raport de monitorizare prgd regiunea vest aprarpmtm.anpm.ro/upload/5229_arpmtm_raport de... ·...

AGENŢIA REGIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞOARA

RAPORT DE MONITORIZARE PRGD REGIUNEA VEST 2008 1

RAPORT DE MONITORIZARE A PLANULUI REGIONAL DE

GESTIONARE A DEŞEURILOR REGIUNEA VEST



CUPRINS I. INTRODUCERE............................................................................................. 3 II. REZUMAT NON-TEHNIC.............................................................................. 5 III. MONITORIZAREA ÎNDEPLINIRII MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE...... 9

III.1 Stabilirea indicatorilor de monitorizare ........................................................ 9 III.2. Valoarea şi tendinţa indicatorilor ................................................................ 20

IV. MONITORIZAREA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU PROGNOZĂ .. 28 IV. 1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale............................... 28 IV. 2 Prognoza privind generarea deşeurilor deşeurilor de ambalaje........... 31

V. EVALUAREA PROGRESULUI ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE ................................................................. 36

V. 1. Dezvoltarea politicii regionale în domeniul gestionării deşeurilor ....... 37 V. 2. Aspecte instituţionale şi organizatorice ................................................. 38 V. 3. Resurse umane ......................................................................................... 38 V. 4. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor................................................................................ 39 V. 5. Conştientizarea factorilor implicaţi ......................................................... 39 V. 6. Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor............................................................................................ 40 V. 7. Prevenirea generării deşeurilor ............................................................... 40 V. 8. Colectarea şi transportul deşeurilor........................................................ 41 V. 9. Tratarea deşeurilor.................................................................................... 42 V.10. Deşeuri biodegradabile ............................................................................ 42 V.11. Deşeuri de ambalaje ................................................................................. 43 V.12. Deşeuri din construcţii şi demolări ......................................................... 44 V.13. Deşeuri voluminoase................................................................................ 44 V.14. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate........................................ 44 V.15. Vehicule scoase din uz............................................................................. 45 V.16. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice.................................... 46 V.17. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale ....................................... 48 V.18. Eliminarea deşeurilor................................................................................ 48

VI. IDENTIFICAREA ÎNTÂRZIERILOR, PIEDICILOR ŞI DEFICIENŢELOR ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE............................................................... 50

VI. 1. Colectarea deşeurilor municipale............................................................ 50 VI. 2. Deşeuri biodegradabile ............................................................................ 51 VI. 3. Deşeuri de ambalaje ................................................................................. 51 VI. 4. Deşeuri din construcţii şi demolări ......................................................... 51 VI. 5. Deşeuri voluminoase................................................................................ 51 VI. 6. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate........................................ 51 VI. 7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice.................................... 51 VI. 8. Eliminarea deşeurilor................................................................................ 52

VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................ 53 ANEXA 1. ........................................................................................................... 55

A. Proiecte prin POS – FEDR ............................................................................. 55 B. Proiecte prin Phare – CES.............................................................................. 56 C. Proiecte ISPA.............................................................................................. 60 D. Proiecte prin AFM ....................................................................................... 60



I. INTRODUCERE

Procesul de monitorizare se realizează în faza de implementare a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor şi are drept scop urmărirea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor şi ţintelor cuprinse în plan. Grupul de monitorizare este constituit anual prin decizia conducătorilor instituţiilor pe care le reprezintă. Pentru monitorizarea îndeplinirii măsurilor de implementare pentru anul 2007, grupul de monitorizare desemnat este următorul:

• Ghizela Cepanăriu, şef Serviciu IPM, ARPM Timişoara • Simona Oprişa - Stănescu, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, ARPM

Timişoara • Ramona Răduică, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, ARPM Timişoara • Rodica Bolocan, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, APM Timiş • Alexandrina Spiridon, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, APM Arad • Teodora Damian, consilier Comp. Gestiune deşeuri, APM Caraş – Severin • Viorica Rusu, consilier, Comp. Gestiune deşeuri, APM Hunedoara • Cristian Goţia – Creţiu, consultant Politici Regionale în cadrul Direcţiei

Politici Regionale şi Internaţionalizare - ADR VEST • Dana Guţă – şef Serviciu Gestiune, Monitoring, Protecţia Resurselor de Apă,

Direcţia Apelor Banat • Ionel Cristian Corui - consilier, Consiliul Judeţean Hunedoara • Valeria Pavel – consilier, Direcţia de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,

Consiliul Judeţean Timiş • Monica Calalb – consilier Serviciul de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism,

U.I.P. – Sistem Integrat Gestionarea Deşeurilor pentru judeţul Arad - Consiliul Judeţean Arad

• Lavanda Novac, consilier Direcţia Programe, Integrare Europeană, Informatică şi Mediu, Compartimentul Protecţia Mediului şi Conservarea Biodiversităţii, Consiliul Judeţean Caraş - Severin

• Mariana Lorinczi, comisar, Comisariatul Judeţean Timiş, Garda Naţională de Mediu

• Lucian Popa, comisar, Comisariatul Judeţean Arad, Garda Naţională de Mediu

• Elena Furdi, comisar, Comisariatul Judeţean Caraş Severin, Garda Naţională de Mediu

• Ramona Mezei, comisar, Comisariatul Judeţean Hunedoara, Garda Naţională de Mediu



Grupul de monitorizare are următoarele atribuţii: a) stabilirea indicatorilor de monitorizare şi evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea masurilor de implementare; b) identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor în procesul de implementare; c) elaborarea Raportului anual de monitorizare a implementării planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Responsabilitatea redactării raportului anual de monitorizare a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor revine reprezentanţilor Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului. Prezentul Raport de monitorizare a fost întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor şi cu ajutorul ghidului pentru elaborarea raportului de monitorizare a PRGD elaborat în cadrul proiectului de Asistenţă tehnică pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Prima varianta a Raportului de monitorizare a fost prezentat grupului de monitorizare şi s-au stabilit indicatorii de monitorizare. Pe baza informaţiilor transmise de membrii grupului şi a datelor statistice disponibile Raportul a fost completat. Varianta completată a Raportului de monitorizare a fost retransmisă membrilor grupului şi observaţiile primite au fost înglobate în varianta finală. Anii pentru care se realizează prezentul Raport de monitorizare sunt 2007 şi 2008. Datele utilizate în elaborarea Raportului de monitorizare sunt date statistice validate rezultate din ancheta statistică pentru deşeuri municipale din 2006, 2007 şi pentru comparaţie, din 2005. Pentru unele fluxuri de deşeuri au fost disponibile date din 2007 şi 2008 rezultate din raportările specifice, date ce au fost validate de către grupul de monitorizare. Raportul de monitorizare se va transmite Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi tuturor factorilor implicaţi în implementarea măsurilor stabilite în PRGD. De asemenea, Raportul anual de monitorizare va fi publicat pe pagina de internet a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara (www.arpmv5.ro).

http://www.arpmv5.ro



II. REZUMAT NON-TEHNIC Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest (PRGD), alături de celelalte planuri regionale, a fost aprobat prin Ordinul 1364/2006, Ordin comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Integrării Europene. Procesul de monitorizare se realizează în faza de implementare a Planului şi are drept scop urmărirea progresului înregistrat în realizarea ţintelor şi măsurilor cuprinse în plan. Monitorizarea planului se realizează de către grupul de monitorizare creat la nivelul Regiunii. Din acest grup fac parte reprezentanţi ai Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului din Regiune, Consiliilor Judeţene, Comisariatelor Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu din Regiune şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională. Principala atribuţie a grupului de monitorizare este de a elabora Raportul anual de monitorizare al PRGD. Raportul de monitorizare a fost elaborat în conformitate cu prevederile “Metodologiei pentru elaborarea, monitorizarea şi revizuirea Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor” aprobată prin Ordinul nr. 951/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi cu ajutorul ghidului de monitorizare realizat în cadrul proiectului PHARE „Asistenţă tehnică pentru elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor”. Metodologia şi Ghidul recomandă indicatorii (valori numerice) şi reflectă gradul de îndeplinire a măsurilor stabilite:

• număr depozite neconforme închise • număr de staţii de transfer realizate • cantităţi colectate de deşeuri reciclabile • cantităţi colectate de deşeuri electrice şi electronice etc.

Perioada pentru care se realizează primul Raport de monitorizare al PRGD sunt anii 2007 şi 2008. Datele utilizate în elaborarea Raportului de monitorizare sunt date statistice validate rezultate din Anchetele statistice pentru deşeuri municipale din anii 2005 - 2007. Pentru unele fluxuri de deşeuri au fost disponibile date din raportările transmise în 2007 şi 2008, date ce au fost validate de către grupul de monitorizare. În urma analizei indicatorilor, apreciem progresul înregistrat în îndeplinirea măsurilor de implementare a Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea Vest după cum urmează:

Colectarea deşeurilor în Regiunea Vest

• Conform raportărilor operatorilor de salubritate şi a calculelor privind cantităţile de deşeuri generate şi necolectate, tendinţa generală în Regiune este de scădere a cantităţilor de deşeuri generate.

• Conform raportărilor statistice validate de ANPM în Regiunea Vest populaţia deservită de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale în anul 2005 a fost de 59,45 % din care în mediul urban 88,62% şi 12,52 % în mediul rural.

• Numărul locuitorilor deserviţi de servicii de salubritate în Regiunea Vest în 2006 a fost de 1237204, ceea ce reprezintă 57,4% din totalul populaţiei. Aria de acoperire a serviciilor de salubritate diferă de la mediul urban la mediul



rural. În mediul urban aria de acoperire cuprinde 84,92% din populaţie, în timp ce în mediul rural doar 9,44%. În anul 2007a crescut populaţia deservită la 60,6% cu acoperire de 86,16% în mediul urban şi 16,08% în mediul rural.

• Conform PRGD în anul 2009 gradul de acoperire în mediul rural trebuie să fie 90 %.

• În prezent în Regiunea Vest este în curs de implementare colectarea separată a deşeurilor reciclabile (hârtie, carton şi plastic) de la populaţie.

• Colectarea selectivă s-a introdus parţial în oraşele Timişoara, Lugoj şi unele localităţi periurbane în judeţul Timiş precum şi în oraşele Hunedoara, Deva şi Vulcan în judeţul Hunedoara.

• În unele localităţi din Regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale (pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă). În oraşele Timişoara şi Hunedoara este în curs de implementare sistemul de colectare selectivă sistemul uşă la uşă.

• Există proiecte de colectare separată a deşeurilor reciclabile de la populaţie în curs de realizare prin proiectele Phare – CES.

• Sunt 48 de firme specializate care colectează deşeuri de ambalaje în vederea valorificării, 8 firme de reciclare şi 1 firmă de valorificare energetică.

• În anul 2007, la nivelul Regiunii s-a colectat de la gospodăriile particulare o cantitate de 276,85 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, ceea ce reprezintă 0,138 kg / locuitor. Conform prevederilor legale, în anul 2007 ţinta de colectare a DEEE de la gospodăriile particulare a fost de 3 kg / locuitor / an.

• În anul 2008, la nivelul Regiunii s-a colectat de la gospodăriile particulare o cantitate de 699,681 tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, ceea ce reprezintă 0,363 kg / locuitor. Conform prevederilor legale, în anul 2008 ţinta de colectare a DEEE de la gospodăriile particulare a fost de 4 kg / locuitor / an.

• În anul 2006 au fost colectate prin 9 centre de colectare autorizate un număr de 2119 de vehicule scoase din uz. Cea mai mare parte dintre vehicule au fost colectate în cadrul programelor de stimulare a înnoirii parcului naţional auto derulate prin MMDD şi au fost tratate şi dezmembrate 970 vehicule.

• În anul 2007 cele 14 centre autorizate de colectare – tratare VSU au colectat şi dezmembrat un număr de 4376 vehicule scoase din uz.

Tratarea şi valorificarea deşeurilor:

• În Regiune există o instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere în judeţul Arad. Instalaţia de sortare aparţine S.C. POLARIS M HOLDING S.R.L. şi are o capacitate de 9 tone/oră. Societatea deţine şi o instalaţie de valorificare deşeuri PET cu o capacitate de 450 tone / an.

• Un număr de 7 staţii de sortare de mică capacitate sunt în curs de realizare prin proiectele Phare – CES, iar la Timişoara a fost aprobată finanţarea prin Fondul de Mediu a unei staţii de sortare pentru deşeuri municipale cu capacitatea de 625 tone / zi.



• Capacităţile de reciclare a diferitelor tipuri de deşeuri municipale, pentru hârtie, carton şi metal au rămas constante în 2007, faţă de 2006, acoperind necesităţile Regiunii. La nivelul Regiunii, există un interes sporit faţă de reciclarea plasticului. Nu există, din păcate, nici o instalaţie care să efectueze reciclarea sticlei.

• În Regiune nu există încă nici o staţie pentru compostarea deşeurilor biodegradabile, iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero.

• Nămolul provenit de la staţiile de epurare orăşeneşti nu este folosit în agricultură, cea mai mare cantitate fiind eliminată prin depozitare. Sunt în derulare poiecte de reabilitare a staţiilor de epurare orăşăneşti prin Programul ISPA la Arad şi Timişoara şi s-a aprobat finanaţarea pe ISPA pentru Reşiţa şi Deva.

• Deşi cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este în creştere de la an la an, nu au fost construite instalaţii care să realizeze reciclarea acestor deşeuri.

• Este în curs de realizare proiectul privind o staţie de reciclare a deşeurilor din construcţii în judeţul Hunedoara prin programul Phare – CES 2005, iar Proiectul privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeţul Arad care se află în pregătire pentru accesarea finanţării din Fondurile structurale prevede şi o staţie pentru prelucrarea şi valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

Depozitarea deşeurilor:

• Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu şi care şistează depozitarea eşalonat, în conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE, cu începere din 2006.

• Cele 35 de depozite municipale neconforme existente în Regiune au bilanţuri de mediu depuse la APM-urile judeţene, în vederea obţinerii avizului de inchidere sau a autorizaţiei de funcţionare până la data prevazută pentru închidere.

• Până la sfârşitul anului 2006 au sistat depozitarea depozitele Brad, Hunedoara, Călan şi Geoagiu. Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate pe depozitele neconforme ale altor localităţi, care se menţin in funcţiune până la data planificată pentru închidere.

• La sfârşitul anului 2008 au sistat depozitarea depozitele neconforme din Timişoara – Parţa, Jimbolia, Petrila şi Haţeg conform listei de eşalonare anexate la HG 349 / 2005. În municipiul Timişoara s-a recurs la o soluţie temporară de balotare şi stocare pe o perioadă determinată a deşeurilor municipale întrucât investiţia „Depozit ecologic Timiş” nu a fost finalizata. Oraşele mai mici depozitează pe depozitele neconforme rămase în funcţiune.

• Au rămas în funcţiune 27 depozite neconforme, care vor sista depozitarea până cel târziu în anul 2017.

• Singurul depozit conform cu legislaţia românească şi cea comunitară este depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi va deservi intregul judeţ Arad.



• În judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş sunt in curs de pregătire prin programul ISPA documentaţiile pentru solicitarea finanţării din Fonduri structurale pentru proiectele privind gestionarea integrată deşeurilor. Aceste proiecte includ realizarea de depozite conforme în judeţele Caraş-Severin şi Timiş şi închiderea depozitelor neconforme.

• În judeţul Hunedoara este în pregătire construirea unui depozit conform la Petrila prin parteneriat public-privat.

• La nivelul Regiunii există circa 416 spaţii de depozitare în mediul rural, care trebuie sa fie închise şi ecologizate până la data de 16 iulie 2009. În prezent, există un număr de localităţi rurale care au concesionat activitatea de colectare a deşeurilor unor operatori privaţi şi au renunţat la depozitarea în vechile locaţii.

Raportul de monitorizare nu recomandă revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest.



III. MONITORIZAREA ÎNDEPLINIRII MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE

III.1 Stabilirea indicatorilor de monitorizare

Indicatorii de monitorizare pot fi împărţiţi în două categorii:

• Indicatori de bază care se referă la cantităţile de deşeuri colectate şi valorificate, precum şi capacitatea instalaţiilor de gestionare a deşeurilor existente pentru anul de monitorizare. Monitorizarea anuală a acestor indicatori furnizează informaţii generale privind progresul realizat în sistemul de gestionare a deşeurilor la nivelul regiunii

• Indicatori asociaţi obiectivelor- sunt indicatorii măsurabili asociaţi fiecărei măsuri de implementare din PRGD. Monitorizarea acestor indicatori furnizează informaţii privind progresul realizat în implementarea măsurilor PRGD şi pentru atingerea obiectivelor stabilite în plan.

