pentru

”AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PUBLICĂ

APARŢINÂND COMUNEI BUDEȘTI ȘI PRIVATĂ APARȚINÂND PERSOANELOR FIZICE

ASOCIATE, UP I BUDEȘTI, JUDEŢUL MARAMUREȘ”

TITULAR: COMUNA BUDEȘTI ȘI PERSOANELE FIZICE ASOCIATE, JUDEȚUL

MARAMUREȘ

- 2021 -

PADOPOTERA S.R.L. str. Velența, nr. 1B, Oradea, Bihor

Tel: 0748397118

padopotera@gmail.com

RAPORT DE MEDIU

1

CUPRINS

1.Date introductive ................................................................................................................................. 3

2.Expunerea conținutului și a obiectivelor principale ale amenajamentului silvic (plan), precum

și a relației cu alte planuri și programe relevante……………………….. ......................................... 5

2.1. Conținutul amenajamentului silvic ................................................................................................ 5

2.2 Obiective social-economice și ecologice avute în vedere la întocmirea amenajamentului ......... 31

2.3. Relația dintre amenajamentul silvic cu alte planuri și programe relevante..................................32

2.3.1. Politica şi strategia Uniunii Europene în domeniul conservării biodiversităţii ........................ 32

2.3.2. Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2013 – 2020 ..... .32

2.3.3. Strategia forestieră națională 2013-2022 .................................................................................. 33

2.3.4. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2010-2030 .............. 34

2.3.5. Situl de interes comunitar – ROSCI0089 – Gutâi –Creasta Cocoșului .................................... 34

2.3.6. Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA 0134 Munții Maramureșului ........................ 37

3. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului și ale evoluției sale probabile în situația

neimplementării planului propus ....................................................................................................... 38

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ .......................................... 41

4.1. Aspecte generale ........................................................................................................................ 41

4.2. Poziția geografică ....................................................................................................................... 41

4.3. Limite ......................................................................................................................................... 41

4.4.Geomorfologia ............................................................................................................................. 41

4.5. Geologia ..................................................................................................................................... 43

4.6.Hidrologia...................................................................................................................................43

4.7.Climatologie ............................................................................................................................... 43

4.7.1. Regimul termic ........................................................................................................................ 43

4.7.2 Regimul pluviometric .............................................................................................................. 44

4.7.3. Regimul eolian.........................................................................................................................44

4.7.4 Indicatorii sintetici ai datelor climatice ................................................................................... 44

4.8. Soluri ......................................................................................................................................... 45

4.8.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol .............................................................. 45

4.8.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol ............................................................................... 45

5. Probleme de mediu existente ........................................................................................................... 47

6. Obiective de protecţie a mediului ................................................................................................... 49

7. Evaluarea efectelor potențiale semnificative asupra mediului asociate amenajamentului silvic

UP I Budești..........................................................................................................................................51

7.1. Analiza impactului direct asupra habitatelor de interes comunitar ............................................... 51

7.1.1. Descrierea lucrărilor silvotehnice prevăzute a se aplica în arboretele din cadrul UP I Budești

..................................................................................................................................................... ...........51

7.1.2.Analiza impactului lucrărilor silvotehnice asupra habitatelor de interes comunitar existente în

cadrul amenajamentului silvic UP I Budești...........................................................................................57

7.1.3. Analiza impactului direct asupra speciilor de interes comunitar din siturile Natura 2000

existente în limitele teritoriale ale amenajamentului silvic UP I Budești..............................................60

7.1.3.1. Impactul asupra speciilor de mamifere.................................................................................60

7.1.3.2. Impactul asupra speciilor de reptile și amfibieni..................................................................61

7.1.3.3. Impactul asupra speciilor de plante.......................................................................................61

7.1.3.4. Impactul asupra speciilor de păsări.......................................................................................62

7.2. Analiza impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar .............................. 64

7.3. Analiza impactului cumulativ asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar ....................... 64

7.4. Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar .......................... 64

7.5. Analiza impactului pe termen scurt, mediu şi lung ........................................................................ 64

2

7.6. Analiza impactului din faza de aplicare a activităţilor generate de lucrările silvice ...................... 65

7.7. Analiza impactului asupra factorului de mediu apă ....................................................................... 65

7.8. Analiza impactului asupra factorului de mediu aer ........................................................................ 66

7.9. Analiza impactului asupra factorului de mediu sol ........................................................................ 66

7.10. Analiza impactului asupra sănătății umane și mediului economic................................................67

7.11. Analiza impactului asupra patrimoniului cultural și a peisajului ................................................. 67

8. Posibelele efecte semnificative în context transfrontalier............................................................. 68

9. Măsuri pentru reducerea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar ..... 69

9.1. Măsuri pentru reducerea impactului asupra habitatelor de interes comunitar ................................ 69

9.2. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de mamiferelor ............................................ 70

9.3. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de amfibieni şi reptile ................................. 70

9.4. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de plante ...................................................... 70

9.5. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de păsări ...................................................... 71

9.6. Măsuri recomandate pentru protecţia împotriva factorilor dăunători şi limitativi .......................... 75

9.7. Măsuri pentru diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă...........................................77

9.8. Măsuri pentru diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer............................................78

9.9. Măsuri pentru diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol............................................78

9.10. Măsuri pentru diminuare a impactului asupra sănătății umane.....................................................79

9.11. Măsuri pentru diminuare a impactului produs de zgomot și vibrații

............................................Error! Bookmark not defined.

10. Motive care au condus la selectarea variantei alese și descrirea modului în care s-a efectuat

evaluarea................................................................................................................................................87

11. Monitorizarea efectelor asupra mediului......................................................................................81

12. Rezumat fără caracter tehnic.........................................................................................................84

13.Bibliografie.......................................................................................................................................86

ANEXE

3

1.DATE INTRODUCTIVE

Criteriile relevante din anexa nr. 1 la HG nr. 1076/2004:

-în limitele fondului forestier există siturile Natura 2000 ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoșului

și ROSPA0045 Munții Gutâi.

-planul determină utilizarea unei suprafețe cumulate de 1716,6 ha.

-planul nu propune construirea de noi drumuri, accesibilitatea fondului forestier fiind de 100%.

Elaborator: PADOPOTERA S.R.L., înscrisă în Lista experților care elaborează studii de mediu la

poziția 273 pentru Raport de mediu, Raport privind impactul asupra mediului, Bilanț de mediu, Raport

de amplasament, Raport de securitate și Studiu de evaluare adecvată.

Proiectant: VÂRFUL ÎNALT S.R.L., în baza contractului nr. 94/07.06.2017.

Titular plan: Comuna Budești și persoanele fizice asociate, județul Maramureș

Unitatea de protecţie şi producţie U.P. I Budești, care face obiectul acestui studiu, are o

suprafaţă de 1716,6 ha şi este fond forestier ce aparţine comunei Budești și persoanelor fizice asociate,

din judeţul Maramureș.

Constituirea unităţii de producţie I Budești care face obiectul proiectului s-a făcut, ca urmare a

aplicării legii legii nr. 1/2000, documentele prin care se atestă dreptul de proprietate fiind Titlul de

proprietate nr.48/21.11.2005, Titlul de proprietate nr. 21352/03.11.2015 și Titlul de proprietate nr.

21351/03.11.2015.

Administrarea fondului forestier este reglementată de prevederile codului silvic (Legea 46/2008

cu completările şi modificările ulterioare), unitatea de producție fiind în administrarea Ocolului Silvic

Mara. Conform Legii nr. 46/2008 modificat și completat ulterior (Codul Silvic al României),

amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea şi gospodărirea pădurilor, cu

conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic, iar amenajarea pădurilor este

ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare

corespunzătoare din punctul de vedere al funcțiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le

îndeplinesc. Ca urmare a depunerii studiului de Evaluare adecvată, înregistrat la APM Maramureș a fost

luată decizia că proiectul propus nu necesită etapa soluțiilor alternative, proiectul nu are impact

semnificativ asupra siturilor Natura 2000, iar măsurile propuse în cadrul studiului de evaluare

adecvată vor fi incluse în Raportul de Mediu aferent planului de amenajare. Prin urmare ținând cont de cele amintite anterior, Raportul de Mediu aferent planului de

amenajare include măsurile și concluziile din studiul de evaluare adecvată.

Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un

eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu

doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a

asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.

Realizarea Rețelei Natura 2000 se fundamentează pe două directive ale Uniunii Europene,

Directiva Habitate și Directiva Păsări. Acestea reglementează modul de selectare și desemnare a

siturilor și protecția acestora, iar statele membre au dreptul de a reglementa modalitățile de realizare

practică și de implementare a prevederilor din Directive, la nivel național.

După aderare, în legislația românească aceste două Directive au fost transpuse prin Ordonanța

de Urgență nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice , cu modificările ulterioare.

Natura 2000 este o rețea ecologică constituită din situri Natura 2000 de două tipuri:

- Arii Speciale de Conservare (SAC - Special Areas of Conservation) constituite conform

Directivei Habitate;

- Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA - Special Protection Areas), constituite

conform Directivei Păsări;

Aceste situri sunt identificate și declarate pe baze științifice (conform procedurilor celor două

Directive) cu scopul de a menține într-o stare de conservare favorabilă o suprafață reprezentativă a

4

celor mai importante tipuri de habitate (enumerate în Anexa I a Directivei Habitate) și populații

reprezentative de specii ale Europei (enumerate în Anexa II a Directivei Habitate și în Anexa I a

Directivei Păsări). În România, în prezent, cca. 17% din suprafața țării este cuprinsă în situri Natura

2000.

5

2.EXPUNEREA CONȚINUTULUI ȘI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE

AMENAJAMENTULUI SILVIC (PLAN), PRECUM ȘI A RELAȚIEI CU ALTE PLANURI ȘI

PROGRAME RELEVANTE

2.1. Conținutul amenajamentului silvic

Principii generale ale amenajamentului

Potrivit legislaţiei în vigoare, modul de gospodărire a fondului forestier naţional, indiferent de

natura proprietăţii pădurilor şi terenurilor ce îl compun se reglementează prin amenajamente silvice.

Amenajarea pădurilor reprezintă atât ştiinţa cât şi practica organizării conducerii structural -

funcţionale a pădurilor în conformitate cu cerinţele ecologice, economice şi sociale. Dezvoltarea şi

aplicarea ei se bazează pe conceptul „dezvoltării durabile” (capacitatea de a satisface cerinţele

generaţiei prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a satisface propriile nevoi),

respectându-se următoarele principii: Principiul continuităţii

Principiul eficacităţii funcţionale Principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii

Principiul economic Principiul continuităţii reflectă preocuparea permanentă de a asigura prin amenajament

condiţiile necesare pentru gestionarea durabilă a pădurilor, prin aceasta înţelegând administrarea si

utilizarea ecosistemelor forestiere astfel încât să li-se menţină şi să li-se amelioreze biodiversitatea,

productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea şi să asigure pentru prezent şi viitor

capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale la nivel local, regional şi

chiar mondial, fără a prejudicia alte sisteme. Acest principiu se referă atât la continuitatea în sens

progresiv a funcţiilor de producţie cât şi la permanenenţa şi ameliorarea funcţiilor de protecţie şi

sociale vizând nu numai interesele generaţiilor actuale dar şi pe cele de perspectivă ale societăţii.

Totodată, potrivit acestui principiu, amenajamentul acordă o atenţie permanentă asupra asigurării

integrităţii şi dezvoltării fondului forestier.

Principiul eficacităţii funcţionale Prin acest principiu se exprimă preocuparea permanentă

pentru creşterea capacităţii de producţie şi de protecţie a pădurilor şi pentru valorificarea produselor

acesteia. Se are în vedere atât creşterea productivităţii pădurilor şi a calităţii produselor dar şi

ameliorarea funcţiilor de protecţie, vizând realizarea unei eficienţe economice în gospodărirea

pădurilor precum şi asigurarea unui echilibru corespunzător între aspectele de ordin ecologic,

economic, social cu cele mai mici costuri.

Principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii. Prin acesta se urmăreşte conservarea şi

ameliorarea biodiversităţii la cele patru nivele ale acesteia: diversitatea genetică intraspecifică,

diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemelor şi diversitatea peisajelor în scopul maximizării

stabilităţii şi al potenţialului polifuncţional al pădurilor.

Principiul economic. Prin acesta se urmărește valorificarea superioară a masei lemnoase

(pentru asigurarea necesarului populației).

6

Elaborarea proiectului de amenajare presupune următoarele etape:

1. Studiul stațiunii și al vegetației forestiere

2. Definirea stării normale a pădurii

3. Planificarea lucrărilor de conducere a procesului de normalizare a pădurii

1.Studiul stațiunii și al vegetației forestiere se face în cadrul lucrărilor de teren și al celor de

redactare a amenajamentului și are ca scop determinarea și verificarea informațiilor care contribuie

la:

Cunoașterea condițiilor naturale de vegetație, a caracteristicilor arboretului în prezent, a

potențialului productiv al stațiunii și a capacității de producție și protecție a arboretului;

Stabilirea măsurilor de gospodărire în acord cu condițiile ecologice și cu cerințele social-

ecologice;

Realizarea controlului prin amenajament privind exercitarea de către pădure în ansamblu și

de către fiecare arboret în parte a funcțiilor ce i-au fost atribuite.

Amenajamentul conține studii pentru caracterizarea condițiilor staționale și de vegetație, ce

cuprind evidențe cu date statistice, caracteristici, diagnoze, precum și măsuri de gospodărire

corespunzător.

2. Conducerea pădurii prin amenajament spre starea normală presupune:

stabilirea funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile (în funcție de obiectivele

ecologice, economice și sociale);

stabilirea caracteristicilor fondului de producție normal adică a bazelor de amenajare.

3. Prin planificarea recoltelor se urmăresc două obiective:

recoltarea produselor pădurii;

conducerea fondului de producție spre starea normală.

Acest fapt face ca în procesul de planificare a recoltelor să apară distinct următoarele

preocupări:

stabilirea posibilității

întocmirea planului de recoltare

După parcurgerea etapelor menționate mai sus, s-a elaborat amenajamentul silvic ce cuprinde

următoarele capitole:

1. Situația teritorial-administrativă

2. Organizarea teritoriului

3. Gospodărirea din trecut a pădurilor

4. Studiul stațiunii și vegetației forestiere

5. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii și a abazelor de amenajare

6. Reglementarea procesului de producție lemnoasă și măsuri de gospodărire a arboretelor cu

funcții speciale de protecție

7. Valorificarea superioară a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului

8. Protecția fondului forestier

9. Instalații de transport, tehnologii de exploatare și construcții forestiere

10. Analiza eficacității modului de gospodărirre a pădurilor

11. Diverse

12. Planuri de recoltare și cultură

13. Planuri privind instalațiile de transport și construcțiile silvice

14. Prognoza dezvoltării fondului forestier

15. Evidențe de caracterizare a fondului forestier

16. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului

7

Amenajamentul silvic este o lucrare multidisciplinară care cuprinde un sistem de măsuri

pentru organizarea şi conducerea pădurii spre starea cea mai corespunzătoare funcţiilor

multiple ecologice, economice şi sociale care i-au fost atribuite.

Amenajamentele sunt realizate în concepţie sistemică, urmărindu-se integrarea amenajării

pădurilor în acţiunile mai cuprinzătoare de amenajare a mediului cu luarea în considerare a tuturor

aspectelor din zonă.

Amenajamentele sunt întocmite pe baza “ Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor “ care

constituie o componentă de bază a regimului silvic şi în concordanţă cu prevederile din Codul Silvic

(Legea 46/2008 cu modificările ulterioare). Conform acestor prevederi, amenajamentul trebuie să

vizeze prin toate reglementările ce le sunt specifice asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor

forestiere.

Având în vedere scopul întocmirii prezentului memoriu, pentru a nu îngreuna parcurgerea

acestui document, descrierea elementelor amenajamentului silvic se va face preluând în special

elementele de interes pentru estimarea impactului potenţial pe care planul îl poate avea asupra

obiectivelor de conservare pentru care s-au constituit siturile Natura 2000 ROSCI02089 Gutâi-Creasta

Cocoșului și ROSPA0134 Munții Gutâi. De interes din punct de vedere al relaţiei cu siturile Natura 2000 sunt modul de constituire a

unităţilor de producţie, folosinţa terenurilor din fond forestier, funcţiile atribuite arboretelor şi

încadrarea pe subunităţi de gospodărire, bazele de amenajare şi lucrările propuse.

Astfel, la nivelul unității de producție situația se prezintă astfel:

Elementele specifice caracteristice:

Documentele prin care Comuna Budești și persoanele fizice asociate, judeţul Maramureș

își atestă proprietatea sunt:

Titlu de proprietate nr. 48 din 21.11.2005 pentru suprafaţa de 1716,6 ha;

Titlu de proprietate nr.21352 din 03.11.2015 pentru suprafata de 19,69;

Titlu de proprietate nr.21351 din 03.11.2015 pentru suprafata de 9,63 ha.

Diferențele de suprafață se prezintă astfel:

Suprafaţa la

actuala

amenajare

Suprafaţa din

actele de punere

în posesie

Diferenţe Justificări

+ ‒ + ‒

1716,6 1790,0 ‒ 73,4 ‒ ‒ ‒ ‒

Suprafaţa totală este diferită de cea înscrisă în actele de proprietate din cauza unor diferențe de

planimetrare la amenajarea precedentă și din cauza unor retrocedări către persoane fizice.

Diferențele de suprafață între subparcelele din amenajamentul expirat și cel actual se datorează

și diferențelor de suprafață rezultate în urma măsurătorilor efectuate în teren a limitelor de subparcelă

și recalcularea suprafeței acestora.

Amplasamentul proprietăţii

Fondul forestier proprietate publică aparţinând comunei Budesti judeţul Maramures organizat

în U.P.I Budești a făcut parte, înainte de retrocedarea către actuali proprietari, din punct de vedere al

administraţiei silvice de stat, conform actelor de proprietate, din cadrul Ocolului Silvic Mara – U.P. III

Budesti.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, suprafaţa luată în studiu, se află pe raza U.A.T

Budesti, jud. Maramures.

În prezent suprafața fondului forestier proprietate publică aparţinând comunei Budesti judeţul

Maramureș organizat în U.P.I Budești este administrată de către Ocolul Silvic Mara.

8

Arii protejate

Fondul forestier se suprapune cu siturile Natura 2000 ROSCI0089 Gutâi Creasta Cocoșului și

ROSPA0134 Munții Gutâi (face parte din RONPA 0930 Munții Maramureșului).

Baza cartografică folosită

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-au folosit planuri de bază restituite, foi

volante, la scara 1:5000 cu curbe de nivel (executate de I.G.F.C.O.T. în anul 1970), dar şi

ortofotoplanuri scara 1:5000.

Planurile de bază folosite se încadrează în următoarele trapeze:

- L-34-12-D-C-4-II - L-34-12-D-d-3-IV

- L-34-12-D-C-4-IV - L-34-12-D-d-4-I

- L-34-12-D-d-3-I - L-34-12-D-d-4-II

- L-34-12-D-d-3-II - L-34-12-D-d-4-III

- L-34-12-D-d-3-III - L-34-12-D-d-4-IV

- L-35-1-C-c-3-I - L-34-24-B-b-1-I

- L-35-1-C-c-3-II - L-34-24-B-b-1-II

- L-35-1-C-c-3-III - L-34-24-B-b-2-I

- L-35-1-C-c-3-IV - L-34-24-B-b-2-II

- L-34-12-D-d-2-IV

Ocupaţii şi litigii

- 17,1 ha persoane fizice

Repartiţia fondului forestier pe categorii de folosinţe

Repartiţia fondului forestier pe folosinţe se prezintă astfel:

Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi: 1658,3 ha.

Terenuri afectate gospodăririi pădurilor: 22,5 ha.

Terenuri neproductive: stâncării, nisipuri, sărături, mlaştini, etc.: 14,8 ha.

terenuri scoase temporar din fondul forestier: 21,0 ha.

