii comune în domeniul pescuitului și asupra regulamentului privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor din pescuit și acvacultură.

Agenda digitală: noi reglementări specifice pentru consumatori în cazul pierderii sau sustragerii ilicite în UE a datelor cu caracter personal din sectorul telecomunicațiilor.

Organizarea Săptămânii Europene a Energiei Durabile.

Comisia prezintă un plan de acțiune pentru industria siderurgică.

Declarație comună de stabilire a unui parteneriat de mobilitate între Maroc și Uniunea Europeană și statele sale membre.

UE și Israel semnează un acord global privind transportul aerian, care va deschide treptat și va integra piețele lor respective.

Comisia intervine pentru decongestionarea spațiului aerian european accelerând crearea cerului unic european.

Comisia adoptă două propuneri privind eCall pentru ca, până în octombrie 2015, mașinile să apeleze automat serviciile de urgență în cazul coliziunilor grave.

Comisia lansează o nouă campanie privind drepturile pasagerilor.

Proiectul de buget UE 2014: Comisia prezintă o propunere adaptată Europei de astăzi.

Câștigătorii premiului european pentru inovare în administrația publică sunt anunțați în timpul conferinței privind Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa, organizată la Cork, în Irlanda.

Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural/Europa Nostra este decernat unui număr de șapte mari proiecte europene.

Premiul UE pentru arhitectură contemporană a fost acordat proiectului Harpa pentru sala de concerte și centrul de conferințe de la Reykjavik, în Islanda.

Intrarea în vigoare a normelor referitoare la agențiile de rating.

Comisia adoptă un pachet cuprinzător de măsuri care vizează intensificarea luptei împotriva comerțului ilicit cu produse din tutun.

IULIEComisia propune crearea unui mecanism unic de rezoluție (MUR) pentru băncile aflate în dificultăți grave.

Miniștrii de finanțe din UE reuniți în cadrul Consiliului Ecofin aprobă în mod oficial aderarea Letoniei la zona euro de la 1 ianuarie 2014.

Comisia adoptă o propunere de înființare a unui Parchet European pentru protejarea bugetului UE împotriva fraudelor.

Intră în vigoare noul regulament privind produsele cosmetice, care consolidează protecția consumatorilor.

Adoptarea pachetului privind investițiile în inovare.

Consiliul adoptă două măsuri destinate să amelioreze lupta împotriva fraudei TVA, îndeosebi a fraudei de tip carusel, printre care mecanismul de reacție rapidă.

De la 1 iulie se aplică noi tarife pentru serviciile de roaming: datele sunt cu 36 % mai ieftine; serviciile de roaming în Croația sunt de 15 ori mai ieftine.

230

Comisia prezintă un plan de acțiune pentru industria apărării și securității.

Comisia adoptă o propunere de modificare a regulamentului privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

Intră în vigoare noile cerințe privind substanțele chimice din jucării.

Comisia simplifică formalitățile vamale pentru nave („centura albastră”).

Comisia anunță noi fonduri în valoare de 600 milioane EUR pentru decongestionarea spațiului aerian european. Comisia prelungește mandatul întreprinderii comune de cercetare privind managementul traficului aerian în contextul cerului unic european.

Comisia actualizează lista companiilor aeriene supuse unei interdicții de exploatare.

A 31-a întâlnire la nivel înalt UE-Rusia are loc la Ekaterinburg, în Rusia.

A 6-a întâlnire la nivel înalt UE-Africa de Sud are loc la Pretoria, în Africa de Sud.

Lansarea noului tablou de bord online al pieței unice, care oferă firmelor și cetățenilor care doresc să lucreze, să călătorească, să cumpere, să investească sau să desfășoare o activitate transfrontalieră o imagine generală a modului în care funcționează piața unică în realitate.

Intră în vigoare pachetul legislativ care transpune, printr-un regulament și o directivă, noile standarde internaționale în materie de capital bancar (cunoscute sub numele de acordul Basel III) în cadrul juridic al Uniunii Europene.

AUGUSTNormele speciale ale UE în materie de ajutoare de stat în caz de criză, în vigoare din 2008, sunt reorganizate în mod substanțial.


SEPTEMBRIEPachetul legislativ „Un continent conectat”: Comisia adoptă un pachet de reformă ambițios pentru piața telecomunicațiilor.

Comisia adoptă o comunicare privind sistemul bancar paralel și o propunere de noi norme pentru ameliorarea lichidității și stabilității fondurilor de piață monetară.

Comisia adoptă o propunere de regulament privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare, pentru a restabili încrederea în parametrii de referință în urma descoperirii manipulării indicilor de referință ai ratei dobânzii.

Intră în vigoare regulamentele privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică a instalațiilor de încălzire a apei, a radiatoarelor și a instalațiilor de încălzire cu funcție dublă.

Lansarea concursului pentru capitala europeană a inovării – iCapitala.

