1

RAPORT DE MEDIU LA PLAN URBANISTIC ZONAL “CONSTRUIRE SPATII PENTRU SERVICII CAZARE IN TRANZIT, SPATII COMERCIALE SI CAFENEA, SPATII

DEPOZITARE, SPATII PENTRU BIROURI, IMPREJMUIRE TEREN, STATIE CARBURANTI” – T184/1, P23, COM.

DRAGALINA, (EXTRAVILAN), JUD. CALARASI

Comuna Dragalina JUD. CALARASI

- 2010 -

BENEFICIAR: SC REZIDENTIAL GOLD SRL CONSILIUL LOCAL com. DRAGALINA

2

CUPRINS DATE GENERALE CAPITOLUL 1

CARACTERISTICILE PUZ-ULUI 1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUZ 1.2 Propuneri de organizare urbanistica 1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Relief 3.2 Geologie 3.3 Hidrografia si hidrogeologia 3.4 Clima 3.5 Flora si fauna 3.6 Solurile 3.7 Patrimoniul cultural CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI 5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international 5.2 Varianta propusa

CAPITOLUL 6 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ 1. Factor de mediu aer

2. Factor de mediu apa 3. Eliminare deseuri

B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ C. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare CAPITOLUL 7

3

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 8 MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa 8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol 8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna 8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale 8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice

CAPITOLUL 9 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

CAPITOLUL 10 MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI

CAPITOLUL 11 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

4

DATE GENERALE

Denumire proiect: „Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti – T184/1, P23, Com. Dragalina, (extravilan), Jud. Calarasi

Titular/Beneficiar: SC REZIDENTIAL GOLD SRL, str Stefan cel Mare, nr. 533, camera 1 Braila .

Proiectant general PUZ: S.C. “PROIECT CONSTRUCT” S.R.L – Calarasi, arh. Samoila Laurentiu

Realizator documentatie mediu: evaluator principal de mediu Vraciu Sevastita persoana fizica autorizata, detinator al atestatului de evaluator nr. R-EIM – 04-57/22.10.2008, tel: 0722674890

Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu responsabilitati in domeniul protectiei mediului.

Amplasare:

Arealul care face obiectul PUZ „Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti” se afla situat in extravilanul Comunei Dragalina, judetul Calarasi, Tarlaua 184/1, P23 cu o suprafata de 12352mp (din acte si 12354 din masuratori), aflata in proprietatea SC TEZIDENTIAL GOLD SRL avand destinatia teren agricol.

Terenul este amplasat la est de DN21 in sudul com Dragalina si se invecineaza in partea de sud cu un “showroom”. CAPITOLUL 1

CARACTERISTICILE PUZ-ULUI

1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ

Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal – Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti se afla situata in partea de Sud fata de localitatea Dragalina, judetul Calarasi. Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unei zone rezidentiale de prestari servicii, cazare, spatii comerciale, in comuna Dragalina, judetul Calarasi. Prin realizarea acestor investitii se va pune in valoare potentialul agricol al zonei.

5

Prin documentatia de fata s-a urmarit: - actualizarea documentatiilor existente; - oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone agricole; Prin propunerile de organizare de spatii de servicii cuprinse in acest P.U.Z. se urmareste revitalizarea zonei si marcarea ei pe harta comunei ca arie atractiva din punct de vedere functional. Obiectivele generale ale proiectului vizeaza: - Valorificarea potentialului existent (spatial, economic), concomitent cu ameliorarea

disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala;

- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de sud a Comunei Dragalina.

Strategia de dezvoltare a zonei urmareste: - obtinerea unei imagini urbane la scara zonei in concordanta cu statutul acesteia in cadrul comunei

si cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul judetului. Strategii de interventie: - realizarea unei dotari optime cu servicii si functii specifice activitatii agrozootehnice; - valorificarea potentialului agricol al zonei; - utilizarea functionala eficienta; - ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie si relationare facila a dotarilor

propuse; - stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-ambientala.

Principalele propuneri functionale sunt: - conturarea unei zone functionale prin realizarea de zone de dezvoltare a unei activitati agro-

industriale. Principalele propuneri configurativ-spatiale au urmarit racordarea la prevederile PUG Comuna Dragalina si conturarea unei zone coerente la nivel compozitional agriindustrial.

Pentru P.U.Z., Consiliul Judetean a emis Certificatul de Urbanism nr. 88/14.04.2009, anexat in copie xerox la documentatie.

1.1.1. REGIM JURIDIC Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 12352 mp, se afla in extravilanul Comunei Dragalina, jud. Calarasi, tarlaua nr. 184/1, P23 si este in proprietatea SC REZIDENTIAL GOLD SRL. Se propune introducerea terenului in intravilan si stabilirea relatiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de constructii aferente unitatii de servicii propuse. 1.1.2. REGIM ECONOMIC Folosinta actuala a terenului este agricola iar propunerea este de modificare a categoriei de folosinta a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria unitati servicii. Pe terenul extravilan cu destinatia agricola in suprafata de 12352 mp nu pot fi realizate investitii de nici un fel decat dupa realizarea, avizarea si aprobarea unui P.U.Z conform prevederilor Legii nr.

6

50/1991, republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si cele ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul asa cum a fost modificata prin Legea nr. 289/2006. 1.1.3. REGIM TEHNIC Planul Urbanistic Zonal este elaborat in conformitate cu reglementarea tehnica „Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al P.U.Z.-ului” aprobata prin Ordinul M.D.L.P.L nr. 176/N/06.08.2000 de specialisti inscrisi in Registrul Urbanistilor. Procentul de ocupare al terenului si coeficientul de utilizare a terenului s-a stabilit prin P.U.Z. conform H.G.R. nr. 525/1996, cu modificarile ulterioare si in conditiile impuse de „Ghidul privind elaborarea si aprobarea Regulamentelor Locale de Urbanism” aprobat prin Ordinul M.D.L.P.L nr. 21/N/10.04.2000. Nu este proiectata Reteaua de drumuri noi intrucat accesul in zona este rezolvat. Toate utilitatile necesare pentru functionarea U.T.R vor fi proiectate si realizate prin grija proprietarului terenurilor introduse in intravilan. 1.1.4. SITUATIA EXISTENTA Terenul face parte din extravilanul com. Dragalina, in prezent este liber de sarcini, avand destinatia de teren agricol. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat pe DN 21si are in prezent destinatia de teren agricol.

Accesul in zona studiata se face din DN 21, drum care face legatura intre Calarasi- Slobozia.

OCUPAREA TERENULUI

In prezent terenul estet liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren agricol. PUZ pentru aceasta zona, consta in aprofundarea si rezolvarea problemelor urbanistice - functionale, tehnice si estetice ale zonei. Disfunctionalitatile zonei: • slaba echipare edilitara • lipsa utilitatilor • discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz, canalizare); • zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in prezent

neconstruit; • asigurata accesibilitatea si circulatia carosabila in zona de terenuri agricole, lipsa infrastructurii; In dezvoltarea viitoare a zonei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: • necesitatea integrarii tuturor tipurilor de circulatie si transport care pot aparea: transport in comun

de suprafata, transport de marfa, trafic automobile, persoane, trafic biciclete, trafic motociclete, trafic pietonal;

• necesitatea realizarii unor parcari care sa raspunda cerintelor impuse atat de aprovizionarea cu materii prime cat si pentru clientii spatiului de servicii.

ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA

⇒ Cai de comunicatie si transport

7

Dintre tipurile de cai de comunicatie existente, singurul care deserveste terenul studiat este circulatia rutiera. Accesul la spatial de servicii se va face din drumul judetean DN 21.

⇒ Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa In zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.

Canalizarea apelor uzate In zona studiata nu exista retea de canalizare.

⇒ Alimentarea cu energie termica si gaze naturale

Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al acestuia. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze.

⇒ Alimentarea cu energie electrica In zona exista retea de joasa tensiune pentru racordarea constructiilor la reteaua de energie electrica existenta.

1.2 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA Zonificarea si bilantul teritorial propus

Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona cu functiune spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, statie carburanti. In conformitate cu Planul Urbanistic Zonal studiat, se propune introducerea in intravilan a unei suprafete de teren de 12352 mp pentru realizarea unei unitati sevicii. Proiectul prevede:

- realizarea unui sistem local de alimentare cu apa care sa asigure necesarul de apa potabila si canalizare ape uzate su pluviale.

- realizarea unei statii de distributie carburanti prevazute cu 2 rezervoare si 2 pompe de distributie;

- hale de depozitare; - birouri; - spatii de cazare (motel); - magazin si cafenea; - drumuri interioare si parcari; - spatii verzi.

Constructiile ce se vor realiza in unitatea de servicii vor fi:

1. 1 magazin cafenea 54 m2, 2. 2 rezervoare de carburanti 48 m2, 3. 2 pompe carburanti 8 m2 4. 2 hale depozitare 2 x 540 m2, 5. depozit si birouri de 540 m2

8

6. motel 126 m2; 7. gospodaria de ape. 8. Spatii verzi 3872,33 mp

Suprafata totala este de 12 352 m2. BILANT TERITORIAL EXISTENT Nr Crt

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

Suprafata ha

Procent %

1 ZONA TEREN ARABIL 1,235 ha 100 % 2 ZONA TEREN SUB APE 0 ha 0 % 3 ZONA CIRCULATIE RUTIERA,

DRUM EXPLOATARE 0 ha 0 %

TOTAL TERITORIU ZONA STUDIATA

1,235 ha

100 ,00 %

BILANT TERITORIAL PROPUS Nr Crt

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

Suprafata m2

Procent %

1 ZONA CONSTRUITA 1856 15 % 2 PLATFORME BETONATE,

DRUMURI, PARCARI 6623,67 53,7 %

3 ZONA SPATII VERZI 3872,33 31,3 % TOTAL TERITORIU ZONA

STUDIATA

12352

100 ,00 % Indicii recomandati pentru a stabili o utilizare maxima a terenului sunt: POT = SC/ST x 100 CUT = SD/ST

‐ POT = procentul de ocupare a terenului. ‐ CUT = coeficientul de utilizare a terenului. ‐ SC = suprafata construita la sol a cladirii. ‐ ST = suprafata terenului destinat obiectivului. ‐ SD = suprafata construita desfasurata.

POT = max. 45,00% CUT = 0,90 Obiectivele ce se vor realiza in aceasta noua zona se vor integra obligatoriu in ambientul arhitectural si echilibrul compozitional al zonei. Regimul de inaltime maxim admis al constructiilor in intavilan va fi P+2(din care ultimul poate fi mansardat).

9

Obiective de utilitate publica • modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor; • lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare; • amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si estetic; • dezvoltarea si echipare hidroedilitara.

1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Zona luata in studiu nu a fost prinsa in intravilanul PUG – Comuna Dragalina. Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

● Datele continute in piesele scrise si desenate la P.U.G. Comuna Dragalina; • Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local; • Studiile hidrogeologic si geotehnic; ● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.