9

********************************************************************************************************************

* ! SUPRAFATA (HA) * * C A T E G O R I E D E F O L O S I N T A !---------------------------* * ! GRF. I ! GRF.II ! TOTAL * *==================================================================================================================* * A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi ! 215.0 ! 1443.3 ! 1658.3 * * ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza ! 74.7 ! 1443.3 ! 1518.0 * * recoltarea de produse principale ! ! ! * * ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A11- Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva ! 74.7 ! 1442.1 ! 1516.8 * * 4 C 5 A 6 7 A 7 C 8 A 10 B 12 A 12 B 12 C 12 D 13 A 13 B 14 B 14 C ! ! ! * * 14 D 14 E 14 G 15 A 15 C 15 D 15 E 15 F 16 A 16 B 16 C 16 D 16 E 17 A 17 C ! ! ! * * 17 D 17 F 18 A 18 B 18 C 18 D 18 F 18 G 18 H 19 A 19 B 20 A 20 B 20 C 20 D ! ! ! * * 21 22 A 22 B 23 24 A 24 B 25 A 25 B 25 C 25 D 25 E 26 A 26 B 27 A 27 B ! ! ! * * 27 C 27 D 27 E 28 A 28 B 28 C 28 D 28 E 29 A 29 B 29 C 29 D 29 E 29 F 30 A ! ! ! * * 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 31 A 31 B 31 D 31 E 32 A 32 B 33 B 34 A 34 B 34 D ! ! ! * * 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 36 A 36 B 37 A 37 B 37 D 38 B 39 A 39 B 39 C ! ! ! * * 39 D 40 A 40 B 40 D 40 E 40 F 40 G 41 A 41 B 41 C 41 D 41 E 42 44 45 B ! ! ! * * 46 A 46 B 46 C 46 D 47 A 47 D 49 D 51 A 51 B 51 C 51 D 52 53 54 55 A ! ! ! * * 55 B 55 D 57 B 57 C 57 D 57 F 57 G 58 A 58 B 58 C 58 D 58 E 59 A 59 B 59 C ! ! ! * * 60 A 60 B 60 C 61 62 A 62 B 63 A 63 B 63 C 63 F 63 G 64 65 66 A 66 B ! ! ! * * 66 D 67 A 67 B 67 C 67 D 68 A 68 B 68 C 69 A 69 B 69 C 69 D 69 E 70 A 70 B ! ! ! * * 70 C 70 D 71 72 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 C 74 D 74 E 74 F 74 G 74 H ! ! ! * * 75 B 75 D 75 E 75 F 76 A 76 B 77 A 77 B 78 79 A 79 B 79 C 79 D 80 A 81 A ! ! ! * * 81 C 81 D 81 E 81 F 82 A 82 B 82 D 86 91 102 103 104 105 106 108 ! ! ! * * 109 110 ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A12- Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A13- Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A14- Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint ! ! 0.9 ! 0.9 * * sau a altor cauze ! ! ! * * 68 D 75 A ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A15- Poieni sau goluri destinate impaduririi ! ! 0.3 ! 0.3 * * 75 C ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A16- Terenuri degradate prevazute a se impadurii ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A17- Rachitarii naturale ori create prin culturi ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza ! 140.3 ! ! 140.3 * * recoltarea de produse principale ! ! ! * * ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva ! 140.3 ! ! 140.3 * * 2 A 2 B 4 A 4 B 5 B 7 B 8 B 8 C 9 10 A 11 B 12 E 13 C 14 A 14 F ! ! ! * * 15 B 17 B 17 E 18 E 31 C 31 F 32 C 32 D 33 A 33 C 34 C 35 G 37 C 38 A 40 C ! ! ! * * 43 45 A 45 C 50 55 C 56 C 56 D 57 A 57 E 63 D 63 E 66 C 66 E 67 E 73 C ! ! ! * * 73 E 80 B 81 B 82 C ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala ! ! ! * * cu reusita partiala ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B - Terenuri afectate gospodaririi silvice ! ! 22.5 ! 22.5 * * ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B1 - Linii parcelare principale ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului ! ! 0.8 ! 0.8 * * 58V 79V 80V ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate ! ! 17.1 ! 17.1 * * si funiculare permanente ! ! ! * * 111D 112D 113D 114D 115D 116D 117D 118D ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B4 - Cladiri, curti si depozite permanente ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B5 - Pepiniere si plantatii seminciere ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a ! ! ! * * fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc. ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B9 - Ape care fac parte din fondul forestier ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune ! ! 4.6 ! 4.6 * * 69R1 69R2 69R3 69R4 70R 73R 74R1 77R ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. ! ! 14.8 ! 14.8 * * 1N 19N 28N 39N 40N1 40N2 40N3 63N 73N 74N 75N 80N 81N 82N ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier ! ! 21.0 ! 21.0 * * ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii ! ! ! * * socialiste pentru instalatii electrice,petroliere sau ! ! ! * * hidrotehnice,pentru cariere,depozite,etc. ! ! ! * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------* * D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale ! ! 21.0 ! 21.0 * * necesare, ocupatii si litigii ! ! ! * * 20M 56M1 56M2 56M3 69M 70M 74M 76M1 76M2 79M 80M ! ! ! * *08 ! ! ! * *==================================================================================================================* * TOTAL: A + B + C + D ! 215.0 ! 1501.6 ! 1716.6 *

********************************************************************************************************************

10

Pădurea este cuprinsă în trei etaje fitoclimatice:

- Etajul montan de amestecuri (FM2) cu 941,7 (57%) ha și

- Etajul montan-premontan de făgete (FM1+FD4) cu 716,6 ha (43%).

Au fost identificate 8 tipuri de staţiune, cel mai răspândit fiind 3322 – Montan de amestec

Pm(i), brun podzolit sau criptopodzolit edafic mijl cu Fest. +/-Calamagrostis cu 392,5 ha (46%) ‒

stațiune de bonitate mijlocie,

Clasificarea tipurilor de stațiune pe bonitate este următoarea:

- staţiuni de bonitate mijlocie 1518,7 ha (92%);

- staţiuni de bonitate inferioară 139,6 ha (8%);

Total pădure: 1658,3 ha (100 %).

Pădurile care fac obiectul acestui studiu se găsesc în raza teritorială a trei U.A.T, după cum

reiese din tabelul următor:

Judeţul Unitatea teritorial

administrativă

Denumire fost Parcele aferente

Suprafaţa

-ha- OS UP

Maramureș Comuna Budești Mara III Budești 1, 2, 4-47, 49-82, 86, 91, 103-106, 108-118 1716,6

Total - - - - 1716,6

Pădurile care constituie U.P. I Budești fac parte din 15 trupuri de pădure, prezentate în tabelul

de mai jos: Denumirea trupurilor (bazinetelor) şi suprafeţele pe care le deţin

Nr.

crt.

Denumirea

trupului

de pădure

Parcele componente Suprafaţa

[ha]

Comuna în

raza căreia se

află

Distanţa medie în km

până la:

Ocol Comună Gara

C.F.R.

1 Chicera 1 5,4 Budeşti 34 4 35

2 Corha 2 10,6 Budeşti 35 4 36

3 Izvorul Negru 4-8, 10 43,2 Budeşti 37 7 38

4 Sermeteş -

Izvorul Roşu 11-19, 111 244,4 Budeşti 38 7 39

5 Izvorul Călinii 20-25 148,5 Budeşti 34 7 35

6 Izvorul cu Peşti 26-32 203,6 Budeşti 33 8 34

7 Ruginoasa 33-37, 112 122,4 Budeşti 34 5 35

8 Jireapăn 9, 38-47, 49, 50, 113 172,7 Budeşti 35 7 36

9 Totoş 51-56, 78, 117 78,8 Budeşti 35 7 36

10 Măgura Mare 57-63, 102, 114 181,3 Budeşti 36 7 37

11 Scândurile 64, 103, 104 16,2 Budeşti 35 5 36

12 Oanţa 65-74, 76, 77, 105, 106,

108-110, 116, 118 321,8 Budeşti 39 8 40

13 Mlăci 75, 79-82, 86,115 164,7 Budeşti 41 8 42

14 Breboaia 91 3,0 Budeşti 36 10 37

Total U.P. I BUDEȘTI 1716,6 - - - -

Distanțele medii s-au calculat până la sediul primăriei, O.S. Mara și gara C.F.R. Sighet.

11

Formaţiile forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

************************************************************************************************************************************************* * ! C A R A C T E R U L A C T U A L A L T I P U L U I D E P A D U R E ! TOTAL ! TERE- ! T O T A L * * FORMATIA ! NATURAL FUNDAMENTAL ! D E R I V A T ! ARTIFICIAL ! NEDEFI-! ! NURI ! * * ! DE PRODUCTIVITATE ! ! PARTIAL! TOTAL (DE PRODUCTIV.) ! DE PRODUCTIV. ! NIT ! PADURE ! ! ! * * FORESTIERA ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUBPROD! ! SUP. ! MIJ. ! INF. ! SUP+MIJ! INF. ! ! ! GOALE ! ! * * ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! HA ! % * *===============================================================================================================================================* *01 ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 58.3 ! 58.3! 3* * ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 ! 100 ! * *-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *11MOLIDISURI ! ! 90.5! 55.6! ! ! ! ! ! 12.6! ! ! 158.7! ! 158.7! 9* * PURE ! ! 57 ! 35 ! ! ! ! ! ! 8 ! ! ! 100 ! ! 100 ! * *-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *13AMESTECURI ! ! 267.5! ! 1.2! ! ! ! ! 204.9! ! ! 473.6! ! 473.6! 28* *MOLID-BRAD-FA! ! 57 ! ! ! ! ! ! ! 43 ! ! ! 100 ! ! 100 ! * *-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *14MOLIDETO- ! ! ! 14.3! ! ! ! ! ! ! 0.3! ! 14.6! ! 14.6! 1* * -FAGETE ! ! ! 98 ! ! ! ! ! ! ! 2 ! ! 100 ! ! 100 ! * *-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *41FAGETE PURE! ! 641.8! 66.0! 96.3! ! ! 4.5! ! 199.4! ! 2.2! 1010.2! 1.2 ! 1011.4! 59* * MONTANE ! ! 63 ! 7 ! 10 ! ! ! ! ! 20 ! ! ! 100 ! ! 100 ! * *-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *TOTAL ! ! 999.8! 135.9! 97.5! ! ! 4.5! ! 416.9! 0.3! 2.2! 1657.1! 59.5 ! 1716.6!100* * ! ! 61 ! 8 ! 6 ! ! ! ! ! 25 ! ! ! 97 ! 3 ! 100 ! * *===============================================================================================================================================* * ! 1135.7 ! 97.5! ! 4.5 ! 417.2 ! 2.2! 1657.1! 59.5 ! 1716.6!100* * ! 69 ! 6 ! ! ! 25 ! ! 97 ! 3 ! 100 ! * *************************************************************************************************************************************************

Structura fondului forestier se prezintă astfel:

S.U.P. Specii

Supra-

faţa

[ha]

Clase de vârstă Clase de producţie

I II III IV V VI VII I II III IV V

„A”

FA 905,7 111,3 135,3 89,8 36,9 309,3 129,7 93,4 - - 805,7 49,6 50,4

MO 506,9 17,2 151,0 198,1 28,0 89,8 17,2 5,6 - 16,9 480,4 9,3 0,3

BR 86,7 5,3 12,3 22,5 12,3 17,3 7,9 6,1 - - 85,9 0,8 -

PAM 2,4 0,7 0,2 1,5 - - - - - - 2,4 - -

PIN 1,9 - 1,9 - - - - - - - 1,9 - -

SAC 0,8 0,8 - - - - - - - - 0,1 0,7 -

DR 10,1 0,2 - 1,1 3,0 - 1,2 4,6 - - 10,1 - -

DT 2,3 - 1,0 1,3 - - - - - - 2,3 - -

Total S.U.P. „A“ 1516,8 131,9 301,7 317,3 80,2 416,4 156,0 109,7 - 16,9 1388,8 60,4 50,7

% 100 97 20 21 5 28 10 7 - 1 92 4 3

,,M”

FA 75,6 - 1,5 1,1 25,2 5,4 26,8 15,6 - - 9,7 51,6 14,3

MO 63,4 - 3,2 8,7 8,5 17,7 25,3 - - - 5,7 52,1 5,6

PI 0,8 - - - 0,8 - - - - - - 0,8 -

ME 0,5 - - 0,5 - - - - - - - - 0,5

Total S.U.P. „M“ 140,3 - 4,7 10,3 34,5 23,1 52,1 15,6 - - 15,4 104,5 20,4

% 100 - 3 7 25 17 37 11 - - 11 74 15

Total 1657,1 135,5 306,4 327,6 114,7 439,5 208,1 125,3 - 16,9 1404,2 164,9 71,1

% 100 8 18 19 7 26 13 8 - 1 85 10 4

12

Zonarea funcţională

În concordanţă cu obiectivele social-economice fixate, condiţiile staţionale existente, ţelurile de

gospodărire adoptate şi structura reală a arboretelor, fondul forestier a fost încadrat, la actuala

amenajare, în grupa I funcţională ( 215,0 ha) şi în grupa a II-a funcţională ( 1501,6 ha), în următoarele

categorii funcţionale:

- 1-2A – 114,1 ha - Pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în

adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, iar cele situate pe substrate de fliş, nisipuri

sau pietrişuri, cu înclinare mai mare de 30 grade;

- 1-2E – 3,7 ha - Plantaţiile forestiere executate pe terenuri degradate;

- 1-2I – 22,5 ha - Pădurile situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă, de pe terase, lunci

interioare, lunca şi Delta Dunării.

- 2-1B – 1443,3 ha - Păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi de calitate

superioară, pentru lemn de cherestea.

Subunităţi de gospodărire

În raport cu obiectivele urmărite şi funcţiile de producţie şi de protecţie stabilite au fost

constituite următoarele subunităţi de producţie sau protecţie:

S.U.P. A – codru regulat , sortimente obişnuite: 1516,8 ha;

S.U.P. M – păduri supuse regimului de conservare deosebită: 140,3 ha;

Bazele de amenajare

S-au adoptat următoarele baze de amenajare :

Regimul: codru;

Compoziţia ţel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pentru arboretele

exploatabile şi compoziţia ţel la exploatabilitate pentru celelalte arborete;

Exploatabilitatea: de protecţie pentru arboretele încadrate în grupa I funcţională şi tehnică

pentru arboretele încadrate în grupa a II a funcţională;

Tratamente – tăieri progresive și tăieri rase;

Ciclul - 110 ani.

Reglementarea procesului de producţie

Analiza şi adoptarea posibilităţii

La S.U.P. A s-au calculat următorii indicatori de posibilitate:

C.I. 4830 m3/an

Q. 1,0

m. 1,0

VD/10 7146 m3/an

VE/20 5544 m3/an

VF/40 5067 m3/an

VG/60 5397 m3/an

PCi = 4830 m3/an

Pded.= 5480 m3/an

Pind. = 6127 m3/an

Padoptată = 4830 m3/an

S-a adoptat posibilitatea de produse principale de 4830 m3/an, după valoarea indicatorului

rezultat prin satrea arboretelor.

S-a prevăzut a se executa în deceniul care urmează următoarele cantităţi anuale de lucrări de

îngrijire a arboretelor:

degajări - 1,1 ha/an;

curăţiri - 3,2 ha/an cu un volum de extras de 4 m3/an;

rărituri - 52,4 ha/an cu un volum de extras de 1434 m3/an;

Cu tăieri de igienă se estimează a se parcurge anual 492,0 ha cu un volum de extras de 394

m3/an.

13

Tăieri de conservare au fost prevăzute a se executa pe 78,9 ha, urmând a se recolta un volum

total de 4428 m3 (443 m3/an).

Urgența de regenerare

Arborete din care se va recolta posibilitatea

Urgenţa

Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale

u.a. Suprafaţa

(ha)

Volumul

total (m3)

Volumul

de extras

(m3)

11 14C, 16E, 29F, 34A, 35C, 36B, 51B, 59A, 74H 79,5 9896 9896

13 40A, 60C, 79D, 82D 26,1 2355 2355

15 14E, 15A, 25C, 25D, 27B, 28D, 29B, 30A, 35A, 35D, 35F, 40F, 53,

58A, 58D, 58E, 63C, 67B, 74A, 74D, 74E, 76B, 81A 106,3 13861 12856

TOTAL URGENŢA I 211,9 26112 25107

26 14B, 15C, 16B, 29C, 37B, 37D, 39B, 39C, 39D, 40G, 46D, 54, 57B,

58B, 61, 63B, 73B, 78 99,1 30041 11833

27 15F, 26A, 26B, 28A, 40B, 57C, 63F, 63G, 70D, 80A, 81C, 81D 99,1 24472 9682

TOTAL URGENŢA II 198,2 54513 21515

33 27A 13,5 4805 1682

TOTAL URGENŢA III 13,5 4805 1682

TOTAL 4236 85430 48304

Volumul total posibil de recoltat (produse principale, conservare, produse secundare)

Lu

crăr

i Tipul func

-ţional

Suprafaţa [ha] Volum [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc]

Totală Anuală Total Anual FA MO BR PAM PIN DR PI DT

Pro

du

se

pri

nci

pal

e II - - - - - - - - - - - -

III-VI 423,6 42,4 48304 4830 2861 1658 309 2 - - - -

Total 423,6 42,4 48304 4830 2861 1658 309 2 - - - -

Tăi

eri

de

con

serv

are

II 78,9 7,9 4428 443 103 340 - - - - - -

III-VI - - - - - - - - - - - -

Total 78,9 7,9 4428 443 103 340 - - - - - -

Pro

du

se

secu

nd

are II 3,8 0,4 65 6 2 4 - - - - - -

III-VI 562,9 56,3 14310 1431 394 920 107 3 - 5 - 2

Total 566,7 56,7 14375 1437 396 924 107 3 - 5 - 2

Tăi

eri

de

igie

nă II 57,6 57,6 432 43 30 12 - - - - 1 -

III-VI 434,4 434,4 3507 351 254 67 20 - 1 8 - -

Total 492,0 492,0 3939 394 284 79 20 - 1 8 1 -

To

tal

gen

eral

*

II 140,3 65,9 4925 492 135 356 - - - - 1 -

III-VI 1420,9 533,1 66121 6612 3509 2645 436 5 1 13 - 2

Total 1561,2 599,0 71046 7104 3644 3001 436 5 1 13 1 2

14

Instalații de transport

Reţeaua instalaţiilor de transport, care deservesc Unitatea de Producție I Budești este formată

din drumuri publice și drumuri forestiere existente a căror situaţie este prezentată în tabelul de mai jos:

Evidenţa instalaţiilor de transport

Nr

crt

Indicativ

drum Denumirea drumului

Lungimea

km Suprafaţa

deservită

ha

Volumul

deservit

m3

În pădure În afara

pădurii Total

Drumuri existente

Drumuri publice

1 DP 001 Budeşti - Cavnic 2,8 2,2 5,0 64,8 807

Total drumuri publice 2,8 2,2 5,0 64,8 807

Drumuri forestiere

2 FE004 Sermeteş-Râul Mare 3,8 2,2 6,0 651,6 34844

3 FE005 Ruşinoasa 0,4 0,4 0,8 107,6 4370

4 FE006 Jireapăn-Prislop 3,7 3,4 7,1 238,5 7232

5 FE007 Valea Prindelui 1,7 0,3 2,0 34,5 2424

6 FE008 Oanţa-Izvorul Vilii 4,6 0,4 5,0 241,4 10467

7 FE009 La Ventilator 1,4 - 1,4 116,6 3136

8 FE010 Râuşor-Mlăci-Brebuţ 1,2 3,9 5,1 115,2 5364

9 FE011 Mertişor 0,8 - 0,8 139,8 2402

Total drumuri forestiere 17,6 10,6 28,2 1645,7 70239

TOTAL GENERAL 20,4 12,8 33,2 1710,5 71046

Reţeaua instalaţiilor de transport care deservesc fondul forestier are o lungime de 33,2 km

(drumuri publice și drumuri forestiere pietruite). Drumurile forestiere ce deservesc suprafaţa studiată

sunt în general în stare bună, necesitând doar întreţineri şi reparaţii curente. În tabel, la lungime, s-a

trecut tronsonul (sau suma tronsoanelor) cu care drumul respectiv participă la accesibilizarea fondului

forestier studiat.