În vederea realizării raportului de monitorizare a PRGD în cadrul grupului de monitorizare au fost stabiliţi indicatorii de bază (tabel 1) şi indicatorii asociaţi obiectivelor din PRGD ( tabel 2) conform capitolelor 3, 9 şi 10 din cadrul Planului Regional al Regiunii Vest.



Tabel 1. Indicatori de bază

Indicator măsurabil Nr. Crt. Denumire U.M. Observaţii

I.1 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate în Regiune tone/an Cantitatea generată reprezinta suma dintre cantitatea colectata şi cantitatea generată şi necolectata prin operatori de salubrizare şi se refera la deşeurile menajere şi deşeurile asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii

I.2 Cantitatea totală de deşeuri menajere generate în Regiune tone/an Cantitatea generată reprezinta suma dintre cantitatea colectata şi cantitatea generată şi necolectata prin operatori de salubrizare

I.3 Cantitatea totală de deşeuri menajere colectate din mediul urban tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deşeuri colectate in amestec şi cantitatea de deşeuri colectate separat

I.4 Cantitatea totală de deşeuri menejare colectate din mediul rural tone/an Cantitatea reprezinta suma dintre cantitatea de deşeuri colectate in amestec şi cantitatea de deşeuri colectate separat

I.5 Cantitatea totală de deşeuri asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii generată în Regiune tone/an

I.6 Indicator de generare a deşeurilor municipale (cantitate de deşeuri municipale generată în Regiune/populaţia regiunii) kg/locuitor x an

I.7 Indicator de generare a deşeurilor menajere (cantitate de deşeuri menajere generată în Regiune/populaţia regiunii) kg/locuitor x an

I.8 Indicator de generare a deşeurilor menajere in mediul urban (cantitatea generată in mediul urban/numărul de locuitori din mediul urban)

kg/locuitor x an

I.9 Indicator de generare a deşeurilor menajere in mediul rural (cantitatea generată in mediul rural/numărul de locuitori din mediul rural)

kg/locuitor x an

I.10 Indicator de colectare separată a deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie(cantitatea de deşeuri de hârtie şi carton colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)

kg/locuitor x an Se compune din cantitatea de deşeuri colectate separat de către operatorii de salubritate şi cantităţile colectate de la populaţie de către agenţii economici autorizaţi pentru valorificare - reciclare

I.11 Indicator de colectare separată a deşeurilor de plastic de la populaţie(cantitatea de deşeuri de plastic colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)


I.12 Indicator de colectare separată a deşeurilor de sticla de la populaţie(cantitatea de deşeuri de sticla colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)


I.13 Indicator de colectare separată a deşeurilor de metale de la populaţie(cantitatea de deşeuri de metale colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)





I.14 Indicator de colectare separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţie(cantitatea de deşeuri de biodegradabile colectate separat de la populaţie/populaţia regiunii)

kg/locuitor x an Deşeurile biodegradabile se refera la deşeurile verzi şi resturile alimentare

I.15 Cantitatea totală de deşeuri voluminoase colectata în Regiune tone/an Codul 20 03 07 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.16 Cantitatea totală de deşeuri din parcuri şi gradini colectate în Regiune tone/an Codul 20 02 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.17 Cantitatea totală de deşeuri din piete colectate în Regiune tone/an Codul 20 03 02 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.18 Cantitatea totală de deşeuri stradale colectate în Regiune tone/an Codul 20 03 03 din Lista Europeana a Deşeurilor

I.19 Fracţia de deşeuri valorificate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% Valorificare inseamnă orice operaţie prevăzută în Anexa II B a Legii cadru a deşeurilor

I. 20 Fracţia de deşeuri reciclate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.21 Fracţia de deşeuri valorificate energetic din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.22 Fracţia de deşeuri compostate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.23 Fracţia de deşeuri incinerate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.24 Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.25 Capacitatea totală a facilităţilor de reciclare a deşeurilor de hârtie şi carton din Regiune tone/an

I.26 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor de metale din Regiune tone/an

I.27 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor plastic din Regiune tone/an

I.28 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor de sticla din Regiune tone/an




I.29 Capacitatea totală a instalaţiilor de compostare din Regiune tone/an

I.30 Capacitatea totală a instalaţiilor de valorificare energetică a deşeurilor municipale din Regiune tone/an

I.31 Capacitatea totală a instalaţiilor de incinerare din Regiune tone/an

I.32 Capacitatea totală a depozitelor conforme din Regiune tone/an



Tabel 2. Indicatori măsurabili asociaţi obiectivelor

Indicator măsurabil Nr. Crt. Obiectiv Ţintă Măsuri Termen Denumire U.M.

Prevederi legislative locale care să asigure îndeplinirea prevederilor

din PRGD 2009

Număr de hotărâri emise de Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor

număr

Număr anual de controaleefectuate de Garda de Mediu la nivelul Regiunii pentru

verificarea gestionării deşeurilor municipale

II.1 Dezvoltarea politicii regionale în domeniul gestionarii deşeurilor

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării

regionale în domeniul gestiunii deşeurilor

Controale privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor permanent Număr anual de sancţiuni aplicate de

Garda de Mediu la nivelul regiunii pentru gestionarea necorespunzătoare a

deşeurilor

număr

ARPM - Număr personal angajat/Număr personal din schemă x 100 %

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr personal angajat/Număr personal din

schemă x 100 % Angajarea de personal specializat

la ARPM, APM-uri; CJ-uri 2008

CJ (pentru fiecare CJ) - Număr personal angajat/Număr personal din schemă x 100 %

ARPM - Număr personal instruit în cursul anului/Număr total personal x 100 %

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr personal instruit în cursul anului/Număr

total personal x 100 %

II.2 Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit

profesional şi dotări corespunzătoare la toate

nivelele organizaţiilor implicate Plan de instruire profesională a

personalului in domeniul gestionarii deşeurilor

permanent

CJ-uri (pentru fiecare CJ) - Număr personal instruit în cursul anului/Număr

total personal x 100 %

ARPM - Număr computere/Număr total personal x 100 %

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr computere/Număr total personal x 100 % II.3 Resurse umane

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit

profesional şi dotări corespunzătoare la toate

nivelele organizaţiilor implicate

Completarea cu dotări a personalului 2008

APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr computere/Număr total personal x 100 %




permanent Număr proiecte depuse de Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale număr Optimizarea preluării şi

utilizării fondurilor naţionale disponibile

Pregătirea şi propunerea de proiecte eligibile, în funcţie de

cerinţele donorilor permanent Număr proiecte aprobate/Număr proiecte

depuse x 100 % II.4 Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare

pentru gestionarea deşeurilor Optimizarea utilizării

fondurilor europene şi internaţionale

Instruiri tematice privind oportunităţile de finanţare pentru

gestionarea deşeurilor permanent Număr instruiri realizate de catre angajatii

administraţiei publice locale din Regiune număr

permanent Număr comunicate de presă număr

permanent Număr conferinţe de presă număr

permanent Număr întâlniri anuale cu administatia publica locala şi cetatenii număr

permanent Număr materiale informative (pliante, broşuri etc.) număr

II.5.

Realizarea unui sistem de informare şi conştientizare pentru

toate părţile implicate în gestionarea deşeurilor

Informarea şi conştientizarea factorilor

implicaţi şi publicului interesat

Campanii de informare şi conştientizare având ca grupuri ţintă: administraţia publică locală,

societăţile implicate în gestionarea deşeurilor şi cetăţenii

permanent Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor număr

Elaborarea de către fiecare APM şi ARPM a procedurilor de

analiză/verificare a calităţii datelor colectate

2008 Număr proceduri privind analiza

/verificarea calităţii datelor privind deşeurile

număr

Determinarea prin măsuratori a compozitiei deşeurilor menajere permanent Număr de măsuratori privind compoziţia

deşeurilor menajere număr

II.6

Obţinerea de date şi informaţii privind deşeurile complete şi corecte, care să corespundă

cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de

colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea

deşeurilor Determinarea prin măsuratori a compoziţiei deşeurilor menajere

care să reflecte ponderea materialelor de deşeuri de

ambalaje

permanent

Număr de măsurători privind compozitia deşeurilor menajere care sa reflecte ponderea materialelor de deşeuri de

ambalaje

număr




Determinarea prin măsuratori a ponderii deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale (pe tipuri

de deşeuri)

permanent Număr de măsuratori privind ponderea deşeurilor biodegradabile din deşeurile

municipale (pe tipuri de deşeuri) număr

Determinarea prin măsuratori a ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectată

separat şi cantitatea totală generată de deşeuri de ambalaje)

permanent

Număr de măsurători privind rata de recuperare a deşeurilor de ambalaje

colectate de la populaţie (raportul dintre cantitatea colectata separat şi cantitatea totală generată de deşeuri de ambalaje)

număr Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de

colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea

deşeurilor

Intâlniri cu societăţile generatoare de deşeuri (incluşiv din costrucţii şi

demolări) avand ca tema raportarea datelor privind

deşeurile

permanent

Număr de intâlniri de informare/analizare a modului de raportare a datelor privind

gestionarea deşeurilor (incluşiv deşeurile din construcţii şi demolări) cu societăţile

implicate

număr

Pregătirea de ghiduri privind gestionarea deşeurilor permanent Număr de ghiduri elaborate număr

II.7 Prevenirea generării de deşeuri Minimizarea generării deşeurilor Pregătirea de campanii de

conştientizare permanent Număr de materiale publicate şi distribuite număr

Incheiere de contracte cu firme de salubrizare autorizate ANRSC

100 % până în 2013

Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din Regiune %

Îmbunătăţirea / dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a

deşeurilor în Regiunea Vest Încheiere de contracte cu firme de salubrizare autorizate ANRSC

90 % până în 2009

Rata de acoperire cu servicii de salubritate in mediu rural din Regiune %

Completarea şi aprobarea Master Planurilor judeţene pentru gestionarea deşeurilor

Aprobarea Master planului pentru fiecare judeţ din Regiunea Vest 2008 Număr Master Planuri aprobate număr

II.8 Implementarea unui management

eficient în ceea ce priveşte deşeurile prin realizarea unui sistem integrat de colectare şi

transport a deşeurilor.

Promovarea reciclării şi recuperării

Optimizarea colectării şi transportului deşeurilor către depozitele conforme

Pregătirea de informaţii pentru factorii interesaţi privind reciclarea, recuperarea

2008 Materiale referitoare la colectarea separată a deşeurilor număr




Amplasare de echipamente noi pentru colectarea separată a deşeurilor de hârtie şi carton, de plastic, sticlă şi metal

2008

Număr locuitori care colecteaza separat deşeurile de hârtie şi carton respectiv de plastic, sticla şi metal Număr echipamente noi pentru colectare

număr locuitori număr echipamente

Asigurarea capacităţilor de sortare Construirea de instalaţii de sortare permanent Capacităţile staţiilor de sortare (pe tip de

material sortat) tone/an

Optimizarea transportului deşeurilor către depozitele conforme

Construirea de staţii de transfer anii de închidere a depozitelor neconforme

Anii de sistare a

depozitării pe depoz. neconf.

Număr staţii de transfer număr

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme

Conform preved. legale

Număr depozite neconforme închise (conform planificării) număr Sistarea activităţii

depozitelor neconforme Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural 2009 Număr spaţii de depozitare închise şi

ecologizate în mediul rural număr II.9

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislatiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Realizarea de depozite confome zonale

Conform PRGD

Număr depozite de deşeuri conforme puse in funcţiune număr

permanent Număr de puncte de colectare a deşeurilor periculoase municipale număr Colectarea separată a deşeurilor

periculoase municipale permanent Cantitatea colectată de deşeuri periculoase municipale tone/an

permanent Cantitatea tratata de deşeuri periculoase municipale tone/an II.10

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor periculoase municipale

Tratarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase municipale permanent

Cantitatea de deşeuri periculoase municipale eliminate in instalaţiile autorizate

tone/an




Valorificarea cantităţii cerute de deşeuri biodegradabile prin compostare sau alte metode legate de referinţa din 1995 care trebuie să fie de 25 % până în 2010

Planificarea, incluşiv identificarea locului şi aprobarea, construirea şi operarea unei capacităţi de transfer

Staţii de compostare operaţionale număr

II.11

Deşeuri biodegradabile valorificate. Colectarea selectivă sau reducerea deşeurilor biodegradabile / deşeuri verzi

Valorificarea până în 2013 a 50 % respectiv 65 % până în 2016 a deşeurilor biodegradabile prin promovarea investiţiilor în instalaţii de sortare, compostare, TMB sau incinerare dacă e fezabil din punct de vedere economic

Planificarea, incluşiv identificarea locului şi aprobarea, construirea şi operarea unui TMB adecvat sau alte tehnologii avansate Introducerea în regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să incurajeze precolectarea selectivă a deşeurilor în scopul reducerii conţinutului organic al acestora

Începând cu 2008

Raportare a operatorului cu privire la fluxul de deşeuri/ valorificare vs generare

tone/an %

Lista de verificare privind deşeurile provenite din ambalaje

Pregătirea de campanii de informare şi promovare organizate de Eco Rom şi de Consiliile Locale/Judeţene

Bi-anual număr

Total recuperat 34% Total reciclat 27.6% 2007 tone/an

% Total recuperat 40 Total reciclat 33% Hârtie, 60% Metal 50%

Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile provenite din ambalaje şi validarea datelor 2008

Cantităţi colectate, recuperate şi reciclate II.12

Deşeuri provenite din ambalaje: reducerea, recuperarea şi reciclarea acestora

Introducerea în regulamentele locale de gestiune a deşeurilor a unor prevederi care să incurajeze precolectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje de catre agenţii economici

permanent Nr. decizii locale număr

Colectarea separată a deşeurilor voluminoase de la populaţie 2007 Cantitatea colectată de deşeuri

voluminoase tone/an II.13 Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, valorificare şi eliminare

Valorificarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor permanent Cantitatea valorificată de deşeuri

voluminoase tone/an




mediului şi sănătăţii populaţiei corespunzătoare a deşeurilor voluminoase

voluminoase (Studiu de fezabilitate finalizat şi aprobat 2008 privind investigarea posibilităţilor pentru refolosirea fracţiilor provenite din deşeurile voluminoase)

permanent Cantitatea eliminată de deşeuri voluminoase tone/an

Colectarea separată a deşeurilor din construcţii şi demolări (pe tip de material)

permanent Cantitatea colectata separat de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an

permanent Cantitatea tratata de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an

permanent Cantitatea valorificata de deşeuri din construcţii şi demolări (pe tip de material) tone/an

II.14

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi sanatatii populaţiei

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Tratarea, valorificarea şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor voluminoase

permanent Cantitatea eliminata de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an

Colectarea DEEE de la populaţie prin firmele de salubrizare permanent Cantitate DEEE colectata de la populaţie

prin firmele de salubrizare tone/an

Colectarea DEEE de la populaţie prin punctele de colectare permanent Cantitate de DEEE colectata de la

populaţie prin puncte de colectare tone/an

Reutilizarea ca echipamente intregi a DEEE colectate de la populaţie

permanent

Cantitatea de DEEE colectate de la populaţie prin firme de salubrizare şi puncte de colectare reutilizate ca echipamente intregi

tone/an

Tratare DEEE colectate permanent Capacitatea instalaţii lor de dezmembrare a DEEE existente în Regiune (pe categorii de DEEE)

tone/an

permanent

Capacitatea instalaţii lor de reciclare a substantelor, componentelor şi materialelor provenite din DEEE existente în Regiune

tone/an

II.15

Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi sanatatii populaţiei

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a DEEE

Valorificarea substantelor, componentelor şi materialelor provenite din DEEE

permanent

Capacitatea instalaţiilor de valorificare energetică a substanţelor, componentelor şi materialelor provenite din DEEE existente în regiună

tone/an

II.16 Gestionarea corespunzătoare a Implementarea şi Colectare VSU permanent Număr VSU colectate anual număr




permanent Număr instalaţii de tratare VSU existente în Regiune număr vehiculelor scoase din uz, cu

respectarea principiilor strategice şi a minimizarii impactului asupra mediului şi sanatatii populaţiei

funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a VSU Tratatare VSU

permanent Număr VSU colectate din Regiune şi trimise la tratare număr

permanent

Gradul de valorificare a nămolurilor in agricultura (cantitatea generată/cantitatea valorificata in agricultura x 100) Cantităţile se raporteaza in s.u.