CAPITOLUL 2 STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE

2.1 Calitatea factorilor de mediu 2.1.1 Factor de mediu sol

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Călăraşi, categoriile de folosintă ale solurilor sunt :

Terenuri agricole : - 416150 ha terenuri arabile , din care în sectorul privat 384117 ha - vii şi pepiniere viticole – 5120 ha , din care în sectorul privat 5109 ha - livezi şi pepiniere pomicole – 191 ha , din care în sectorul privat 170 ha - păşuni- 5101 ha, din care în sectorul privat 5045 ha - fâneţe – 134 ha , din care în sectorul privat 28 ha

Terenuri forestiere :22001 ha, din care în sectorul privat 254 ha Ape şi bălţi :29906 ha, din care 396 ha în sectorul privat Alte suprafeţe : 30098 ha , din care în sectorul privat 11169 ha

Suprafaţa (ha) Nr. crt

Categoria de folosinţã

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. Arabil 413069 413611

413922

413135

415779

416029

416030

416150

2. Păşuni 5902 5924 5910 5344 5310 5281 5235 5101

3. Fâneţe şi pajişti naturale

104 106 186 134 134 134 134 134

4. Vii 8119 7970 7820 7856 5246 5120 5120 5120 5. Livezi 533 548 321 311 311 216 177 191 TOTAL

AGRICOL

427727 428159

428159

426780

426780

426780

426696

426696

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe

în judeţul Călăraşi , în perioada 1999-2006 In anul 2006 suprafata arabila de 416150 ha, a fost cultivata doar pe 373755 ha, diferenta de 42459 ha nefiind cultivata deoarece a fost afectata de inundatiile din primavara. Structura de cultura, in anul 2006: grau, secara, orz, orzoaica, porumb, fasole, mazare, floarea soarelui, rapita, soia, sfecla de zahar, etc. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole. Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi, situaţia încadrarii terenurilor este urmatoarea :

Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Călăraşi

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total

folosinţă ha % din total folosinţă ha

% din total folosinţă

ha

% din total folosinţă

426696 12462 2.92 194953 45.68 177455 41.58 37599 8.81 4311 1.01

Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi pana la data de 31.12.2006. SolurilePe teritoriul judetului Calarasi predominante sunt cernoziomurile. Astfel, pe directia est – vest se succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri arhilo – iluviale si soluri brun – roscate tipice, ultimile pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide. Solurile aluviale cu diferite texturi sau stadii de gleizare, se intalnesc in luncile largi ale Dambovitei, Argesului si Dunarii. In acelasi lunci, soloneturile ocupa suprafete destul de reduse.

10

Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza impreuna peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii. Solurile reprezentative pentru municipiul Calarasi si imprejurimi sunt cernoziomurile argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta multipla, la o gama larga de culturi agricole: grau, floarea - soarelui, sfecla, orz, ovaz, mazare, tutun.

Tipuri de sol

Solurile sunt reprezentate in general de cernoziomuri levigate, formate pe loess, avand rezerve apreciabile de substante nutritive si un grad ridicat de fertilitate.

Conditiile favorabile de sol si relief explica caracterul predominant cerealier al comunei.

2.1.2 Factor de mediu apa

Apa de suprafata Reteaua hidrografica se compune din 2 bazine hidrografice, Bazinul Dunării si al Argesului si dintr-un subbazin, cel al Mostistei.

11

12

Fluviul Dunărea, care delimiteaza teritoriul judeţului in sud si sud- est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte in doua braţe: Borcea pe stanga si Dunărea Veche pe dreapta – care inchid intre ele: Balta Ialomitei sau Insula Mare a Ialomitei. Reţeaua hidrografică a judeţului este tributară în totalitate fluviului Dunărea. În afara râurilor Argeş şi Dâmboviţa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de SV a judeţului, celelalte râuri de mai mică importanţă aparţin reţelei autohtone. Dintre acestea sunt de menţionat Mostiştea (1734 km2), cu izvoarele în judeţul Ialomiţa, Berza (66 km2), Zboiul (100 km2). Densitatea medie a reţelei hidrografice de numai 0,12 km/km2 este una din cele mai scăzute din ţară. De remarcat faptul că în partea de NE a judeţului densitatea este practic nulă. Pe teritoriul judeţului Călăraşi Dunărea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunării este de 5890 mc/s la intrarea în judeţ şi cca 5970 mc/s la ieşire. Debitul se dirijeaza în principal pe Dunărea Veche (90 % ), braţul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc/s). După legătura acestuia cu braţul Răul procentul creşte la cca 60 %, ceea ce face ca navigaţia să fie dirijată în prezent pe traseul Dunărea Veche – Răul – Borcea. Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul judeţului este râul Argeş, care se varsă în aceasta în amonte de Olteniţa la km 431 + 0500. Intrarea în judeţ se face în aproprierea localităţii Budeşti cu o suprafaţă de bazin de aproximativ 9200 km2, iar la vărsare, aceasta creşte la 12590 km2. Creşterea suprafeţei de bazin se datorează în principal afluentului acestuia, Dâmboviţa ( 2830 km2) pe care îl primeşte în aval de Budeşti. Debitul mediu multianual al râului Argeş la intrarea în judeţ este 56 mc/s, iar la vărsare ajunge la 73 mc/s. Lacurile din judeţul Călăraşi sunt în general de natura antropică, reprezentate prin iazuri răspândite în majoritate pe valea Mostiştei şi afluenţii acestuia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza şi Pasărea. Dintre lacurile naturale trebuie menţionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării şi anume: Mostiştea, Gălăţui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al văii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocănesti şi Iezer- Călăraşi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Argeşului şi Tătarul din Lunca Dâmboviţei.

Pe baza datelor provenite din forajele hidrogeologice, in zona cercetata au fost separate trei tipuri de acvifere: freatic, de medie adancime si de adancime.

1. Acviferuf freatic este alimentat din apele de suprafata si din precipitatiile atmosferice.

Acviferul prezinta variatii mari din punct de vedere al capacitatii de debitare si este constituit din unul sau doua strate cu legaturi hidrodinamice intre ele.

Acest acvifer a fost interceptat printr-o serie de foraje executate in zona, dar nu este captat decat in fantani satesti, deoarece, datorita pozitiei sale, se afla in stransa interdependenta cu apele de suprafata, fiind vulnerabil la poluare. Acest acvifer este localizat in depozitele holocene si constituie o sursa locala de alimentare cu apa.

2. Acviferul de medie adancime se situeaza in nivelele poros-permeabile ale depozitelor

pleistocen mediu-pleistocen superioare. Complexul este constituit din 4-5 strate permeabile subtiri, fara mare continuitate areala, cu o granulometrie fina pana la grosiera si cu o comunicare hidraulica pe verticala destul de redusa, separate de intercalatii argiloase sau argilo-marnoase impermeabile. Alimentarea acestui complex se realizeaza din precipitatii si din reteaua hidrografica pe la capetele de strat (Nisipurile de Mostistea afloreaza pe valea Mostistei si pe valea lalomitei, iar Formatiunea de Coconi, pe valea Argesului, pe valea Neajlovului si pe valea Mostistei, precum si prin drenarea locala a apelor freatice sau a celor de mare adancime.

3. Acviferul de adancime este cantonat in depozitele poros-permeabile de varsta romanian

superior- pleistocen inferioara (Formatiunea de Fratesti).

13

Din studiul apelor subterane reiese ca directia generala de curgere a fluxului subteran de adancime este VSV – NE si este influentata de cursul fluviului Dunarea.

Nivelul apei freatice este influentat de regimul pluviometric. Valoarea amplitudinii variatiei nivelului freatic este maxima in zona de lunca, scazand la valori de circa 1 m pe terase.

Datorita caracteristicilor hidrologice diferite ale straturilor acvifere, Lunca Dunarii a fost impartita in mai multe sectoare:

- sectorul Oltenita – Calarasi cuprinde un complex permeabil alcatuit din prafuri nisipoase, nisipuri fine si medii, iar la baza din pietrisuri si bolovanisuri. Aceste complex are grosimi cuprinse intre 5 si 25 m, iar debitul panzelor freatice variaza intre 0,6 si 8 l/s pentru denivelari de 0,5 – 1,8 m. Apele sunt dure si cu un bogat continut de fier.

- sectorul corespunzator Baltii Borcea are un complex permeabil cu grosimi ce ating 35 m. Stratul acvifer cantonat in aceste depozite are un debit cuprins intre 0,5 si 3 l/s pentru denivelari de 1,2 – 1,7 m. Apa are o duritate mare si un continut ridicat de fier si sulf.

Apa subterana

Sistemul de Gospodarire a Apelor Călăraşi are în administrare o retea constituita din 69 de foraje hidrogeologice de ordinul I si II, distribuite pe tot arealul judeţului.

În cadrul programului de monitorizare a reţelei hidrogeologice se efectueaza urmarirea cantitativa si calitativa prin masuratori ale nivelului hidrostatic si prelevari de probe de apă în doua campanii anuale de la un numar de 20 foraje reprezentative.

Datorita faptului ca anul 2006 a fost un an bogat în precipitaţii (cu mult peste media anuală) majoritatea forajelor hidrogeologice au fost influentate, avand cresteri semnificative ale nivelului hidrostatic:

Adancimea Nr crt Forajul Indicativ

H( m)

1 Chirnogi F1 22 2 Chirnogi F6 25.50 3 Spantov F1 23.80 4 Spantov F4 24.70 5 Spantov F6 35.15 6 Ciocanesti F1R 22.20 7 Ciocanesti F5 17.80 8 Modelu F5 29.50 9 Beilic F4 26.80 10 Beilic F7 49.00 11 Budeşti F1 22.20 12 Budeşti F6 28.40 13 Pasarea F1A 19.85 14 Fundulea F1 28.80 15 Nana F1 20.50 16 Soldanu F1 20.00 17 Ulmeni F1 26.40 18 Stoenesti F1 57.00

14

19 Tudor Valdimirescu

F1 18.00

20 Danesti F1 27.00

2.1.3 Factor de mediu aer

Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna. Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraţiilor maxime admise şi sub nivelele de atenţie prevazute in STAS 12574/87 “Aer in zone protejate” si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii.

1.1 Surse de poluare zonala:

- Circulatia rutiera - Surse difuze de combustie - Activitati agrozootehnice

Procese de combustie

Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier). Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil;

- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie.

Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se face dirijat prin cosuri cu inaltime variabila. Surse mobile: - circulatia pe DN 21 si pe drumurile locale (transport in comun, autovehicule de

diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole). Din procesele de ardere a carburantilor (benzina, motorina) si a combustibililor rezulta emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

In prezent, pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie

sursa importanta de poluare pentru factorul de mediu aer. 2.1.4 Nivel zgomot

Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse generatoare de gomot, singura sursa fiind circulatia rutiera de pe DN 21.

15

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”. Neimplementarea programului propus va conduce la o stagnare a dezvoltarii zonei studiate, relevand o serie de efecte negative:

• Nu se asigura stabilitatea fortei de munca in zona rurala; • Nu se iau masuri care sa contribuie la dezvoltarea producatorilor locali si incurajarea

activitatii legate de servicii; • slaba dezvoltarea economica a localitatii, cu impact asupra populatiei. • nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu

functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial – functional al comunei;

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

Amplasamentul ce constituie obiectul „P.U.Z. Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti” se afla in judetul Calarasi, la sudul intravilanului comunei Dragalina, la est DN 21.

Accesul in zona studiata se face de pe DN 21 Calarasi – Slobozia. Pe langa drumul national in zona mai sunt drumuri de exploatare din pamint care inlesnesc accesul la terenurile agricole.