Densitatea actuală, calculată pentru întreaga suprafaţă a unităţii de producție, este de 19,3 m/ha.

La nivelul actual şi la sfârşitul deceniului accesibilitatea fondului forestier de producţie, a celei

de protecţie şi a posibilităţii actuale, este prezentată în tabelul următor.

Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie şi a posibilităţii

Specificări Actual

[%]

Accesibilitatea la sfârşitul deceniului

[%]

Fond de producție

(% din suprafață)

Total din care: 100 100

Exploatabil 100 100

Preexploatabil 100 100

Neexploatabil 100 100

Fond de protecție

(% din suprafață)

Total din care: 100 100

Lucrări de conservare 100 100

Posibilitatea

(% din suprafață)

Total din care: 100 100

Produse principale 100 100

Tăieri de conservare 100 100

Produse secundare 100 100

Tăieri de igienă 100 100

Accesibilitatea fondului forestier total este în prezent de 100%, aşa că nu s-a considerat

necesară analizarea construirii unei noi instalaţii de transport. Menţionăm că s-au considerat accesibile

arboretele având distanţa medie de colectare (distanţa de la „centrul de greutate“ al subparcelei până la

drumul auto cel mai apropiat) de până la 1,6 km.

15

Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale

*************************************************************************************************************** *GF IFCT1I FCT I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E * *=============================================================================================================* * 0 I I I 1N 19N 20M 28N 39N 40N1 40N2 40N3 56M1 56M2 56M3 58V 63N 69M 69R1 * * I I I 69R2 69R3 69R4 70M 70R 73N 73R 74M 74N 74R1 75N 76M1 76M2 77R 79M * * I I I 79V 80M 80N 80V 81N 82N 111D 112D 113D 114D 115D 116D 117D 118D * * I I I-------------------------------------------------------------------------------------------* * I I I TOTAL FCT: 44 UA 58.3 HA * * I -----------------------------------------------------------------------------------------------------* * I TOTAL FCT1: 44 UA 58.3 HA * * I=========================================================================================================* * TOTAL UP. GF0: 44 UA 58.3 HA * *=============================================================================================================* * 1 I 2A I 2A I 2 A 4 A 4 B 5 B 7 B 8 B 9 10 A 11 B 12 E 13 C 14 A 14 F 15 B 17 B * * I I I 17 E 31 C 31 F 32 C 32 D 33 A 33 C 34 C 35 G 37 C 38 A 40 C 43 45 A 45 C * * I I I 50 56 C 57 E 63 D 63 E 66 C 66 E 67 E 73 C 73 E * * I I I-------------------------------------------------------------------------------------------* * I I I TOTAL FCT: 40 UA 98.2 HA * * I -----------------------------------------------------------------------------------------------------* * I I 2A2C5L I 80 B 81 B 82 C * * I I I-------------------------------------------------------------------------------------------* * I I I TOTAL FCT: 3 UA 15.9 HA * * I -----------------------------------------------------------------------------------------------------* * I TOTAL FCT1: 43 UA 114.1 HA * * I=========================================================================================================* * I 2E I 2E I 2 B 8 C 55 C * * I I I-------------------------------------------------------------------------------------------* * I I I TOTAL FCT: 3 UA 3.7 HA * * I -----------------------------------------------------------------------------------------------------* * I TOTAL FCT1: 3 UA 3.7 HA * * I=========================================================================================================* * I 2I I 2I I 18 E 56 D 57 A * * I I I-------------------------------------------------------------------------------------------* * I I I TOTAL FCT: 3 UA 22.5 HA * * I -----------------------------------------------------------------------------------------------------* * I TOTAL FCT1: 3 UA 22.5 HA * * I=========================================================================================================* * I 5L I 5L I 79 B 80 A 81 A 81 C 81 D 81 E 81 F 82 A 82 B 82 D 86 110 * * I I I-------------------------------------------------------------------------------------------* * I I I TOTAL FCT: 12 UA 74.7 HA * * I -----------------------------------------------------------------------------------------------------* * I TOTAL FCT1: 12 UA 74.7 HA * * I=========================================================================================================* * TOTAL UP. GF1: 61 UA 215.0 HA * *=============================================================================================================* * I TOTAL 1B: 218 UA 1443.3 HA * * I=========================================================================================================* * TOTAL UP. GF2:218 UA 1443.3 HA * *=============================================================================================================*

* TOTAL UP: 323 UA 1716.6 HA ****************************************************************************************************************

*

Situaţia sintetică pe specii

******************************************************************************************************************************** * ! S U P R A F A T A ! V O L U M ! CRESTERE !VIR! !PRODUCTIVI-! CONSISTENTA ! AMESTEC !MOD REGEN. ! VITALITATE* *SPE-! ! IN ! ! !STA! ! TATE ! !0.1!0.4!0.7! ! 50! ! ! ! ! ! ! * * ! T O T A L ! GRUPA I ! TOTAL ! ! TOTALA! MC/!MED!CLP!SUP!MED!INF! ! - ! - ! - !<50! - !>80! SM! PL! LS!VIG!NOR!SLB* *CIA ! ! ! ! ! ! % ! ! HA ! !MED! ! ! !MED!0.3!0.6!1.0! ! 80! ! ! ! ! ! ! * * ! HA ! % ! HA ! % ! MC ! ! MC ! !ANI! ! % ! % ! % ! ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % ! % * *==============================================================================================================================* *FA ! 981.3! 59! 150.0! 15! 182806! 52! 4571! 4.6! 80!3.2! ! 84! 16! 67! 11! 21! 68! 31! 34! 35! 93! ! 7! 1! 87! 12* *MO ! 570.3! 35! 63.7! 11! 143029! 40! 4829! 8.4! 61!3.1! 2! 87! 11! 69! 19! 9! 72! 20! 52! 28! 40! 60! ! ! 94! 6* *BR ! 86.7! 5! ! ! 24539! 7! 652! 7.5! 73!3.0! !100! ! 72! 9! 18! 73! 87! 13! ! 79! 21! ! 1! 99! * *DR ! 10.1! 1! ! ! 4579! 1! 40! 3.9!104!3.0! !100! ! 77! ! !100!100! ! !100! ! ! !100! * *PAM ! 2.4! ! ! ! 279! ! 7! 2.9! 39!3.0! !100! ! 88! 4! ! 96!100! ! ! 4! 96! ! !100! * *DT ! 2.3! ! ! ! 210! ! 16! 6.9! 37!3.0! !100! ! 86! ! !100!100! ! ! 96! 4! ! !100! * *PIN ! 1.9! ! ! ! 238! ! 11! 5.7! 45!3.0! !100! ! 70! ! !100!100! ! ! !100! ! !100! * *PI ! 0.8! ! 0.8!100! 119! ! 3! 3.7! 65!4.0! ! !100! 60! !100! !100! ! ! ! !100! !100! * *SAC ! 0.8! ! ! ! 10! ! 1! 1.2! 16!3.9! ! 12! 88! 71! ! !100!100! ! !100! ! ! !100! * *ME ! 0.5! ! 0.5!100! 32! ! 1! 2.0! 50!5.0! ! !100! 60! !100! !100! ! !100! ! ! ! !100* *==============================================================================================================================* *TOT ! 1657.1!100! 215.0! 12! 355841!100! 10131! 6.1! 73!3.2! 1! 85! 14! 68! 13! 16! 71! 31! 39! 30! 75! 21! 4! ! 91! 9* *==============================================================================================================================* * SUPRAFATA TOTALA : 1716.6 HA NR.PARCELE : 098 SPF. MEDIE PARCELA: 17.5 NR.UA: 323 SPF.MED. UA: 5.3 *

********************************************************************************************************************************

16

Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale

*********************************************************************************************************************************** * G ! S ! C ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * * r ! u ! a ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * * u ! b ! t ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * * p ! g ! e ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * * a ! r ! g ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *=================================================================================================================================* * 1 ! 2 ! 2A ! ! ! 14.1! 82.2! 17.8! 114.1! 81!55! 22562! 86! 197! 398! 3.4! 98!4.0! 21.1! 56.1! 36.9* * ! ! 2E ! ! ! 1.3! 2.2! 0.2! 3.7! 3!70! 508! 2! 137! 30! 8.1! 40!3.7! ! ! 3.7* * ! ! 2I ! ! ! ! 20.1! 2.4! 22.5! 16!28! 3119! 12! 138! 40! 1.7!101!4.1! 20.1! 2.4! * * ! -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * !T.subgr.! ! ! 15.4! 104.5! 20.4! 140.3! 65!51! 26189! 68! 186! 468! 3.3! 97!4.0! 41.2! 58.5! 40.6* * ! ! ! ! 11 % ! 74 % ! 15 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 29 % ! 42 % ! 29 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 5 ! 5L ! ! ! 66.6! 8.1! ! 74.7!100!48! 12592!100! 168! 233! 3.1! 95!3.1! 16.1! 40.1! 18.5* * ! -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * !T.subgr.! ! ! 66.6! 8.1! ! 74.7! 35!48! 12592! 32! 168! 233! 3.1! 95!3.1! 16.1! 40.1! 18.5* * ! ! ! ! 89 % ! 11 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 22 % ! 53 % ! 25 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.grupa ! ! ! 82.0! 112.6! 20.4! 215.0! 13!50! 38781! 11! 180! 701! 3.2! 96!3.7! 57.3! 98.6! 59.1* * ! ! ! 38 % ! 53 % ! 9 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 27 % ! 46 % ! 27 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 2 ! 1 ! 1B ! ! 16.9! 1322.2! 52.3! 50.7! 1442.1!100!71! 317060!100! 219! 9430! 6.5! 70!3.1! 214.7! 140.0! 1087.4* * ! -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * !T.subgr.! ! 16.9! 1322.2! 52.3! 50.7! 1442.1!100!71! 317060!100! 219! 9430! 6.5! 70!3.1! 214.7! 140.0! 1087.4* * ! ! ! 1 % ! 91 % ! 4 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 15 % ! 10 % ! 75 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.grupa ! ! 16.9! 1322.2! 52.3! 50.7! 1442.1! 87!71! 317060! 89! 219! 9430! 6.5! 70!3.1! 214.7! 140.0! 1087.4* * ! ! 1 % ! 91 % ! 4 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 15 % ! 10 % ! 75 % * *=================================================================================================================================* * T O T A L ! ! 16.9! 1404.2! 164.9! 71.1! 1657.1!100!68! 355841!100! 214! 10131! 6.1! 73!3.2! 272.0! 238.6! 1146.5* * ! ! 1 % ! 85 % ! 10 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 16 % ! 14 % ! 70 % * ***********************************************************************************************************************************

Structura şi mărimea fondului forestier pe specii

**************************************************************************************************************************** * ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * * Spe-! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * * cia ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * * ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * * ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *==========================================================================================================================* * FA ! ! ! 815.4! 101.2! 64.7! 981.3! 59!67! 182806! 52! 186! 4571! 4.6! 80!3.2! 135.0! 186.9! 659.4* * MO ! ! 16.9! 486.1! 61.4! 5.9! 570.3! 35!69! 143029! 40! 250! 4829! 8.4! 61!3.1! 125.5! 37.3! 407.5* * BR ! ! ! 85.9! 0.8! ! 86.7! 5!72! 24539! 7! 283! 652! 7.5! 73!3.0! 11.4! 13.1! 62.2* * PAM ! ! ! 2.4! ! ! 2.4! !88! 279! ! 116! 7! 2.9! 39!3.0! 0.1! ! 2.3* * PIN ! ! ! 1.9! ! ! 1.9! !70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * PI ! ! ! ! 0.8! ! 0.8! !60! 119! ! 148! 3! 3.7! 65!4.0! ! 0.8! * * SAC ! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! !71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ME ! ! ! ! ! 0.5! 0.5! !60! 32! ! 64! 1! 2.0! 50!5.0! ! 0.5! * * DR ! ! ! 10.1! ! ! 10.1! 1!77! 4579! 1! 453! 40! 3.9!104!3.0! ! ! 10.1* * DT ! ! ! 2.3! ! ! 2.3! !86! 210! ! 91! 16! 6.9! 37!3.0! ! ! 2.3* *==========================================================================================================================* *TOTAL! ! 16.9! 1404.2! 164.9! 71.1! 1657.1!100!68! 355841!100! 214! 10131! 6.1! 73!3.2! 272.0! 238.6! 1146.5* * ! ! 1 % ! 85 % ! 10 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 16 % ! 14 % ! 70 % * ****************************************************************************************************************************

Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcționale şi specii pentru fondul

productiv ******************************************************************************************************************************** * G ! Spe-! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * * r ! cia! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * * u ! ! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * * p ! ! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * * a ! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *==============================================================================================================================* * 1 ! FA ! ! ! 66.5! 7.9! ! 74.4!100!48! 12577!100! 169! 230! 3.0! 95!3.1! 16.1! 40.1! 18.2* * ! MO ! ! ! 0.1! 0.2! ! 0.3! !77! 15! ! 50! 3!10.0! 30!3.7! ! ! 0.3* * ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.Grupa ! ! ! 66.6! 8.1! ! 74.7! 5!48! 12592! 4! 168! 233! 3.1! 95!3.1! 16.1! 40.1! 18.5* * ! ! ! 89 % ! 11 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 22 % ! 53 % ! 25 % * *------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 2 ! FA ! ! ! 739.2! 41.7! 50.4! 831.3! 58!69! 154890! 49! 186! 4096! 4.9! 76!3.2! 112.6! 106.4! 612.3* * ! MO ! ! 16.9! 480.3! 9.1! 0.3! 506.6! 35!73! 132315! 42! 261! 4607! 9.0! 58!3.0! 90.6! 20.5! 395.5* * ! BR ! ! ! 85.9! 0.8! ! 86.7! 6!72! 24539! 8! 283! 652! 7.5! 73!3.0! 11.4! 13.1! 62.2* * ! PAM ! ! ! 2.4! ! ! 2.4! !88! 279! ! 116! 7! 2.9! 39!3.0! 0.1! ! 2.3* * ! PIN ! ! ! 1.9! ! ! 1.9! !70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * ! SAC ! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! !71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ! DR ! ! ! 10.1! ! ! 10.1! 1!77! 4579! 1! 453! 40! 3.9!104!3.0! ! ! 10.1* * ! DT ! ! ! 2.3! ! ! 2.3! !86! 210! ! 91! 16! 6.9! 37!3.0! ! ! 2.3* * ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.Grupa ! ! 16.9! 1322.2! 52.3! 50.7! 1442.1! 95!71! 317060! 96! 219! 9430! 6.5! 70!3.1! 214.7! 140.0! 1087.4* * ! ! 1 % ! 91 % ! 4 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 15 % ! 10 % ! 75 % * *------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! FA ! ! ! 805.7! 49.6! 50.4! 905.7! 60!68! 167467! 51! 184! 4326! 4.7! 78!3.2! 128.7! 146.5! 630.5* * ! MO ! ! 16.9! 480.4! 9.3! 0.3! 506.9! 33!73! 132330! 40! 261! 4610! 9.0! 58!3.0! 90.6! 20.5! 395.8* * ! BR ! ! ! 85.9! 0.8! ! 86.7! 6!72! 24539! 8! 283! 652! 7.5! 73!3.0! 11.4! 13.1! 62.2* * ! PAM ! ! ! 2.4! ! ! 2.4! !88! 279! ! 116! 7! 2.9! 39!3.0! 0.1! ! 2.3* * ! PIN ! ! ! 1.9! ! ! 1.9! !70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * ! SAC ! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! !71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ! DR ! ! ! 10.1! ! ! 10.1! 1!77! 4579! 1! 453! 40! 3.9!104!3.0! ! ! 10.1* * ! DT ! ! ! 2.3! ! ! 2.3! !86! 210! ! 91! 16! 6.9! 37!3.0! ! ! 2.3* *------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * TOTAL ! ! 16.9! 1388.8! 60.4! 50.7! 1516.8!100!70! 329652!100! 217! 9663! 6.3! 71!3.1! 230.8! 180.1! 1105.9* * ! ! 1 % ! 92 % ! 4 % ! 3 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 15 % ! 12 % ! 73 % *

***********************************************************************************************************************

17

Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcționale şi specii pentru fondul

neproductiv

**************************************************************************************************************************** * ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * * ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * * Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * * cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * * ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *==========================================================================================================================* * FA ! ! ! 9.7! 51.6! 14.3! 75.6! 54!59! 15339! 59! 202! 245! 3.2!105!4.1! 6.3! 40.4! 28.9* * MO ! ! ! 5.7! 52.1! 5.6! 63.4! 45!41! 10699! 41! 168! 219! 3.4! 88!4.0! 34.9! 16.8! 11.7* * PI ! ! ! ! 0.8! ! 0.8! 1!60! 119! ! 148! 3! 3.7! 65!4.0! ! 0.8! * * ME ! ! ! ! ! 0.5! 0.5! !60! 32! ! 64! 1! 2.0! 50!5.0! ! 0.5! * *==========================================================================================================================* *TOTAL! ! ! 15.4! 104.5! 20.4! 140.3!100!51! 26189!100! 186! 468! 3.3! 97!4.0! 41.2! 58.5! 40.6* * ! ! ! 11 % ! 74 % ! 15 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 29 % ! 42 % ! 29 % *

****************************************************************************************************************************