Intrarea în vigoare a simbolului de identificare a medicamentelor (triunghiul negru cu vârful în jos) aflate sub monitorizare suplimentară.

Publicarea planului general al Comisiei pentru materii prime.

Comisia adoptă regulamentul privind speciile alogene invazive, având ca scop prevenirea și gestionarea amenințării crescânde pe care o reprezintă speciile invazive.

Janez Potočnik, comisarul pentru mediu, primește premiul „Champion of the Earth 2013” al Organizației Națiunilor Unite.

Comisia lansează procedura de la articolul 39 împotriva Croației, ca urmare a nerespectării de către aceasta a Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare.

OCTOMBRIEÎn urma acordului Parlamentului European din septembrie, miniștrii de finanțe din UE reuniți în cadrul Consiliului Ecofin adoptă în mod oficial mecanismul unic de supraveghere (MUS), care plasează băncile cele mai mari ale Europei sub supravegherea directă a BCE începând din septembrie 2014.

BCE anunță detaliile evaluării globale a băncilor din zona euro, înainte de a-și prelua rolul de autoritate unică de supraveghere bancară a zonei euro.

Comisia prevede consolidarea dimensiunii sociale a uniunii economice și monetare.

Consiliul, Comisia și Parlamentul ajung la un acord politic asupra versiunii integrale finale a proiectului de reformă a politicii agricole comune (PAC).

Emily O’Reilly, fost Ombudsman irlandez, îi succede lui Nikiforos Diamandouros în funcția de Ombudsman european.

Adoptarea unei directive care garantează accesul la un avocat în cadrul procedurilor penale în UE.

Acordul privind încheierea unui acord economic și comercial cuprinzător cu Canada.

Mecanismul european de stabilitate lansează programul de finanțare pe termen lung prin alocarea unei obligațiuni de referință pe cinci ani de 7 miliarde EUR.

Adoptarea de către Parlament și Consiliu a regulamentului privind noul Cod vamal al Uniunii.

Se adoptă regulamentul de instituire a Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Eurosur).

Comisia adoptă o comunicare privind armele de foc și securitatea internă în UE: protejarea cetățenilor și combaterea traficului ilegal.

Adunarea Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) ajunge la un acord decisiv cu privire la emisiile generate de transportul aerian, acord salutat și de Comisie.

Comisia publică noi hărți ale celor nouă coridoare principale care vor constitui elementul central al transporturilor pe piața unică europeană.

Comisia lansează inițiativa „deschiderii sistemelor de educație” pentru a încuraja inovarea și dezvoltarea competențelor digitale în școli și universități.

Comisia decide să sprijine Republica Cehă, Germania, Austria și România în urma catastrofelor provocate de inundații și de secetă.

Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor („Open Days”).

231

NOIEMBRIEParlamentul European aprobă cadrul financiar multianual 2014-2020, cu acordul final al Consiliului în decembrie. O mie de miliarde de euro de investit în viitorul Europei.

Raportul Curții de Conturi arată că gestionarea bugetului UE merge în direcția cea bună.

Grupul E3+3 (Franța, Germania și Regatul Unit, împreună cu China, Rusia și Statele Unite) ajunge la un acord intermediar asupra unui plan comun de acțiune cu Iranul privind programul nuclear al Iranului, la Geneva, în Elveția. Negocierile sunt prezidate de ÎR/VP.

Previziunile economice din toamnă ale Comisiei indică o redresare treptată.

Comisia publică Raportul privind mecanismul de alertă 2014, lansând ciclul anual al procedurii privind dezechilibrele macroeconomice, și recomandă analize aprofundate în 16 state membre. Comisia adoptă totodată analiza anuală a creșterii 2014, identificând ca principală provocare mijloacele de susținere a redresării.

Făcând un mare pas înainte prin implementarea noilor norme de guvernanță UE ale pachetului „two-pack” și pentru prima dată în istorie, Comisia emite avize cu privire la proiectele de planuri bugetare ale celor 13 state membre din zona euro care nu urmează un program de ajustare economică și evaluează programele de parteneriat economic a cinci țări din zona euro. Comisia examinează, de asemenea, situația de deficit excesiv și eventuala încălcare a criteriilor datoriilor și deficitelor.

BCE micșorează rata principală a dobânzii la 0,25 %, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare marginală la 0,75 %.

Parlamentul European aprobă reforma PAC.

Comisia publică orientările privind intervențiile de stat pe piețele energiei electrice.

Comisia organizează la Bruxelles o conferință importantă privind viitorul politicii UE în domeniul justiției, intitulată „Assises de la Justice”.

Parlamentul European aprobă finanțarea programelor europene de radionavigație prin satelit până în 2020.

Navigare în aer: Comisia dă companiilor aeriene undă verde pentru utilizarea serviciilor de bandă largă 3G și 4G la bordul aeronavelor.

Licențe pentru Europa: industria se angajează să găsească soluții pentru a îmbogăți conținutul pe piața digitală unică.