3.1 Relieful Din punct de vedere morphologic, zona studiata este situate in partea de sud-est a Campiei Romane, subunitatea Baraganului de sud, la limita dintre Campia Nana si Lunca Calarasi. teritoriu de campie cu suprafata relativ neteda, usor inclinata spre sud. Pe suprafata Baraganului de sud, se intalneste cel mai tipic relief de crovuri (padine), de vai superficial bifurcate ce se termina cu limane fluviatile si dune de nisip care determina inaltarea pe zona Axintele – Hagieni de-a lungul Ialomitei. Zona sudica coboara in trepte – terase, prin intermediul carora se face trecerea la lunca Dunarii. Zona studiata este situate pe terasa superioara a Dunarii “terasa Coadele” avand cote cuprinse intre 38-40 m fata de nivelul Marii Negre.

3.2 Geologie Zona Dragalina se află la contactul a două subzone geomorfologice şi anume: Câmpia Nana si Lunca Calarasi.

16

Geologic, in zona apar formatiuni loessoide, galbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara. Seismic, zona in care este situat amplasamentul este caracterizata printr-un coeficient seismic ag = 0,20 careia ii corespunde o perioada de colt Tc = 1,00 sec. conform Normativ P100. Adancimea de inghet este de 0,7 – 0,8 m conform STAS 6054/77. Cercetarea terenului: Pentru stabilirea stratificatiei terenului s-au consultat forajele executate anterior. Pe baza acestor date s-a intocmit urmatoarea coloana litologica:

‐ 0,00 – 0,60 m – strat vegetal. ‐ 0,60 – 21,80 m – praf argilos nisipos, galben tare, uscat, sfaramicios, cu

concretiuni calcaroase, in baza, plastic consistent – plastic moale. ‐ 21,80 – 32,00 m – strat de argila cafenie – galbuie plastic consistent –

vartoasa.

Conditii de fundare: Avand in vedere natura si proprietatile fizico-mecanice ale terenului de fundare precum si caracteristicile constructiilor viitoare se recomanda urmatoarele:

‐ Fundarea constructiilor se va face direct pe stratul de praf argilos galbui, la o adancime de min. 1,00 m de la CTN.

‐ Presiunea conventional luata in calcul va fi de 160 KPa.

In proiectare, ca si in executie, se vor lua toate masurile prescrise in normativele P7, C29 si P100 referitoare la fundarea constructiilor pe terenuri macroporice sensibile la umezire. La sapaturi, terenul de fundare se incadreaza la categoria a II a teren mijlociu conform Ts/83.

3.3 Hidrografia si hidrogeologia

Fundamentul (soclul), care se scufunda treptat dinspre Dunare catre nord, este constituit din formatiuni cristaline, peneplenizate, care s-au depus in trei mari cicluri, incepand cu paleoliticul si terminand cu cretaciul. Daca in partea estica a judetului sunt predominante depozite din paleozoice, la adancimi de 1000 – 1500 m pana la 5 000 m, in partea vestica a judetului sunt predominante depozitele din carbonifer (paleozoic superior). Peste aceste depozite s-au depus sedimente mezozoice, jurasice si cretacice, dominate de calcare, care au fost semnalate, prin foraje, chiar sub aluviunile Dunarii.

Cuvertura s-a format dupa consolidrea soclului care a evoluat ca bazin de sedimentare in care s-au acumulat depozite paleozoice, mezozoice, paleocen-eocene, miocene, pliocene si cuaternare. Depozitele care afloreaza in zona precum si in imprejurimi apartin, urmatoarelor intervale cronostratigrafice : Pleistocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri si pietrisuri); Holocen inferior (depozite loessoide); Holocen superior (depozite loessoide, silturi, nisipuri si pietrisuri din lunci). Alcatuirea geologica in profunzime a zonei a fost interpretata si pe baza datelor provenite din forajele executate pentru cercetarea stratelor acvifere de adancime, localizate in depozitele romanian superior-pleistocen inferioare (Formatiunea de Fratesti; definita de Liteanu, 1952), pleistocen-medii (Complexul Marnos, definit de Liteanu in 1952 si similar cu Formatiunea de Coconi, definita de Alexeeva et al., 1983) si pleistocen-superioare (Nisipurile de Mostistea; definite de Liteanu, 1953, in vederea alimentarii cu apa subterana.

17

In continuare sunt prezentate principalele caracteristici litologrce ale depozitelor romanian-cuaternare, deoarece acestea contin cele mai importante acumulari de ape subterane potabile.

1. Formatiunea de Fratesti are in alcatuire trei secvente genetice tip .upfinning (acumulari aluviale), cu dominarea in interiorul acestora a nisipurilor grosiere sau a nisipurilor fin-medii, inlocuite, la partea inferioara, predominant prin pietrisuri si bolovanisuri, de provenienta balcanica, dar si carpatica. Spre partea centrala a Bazinului Dacic, procesele de subsidenta au determinat afundarea acestei formatiuni sub depozite mai recente. In cateva puncte, in partea central-estica a Platformei Moesice, peste Formatiunea de Fratesti, urmeaza nisipuri cu intercalatii de silturi si argile si care constituie Formatiunea de (Uzunu (Alexeeva et al., 1983). Varsta acestor depozite depinde de cea atribuita Formatiunii de Fratesti; daca aceasta se opreste in Pleistocenul inferior, aceeasi varsta revine si Formatiunii de Uzunu; in schimb, daca urca pana in Pleistocenul mediu, are si ea aceeasi varsta. Avand in vedere aspectele litologice se considera ca aceste depozite reprezinta mai curand un membru al Formatiunii de Fratesti.

2. Formatiunea de Coconi a fost atribuita Pleistocenului mediu si este alcatuita din secvente genetice complete sau incomplete, constituite din nisipuri fine (nisipuri siltice sau nisipuri argiloase), argile nisipoase, argile siltice, argile carbonatice sau argile negre (cu multa substanta organica). Sporadic, in interiorul formatiunii se intalnesc intercalatii de nisipuri si pietrisuri. Nisipurile fine au paiete de muscovit si detritus de fragmente vegetale. Culoarea este galbuie, cenusie sau cenusiu-vinetie. Argilele nisipoase au culoare cenusiu-verzuie, iar argilele carbonatice, de culoare cenusiu-albicioasa, contin carbonati de calciu sub forma de pulbere fin diseminata sau concretiuni si glomerule, alungite pe crapaturile de uscare. Argilele siltice, ca si argilele carbonatice, contin, pe alocuri, concretiuni feruginoase.

3. Nisipurile de Mostistea s-au depus in continuitate peste Formatiunea de Coconi, insa pe un areal redus, in partea centrala a Platformei Moesice. Ele marcheaza incetarea subsidentei, ce a condus la depunerea sedimentelor argilo-marnoase. Aceste nisipuri au pana la 30 m grosime, fiind reprezentate prin silturi, nisipuri fine, rar grosiere, cu intercalatii de pietrisuri. Cu Nisipurile de Mostistea se incheie sedimentarea lacustra.

4. Depozitele loessoide acopera diversi termeni, incepand cu Formatiunea de Fratesti, continuand cu Formatiunea de Coconi si terminand cu Pietrisurile de Colentina. Aceste depozite sunt reprezentate prin siituri, silturi argiloase, silturi nisipoase si argile nisipoase, in general galbui, cu o grosime intre 5 si 40 m. in cuprinsul lor se gasesc cateva (2 - 4) intercalatii roscate sau caramizii, predominant argiloase, considerate soluri fosile (paleosoluri). Depozitele loessoide (posibil de origine aluviala si deluviala) sunt considerate ca avand varste diferite, in functie de varsta substratului. Astfel, cele din Burnas, care repauzeaza pe Formatiunea de Fratesti, sunt atribuite intervalului cronostratigrafic Pleistocen mediu-Pleistocen superior, iar cele din partea central-estica a Platformei Moesice, care stau pe Nisipurile de Mostistea sau Pietrisurile de Colentina, sunt atribuite exclusiv Pleistocenulut superior. Datarea diferentiata in functie de substrat poate sa QU corespunda realitatii incat este posibil ea depozitele loessoide sa revina exclusiv Pleistocenului superior, procesul acumularii fiind unitar (ca timp).

5. Depozitele holocene sunt reprezentate prin acumularile aluviale (silturi, silturi nisipoase, nisipuri siltice, nisipuri argiloase, nisipuri si pietrisuri) din luncile raului Mostistea, precum si ale terasei joase (silturi, nisipuri, pietrisuri), avand altitudinea relativa de 2-5 m. Holocenul inferior este reprezentat prin depozitele loessoide apartinand terasei inferioare, precum si prin aluviunile grosiere ale terasei joase. Depozitele loessoide din structura terasei inferioare sunt constituite din silturi argiloase, slab nisipoase, groase de 10-20 m. Aluviunile grosiere ale terasei joase sunt constituite din pietrisuri si nisipuri cu o grosime ce variaza intre 7-12m. Holocenul superior este constituit din depozitele loessoide ale terasei joase, aluviunile grosiere si fine ale luncilor, precum si depozitele de dune.

18

Depozitele loessoide care acopera terasa joasa sunt constituite preponderent din silturi argiloase cu o grosime de 6-15 m (Bandrabur, 1966).

3.4 Clima Clima pastreza caracteristicile generale ale climatului Campiei Romane, si se caracterizeaza printr-un permanent grad de continentalism, cu contraste mari de la vara la iarna. Specificul climei rezulta din valorile lunare si anuale ale principalelor elemente climatic: potential caloric ridicat, de cca 125 kcal/cm2, consecinta fireasca a duratei prelungite de stralucire a soarelui, care insumeaza annual 2200 ore, din care 1500 ore, numai in perioada aprilie – septembrie. Valorile medii ale temperaturii aerului sunt cuprinse intre 10-110C. in timpul anului temperature aerului este in continua evolutie de la valori medii negative in intervalul decembrie – februarie, la valori positive in intervalul martie-noiembrie. Luna cea mai rece este ianuarie, cand valoarea medie a temperaturii coboara sub -30C; valoarea minima absoluta inregistrata la Calarasi a fost de -300C in 1938. Primul inghet de toamna se produce in lunca Dunarii in jurul datei de 01 noiembrie, dar in zona de campie apare cu cca 10 zile mai devreme. Ultimul inghet de primavera se produce in jurul datei de 01 aprilie in lunca si cu cca 10 zile mai tarziu in camp. Luna cea mai calda este iulie, cu valori medii in jurul a 230C. valoarea maxima absoluta inregistrata la Calarasi a deposit 400C. Precipitatiile au un character continental, producandu-se diferentiat de la o luna la alta si de la un an la altul. Suma anuala este cuprinsa intre 400-500 mm, cu cca 100 mm mai mult ca in Dobrogea. Cele mai tari valori s-au inregristrat in zona de camp ca effect al fenomenului de convective termica din sezonul cald, iar cele mai mici in lunca si in balta ca urmare a curentilor descendenti care iau nastere pe suprafata apei datorita unei incalziri mai reduse. Maximum de precipitatii cad in lunile mai – iunie, insumand cca 25% din valoarea totala anuala, valoarea minima inregistrandu-se in lunile august – septembrie, ca urmare a predominarii timpului senin si uscat. Vanturile dominante pentru acest sector de tranzitie al Campiei sunt in primul rand cele de N-E si E, urmate apoi de cele din S-V si V. Vitezele medii anuale pentru directiile mentionate variaza intre 2 si 2,5 m/s, fara diferente prea mari intre doua sensuri generale. De mentionat totusi ca vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile de N-E, care in timpul iernii pot atinge 125 km/h (1954).