Structura și mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecție după vârstă,

grupe funcționale şi specii

SUP: A *********************************************************************************************************************************** * ! G ! ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * *CL.! r ! ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * *de ! u !Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * *vir! p ! cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * *sta! a ! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *=================================================================================================================================* * 1 ! 1 ! FA ! ! ! 3.6! ! ! 3.6!100!90! 22!100! 6! 4! 1.1! 5!3.0! ! ! 3.6* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 3.6! ! ! 3.6! 3!90! 22! 1! 6! 4! 1.1! 5!3.0! ! ! 3.6* * ! ! ! ! 100 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 2 ! FA ! ! ! 107.3! 0.4! ! 107.7! 82!92! 2395! 61! 22! 480! 4.4! 17!3.0! ! 0.2! 107.5* * ! ! MO ! ! ! 16.1! 1.1! ! 17.2! 13!78! 1107! 28! 64! 123! 7.1! 18!3.1! ! 3.6! 13.6* * ! ! BR ! ! ! 5.3! ! ! 5.3! 4!90! 409! 10! 77! 34! 6.4! 24!3.0! ! ! 5.3* * ! ! PAM! ! ! 0.7! ! ! 0.7! !90! 35! 1! 50! 2! 2.8! 18!3.0! ! ! 0.7* * ! ! SAC! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! 1!71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ! ! DR ! ! ! 0.2! ! ! 0.2! !90! 5! ! 25! 2!10.0! 20!3.0! ! ! 0.2* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 129.7! 2.2! ! 131.9! 97!90! 3961! 99! 30! 642! 4.8! 17!3.0! ! 3.8! 128.1* * ! ! ! ! 98 % ! 2 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 3 % ! 97 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 110.9! 0.4! ! 111.3! 82!92! 2417! 61! 21! 484! 4.3! 17!3.0! ! 0.2! 111.1* * ! ! MO ! ! ! 16.1! 1.1! ! 17.2! 13!78! 1107! 28! 64! 123! 7.1! 18!3.1! ! 3.6! 13.6* * ! ! BR ! ! ! 5.3! ! ! 5.3! 4!90! 409! 10! 77! 34! 6.4! 24!3.0! ! ! 5.3* * ! ! PAM! ! ! 0.7! ! ! 0.7! 1!90! 35! 1! 50! 2! 2.8! 18!3.0! ! ! 0.7* * ! ! SAC! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! !71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ! ! DR ! ! ! 0.2! ! ! 0.2! !90! 5! ! 25! 2!10.0! 20!3.0! ! ! 0.2* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 133.3! 2.2! ! 135.5! 9!90! 3983! 1! 29! 646! 4.7! 17!3.0! ! 3.8! 131.7* * ! ! ! 98 % ! 2 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 3 % ! 97 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 2 ! 1 ! FA ! ! ! 0.4! 2.0! ! 2.4! 89!73! 71! 83! 29! 12! 5.0! 30!3.8! ! ! 2.4* * ! ! MO ! ! ! 0.1! 0.2! ! 0.3! 11!77! 15! 17! 50! 3!10.0! 30!3.7! ! ! 0.3* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 0.5! 2.2! ! 2.7! 1!74! 86! ! 31! 15! 5.5! 30!3.8! ! ! 2.7* * ! ! ! ! 19 % ! 81 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 2 ! FA ! ! ! 132.9! ! ! 132.9! 45!87! 11313! 28! 85! 1042! 7.8! 34!3.0! ! ! 132.9* * ! ! MO ! ! 16.9! 133.8! ! ! 150.7! 50!85! 27920! 68! 185! 1807!11.9! 36!2.9! 3.5! ! 147.2* * ! ! BR ! ! ! 12.3! ! ! 12.3! 4!87! 1499! 4! 121! 112! 9.1! 32!3.0! ! ! 12.3* * ! ! PAM! ! ! 0.2! ! ! 0.2! ! ! 17! ! 85! 1! 5.0! 25!3.0! ! ! 0.2* * ! ! PIN! ! ! 1.9! ! ! 1.9! 1!70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * 2 ! 2 ! DT ! ! ! 1.0! ! ! 1.0! !80! 52! ! 52! 7! 7.0! 21!3.0! ! ! 1.0* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! 16.9! 282.1! ! ! 299.0! 99!86! 41039!100! 137! 2980! 9.9! 35!2.9! 3.5! ! 295.5* * ! ! ! 6 % ! 94 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 1 % ! ! 99 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 133.3! 2.0! ! 135.3! 45!87! 11384! 28! 84! 1054! 7.7! 34!3.0! ! ! 135.3* * ! ! MO ! ! 16.9! 133.9! 0.2! ! 151.0! 50!85! 27935! 68! 185! 1810!11.9! 36!2.9! 3.5! ! 147.5* * ! ! BR ! ! ! 12.3! ! ! 12.3! 4!87! 1499! 4! 121! 112! 9.1! 32!3.0! ! ! 12.3* * ! ! PAM! ! ! 0.2! ! ! 0.2! ! ! 17! ! 85! 1! 5.0! 25!3.0! ! ! 0.2* * ! ! PIN! ! ! 1.9! ! ! 1.9! 1!70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * ! ! DT ! ! ! 1.0! ! ! 1.0! !80! 52! ! 52! 7! 7.0! 21!3.0! ! ! 1.0* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! 16.9! 282.6! 2.2! ! 301.7! 20!86! 41125! 12! 136! 2995! 9.9! 35!3.0! 3.5! ! 298.2* * ! ! 6 % ! 93 % ! 1 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 1 % ! ! 99 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 3 ! 2 ! FA ! ! ! 89.8! ! ! 89.8! 28!85! 17468! 20! 194! 771! 8.5! 56!3.0! 0.8! ! 89.0* * ! ! MO ! ! ! 198.1! ! ! 198.1! 63!79! 62471! 70! 315! 2098!10.5! 54!3.0! 14.5! ! 183.6* * ! ! BR ! ! ! 25.5! ! ! 25.5! 8!85! 8502! 10! 333! 281!11.0! 58!3.0! 0.5! ! 25.0* * ! ! PAM! ! ! 1.5! ! ! 1.5! 1!86! 227! ! 151! 4! 2.6! 50!3.0! 0.1! ! 1.4* * ! ! DR ! ! ! 1.1! ! ! 1.1! !90! 524! ! 476! 6! 5.4! 85!3.0! ! ! 1.1* * ! ! DT ! ! ! 1.3! ! ! 1.3! !90! 158! ! 121! 9! 6.9! 50!3.0! ! ! 1.3* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 317.3! ! ! 317.3!100!81! 89350!100! 281! 3169! 9.9! 55!3.0! 15.9! ! 301.4* * ! ! ! ! 100 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5 % ! ! 95 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 89.8! ! ! 89.8! 28!85! 17468! 20! 194! 771! 8.5! 56!3.0! 0.8! ! 89.0* * ! ! MO ! ! ! 198.1! ! ! 198.1! 63!79! 62471! 70! 315! 2098!10.5! 54!3.0! 14.5! ! 183.6* * ! ! BR ! ! ! 25.5! ! ! 25.5! 8!85! 8502! 10! 333! 281!11.0! 58!3.0! 0.5! ! 25.0* * ! ! PAM! ! ! 1.5! ! ! 1.5! 1!86! 227! ! 151! 4! 2.6! 50!3.0! 0.1! ! 1.4* * ! ! DR ! ! ! 1.1! ! ! 1.1! !90! 524! ! 476! 6! 5.4! 85!3.0! ! ! 1.1* * ! ! DT ! ! ! 1.3! ! ! 1.3! !90! 158! ! 121! 9! 6.9! 50!3.0! ! ! 1.3* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 317.3! ! ! 317.3! 21!81! 89350! 27! 281! 3169! 9.9! 55!3.0! 15.9! ! 301.4* * ! ! ! 100 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5 % ! ! 95 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 4 ! 2 ! FA ! ! ! 34.0! 0.4! 2.5! 36.9! 46!70! 9183! 37! 248! 219! 5.9! 79!3.1! 2.8! ! 34.1* * 4 ! 2 ! MO ! ! ! 26.1! 1.9! ! 28.0! 35!69! 9722! 39! 347! 209! 7.4! 75!3.1! 4.5! ! 23.5*

18

* ! ! BR ! ! ! 12.3! ! ! 12.3! 15!79! 4561! 18! 370! 112! 9.1! 71!3.0! ! ! 12.3* * ! ! DR ! ! ! 3.0! ! ! 3.0! 4!85! 1526! 6! 508! 12! 4.0!111!3.0! ! ! 3.0* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 75.4! 2.3! 2.5! 80.2!100!72! 24992!100! 311! 552! 6.8! 78!3.1! 7.3! ! 72.9* * ! ! ! ! 94 % ! 3 % ! 3 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 9 % ! ! 91 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 34.0! 0.4! 2.5! 36.9! 46!70! 9183! 37! 248! 219! 5.9! 79!3.1! 2.8! ! 34.1* * ! ! MO ! ! ! 26.1! 1.9! ! 28.0! 35!69! 9722! 39! 347! 209! 7.4! 75!3.1! 4.5! ! 23.5* * ! ! BR ! ! ! 12.3! ! ! 12.3! 15!79! 4561! 18! 370! 112! 9.1! 71!3.0! ! ! 12.3* * ! ! DR ! ! ! 3.0! ! ! 3.0! 4!85! 1526! 6! 508! 12! 4.0!111!3.0! ! ! 3.0* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 75.4! 2.3! 2.5! 80.2! 5!72! 24992! 8! 311! 552! 6.8! 78!3.1! 7.3! ! 72.9* * ! ! ! 94 % ! 3 % ! 3 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 9 % ! ! 91 % * *********************************************************************************************************************************** L02.6 STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA VIRSTA,GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII SUP: A Pag:02 *********************************************************************************************************************************** * ! G ! ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * *CL.! r ! ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * *de ! u !Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * *vir! p ! cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * *sta! a ! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *=================================================================================================================================* * 5 ! 1 ! FA ! ! ! 47.0! 1.6! ! 48.6!100!52! 10367!100! 213! 188! 3.8! 93!3.0! 2.6! 38.1! 7.9* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 47.0! 1.6! ! 48.6! 12!52! 10367! 10! 213! 188! 3.8! 93!3.0! 2.6! 38.1! 7.9* * ! ! ! ! 97 % ! 3 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 5 % ! 79 % ! 16 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 2 ! FA ! ! ! 221.3! 13.3! 26.1! 260.7! 71!56! 64009! 69! 245! 959! 3.6! 98!3.3! 82.8! 3.3! 174.6* * ! ! MO ! ! ! 88.4! 1.1! 0.3! 89.8! 24!43! 24164! 26! 269! 298! 3.3! 95!3.0! 60.0! 7.3! 22.5* * ! ! BR ! ! ! 17.3! ! ! 17.3! 5!43! 4226! 5! 244! 60! 3.4!106!3.0! 10.3! 1.3! 5.7* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 327.0! 14.4! 26.4! 367.8! 88!52! 92399! 90! 251! 1317! 3.5! 98!3.2! 153.1! 11.9! 202.8* * ! ! ! ! 89 % ! 4 % ! 7 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 42 % ! 3 % ! 55 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 268.3! 14.9! 26.1! 309.3! 74!55! 74376! 72! 240! 1147! 3.7! 98!3.2! 85.4! 41.4! 182.5* * ! ! MO ! ! ! 88.4! 1.1! 0.3! 89.8! 22!43! 24164! 24! 269! 298! 3.3! 95!3.0! 60.0! 7.3! 22.5* * ! ! BR ! ! ! 17.3! ! ! 17.3! 4!43! 4226! 4! 244! 60! 3.4!106!3.0! 10.3! 1.3! 5.7* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 374.0! 16.0! 26.4! 416.4! 28!52! 102766! 31! 246! 1505! 3.6! 97!3.2! 155.7! 50.0! 210.7* * ! ! ! 90 % ! 4 % ! 6 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 37 % ! 12 % ! 51 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 6 ! 1 ! FA ! ! ! ! 4.3! ! 4.3!100!70! 1079!100! 250! 15! 3.4!105!4.0! ! ! 4.3* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! ! 4.3! ! 4.3! 3!70! 1079! 3! 250! 15! 3.4!105!4.0! ! ! 4.3* * ! ! ! ! ! 100 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 2 ! FA ! ! ! 109.2! 16.1! 0.1! 125.4! 83!57! 32467! 80! 258! 424! 3.3!109!3.1! 16.7! 66.9! 41.8* * 6 ! 2 ! MO ! ! ! 13.0! 4.2! ! 17.2! 11!46! 4351! 11! 252! 56! 3.2! 97!3.2! 8.1! 7.2! 1.9* * ! ! BR ! ! ! 7.9! ! ! 7.9! 5!56! 2968! 7! 375! 31! 3.9!112!3.0! 0.6! 6.7! 0.6* * ! ! DR ! ! ! 1.2! ! ! 1.2! 1!70! 750! 2! 625! 5! 4.1!105!3.0! ! ! 1.2* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 131.3! 20.3! 0.1! 151.7! 97!56! 40536! 97! 267! 516! 3.4!108!3.1! 25.4! 80.8! 45.5* * ! ! ! ! 87 % ! 13 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 17 % ! 53 % ! 30 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 109.2! 20.4! 0.1! 129.7! 83!57! 33546! 81! 258! 439! 3.3!109!3.2! 16.7! 66.9! 46.1* * ! ! MO ! ! ! 13.0! 4.2! ! 17.2! 11!46! 4351! 10! 252! 56! 3.2! 97!3.2! 8.1! 7.2! 1.9* * ! ! BR ! ! ! 7.9! ! ! 7.9! 5!56! 2968! 7! 375! 31! 3.9!112!3.0! 0.6! 6.7! 0.6* * ! ! DR ! ! ! 1.2! ! ! 1.2! 1!70! 750! 2! 625! 5! 4.1!105!3.0! ! ! 1.2* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 131.3! 24.6! 0.1! 156.0! 10!56! 41615! 13! 266! 531! 3.4!108!3.2! 25.4! 80.8! 49.8* * ! ! ! 84 % ! 16 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 16 % ! 52 % ! 32 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 7 ! 1 ! FA ! ! ! 15.5! ! ! 15.5!100!15! 1038!100! 66! 11! 0.7!128!3.0! 13.5! 2.0! * * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 15.5! ! ! 15.5! 14!15! 1038! 4! 66! 11! 0.7!128!3.0! 13.5! 2.0! * * ! ! ! ! 100 % ! ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 87 % ! 13 % ! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 2 ! FA ! ! ! 44.7! 11.5! 21.7! 77.9! 83!56! 18055! 73! 231! 201! 2.5!122!3.7! 9.5! 36.0! 32.4* * ! ! MO ! ! ! 4.8! 0.8! ! 5.6! 6!64! 2580! 10! 460! 16! 2.8!123!3.1! ! 2.4! 3.2* * ! ! BR ! ! ! 5.3! 0.8! ! 6.1! 6!54! 2374! 10! 389! 22! 3.6!121!3.1! ! 5.1! 1.0* * ! ! DR ! ! ! 4.6! ! ! 4.6! 5!70! 1774! 7! 385! 15! 3.2!108!3.0! ! ! 4.6* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 59.4! 13.1! 21.7! 94.2! 86!57! 24783! 96! 263! 254! 2.6!121!3.6! 9.5! 43.5! 41.2* * ! ! ! ! 63 % ! 14 % ! 23 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 10 % ! 46 % ! 44 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 60.2! 11.5! 21.7! 93.4! 85!49! 19093! 74! 204! 212! 2.2!123!3.6! 23.0! 38.0! 32.4* * ! ! MO ! ! ! 4.8! 0.8! ! 5.6! 5!64! 2580! 10! 460! 16! 2.8!123!3.1! ! 2.4! 3.2* * ! ! BR ! ! ! 5.3! 0.8! ! 6.1! 6!54! 2374! 9! 389! 22! 3.6!121!3.1! ! 5.1! 1.0* * ! ! DR ! ! ! 4.6! ! ! 4.6! 4!70! 1774! 7! 385! 15! 3.2!108!3.0! ! ! 4.6* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 74.9! 13.1! 21.7! 109.7! 7!51! 25821! 8! 235! 265! 2.4!122!3.5! 23.0! 45.5! 41.2* * ! ! ! 68 % ! 12 % ! 20 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 21 % ! 41 % ! 38 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 1 ! FA ! ! ! 66.5! 7.9! ! 74.4!100!48! 12577!100! 169! 230! 3.0! 95!3.1! 16.1! 40.1! 18.2* * ! 1 ! MO ! ! ! 0.1! 0.2! ! 0.3! !77! 15! ! 50! 3!10.0! 30!3.7! ! ! 0.3* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! ! 66.6! 8.1! ! 74.7! 5!48! 12592! 4! 168! 233! 3.1! 95!3.1! 16.1! 40.1! 18.5* * ! ! ! ! 89 % ! 11 % ! ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 22 % ! 53 % ! 25 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 2 ! FA ! ! ! 739.2! 41.7! 50.4! 831.3! 58!69! 154890! 49! 186! 4096! 4.9! 76!3.2! 112.6! 106.4! 612.3* * ! ! MO ! ! 16.9! 480.3! 9.1! 0.3! 506.6! 35!73! 132315! 42! 261! 4607! 9.0! 58!3.0! 90.6! 20.5! 395.5* * ! ! BR ! ! ! 85.9! 0.8! ! 86.7! 6!72! 24539! 8! 283! 652! 7.5! 73!3.0! 11.4! 13.1! 62.2* * ! ! PAM! ! ! 2.4! ! ! 2.4! !88! 279! ! 116! 7! 2.9! 39!3.0! 0.1! ! 2.3* * ! ! PIN! ! ! 1.9! ! ! 1.9! !70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * ! ! SAC! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! !71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ! ! DR ! ! ! 10.1! ! ! 10.1! 1!77! 4579! 1! 453! 40! 3.9!104!3.0! ! ! 10.1* * ! ! DT ! ! ! 2.3! ! ! 2.3! !86! 210! ! 91! 16! 6.9! 37!3.0! ! ! 2.3* * ! --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! T.Grupa! ! 16.9! 1322.2! 52.3! 50.7! 1442.1! 95!71! 317060! 96! 219! 9430! 6.5! 70!3.1! 214.7! 140.0! 1087.4* * ! ! ! 1 % ! 91 % ! 4 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 15 % ! 10 % ! 75 % * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! ! FA ! ! ! 805.7! 49.6! 50.4! 905.7! 60!68! 167467! 51! 184! 4326! 4.7! 78!3.2! 128.7! 146.5! 630.5* * ! ! MO ! ! 16.9! 480.4! 9.3! 0.3! 506.9! 33!73! 132330! 40! 261! 4610! 9.0! 58!3.0! 90.6! 20.5! 395.8* * ! ! BR ! ! ! 85.9! 0.8! ! 86.7! 6!72! 24539! 8! 283! 652! 7.5! 73!3.0! 11.4! 13.1! 62.2* * ! ! PAM! ! ! 2.4! ! ! 2.4! !88! 279! ! 116! 7! 2.9! 39!3.0! 0.1! ! 2.3* * ! ! PIN! ! ! 1.9! ! ! 1.9! !70! 238! ! 125! 11! 5.7! 45!3.0! ! ! 1.9* * ! ! SAC! ! ! 0.1! 0.7! ! 0.8! !71! 10! ! 12! 1! 1.2! 16!3.9! ! ! 0.8* * ! ! DR ! ! ! 10.1! ! ! 10.1! 1!77! 4579! 1! 453! 40! 3.9!104!3.0! ! ! 10.1*

19

* ! ! DT ! ! ! 2.3! ! ! 2.3! !86! 210! ! 91! 16! 6.9! 37!3.0! ! ! 2.3* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T O T A L ! ! 16.9! 1388.8! 60.4! 50.7! 1516.8!100!70! 329652!100! 217! 9663! 6.3! 71!3.1! 230.8! 180.1! 1105.9* * ! ! 1 % ! 92 % ! 4 % ! 3 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 15 % ! 12 % ! 73 % * ***********************************************************************************************************************************