%

II.17

Gestionarea corespunzătoare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei

Creşterea gradului de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

Valorificarea nămolurilor în agricultură sau prin coincinerare, compostare, fermentare anaerobă etc. permanent

Gradul de valorificare a nămolurilor prin alte metode decat utilizarea in agricultura (cantitatea generată/cantitatea valorificata x 100) Cantităţile se raporteaza in s.u.

%



III.2. Valoarea şi tendinţa indicatorilor După stabilirea indicatorilor de monitorizare au fost colectate datele referitoare la valoarea indicatorului pentru anii 2007 şi 2008 ( ani de monitorizare) şi pentru 2006 ( anul precedent anului de monitorizare). În funcţie de indicatorii din cei doi ani se stabileşte tendinţa fiecărui indicator. Tendinţa reprezintă variaţia indicatorului în comparaţie cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând „Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează:

J Variaţie pozitivă faţă de intenţii

L Variaţie negativă faţă de intenţii

K Nicio variaţie. Valorile indicatorilor precum şi tendinţa acestora sunt sintetizate în tabelele alăturate. Valoarea şi tendinţa indicatorilor de bază Indicatorii de bază se referă la:

• cantităţile generate de deşeuri şi indicatori de generare(pe tipuri de deşeuri); • fractiile tratate/valorificate/eliminate raportate la intreaga cantitate generată; • capacităţile instalaţiilor de tratare/valorificare/eliminare existente în Regiune.

Datele privind cantităţile de deşeuri, indicatorii de generare şi fracţiile tratate/valorificate/eliminate sunt date statistice validate furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Deoarece nu există date statistice validate din anul pentru care se realizează monitorizarea, au fost utilizate date din 2006, ca fiind cele mai recente date statistice disponibile. În afara indicatorilor referitori la cantităţile de deşeuri, pentru toti ceilalţi indicatori datele se referă la anii pentru care se face monitorizarea (2007 respectiv 2008) şi la anul precedent acestuia (2006 respectiv 2007) şi au fost validate în cadrul Grupului de monitorizare. Tabelul 3 conţine datele pentru ultimii doi ani pentru care există date statistice, respectiv 2005 şi 2006. Datele privind capacităţile instalaţiilor de gestionare a deşeurilor sunt date din anul pentru care se realizează monitorizarea, date care au fost validate în cadrul Grupului de monitorizare. În funcţie de valoarea indicatorului faţă de anul precedent s-a stabilit tendinţa acestuia. Valoarea şi tendinţa indicatorilor asociaţi obiectivelor În tabelul 4 sunt înscrise date referitoare la valoarea indicatorilor, tendinţa acestora, precum şi ţintele şi termenele obiectivelor pentru care au fost stabiliţi indicatorii. Din indicatorii măsurabili menţionaţi în tabelul 2 au fost selecţionaţi acei indicatori pentru care există posibilitatea colectării de informaţii pentru perioada de raportare curentă.



Tabel 3. Valoarea şi tendinţa indicatorilor de bază

Indicator cuantificabil Nr. Crt. Denumire U.M.

Valoarea 2005*

Valoarea 2006*

Valoarea 2007

Valoarea 2008 Tendinţa

I.1 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate în Regiune tone/an 809195,6 799195,5 870506,4 K I.2 Cantitatea totală de deşeuri menajere generate in Regiune tone/an 720315,9 697216,3 738984 I.3 Cantitatea totală de deşeuri municipale colectate tone/an 607210 663750 746770 717691* K I.4 Cantitatea totală de deşeuri menajere colectate tone/an 524730 563960 617590 I.5 Cantitatea totală de deşeuri asimilabile din comerţ, industrie şi

instituţii generată în Regiune tone/an 158320 190430 184620 I.6 Indicator de generare a deşeurilor municipale (cantitate de

deşeuri municipale generată in Regiune/ populaţia Regiunii) kg/locuitor x

an 0,418 0,414 0.452 J I.7 Indicator de generare a deşeurilor menajere (cantitate de deşeuri

menajere generată in Regiune/populatia Regiunii) kg/locuitor x

an 0,372 0,362 0,439 J I.8

Ponderea populaţiei deservite de serviciile municipale in mediul urban (număr locuitori deserviţi x 100 / numărul de locuitori din mediul urban)

% 88,62 84,92 86,16 K I.9 Ponderea populaţiei deservite in mediul rural (număr locuitori

deserviţi x 100 / numărul de locuitori din mediul rural) % 12,52 9,44 16,08 K I.10

Indicator de colectare separată a deşeurilor de hârtie şi carton de la populaţie (cantitatea de deşeuri de hârtie şi carton colectate separat de la populaţie/populaţia Regiunii)

kg/locuitor x an 5,635 7,068 6,51 7,44 L

I.11 Indicator de colectare separată a deşeurilor de plastic de la populaţie (cantitatea de deşeuri de plastic colectate separat de la populaţie/populaţia Regiunii)

kg/locuitor x an 0,499 0,775 1,292 1,567 L

I.12 Indicator de colectare separată a deşeurilor de sticla de la populaţie (cantitatea de deşeuri de sticla colectate separat de la populaţie/populatia regiunii)

kg/locuitor x an « 0,001 0,012 0,011 0,27 L

I.13 Indicator de colectare separată a deşeurilor de metale de la populaţie (cantitatea de deşeuri de metale colectate separat de la populaţie/populatia regiunii)

kg/locuitor x an

I.14 Indicator de colectare separată a deşeurilor biodegradabile de la populaţie (cantitatea de deşeuri de biodegradabile colectate separat de la populaţie/populatia Regiunii)

kg/locuitor x an




Valoarea 2005*

Valoarea 2006*

Valoarea 2007


I.15 Cantitatea totală de deşeuri voluminoase colectată în Regiune tone/an 60 120 20460

I.16 Cantitatea totală de deşeuri din parcuri şi grădini colectate în Regiune tone/an 14710 16140 12460

I.17 Cantitatea totală de deşeuri din pieţe colectate în Regiune tone/an 7540 8470 6690

I.18 Cantitatea totală de deşeuri stradale colectate in Regiune tone/an 46880 47480 69020

I.19 Fracţia de deşeuri valorificate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 11856.65 / 809195.6 x100=1.46

14788.86 / 799195.5 x100=1.85

15675.79 / 870506,4 x100=1,94

L I.20

Fracţia de deşeuri reciclate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale reciclate / cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

%

I.21 Fracţia de deşeuri valorificate energetic din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 0 0 0

I.22 Fracţia de deşeuri compostate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 0 0 0

I.23 Fracţia de deşeuri incinerate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale valorificate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 0 0 0 0

I.24 Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale (cantitate deşeuri municipale eliminate/cantitate totală de deşeuri municipale generate x 100)

% 76.42 77.97 72,88 L I.25 Capacitatea totală a facilităţilor de reciclare a deşeurilor de hârtie

şi carton din Regiune tone/an 32700 40800 37600 43000 J

I.26 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor de metale din Regiune tone/an

I.27 Capacitatea totală a instalaţiilor de reciclare a deşeurilor plastic din Regiune tone/an 2900 4500 7500 9060 J

I.28 Capacitatea totală de reciclare a deşeurilor de sticlă din Regiune tone/an 1 75 65 1570 J

I.29 Capacitatea totală a instalaţiilor de compostare din Regiune tone/an 0 0 0 0




Valoarea 2005*

Valoarea 2006*

Valoarea 2007


I.30 Capacitatea totală a instalaţiilor de valorificare energetica a deşeurilor municipale din Regiune tone/an 0 0 0 0

I.31 Capacitatea totală a instalaţiilor de incinerare din Regiune tone/an 0 0 0 0

I.32 Capacitatea totală a depozitelor conforme din Regiune tone/an 125000 125000 170000 170000 K * conform raportărilor lunare APM / centralizare ARPM



Tabel 4. Valoarea şi tendinţa indicatorilor asociaţi obiectivelor

Indicator cuantificabil Nr. crt Denumire U.M. Valoarea

(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*

Valoarea (2008)* Tendinţa Ţinta Termen

II.1 Număr de hotărâri emise de Consiliile Judeţene pentru

îmbunătăţirea gestionării deşeurilor număr 4 2009

II.1

Număr anual de sancţiuni aplicate pentru gestionarea

necorespunzătoare a deşeurilor / număr de controale efectuate de

Garda de Mediu

număr

AR CS HD

TM 22/ 89

AR CS HD

TM 137 / 200

AR CS 37 / 112

HD TM 57 / 151

AR CS 24 /104 HD 62 / 207 TM 36 / 159

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării

regionale în domeniul gestiunii deşeurilor Permanent

II.2 ARPM - Număr personal angajat / Număr personal din schemă x 100 % 66,6 % 66,6 100 100 2008

II.2 APM-uri (pentru fiecare APM) - Număr personal angajat/Număr

personal din schemă x 100 %

AR CS 66.6

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

2008

II.2 CJ (pentru fiecare CJ) –

Număr personal angajat / Număr personal din schemă x 100

%

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

AR CS 100

HD TM

2008

II.3 ARPM - Număr personal instruit în

cursul anului / Număr total personal x 100

% 100 100 100 100 Permanent

II.3 APM-uri (pentru fiecare APM) -

Număr personal instruit în cursul anului / Număr total personal x 100

%

AR CS HD TM

AR CS HD TM

AR CS HD TM

AR CS HD TM

Permanent

II.3 CJ-uri (pentru fiecare CJ) - Număr

personal instruit în cursul anului/Număr total personal x 100

%

AR CS HD TM

AR CS HD TM

AR CS HD TM

AR CS HD TM

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi

dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaţiilor implicate

permanent

II.4 Număr proiecte depuse de

Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale

Număr 14/ Phare 2004

3/ Phare 2005

5 / Phare 2z006 Optimizarea preluării şi utilizării

fondurilor de finanţare Permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*


II.4 Număr proiecte aprobate număr 14 2 4 Permanent

II.5 Număr comunicate de presă ale ARPM Număr 1 5 4 Permanent

II.5 Număr conferinţe de presă ale ARPM Număr 2 1 permanent

II.5 Număr materiale informative (pliante, broşuri etc.) Număr Permanent

II.5 Numărul paginilor Web cu subiect gestionarea deşeurilor Număr 1 1

Informarea şi conştientizarea publicului interesat

Permanent

II.6 Număr de măsurători privind compoziţia deşeurilor menajere Număr permanent

II.6

Număr de intâlniri de informare / analizare a modului de raportare a

datelor privind gestionarea deşeurilor cu societăţile implicate

Număr

Îmbunătăţirea sistemului regional şi local de colectare, prelucrare, analiză şi validare a datelor şi

informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea

deşeurilor

permanent

II.7 Număr campanii de conştientizare număr 1 1 Minimizarea generării deşeurilor permanent

II.8 Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din

Regiune % 88,62 84,92 86.16 Arie de acoperire 100 % in

mediul urban 2009

II.8 Rata de acoperire cu servicii de

salubritate in mediu rural din Regiune

% 12,52 9,44 16,08 Aria de acoperire 90 % in mediul rural 2009

II.8 Număr Master Planuri aprobate număr 3

(AR; CS; TM)

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea unui

sistem intergrat de gestiune a deşeurilor prin Master planuri

judeţene

II.8 Număr de localităţi cu colectare selectivă număr 15 30 Optimizarea colectării şi

transportului deşeurilor permanent

II.8 Capacităţile staţiilor de sortare (pe tip de material sortat) tone/an Asigurarea capitacităţilor de

sortare permanent

II.8 Număr staţii de transfer Număr 0 0 0 0 Optimizarea transportului deşeurilor catre depozitele

conforme

Anii de sistare a depozitarii pe depoz. neconf.




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*


II.9 Număr depozite neconforme închise Număr 4 4 8 Conform

preved. legale

II.9 Număr spaţii de depozitare închise şi ecologizate în mediul rural Număr

Sistarea activităţii depozitelor neconforme 2009

II.9 Număr depozite de deşeuri conforme în funcţiune Număr 1 1 1 1

Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea

deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Conform PRGD

II.10 Număr de puncte de colectare a deşeurilor periculoase municipale Număr

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată,

tratare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor

periculoase municipale

permanent

II.11 Număr staţii de compostare număr 0 0 0 0 Reducerea deşeurilor

biodegradabile depozitate cu 25 %, 50 % şi 65 %

2010, 2013, 2016

II.12 Cantităţi de deşeuri din ambalaje colectate tone/an 27800

II.12 Cantităţi de deşeuri din ambalaje recuperate tone/an

II.12 Cantităţi de deşeuri din ambalaje reciclate tone/an

Recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje

II.13 Cantitatea colectată de deşeuri voluminoase tone/an 60 120 20460 permanent

II.13 Cantitatea valorificată de deşeuri voluminoase tone/an 0 0 50 permanent

II.13 Cantitatea eliminata de deşeuri voluminoase tone/an 60 120 20420


valorificare şi eliminare a deşeurilor voluminoase

permanent

II.14 Cantitatea colectata separat de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an 13360 27700 40990

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor din constr. şi demolari

permanent

II.14 Cantitatea tratată de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an 0 0 Implementarea şi funcţionarea

sistemului de colectare separată, permanent




(2005)* Valoarea (2006)*

Valoarea (2007)*


II.14 Cantitatea valorificată de deşeuri

din construcţii şi demolări (pe tip de material)

tone/an 0 0 permanent

II.14 Cantitatea eliminată de deşeuri din construcţii şi demolări tone/an 13360 27700 40990

tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor din constr. şi demolari

permanent

II.15 Cantitate DEEE colectată în Regiune tone/an 259,452 276,85 699,681 permanent

II.15 Număr agenţi economici colectare DEEE număr 12 16 15 permanent

II.15 Număr agenţi economici de

dezmembrare – tratare/ valorificare - reciclare DEEE

număr


tratare şi valorificare a DEEE permanent

II.16 Număr VSU colectate anual număr 1808 2236 4376 permanent

II.16 Număr societăţi autorizate de colectare-dezmembrare VSU

existente în Regiune număr 11 16 14 permanent

II.16 Număr VSU colectate şi tratate (dezmembrate) din Regiune număr 1307 970 4376


tratare şi valorificare a VSU

permanent

II.17

Gradul de valorificare a nămolurilor in agricultură (cantitatea

generată/cantitatea valorificată în agricultura x 100)

Cantităţile se raporteaza in s.u.

% permanent

II.17

Gradul de valorificare a nămolurilor prin alte metode decat utilizarea in

agricultura (cantitatea generată/cantitatea valorificată x

100) Cantităţile se raporteaza in s.u.

%

Creşterea gradului de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

permanent



IV. MONITORIZAREA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU PROGNOZĂ

În capitolul 4 al Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor a fost realizată prognoza privind generarea deşeurilor municipale, a deşeurilor biodegradabile municipale şi a deşeurilor de ambalaje pentru perioada de planificare. Datele privind cantităţile prognozate a se genera au fost utilizate la cuantificarea ţintelor şi, implicit, la determinarea capacităţilor necesare a instalaţiilor de gestionare a deşeurilor. Acest fapt indica prognoza ca elementul cheie în determinarea necesităţilor de invesţii, astfel incât să se asigure atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite.

Pentru a evita eventualele supra- sau sub-estimări ale capacităţilor instalaţiilor de gestionare a deşeurilor raportul de monitorizare cuprinde o evaluare anuală a factorilor relevanţi utilizaţi în calculul prognozei şi a cantităţilor prognozate. În cazul in care se constată că valorile cantităţilor de deşeuri municipale sau deşeuri de ambalaje generate în anul pentru care se realizează monitorizarea sunt cu mult diferite faţă de cantităţile prognozate (variaţie de peste 10 %), se va decide actualizarea sau revizuirea planului.