3.5 Flora si fauna Flora şi faună judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă, fiind direct influenţate de starea factorilor de mediu din judeţ şi nu numai. La nivelul judeţului Călăraşi, majoritatea vegetaţiei este reprezentată de culturi de plante tehnice şi cerealiere.

Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata Judeţului este formata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.

Faună sălbatică a judeţului Călăraşi este foarte bogată în specii de interes cinegetic dintre care mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea.

19

Pe balti si lacuri intalnim specii protejate prin lege dar si specii rare, periclitate pe plan mondial si protejate prin convenţiile internaţionale (Bonn, Berna, Rio) la care România a aderat. Acestea sunt cormoranul mic, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică, raţa roşie, pelicanul creţ, egreta mică, etc. dar si specii de păsări de pasaj sedentare, care şi-au găsit aici condiţii de hrană, de odihnă şi reproducere .

Dintre pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar in apele Dunării si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.

În habitatul acvatic al Ariei de Protectie Specială Avifaunistică Iezer - Călăraşi trăiesc peste 15 familii de vidră, specie care preferă mediul acvatic curat.

Flora

Formaţiile vegetale specifice comunei aparţin zonei stepei, unde din loc în loc sunt insule de păduri de salcâm dispersate între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare stepice puternic modificate de om.

Pajiştile naturale se pot identifica prin prezenţa următoarelor specii: bărboasă (Agropyum cristatum L), mai rezistentă la păşunat, sunătoare (Hypericum sp.), firuţa (Poa bulbosa) pe locuri uscate, pirul gros (Cynodon dactylon), ciulin (Carduus nutans), traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), troscot (Polygonum aviculare), pelin (Artemisia maritima).

Pe întinsul pajiştilor naturale întâlnim şi ciulinul (Carduus nutans), colţii babei (Tribulus terestris) sau cucuta (Canium maculatum).

Pajiştile secundare derivate se întâlnesc pe izlazuri în diferite stadii de înierbare şi înţelenire. Pe aceste suprafeţe vegetează specii cultivate de om cum ar fi: trifoiul alb (Trifolium repens), trifoiul roşu (Trifoliul protense), lucerna (Medicago sativa), sparceta (Ono brychis vicii folia), golomăţul (Dactylis glomerata).

Multe din speciile arbustive şi ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile şi fructele acestora recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri şi în tratamente medicamentoase.

Cele mai comune specii sunt: cicoarea (Cicorium intybus), măceşul (Rosa conina), socul (Sambucus nigra), sunătoarea (Hypericum perforotum), muşeţelul (Matricaria chamomilla), coada şoricelului (Achillea millefolium) şi pelinul alb (Artemisia absinthium).

Vegetaţia azonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie albă şi plopi indigeni (alb şi negru), la care se adaugă vegetaţia acvatică din bălţi şi lacuri reprezentată de: stuf (Phragmites communis), papură (Typha latifolia), iarba broaştelor (hydrocharis morsus), vâscul de apă (Myrrophylium spicatum), nuferi albi şi galbeni (Nymphae alba şi Nuphar luteum).

Locuitorii comunei se ocupă mai mult cu agricultura şi creşterea animalelor, cultivându-şi terenurile cu grâu (Triticum aestivum), porumb (Zea mays), orz (Hordeum vulgare), ovăz (Avena sativa) şi floarea-soarelui (Helianthus annuus), dar şi cu cultivarea legumelor din care amintim: morcovul (Daucus carota), pătrunjelul (Petroselinum crsipum), mărarul (Anethum graveolens), pătlăgelele roşii (Ly copersicon esculentum), ardeiul (Capsicum annuum), ceapa (Allium cepa), etc.

20

Prin curţi au plantaţi pomi fructiferi cum ar fi: mărul (Malus domestica), părul (Pyrus communis), gutuiul (Cydonia oblonga), prunul (Prunus domestica), cireşul (Prunus avium), etc şi flori precum : laleaua (Tulipa gesneriana), crinul alb (Lilium candidum), zambila (Hyacinthus orientalis), bujorul românesc (Paeonia peregrina) cu petale roşii ca sângele, liliacul (Syringa vulgaris) cu flori albe sau liliachii.

La marginea culturilor de grâu, pe malurile canalelor de irigaţii, cresc: smeurul (Rubus idaeus) - arbust spinos, cu lăstari târâtori, cu fructe roşii şi zemoase şi murul de mirişte (Rubus caesius) – cu ramuri cu ghimpi slabi şi inegali şi fructe mari, negre şi brumate.

Fauna

În raport cu formele de relief, mediile de viaţă şi vegetaţia din comună, fauna se poate clasifica astfel:

• fauna de stepă • fauna acvatică

Speciile reprezentative sunt :

• Rozătoarele, ca: hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (microtus arvalis), popândăul (Citelus citelus) şi iepurele de câmp (Lepus europaeus).

• Carnivorele: vulpea (Vulpes vulpes), viezurele (Moles moles) şi dihorul de stepă. • Păsările sedentare, călătoare şi de pasaj. Caracteristice Câmpiei Bărăganului sunt: prepeliţa

(Caturnix caturnix), potârnichea (Perdix perdix), care au un areal mai larg şi un efectiv mai mare, graurii comuni (oaspeţi de vară). Dintre păsările cântătoare, trăiesc cunoscutele ciocârlii de Bărăgan (Melano corypha calondra) şi fluierarii (Tringa totanus).

• Reptilele sunt reprezentate de şopârlele de stepă ierboasă, respectiv şopârla cenuşie (Lacesta agilis) .

Pe alocuri, datorită colonizării în trecut a fostelor păduri din apropierea comunei, apare fazanul comun (Fasianus colchycus), foarte rar, dar şi mai rar apare căpriorul.

În baltă trăiesc numeroase păsări de baltă, al căror număr creşte în perioada pasajului, cum ar fi: raţa mare (Anas platyrhyn) şi raţa cârâitoare (Anas gueguedula), gâsca de semănătură (Ausen fabalis L), stârcul cenuşiu (Ardea cinerea) şi stârcul roşu (Ardea purpurea) pe lângă cele din Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi.

Dintre păsările răpitoare foarte rar se mai întâlneşte şoimul.

Fauna acvatică, care populează balta este reprezentată prin specii de peşti de mare valoare economică, renumite în toată regiunea, care au constituit din totdeauna un punct de atracţie pentru localnici. Amintim aici crapul (Czprinus carpio) şi carasul (carossius carossius), plătica (Abramis brama), şalăul (Stiyostedion lucioperca), alături de cele care sunt în rezervaţia avifaunistică Iezer

3.6 Solurile

Pe teritoriul judetului Calarasi predominante sunt cernoziomurile. Astefel, pe directia est – vest se succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri, cernoziomuri cambice,

21

cernoziomuri arhilo – iluviale si soluri brun – roscate tipice, ultimile pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide. Solurile aluviale cu diferite texturi sau stadii de gleizare, se intalnesc in luncile largi ale Dambovitei, Argesului si Dunarii. In acelasi lunci, soloneturile ocupa suprafete destul de reduse. Fertilitatea ridicata a diferitelor tipuri de cernozioomuri, ca si a solurilor aluviale, care formeaza impreuna peste 97% din suprafata fondului funciar, explica larga folosire in agricultura a acestora, precum si caracterul predominant cerealier al agriculturii. Solurile reprezentative pentru municipiul Calarasi si imprejurimi sunt cernoziomurile argiloaluvionare cam 80 %, solurile cenusii inchise si cernoziomurile carhonatice. Intalnim aici cele mai importante tipuri zonale de sol, prin extensiune si fertilitate ceea ce duce la o folosinta multipla, la o gama larga de culturi agricole: grau, floarea - soarelui, sfecla, orz, ovaz, mazare, tutun. Adâncimea de îngheţ este de -0,80 faţă de CTN, conform STAS 6054/88, terenul încadrându-se în categoria a II-a. Conform Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor P100/92, localitatea Dragalina este situată în zona seismică de calcul D caracterizată prin coeficientul seismic Ks=0,16 şi perioada de colţ Tc=1,5sec.

3.7 Patrimoniul cultural

In zona studiata si in apropiere ei nu exista zone declarate monumente ale naturii sau rezervatii naturale care sa implice restrictii de construire.

CAPITOLUL 4

PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respecta prevederile legale privind protectia acestuia. In cadrul Planul Urbanistic General al comunei Dragalina sau studiat problemele de mediu din cadrul comunei unde nu sau semnalat probleme majore de mediu pentru zona studiata si zonele invecinate. Zona studiata nu are fond construit care ar putea polua si influenta calitatea factorilor de mediu sol, aer, apa, vegetatie. Relatia cadru natural – cadru construit este in curs de definire. In zona nu sunt prezenti factori poluanti iar spatiile verzi existente facilitaza in mod favorabil factorii de mediu si nu a fost evidentiata existenta unor riscuri naturale sau antropice. Mentionam ca lacul Dragalina nu este trecut in nici-o lista ca fiind rezervatie naturala astfel incit nu i se institue nici un regim ca fiind arie naturala protejata si nu face parte din reteaua ecologica europeana Natura 2000 in Romania.

22

Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a regiunii, prin cresterea valorificarii productiei agricole, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei.

Proiectul nu are impact semnificativ asupra mediului.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in permanenta factorii de mediu, gestiunea deseurilor rezultate in conditii de protectia mediului.

Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind buna, pe teritoriu nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului.

Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa. De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare.

Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de problemele specifice ale obiectivului economic propus in zona. CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI

5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international

Zona luata in studiu nu a fost prinsa in PUG – Comuna Dragalina, judetul Calarasi. Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general (PUG – Comuna Dragalina). Planul urbanistic zonal este in concordanta cu urmatoarele programe:

- PDR - Planul de Dezvoltare pentru Regiunea Sud Muntenia 2007 – 2013 (vezi Fig. 1.1.) care are ca scop regenerarea economică şi socială a regiunii.

Obiectivele strategice pentru implementarea PRD sunt: 1. Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii, 2. Creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al regiunii, 3. Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale, 4. Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă al regiunii.

Fig. 1.1. Regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia Sursa: MDRL

Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza următoarelor priorităţi cheie, care constituie „conducătorii schimbării” şi care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:

- Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale. Având ca obiectiv asigurarea conditiilor fizice pentru o economie şi un mod de viaţă modern stabileşte următoarele măsuri: - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând

infrastructura şi activităţile de suport a acesteia, - Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale, - Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea accesului

la serviciile IT, - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului, - Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice, - Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane, - Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

- Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil îmbunătăţirii performanţelor economice ale regiunii. Stabileşte următoarele măsuri: - Dezvoltarea infrastructurii de afaceri, - Stimularea înfiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente, - Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice, - Stimularea investiţiilor sectorului privat în economia regiunii, - Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism, - Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanţă pentru IMM-uri, - Promovarea cooperării interne şi internaţionale.

- Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii, având ca obiectiv 23

24

creşterea gradului de participare al comunităţilor rurale şi al agriculturii la economia regiunii; - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale a comunităţilor rurale, - Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia, - Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar, - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a Agriculturii, - Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor agricole, - Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător al comunităţilor rurale şi

protejarea moştenirii culturale, - Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural;

- Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile şi moderne, necesare susţinerii dezvoltării economice şi sociale durabile. - Adaptarea continuă şi structurarea sistemului educaţional şi de pregătire profesională

în conformitate cu cerinţele pieţei muncii, - Adaptabilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului, - Politici active pentru angajare, - Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale.

- PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Pitesti este parte a „Programului de Acţiune pentru Mediu pentru Europa Centrală şi de Est” adoptat în cadrul Conferinţei Ministeriale „Un mediu pentru Europa” desfăşurată în 1993 la Lucerna, Elveţia, document cadru care constituie “o bază pentru acţiunea guvernelor şi administraţiilor locale, a Comisiei Comunităţilor Europene şi a organizaţiilor internaţionale, instituţiilor financiare şi a investitorilor privaţi în regiune” care stabileşte următoarele obiective: - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea strategiilor de

acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor, - Promovarea conştientizării publice a responsabilităţilor în domeniul protecţiei mediului şi

creşterea sprijinului public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunii, - Întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea

programelor pentru protecţia mediului, incluzând abilitatea acestora în obţinerea finanţărilor din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale, precum şi din partea sponsorilor,

- Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG-uri, oameni de ştiiţă şi oameni de afaceri, precum şi învăţarea modului de a conlucra în soluţionarea problemelor comunităţii,

- Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de mediu pentru care este necesar a se acţiona, pe baza valorilor comunităţii şi a datelor ştiinţifice,

- Elaborarea unui Plan Regional de Acţiune pentru Protecţia Mediului care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării problemelor şi promovării viziunii comunităţii,

- Satisfacerea cerinţelor ce decurg din legislaţia şi reglementările naţionale în elaborarea Planului Regionale de Acţiune pentru Protecţia Mediului.

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu promovează ideea parteneriatului în rezolvarea problemelor de mediu prin atragerea în structura organizatorică a autorităţilor regionale, precum şi a administraţiei publice judeţene şi locale, a instituţiilor deconcentrate ale statului, a marilor unităţi poluatoare, a unităţilor de învăţământ, a organizaţiilor neguvernamentale, a mass-media şi a altor instituţii interesante. PRAM a avut în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale

25

din Regiunea Sud-Muntenia, pornind de la starea factorilor de mediu, dar şi de la problemele specifice privind calitatea vieţii populaţiei, starea de sănătate, legislaţia, educaţia ecologică.

Scopul PRAM este evaluarea clară a problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, stabilirea corelării dezvoltării economice cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională cu aspectele de protecţia mediului. Problemele de mediu care sunt soluţionate în cadrul Regiunii Sud-Est se identifică după următoarele aspecte: - au cel mai mare impact – influenţează un număr cât mai mare de persoane, în cele mai

importante direcţii; - sunt cele mai centrale – influenţează cât mai multe probleme; - sunt cele mai urgente – pot cauza probleme suplimentare dacă nu sunt rezolvate; - corespund în cel mai înalt grad valorilor comune ale comunităţii.

Principalele deziderate ale PRAM sunt: - Identificarea şi stabilirea priorităţilor problemelor/aspectelor de mediu în funcţie de

efectele pe care le au asupra mediului, - Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare în acţiuni care trebuie

întreprinse de părţile implicate. - Să optimizeze accesul la Fondurile Structurale.

- PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Calarasi prin care, într-o viziune comunitară, autoritatile administratiei publice locale evaluează aspectele de mediu, stabilesc priorităţile, identifică cele mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme şi acţionează pentru îmbunătăţirea reală a situaţiei mediului şi aspectelor de sănătate publică în spiritul unei dezvoltari durabile a teritoriului. Programul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului pentru judeţul Călăraşi (PLAM - CL) a fost iniţiat şi implementat prin Programul PHARE RO 006.14.03. «Asistenţa tehnică pentru întărirea Agenţiilor Locale de Protecţie a Mediului şi înfiinţarea Agenţiilor Regionale de Protecţie a Mediului», autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Programul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice.

PLAM cuprinde, printre altele, următoarele obiective : - Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii prin implementarea

strategiilor de acţiune concretă, eficientă din punct de vedere al costurilor ; - Identificarea, evaluarea şi stabilirea priorităţilor de acţiune ; - Promovarea conştientizării publicului şi responsabilizarea acestuia ; - Promovarea parteneriatului dintre cetăţeni, reprezentanţii autorităţilor locale,

ONG-uri, oameni de ştiinţă, agenţi economici ; - Întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor locale şi a ONG-urilor de a

coordona şi realiza programe de mediu.

26

- Respectarea cerinţelor legislative naţionale. PLAM oferă un punct de pornire în dezvoltarea unei comunităţi durabile şi oferă garanţia

faptului că respectiva comunitate a abordat şi examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afectează în mod nefavorabil atât sănătatea umană cât şi sănătatea ecosistemului.

Planul include :

a. masura de extindere si modernizare a infrastructurii de protectie a mediului care are ca obiective: - Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu; - Promovarea recuperării, reciclarii si reutilizarii deşeurilor; - Prevenirea si diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale.

Actiuni indicative - Modernizarea si eficientizarea managementului integrat a deseurilor la nivel local,

judetean si regional (se includ si deseurile ce solicita masuri specifice, cum ar fi cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice si electronice, din constructii si demolari);

- Realizarea unor lucrări de reabilitare şi infiinţare a perdelelor de protecţie ale căilor de comunicaţii şi transport;

- Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare, tratare si distributie a apei potabile; - Extinderea si modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate; - Realizarea de masuri de prevenire a dezastrelor naturale (consolidarea malurilor şi

regularizarea cursurilor de apa, consolidarea de versanti, lucrari de impadurire, etc); - Actiuni de constientizare a populatiei referitor la importanta si necesitatea protectiei

mediului inconjurator si conservarea biodiversitatii. b. masura de reconstructie ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural

care are ca obiective: - Reabilitarea si repunerea in circuitul natural a terenurilor degradate; - Imbunatatirea managementului ariilor naturale protejate; - Conservarea patrimoniului natural si utilizarea lui durabila.

Actiuni indicative - Amenajarea si ameliorarea ecologica a terenurilor afectate de activitatile industriale si

agricole poluante; - Refacerea terenurilor afectate prin poluare istorica; - Repunerea terenurilor in circuitul agricol; - Refacerea zonelor contaminate; - Restaurarea ecosistemelor distruse prin defrişări şi păşunat abuziv; - Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului; - Extinderea retelei regionale de arii protejate si rezervatii naturale; - Studii privind starea de conservare a habitatelor si a speciilor de flora si fauna; - Activitati de exploatare rationala a resurselor naturale; - Exploatarea eficienta a potentialului economic a zonelor din zona Dunarii;

c. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale a comunitatilor

27

rurale care are ca obiective: - crearea, reabilitarea şi modernizarea utilităţilor publice; - asigurarea unui transport eficient al oamenilor, bunurilor şi materiilor prime; - asigurarea nesarului de apă şi creşterea calităţii acesteia; - asigurarea condiţiilor optime de educare şi formare;

Actiuni indicative - modernizarea drumurilor de legătură între comunităţi şi de acces a acestora la reţeaua de

drumuri naţionale, judeţene şi locale; - modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă; - modernizarea şi realizarea de staţii de tratare a apei potabile şi de epurare a apelor uzate; - realizarea, reabilitarea, modernizarea unităţilor de învăţământ; - realizarea, reabilitarea, modernizarea unităţilor medicale ; - realizarea, reabilitarea, modernizarea centrelor de ocrotire socială;

d. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a agriculturii care are ca obiective: - crearea sau îmbunătăţirea accesului fermierilor la infrastructura de sprijin a agriculturii; - îmbunătăţirea mediului înconjurător şi protejarea acestuia; - îmbunătăţirea organizării producţiei agricole;

Actiuni indicative - drumuri de exploatare, vicinale ce nu sunt clasificate într-o categorie publică de drum; - asigurarea condiţiilor necesare pentru producţie şi depozitarea produselor agricole; - achiziţionarea de utilaje agricole pentru diversificarea, creşterea volumului şi a calităţii

producţiei agricole şi alimentare; - asigurarea condiţiilor necesare pentru procesare, prelucrare, distribuţie a produselor

agricole; - construirea de depozite ecologice pentru gestiunea eficientă a deşeurilor animaliere şi

vegetale; - realizarea de îmbunătăţiri funciare, îndiguiri, irigaţii.

Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) pentru judetul Călăraşi a fost initiat si implementat prin programul PHARE „Implementarea Aquis-ului de mediu” in cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 „Asistenta tehnica pentru intarirea Inspectoratelor Locale de Protectia Mediului si infiintarea Inspectoratelor Regionale de Protectia Mediului”. Implementarea proiectului a fost asigurata de catre firma de consultanta Eptisa Proyectos Internacionales S.A. Madrid Spania. Prima versiune a PLAM a aparut in anul 2004 şi a fost institutionalizata prin Ordinul Prefectului Judetului Călăraşi nr. 336/17.07.2003. Revizuirea PLAM a inceput in anul 2006 prin proiectul de asistenta tehnica pentru conventia de infratire franco-romana RO-04/IB/EN/05. In perioada 2004 – 2006 PLAM a inclus 36 de actiuni din care : 12 actiuni permanente, 7 actiuni in anul 2004, 15 actiuni in anul 2005, 2 actiuni in anul 2006. In aceasta perioada au fost realizate 18 actiuni si au fost scoase din PLAM cu ocazia revizuirii, 3 actiuni sunt in curs de realizare si 3 actiuni s-au amanat cu 1-2 ani in functie de natura actiunii.

28

In perioada 2004 – 2006 s-au realizat investitii pentru mediu in valoare totala de 50 499 mii RON, numai in anul 2006 cifra ridicandu-se la 19 703 mii RON.

În perioada 2004 – 2006 Agentia de Protectie a Mediului Călăraşi a implementat următoarele proiecte in domeniul calităţii aerului, radioactivitate si protectia naturii :

1. proiectul Phare CBC „Dezvoltarea unui sistem de control a emisiilor din trafic si surse stationare in regiunea de granita romano-bulgara” (jud. Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj si Olt) in valoare totala de 2,53 MEuro, in perioada 2002 – 2005;

2. Phare CBC 2003/ 005 – 701.03 - Dezvoltarea unui program comun de management a calităţii aerului înonjurător pentru regiunea de frontiera Bulgaria Romania de-a lungul cursului inferior al Dunarii” implementat in perioada ianuarie – noiembrie 2006, in valoare de 499 028 MEuro, in jud. Călăraşi, Giurgiu, Teleorman;

3. In perioada 2003 – 2006 in cadrul Programului Phare National a fost in implementare proiectul „Monitorizarea radioactivitatii – sisteme de alarmare rapida pentru zona de influienta Cernavoda” (judetele Călăraşi, Ialomita, Constanta si Dolj), costurile pentru judetul Călăraşi fiind de 22 942 Euro;

4. In perioada decembrie 2005 – august 2006 s-a derulat prin programul Phare National 2003 proiectul „Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivitatii de mediu”, valoarea totala a proiectului ridicandu-se la 3,476 MEuro.