SUP: M *********************************************************************************************************************************** * ! G ! ! Clasa de productie ! T O T A L !Vir!Cl.! Consistenta * *CL.! r ! ! ! Suprafata V O L U M ! Crestere ! ! ! ! ! * *de ! u !Spe-! I ! II ! III ! IV ! V ! ! !% ! ! ! ! ! !sta!pr.! <0.4 !0.4-0.6! >0.6 * *vir! p ! cia! ! ! ! ! ! ! % !K ! ! % !Mc/ ! !Mc/ ! ! ! ! ! * *sta! a ! ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! Ha ! ! ! M.C. ! ! Ha! M.C.! Ha!Ani!med! Ha ! Ha ! Ha * *=================================================================================================================================* * 2 ! 1 ! FA ! ! ! 1.1! 0.4! ! 1.5! 32!83! 134! 25! 89! 12! 8.0! 40!3.3! ! ! 1.5* * ! ! MO ! ! ! ! 3.0! 0.2! 3.2! 68!75! 397! 75! 124! 25! 7.8! 36!4.1! ! ! 3.2* * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 1.1! 3.4! 0.2! 4.7! 3!77! 531! 2! 112! 37! 7.8! 37!3.8! ! ! 4.7* * ! ! ! 23 % ! 73 % ! 4 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 100 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 3 ! 1 ! FA ! ! ! 1.1! ! ! 1.1! 11!84! 171! 9! 155! 10! 9.0! 45!3.0! ! ! 1.1* * ! ! MO ! ! ! 2.8! 5.9! ! 8.7! 84!76! 1722! 89! 197! 76! 8.7! 54!3.7! ! 1.3! 7.4* * ! ! ME ! ! ! ! ! 0.5! 0.5! 5!60! 32! 2! 64! 1! 2.0! 50!5.0! ! 0.5! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 3.9! 5.9! 0.5! 10.3! 7!76! 1925! 7! 186! 87! 8.4! 53!3.7! ! 1.8! 8.5* * ! ! ! 38 % ! 57 % ! 5 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 17 % ! 83 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 4 ! 1 ! FA ! ! ! 4.3! 17.5! 3.4! 25.2! 73!68! 5151! 69! 204! 116! 4.6! 85!4.0! ! 4.4! 20.8* * ! ! MO ! ! ! 2.8! 3.4! 2.3! 8.5! 25!58! 2232! 30! 262! 37! 4.3! 89!3.9! ! 7.4! 1.1* * ! ! PI ! ! ! ! 0.8! ! 0.8! 2!60! 119! 1! 148! 3! 3.7! 65!4.0! ! 0.8! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 7.1! 21.7! 5.7! 34.5! 25!65! 7502! 29! 217! 156! 4.5! 86!4.0! ! 12.6! 21.9* * ! ! ! 21 % ! 62 % ! 17 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 37 % ! 63 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 5 ! 1 ! FA ! ! ! 1.3! 4.1! ! 5.4! 23!64! 1344! 39! 248! 20! 3.7!104!3.8! ! 3.4! 2.0* * ! ! MO ! ! ! ! 15.3! 2.4! 17.7! 77!26! 2145! 61! 121! 29! 1.6!102!4.1! 14.3! 3.4! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 1.3! 19.4! 2.4! 23.1! 17!35! 3489! 13! 151! 49! 2.1!103!4.0! 14.3! 6.8! 2.0* * ! ! ! 6 % ! 84 % ! 10 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 62 % ! 29 % ! 9 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 6 ! 1 ! FA ! ! ! ! 20.4! 6.4! 26.8! 51!53! 5494! 57! 205! 60! 2.2!115!4.2! 2.4! 20.9! 3.5* * ! ! MO ! ! ! 0.1! 24.5! 0.7! 25.3! 49!30! 4203! 43! 166! 52! 2.0! 96!4.0! 20.6! 4.7! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 0.1! 44.9! 7.1! 52.1! 37!42! 9697! 37! 186! 112! 2.1!106!4.1! 23.0! 25.6! 3.5* * ! ! ! ! 86 % ! 14 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 44 % ! 49 % ! 7 % * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 7 ! 1 ! FA ! ! ! 1.9! 9.2! 4.5! 15.6!100!50! 3045!100! 195! 27! 1.7!131!4.2! 3.9! 11.7! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T.cl.virsta! ! ! 1.9! 9.2! 4.5! 15.6! 11!50! 3045! 12! 195! 27! 1.7!131!4.2! 3.9! 11.7! * * ! ! ! 12 % ! 59 % ! 29 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 25 % ! 75 % ! * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * ! 1 ! FA ! ! ! 9.7! 51.6! 14.3! 75.6! 54!59! 15339! 59! 202! 245! 3.2!105!4.1! 6.3! 40.4! 28.9* * ! 1 ! MO ! ! ! 5.7! 52.1! 5.6! 63.4! 45!41! 10699! 41! 168! 219! 3.4! 88!4.0! 34.9! 16.8! 11.7* * ! ! PI ! ! ! ! 0.8! ! 0.8! 1!60! 119! ! 148! 3! 3.7! 65!4.0! ! 0.8! * * ! ! ME ! ! ! ! ! 0.5! 0.5! !60! 32! ! 64! 1! 2.0! 50!5.0! ! 0.5! * * ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * T O T A L ! ! ! 15.4! 104.5! 20.4! 140.3!100!51! 26189!100! 186! 468! 3.3! 97!4.0! 41.2! 58.5! 40.6* * ! ! ! 11 % ! 74 % ! 15 % ! 100 % ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! 29 % ! 42 % ! 29 % * ***********************************************************************************************************************************

20

Planul de recoltare a produselor principale

u.a

Supr

a faţa

(ha)

Volum

inclusi

v

creşter

ea pe 5

ani

Urg.

de

rege

nera

re

Con-

sis-

tenţa

Suprafaţ

a

ocupată

de

seminţiş

PR

M

Nr.

intervenţii

Felul tăierii

Volu

m de

extras Tota

l

Din

car

e

dec

. I

- ha m3 -

zecim

i zecimi ani - - - m

3

14B 1,2 367 26 0,5 0,3 20 1 1 Tăieri progresive 147

14C 26 4303 11 0,3 0,2 10 1 1 Tăieri progresive 4303

14E 1,9 58 15 0,1 0,6 10 1 1 Tăieri progresive 58

15A 17,9 5066 15 0,3 - 10 1 1 Tăieri progresive 5066

15C 5,4 1863 26 0,6 0,3 20 1 1 Tăieri progresive 737

15F 11 2641 27 0,4 0,5 20 2 1 Tăieri progresive 1030

16B 16,2 5843 26 0,6 - 20 2 1 Tăieri progresive 2278

16E 4,5 700 11 0,3 - 10 1 1 Tăieri progresive 700

25C 1,5 467 15 0,2 - 10 1 1 Tăieri progresive 467

25D 1,1 137 15 0,3 - 10 1 1 Tăieri progresive 137

26A 2,4 785 27 0,6 0,3 20 2 1 Tăieri progresive 313

26B 16,6 3595 27 0,4 0,2 20 2 1 Tăieri progresive 1402

27A 13,5 4805 33 0,7 - 30 3 1 Tăieri progresive 1682

27B 5,7 379 15 0,1 - 10 1 0 Tăieri progresive 379

28A 1,7 684 27 0,6 - 20 2 1 Tăieri progresive 274

28D 2,1 308 15 0,3 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 308

29B 5,2 514 15 0,2 0,2 10 1 1 Tăieri progresive 514

29C 2,1 767 26 0,6 - 20 2 1 Tăieri progresive 306

29F 3 903 11 0,7 - 10 1 1 Tăieri rase 903

30A 1,6 146 15 0,4 0,2 10 1 1 Tăieri progresive 146

30C 8 2453 26 0,6 0,3 20 2 1 Tăieri progresive 957

34A 3,4 1477 11 0,1 - 10 1 1 Tăieri progresive 1477

35A 1,7 186 15 0,2 0,3 10 1 1 Tăieri progresive 186

35C 13,9 348 11 0,1 - 10 1 1 Tăieri progresive 348

35D 2,1 426 15 0,4 - 10 1 1 Tăieri progresive 426

35F 8,4 1026 15 0,3 0,3 10 1 1 Tăieri progresive 1026

36B 3,4 93 11 0,1 - 10 1 1 Tăieri rase 93

37B 2,8 741 26 0,5 - 20 2 1 Tăieri progresive 296

37D 1,9 419 26 0,5 0,4 20 1 1 Tăieri progresive 168

39B 0,4 149 26 0,5 0,3 20 1 1 Tăieri progresive 75

39C 5,4 2007 26 0,5 - 20 1 1 Tăieri progresive 803

39D 1,6 688 26 0,6 - 20 1 1 Tăieri progresive 275

40A 11,1 864 13 0,2 0,6 10 1 1 Tăieri progresive 864

40B 6,2 2110 27 0,6 0,4 20 2 1 Tăieri progresive 822

40F 0,7 60 15 0,2 - 10 1 1 Tăieri rase 60

40G 1,2 379 26 0,5 0,3 20 1 1 Tăieri progresive 151

46D 2,2 676 26 0,6 0,6 20 1 1 Tăieri progresive 270

51B 2,1 320 11 0,3 - 10 1 1 Tăieri rase 320

53 2,2 186 15 0,2 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 186

54 19,4 5178 26 0,5 0,4 20 2 1 Tăieri progresive 2020

57B 2 532 26 0,5 0,3 20 2 1 Tăieri progresive 212

57C 15,7 4167 27 0,6 - 20 1 1 Tăieri progresive 1625

58A 17,2 2044 15 0,2 0,4 10 1 0 Tăieri progresive 2044

58B 4,3 1787 26 0,6 - 20 1 1 Tăieri progresive 697

58D 5,7 1246 15 0,5 - 10 1 1 Tăieri progresive 487

58E 2,3 72 15 0,1 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 72

59A 22,7 1736 11 0,2 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 1736

60C 8,9 750 13 0,2 0,8 10 1 1 Tăieri progresive 750

61 2,7 635 26 0,6 0,5 20 2 1 Tăieri progresive 254

63B 0,5 117 26 0,6 0,5 20 2 1 Tăieri progresive 59

63C 0,5 19 15 0,1 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 19

63F 0,8 196 27 0,6 0,5 20 2 1 Tăieri progresive 99

21

63G 1,5 482 27 0,5 0,5 20 2 1 Tăieri progresive 193

67B 5,2 239 15 0,1 0,8 10 1 1 Tăieri progresive 239

70D 3,1 747 27 0,5 - 20 2 1 Tăieri progresive 374

73B 19,5 4739 26 0,5 - 20 2 1 Tăieri progresive 1848

74A 1,4 119 15 0,2 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 119

74D 6,4 269 15 0,1 0,6 10 1 1 Tăieri progresive 135

74E 1,3 226 15 0,4 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 114

74H 0,5 16 11 0,1 - 10 1 1 Tăieri progresive 16

76B 0,7 79 15 0,4 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 79

78 2,3 701 26 0,6 0,5 10 2 1 Tăieri progresive 280

79D 3,5 347 13 0,1 - 10 1 1 Tăieri rase 347

80A 34,3 7696 27 0,5 0,5 10 1 1 Tăieri progresive 3002

81A 13,5 589 15 0,1 0,8 10 1 1 Tăieri progresive 589

81C 2 504 27 0,5 0,7 20 2 1 Tăieri progresive 202

81D 3,8 865 27 0,5 0,5 20 2 1 Tăieri progresive 346

82D 2,6 394 13 0,3 0,7 10 1 1 Tăieri progresive 394

Total 423,6 45430 - - - - - - - 48304

Recapitulaţie pe urgenţe de regenerare

I

79,5 9896 - - - - - - - 9896

26,1 2355 - - - - - - - 2355

106,3 13861 - - - - - - - 12856

Total

I 211,9 26112 - - - - - - - 25107

99,1 30041 - - - - - - - 11833

99,1 24472 - - - - - - - 9682

Total

II 198,2 54513 - - - - - - - 21515

13,5 4805 - - - - - - - 1682

Total

III 13,5 4805 - - - - - - - 1682

Total 423,6 85430 - - - - - - - 48304

22

Planul lucrărilor de conservare ************************************************************************************************************************************ * !CAT.!T! ! ! C * ! VOLUM ! VOLUM * * * NUMAR ! !I!SUPRAF.! VIR-! O * COMPOZITIA ARBORETULUI * VOLUM ! LA !DE EXTRAS * ALTE LUCRARI DE EXECUTAT IN DECENIU * * !FUNC!P! ! STA ! N * ---------------------------- * ACTUAL!MIJLOC ! INCLUSIV *-------------------------------------* * U.A. ! ! ! ! ! S * COMPOZ. SEM. UTILIZABIL * !DECENIU! IGIENA * !SUPRAFATA * * ! !F! HA ! ANI ! . * * M.C. ! M.C. ! % ! * DENUMIREA LUCRARII ! % ! HA. * *==================================================================================================================================* * 2 B ! 2E !2! 2.1 ! 35 !0.7* 10MO * 206 ! 206 !100! 206* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 4 B ! 2A !2! 5.4 ! 160 !0.5* 10FA * 945 ! 995 ! 10! 100* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 9 ! 2A !2! 0.4 ! 105 !0.5* 10FA * 57 ! 62 ! 10! 6* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.2 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 10 A ! 2A !2! 3.7 ! 140 !0.6* 10FA * 918 ! 953 ! 10! 95* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.4 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 11 B ! 2A !2! 15.7 ! 105 !0.2* 9MO 1FA * 1618 ! 1728 !100! 1728* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 9MO 1FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.2 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 12 E ! 2A !2! 0.7 ! 140 !0.6* 10FA * 188 ! 198 ! 10! 20* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 14 A ! 2A !2! 2.2 ! 110 !0.5* 10MO * 590 ! 620 ! 10! 62* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 14 F ! 2A !2! 4.3 ! 60 !0.8* 10MO * 808 ! 988 ! 60! 593* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 32 D ! 2A !2! 0.1 ! 115 !0.6* 7FA 3MO * 31 ! 31 ! 10! 3* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 35 G ! 2A !2! 1.5 ! 120 !0.2* 5FA 5MO * 99 ! 104 !100! 104* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 6MO 4FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.5 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 37 C ! 2A !2! 7.3 ! 120 !0.5* 10FA * 1628 ! 1693 ! 10! 169* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 40 C ! 2A !2! 1.3 ! 115 !0.5* 10MO * 384 ! 404 ! 10! 41* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10MO * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.5 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 43 ! 2A !2! 1.2 ! 175 !0.5* 10FA * 152 ! 157 ! 10! 16* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.2 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 50 ! 2A !2! 0.4 ! 110 !0.5* 9MO 1FA * 112 ! 122 ! 11! 13* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 56 C ! 2A !2! 3.0 ! 115 !0.5* 10FA * 450 ! 470 ! 10! 47* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 56 D ! 2I !2! 5.8 ! 105 !0.4* 10MO * 1206 ! 1291 ! 10! 129* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 57 A ! 2I !2! 14.3 ! 95 !0.2* 10MO * 1416 ! 1491 ! 50! 746* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 5MO 5FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.4 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 63 E ! 2A !2! 0.1 ! 110 !0.6* 10FA * 19 ! 19 ! 11! 2* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 66 C ! 2A !2! 0.3 ! 125 !0.4* 10FA * 53 ! 53 ! 25! 13* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.5 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *==================================================================================================================================* ************************************************************************************************************************************ * !CAT.!T! ! ! C * ! VOLUM ! VOLUM * * * NUMAR ! !I!SUPRAF.! VIR-! O * COMPOZITIA ARBORETULUI * VOLUM ! LA !DE EXTRAS * ALTE LUCRARI DE EXECUTAT IN DECENIU * * !FUNC!P! ! STA ! N * ---------------------------- * ACTUAL!MIJLOC ! INCLUSIV *-------------------------------------* * U.A. ! ! ! ! ! S * COMPOZ. SEM. UTILIZABIL * !DECENIU! IGIENA * !SUPRAFATA * * ! !F! HA ! ANI ! . * * M.C. ! M.C. ! % ! * DENUMIREA LUCRARII ! % ! HA. * *==================================================================================================================================* * 66 E ! 2A !2! 1.7 ! 115 !0.5* 10FA * 262 ! 277 ! 25! 69* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.5 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 67 E ! 2A !2! 1.9 ! 125 !0.4* 10FA * 378 ! 393 ! 25! 98* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.6 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 73 C ! 2A !2! 0.7 ! 145 !0.5* 10FA * 139 ! 144 ! 10! 15* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.3 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 73 E ! 2A !2! 1.7 ! 145 !0.4* 10FA * 272 ! 287 ! 25! 72* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * 10FA * ! ! ! * ! ! * * ! ! ! ! ! * PE 0.5 S / Mixt * ! ! ! * ! ! * *----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 82 C ! 2A !2! 3.1 ! 105 !0.7* 10FA * 747 ! 817 ! 10! 81* ! ! * * ! ! ! ! ! * * ! ! ! * ! ! *

23

*==================================================================================================================================* * TOTAL: ! ! ! 78.9 ! 110 !0.4* * 12678 ! 13503 ! 32! 4428* ! ! * ************************************************************************************************************************************

Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor

**************************************************************************************************************************************

* * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E G A J A R I*I G I E N A *TOTAL*

* * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM*

* DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE *

* * | | | | |ST.|IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | * |EXTR.*EXTR.*

* * | HA |ANI| | M.C. |M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.*

*====================================================================================================================================*

* DP001* 74 G| 0.8| 45|0.9| 109| 7| 1| 0.8| 19* | | | | | | | * | | * | * *

* * 75 B| 28.1| 40|0.8| 5199|340| 1| 14.1| 446* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 28.9| 40|0.8| 5308| | | 14.9| 465* | | | | | | | * | | * 26.6| 207* 672*

*====================================================================================================================================*

*Total cat.dr:| 28.9| 40|0.8| 5308| | | 14.9| 465* | | | | | | | * | | * 26.6| 207* 672*

*====================================================================================================================================*

* FE004* 4 C| 1.4| 30|1.0| 190| 18| 1| 1.4| 40* | | | | | | | * | | * | * *

* * 5 A| 1.5| 45|0.9| 285| 16| 1| 1.5| 47* | | | | | | | * | | * | * *

* * 6 | 4.9| 45|0.9| 1568| 61| 1| 4.9| 244* | | | | | | | * | | * | * *

* * 7 A| 6.1| 55|0.9| 2605| 68| 1| 6.1| 353* | | | | | | | * | | * | * *

* * 7 C| 2.6| 55|0.9| 783| 25| 1| 2.6| 110* | | | | | | | * | | * | * *

* * 8 A| 4.3| 50|0.9| 925| 44| 1| 4.3| 137* | | | | | | | * | | * | * *

* * 8 B| 1.5| 45|0.8| 293| 15| 1| 0.8| 22* | | | | | | | * | | * | * *

* * 10 B| 5.8| 50|0.9| 2175| 71| 1| 5.8| 304* | | | | | | | * | | * | * *

* * 12 A| 10.0| 50|0.9| 2370| 98| 1| 10.0| 343* | | | | | | | * | | * | * *

* * 12 D| 0.9| 50|1.0| 370| 12| 1| 0.9| 52* | | | | | | | * | | * | * *

* * 13 A| 10.7| 50|0.9| 3435|120| 1| 10.7| 483* | | | | | | | * | | * | * *

* * 13 B| 1.2| 50|0.9| 285| 12| 1| 1.2| 41* | | | | | | | * | | * | * *

* * 14 D| 7.1| 55|0.9| 2336| 83| 1| 7.1| 248* | | | | | | | * | | * | * *

* * 15 D| 1.0| 20|0.9| 112| 7| 1| 1.0| 23* | | | | | | | * | | * | * *

* * 15 E| 0.7| 25|0.9| 101| 8| 1| 0.7| 22* | | | | | | | * | | * | * *

* * 16 C| 0.3| 20|0.9| 20| 2| 1| 0.3| 6* | | | | | | | * | | * | * *

* * 16 D| 1.0| 20|0.8| 72| 9| 1| 0.5| 9* | | | | | | | * | | * | * *

* * 17 D| 0.6| 20|0.8| 32| 2| 1| 0.3| 3* | | | | | | | * | | * | * *

* * 17 F| 2.6| 20|0.9| 93| 13| 1| 2.6| 26* | | | | | | | * | | * | * *

* * 18 A| 4.0| 50|0.8| 1176| 44| 1| 2.0| 63* | | | | | | | * | | * | * *

* * 18 C| 23.8| 55|0.9| 10924|266| 1| 23.8| 1103* | | | | | | | * | | * | * *

* * 18 F| 1.0| 25|1.0| 109| 9| 1| 1.0| 22* | | | | | | | * | | * | * *

* * 18 G| 1.4| 25|1.0| 194| 13| 1| 1.4| 39* | | | | | | | * | | * | * *

* * 19 B| 14.9| 55|0.9| 5498|167| 1| 14.9| 570* | | | | | | | * | | * | * *

* * 20 B| 5.9| 60|0.9| 1600| 59| 1| 5.9| 152* | | | | | | | * | | * | * *

* * 22 A| 11.9| 60|0.9| 4035|123| 1| 11.9| 373* | | | | | | | * | | * | * *

* * 23 | 35.0| 60|0.8| 9555|326| 1| 17.5| 447* | | | | | | | * | | * | * *

* * 24 A| 4.3| 50|0.9| 1122| 53| 1| 4.3| 125* | | | | | | | * | | * | * *

* * 24 B| 17.8| 50|0.9| 4806|206| 1| 17.8| 525* | | | | | | | * | | * | * *

* * 25 A| 19.7| 55|0.9| 5062|211| 1| 19.7| 551* | | | | | | | * | | * | * *

* * 25 B| 7.6| 60|0.9| 1794| 69| 1| 7.6| 214* | | | | | | | * | | * | * *

* * 25 E| 0.3| 55|0.8| 83| 3| 1| 0.2| 3* | | | | | | | * | | * | * *

* * 27 C| 13.2| 45|0.9| 3498|161| 1| 13.2| 429* | | | | | | | * | | * | * *

* * 27 D| 1.6| 60|0.9| 347| 15| 1| 1.6| 42* | | | | | | | * | | * | * *

* * 28 C| 2.1| 40|0.9| 475| 20| 1| 2.1| 58* | | | | | | | * | | * | * *

* * 29 A| 8.8| 55|0.9| 2613| 97| 1| 8.8| 278* | | | | | | | * | | * | * *

* * 30 D| 4.5| 20|0.8| 405| 33| 1| 2.3| 42* | | | | | | | * | | * | * *

* * 31 D| 0.7| 50|0.9| 237| 9| 1| 0.7| 25* | | | | | | | * | | * | * *

* * 32 B| 13.0| 40|1.0| 3783|168| 1| 13.0| 462* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 255.7| 51|0.9| 75366| | | 232.4| 8036* | | | | | | | * | | * 204.0| 1674* 9710*