IV. 1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de generare a deşeurilor municipale s-a realizat pornind de la cantitatea generată în anul 2003 şi ţinând seama de următorii factori:

• Evoluţia populaţiei; • Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; • Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor municipale. Prognoza de generare a deşeurilor biodegradabile municipale s-a realizat pe baza prognozei de generare a deşeurilor municipale şi a ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. Datele privind ponderea deşeurilor biodegradabile in deşeurile municipale (pe tipuri de deşeuri municipale) au fost, in general, obţinute din literatura de specialitate, în prezent în Regiunea Vest neexistând măsuratori specifice. Cantitatea de deşeuri municipale generată în anul 2003 nu este rezultată din măsurători directe ci este o cantitate prognozată. Ca urmare, cantitatea de deşeuri municipale generate anual (total şi pe tipuri) este comparată cu prognoza. Date validate de către ANPM există doar pentru Raportările Statistice MUN 2005 şi 2006. In tabelul 5 este prezentată evaluarea sintetică a factorilor de prognoză relevanţi, respectiv cantităţile de deşeuri municipale generate. În coloana – Evaluare, Observaţii – se precizează dacă datele actuale sunt asemănătoare datelor prognozate, sau dacă nu, cât la sută reprezintă abaterea. In final, s-a apreciat dacă datele privind generarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor biodegradabile municipale din anul de monitorizare au o valoare apropiată de cantităţile prognozate. În cazul în care valorile nu au fost asemănătoare, a fost evaluată abaterea şi s-a analizat influenţa valorilor actuale asupra măsurilor de implementare.



Tabel 5. Evaluarea factorilor de prognoză şi a cantităţilor de deşeuri municipale generate Factor de prognoză/cantitate

prognozată

Denumire U.M.

2005 Valoare

actuală*/prognoză PRGD

2006 Valoare


2007 Valoare actuală / prognoză PRGD*

2008 Valoare


Evaluare, Observaţii

Evoluţia Populaţiei Populaţia din mediul urban Populaţia din mediul rural

Număr 1932578/1933000 1227493/1185000

705094/747000

1927229/1926000 1223730/1181000 703499/745000

1926707/1919000 1223832/1177000 702875 /742000

1926700/1912000 1220230/1173000 706470/ 739000

Abaterea faţă de prognoză este de 7,7 %.

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare % urban 84,2 %/89 %

rural 10 % /10 % urban 90 % /89 % rural 19 % /11 %

urban 89 % rural 50 %

urban 89 % rural 75 %

Nu există informaţii actualizate

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile

municipale % 49,1 / 54 47,6 / 54 46,1 / 54 / 54

Abatere 11 % Nu există informaţii

actualizate

Cantitatea totală de deşeuri municipale generate tone/an 809195,6 / 799195,5 / 810874 870506,4 / 820254

Evoluţia cantităţii de deşeuri generate este

inversă faţă de cea prognozată dar abaterea nu

depăşeşte 10 %

Cantitatea totală de deşeuri menajere generate tone/an 720315,9 / 697216,3 / 726100 / 734118

Evoluţia cantităţii de deşeuri generate este

inversă faţă de cea prognozată dar abaterea nu

depăşeşte 10 % Cantitatea totală de deşeuri

voluminoase tone/an 60 120 / 5706 / 5797

Cantitatea totală de deşeuri din parcuri şi grădini tone/an 14710 / 16140 / 24273 / 24663

Cantitatea totală de deşeuri din pieţe tone/an 7540 8470 / 16489 / 16754

Cantitatea totală de deşeuri stradale tone/an 46880 47480 / 38305 / 38920

Întrucât diferenţele între cantităţile înregistrate şi

cele prognozate sunt mari analiza acestor indicatori

nu este relevantă



Analizând datele prezentate în tabelul 5 se constată că valorile actuale nu sunt mult diferite faţă de valorile prognozate în PRGD.

• Evoluţia populaţiei are un trend descendent dar tendinţa de scădere este mai puţin accentuată decât cea prognozată în PRGD. Se observă o migrare de la urban la rural.

• Gradul de acoperire cu servicii de salubritate este în continuă creştere, deşi informaţii statistice recente centralizate la nivel de Regiune nu există. Din discuţiile purtate cu factorii responsabili rezultă că în ultimul an numeroase primării din mediul rural au concesionat serviciul de salubritate. De asemenea există un număr de localităţi rurale care vor beneficia de servicii de salubritate la finalizarea proiectelor Phare – CES. Apreciem că deşi ţinta de 75 % pentru mediul rural în anul 2008 este foarte ambiţioasă există şanse de a ne apropia sensibil de această ţintă.

• Pentru indicatorul „Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale” valoarea din tabel este estimată, neexistând determinări actuale ale ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. Deşi la nivelul anului 2006 există o diferenţă semnificativă faţă de procentul prognozat în PRGD acest lucru nu periclitează implementarea în bune condiţii a planului.

• Cantitatea totală de deşeuri municipale generate în Regiunea Vest are tendinţă descendentă pentru ultimii 2 ani (cu informaţii statistice validate). Deşi evoluţia cantităţii de deşeuri generate este inversă faţă de cea prognozată, abaterea nu depăşeşte 10 %. Din raportările lunare transmise de APM urile judeţene rezultă că tendinţa pe ultimii 2 ani în ceea ce priveşte generarea deşeurilor este de stagnare.

• Cantitatea totală de deşeuri menajere şi similare din comerţ, industrie, instituţii generate în Regiune are o tendinţă similară.

• În ceea ce priveşte deşeurile voluminoase, din parcuri şi grădini, din pieţe şi stradale, întrucât diferenţele între cantităţile înregistrate şi cele prognozate sunt mari analiza acestor indicatori nu este relevantă.

Analizând influenţa valorilor actuale asupra măsurilor de implementare, putem spune că acestea nu modifică, cel puţin până în 2013, propunerile pentru investiţiile necesare gestionării deşeurilor la nivel regional incluse în PRGD. Având în vedere că:

• suntem la începutul procesului de implementare a planului • au fost întâmpinate dificultăţi financiare în implementarea planului • Planurile judeţene de gestionare a deşeurilor au fost recent elaborate /

revizuite • în următoarea perioadă vor fi puse în funcţiune primele investiţii aprobate cu

fonduri europene ce vizează gestionarea deşeurilor, considerăm că nu este recomandat, în această fază, să se realizeze revizuirea PRGD.



IV. 2 Prognoza privind generarea deşeurilor deşeurilor de ambalaje

In cadrul PRGD a fost prognozată atât cantitatea totală de deşeuri de ambalaje care se va genera la nivelul Regiunii, cât şi cantităţile rezultate de la populaţie, respectiv comerţ, industrie şi instituţii.

Prognoza de generare a deşeurilor de ambalaje (total) s-a realizat pornit de la cantitatea generată in anul 2002 şi tinand seama de o creştere anuală, care a fost stabilită de ANPM şi MMDD.

Problema deosebită care apare la prognoza de generare a deşeurilor de ambalaje este faptul că nu există date relevante privind cantităţile generate decât la nivel naţional. Estimarea cantităţii generate în anul de referinţă (2002) la nivel regional s-a realizat pe baza cantităţii generate la nivel naţional in funcţie de populaţia fiecărei regiuni şi cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia de mărfuri alimentare, băuturi, mărfuri nealimentare şi servicii (date statistice). Se menţionează faptul că nici cantitatea generată la nivel naţional în anul 2002 nu este o dată certă, deoarece datele din anul 2002 sunt obţinute din prima bază de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje din România, care nu conţine date de la toţi producătorii şi importatorii de ambalaje şi produse ambalate existente în acel moment. Prin urmare, compararea cantităţii anuale a deşeurilor de ambalaje generate la nivel naţional cu cantităţile prognozate in PRGD este deosebit de importantă. Prognoza privind cantitatea de deşeuri de ambalaje generate de la populaţie şi generate din comerţ, industrie şi instituţii s-a realizat pe baza prognozei cantităţii totale de ambalaje generate şi ţinând seama de: • Ponderea deşeurilor de ambalaje in funcţie de sursa de generare; • Structura deşeurilor de ambalaje; • Structura deşeurilor de ambalaje de la populaţie. In tabelul 6 este prezentată evaluarea sintetică a factorilor de prognoză de mai sus, respectiv a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel naţional. S-a evaluat şi rata de recuperare a deşeurilor de ambalaje, care reprezintă raportul dintre cantitatea colectată separat şi cantitatea totală generată de deşeuri de ambalaje. În coloana cu Observaţii sunt înscrise explicaţii privind datele şi modul de evaluare a acestora. In coloana – Evaluare – se va preciza dacă datele actuale sunt asemănătoare datelor prognozate, sau dacă nu, cât la sută reprezintă abaterea.



Tabel 6. Evaluarea factorilor de prognoză şi a cantităţilor de deşeuri de ambalaje generate

Factor de prognoză/cantitate prognozată

Denumire U.M.

Valoare actuală*

2006

Valoare prevazută in

PRGD*pentru anul 2006

Evaluare

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată la nivel

naţional

mii tone/an 1309,4 1653,9 Abatere 26 %

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje colectată la nivel

naţional

mii tone/an 467,4 529,2 Abatere 13 %

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată la nivel

regional

mii tone/an 40,04 165

Baza de date la nivel regional nu include cantităţile raportate de agenţii economici care au transferat responsabilitatea

gestionării deşeurilor de ambalaje

Cantitatea totală de deşeuri de ambalaje colectată la nivel

regional

mii tone/an 27,8 52,9

Cantitatea colectată este semnificativă dar nu asigură

atingerea ţintei cantitative Structura deşeurilor de

ambalaje (Raport Naţional) - hârtie şi carton - plastic - sticlă - metal - lemn

%

31,4 27,1 21,8 5,6

13,8

26,5 30 20

11,75 11,75

Rata de valorificare a deşeurilor de ambalaje la

nivel naţional % 35,7 32 Ţinta naţională a fost realizată

Rata de valorificare a deşeurilor de ambalaje la

nivel regional % 69,4 32

Faţă de cantităţile de ambalaje puse pe piaţă şi

înregistrate în Regiune, ţinta de valorificare % a fost

depăşită Analizând datele prezentate în tabelul 6 se constată că:

• structura deşeurilor de ambalaje rezultată din Raportul Naţional pe 2006 nu diferă mult de structura luată în calcul pentru stabilirea ţintelor.

• Se înregistrează diferenţe faţă de cantităţile prognozate pentru cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generată la nivel naţional, ritmul de creştere fiind inferior celui estimat.

• Datele înregistrate la nivel regional privind gestionarea ambalajelor nu permit o evaluare reală a cantităţilor puse pe piaţă şi recuperate din Regiunea Vest, întrucât baza de date la nivel regional nu include cantităţile raportate de agenţii economici care au transferat responsabilitatea gestionării deşeurilor de ambalaje.

• Deşi ţinta procentuală de valorificare a deşeurilor de ambalaje a fost mult depăşită ţinta indicatori fizici pare greu de atins din cauza imposibilităţii de a aprecia cantităţile reale puse pe piaţă şi colectate în Regiunea Vest.

Din analiza influenţei valorilor actuale asupra măsurilor de implementare, nu rezultă necesitatea de revizuire a planului deoarece datele necesare efectuarii unei evaluări a



factorilor de prognoza a deşeurilor de ambalaje generate nu sunt relevante la nivel regional. Cea mai mare cantitate de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenţi economici autorizaţi de tip REMAT. Există unele progrese evidente în gestionarea deşeurilor de ambalaje şi la nivelul administraţiilor locale:

• la nivelul Regiunii în anul 2007 era implementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în 11 localităţi ce deserveau 469244 locuitori. În cursul anului 2008 acesta s-a extins la peste 30 de localităţi, deservind aproape 680000 locuitori.

• capacităţile de sortare pentru deşeurile de ambalaje prevăzute a se construi pentru atingerea ţintelor din 2010 nu sunt încă finalizate; până în prezent la nivelul Regiunii funcţionează o staţie de sortare cu o capacitate de aprox. 9,5 tone/zi la Arad.

• în acest moment nu se poate face un bilanţ al capacităţilor de sortare proiectate la nivel regional întrucât nu sunt finalizate proiectele judeţene privind gestionarea integrată a deşeurilor.

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2007 şi 2008

Judeţul

Localităţi care au implementat sistemul de colectare selectivă

a deşeurilor

Nr. locuitori arondaţi sistemului de

colectare selectivă / localitate

Fracţii de deşeuri colectate selectiv /

localitate

Cantităţi de deşeuri de ambalaje

colectate selectiv, [tone]

Chişineu Criş, Nădab Chişineu Criş, Nădab,

Sintea Mare, sat Ţipari, Şimand

(deservite de SC RER ECOLOGIC SERVICE

ORADEA SA)

1359 11816 PET, hârtie/carton -

17,231

carton/hârtie 0,737 15,530

Curtici, Frumuşeni, Fântânele

(deservite de SC ASA Servicii Ecologice SRL)

Vărădia de Mureş

10200 13337 folie/PET 0,104

Pecica, Turnu (deservite de SC G&E

Invest 2003 SRL) 12690 PET, hârtie/carton 0

ARAD, unităţi de învăţământ

(se realizează de către operatorul de

salubrizare SC POLARIS M HOLDING

SRL)

9000 PET, plastic, hârtie carton 282,490

Arad*

Primăria Ineu: în cursul anului 2007 nu s-a realizat colectare selectivă, urmând ca după finalizarea proiectului ECO Ineu în cursul anului 2008 să se realizeze colectarea selectivă a deşeurilor menajere. Primăria Sebiş: există în stadiu de execuţie reactualizarea unui studiu de fezabilitate care vizează în perspectivă o mai bună gestionare a deşeurilor prin colectare selectivă. Primăria Oraşului Lipova nu a răspuns notificării APM Arad nr. 10911 / 4. 12. 2007

Caraş - Severin Nu sunt localităţi care au implementat sistemul de colectare selectivă a ambalajelor şi deşeurilor

de ambalaje. Valorificarea deşeurilor reciclabile se desfăşoară de către diferite persoane juridice şi fizice la firme autorizate în acest sens.



Judeţul


a deşeurilor




localitate



Este în procedură de implementare "Sistemul de Colectare selectivă a Deşeurilor" în cadrul a 4 proiecte finanţate prin PROGRAMUL PHARE 2004 - Programul de Coeziune Economică şi Socială la care sunt arondate: 1 municipiu, 2 oraşe, 21 comune, inclusiv o staţiune turistică de interes naţional şi 3 staţiuni turistice de interes local.

Reșița (Contract încheiat cu SC LINEO DESIGN

SRL, în vederea reciclării și valorificării)

62000 PET 103,1

Caransebeș (Deșeurile sunt

transportate cu o autogunoieră

compactoare de către operatorul de salubritate SC

TRANSAL URBIS SRL)

28000 PET, hârtie - carton 0,8

Oravița (deșeurile sunt

transportate cu o autogunoieră de către

operatorul de salubritate SC

ECOLOGICA ORAVIȚA SRL)

13365

Contract nr. 38/11.09.2008

încheiat cu SC IMB MILOȘ SRL, în

vederea reciclării și valorificării PET

2,7

Băile Herculane

În curs de implementare Sistemul de management integrat pentru deşeuri, sistem care va fi aplicat pentru 1 oraş şi 7 comune

Băile Herculane si Topleț, Luncavița, Cornea, Cornereva, Iablanița, Mehadia, Mehadica

Moldova Nouă (deșeurile sunt

transportate cu un autocamion de operatorul de

salubritate SC IONELA SRL)

10000 PET, hârtie - carton 0,8

Oțelu Roșu (deșeurile sunt

depozitate temporar până când operatorul

de salubritate va încheia un contract cu o

firmă specializată)

11000 PET 17

Zona turistică SEMENIC

Văliug, Brebu Nou,

În curs de implementare Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică Semenic (dezvoltarea unui sistem de colectare şi transport de

deşeuri) 72200 68000 plastic + PET

85,386

Hunedoara în toate centrele de colectare unde sunt unităţi comerciale,

aprox. 15000 locuitori

hârtie/carton -

191,644

PET 18,6

Hunedoara

Vulcan 29420 hârtie/carton -

3,6



Judeţul


a deşeurilor




localitate



Deva 16000 PET 9,2

Timişoara (294036) Moşniţa Nouă (4404)

Ghiroda (4209)

302649 (deserviţi de SC RETIM SA prin implementarea

sistemului urban de colectare duală)

215.646 / 330.898 la data de 30.11.2008

hârtie-carton, PET, PE, metale, sticlă

386,47 177,584

Municipiul Lugoj + comuna Criciova cu

satele arondate: Jdioara, Criciova,

Cireşul

48500 + 1716 45.716 la data de

30.11.2008

PET, hârtie şi carton

96,411 21,094

Timiş

Făget şi comuna Margina

3200 3200 la data de

30.11.2008 Hârtie + PET 1

7,64



V. EVALUAREA PROGRESULUI ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR DE IMPLEMENTARE

Evaluarea progresului înregistrat în îndeplinirea măsurilor de implementare se realizează pe baza datelor referitoare la valoarea şi tendinţa indicatorilor de bază şi a indicatorilor asociaţi obiectivelor (tabelele 3 şi 4). După cum s-a menţionat, în calcularea acestor indicatori s-au folosit date statistice validate furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului ( cele mai recente date statistice fiind date din 2005 şi 2006), dar şi date pentru anii 2007 şi 2008, ce au fost validate în cadrul grupului de monitorizare. Evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea obiectivelor stabilite în PRGD, s-a realizat utilizând “Simbolurile lui Chernoff”, după cum urmează:

J Variaţie pozitivă faţă de intenţii

L Variaţie negativă faţă de intenţii

K Nicio variaţie.