5. Incepand cu luna august a anului 2006 si pana in septembrie 2010 APM Călăraşi implementeaza, in cadrul programului Life Nature, proiectul „Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare, Romania”, in valoare de 567.953 Euro.

In aceasta perioada in judetul Călăraşi s-au implementat mai multe proiecte : - Proiectul pilot în cadrul Programului PHARE CES 2004 „Controlul poluarii in

agricultura” s-a derulat in perioada 2002 – 2006 si a avut ca obiectiv general : reducerea pe termen lung a cantităţilor de nutrienţi şi alţi agenţi poluanţi care ajung în Dunăre şi implicit în Marea Neagră, prin intermediul unui management integrat al solului şi al apei şi utilizarea ecologică durabilă a resurselor naturale în două incinte îndiguite prin combinarea armonioasă a tehnicilor de agricultură prietenoase pentru mediu cu reconstrucţia ecologică a zonei Boianu-Sticleanu.

Cea mai importanta componenta a proiectului priveste implementarea unui sistem de management al gunoiului de grajd produs in gospodariile individuale ale populatiei din cele 7 comune din judet: Al.Odobescu, Ciocanesti, Cuza Voda, Gradistea, Independenta, Valcelele, Vlad Tepes. Poziţionarea acestora este prezentată în Figura 1.4. Pentru controlul calităţii apei subterane poluate de surse agricole se are în vedere înfiinţarea unei reţele de monitorizare care este prezentată în Figura 1.5. Valoarea totala a proiectului a fost de 10,8 mil. USD, din care: 5,15 mil. USD Banca Mondiala, din fonduri ale Facilitaţii Globale de Mediu (GEF); 1,86 mil. USD Guvernul României, 0,29 mil. USD Consiliul Judeţean Călăraşi, 1 mil. USD din Proiectul guvernamental “Sprijinirea Serviciilor din Agricultura”; 2,5 mil. USD beneficiarii direcţi, în natura. Rezultatele proiectului sunt urmatoarele: realizarea a 15 platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd la nivel de comuna si 2 250 de platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd si impadurirea unei suprafete de 1 207 ha in decurs de 5 ani.

Figura 1.4. Judeţul Călăraşi. Amplasarea platformelor comunale. Propuneri

Figura 1.5. Controlul Poluării în agricultură. Bazinul hidrografic Dunărea

- In perioada 2002 – 2007 se implementeaza in 22 de comune din judet “Proiectul de dezvoltare rurala” in valoare totala de 7 MUSD, proiect care are la baza principiile participarii cetatenesti la dezvoltarea comunitatii si a construirii de capacitati locale care sa planifice si sa realizeze investitii eficiente in infrastructura (drumuri si alimentare cu apa) care sa permita imbunatatirea standardelor de viata in mediul rural.

- In perioada 2005 – 2006 s-a derulat prin programul Phare 2002 CES proiectul “Imbunatatirea accesului pe Coridorul Pan European IV – Reabilitarea DN21 intre Drajna si Călăraşi Km 105+439 – km 129+602 : Reabilitarea DN 21 intre localitatile Drajna, intersectia cu autostrada Drajna – Fetesti si Călăraşi, in valoare de 7.418.633 Euro.

- În perioada 2004 -2005, in 20 de comune din judetul Călăraşi, a fost in derulare proiectul “Satul calarasean – sat european” in valoare de 36.000 Meuro, finantat prin programul Phare Europa 2004.

- In cadrul Programului Phare 2002 a fost realizat proiectul “Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa in judetul Călăraşi pentru orasele : Călăraşi, Oltenita, Budesti si Lehliu Gara”, finantat in cadrul schemei SAMTID, valoarea totala fiind de 7,5 Meuro. Proiectul prevede înlocuirea a 74 km de conducte uzate, modernizarea unor staţii de pompare, contorizarea 100% a consumului de apă.

29

- La nivelul judeţului Călăraşi s-a derulat proiectul Phare CBC RO/BG 2001, de cooperare transfrontiera Romania – Bulgaria – “Constructie punct trecere a frontierei intre Călăraşi

30

si Silistra “, la care finantarea din fondurile UE se ridica la 5,7 MEuro. - In perioada 2000 – 2006 s-au derulat prin programul SAPARD 6 proiecte pentru

reabilitarea si modernizarea retelelor de alimentare cu apa in comunele Mitreni, Spantov, Sarulesti, Gradistea, Dragalina, Alexandru Odobescu, in valoarea totala de 8.175.757 RON.

- In domeniul deseurilor s-a derulat in perioada 2004 – 2006 proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare a deseurilor de ambalaje PET post consum in vederea reciclarii, in valoare de 561.951 Euro, finantat de Administratia Fondului pentru Mediu, beneficiarul proiectului fiind societatea SC Genial Company SRL Oltenita.

- In anul 2006 Directia Silvica Călăraşi a inceput cateva proiecte de reconstructie ecologica si impadurire a unor terenuri in perimetrele de ameliorare Cuza – Voda, Dunarica Nord, Dunarica Sud, Rotea, Stejarul, in perimetrul de ameliorare Statia 388, Duduitu, initiatorul proiectului fiind Guvernul Romaniei. Aceste proiecte se vor derula pana in anul 2012.

- Constientizarea populatiei prin intermediul actiunilor de mediatizare - actiuni cu caracter permanent.

- Planulul National de Dezvoltare 2007 – 2013. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare: 1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative, 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol, 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

- Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, modificată de Legea nr. 20/2006, stabileşte listele de priorităţi în realizarea lucrărilor care privesc resursele de apă.

Din acest punct de vedere comuna Sarukesti este amplasat în următoarele zone:

- Zone cu resurse de apă subterană cu vulnerabilitate ridicată care necesită măsuri prioritare de protecţie la poluare (vezi Figura 1.1.),

- Judeţe cu apă potabilă distribuită pentru uz casnic, sub consumul normat, necesită măsuri prioritare de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă (vezi Figura 1.2.),

Fig. 1.1. Planul de Amenajarea Teritoriului Naţional Secţiunea II - Apa. Resursele de apă dulce

Fig. 1.2. Planul de Amenajarea Teritoriului Naţional Secţiunea II - Apa. Apa pentru populaţie

- POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta Prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013 ”Protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului”. Obiectivele POS Mediu sunt: - Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu

apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015; - Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea

numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015; - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele

mai poluante localitati pana in 2015; - Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea

implemantarii retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai

vulnerabile zone pana in 2015.

31

32

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare: - Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată; - Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi

reabilitarea siturilor contaminate; - Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele

prioritare selectate; - Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia

naturii; - Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale

în zonele cele mai expuse la risc; - Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică.

- PJGD Calarasi si PRGD 2006: • includerea intr-o retea de colectare si depozitare a deseurilor depozitate necontrolat in

localitate; • cresterea nivelului de recuperare si valorificare a deseurilor menajere refolosibile - prin

realizarea unui depozit ecologic si trei statii de transfer aferente in judetul Calarasi; • cresterea gradului de colectare selectiva a deseurilor recuperabile (PET, anvelope,

uleiuri uzate) mai putin solicitate- prin realizarea unei retele judetene pentru colectarea selectiva a deseurilor recuperabile cu dotarile necesare precolectarii, colectarii selective si transportului;

• centru regional pentru colectarea, tratarea si depozitarea ecologica a deseurilor - realizarea unei gropi ecologice pentru colectarea gunoiului menajer din toate localitatile judetului Calarasi, investitie care sa raspunda tuturor problemelor de impact asupra mediului.

Serviciul de colectare si transport deseuri va consta in colectarea deseurilor, transportul si depozitarea lor la depozitul ecologic din comuna Ciocanesti. De asemenea se va asigura pe teritoriul satelor componente, igienizarea zonei si colectarea si depozitarea rationala a deseurilor menajere, astfel incat sa nu fie afectati factorii de mediu. Actualmente precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv indiferent de producator, exceptie facand ambalajele dar numai in cazul magazinelor. Majoritatea locuitorilor nu sunt pregatiti sa participe activ la colectarea separata a deseurilor si sa plateasca serviciile de salubritate mai complexe. De asemenea gradul de intelegere a problemelor reale din domeniul gestiunii deseurilor este scazut mai ales din cauza lipsei unei educatii ecologice. Pe viitor se impune ca odata cu marirea suprafetei intravilane sa se aplice un sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.

• introducerea obligatorie si extinderea colectarii selective a a deseurilor; - gospodarii individuale – fiecare gospodarie va colecta si preda deseurile separat, in

pubele de plastic pentru reciclabile – hartie + carton – plastic + PET – refuzuri menajere

- agentii economici – autodotarea cu cate trei recipienti:

33

– hartie + carton – plastic + PET – refuzuri menajere

- institutii publice – dotarea cu cate o platforma de precolectare selectiva cu cate trei recipienti:

– hartie + carton – plastic + PET – refuzuri menajere

La toti generatorii capacitatea si tipul recipientilor, precum si frecventa de colectare se vor stabili conform unui optim intre cantitatea de deseuri generate zilnic si costurile recipientilor.

• separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase; in special in unitatile sanitare care vor functiona pe plan local dar si pentru gospodariile individuale unde se folosesc adezivi, vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzati etc.;

• asigurarea preluarii si transportului deseurilor de catre un operator autorizat prin contracte ferme insotite de o programare stricta;

• asigurarea deservirii unui nrumar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport si prin optimizarea schemelor de transport;

• asigurarea recuperarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in proportie cat mai ridicata.

5.2 Varianta propusa

Conform cerintelor stipulate in “Directiva SEA”, care se refera la evaluarea anumitor planuri si programe asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUZ, astfel: 5.2.1 Zonificare Zona studiata este libera de constructii, neamenajata avand ca folosinta teren agricol. Prin realizarea amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de servicii avand distanta mai mare de 0,3 km fata de zona locuita a comunei. In conformitate cu Planul Urbanistic Zonal studiat, se propune introducerea in intravilan a unei suprafete de teren de 1.235 ha pentru realizarea unei unitati de servicii constand in:

- realizarea unui sistem local de alimentare cu apa care sa asigure necesarul de apa potabila si canalizare ape uzate su pluviale.

- realizarea unei statii de distributie carburanti prevazute cu 2 rezervoare si 2 pompe de distributie;

- hale de depozitare; - birouri; - spatii de cazare (motel); - magazin si cafenea; - drumuri interioare si parcari; - spatii verzi.

Indicii recomandati pentru a stabili o utilizare maxima a terenului sunt: POT = max. 45,00% CUT = 0,90

34

5.2.2 Prescriptii pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr. 50/1991 si a Ordinului Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 91/1991. P.O.T. propus maxim = 45 % C.U.T. propus maxim = 0,90 Obiectivele ce se vor realiza in aceasta noua zona se vor integra obligatoriu in ambientul arhitectural si echilibrul compzitional al zonei. Regimul de inaltime maxim admis al constructiilor in intavilan va fi P+2. Structuri de rezistenta Structurile de rezistenta ale cladirilor ce se vor realiza in aceasta zona prevazuta in PUZ vor avea structurile de rezistenta realizate din zidarie de caramida, cadre din beton armat, diafragme din beton armat, metal, lemn si structuri mixte folosind combinatii ale structurilor enumerate anterior. Constructiile se vor realiza pe baza proiectelor tehnice intocmite de firme specializate cu respectarea tuturor reglementarilor tehnioce in vigoare pentru zona seismica B si o perioada de colt Tc= 1,0 Sec conform P100/2006.