*====================================================================================================================================*

* FE005* 35 B| 13.7| 50|0.9| 3508|146| 1| 13.7| 381* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 13.7| 50|0.9| 3508| | | 13.7| 381* | | | | | | | * | | * 60.5| 474* 855*

*====================================================================================================================================*

24

**************************************************************************************************************************************

* * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E G A J A R I*I G I E N A *TOTAL*

* * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM*

* DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE *

* * | | | | |ST.|IN| PAR- |EXTR.* | | | | |IN| PAR- |EXTR.* | | * |EXTR.*EXTR.*

* * | HA |ANI| | M.C. |M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.*

*====================================================================================================================================*

* FE006* 38 B| 1.6| 45|0.8| 453| 18| 1| 0.8| 27* | | | | | | | * | | * | * *

* * 39 A| 13.7| 45|0.8| 3809|156| 1| 6.9| 228* | | | | | | | * | | * | * *

* * 40 D| 9.4| 35|1.0| 1579|114| 1| 9.4| 300* | | | | | | | * | | * | * *

* * 41 B| 8.2| 35|0.9| 1181| 92| 1| 8.2| 230* | | | | | | | * | | * | * *

* * 42 | 4.5| 30|0.9| 747| 54| 1| 4.5| 142* | | | | | | | * | | * | * *

* * 44 | 2.1| 30|0.8| 253| 21| 1| 1.1| 24* | | | | | | | * | | * | * *

* * 45 B| 27.0| 35|0.9| 4077|289| 1| 27.0| 773* | | | | | | | * | | * | * *

* * 45 C| 1.1| 40|0.8| 94| 9| 1| 0.6| 8* | | | | | | | * | | * | * *

* * 46 B| 22.5| 20|1.0| 473|131| 1| 2.3| 14* | | | | | | | * | | * | * *

* * 47 D| 8.6| 25|0.9| 542| 57| 1| 8.6| 107* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 98.7| 31|0.9| 13208| | | 69.4| 1853* | | | | | | | * | | * 59.6| 489* 2342*

*====================================================================================================================================*

* FE007* 65 | 6.5| 40|0.8| 819| 67| 1| 3.3| 74* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 6.5| 40|0.8| 819| | | 3.3| 74* | | | | | | | * | | * 6.3| 50* 124*

*====================================================================================================================================*

* FE008* 57 D| 1.8| 40|0.9| 338| 21| 1| 1.8| 58* 58 C| 5.8| 20|1.0| 151| 1| 2.9| 10* | | * | * *

* * 57 E| 1.2| 40|0.9| 218| 11| 1| 1.2| 35* 59 B| 2.7| 20|0.9| 89| 1| .8| 3* | | * | * *

* * 58 C| 5.8| 20|1.0| 151| 36| 1| 5.8| 42* 60 B| 1.5| 20|0.9| 28| 1| .5| 1* | | * | * *

* * 59 B| 2.7| 20|0.9| 89| 14| 1| 2.7| 20* | | | | | | | * | | * | * *

* * 60 B| 1.5| 20|0.9| 28| 9| 1| 1.5| 9* | | | | | | | * | | * | * *

* * 63 A| 5.6| 40|0.9| 1461| 67| 1| 5.6| 234* | | | | | | | * | | * | * *

* * 69 B| 0.8| 40|0.9| 105| 8| 1| 0.8| 19* | | | | | | | * | | * | * *

* * 69 C| 12.9| 40|0.9| 1741|129| 1| 12.9| 310* | | | | | | | * | | * | * *

* * 77 A| 9.1| 30|0.8| 965| 88| 1| 4.6| 97* | | | | | | | * | | * | * *

* * 77 B| 1.1| 30|0.8| 133| 11| 1| 0.6| 12* | | | | | | | * | | * | * *

* * 105 | 4.8| 40|0.8| 653| 41| 1| 2.4| 56* | | | | | | | * | | * | * *

* * 106 | 3.3| 40|0.9| 683| 37| 1| 3.3| 113* | | | | | | | * | | * | * *

* * 109 | 2.2| 40|0.9| 317| 20| 1| 2.2| 54* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 52.8| 34|0.9| 6882| | | 45.4| 1059* | 10.0| 20|0.9| 268| | 4.2| 14* | | * 82.4| 653* 1726*

*====================================================================================================================================*

* FE009* 72 | 43.1| 20|0.9| 2069|258| 1| 43.1| 437* 70 C| 0.9| 10|0.9| 5| 1| .9| 1* | | * | * *

* * 73 D| 4.4| 15|1.0| 57| 16| 1| 2.2| 8* 71 | 19.5| 15|1.0| 117| 1| 19.5| 15* | | * | * *

* * 74 C| 1.6| 30|0.9| 203| 16| 1| 1.6| 40* 73 D| 4.4| 15|1.0| 57| 1| 4.4| 7* | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 49.1| 19|0.9| 2329| | | 46.9| 485* | 24.8| 14|0.9| 179| | 24.8| 23* | | * 11.1| 70* 578*

*====================================================================================================================================*

* FE010* 79 A| 17.7| 40|0.8| 2284|182| 1| 8.9| 206* | | | | | | | * 79 B| 3.6| 5* | * *

* * 81 E| 0.5| 30|0.9| 40| 4| 1| 0.5| 9* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 18.2| 39|0.8| 2324| | | 9.4| 215* | | | | | | | * | 3.6| 5* 24.6| 188* 403*

*====================================================================================================================================*

* FE011* 66 A| 23.7| 35|0.9| 1565|239| 1| 23.7| 387* 68 B| 5.0| 10|0.8| 50| 1| 2.5| 3* | | * | * *

* * 66 B| 15.8| 25|0.8| 647|104| 1| 7.9| 76* | | | | | | | * | | * | * *

* * 66 D| 2.3| 40|0.9| 393| 25| 1| 2.3| 68* | | | | | | | * | | * | * *

* * 67 A| 20.8| 25|0.9| 1081|157| 1| 20.8| 242* | | | | | | | * | | * | * *

* * 67 C| 4.0| 40|0.9| 644| 46| 1| 4.0| 113* | | | | | | | * | | * | * *

* * 68 A| 20.9| 35|0.9| 3198|204| 1| 20.9| 591* | | | | | | | * | | * | * *

* * 68 C| 18.7| 40|0.8| 3497|198| 1| 9.4| 290* | | | | | | | * | | * | * *

* -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------*

*Total drum : | 106.2| 32|0.9| 11025| | | 89.0| 1767* | 5.0| 10|0.8| 50| | 2.5| 3* | | * 16.9| 134* 1904*

*====================================================================================================================================*

*Total cat.dr:| 600.9| 40|0.9|115461| | | 509.5|13870* | 39.8| 15|0.9| 497| | 31.5| 40* | 3.6| 5* 465.4| 3732*17642*

*====================================================================================================================================*

*Total grupa :| 629.8| 40|0.9|120769| | | 524.4|14335* | 39.8| 15|0.9| 497| | 31.5| 40* | 3.6| 5* 492.0| 3939*18314*

*====================================================================================================================================*

*Total general| 629.8| 40|0.9|120769| | | 524.4|14335* | 39.8| 15|0.9| 497| | 31.5| 40* | 3.6| 5* 492.0| 3939*18314*

*====================================================================================================================================*

25

Planul lucrărilor de regenerare

Unitatea amenajistică

Tipulde staţiune şi tipul de pădure

Compoziţia ţel

Formula de împ ăd, Comp, sem,

utilizabil

Ind, de acoperire

Suprafaţa efectivă (împăd,

ajut, regen,

îngrijiri) ha

Suprafaţa efectivă de împădurit Specii

Nr, Suprafaţa

ha

MO BR PAM FA LA PI AN

ha ha ha ha ha

A, LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE

A,1,Lucrări de ajutorarea regenerării naturale

A,1,3, Îndepărtarea subarboretului, a semințișului și a tineretului neutilizabil

4B 5,4 - - - 1,6 - - - - - -

9 0,4 - - - 0,1 - - - - - -

10A 3,7 - - - 1,1 - - - - - -

12E 0,7 - - - 0,2 - - - - - -

14A 2,2 - - - 0,7 - - - - - -

14B 1,2 - - - 0,4 - - - - - -

14C 26 - - - 7,8 - - - - - -

14E 1,9 - - - 0,6 - - - - - -

14F 17,9 - - - 1,3 - - - - - -

15A 5,4 - - - 5,4 - - - - - -

15C 11 - - - 1,6 - - - - - -

15F 16,2 - - - 3,3 - - - - - -

16B 4,5 - - - 4,9 - - - - - -

16E 1,5 - - - 1,4 - - - - - -

25C 1,1 - - - 0,5 - - - - - -

25D 2,4 - - - 0,3 - - - - - -

26A 16,6 - - - 0,7 - - - - - -

26B 5,7 - - - 5,0 - - - - - -

27A 1,7 - - - 4,1 - - - - - -

27B 2,1 - - - 1,7 - - - - - -

28A 5,2 - - - 0,5 - - - - - -

28D 2,1 - - - 0,6 - - - - - -

29B 1,6 - - - 1,6 - - - - - -

29C 8,0 - - - 0,6 - - - - - -

30A 0,1 - - - 0,5 - - - - - -

30C 3,4 - - - 2,4 - - - - - -

32D 1,9 - - - 0,0 - - - - - -

34A 13,9 - - - 1,0 - - - - - -

35A 4,3 - - - 0,5 - - - - - -

35C 2,8 - - - 4,2 - - - - - -

35D 7,3 - - - 0,6 - - - - - -

35F 1,9 - - - 2,5 - - - - - -

37B 1,8 - - - 0,8 - - - - - -

37C 5,4 - - - 2,2 - - - - - -

37D 1,6 - - - 0,6 - - - - - -

39B 11,1 - - - 0,1 - - - - - -

39C 6,2 - - - 1,6 - - - - - -

39D 1,3 - - - 0,5 - - - - - -

40A 1,2 - - - 3,3 - - - - - -

40B 1,2 - - - 1,9 - - - - - -

40C 2,2 - - - 0,4 - - - - - -

40G 0,4 - - - 0,4 - - - - - -

43 3,9 - - - 0,4 - - - - - -

46D 2,5 - - - 0,7 - - - - - -

50 19,3 - - - 0,1 - - - - - -

53 2,9 - - - 0,7 - - - - - -

54 2 - - - 5,8 - - - - - -

56C 5,8 - - - 0,9 - - - - - -

56D 12,1 - - - 1,7 - - - - - -

57A 15,7 - - - 4,3 - - - - - -

57B 17,2 - - - 0,6 - - - - - -

57C 4,3 - - - 4,7 - - - - - -

58A 5,7 - - - 5,2 - - - - - -

58B 2,3 - - - 1,3 - - - - - -

58D 24,3 - - - 1,7 - - - - - -

58E 8,9 - - - 0,7 - - - - - -

59A 2,7 - - - 6,8 - - - - - -

60C 0,5 - - - 2,7 - - - - - -

61 0,5 - - - 0,8 - - - - - -

63B 0,1 - - - 0,2 - - - - - -

63C 0,8 - - - 0,2 - - - - - -

63E 1,5 - - - 0,0 - - - - - -

63F 0,3 - - - 0,2 - - - - - -

63G 1,7 - - - 0,5 - - - - - -

66C 5,2 - - - 0,1 - - - - - -

66E 1,9 - - - 0,5 - - - - - -

67B 3,1 - - - 1,6 - - - - - -

67E 19,5 - - - 0,6 - - - - - -

70D 0,7 - - - 0,9 - - - - - -

26

Unitatea amenajistică

Tipulde staţiune şi tipul de pădure

Compoziţia ţel

Formula de împ ăd, Comp, sem,

utilizabil

Ind, de acoperire

Suprafaţa efectivă (împăd,

ajut, regen,

îngrijiri) ha

Suprafaţa efectivă de împădurit Specii

Nr, Suprafaţa

ha

MO BR PAM FA LA PI AN

ha ha ha ha ha

73B 1,7 - - - 5,9 - - - - - -

73C 18,5 - - - 0,2 - - - - - -

73E 6,4 - - - 0,5 - - - - - -

74A 1,3 - - - 0,4 - - - - - -

74D 0,5 - - - 1,9 - - - - - -

74E 0,7 - - - 0,4 - - - - - -

74H 2,3 - - - 0,2 - - - - - -

76B 3,6 - - - 0,2 - - - - - -

78 34,3 - - - 0,7 - - - - - -

80A 13,5 - - - 10,3 - - - - - -

81A 2,0 - - - 4,1 - - - - - -

81C 3,8 - - - 0,6 - - - - - -

81D 16,2 - - - 1,1 - - - - - -

82C 3,2 - - - 0,9 - - - - - -

82D 2,6 - - - 0,8 - - - - - - -

Total A,1,3 470,5 - - - 141,2 - - - - - - -

Total A,1 470,5 - - - 141,2 - - - - - - -

A,2, Lucrări de îngrijire a regenerării naturale

A,2,2, Receparea semințișului vătămat, îndepărtarea lăstarilor care copleșesc semințișurrile și drajonii

9 0,4 - - - 0,1 - - - - - - -

10A 3,7 - - - 1,1 - - - - - - -

14B 1,2 - - - 0,4 - - - - - - -

14C 26 - - - 7,8 - - - - - - -

14E 1,9 - - - 0,6 - - - - - - -

15C 5,4 - - - 1,6 - - - - - - -

15F 11 - - - 3,3 - - - - - - -

26A 2,4 - - - 0,7 - - - - - - -

26B 16,6 - - - 5,0 - - - - - - -

28D 2,1 - - - 0,6 - - - - - - -

29B 5,2 - - - 1,6 - - - - - - -

30A 1,6 - - - 0,5 - - - - - - -

35A 1,7 - - - 0,5 - - - - - - -

35F 8,4 - - - 2,5 - - - - - - -

37D 1,9 - - - 0,6 - - - - - - -

39B 0,4 - - - 0,1 - - - - - - -

40A 11,1 - - - 3,3 - - - - - - -

40B 6,2 - - - 1,9 - - - - - - -

46D 2,2 - - - 0,7 - - - - - - -

53 2,2 - - - 0,7 - - - - - - -

54 19,4 - - - 5,8 - - - - - - -

57B 2 - - - 0,6 - - - - - - -

58A 17,2 - - - 5,2 - - - - - - -

58E 2,3 - - - 0,7 - - - - - - -

59A 22,7 - - - 6,8 - - - - - - -

60C 8,9 - - - 2,7 - - - - - - -

61 2,7 - - - 0,8 - - - - - - -

63B 0,5 - - - 0,2 - - - - - - -

63C 0,5 - - - 0,2 - - - - - - -

63F 0,8 - - - 0,2 - - - - - - -

63G 1,5 - - - 0,5 - - - - - - -

66C 0,3 - - - 0,1 - - - - - - -

66E 1,7 - - - 0,5 - - - - - - -

67B 5,2 - - - 1,6 - - - - - - -

67E 1,9 - - - 0,6 - - - - - - -

70D 3,1 - - - 0,9 - - - - - - -

73B 19,5 - - - 5,9 - - - - - - -

73C 0,7 - - - 0,2 - - - - - - -

73E 1,7 - - - 0,5 - - - - - - -

74A 1,4 - - - 0,4 - - - - - - -

74D 6,4 - - - 1,9 - - - - - - -

74E 1,3 - - - 0,4 - - - - - - -

76B 0,7 - - - 0,2 - - - - - - -

78 2,3 - - - 0,7 - - - - - - -

80A 34,3 - - - 10,3 - - - - - - -

81A 13,5 - - - 4,1 - - - - - - -

81C 2 - - - 0,6 - - - - - - -

81D 3,8 - - - 1,1 - - - - - - -

82D 2,6 - - - 0,8 - - - - - - -

Total A,2,2 292,5 - - - 87,8 - - - - - - -

Total A,2 292,5 - - - 87,8 - - - - - - -

Total A - 228,9 - - - - - -

B, LUCRĂRI DE REGENERARE ARTIFICIALĂ

B,1, Suprafețe de parcurs integral cu lucrări de împădurire

B,1,1,Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier

27

Unitatea amenajistică

Tipulde staţiune şi tipul de pădure

Compoziţia ţel

Formula de împ ăd, Comp, sem,

utilizabil

Ind, de acoperire

Suprafaţa efectivă (împăd,

ajut, regen,

îngrijiri) ha

Suprafaţa efectivă de împădurit Specii

Nr, Suprafaţa

ha

MO BR PAM FA LA PI AN

ha ha ha ha ha

B,1,1,1 Împăduriri în poieni și goluri

68D 0,7 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 0,7 - 0,1 0,1 0,5 - - -

75A 0,2 4322 4141

8FA 1BR 1PAM 80FA 10BR 10PAM

1,0 0,2 - - - 0,2 - - -

75C 0,3 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 0,3 - - - 0,3 - - -

Total

B,1,1,1 1,2 - - - 1,2 - 0,1 0,1 1,0 - - -

Total B,1,1 1,2 - - - 1,2 - 0,1 0,1 1,0 - - -

B,1,2, Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare

B,1,2,1, Împăduriri în suprefețe parcurse cu tăieri rase

29F 3,0 3322 1331

6MO 2BR 2FA 1,0 3,0 1,8 0,6 - 0,6 - - -

36B 3,4 3322

1141

8MO 2LA

80MO 20LA 1,0 3,4 2,7 - - - 0,7 - -

40F 0,7 3322 4141

8FA 1BR 1PAM 80FA 10BR 10PAM

1,0 0,7 - 0,1 0,1 0,6 - - -

51B 2,1 3322

1141

8MO 2LA

80MO 20LA 1,0 2,1 1,7 - - - 0,4 - -

79D 3,5 4322 4141

8FA 1BR 1PAM 80FA 10BR 10PAM

1,0 3,5 - 0,4 0,4 2,9 - - -

Total

B,1,2,1 7,8 - - - 12,7 6,2 1,1 0,5 4,1 1,1 - -

Total B,1,2 7,8 - - - 12,7 6,2 1,1 0,5 4,1 1,1 - -

Total B,1, 9,0 - - - 13,9 6,2 1,2 0,6 5,1 1,1 - -

B,2, Împăduriri în suprafeţe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare

B,2,3, Împăduriri după tăieri progresive (prevăzute)

14C 26 3312

1151

8MO 2FA

80MO 20FA 8MO 2FA

0,8 0,2

20,8 16,6 - - 4,2 - - -

14E 1,9 3322

1331

6MO 2BR 2FA

80MO 20BR 9FA 1MO

0,4 0,6

0,8 0,6 0,2 - - - - -

15A 17,9 3312

1151

8MO 2BR

80MO 20BR 1,0 17,9 14,3 3,6 - - - - -

16E 4,5 3322 1331

6MO 2BR 2FA 60MO 20BR 20FA

1,0 4,5 2,7 0,9 - 0,9 - - -

25C 1,5 3322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 1,5 1,1 0,2 0,2 - - - -