Pe baza tendinţei indicatorilor de bază se poate aprecia la modul general dacă sistemul de gestionare a deşeurilor la nivelul Regiunii înregistrează progrese. Din analiza evoluţiei indicatorilor de bază prezentaţi în tabelul 3 rezultă următoarele:

• La nivel regional scăderea cantităţii totale de deşeuri municipale generate în Regiune în 2006, faţă de 2005, este nesemnificativă. În mod similar s-a constatat o uşoară scădere a cantităţii totale de deşeuri menajere generate în Regiune. Scăderea înregistrată nu se datorează din păcate îmbunătăţirii semnificative a sistemului de colectare a deşeurilor municipale ci scăderii populaţiei din Regiune.

• Indicatorii privind cantitatea de deşeuri municipale generată şi cantitatea de deşeuri menajere calculată pe cap de locuitor şi an au înregistrat o scădere usoară, fiind în continuare destul de ridicaţi, situându-se la nivelul ţărilor din Europa centrală.

• Deoarece la nivelul Regiunii gradul de colectare separată a diferitelor tipuri de deşeuri reciclabile din deşeurile menajere este foarte scăzut, indicatorii calculaţi sunt foarte scăzuţi şi au înregistrat o uşoară creştere în 2006 faţă de 2005.

• Pentru primii ani de implementare a planului se consideră a fi o variaţie pozitivă faţă de intenţii creşterea înregistrată în 2006 faţă de 2005 pentru cantitatea de deşeuri voluminoase colectată, pentru deşeurile ce provin din grădini şi parcuri şi cele provenite din pieţe. Totuşi, deşi au fost înregistrate ca fluxuri separate de deşeuri, acestea nu au fost tratate separat, întreaga cantitate colectată ajungând la depozitare. Analiza acestor indicatori nu este relevantă întrucât există diferenţe mari între cantităţile colectate şi cantităţile prognozate în PRGD.

• Cantitatea de deşeuri stradale raportată atât în 2005 cât şi în 2006 este foarte mare, aceasta datorită faptului că o proporţie destul de mare din aceste deşeuri sunt deşeuri menajere ce ar trebui colectate în cadrul fluxului de deşeuri menajere colectate de la populaţie.

• Fracţia de deşeuri valorificate, reciclate raportată la total deşeuri este în continuare foarte scazută datorită cantităţii mici colectate separat din deşeurile menajere de la populaţie. Fracţia de deşeuri compostate este zero, neexistând la nivelul Regiunii nici o staţie de compostare.

• Fracţia de deşeuri depozitate din total deşeuri municipale generate a crescut în 2006 faţă de 2005, în condiţiile în care eliminarea ar trebui să reprezinte o ultimă opţiune în sistemul de gestionare a deşeurilor.



• În ceea ce priveşte capacităţile de reciclare a diferitelor tipuri de deşeuri municipale, pentru hârtie, carton şi metal au rămas constante în 2007, faţă de 2006, acoperind necesităţile actuale ale Regiunii. La nivelul Regiunii, există un interes sporit faţă de reciclarea plasticului. Nu există, din păcate, nici o instalaţie care să efectueze reciclarea sticlei. De asemenea, la nivelul Regiunii nu există nici o staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile.

• Capacitatea totală de depozitare ce va fi asigurată în depozitele conforme este în creştere ca urmare a construirii de noi depozite ecologice. În anul de monitorizare au fost autorizate încă 2 celule ecologice de la depozitul de la Arad, administrat de SC ASA Servicii Ecologice SA. De asemenea în anul 2008 au fost emise acordurile de mediu pentru depozitle conforme Ghizela în judeţul Timiş şi Petrila în judeţul Hunedoara.

Pentru indicatorii aferenţi obiectivelor, evaluarea progresului se realizează pe grupuri de indicatori. Se va acorda o atenţie deosebită indicatorilor aferenţi obiectivelor care au ţinte care trebuie atinse în anul în care se face monitorizarea. Pentru aceşti indicatori valoarea va fi comparată cu ţinta. De asemenea, vor fi analizaţi şi indicatorii asociaţi obiectivelor cu ţinte de îndeplinit în anul următor anului pentru care se realizează monitorizarea.

V. 1. Dezvoltarea politicii regionale în domeniul gestionării deşeurilor Obiectiv: Elaborarea de reglementări specifice în concordanţă cu politica naţională de gestionare a deşeurilor şi cu legislaţia, pentru a implementa un sistem integrat eficient de gestionare a deşeurilor.

Tendinţa: J În perioada 2007-2008 a crescut gradul de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene în rezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor. Aceasta s-a concretizat, printre altele, în elaborarea unor hotarâri locale sau judeţene ce vizează înfiinţarea unor noi servicii de salubritate, asocierea comunelor în scopul depunerii de proiecte pentru obţinerea de finanţări externe, înfiinţarea Asociaţiilor pentru Dezvoltare Intercomunitară. Stadiul elaborării Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor Până în decembrie 2008 s-au finalizat conform Metodologiei 951 / 2007 toate PJGD din Regiunea Vest după cum se prezintă mai jos:

Nr. crt. APM

Procedura SEA/ DECIZIE FINALĂ

ARPMV de adoptare fără Aviz de Mediu

Hotărârea Consiliului Judeţean

nr/data aprobării

Observaţii

1. Arad nr. 61 RP/ 28. 01. 2008 7/23.01.2008 nu necesită evaluare de mediu

2. Caraş-Severin

nr. 320 RP/ 04. 03. 2008 41/11.03.2008 nu necesită evaluare de mediu

3. Hunedoara nr. 3165 / 07. 07. 2008 97/2008 nu necesită evaluare de mediu

4. Timiş nr. 7265 / 24. 12. 2008 34/ 24. 03. 2009

PJGD elaborat de APM Timiş şi aprobat de către CJ Timiş prin

HCJ nr. 52 / 25. 06. 2007 s-a aflat în procedură de revizuire

conform Metodologiei 951 / 2007.



Obiectiv: Aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Tendinţa: J La nivel regional s-au intensificat controalele efectuate de către Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele judeţene la nivelul administraţiei publice locale în anii 2007 şi 2008 faţă de 2006, având ca temă gestionarea deşeurilor municipale. Aceste controale precum şi numărul sancţiunilor aplicate au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor.

V. 2. Aspecte instituţionale şi organizatorice Obiectiv: Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

Tendinţa: J Pentru realizarea acestui obiectiv s-a urmarit Asigurarea personalului necesar la Compartimentul Gestiune Deşeuri din cadrul ARPM, APM dar şi a personalului cu atribuţii în domeniul deşeurilor din cadrul Consiliilor Judeţene din Regiune. Se remarcă o creştere a numărului de personal din cadrul Consiliilor Judeţene care, pe lânga alte atribuţii, au cuprinse în fişa postului şi responsabilităţi de mediu. Obiectiv: Aplicarea legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

Tendinţa: J La nivel regional s-au intensificat controalele efectuate de către Garda Naţională de Mediu prin Comisariatele judeţene la nivelul administraţiei publice locale în anii 2007 şi 2008 faţă de 2006, având ca temă gestionarea deşeurilor municipale. Aceste controale precum şi numărul sancţiunilor aplicate au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea corespunzătoare a deşeurilor.

V. 3. Resurse umane Obiectiv: Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele organizaţiilor implicate

Tendinţa: J La nivelul ARPM şi APM din Regiune, aproape întreg personalul din cadrul Compartimentului Gestiune Deşeuri a beneficiat de cel puţin o instruire în cursul ultimilor doi ani. Aceste instruiri au avut drept subiecte elaborarea şi monitorizarea Planul Regional de gestionare a Deşeurilor, parcurgerea procedurii SEA pentru PRGD, depozitarea deşeurilor, analiza şi validarea datelor, legislaţia în domeniul gestionării deşeurilor. Totuşi, se remarcă procentul scăzut al personalului din cadrul Comisariatelor Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu care a beneficiat de instruiri în domeniul gestionării deşeurilor în cursul anilor 2006-2008. De asemenea, aproape întreg personalul cu atribuţii în domeniul deşeurilor beneficiază de mijloacele necesare desfăşurării unei activităţi eficiente (birouri, computere, birotică).



V. 4. Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor Obiectiv: Optimizarea preluării şi utilizării fondurilor naţionale şi europene disponibile

Tendinţa: J Deşi începuturile au fost timide, în ultimii ani a crescut numărul proiectelor depuse de către Consiliile Locale şi Judeţene în vederea accesării de fonduri naţionale şi europene (v. Anexa 1). Astfel, în 2006, în cadrul schemei de finanţare Phare CES 2004 „Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” au fost aprobate 14 proiecte care se află în proces de implementare. În anii 2007 respectiv 2008, în cadrul programelor PHARE CES 2005 „Schema de investiţii pentru sprijinirea inţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” s-au adăugat 3 proiecte cu focalizare pe gestiunea deşeurilor şi respectiv alte 3 proiecte au fost aprobate prin PHARE CES 2006 „Schema de investiţii pentru susţinerea initiaţivelor din sectorul public, cu prioritate în sectorul de mediu”. Alăturat este prezentată situaţia centralizată pe Regiunea Vest a tuturor proiectelor din domeniul deşeurilor cu finanţare prin Phare CES 2004 – 2006 (inclusiv proiectele din cadrul schemelor de granturi pentru sectorul privat / IMM).

Judeţul Nr. proiecte Nr. localităţi implicate

Valoare totală (euro)

Arad 4 16 2.152.214 Caraş-Severin 6 29 3.043.628

Hunedoara 9 23 5.457.420 Timiş 7 27 2.715.622

Total Regiune 26 95 13.368.884

Instruirile tematice privind oportunităţile de finanţare pentru gestionarea deşeurilor au avut o contribuţie importantă în obţinerea acestor rezultate.

V. 5. Conştientizarea factorilor implicaţi Obiectiv: Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare a tuturor factorilor implicaţi

Tendinţa: J În luna iunie a anului 2007, în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, a fost elaborat un plan de conştientizare privind importanţa PRGD şi a fost declanşată o campanie având drept obiectiv principal informarea şi conştientizarea administraţiilor publice locale asupra responsabilităţilor ce le revin pentru implementarea măsurilor prevăzute în plan. Principalele acţiuni ce s-au desfăşurat în cadrul acestei campanii au fost:

• ARPM Timişoara a întocmit şi transmis o scrisoare adresată individual către toate autorităţile locale / primari din mediul rural. Scrisoarea cuprindea informaţii privind măsurile prevăzute în PRGD şi principalele responsabilităţi ce le revin autorităţilor publice locale in implementarea acestor măsuri. S-a accentuat faptul că până în 16 iulie 2009 depozitele rurale neconforme trebuie închise şi ecologizate.



• La nivelul Regiunii în perioada 2006 - 2008 ARPM a emis 10 comunicate de presă având ca temă gestionarea deşeurilor şi PRGD.

• S-au organizat 3 conferinţe de presă la nivel regional şi 5 apariţii TV / radio pentru popularizarea PRGD.

Conştientizarea administraţiei publice locale, a societăţilor implicate şi a cetăţenilor privind gestionarea deşeurilor s-a realizat şi în cadrul întâlnirilor organizate de ARPM şi Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului şi cu ajutorul materialelor informative distribuite.

V. 6. Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor Obiectiv: Obţinerea de date şi informaţii privind deşeurile complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european.

Tendinţa: K Situaţia privind colectarea şi raportarea datelor referitoare la gestionarea deşeurilor nu a înregistrat nici o îmbunătăţire în cursul ultimilor ani. Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului realizează ancheta statistică privind generarea şi gestionarea deşeurilor. Pentru deşeurile municipale se completează următoarele chestionare:

• AS-GD-MUN “Cercetare statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de salubritate”

• AS-GD-TRAT “Cercetare statistică privind tratarea deşeurilor” Aceste chestionare se referă doar la deşeurile municipale colectate de operatorii de salubritate şi administraţiile locale. Majoritatea cantităţilor raportate sunt estimate întrucât nu există facilităţi pentru cântărirea deşeurilor. Pentru celelalte date necesare se folosesc diferitele tipuri de rapoarte realizate de către Agenţiile pentru Protecţia Mediului. Nu au fost efectuate determinări recente ale compoziţiei deşeurilor menajere, ale ponderii deşeurilor de ambalaje în deşeurile menajere sau a ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale. Aceste măsurători trebuie efectuate pe viitor. De asemenea, pe viitor este necesară îmbunătăţirea sistemului local de colectare, prelucrare, analiză a datelor şi validarea la nivel regional a acestora şi a informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor prin elaborarea, eventual, a unei proceduri unice la nivel naţional de analiză / verificare a calităţii datelor colectate.

V. 7. Prevenirea generării deşeurilor Obiectiv: Minimizarea generării deşeurilor

Tendinţa: K Unul din scopurile campaniei de conştientizare este educarea cetăţenilor în vederea prevenirii generării de deşeuri. Această temă a fost preluată şi în cadrul activităţii „Gestiune deşeuri” în cadrul proiectului de Twinning RO/04/IB/EN-03. În acest context a fost realizat de către experţii francezi în colaborare cu ARPM Timişoara un ghid ce vizează managementul corespunzător al deşeurilor municipale şi care poate fi folosit de autorităţile locale pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale. “Îndrumarul de gestiunea deşeurilor pentru municipalităţi” face o prezentare generală privind gestionarea deşeurilor cu soluţii concrete de tratare a unor fracţiuni de deşeuri la nivel local sau la nivel de gpspodării (deşeuri verzi din grădini). Acest ghid a fost



distribuit către toţi factorii interesaţi din Regiune şi ţară: ARPM-uri, APM-uri, primării, etc.

V. 8. Colectarea şi transportul deşeurilor Obiectiv: Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban până la o acoperire de 100% în anul 2013

Tendinţa: J Obiectiv: Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural pâna la o acoperire de 90% în anul 2009

Tendinţa: L Conform datelor statistice validate pentru anii 2006 şi 2007 gradul de acoperire cu servicii de salubritate în mediul urban la nivelul Regiunii era de 84,92 % respectiv 86,16 % faţă de 88,62 % în 2005. În mediul rural se constată o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare de la 12,52 % în anul 2005 la 9,44 % în anul 2006 şi 16,08 % în 2007. Acestă creştere este nesemnificativă ţinând cont că ţinta pentru mediul rural este de 90 % în anul 2009. Estimarea gradului de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural se face în funcţie de datele statistice colectate doar de la operatorii privaţi care îşi desfăşoară o parte din activitate şi în mediul rural, nu numai în cel urban. Acestă estimare este total greşită şi nerealistă. La nivelul judeţelor există operatori privaţi care colectează deşeurile şi din mediul rural, însă majoritatea comunelor au un serviciu propriu de colectare al deşeurilor. La nivelul Regiunii Vest doar unele comune nu au organizat un sistem de colectare al deşeurilor menajere de la populaţie. Se estimează aşadar că există un sistem de colectare organizat, chiar dacă nu este desfăşurat de către operatori autorizaţi şi în mediul rural. Există riscul neîndeplinirii acestei măsuri dacă nu se va acelera procesul de atribuire a serviciilor de salubritate la nivelul localităţilor rurale sau serviciul de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere nu va fi înfiinţat. Există în prezent o reţinere din partea primarilor in ceea ce priveşte atribuirea serviciilor la operatori privaţi, întrucât devin neeligibili pentru finanţare din fonduri structurale. În acelaşi timp, dotarea serviciului public din fonduri structurale este un deziderat mult prea indepărtat şi nu va contribui la realizarea ţintei în perioada 2009 -2010. Obiectiv: Asigurarea necesarului de staţii de transfer corelat cu închiderea depozitelor atât din mediul urban cât şi rural

Tendinţa: K La nivelul Regiunii nu există nicio staţie de transfer pentru deşeurile municipale. Conform PRGD necesarul de investiţii este de 3 staţii de transfer pentru o capacitate de 40000 tone la nivelul Regiunii Vest. Conform Planurilor judeţene elaborate în anul 2008 sunt propuse a se realiza staţii de transfer şi mai multe centre de colectare şi transfer după cum urmează:

• 1 staţie de transfer –Timişoara (cu sortare); • 1 centru colectare şi transfer Sânnicolau Mare (cu sortare); • 2 staţii de transfer la Haţeg şi Brad ( proiecte PHARE CES in curs de realizare) • 1 staţie de transfer la Ineu (proiect PHARE CES).