CAPITOLUL 6

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

A. NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PUZ

Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar. Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri agroindustriale. Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren agricol. Teritoriul studiat are o pozitie care il face apt pentru constructii cu caracter agrozootehnic operate privat/public. Impactul investitiei asupra mediului se imparte in:

• impact care are loc in timpul implementarii proiectului; • impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.

Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.

35

1. Factor de mediu aer

Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie. Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim

nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de

acces; - se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului

obiectivelor si in locuri neautorizate; - pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat in perioada de functionare vor fi datorate proceselor tehnologice: - Emisii fugitive de la statia de distributie carburanti (rezervoare de stocare si pompe de distributie

carburanti) si mijloacele auto; - Alte surse de poluare a factorului de mediu aer sunt constituite din emisiile punctiforme rezultate

de la sistemul de incalzire a spatiilor comerciale si de cazare si de producere a apei calde menajere.

Aceste surse elimină în atmosferă în principal compuşi organici volatili, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule solide. Cantităţile de astfel de noxe sunt reduse fiind evacuate în mod difuz sau punctiform în atmosferă.

Masurile care conduc la generarea de cantitati reduse de poluanti emise in atmosfera sunt: sistem de colectare si aerisire adecvat al statiilor de distributie carburanti astfel incat sa se reduca emisiile atmosferice, acoperirea bazinelor de stocare ape uzate, managementul corespunzator al deseurilor solide. Masuri de diminuare a impactului Ca metode de reducere a emisiilor sunt: prevederea de centrale termice performante la care se dimensioneaza corespunzator cosul de evacuare a gazelor de ardere pentru o dispersie buna agazelor de ardere, management corespunzator la statia de distributie carburanti si aplicarea de masuri de reducere a compusilor organici volatili. Impactul activitatilor proiectului asupra calitatii aerului va fi deosebit de redus, atat in amplasamentul sau, cat si in zonele cu receptori sensibili (intravilan).

36

Ca urmare a celor prezentate mai sus, se considera ca, din punct de vedere al impactului proiectului asupra calitatii aerului, nu sunt necesare modificari ale zonei de protectie existente. In prezent nu se cunosc alte activitati poluante propuse in vecinatate.

2. Factor de mediu apa

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila pentru: - consumul menajer si igenico-sanitar; - igienizare si spalari tehnologice; - combaterea incendiului din exterior; - intretinere spatii verzi,

se va realiza dintr-un foraj de medie adancime avand Qcap = 1,5-3,5 l/foraj. Forajul pentru alimentarea cu apa a unitatii va avea o gospodarie de apa cu zona de protectie sanitara constand in: - Rezervor de inmagazinarea apei ce va asigura si rezerva de incendiu. - instalatie de dezinfectie – clorinare cu cloramina sau clor gazos - Statie de pompare cu hidrofor - Conducte tehnologice de aductiune si distributie a apei din PEID. Alimentarea cu apa potabila va fi realizata prin intermediul unei gospodarii de apa aprevazute in partea de sud, pana la extinderea retelei comunale si in aceasta zona.

Canalizarea apelor uzate

pele uzate menajere si cele tehnologice de la sala de muls vor fi colectate prin retele de canalizare intr-un bazin vidanjabil cu volumul de 50 m3 de unde se evacueaza periodic la o statie de epurare adecvata cu care unitatea va incheia contract. Apele uzate pluviale colectate din parcari sau de pe suprafatele betonate ale unitatii vor fi evacuate intr-un separator de produse petroliere efluentul fiind dirijat catre spatiile verzi din incintele respective.

Necesarul de apa – Breviar de calcul

Necesarul de apa va asigura:

• alimentarea cu apa potabila pentru scop menajer ; • stingerea incendiilor.

Cantitatile de apa necesare s-au calculat conform SR 1343/1-2006, STAS 1478-90, STAS 1846-90. Necesarul total de apa:

Qn zi maxim = 8,64 m3/zi Qn zi mediu = 7,2 m3/zi Qn zi minim = 5 m3/zi

37

Cerinta totala de apa: Qs zi maxim = 9,25 m3/zi Qs zi mediu = 7,71 m3/zi Qs zi minim = 5,35 m3/zi

Qanual = 2628 m3.

Nivel calitativ

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in categoriile:

- ape uzate menajere care prezinta incarcari: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile in eter de petrol, substante organice;

Apele uzate menajere respecta limitele reglementate prin NTPA 002/2005. 3. ELIMINAREA DESEURILOR

3.1.Deseuri rezultate In perioada de executie Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată în cadrul Organizării de şantier sunt: • menajere de la: - personalul angajat; • reziduuri industriale. - slamuri de beton, deseuri metalice; • reziduuri curente: - hârtii, ambalaje, cauciucuri uzate, plastic, sticlă: • reziduuri specifice periculoase: - uleiuri folosite de la masini si echipamente de constructie.

Deşeurile menajere din cadrul Organizării de şantier – generate de personalul angajat – 20 de oameni. Cantitatile estimate ale acestor deseuri sunt de 0,5 m3/lucrator/an sau 107 kg/lucrator si an. Cantitatea estimată, conform indicelui de producere este de cca. 10 m3/an, şi se înscrie în limitele normale. Precolectarea primară a deşeurilor se va realiza în recipienţi etansi de dimensiuni mici, amplasati în zonele de producere (birouri, ateliere). Precolectarea secundară se va realiza în pubele acoperite amplasate pe o platformă betonată şi îngrădită. Deşeurile menajere vor fi trimise periodic la cea mai apropiată groapă de gunoi amenajată.

Deşeurile curente, cât şi cele specifice vor fi precolectate şi depozitate pe o platformă amenajată. Platforma va fi parţial betonată şi parţial acoperită cu un strat de balast. Deşeurile vor fi depozitate pe sorturi (tipuri) şi vor fi predate periodic, pe bază de bon sau contract, agenţilor economici atestaţi pentru acest gen de activitate (colectare şi preluare). Prin modul de precolectare şi depozitare temporară, se vor respcta prevederile art. 5 din ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2001.

Slamurile de beton se vor depozita temporar pe o platforma betonata dupa care se va utiliza la amenajarea drumurilor interioare iar surplusul se evacueaza impreuna cu deseurile menajere la cea mai apropiata platforma de deseuri oraseneasca.

38

Prin modul de producere, precolectare şi gestionare a deşeurilor, se vor respecta: • prevederile din Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor; • prevederile din Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor

reciclabile; • prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 privind normele de igienă şi

recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei. In perioada de exploatare Deseurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului sunt :

• Apa uzata menajere • Deseuri menajere; • Baterii si acumulatori uzati; • Deseuri de la echipamentele electrice si electronice; • Anvelope scoase din uz; • Deseuri metalice; • reziduuri specifice periculoase - deseurile masinilor: uleiuri si grasimi, depuneri din

rezervoarele de carburanti, lampi luminiscente vechi. • Deseuri din plastic

Deseuri/reziduuri periculoase Lampi cu luminescenta – vor fi colectate intr-un loc special alocat si vor fi predate unei firme autorizate pentru procesare sau reciclare, sau vor fi depozitate in sectorul pentru substante periculoase la locul de depozitare finala. Transportul va fi realizat prin intermediul vehiculelor speciale in conformitate cu cerintele impuse. 3.2. Propuneri pentru post utilizarea materialelor rezultate din demolare Nu este cazul

3.3. Depozitarea finala a deseurilor Deseurile rezultate sunt colectate in sistem separativ fiind valorificate/eliminate unitatilor ce prelucreaza/evacueaza aceste tipuri de produse (mase plastice, hartie si carton, menajere).

Faza de constructie

In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase. In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:

- Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice - Cod 17.02.01 – lemn

39

- Cod 17.02.02 – sticla - Cod 17.05.08 – resturi de balast

Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si transportate de un operator autorizat; eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui contract ferm care va fi insotit de o programare, responsabil cu aceasta operatie fiind constructorul, organizator de santier.

Faza de exploatare

In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:

- Menajere - cod 20.03.01; - Ape uzate menajere– cod 19.09.02,; - Mase plastice 15.01.02.

B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ

Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si programe. Aceasta tehnica asigura mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului, punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana.

Evaluarea impactului asupra sanatatii

Sanatatea, definita de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii”, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in determinismul concret al starii de sanatate.

Mediul in contextul sanatatii

Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai actiunii antropizante a omului asupra mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau inaccesibil actiunii individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului, solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie si influenteaza starea de sanatate.

Sanatatea in relatie cu mediul

Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza “atat efectele directe ale agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor internationale si comunitare in vederea interventiei eficiente.

Domeniul sanatatii in relatie cu mediul

40

Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu. Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea, cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.

1. Impact si efecte asociate poluarii aerului

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice, fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Expunerea la aerul poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea functionalitatii si a performantelor generale ale organismului.

De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata in literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populationale.

Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai proceselor de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu studiile OMS sunt prezentate in continuare:

Efectele asociate poluarii aerului

POLUANT EFECTELE EXPUNERII DE SCURTA DURATA

EFECTELE EXPUNERII CRONICE

Particule in suspensie

reactii inflamatorii simptome respiratorii efecte adverse ale sistemului cardiovascular cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii

cresterea simptomelor respiratorii reducerea functionarii plamanului la copii cresterea frecventei bolilor pulmonare reducerea capacitatii functionale pulmonare la adulti reducerea sperantei vietii sanatoase in special datorita mortalitatii cardiopulmonare

Ozon

efecte adverse in functionarea sistemului respirator reactii inflamatorii ale plamanului efecte si simptome respiratorii cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii

reducerea capacitatii functionale pulmonare

Dioxid de afectarea functiei pulmonare reducerea capacitatii functionale

41

azot cresterea utilizarii serviciilor medicale cresterea internarilor in spitale cresterea mortalitatii

pulmonare cresterea frecventei si severitatii simptomelor respiratorii

1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii

Particulele in suspensie Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 µ, (sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins intre 1 si 10 µ, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are loc la nivelul pneumocitelor, si prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt expulzate prin actul de tuse.

Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea, sulfatii, nitratii, praful etc.

Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice.

Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100 µg/m3. Pentru efectele expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai reduse, s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m3. In aceste conditii valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici.

Dioxidul de azot Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant. Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii. Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti, efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut. Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei, bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica, boli respiratorii cronice.

Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru valori de 400 µg/m3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200 µg/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m3. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m3.

42

Monoxidul de carbon Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort.

Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice, lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca; teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc.

Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m3 (50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m3 (25 ppm) / 60 minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore.

1.2 Estimarea expunerii pentru populatia zonei

Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant, cu o anumita concentratie si pentru o anumita perioada de timp. Conceptual expunerea reprezinta intersectia dintre poluarea aerului si populatia expusa. Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului, caracteristicile acestuia precum si conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului.

1.3 Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUZ au fost luate in considerare nivelurile expunerii, indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din literatura de specialitate si nivelul OMS.

* * *

• Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %: - sub CMA conform STAS 12574/87.

• Atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza vant 4 m/s) valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa).

In conditiile mentionate in PUZ si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului nu sunt previzibile efecte asupra sanatatii populatiei din zona, asociate poluarii aerului generate de realizarea obiectivului in varianta prezentata.