25D 1,1 3322 1331

6MO 2BR 2FA 60MO 20BR 20FA

1,0 1,1 0,7 0,2 - 0,2 - - -

27B 5,7 3322

1331

6MO 2BR 2FA

60MO 20BR 20FA 1,0 5,7 3,5 1,1 - 1,1 - - -

28D 2,1 3322

4141

8FA 1BR 1PAM 34FA 33BR 33PAM

10FA

0,3

0,7

0,6 0,2 0,2 0,2 - - - -

29B 5,2 3322

1331

6MO 2BR 2FA 75MO 25BR

10FA

0,8

0,2

4,2 3,2 1,0 - - - - -

30A 1,6 3322

1331

6MO 2BR 2FA

50MO 25BR 25FA 10MO

0,8 0,2

1,3 0,7 0,3 - 0,3 - - -

34A 3,4 3322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 3,4 - 0,3 0,3 2,8 - - -

35A 1,7 3322

4141

8FA 1BR 1PAM 72FA 14BR

14PAM

10FA

0,7 0,3

1,2 - 0,2 0,2 0,8 - - -

35C 13,9 3322

1331

6MO 2BR 2FA

60MO 20BR 20FA 1,0 13,9 8,3 2,8 - 2,8 - - -

35D 2,1 3322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 2,1 1,7 0,2 0,2 - - - -

35F 8,4 3322

1331

6MO 2BR 2FA

60MO 20BR 20FA 1,0 8,4 5,0 1,7 - 1,7 - - -

40A 11,1 3322

1331

6MO 2BR 2FA 75MO 25FA

5BR 2MO 3FA

0,4

0,6

4,4 3,3 - - 1,1 - - -

53 2,2 3311

4161

8FA 2MO

25FA 75MO 10FA

0,3 0,7

0,7 0,5 - - 0,2 - - -

58A 17,2 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 17,2 - 1,7 1,7 13,8 - - -

58E 2,3 4322

4141

8FA 1BR 1PAM 34FA 33BR 33PAM

10FA

0,3

0,7

0,7 - 0,2 0,2 0,3 - - -

28

Unitatea amenajistică

Tipulde staţiune şi tipul de pădure

Compoziţia ţel

Formula de împ ăd, Comp, sem,

utilizabil

Ind, de acoperire

Suprafaţa efectivă (împăd,

ajut, regen,

îngrijiri) ha

Suprafaţa efectivă de împădurit Specii

Nr, Suprafaţa

ha

MO BR PAM FA LA PI AN

ha ha ha ha ha

59A 22,7 4322 4141

8FA 1BR 1PAM

34FA 33BR 33PAM

10FA

0,3

0,7

6,8 - 2,3 2,3 2,2 - - -

60C 8,9 4322

4141

8FA 1BR 1PAM 50BR 50PAM

10FA

0,2

0,8

1,8 - 0,9 0,9 - - - -

63C 0,5 4322

4141

8FA 1BR 1PAM 34FA 33BR 33PAM

10FA

0,3

0,7

0,2 - 0,06 0,06 0,08 - - -

67B 5,2 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

50BR 50PAM 10FA

0,2 0,8

1,0 - 0,5 0,5 - - - -

74A 1,4 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

34FA 33BR 33PAM 10FA

0,3 0,7

5,6 - 1,85 1,85 1,9 - - -

74D 6,4 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

50FA 25BR 25PAM 10FA

0,4 0,6

2,6 - 0,65 0,65 1,3 - - -

74E 1,3 4322 4141

8FA 1BR 1PAM

34FA 33BR 33PAM

10FA

0,3

0,7

0,4 - 0,13 0,13 0,14 - - -

74H 0,5 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

80FA 10BR 10PAM 1,0 0,5 - 0,05 0,05 0,4 - - -

76B 0,7 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

34FA 33BR 33PAM 10FA

0,3 0,7

0,2 - 0,06 0,06 0,08 - - -

81A 13,5 4322

4141

8FA 1BR 1PAM

50BR 50PAM 10FA

0,2 0,8

2,7 - - 1,35 1,35 - - -

82D 2,6 4322 4141

8FA 1BR 1PAM

34FA 33BR 33PAM

10FA

0,3

0,7

0,8 - 0,3 0,3 0,2 - - -

Total

B,2,3 217,5 - - - 133,0 62,4 21,6 11,2 37,9 - - -

B,2,5, Împăduriri în completarea regenerării naturale după tăieri de conservare

2B 2,1 3311 1142

8MO 2LA 80MO 20LA

1,0 2,1 1,7 - - - 0,4 - -

11B 15,7 3311

1153

8MO 2FA

77MO 23FA 9MO 1FA

0,8 0,2

12,6 9,7 - - 2,9 - - -

14F 4,3 3311

1153

8MO 2LA

80MO 20LA 0,6 2,6 2,1 - - - 0,5 - -

35G 1,5 3311

1153

8MO 2LA 60MO 40LA

6MO 4FA

0,5

0,5

1,3 0,8 - - - 0,5 - -

57A 14,3 3620

1172

8MO 1PI 1AN

66MO 17PI 17AN 5MO 5FA

0,6 0,4

7,3 4,9 - - - - 1,2 1,2

Total

B,2,5 31,0 - - - 25,9 19,2 0 0 2,9 1,4 1,2 1,2

Total

B,2 248,5 - - - 158,9 81,6 21,6 11,2 40,8 1,4 1,2 1,2

Total B 164,6 82,2 21,59 11,88 172,8 87,8 22,8 11,8

C, COMPLETARI IN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV

C,1, Completări în arboretele tinere existente

18H 0,4 3322

1331

7MO 3FA 100MO

6FA 4MO

0,5

0,5

0,2 0,2 - - - - - -

57G 3,4 2212

1151

8MO 2PAM 32MO 68PAM

10MO

0,4

0,6

1,4 0,5 - - - - - -

Total

C,1 3,8 - - - 1,6 0,7 - 0,7 - - - -

C,2, Compleltări în arboretele nou create

(pe 20% din B) 34,56 17,56 4,56 2,35 9,17 0,5 0,24 0,24

Total C 36,16 18,26 4,56 3,05 9,17 0,5 0,24 0,24

Total B+C 209,0 106,1 27,4 14,8 55,0 3,0 1,4 1,4

Necesar puieţi (mii buc) 4,94 5 5 5 5 2,5 2,5 4

Total necesar puieţi (mii buc) 1033,06 530,3 136,8 74 275,1 7,5 3,6 5,76

D, ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE

D,1, Îngrijirea culturilor tinere existente : - - - - - - - -

D,2, Îngrijirea culturilor tinere nou create: (B+C)/3 69,65 - - - - - - -

Total D 69,65 - - - - - - -

29

Utilizarea fondului forestier

Simbol Categoria de folosinţă Suprafaţa

ha %

A Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 1658,3 97

A1 Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse

principale 1518,0 89

A11 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 1516,8 89

A12 Regenerări pe cale artificială cu reuşită parţială - -

A13 Regenerări pe cale naturală cu reuşită parţială - -

A14 Terenuri de reîmpădurit in urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze 0,9 -

A15 Poieni sau goluri destinate împăduririi 0,3 -

A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - -

A17 Răchitării naturale ori create prin culturi - -

A2 Păduri şi terenuri destinate împăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de

produse principale 140,3 8

A21 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 140,3 8

A22 Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu reuşită parţială - -

A23 Terenuri de reîmpădurit in urma doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -

A24 Poieni sau goluri destinate împăduririi - -

A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - -

B Terenuri afectate gospodăririi silvice 22,5 1

B1 Linii parcelare principale - -

B2 Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului 0,8 -

B3 Instalaţii de transport forestier: drumuri, căi ferate şi funiculare permanente 17,1 1

B4 Clădiri, curţi şi depozite permanente - -

B5 Pepiniere şi plantaţii semincere - -

B6 Culturi de arbuşti fructiferi, de plante medicinale şi melifere, etc. - -

B7 Terenuri cultivate pentru nevoile administraţiei 2,2 -

B8 Terenuri cu fazanerii, păstrăvării, centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de

seminţe, etc. - -

B9 Ape care fac parte din fondul forestier - -

B10 Culoare pentru linii de înaltă tensiune 4,6 -

C Terenuri neproductive: stâncării, sărături, mlaştini, ravene, etc. 14,8 1

D Terenuri scoase temporar din fondul forestier 21,0 1

D1 Transmise prin acte normative in folosinţă temporare a unor organizaţii pentru instalaţii

electrice, petroliere sau hidrotehnice, pentru cariere, depozite, etc. - -

D2 Deţinute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupaţii şi litigii 21,0 1

TOTAL 1716,6 100

În limitele teritoriale ale amenajamentului silvic există 1 sit de interes comunitar și o arie de

protecție specială avifaunistică după cum urmează: ROSCI0089 Gutâi – Creasta Cocoșului şi

ROSPA0134 Munții Gutâi (RONPA 0930 Parc Natural Munții Maramureșului).

30

Cadrul legislativ european care reglementează activităţile din cadrul Reţelei Natura 2000

este format din Directiva Păsări 79/409CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi Directiva

Habitate 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice.

Legislația în domeniu:

▪ OUG nr. 195/2005 (MO nr. 1196/30.12.2005) privind protecţia mediului, aprobată de Legea

nr. 265/2006 (MO nr. 586/06.07.2006), cu modificările şi completările ulterioare;

▪ Legea nr. 407/2006 (MO nr. 944/22.11.2006) vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic,

modificată şi completată de Legea nr. 197/2007 (MO nr. 472/13.07.2007), cu modificările şi

completările ulterioare;

▪ OM nr. 1964/2007 (MO nr. 98/7.02.2008) privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene

Natura 2000 în România, modificat de OM nr. 2387/2011 (MO nr. 846/29.11.2011);

▪ OUG nr. 57/2007 (MO nr. 442/29.06.2007) privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, adoptată prin Legea nr. 49/2011 (MO nr.

262/13.04.2011), cu modificările şi completările ulterioare;

▪ HG nr. 1284/2007 (MO nr. 739/31.10.2007) privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat de

HG nr. 971/2011 (MO nr. 715/11.10.2011);

▪ OM nr. 410/2008 (MO nr. 339/01.05.2008) pentru aprobarea Procedurii de autorizare a

activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la

export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate,

precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora,

modificat de OM nr. 890/2009 (MO nr. 505/22.07.2009);

▪ OM nr. 979/2009 (MO nr. 500/20.07.2009) privind introducerea de specii alohtone,

intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în

anexele nr. 4A şi 4B la OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul national;

▪ ORDIN nr. 46 din 12 ianuarie 2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată şi

declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România;

Siturile de importanţă comunitară avizate de Comisia Europeană şi ulterior promovate printr-un

act normativ de către statul membru în cauză, devin „Situri Natura 2000”. Acestea se împart în două

categorii, în funcție de directiva europeană care a stat la baza declarării lor:

arii de protecţie specială avifaunistică pentru protecţia păsărilor sălbatice incluse în

Directiva Păsări;

situri de importanţă comunitară pentru protecţia unor specii de floră şi faună;

habitate sălbatice încluse în Directiva Habitate.

31

2.2 Obiective social-economice și ecologice avute în vedere la întocmirea

amenajamentului

Cea mai importantă direcție în care s-a acționat o constitue creșterea protecției mediului

înconjurător, creșterea calității factorilor de mediu (apă, aer, sol, faună și floră) și ridicarea calității

vieții individuale și sociale a locuitorilor din zonă.

Obiectivele social-economice se exprimă prin natura produselor şi a serviciilor de protecţie ori

social-culturale ale pădurii. Pentru pădurile studiate, obiectivele social-economice avute în vedere la

reglementarea modului de gospodărire a acestora, detaliate prin stabilirea ţelurilor de producţie ori de

protecţie la nivelul unităţilor de amenajament (parcelă, subparcelă) sunt prezentate în tabelul următor:

Obiective social – economice şi ecologice

Nr. crt Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat

1. Protecţia terenurilor şi solurilor -Terenurile cu înclinare mai mare de 35 grade

- Terenurile cu înmlăștinare permanentă

2. Protecţia contra factorilor

climatici şi industriali dăunători -Protecţia pădurilor cu condiţii foarte grele de regenerare

3.

Servicii ştiinţifice şi de ocrotire a

genofondului şi ecofondului

forestier

- siturile Natura 2000 ROSPA 0134 - Munţii Gutâi şi ROSCI 0089 -

Gutâi - Creasta Cocoşului

4. Produse lemnoase - Lemn de molid, fag, brad,etc. pentru cherestea

5. Produse accesorii

- Vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele medicinale

şi aromate, furajele, materiile prime pentru industria lacurilor şi

vopselelor, materiile prime pentru produse artizanale,etc.

În raport cu aceste necesităţi fiecărui arboret îi este destinat să îndeplinească unul sau mai

multe obiective social-economice sau ecologice, din care unul prioritar, ajungându-se astfel la o

specializare tehnologică a arboretelor, corelată cu potenţialul lor staţional şi biocenotic. Astfel că,

obiectivele asumate de prezentul amenajament silvic susțin integralitatea ariilor naturale protejate și

conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere, flora și fauna de interes comunitar, precum și

speciile avifaunistice.

Având în vedere că cele 2 situri suprapuse planului nu au planuri de management aprobate, ele

au ca obiective cele prevăzute în OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice ”Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl constitue

garantarea conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural de interes public major și

componentă fundamentală a strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă”.

Prin corelarea obiectivelor amenajamentului silvic UP I Budești cu cele ale ariilor naturale

suprapuse, reiese faptul că obiectivele acestor planuri coincid.

32

2.3. Relația dintre amenajamentul silvic cu alte planuri și programe relevante

Amenajamentul silvic este parte a legislației de mediu (OUG 57/2007 cu modificările și

completările ulterioare (Legea 49/2011) art. 8 lit.j), amenajamentul prezent armonizându-se cu acestea.

Siturile Natura 2000 ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoșului și ROSPA0134 Munții Gutâi nu au planuri

de management aprobate, ele intrând astfel sub incidența OUG 57/2007.

Lucrarea elaborată nu influențează negativ studiile și proiectele elaborate anterior

(amenajamentele silvice învecinate), ci vine în completarea lor prin valorificarea eficientă a resurselor,

în condițiile dezvoltării durabile.

Principalele funcțiuni ale amenajamentului silvic supus discuției, stabilite prin proiectul tehnic

și legislația sub incidența căreia intră, rămân valabile și neschimbate în privința unității și subunităților

teritoriale. Zona studiată se află în afara intravilanului, având numai funcțiuni de teren silvic, acest

aspect nemodificându-se pe durata realizării planului. Întreaga suprafață rămâne în folosință silvică pe

durata realizării planului și după finalizarea acestuia.

2.3.1. Politica şi strategia Uniunii Europene în domeniul conservării biodiversităţii

Uniunea Europeană a ratificat Convenţia privind Diversitatea Biologică - CBD - în 21

decembrie 1993, iar pentru implementarea prevederilor Convenţiei şi-a asumat rolul de lider la nivel

internaţional, adoptând o serie de strategii şi planuri de acţiune menite să contribuie la stoparea

pierderii de biodiversitate până în 2010 şi după, conform Comunicării Comisiei Europene către

Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor nr.

864 final/16.12.2008. Planul Strategic pentru CBD are ca scop reducerea ratei actuale de pierdere a

biodiversităţii la nivel global, regional şi naţional ca o contribuţie la reducerea sărăciei şi în beneficiul

tuturor formelor de viaţă de pe pământ şi trebuie transpus în mod coresponzător la nivelul statelor

membre. Această responsabilitate a fost centrată pe crearea unei reţele ecologice europene care să

includă un eşantion reprezentativ din toate speciile şi habitatele naturale de interes comunitar, în

vederea protejării corespunzătoare a acestora şi garantând viabilitatea acestora pe termen lung. Această

reţea ecologică – numită Natura 2000 – se opune tendinţei actuale de fragmentare a habitatelor

naturale şi are ca fundament faptul real că dezvoltarea sistemelor socio-economice se poate face numai

pe baza sistemelor ecologice naturale şi semi-naturale. Obligaţiile legale ale statelor membre în

domeniul protejării naturii sunt incluse în Directivele Consiliului 79/409/CEE privind conservarea

păsărilor sălbatice modificată prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva “Păsări”) şi

92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (numită pe

scurt Directiva “Habitate”).

2.3.2. Strategia Naţională şi Planul de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii 2013 –

2020 Ca semnatară a Convenţiei privind Diversitatea Biologică - CBD, România are obligaţia să

aplice prevederile art. 6 care stipulează că Părţile trebuie "să elaboreze strategii naţionale, planuri şi

programe de conservare a diversităţii biologice şi utilizare durabilă a componentelor sale, sau să

adapteze în acest scop strategiile, planurile sau programele existente". Strategia a fost realizată în cadrul proiectului UNDP/GEF: “Suportul pentru Conformarea

Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune pentru Conservarea Biodiversităţii (SNPACB) cu CBD şi

realizarea Mecanismului de Informare (Clearing-House Mechanism - CHM)”. Conţinutul şi modul de

realizare au fost stabilite luând în considerare Decizia VIII/8 din 2005 privind Liniile directoare pentru

revizuirea SNPACB. Strategia include o secțiune ce vizează supraexploatarea resurselor naturale și face referire,

printre altele la managementul forestier. Astfel, documentul precizează că ”managementul forestier

practicat în momentul de faţă este unul bazat pe principiul utilizării durabile a resurselor. Cu toate

acestea, exploatarea necontrolată a masei lemnoase şi tăierile ilegale reprezintă o ameninţare la

adresa biodiversităţii. Aceste situaţii sunt mai frecvente în pădurile de curând retrocedate şi care nu

sunt în prezent administrate. Tăierile necontrolate fragmentează habitatele şi conduc la eroziunea

solului sau alunecări de teren.”

33

Strategia naţională pentru conservarea diversităţii biologice nu reprezintă o simplă acţiune de

răspuns a unei părţi semnatare, ca urmare a obligaţiilor asumate sub art. 6 al CBD. Aceasta

concentrează, într-o manieră armonizată, obiectivele generale de conservare şi utilizare durabilă a

diversităţii biologice prevăzute şi de alte instrumente internaţionale de mediu. În acelaşi timp asigură

integrarea politicilor naţionale la nivel regional şi global. Cu alte cuvinte, SNPACB constituie un

punct de referinţă esenţial pentru dezvoltarea durabilă a ţării noastre. Prin SNPACB, România îşi propune, pe termen mediu 2013-2020, următoarele direcţii de

acţiune generale: - Direcţia de acţiune 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice,

specii, ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în 2020. - Direcţia de acţiune 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile

sectoriale până în 2020. - Direcţia de acţiune 3: Promovarea cunoştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a

tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii și ca suport al dezvoltării durabile până în 2020.

- Direcţia de acţiune 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în 2020. Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice au fost stabilite 10 obiective strategice, printre care se regăsesc: dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general şi asigurarea resurselor financiare, asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate, asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru speciile sălbatice protejate, utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice ș.a.

2.3.3. Strategia forestieră națională 2013-2022

Având în vedere funcțiile ecologice, sociale și economice ale pădurilor, s-a impus ca

actualizarea politicii și strategiei de dezvoltare a sectorului forestier să fie un proces consultativ și

participatoriu, la care să-și aducă contribuția toți factorii implicați, inclusiv publicul larg. Având în vedere rolul domeniului forestier pentru societate precum şi pentru toate ramurile

economice, dezvoltarea acestui sector se realizează sub supravegherea statului, prin elaborarea şi

transpunerea în practică a unei strategii sectoriale, iar pe termen scurt prin implementarea unei politici

corelate cu documentul strategic.

Obiectivul general al strategiei este dezvoltarea durabilă a sectorului forestier în scopul

creșterii calității vieții și asigurării necesităților prezente și viitoare ale societății, în context

european. Obiective specifice ale strategiei sunt următoarele:

1. Dezvoltarea cadrului instituțional și de reglementare a activității din sectorul forestier;

2. Gestionarea durabilă şi dezvoltarea resurselor forestiere; 3. Planificarea forestieră;

4. Valorificarea superioară a produselor forestiere;

5. Dezvoltarea dialogului intersectorial și a comunicării strategice în domeniul forestier;

6. Dezvoltarea cercetării științifice și a învățământului forestier

34

2.3.4. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2010 –2020-

2030

Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi

realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă orientat spre îmbunătăţirea

continuă a calităţii vieţii oamenilor, în armonie cu mediul natural. Obiectivele formulate în Strategie

vizează menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a configuraţiei structurale şi a

capacităţii funcţionale a biodiversităţii ca fundament pentru menţinerea şi sporirea capacităţii sale de

suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi faţă de impactul previzibil al

schimbărilor climatice. Printre direcţiile principale de acţiune regăsește corelarea raţională a

obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, cu potenţialul şi capacitatea de

susţinere a biodiversităţii.