Întrucât locaţia noului depozit din judeţul Timiş se află la distanţă de aprox. 50 km faţă de sursa principală de deşeuri, oraşul Timişoara, capacitatea de transfer totală estimată în PRGD nu este acoperitoare.

V. 9. Tratarea deşeurilor

Obiectiv: Asigurarea capacităţilor de sortare

Tendinţa: K La nivelul Regiunii, funcţionează o singură staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere, în judeţul Arad, cu o capacitate de 9,5 tone/oră, aparţinând unui operator privat. În următorii ani este imperios necesară construirea de instalaţii de sortare, pentru a se putea atinge ţintele asumate pentru deşeurile biodegradabile şi pentru deşeurile de ambalaje. Un număr de 7 staţii de sortare de mică capacitate (sub 5000 tone/an) sunt în curs de realizare prin proiectele Phare – CES, iar la Timişoara a fost aprobată finanţarea prin Fondul de Mediu a unei staţii de sortare pentru deşeuri municipale cu capacitatea de 625 tone / zi. Lista proiectelor aprobate, aflate îin diferite stadii de realizare, se găseşte în anexa 1. In cursul anului 2008 au fost elaborate Master planurile pentru proiectele privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Timiş şi Caraş – Severin, în vederea întocmirii documentaţiei necesare solicitării de finanţare din fonduri structurale. Aceste proiecte includ şi realizarea unui număr suficient de staţii de sortare, pe lânga cele realizate din fonduri de pre-aderare şi alte fonduri, astfel încât să asigure realizarea ţintei de valorificare a deşeurilor de ambalaje. Master Planurile urmează sa fie aprobate de Consiliile judeţene.

V.10. Deşeuri biodegradabile Obiectiv: Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitată faţă de cantitatea generată în anul 1995

Tendinţa: K La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu funcţionează nici o staţie de compostare iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero. Deşeurile biodegradabile colectate în amestec cu alte deşeuri sunt depozitate în depozitele de deşeuri municipale iar deţinătorii de depozite le evidenţiază prin estimare (volumetric acolo unde nu există staţii de cântărire a deşeurilor colectate sau masic acolo unde există sisteme de cântărire). Aceste estimări nu reflectă intotdeauna realitatea privitor la cantităţile de deşeuri biodegradabile colectate, respectiv depozitate, deoarece majoritatea operatorilor nu au efectuat studii privind compoziţia deşeurilor. În anii 2005 - 2008 cantităţile de deşeuri biodegradabile depozitate în Regiune se estimează a fi conforme următorului tabel:

2005 2007 2008 Conţinutul deşeurilor în materiale biodegradabile, % 49,1 48 43,5

Cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate, tone 305267 320702 321225,32



Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 ( 9,2 % ). Acest raport este aplicat apoi la cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone. Prima ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este în anul 2010, când cantitatea depozitată trebuie să fie cel mult 75% faţă de cantitatea depozitată în anul 1995. Cantitatea maxima admisa la depozitare in 2010 va fi de 331200 tone. Dacă tendinţa de generare a deşeurilor îşi păstrează trendul înregistrat în ultimii doi ani pentru care există date statistice, această primă ţintă va fi atinsă şi fără separarea şi tratarea deşeurilor biodegradabile. Până în anul 2010 trebuie organizată colectarea separată a deşeurilor compostabile din gospodării şi trebuie realizate capacităţile de compostare prevăzute în PRGD, pentru că următoarea ţintă este foarte aproape şi mult mai ambiţioasă.

Una din măsurile de reducere a biodegradabilului depozitat posibil de aplicat şi în prezent este colectarea separată şi valorificarea deşeurilor din hârtie şi carton. Prin agenţii economici autorizaţi pentru colectare-valorificare deşeuri reciclabile au fost valorificate cantităţi semnificative de deşeuri. Aceste deşeuri provin atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici. Au fost reţinute de la depozitare şi valorificate 27150 tone de deşeuri de hârtie şi carton în anul 2006, 25066 tone în anul 2007 şi 27610 tone în anul 2008.

V.11. Deşeuri de ambalaje

Obiectiv: Atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare conform prevederilor legislative

Tendinţa: K Atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje este strâns legată de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. În Regiunea Vest sistemul de colectare separată a deşeurilor este în fază incipientă. În anul 2007 în 11 localităţi din Regiune au fost înfiinţate puncte de colectare selectivă a deşeurilor municipale prin aportul voluntar al cetăţenilor (pentru hârtie-carton, mase plastice, PET, sticlă). Prin aceste puncte a fost colectată o cantitate totală de 1490 t deşeuri reciclabile din care 1450 t au fost valorificate. In anul 2008 a continuat distribuirea de recipienţi pentru colectare separată de la uşă la uşă a deşeurilor de ambalaje în oraşul Timişoara. Generalizarea sistemului este condiţionată de finalizarea staţiei de sortare, fără de care nu este posibilă valorificarea deşeurilor colectate separat (pubela uscată). Situaţia privind implementarea sistemelor de colectare selectivă a fost prezentată la capitolul IV 2. Colectarea separată a deşeurilor de sticlă şi metal de la populaţie nu este implementată în Regiune, cu toate că ţintele privind reciclarea deşeurilor de ambalaje de sticlă şi metal sunt mari, respectiv 32% pentru sticlă şi 50% pentru metale în anul 2008. La nivelul Regiunii există o staţie de sortare în judeţul Arad pentru deşeurile reciclabile colectate în amestec. Staţia de sortare are o capacitate de 9,2 t/oră. Exista proiecte în derulare pentru capacităţi de sortare care să asigure realizarea ţintelor în toată Regiunea, cu condiţia să fie organizată colectarea separată a tuturor materialelor de ambalaje. O cantitate importantă de deşeuri de ambalaje este colectată şi valorificată prin agenţii economici autorizaţi de tip REMAT. Datorită activităţii acestora, în perioada analizată a



fost depaşită ţinta procentuală de valorificare deşeuri de ambalaje, cu toate că ţinta masică nu a fost atinsă.

V.12. Deşeuri din construcţii şi demolări Obiectiv: Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

Tendinţa: L Deşeurile din construcţii şi demolări continuă sa fie un flux de deşeuri sensibil, deoarece în prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi nici o gestionare corespunzătoare. Deşi cantitatea colectată separat de deşeuri din construcţii şi demolări a crescut în 2007 faţă de 2006, nu există încă, la nivelul Regiunii nici o societate care să realizeze reciclarea acestor tipuri de deşeuri. O firmă din judeţul Hunedoara va investi şi va realiza o staţie mobilă. Pentru municipiul Hunedoara există in curs de implementare un proiect Phare 2005 CES pentru realizarea unei staţii mobile de reciclare a deşeurilor provenite din demolări. Conform Master Planului judeţului Arad, lângă Arad se va construi un centru de reciclare deşeuri din construcţii şi demolări, finanţat din fonduri structurale. De asemenea, Planul local de gestiune a deşeurilor pentru oraşul Timişoara prevede realizarea unui asemenea centru de către administraţia locală. În judeţul Caraş-Severin a fost aprobat în cadrul programului Phare 2004 - CES –„Schema de Granduri pentru Sectorul Privat pentru pregătirea de Proiecte în domeniul Gestionarii Deşeurilor” proiectul „Sistem de gestiune a deşeurilor din construcţii şi demolări în judeţul Caraş-Severin. (perioada de derulare 28.11.2006÷28.10.2007).

V.13. Deşeuri voluminoase Obiectiv: Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare corespunzatoare a deşeurilor voluminoase

Tendinţa: L Apreciem ca evoluţie pozitivă creşterea cantităţii colectate de deşeuri voluminoase în 2006 faţă de 2005, datorată acţiunilor organizate de primării, de colectare a deşeurilor agabaritice de la populaţie. In unele oraşe aceste acţtiuni sunt planificate în mod regulat şi mediatizate. Cantitatea valorificată este foarte scăzută, cea mai mare parte a deşeurilor colectate ajungând la depozitare (conform datelor statistice 2005-2007). La fel ca şi în cazul deşeurilor din construcţii şi demolări şi în cazul acestui flux de deşeuri există probleme privind evidenţa cantităţilor generate şi colectate şi gestionarea corespunzătoare a acestora.

V.14. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate Obiectiv: Creşterea gradului de valorificare a nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti

Tendinţa: K Evoluţia înregistrată în gestionarea nămolurilor provenite de la staţiile de tratare orăşeneşti este constantă neexistând îmbunătăţiri în ceea ce priveşte valorificarea acestuia şi diminuarea cantităţilor eliminate. Cantitatea de nămol de epurare a apelor reziduale orăşeneşti raportata la nivelul Regiunii Vest în anul 2006 a fost de 12148 t.



Evoluţia cantităţilor de nămol generate este aproximativ liniară, având în vedere că proiectele de extindere sau modernizare a staţiilor de epurare orăşăneşti sunt în fază incipientă. La majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti nămolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare, după care aceste nămoluri sunt evacuate în depozitele de deşeuri menajere. Deoarece localităţile urbane au sisteme de canalizare unitare, apele uzate industriale fiind evacuate, după preepurare, în staţiile de epurare orăşeneşti, nămolurile rezultate sunt improprii pentru compostare şi utilizare ulterioară pentru fertilizarea terenurilor. Conform reglementărilor privind nămolurile de epurare, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului, să asigure tratarea acestuia pentru stabilizare şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii. În cazul în care compoziţia nămolului nu permite împrăştierea acestuia pe terenuri, detinatorul statiei de epurare va asigura eliminarea prin incinerare sau coincinerare. Deasemenea, anumite cantitati de namol se vor putea utiliza la acoperirea temporara, provizorie sau finala a depozitelor de deşeuri si la refacerea terenurilor degradate. În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri. Conform raportărilor statistice ale agenţilor economici, în Regiunea Vest în anul 2006 au fost generate 1293888 t nămoluri din activităţi industriale. Aceste nămoluri sunt depozitate în depozitele proprii (iazuri de decantare) sau stocate pe platforma proprie în vederea valorificării sau eliminării. Responsabilitatea gestionării acestor nămoluri revine generatorilor.

V.15. Vehicule scoase din uz Obiectiv: Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz

Tendinţa: J Regiunea Vest are o reţea de societăţi comerciale dispersate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare şi valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării. Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea valorificării materialului feros. În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Vehicule procesate în Regiunea Vest

Anul Vehicule colectate Vehicule tratate / dezmembrate 2005 1808 1307 2006 2236 970 2007 4376 4376



Ca urmare a Programului de Stimulare a Înnoirii Parcului Naţional Auto, pentru anul 2007 se constată o creştere semnificativă a numărului de vehicule uzate colectate, dar şi dezmembrate şi tratate. Dacă la începutul anului 2007 în Regiunea Vest erau înregistrate 16 societăţi care desfăşoară activităţi de colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz.faţă de 2006 când existau 11 astfel de societăţi, în anul 2008 mai existau 14 societăţi autorizate:

• 2 în judeţul Arad, rămase 2 în 2008 • 3 în judeţul Caraş – Severin, rămase 4 în 2008 • 5 în judeţul Hunedoara, rămase 4 în 2008 • 6 în judeţul Timiş, rămase 4 în 2008.

În Regiunea Vest cele 14 societăţi colectează şi dezmembrează VSU dar nu le procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder. Instalaţiile de dezmembrare şi reciclare au în general un nivel tehnic scăzut şi nu respectă condiţiile minime din Anexa I a Directivei VSU, tratarea VSU fiind de fapt o valorificare a componentelor reciclabile.

V.16. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Obiectiv: Implementarea şi Asigurarea functionalitatii sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Tendinţa: K La finele anului 2008 în Regiunea Vest există 21 puncte de colectare funcţionale. Colectarea DEEE a început în anul 2005 prin stabilirea locaţiilor unor puncte de colectare DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi producători. Primele activităţi de infiintare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi privaţi de salubritate. Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori (Arad şi Timişoara) şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori (Reşiţa, Caransebeş, Deva, Petrila,Vulcan, Hunedoara, Orăştie, Petroşani, Lupeni şi Lugoj). Aceste locaţii, puse la dispoziţie de către Administraţiile Locale în variantele Punct Judeţean / oraş peste 100.000 de locuitori / oraş peste 20.000 de locuitori au devenit funcţionale şi majoritatea firmelor au obţinut în anul 2007 autorizaţii de colectare DEEE. În tabelul de mai jos se prezintă comparativ situaţia colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice în Regiunea Vest în ultimii doi ani de când a început efectiv colectarea acestui tip de deşeuri.

Situaţia colectării / tratării deşeurilor EEE

Anul Cantitate totală

colectată, [tone]

Cantitate totală valorificată,

[tone]

Cantitate totală reciclată,

[tone]

Cantitate totală tratată, [tone]

2006 259,452 - - - 2007 276,85 153,018 - - 2008 699,681 650,317 - -

Se constată că în anul 2006 cantităţile de DEEE colectate au fost stocate, în timp ce în anul 2007 doar 55,3% din cantitatea colectată a fost valorificată respectiv 66,78 % în anul 2008 (primele 11 luni) stocul de DEEE la nivelul Regiunii Vest fiind de 383,284 tone în 2007, respectiv 193,006 tone în 2008. Parţial în Regiunea Vest Administraţiile Publice Locale au transferat operatorilor de servicii de salubritate activitatea privind colectarea DEEE.



În anul 2007, urmare a iniţiativelor Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, în Regiunea Vest s-au desfăşurat campanii de colectare în toate cele 12 oraşe cu puncte de colectare DEEE, iar în anul 2008 acestea şi-au extins aria, angrenând şi localităţi din mediul rural. Sintetic, situaţia campaniilor de colectare din Regiunea Vest este următoarea:

Nr. crt. Campania Cantitate în tone

DEEE colectată Observaţii

1 6. 10. 2007 21,17 3 localităţi participante

2 15.10 – 30.10.2007 7,24 “Curăţenia de Toamnă 2007” în municipiul Timişoara

3 3. 11. 2007 36,364 12 localităţi participante 4 1,525 Campanii după 3. 11. 2007

5 31.03.-13.04.2008 32,92 Campania de Curăţenie Generală

de Primavară ” în municipiul Timişoara

6 19. 04. 2008 34,8524 35 localităţi participante 7 4. 10. 2008 56,231 44 localităţi participante 8 1. 11. 2008 36,431 34 localităţi participante 9 6. 12. 2008 37,327 36 localităţi participante

Din păcate sistemele colective de colectare care constau din 4 organizaţii care încheie contracte cu agenţii economici colectori şi reciclatori autorizaţi să colecteze şi să trateze DEEE ale producatorilor afiliaţi au fost autorizate abia în cursul anului 2007 şi aceasta explică faptul că deşeurile colectate au rămas pe stocul operatorilor care au efectuat acţiunea de colectare. Ţintele naţionale care au fost stabilite pentru anul 2006, 2007 şi 2008 de 2, 3 respectiv 4 kg / locuitor nu au fost realizate. Pot fi enumerate mai multe cauze care au determinat acest rezultat:

• neimplicarea producătorilor aşa cum este prevăzut în legislaţie; • informarea insuficienta a cetăţenilor cu privire la înfiinţarea punctelor de

colectare si necesitatea colectarii separate a DEEE; • in Romania consumatorii folosesc de regulă aparatele mult peste perioada de

viaţă estimată de producători; • nu s-a efectuat o campanie de conştientizare suficientă şi imperativă în ceea

ce priveşte obligativitatea atingerii ţintelor de colectare şi valorificare a DEEE; • nu s-a creat încă infrastructura necesară tratării / valorificării / reciclării DEEE. Realizarea ţintei naţionale de colectare/valorificare DEEE

Anul Populaţia, [locuitori]

Cantitate DEEE

colectată [kg]

Cantitate colectată /

locuitor

2006 1930458 259452 0,1343

2007 1927229 1926707 276850 0,1436

2008 1926700 699681 0,363 Sursa: Breviarul statistic al Regiunii Vest pe anul 2006 – Direcţia Regională de Statistică Timiş 2008 Institutul Naţional de Statistică – Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe sexe, medii, regiuni de dezvoltare şi judeţe



V.17. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale

Obiectiv: Implementarea şi asigurarea funcţionalităţii sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a deşeurilor periculoase municipale

Tendinţa: K La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase din deşeurile menajere, cu toate că, în conformitate cu prevederile legale, din luna mai 2007 administraţia publică locală, prin firmele de salubrizare, este obligată să aşigure colectarea şi tratarea corespunzătoare a acestui flux special de deşeuri.