2. Impact si efecte asociate poluarii apelor

43

Apele uzate menajere rezultate din activitatea unitatii sunt stocate in bazine etanse de unde se evacueaza prin vidanjare la o statie de epurare mecano-biologica capabila sa epureze corespunzator aceste ape. Nu se evacueaza ape uzate in receptori naturali.

3. Poluarea sonora, impact si efecte asociate

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit.

Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard, samd.

Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care conduc la odificari la nivelul intregului organism uman. m

Impactul asupra organismului se manifesta prin: - accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii

respiratorii, etc.; - impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin

scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc.;

- printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.

In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, si pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort.

Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cunoscute sub denumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc.

Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator:

Nivel expunere critica si efecte

Nivel de zgomot echivalent/dB(A) Efecte

20 – 45 Reducerea inteligibilitatii vorbirii

44

35 / interior Afectarea calitatii somnului 42 / exterior Disconfort 55 / interior Treziri 70 / exterior Afectiuni cardiace 75 / interior Afectarea auzului 70 / exterior Hipertensiune

*

* *

Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine, reprezentate doar de traficul auto de pe drumul DN 21.

Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare, distanta santierelor fata de zona locuita.

In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier. Distanta mare existenta intre amplasamentul analizat si zona locuita a comunei face ca problema zgomotului datorat santierului de constructii sa fie inexistenta. Nu sunt necesare masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie.

Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte negative asupra starii de sanatate a componentelor mediului.

4. Impact si efecte asociate poluarii solului

Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici nu va fi caracteristica acestei investitii. Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUZ, vor rezulta emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia. Nu exista riascul poluarii solului cu produse petroliere intrucat rezervoarele de carburanti sunt cu pereti dubli iar eventualele scapari pe supeafetele betonate interioare sunt colectate cu absorbanti sau sunt retin uti din apele pluviale ce spala superafetele betonte. Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra sanatatii va fi nesemnificativ.

5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor

Prin aplicarea masurilor propuse la nivel PUZ privind eliminarea deseurilor, impactul va avea efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel:

45

Protectia mediului si a sanatatii oamenilor

• amenajarea platformelor de depozitare a deseurilor pentru reducerea poluarii solului • asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva de pe amplasamentul zonei. • Valorificarea/eliminarea deseurilor rezultate

Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor, respectiv:

- colectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv; - colectarea selectiva a celorlalte deseuri rezultate in recipienti separati pe fractii

valorificabile – reciclabile, toxice si menajere - preluare si transport asigurat de operator autorizat,

se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.

6. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea 6.1 Cadrul natural

Zona studiata face parte din subdiviziunea Campia Baraganului de Sud, cu altitudinea 38 – 40 m, este o terasa de confluenta pe care se afla comuna Dragalina. Reteaua hidrografica este reprezentata– bazinul hidrografic Arges si Dunarea Apa subterana a fost intalnita in forajele executate anterior si in fantani, la adancimi cuprinse intre 11 – 15 m de la suprafata terenului natural, prezentand oscilatii pe verticala de ± 1,5 m, functie de regimul precipitatiilor. Flora si fauna comunei Dragalina sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct influentate de starea factorilor de mediu si de actiunile antropice.

6.2 Amenajare peisagistica Amenajarea cu caracter peisagistic din cadrul PUZ-ului reprezinta zona ocupata de suprafata de protectie a circulatiilor majore care va avea caracter de spatiu verde. Plantatiile vor avea caracter ornamental si vor tine seama de compozitia si proportia speciilor in regim natural in areale de tip zavoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru aliniamentul strazilor si pentru accente in compozitia parcurilor si scuarurilor. O importanta suprafata plantata va fi constituita de zonele de protectie.

6.3 Efecte directe in asociere cu poluarea atmosferica In cadrul arealelor organizate prin amenajare peisagistica trebuie sa se acorde o atentie speciala asupra sanatatii plantelor deoarece acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea echilibrului fizic si psihic. Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor si imisiilor rezultate in urma implementarii obiectivelor PUZ, rezulta mentinerea calitatii aerului in limite acceptabile, indicand o linie strategica si un program de management al mediului, program al carui scop consta in reconstructia ecologica a zonei si asigurarea dezvoltarii sale durabile.

46

C. EVALUAREA IMPACTULUI – MATRICE DE EVALUARE

Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia cauza - efect. In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare:

- fiecare factor de mediu in parte; - fiecare tip de sursa; - fiecare poluant;

incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care: 10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana; 1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat.

In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat in calcul.

Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele obtinute pentru fiecare componenta a mediului, se transpune pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6 clase, cu valori intre 1 si 6 si in care:

- clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana; - clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata.

Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului: - aer;

- sol - vegetatie; - igiena urbana – zgomot; - populatie.

Pentru teritoriul aferent zonei studiate, matricea de evaluare s-a realizat pentru:

- Zona cu functiune de locuire - Zona cu functiune de gospodarie comunala - Zona cu functiune de institutii publice si servicii

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE - PE COMPONENTE DE MEDIU

- GLOBALA

Cauza: EMISII PUZ Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE Componentele

mediului 1 2 3 4

TOTAL

SO2 8,5 NO2 9 CO 8,5

1 - AER

Pulberi

9

47

Compusi volatili 8,5 2 - SOL VEGETATIE 9

3 - ZGOMOT 9 4 - POPULATIE 9 TOTAL 8,7 9 8,5 9 8,8

IPG - indicele de poluare globala

Valoarea I.P.G. - 1,2 Clasa 1 – 2

MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Obiectul PUZ- ului nu pune problema aparitiei unor efecte cu caracter transfrontier. CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA

PUZ-ULUI

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer

8.1.1 Faza de executie

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol, populatie. Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”. Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim

nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de

acces; - se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului

obiectivelor si in locuri neautorizate; - pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului. 8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ

48

• Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralei termice si instalatiilor anexe, optimizarea proceselor de ardere;

• Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare; • Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statia de distributie

carburanti); • Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de

protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona.

8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

8.2.1 Ape subterane si de suprafata

- Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa. - Autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de

gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice. 8.2.2 Ape uzate menajere si pluviale • Realizarea unei retele de canalizare pentru a prelua apele uzate; • Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem divizor menajer si pluvial; • Apele uzate menajere vor fi evacuate prin vidanjare la o statie de epurare corespunzatoare; • Apa uzata pluviala va fi evacuata catre spatiile verzi din incinta respectiva dupa retinerea

eventuelelor produse petroliere scapate pe sol.

8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol

• Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului. • In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se va incheia un contract cu un

operator de salubritate autorizat. • Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace

tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol. • Caile rutiere si parcarile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si

produse petroliere. • Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile. • Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces. • Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului

obiectivului si in locuri neautorizate. • Deseurile specifice (uleiuri uzate, electrice si electronice, etc) se elimina prin intermediul

agentilor economici autorizati sa desfasoare astfel de activitati.

49

8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si

fauna • Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse functiuni

urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru ecologizarea unor zone.

• Vegetatia si calitatea peisajului lacului din zona nu isi va schimba functiunile. • Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie. • Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri. • La amenajarea spatiilor verzi se interzice introducerea de specii ca pradatorii, specii exotice sau

OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva).

8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale

• Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul seismelor sunt avute in vedere prin respectarea proiectarii cladirilor pentru caracteristici conform STAS 11100/1-93.

Nu exista potential de inudare a zonei.

8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect psihologic major.

Se vor avea in vedere: o Respectarea prevederilor PUG Comuna Dragalina, privind functiunile permise pe amplasamentul

obiectivului analizat; o Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa avizarea de catre Agentia de

Protectia Mediului, CN Apele Romane si SC Enel Distributie Dobrogea; o Respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate. CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA

50

SELECTAREA VARIANTEI OPTIME

S-au analizat doua variante la PUZ: o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului; o Varianta I – varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte negative: - discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz, canalizare); - zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in prezent

neconstruit; - lipsa unei utilizari eficiente a resurselor agricole ale zonei; - amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de perdea de protectie atat pentru zgomot dar

mai ales pentru protectia vizuala;

Varianta I conduce la urmatoarele avantaje: - cresterea economica locala si regionala; - se vor crea noi locuri de munca; - furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii

regiunii; - contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea

conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei; - aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea durabila a deseurilor

CAPITOLUL 10

MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PUZ-ULUI

La nivelul in vestitiei =Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti - comuna Dragalina, jud. Calarasi, se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.

Domeniul efectului semnificativ

1. Factorii de mediu AER APA

- uzata

Masurile de monitorizare • Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUZ, cat si in faza de exploatare a acestora. • Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in ambele etape, atat in cea de executie cat si de exploatare. • Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate si incadrarea in limitele reglemenetate NTPA 002/02

51

- de suprafata

- subterana SOL 2. Biodiversitate 4. Dezvoltarea zonei administrative aferenta PUZ Investitii

• Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si incadrarea in normele de potabilitate.

• Monitorizarea periodica a calitatii apei freatice.

• Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de calitate conform Ordin nr. 756/1997. • Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta cu prevederile PUZ. • Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri. • Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele (retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele canalizare, separatoare hidrocarburi) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare. • Implementarea proiectului care se va realiza in cadrul PUZ-ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului.

52

CAPITOLUL 11

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale

Planul se numeste: Plan urbanistic zonal – Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti com. Dragalina, jud. Calarasi. Titularul PUZ: SC REZIDENTIAL GOLD SRL Zona de amplasare: Arealul care face obiectul acestui PUZ se afla situat in extravilanul agricol al Comunei Dragalina, judetul Calarasi, Tarlaua T184/1, P23, cu o suprafata de 1,235 ha. Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat in sudul comunei Dragalina la est de DN 21 si are in prezent destinatia de teren agricol. Accesul in zona studiata se face de pe DN 21, Calarasi - Slobozia.

Scopul studiului: Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal Construire spatii pentru servicii cazare in tranzit, spatii comerciale si cafenea, spatii depozitare, spatii pentru birouri, imprejmuire teren, statie carburanti, in comuna Dragalina, judetul Calarasi.

Prin documentatia de fata s-a urmarit: • actualizarea documentatiilor existente; • oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone de servicii cu posibilitati reale de

dezvoltare a zonei; • ridicarea standardului de viata in comuna. Obiectivele generale ale proiectului vizeaza: - Valorificarea potentialului existent (spatial, economic), concomitent cu ameliorarea

disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de dinamism economic si a premiselor de configurare spatiala;

- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de sud a satului Dragalina.

11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului

Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei in vigoare si literatura de specialitate. Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului

Protectia apelor

53

Evacuarea apelor uzate se va face prin vidanjare la o statie de epurare mecano-biologica performanta. Nu se vor evacua ape uzate neepurate in ape de suprafata sau subterane. Apele pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective dupa preepurarea in separatoare de hidrocarburi.

Protectia aerului Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr. 462/93 si 756/97.

Protectia solului

Constructiile si amenajarile care vor fi realizate pe acest amplasament, prin specificul lor nu vor evacua noxe care sa polueze solul si subsolul din perimetrul incintei si din vecinatati. Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor cazuri accidentale. Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului ci se va utiliza potentialul de fertirigare cu ape uzate si dejectii rezultate din ferma zootehnica. In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri:

- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor; - serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate

autorizat. - Protectia asezarilor umane cu perdea de protectie.

Intocmit,

ing. Sevastita Vraciu