Premiul Uniunii Europene pentru literatură este acordat unui număr de 12 autori europeni.

ÎR/VP lansează grupul operativ comun UE-Myanmar în Nay Pyi Taw și Yangon (Myanmar/Birmania). Grupul operativ urmărește să sprijine procesul de tranziție politică și economică a Myanmarului/Birmaniei.

La Bruxelles are loc a șaptea întâlnire la nivel înalt UE-Coreea de Sud, care marchează a 50-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre UE și Coreea de Sud.

La Tokyo are loc a 21-a întâlnire la nivel înalt UE-Japonia. Întâlnirea oferă un impuls negocierilor pentru parteneriatul strategic și pentru acordurile de liber schimb și consolidează cooperarea în materie de pace și securitate regională și mondială.

Cu ocazia celei de a 16-a întâlniri la nivel înalt UE-China de la Beijing se lansează negocierile pentru un acord de investiții, primul acord de investiții autonom negociat de UE cu o țară terță.

Comisia adoptă o propunere de diminuare a utilizării pungilor din plastic, prin care le cere statelor membre să reducă utilizarea pungilor din plastic subțiri.

Consiliul și Parlamentul European adoptă decizia privind al șaptelea program de acțiune comunitară în domeniul mediului. Acest program global, intitulat „O viață bună, în limitele planetei noastre”, va ghida politica de mediu până în anul 2020.

DECEMBRIEIrlanda este prima țară care finalizează programul de ajustare economică.

Miniștrii de finanțe reuniți în cadrul Consiliului Ecofin ajung la un acord asupra MUR.

Parlamentul, Comisia și statele membre ale UE ajung la un acord politic asupra directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare.

Parlamentul și Consiliul adoptă regulamente privind fondurile structurale și de investiții europene 2014-2020.

Consiliul aprobă reforma PAC.

Consiliul European discută, pentru prima dată din 2005, politica de securitate și de apărare a UE și convine să consolideze cooperarea europeană în acest domeniu.

Încheierea celui de Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică la 31 decembrie 2013 și publicarea primei cereri de propuneri în cadrul programului Orizont 2020.

Elveția se alătură programului UE de radionavigație prin satelit Galileo.

Publicarea raportului pe 2013 privind competitivitatea Uniunii inovării.

Comisia actualizează lista companiilor aeriene supuse unei interdicții de exploatare.

UE triplează fondurile pentru inovare în domeniul transportului feroviar.

Comisia adoptă „Shift2Rail”, un nou parteneriat între sectorul public și cel privat pentru a investi aproape 1 miliard EUR în cercetare și inovare în vederea creșterii transportului de pasageri și de mărfuri pe căile ferate europene.

Comisia contribuie la facilitarea și ecologizarea transportului urban, intensificându-și sprijinul acordat orașelor prin pachetul privind mobilitatea urbană.

Comisia și ÎR/VP adoptă o comunicare comună privind abordarea globală a UE în materie de conflicte și crize externe.

Pachetul privind spațiul aerian este adoptat de Comisie.

Comisia adoptă o comunicare privind finalizarea pieței unice pentru curierat, pentru a stimula comerțul electronic în UE.


http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/budgetary_plans/index_en.htm

Reprezentanța Comisiei Europene în RomâniaStr. Vasile Lascăr nr. 31Sector 2020492 BucureștiROMÂNIATelefon: +40 212035400Fax: +40 213168808E-mail: [email protected]

Biroul de Informare al Parlamentului European în RomâniaStr. Boteanu nr. 1Sector 1010027 BucureștiROMÂNIATelefon: +40 213057986Fax: +40 213157929E-mail: [email protected]

INTRAȚI ONLINE

Informații în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt disponibile pe pagina de internet Europa:

http://europa.eu

VIZITAȚI-NE

Peste tot în Europa sunt sute de centre de informare locale despre UE.

Puteți afla adresa centrului celui mai apropiat de dumneavoastră consultând pagina de internet:

http://europedirect.europa.eu

SUNAȚI-NE SAU SCRIEȚI-NE

Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană.

Puteți accesa acest serviciu apelând la numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11

(puteți apela, de asemenea, din afara granițelor UE, la: +32 22999696) sau prin poșta electronică, la:


CITIȚI DESPRE EUROPA

Puteți găsi publicații despre UE accesând printr-un simplu clic site-ul internet al EU Bookshop:

http://bookshop.europa.eu

Cum să intrați în legătură cu UE

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la:

Uniunea Europeană are, de asemenea, delegații în alte țări din lume.

mailto:comm-rep-ro%40ec.europa.eu?subject=

mailto:epbucarest%40europarl.europa.eu?subject=

http://europa.eu



http://bookshop.europa.eu

ΑθήναAthína

Member States of the European Union (2013)

Candidate and potential candidate countries

Uniunea Europeană

Statele membre ale Uniunii Europene (2013)

Țări candidate și potențial candidate

NA-AD

-14-001-RO-N

doi:10.2775/88495