V.18. Eliminarea deşeurilor

Obiectiv: Sistarea depozitarii în depozitele neconforme din mediul urban (conform planificarii)

Tendinţa: K Eliminarea deşeurilor în Regiunea Vest se face prin depozitare. Nici pentru următoarea perioadă nu sunt prevăzute în PRGD alte opţiuni pentru eliminare. Depozitarea deşeurilor municipale se realizează în continuare pe vechile amplasamente, care nu îndeplinesc condiţiile de protecţie a factorilor de mediu şi care şistează depozitarea în perioada 2004 - 2017, în conformitate cu angajamentele asumate în Tratatul de aderare la UE. Conform planificării, la nivelul Regiunii Vest, numărul de depozite neconforme clasa „b” din mediul urban a căror activitate de depozitare trebuie sistată până în anul 2008, conform prevederilor din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, este de 6, respectiv:

• Depozit Parţa – judeţul Timiş – an sistare 2008 • Depozit Jimbolia - judeţul Timiş – an sistare 2008 • Depozitul Brad – judeţul Hunedoara - an sistare 2004 • Depozitul Hunedoara – judeţul Hunedoara - an sistare 2006 • Depozitul Petrila – judeţul Hunedoara - an sistare 2008 • Depozitul Haţeg – judeţul Hunedoara - an sistare 2008

Până la sfarşitul anului 2007 au sistat activitatea depozitele Brad şi Hunedoara, conform calendarului de închidere negociat anexat Tratatului de Aderare, iar in avans, Călan şi Geoagiu. Deşeurile din aceste localităţi sunt depozitate in depozitele neconforme ale altor localităţi, care se menţin în funcţiune până la data planificată pentru închidere. Au rămas în funcţiune 27 depozite neconforme, care vor sista depozitarea până cel târziu în anul 2017. Singurul depozit conform cu legislaţia este depozitul ASA Arad, având capacitatea de 1500000 m3, care a fost construit în 2003 şi care, conform Planului judeţean de gestionare a deşeurilor, va deservi întregul judeţ Arad. Pentru judeţul Caraş-Severin este în curs de realizare proiectul „Sistem de gestionare integrată a deşeurilor”, finanţat prin programul ISPA, prin care se va realiza şi un nou depozit judeţean de deşeuri. În Valea Jiului este in curs de realizare proiectul pentru Depozitul ecologic Petrila, prin parteneriat public-privat. În judeţul Timiş există acord de mediu pentru depozitul judeţean de la Ghizela. Acest depozit face parte din proiectul privind managementul integrat al deşeurilor în judeţul Timiş, pentru care se fac demersuri în vederea finanţării din fonduri structurale.



Obiectiv: Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare în mediul rural

Tendinţa: K Conform PRGD pentru Regiunea Vest, în mediul rural la nivelul anului 2003 au fost identificate 465 spaţii de depozitare ce nu sunt în concordanţă cu reglementarile europene. Data de închidere a tuturor acestor spaţii este 16 iulie 2009, conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Depozitarea deşeurilor se realizează pe amplasamente dispersate, aflate în general la marginea localităţilor. Numeroase administraţii rurale înfiinţează sisteme de colectare cu operatori autorizaţi, având în vedere că depozitele rurale vor fi interzise începând din luna iulie 2009. La finele anului 2008 s-a realizat o inventariere a depozitelor rurale la nivelul fiecărui Consiliu Judeţean din Regiune (282 de localităţi), acesta evidenţiând existenţa a 416 amplasamente care ocupă în total o suprafaţă de peste 240 hectare. Populaţia Regiunii Vest în zona rurală în 2008 era de 706470 locuitori. Număr

depozite rurale

existente

Din care: Număr

depozite rurale

închise

Nr. depozite cu aviz

de inchidere

Nr. localităţi rurale cu

servicii de salubritate*

Populaţia rurală

deservită de servicii de salubritate*

Observaţii

Judeţul Arad

121 2 52 7 40950

Din 64 de comune şi 2 oraşe noi au operatori de salubritate privaţi 5

comune şi cele 2 oraşe, 4 comune au serviciul de salubritate organizat de primării, iar 55 nu au serviciu de

salubritate Judeţul Caraş-Severin

97 0 0 15 28837

Din 69 de comune 15 au operatori de salubritate privaţi, 48 au serviciul de salubritate organizat de primării, iar 6 nu au serviciu de salubritate

Judeţul Hunedoara

15 8 0 3 5484

Din 55 de comune 3 au operatori de salubritate privaţi, 10 au serviciul de salubritate organizat de primării, iar

42 nu au serviciu de salubritate Judeţul Timiş

183 16 0 16 51480

Din 89 de comune şi 3 orase noi, 16 comune au operatori de salubritate

privaţi, 60 de comune şi cele 3 oraşe noi au serviciul de salubritate organizat de primării, iar 13 comune

nu au serviciu de salubritate Regiunea Vest

416 26 52 41 126751 Până în prezent 19 spaţii de depozitare din mediul rural au fost închise 7 sunt nefuncţionale şi doar 1 ecologizat. Ca alternativă pentru depozitele rurale, Consiliile locale se organizează în asociaţii pentru gestionarea deşeurilor, care au şansa de a realiza sisteme de colectare, colectare selectivă, sortare-valorificare şi compostare prin proiecte finanţate din fonduri comunitare, în cadrul Programului PHARE - CES.



De asemenea, proiectele de gestionare integrată a deşeurilor în judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş includ realizarea de sisteme de colectare a deşeurilor în mediul rural.

Obiectiv: Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Tendinţa: J În Regiune numărul de depozite zonale planificate, conform tratatului de aderare este de 5 din care 1 s-a realizat şi este funcţional. Două depozite se află in fază avansată de proiectare, având acord de mediu: la Ghizela, judeţul Timiş şi Petrila, judeţul Hunedoara. In judeţul Caraş-Severin este în curs de elaborare studiul de prefezabilitate pentru depozitul judeţean (posibil de la Brebu Nou). Cea mai critică situaţie se inregistrează în prezent la Timişoara, unde depozitul Parţa-Şag a sistat depozitarea la 31 decembrie 2008, iar noul depozit va fi funcţional cel mai devreme în noiembrie 2009. În această situaţie operatorul a recurs la o soluţie de balotare şi depozitare temporară a deşeurilor, în vederea transferării ulterioare a acestora la depozitul conform ce va fi construit. Ţinând cont că 20 din cele 34 depozite neconforme existente in regiune au termen de sistare a depozitării anii între 2010 – 2017, asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor este un obiectiv care poate fi realizat. VI. IDENTIFICAREA ÎNTÂRZIERILOR, PIEDICILOR ŞI DEFICIENŢELOR ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE

În acest capitol au fost analizaţi indicatorii care au tendinţa negativă sau stagnantă. O atenţie deosebită s-a acordat indicatorilor asociaţi obiectivelor care au ţinte în anul pentru care se realizează monitorizarea. Din analiza indicatorilor de monitorizare am identificat următoarele probleme în implementarea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor:

VI. 1. Colectarea deşeurilor municipale • Există întârzieri în extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în

mediul rural. S-a constatat o scădere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul rural de la 19% în anul 2006 până la 14,7 % în anul 2007 explicată şi de modificarea mediilor rural/urban, o serie e comune din Regiune devenind zone urbane.

• O dată cu închiderea depozitelor din mediul rural, în 2009, primăriile comunelor vor trebui să găsească soluţii pentru colectarea deşeurilor de la populaţie şi transferul acestora către depozit.

• Activitatea de salubrizare poate fi realizată prin intermediul firmelor private de salubrizare sau prin serviciul de gospodărire înfiinţat la nivelul primăriilor. Este important să se identifice capacitatea de plată a locuitorilor din mediul rural pentru plata tarifelor de gestionare a deşeurilor.

• Există în prezent o reţinere din partea primarilor în ceea ce priveşte atribuirea serviciilor la operatori privaţi, întrucât devin neeligibili pentru finanţare din fonduri structurale. În acelaşi timp, dotarea serviciului public din fonduri structurale este



un deziderat mult prea îndepărtat şi nu va contribui la realizarea ţintei în perioada 2009 -2010.

VI. 2. Deşeuri biodegradabile • La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte

reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu există nici o staţie de compostare iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este zero. Singura masura de reducere aplicata este colectarea separata si valorificarea deşeurilor de hartie-carton. Cu toate acestea, tinta de reducere a biodegradabilului depozitat din 2010 poate fi atinsa doar prin compostarea in gospodarie a deşeurilor din gradini.

Aceasta şituaţie se va îmbunătăţi o dată cu intrarea în funcţiune a staţiilor de compostare ce au primit finanţare externă ( programe PHARE şi ISPA).

VI. 3. Deşeuri de ambalaje • Atingerea ţintelor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje este strâns

legată de colectarea separată a deşeurilor de la populaţie. În Regiunea Vest sistemul de colectare separată a deşeurilor este la început.

• Numărul de locuitori care colectează separat deşeuri reciclabile precum şi cantităţile ce au fost colectate sunt extrem de scăzute în comparatie cu ţintă care trebuie atinsă în anul 2008.

• Cu toate că există proiecte în derulare ce au ca şi componentă colectarea separată a deşeurilor de la populaţie, există riscul neîndeplinirii acestei măsuri.

VI. 4. Deşeuri din construcţii şi demolări • In prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi nici o

gestionare corespunzatoare a deşeurilor din construcţii şi demolări.

VI. 5. Deşeuri voluminoase • În prezent nu există o gestionare corespunzătoare a deşeurilor voluminoase, ca

urmare a faptului că nu este implementat un sistem de colectare a acestui flux de deşeuri.

VI. 6. Nămol de la staţiile de epurare a apelor uzate • La nivelul Regiunii gradul de valorificare a nămolului provenit de la staţiile de

epurare a apelor uzate este foarte scăzut, aproape întreaga cantitate generată fiind depozitată.

VI. 7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice • La nivelul Regiunii, în 2007 s-au colectat 0,135 kg/loc de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice ceea ce înseamnă neîndeplinirea ţintei stabilite pentru 2007, de 3 kg/loc.

• Nici ţinta de 4 kg/loc stabilită pentru 2008, nu va fi atinsă. • Este necesară intensificarea acţiunilor de conştientizare a tuturor factorilor

implicaţi: producători de echipamente electrice şi electronice, administraţie publică locală, populaţie.



VI. 8. Eliminarea deşeurilor

• Cu toate că toate cele 6 depozite neconforme prevăzute pentru sistarea depozitării s-au încadrat în calendar, numărul depozitelor conforme nu a crescut.

• Proiectele privind realizarea depozitelor noi avansează anevoios, pentru că implică mulţi parteneri iar documentaţia necesară accesării fondurilor structurale este extrem de complexă şi laborioasă.

• Până în prezent 19 spaţii de depozitare din mediul rural au fost închise 7 sunt nefuncţionale şi doar 1 ecologizat dintr-un total de 416 spaţii inventariate în Regiune.



VII. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Concluziile şi recomandările Raportului de monitorizare vor fi prezentate Comitetului de coordonare a PRGD.In esenţă, aceste concluzii se rezumă la următoarele:

• În anul 2007 a crescut gradul de implicare al autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene în rezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor. Este important a se menţine şi intensifica colaborarea între toţi factorii implicaţi în gestionarea deşeurilor municipale.

• Controalele efectuate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu precum şi numărul sancţiunilor aplicate la nivelul administraţiei publice locale, au avut drept efect creşterea gradului de conştientizare a autorităţilor publice locale şi judeţene privind gestionarea deşeurilor.

• La nivelul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului din Regiune, precum şi la ARPM Timişoara au fost organizate periodic seminarii, instruiri având ca temă principală legislaţia de mediu şi mai ales cea care vizează gestionarea deşeurilor. La aceste instruiri au participat reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene dar şi ai agenţilor economici.

• În vederea optimizării accesării de fonduri disponibile pentru investiţii de mediu au fost organizate instruiri la care au participat un număr mare de reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene. Aceasta a avut ca rezultat final creşterea numărului de proiecte depuse şi aprobate pentru a obţine finanţare din fonduri europene. Este recomandat ca în cadrul fiecarei primării din Regiune să se înfiinţeze departamente specializate pentru accesarea fondurilor naţionale şi europene de mediu.

• Pentru informarea şi conştientizarea publicului s-au desfăşurat numeroase acţiuni, printre care: scrisori transmise autorităţilor publice locale din mediul rural, conferinţe de presă, comunicate de presă, evenimente mass media etc; Este necesară organizarea, în continuare, a acestor acţiuni având drept scop conştientizarea populaţiei privind problematica deşeurilor.

• Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul urban a crescut în anul 2006 faţă de anul 2005 cu 4,95 % ajungând la 90%;

• Se constată o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare în mediul rural de la 10% în anul 2005 până la 19% în anul 2006. Această creştere este nesemnificativă ţinând cont de ţinta de 90% în anul 2009; Prin aplicarea prevederilor Legii 101/2006 a serviciului de salubritate, ce a intrat în vigoare în mai 2007 si finalizarea proiectelor PHARE CES, situaţia se va îmbunătăţi.

• La nivelul Regiunii Vest nu a fost înregistrat nici un progres în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare. În prezent în Regiune nu există nici o staţie de compostare iar cantitatea de deşeuri biodegradabile colectate separat este practic zero. Trebuie încurajată compostarea deşeurilor biodegradabile în gospodăriile individuale din mediul rural.

• Numărul de locuitori care colectează separat deşeuri reciclabile este extrem de scăzut în comparaţie cu ţintă care trebuia atinsă în anul 2008. Trimestrial trebuie să se monitorizeze numărul de locuitori care colectează separat materialele reciclabile (pe tip de material). Se va solicita firmelor de salubrizare numărul de locuitori arondaţi fiecărui punct de colectare. De asemenea, se recomandă iniţierea unor studii în vederea determinării compoziţiei deşeurilor menajere, a ponderii deşeurilor de ambalaje în deşeurile municipale precum şi a compozitiei deşeurilor de ambalaje colectate de la



populaţie. În vederea atingerii obiectivelor de reciclare/valorificare a deşeurilor de ambalaje este necesară reintroducerea sistemului de „vânzare cu ambalaje goale la schimb”.

• În prezent nu se realizează o evidenţă exactă a cantităţilor generate şi nici o gestionare corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Este necesară, eventual, acordarea unor facilităţi fiscale pentru a încuraja societăţile private să investească pentru reciclarea deşeurilor rezultate din construcţii şi demolări.

• În prezent cantitatea colectată de deşeuri voluminoase este foarte scazută ca urmare a faptului că nu este implementat un sistem de colectare special pentru acest flux de deşeuri.

• Nămolul provenit de la staţiile de epurare orăşeneşti nu este folosit în agricultură, cea mai mare cantitate ajungând la depozitare.

• În anul 2007 s-a înregistrat o creştere a numărului de vehicule scoase din uz colectate faţă de anul 2006. Datorită continuării programului naţional de stimulare a innoirii parcului auto şi pe parcursul anului 2008, colectarea acestora de la populaţie a fost mult uşurată.

• La nivelul Regiunii în anul 2007 s-au colectat 0,1436 kg/loc de deşeuri de echipamente electrice şi electronice ceea ce înseamnă foarte puţin comparând cu ţintă din 2007 care era de 3 kg/locuitor. În 2008 ţinta de colectare este de 4 kg/locuitor. Autorităţile publice locale, în colaborare cu Agenţiile pentru Protecţia Mediului au organizat şi desfăşura pe tot parcursul anului acţiuni de colectare a DEEE de la populaţie. Cantitatea colectată în anul 2008 a crescut în Regiune la 0,325 kg / locuitor. Este necesară instituirea unor politici fiscale stimulative pentru societăţile care realizează tratarea DEEE colectate de la populaţie şi agenţi economici.

• În Regiune depozitele de deşeuri municipale neconforme programate pentru închidere până în 2007 au sistat activitatea de depozitare. Depozitele cu termen de închidere stabilit de HG 349/2005 la 31 decembrie 2008 de la Parţa, Jimbolia (judeţul Timiş) şi Petrila, Haţeg (judeţul Hunedoara) au sistat depozitarea, urmând să ia măsurile necesare închiderii. Astfel, măsura privind sistarea activităţii de depozitare pe depozitele neconforme clasa „b” la nivelul Regiunii Vest a fost îndeplinită.

• La nivelul Regiunii din cele 465 inventariate de PRGD mai există 416 spaţii de depozitare în mediul rural care trebuie să fie închise şi ecologizate până la data de 16 iulie 2009. Din acestea 27 de spaţii de depozitare din mediul rural au fost închise sau sunt nefuncţionale şi doar 1spaţiu este ecologizat.

• În Regiune, numărul de depozite zonale planificate, conform Tratatului de aderare, este de 5 din care 1 s-a realizat şi este funcţional (la Arad)din 2003.

Din evaluarea facută pentru factorii relevanţi pentru prognoză au fost concluzionate următoarele: Valorile actuale ale factorilor de prognoză şi ale cantităţilor de deşeuri municipale generate nu modifică propunerile pentru investiţiile necesare gestionării deşeurilor la nivel regional incluse în PRGD. Datele necesare efectuării unei evaluări a factorilor de prognoză a deşeurilor de ambalaje generate nu sunt complete; pe viitor se impune realizarea de măsuratori a ponderii deşeurilor de ambalaje în deşeurile municipale, a compoziţiei deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie precum şi a ratei de recuperare a deşeurilor de ambalaje generate.

Prezentul Raport de monitorizare nu a stabilit revizuirea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea Vest.



ANEXA 1. Proiecte privind gestionarea deşeurilor:

A. Proiecte prin POS – FEDR

Denumirea proiectului

Nr. localităţi implicate / populaţie arondată

Stadiul implementării

Sistem integrat de

management al deşeurilor în judeţul Arad

municipiul Arad, 9 oraşe şi 68 comune /

- S-a realizat Master Planul Judeţului Arad ( s-au asociat 78 CL+CJ Arad) aprobat de MM prin adresa nr. nr.79210/SS/29.01.2009 - Studiul de fezabilitate se va finaliza în octombrie 2008

- Proiectul se află în derulare şi presupune: Construirea a 4 staţii de transfer în Ineu, Sebiş, Bârzava, Chişineu Criş şi o

platformă de transfer în Lipova. Construirea a 4 staţii de sortare de dimensiuni mai mici - extinderea staţiei

actuale de sortare de la Arad Construirea a 2 staţii de compostare la Ineu şi Arad

1 staţie TMB din 2013 în Arad Construirea unui depozit inert pentru eliminarea deşeurilor din C&D (Arad)

Sistem integrat de

management al deşeurilor în

judeţul Caraş-Severin

2 municipii, 6 oraşe, 69 comune / 331876 locuitori

- Stadiu de pre-fezabilitate - S-a realizat Master Planul şi s-a depus la MMDD în vederea avizării

Sistem integrat de

management al deşeurilor în judeţul Timiş

2 municipii, 5 oraşe

comunele judeţului Timiş

/ 666866 locuitori

- ARPM Timişoara a eliberat acordul de mediu nr. 27/11.12.2007 care prevede realizarea depozitului de deşeuri nepericuloase de la Ghizela.

- CJ Timiş a depus solicitarea în vederea obţinerii acordului de mediu pentru staţia de transfer a deşeurilor nepericuloase Timişoara (nr. inregistrare APM

Timis 6200/27.11.2007). - s-au realizat SF, PT pt depozitul Ghizela şi se află în curs de lansare licitaţia

pentru execuţia lucrărilor - s-a realizat Master planul pentru. managementul deşeurilor în jud. Timiş

- este în curs de realizare Aplicaţia pt.cererea finanţării şi restul SF pt. centre de colectare şi transfer deşeuri din mun. Timişoara, Lugoj, oraşele Sânnicolaul

Mare, Deta, Buziaş, Jimbolia, Făget şi închiderea depozitelor rurale neconforme Depozit deşeuri: 58,9 ha din care:- depozit propriu zis: 35,14 ha;- zona

tehnică 23,76 ha;- capacitate totală depozit 5.515.656 mc;-volumul primei celule 699.359 mc- inălţimea totală a depozitului 20m - durata de funct cca

20 ani; Staţia de transfer a deşeurilor nepericuloase prevede selectarea, sortarea şi transferul deşeurilor nepericuloase. Capacitatea staţiei de transfer este de

160.000 tone deşeuri nepericuloase/an.



B. Proiecte prin Phare – CES


Localităţi implicate / populaţie arondată Stadiul implementării

ECO-Ineu

Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula, Târnova şi Seleuş /

32639 locuitori

Proiectul face obiectul procedurii de mediu fără acord de mediu şi s-a emis fişa tehnică pentru acord unic cu ştampila B Proiectul se află în derulare şi presupune:

• construirea unei platforme de compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru procesarea deşeurilor biodegradabile,

• construirea unei staţii de transfer şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar pentru deşeurile ne-biodegradabile

Gestionarea deşeurilor pentru

zona turistică Lipova

Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani /

24678 locuitori


• platformă de transfer, • 142 de platforme de colectare, • achiziţionarea unei autogunoiere de 18 m3, a unui

transportor de 24 m3 şi a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l,

• achiziţionarea a 304 containere de 1100 l Colectarea selectivă a

deşeurilor în partea de Nord-Vest a judeţului

Arad

Socodor, Grăniceri şi Pilu /

6840 locuitori


• amenajarea unui punct de valorificare deşeuri reciclabile, • achiziţionarea unei autogunoiere compactoare

Optimizarea reciclării

deşeurilor - Serviciu pentru viitor - A.S.A.

Servicii Ecologice SRL

Arad Contract de grant acordat în luna noiembrie 2007 prin Phare CES 2005

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Oraviţa

Naidaş, Berlişte, Vărădia, Vrani,

Răcăşdia, Sasca Montană, Ciuchici, Ciclova Română,

Cărbunari, Gradinari, Ticvaniu Mare,

Ciudanoviţa şi oraşul Oraviţa /

33 557 locuitori

• Va fi dezvoltat un sistem dual de colectare şi transport deşeuri • Se va realiza o staţie de transfer de la Oraviţa, dotată cu facilităţi

minime pentru transferul deşeurilor şi o instalaţie de sortare semiautomată.

Sistem de gestionare a deşeurilor în zona Băile Herculane

Topleţ, Iablaniţa, Mehadia, Mehadica, Cornea, Cornereva, Luncaviţa şi oraşul Băile Herculane / 25 757 locuitori

• Colectarea se va realiza în sistem de colectare dual, pe două fracţiuni: umedă (organic) şi uscată (reciclabil) şi va fi organizată prin intermediul punctelor de precolectare

• Se va realiza o staţie de transfer de la Băile Herculane, dotată cu facilităţi minime pentru transferul deşeurilor şi o instalaţie de sortare semiautomată





Sistem de gestionare a deşeurilor în zona turistică

Semenic

Văliug, zona Bolnovăţ (Crivaia), Semenic,

Gărâna, Brebu Nou / 2 729 locuitori

• Va fi dezvoltat un sistem de colectare selectivă multiplă şi transport deşeuri la nivelul zonei turistice Semenic. • Vor fi achizitionati recipienti pentru colectare • Se va realiza un punct de colectare centralizată la Văliug

Gestionarea deşeurilor în municipiul

Caransebeş

Caransebeş / 28 000 locuitori

• Realizarea unui sistem de colectare selectivă multiplă pe patru fracţiuni la nivelul municipiului Caransebeş

• Achizitie utilaje pentru colectare si transport • Achizitie recipienti pentru colectare selectiva • presa pentru compactare si ambalare materiale reciclabile • facilităţi pentru stocare temporară Proiectul este in faza finală de implementare

ECO BRAD-Staţie de sortare, transfer şi

platforma de compostare

deşeuri municipale

Municipiul Brad

• Acord de mediu HD-7/20.03.2008 • Proiectul presupune realizarea unei staţii de transfer, statie sortare

cu capacitatea de 5.100 t/an şi compostare a 5000 t/an deşeuri biodegradabile;

Proiectul se află in faza de achiziţie lucrări de construcţii; este în intârziere datorită schimbării locaţiei

Modernizarea sistemului de

colectare a deşeurilor pe

raza Municipiului Vulcan-staţie de

sortare

Municipiul Vulcan

• staţie sortare cu capacitatea 30000 m3 / an; • autocompactoare de 7 m3 şi 9 m3; • s-au achiziţionat containere de 1,1 m3 pentru colectare

Proiectul este in derulare

Modernizarea sistemului de

colectare a deşeurilor de pe raza municipiului

Petroşani

Municipiul Petroşani / 479551 locuitori Phare –CES 2006 ( anul contractării 2008)

Imbunatăţirea sistemului de gesrtionare a

deşeurilor urbane solide in orasul

Petrila

Oraş Petrila Achiziţii utilaje şi echipamente pentru modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor municipale Procedurile de achiziţii sunt in derulare

Sistem de colectare

selectiva şi depozitare

deşeuri in Ţara Haţegului-staţie

de transfer in Oraşul Haţeg

Oraş Haţeg

• achiziţii mijloace de transport: autocompactor, masina transport deşeuri reciclabile, cap tractor cu carlig de remorcare

• containere de colectare si de transport si presa container • execuţie platforma stocare temporara 50%

Proiectul este in derulare





Ecologizarea zonelor montane din Valea Jiului Straja-Lupeni şi

Parâng-Petroşani

Zonele turistice: Straja-Lupeni şi

Parâng-Petroşani

• S-a încheiat contract pentru: achizitionarea de europubele (495 buc de 0.12 m3şi 55 buc de 0,24 m3) şi 112 buc containere de 1.1 m3, pentru deşeuri;

• s-au executat platforme precolectare; Este în curs de incheiere contractul pentru achiziţionarea de autogunoiere compactoare

Implementarea sistemului de colectarea a deşeurilor de

sticlă şi procesarea primară în vederea

reintroducerii în circuitul

economic

Municipiul Hunedoara SC Proserv SA

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM • a fost numită echipa de proiect; • s-au incheiat contractele de servicii pentru promovare şi

publicitate, proiectare; • se vor achiziţiona direct serviciile de informare, mediatizare şi

promovare a proiectului

Staţie mobilă de reciclare a deşeurilor

provenite din demolări

Municipiul Hunedoara SC Casito Trans

Impex SRL

Face parte din proiectele Phare CES 2005 IMM • organizare licitaţie pentru achiziţie de produse şi servicii -luna

martie 2008, reluare licitaţie; - capacitate prelucrare 1 to/oră

Reabilitatea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor in

comunele Băiţa,Luncoiul de Jos şi Vălişoara

Consiliul Local Băiţa

Face parte din proiectele Phare CES 2006 • publicarea anunţurilor de participare pe SEAP în vederea

organizării licitaţiei pentru achiziţionarea utilajelor - capacitate prelucrare 25 to/oră

Colectarea selectivă a

deşeurilor în comunele Satchinez,

Variaş, Şandra, Becicherecul Mic,

Biled, Dudeştii Noi, Orţişoara.

Staţie de sortare a deşeurilor în

localitatea Satchinez

Satchinez, Variaş, Şandra, Becicherecul Mic, Biled, Dudeştii

Noi, Orţişoara / 25751 locuitori

• achizitie utilaje si echipamente pentru colectarea deşeurilor in doua fractiuni

• statie de sortare pentru deşeuri reciclabile la Satchinez, cu capacitatea de 1,5 t/ora

Proiectul se afla in implementare

Lugojul - un oraş mai curat, mai

european, reabilitarea

sistemului de gestionare a deşeurilor în

municipiul Lugoj

Lugoj / 48000 locuitori

• achiziţionare de europubele si utilaje de colectare-transport deşeuri de pe raza municipiului: 6000 buc de 120 l si 1125 l si 2 autocompactoare de mare capacitate • achiziţionarea a 3 containere open top de 20 m

3.

• autospecială cu macara pentru transport containere de 20 m3.

• achizitionarea unui container autocompactor de 20 m3.

Proiectul a fost finalizat în 14. 01. 2009





Eco Ciacova - platformă de compostare,

staţie de compactare şi

transfer a deşeurilor reziduale

Ciacova, Ghilad, Jebel, Pădureni, Liebling, Giera / 14237 locuitori

• sistem de colectare şi transport al deşeurilor staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile cu capacitate de 2500 tone / an staţie de compactare şi transfer a deşeurilor reziduale.

Proiectul se afla in intârziere

Sistem de colectare şi

transport deşeuri în localităţile Giarmata şi

Pişchia

Giarmata, Pişchia/ 7670 locuitori

Contract de grant acordat la data de 30 noiembrie 2007 prin Phare CES 2005

• achiziţie utilaje şi echipamente pentru colectarea deşeurilor în doua fracţiuni

Colectarea şi transportul

deşeurilor in comunele Găvojdia,

Criciova, Nădrag şi Ştiuca

Găvojdia, Criciova, Nădrag, Ştiuca/ 8560 locuitori

Contract de grant acordat in 2008 prin Phare CES 2006 • achiziţie utilaje şi echipamente pentru colectarea deşeurilor în

doua fracţiuni

Sistem de colectare şi

transport deşeuri in comuna Cărpiniş

Cărpiniş / 5590 locuitori

Contract de grant aflat pe lista de asteptare / Phare CES 2006 • achiziţie utilaje şi echipamente pentru colectarea deşeurilor în

doua fracţiuni



C. Proiecte ISPA

Denumire proiect Locaţia Termen Valoare proiect

(mii Euro) Beneficiar

Fonduri europene (granturi)

Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului

Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul

Timis.

Judeţul Timis 2008 31000 Consiliul Judeţean Timis ISPA

Asistenţă tehnică în scopul pregătirii proiectului pentru

extinderea sistemului de management integrat al

deşeurilor în judeţul Arad

Judeţul Arad 2008 27875 Consiliul Judeţean

Arad PHARE CES

Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului Sistem integrat de management al deşeurilor solide in judeţul

Caras - Severin

Judeţul Caraş-Severin

2008 24000 Consiliul judeţean Caraş- Severin ISPA

D. Proiecte prin AFM

Beneficiar Judeţul Localitatea Denumire proiect / Stadiu implementare

Consiliul Local al Municipiului Deva Hunedoara Deva Lăsaţi generaţiilor viitoare un oraş mai

curat

Consiliul Local al oraşului Petrila Hunedoara Petrila Centrul de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice/

FINALIZAT

Consiliul Local al Municipiului Timişoara* Timiş Timişoara

Staţie de sortare deşeuri municipale reciclabile, colectate de pe raza

municipiului Timişoara * finanţare: 58% SC Retim Ecologic Service SA şi 42% AFM SC Retim Ecologic SA a depus documentatia in vederea obţinerii acordului de mediu (nr. înregistrare APM Timis 1455 / 06. 03. 2008). Pentru realizarea acestei investitii a fost realizat proiectul tehnic. Capacitatea de prelucrare a staţiei de sortare este de 625 tone/zi. In cadrul staţiei de sortare este prevăzut a se sorta atât Fracţia umeda cât şi Fracţia uscată, rezultând deşeuri sortate de tip hârtie/carton, materiale plastice, sticlă, metal, lemn şi fracţie reziduală (materiale recuperabile destinate incinerării).

raport de monitorizare prgd regiunea vest aprarpmtm.anpm.ro/upload/5229_arpmtm_raport de... ·...

Documents