2.3.5. Situl de interes comunitar – ROSCI0089 – Gutâi –Creasta Cocoșului

Situl Natura 2000 ROSCI0089 Gutâi – Creasta Cocoșului, cu coordonate de localizare: N 47º 42' 7'',

E 23º 50' 59'' are o suprafață de 688 ha, fiind localizat în proporţie de 100% pe teritoriul judeţului

Maramureș.

Situl Natura 2000 ROSCI 0089 Gutâi - Creasta Cocoșului este o arie declarată cu scopul protejării

peisajului şi a diversităţii ecologice şi culturale, pe un eşantion reprezentativ din teritoriul naţional al

României. Unitățile administrativ-teritoriale care au terenuri cuprinse în interiorul sitului ROSCI0089

Gutâi – Creasta Cocoșului sunt următoarele: Budești, Cavnic, Desești, Ocna Şugatag.

Aria protejată a fost înființată în anul 1954 prin Hotarârea Consiliului de Miniștri nr. 514, reconfirmat

prin Hotarârea Consiliului Judetean nr. 207 din 1977 având codul 2577, suprafața 50 ha; Zona a fost

declarată sit de importanță comunitară prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate. Prima versiunea a Formularului Standard Natura

2000 este din luna iunie 2006 , fiind actualizat în luna februarie anului 2016. Aria nu are plan de

management aprobat.

Tipuri de habitate prezente în sit

6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

7110* Turbării active

7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)

4030 Tufărişuri uscate europene

7230 Mlaștini alcaline

35

Specii existente

Specii de mamifere

1361 Lynx lynx (râs)

1354*Ursus arctos (urs brun)

Specii de amfibieni şi reptile

1193 Bombina veriegata (broască cu burtă galbenă)

2001Triturus montandoni (triton carpatic)

Specii de plante

4070* Campula serrata (clopoţel)

1758 Ligularia sibirica (curechi de munte)

Alte specii importante de floră şi faună

Rana dalmatina (broască roşie de pădure)

Rana temporaria (broasca roşie de munte)

Salamandra salamandra (salamandră)

Triturus alpestris (călăreţul alpin)

Capreolus capreolus (căprioară)

Cervus elaphus (cerb roşu)

Felis silvestris (pisică sălbatică)

Lepus europaeus (iepure de câmp)

Martes martes (jder de copac)

Meles meles (viezure)

Muscardinus avellanarius (pârş de alun)

Mustela erminea (hermină)

Mustela nivalis (nevăstuică)

Nyctalus noctula (noctulă comună- liliac)

Pipistrellus pipistrellus (liliac)

Plecotus auritus (liliac urecheat)

Sciurus vulgaris (veveriţă roşcată)

Sus scrofa (mistreţ)

Vulpes vulpes (vulpe)

Andromeda polifolia (ruginare)

Angelica archangelica (angelică)

Arnica montana (arnică)

Cardamine glanduligera (colţişor)

Dactylorhiza maculata (poroinic)

Diphasiastrum complanatum (pin de alergare nordic)

Drosera rotundifolia (drosera – plantă insectivoră)

Epipactis helleborine (mlăştiniţă)

Galanthus nivalis (ghiocel comun)

Gladiolus imbricatus (săcerele)

Huperzia selago (bârbă de brad)

Lilium martagon (crin)

Lycopodiella inundata (brădişor)

Lycopodium annotinum (cornişor)

Lycopodium clavatum (pedicuţă)

Melampyrum saxosum (ciormoiag)

36

Phyteuma tetramerum (puşca dracului)

Pinus mugo (jneapăn)

Platanthera bifolia (stupiniţă)

Scheuchzeria palustris

Symphytum cordatum (tătăneasă)

Telekia speciosa (lăptucul oii)

Trollius europaeus (bulbuc de munte)

Vaccinium oxycoccos (răchiţeauă)

Vaccinium uliginosum (afin vânăt)

Elaphe longissima (şarpele lui Escalup)

Lacerta vivipara (şopârlă de munte)

Vipera berus (viperă comună)

37

2.3.6. Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA 0134 Munții Maramureșului

Aria naturală protejată de interes avifaunistic ROSPA0134 Munții Gutâi cu coordonate de localizare:

longitudine 22.0094500 și latitudine 46.0082083 are suprafața de 28.439,2 ha, care aparține regiunii

biogeografice alpină și continentală, fiind situată din punct de vedere administrativ pe teritoriul

localității Baia Mare, Remeţi, Săpânţa, Sarasău, Sighetu Marmaţiei, Giuleşti, Deseşti, Baia Sprie şi

Ocna Şugatag în județul Maramureș.

Situl Natura 2000 ROSPA0134 Gutâi a fost desemnat prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011 pentru

modificarea şi completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România și are drept scop

conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a

speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare

sălbatice. Situl este administrat de către Administrația Parcului Natural Munții Maramureșului conform

contractului de administrare nr. 19/13.02.2014, încheiat între MMSC şi RNP-Romsilva APNMM. Aria

protejată nu are plan de management aprobat.

Specii de păsări întâlnite în cuprinsul ariei

A091 Aquila chrysaetos (acvilă de munte)

A104 Bonasa bonasia (ieruncă)

A215 Bubo bubo (buhă)

A224 Caprimulgus europaeus (păpăludă)

A030 Ciconia nigra (barză neagră)

A122 Crex crex (cristei de câmp)

A239 Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb)

A236 Dryocopus martius (ciocănitoare neagră)

A103 Falco peregrinus (șoim călător)

A321 Ficedula albicollis (muscar gulerat)

A320 Ficedula parva (muscar mic)

A359 Fringilla coelebs (cinteză)

A360 Fringilla montifringilla (cinteză de iarnă)

A338 Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic)

A369 Loxia curvirostra (forfecuță gălbuie)

A246 Lullula arborea (ciocârlie de pădure)

A270 Luscinia luscinia (privighetoare de zăvoi)

A383 Miliaria calandra (presură sură)

A262 Motacilla alba (codobatura albă)

A261 Motacilla cinerea (codobatura de munte)

A319 Muscicapa striata (muscar sur)

A277 Oenanthe oenanthe (pietrar sur)

A072 Pernis apivorus (viespar)

A315 Phylloscopus collybita (pitulice de munte)

A241 Picoides tridactylus (ciocănitoare cu trei degete)

A234 Picus canus (ciocănitoare verzuie)

A266 Prunella modularis (brumăriță de pădure)

A372Pyrrhula pyrrhula (mugurar)

A318 Regulus ignicapillus (aușel sprâncenat)

A317 Regulus regulus (aușel cu cap galben)

A276 Saxicola torquata (saxicola)

A155 Scolopax rusticola (cocoș de lemn)

A361 Serinus serinus (cănăraș)

A220 Strix uralensis (huhurez mare)

A311 Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru)

A108 Tetrao urogallus (cocoș de munte).

38

3. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ȘI ALE

EVOLUȚIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAȚIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS

Efectele poluării industriale nu se resimt pe teritoriul U.P. I Budești deoarece pe suprafața

planului propus și în zonele apropiate nu sunt obiective industriale care prin poluarea cu noxe, să aibă

influenţe negative asupra stării favorabile a mediului.

Starea factorilor de mediu este bună (prin corelarea cu Formularele Standard actualizate

pentru fiecare arie naturală protejată în parte, date confirmate și prin observațiile din teren), un argument

în acest sens este însăși delimitarea celor două situri Natura 2000: ROSCI 00089 Gutâi-Creasta

Cocoșului și ROSPA0134 Munții Gutâi (RONPA 0930 Parcul Natural Munții Maramureșului).

Pădurile identificate în siturile Natura 2000, reprezintă habitate foarte diversificate, cu

caracteristici foarte bune pentru existența și dezvoltarea unui număr mare de specii.

Starea de conservare a habitatelor și speciilor din ROSCI0089 Gutâi - Creasta Cocoșului

Conform datelor din teren (preluate în urma vizitei) și a datelor din Formularele Standard

Natura 2000 (versiunea actualizată în luna decembrie a anului 2020), starea de conservare a habitatelor și

speciilor aflate sub protecție care se suprapun cu planul supus discuției au următoarea stare de

conservare:

- habitatul 9110 Păduri de tip fag de tip Luzulo-Fegetum ocupă o suprafață de 19,1 ha în

interiorul ariei de protecție comunitară (u.a. 81B, 81D, 82A, 82B, 82C vor fi parcuse cu tăieri de

igienă, lucrări de tăieri progresive și cele de tăieri de conservare, care prin executare nu vor aduce

prejudicii habitatului, ci au ca scop dezvoltarea indivizilor, în concordanță cu Normele tehnice

aplicabile în silvicultură). Conform verificărilor din teren realizate în vederea elaborării planului, în

coroborare cu cea pentru realizarea evaluării, starea de conservare a acestui habitat este una bună,

habitatul având consistențe bune, vârste ale arborilor înaintate, care prezintă rezistență pentru factorii

biotici și abiotici. Formularul Standard Natura 2000 prezintă starea conservare a habitatului ca fiind

una favorabilă

- speciile de mamifere aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare:

Lynx lynx (râs) – bună (bună)

Ursus arctos* (urs brun) – nu este specificată (bună)

- speciile de reptile și amfibieni aflate sub protecție au, după cum urmează starea de

conservare:

Bombina veriegata (broască cu burtă galbenă) – nu este specificată (bună)

Triturus montandoni (triton carpatic) – nu este specificată (imposibil de apreciat)

- speciile de plante aflate sub protecție au, după cum urmează starea de conservare (conform

actualizării informațiilor din Formularul Standard Natura 2000) și a verificărilor din teren:

Campula serrata* (clopoţel) – bună (bună)

Ligularia sibirica (curechi de munte) – bună (bună).

39

Starea de conservare a speciilor din ROSPA0134 Munții Gutâi

- Conform ultimului raport de activitate al Parcului Natural Munții Maramureșului (pentru

anul 2018-2019), în calitatea de administrator al ariei protejate, și al Formularului Standard Natura

2000 (actualizat în luna februarie 2016), cât și a observațiilor efectuate în teren, starea de conservare

a speciilor de păsări aflate sub protecție care se suprapun cu planul supus discuției au următoarea

stare de conservare:

A091 Aquila chrysaetos (acvilă de munte) – favorabilă (bună)

A104 Bonasa bonasia (ieruncă) – favorabilă (bună)

A215 Bubo bubo (buhă) – favorabilă (specie neidentificată)

A224 Caprimulgus europaeus (păpăludă) – favorabilă (bună)

A030 Ciconia nigra (barză neagră) – nespecificată (specie neidentificată)

A122 Crex crex (cristei de câmp) – nespecificată (specie neidentifictă)

A239 Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb) – favorabilă (specie neidentificată)

A236 Dryocopus martius (ciocănitoare neagră) – favorabilă (specie neidentificată)

A103 Falco peregrinus (șoim călător) – favorabilă (specie neidentificată)

A321 Ficedula albicollis (muscar gulerat) – favorabilă (bună)

A320 Ficedula parva (muscar mic) – favorabilă (bună)

A359 Fringilla coelebs (cinteză de pădure) – nespecificată (specie neidentificată)

A360 Fringilla montifringilla (cinteză de iarnă) – nespecificată (specie neidentificată) A338 Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic) - nespecificată (bună)

A369 Loxia curvirostra (forfecuță gălbuie) – nespecificată (specie neidentificată)

A246 Lullula arborea (ciocârlie de pădure) – favorabilă (specie neidentificată)

A270 Luscinia luscinia (privighetoare de zăvoi) – nespecificată (specie neidentificată)

A383 Miliaria calandra (presură sură) – nespecificată (specie neidentificată)

A262 Motacilla alba (codobatura albă) – nespecificată (specie neidentificată)

A261 Motacilla cinerea (codobatura de munte) – nespecificată (specie neidentificată)

A319 Muscicapa striata (muscar sur) – nespecificată (specie neidentificată)

A277 Oenanthe oenanthe (pietrar sur) – nespecificată (specie neidentificată)

A072 Pernis apivorus (viespar) – favorabilă (specie neidentificată)

A315 Phylloscopus collybita (pitulice de munte) – nespecificată (specie neidentificată)

A241 Picoides tridactylus (ciocănitoare cu trei degete) – nefavorabilă (estimat favorabilă)

A234 Picus canus (ciocănitoare verzuie) – favorabilă (specie neidentificată)

A266 Prunella modularis (brumăriță de pădure) - nespecificată (specie neidentificată)

A372Pyrrhula pyrrhula (mugurar) – nespecificată (specie neidentificată)

A318 Regulus ignicapillus (aușel sprâncenat) – nespecificată (specie neidentificată)

A317 Regulus regulus (aușel cu cap galben) - nespecificată (specie neidentificată)

A276 Saxicola torquata (saxicola) – nespecificată (specie neidentificată)

A155 Scolopax rusticola (cocoș de lemn) – nespecificată (specie neidentificată)

A361 Serinus serinus (cănăraș) - nespecificată

A220 Strix uralensis (huhurez mare) – favorabilă (bună)

A311 Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru) – nespecificată (specie neidentificată)

A108 Tetrao urogallus (cocoș de munte) – favorabilă (bună

**Datele din paranteză reprezintă situația din teren, în corelare cu cele din Formularul

Standard Natura 2000.

În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimizat sau sensibil micșorat prin selectarea atentă

și implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului. Neimplementarea reglementărilor prezentului amenajament silvic nu ar duce în niciun caz la

îmbunătățirea factorilor de de mediu, și a stării de conservare a speciilor ci dimpotrivă, la neîndeplinirea

obiectivelor social-economice și ecologice ale pădurii (prin invazia cu specii alohtone care ar duce la

modificarea lanțurilor trofice, prin urmare la degradarea habitatelor și perturbarea speciilor).

40

Consecințe ale neimplementării reglementărilor prezentului amenajament:

dezvoltarea haotică a arboretelor, cu proliferarea speciilor invazive, puțin productive și de

calitate inferioară (mesteacăn, plop tremurător);

îmbătrânirea arboretelor, fapt ce face dificilă regenerarea și dezvoltarea semințișului (cu

precădere la speciile de lumină);

degradarea și uscarea arborilor;

neefectuarea tăierilor de igienă sau neridicarea la timp a arborilor căzuți în urma doborâturilor și

rupturilor de vânt și zăpadă ar putea conduce la proliferarea unor populații de dăunători cu

efecte dezastroase asupra echilibrului pădurii (atacuri de Ipidae);

deteriorarea aspectului peisagistic (în urma deteriorării arboretului în lipsa lucrărilor,

deteriorarea în urma posibelelor atacuri de Ipidae)

orice perturbare în viața pădurii ar avea efecte și asupra celorlalți factori ai mediului (apă, aer,

sol, climă, biodiversitate) dar și asupra speciilor ce își au habitatul sau își procură hrana din

pădure;

neasigurarea satisfacerii neîntrerupte a nevoilor de lemn pentru populație;

perturbarea activităților de turism în lipsa îngrijirii căilor de acces.

41

4. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ

SEMNIFICATIV

4.1. Aspecte generale

Teritoriul amenajamentului silvic care face subiectul prezentului studiu are o suprafață relativ

redusă, fapt care obligă la caracterizarea sa ca parte a unor unități teritoriale, fără a omite

particularitățile locale.

4.2. Poziția geografică

Geografic, pădurea este situată în Provincia Carpatică, Subprovincia Carpaţii de Sud-Est,

Regiunea Carpaţii Orientali, Subregiunea Munţii Vulcanici, Districtul Munţii Oaş-Gutâi, Subdistrictul

Munţii Gutâiului.

Din punct de vedere administrativ suprafaţa amenajamentului este situată în judeţul Maramureș,

pe raza comunei: Budești.

Din perspectiva raportului cu ariile naturale protejate, se menţionează faptul că în raza

amenajamentului silvic UP I Budești, există ariile naturale protejate ROSCI 0089 Gutâi- Creasta

Cocoșului și ROSPA 0134 Munții Gutâi (RONPA 0930 Parcul Natural Munții Maramureșului).

Din suprafaţa luată în studiu (1716,6 ha) adică suprafaţa amenajamentului silvic UP I Budești,

circa 1,3 % (22,3 ha aprox.) se suprapune cu suprafața sitului ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoșului și

5,2% (90,6 ha) cu suprafaţa ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0134 Munții Gutâi.

4.3. Limite

Limitele amenajamentului silvic UP I Budești Vecinătăţi, limite, hotare

U.P. Puncte

cardinale Vecinătăţi

Limite Hotare

Felul Denumire

U.P. I

Budești

N UP I Iza Naturală Culmea Onceştilor - Vălanilor -

Pietrarului - Văratec

Limite ocol,

Liziera pădurii,

Borne

S

OS Srâmbu Bâiuţ

OS Târgu Lăpuş

OS Baia Sprie

Naturală Culmea Roşia - Prislop - Măgura -

Ruginoasa - Creasta Cucilor - Gutin

E UP I Iza

O.S. Dragomireşti Naturală

Culmea Văratec - Vf. Paltinului -

Vf. Sermeteş - Vf. Roşia

V UP IV Gutin Naturală Hotarul dintre OS Pesteana, UP III

și OS Eparhial Gorj

Vecinătăţile fondului forestier sunt specificate în procesul verbal de punere în posesie prezentate

la anexe. Hotarele unității sunt evidente, stabile și materializate în teren prin semne convenționale,

executate cu vopsea roșie pe arborii marginali și prin borne de hotar.

4.4.Geomorfologia

Frământările geologice prin care a trecut teritoriul U.P. precum şi stilul agenţilor morfogenetici

au condiţionat apariţia unor forme complexe de relief. Înfăţişarea de ansamlu a U.P., aspectul general al

reliefului şi altitudinea acestuia a determinat încadrarea teritoriului în două trepte de relief: deal şi

munte.

Forma complexă de relief se caracterizează prin munţi joşi şi mijlocii de geosinclinal, pe

structură eruptivo-vulcanică neogenă şi cuatenară.

Tipul morfogenetic întâlnit este Tipul Gutâi cu munţi vulcanici joşi şi mijlocii, intens erodaţi cu

resturi de suprafeţe netezite cu mici poduri de lave şi martori eruptivi (neckuri şi dikuri).

Unitatea geomorfologică predominantă este versantul cu înclinare slabă până la foarte repede,

dominând versanţii cu înclinare moderată. Culmile sunt în general late și rar ascuţite.

42

Distribuţia pe categorii de altitudine este următoarea: Distribuția pe categorii de altitudine

601 800 35,8 ha 2 %

801 1000 492,0 ha 29 %

1001 1200 1148,5 ha 67 %

1201 1400 40,3 ha 2 %

Total 1716,6 ha 100 %

Altitudinea are o influență indirectă asupra distribuției vegetației, în schimb intervine direct

asupra factorilor climatici. Odată ce crește altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea radiației

solare sporește, vânturile sunt mai intense și mai frecvente, cantitatea de precipitații și umiditatea

atmosferică cresc.

Pe categorii de expoziţii, repartiţia fondului forestier se prezintă astfel: Categorii de expoziții

expoziţii însorite (S, S-V) 131,7 ha 8 %

parţial însorite (V, N-V, E, S-E) 888,2 ha 51 %

expoziţii umbrite (N, N-E) 696,7 ha 41 %

Total 1716,6 ha 100 %

Referitor la variațiile topoclimatului induse de expoziția versanților se pot afirma următoarele:

- expozițiile însorite (8 %) sunt cele mai călduroase, se încălzesc puternic în timpul zilei și se

răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai

lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a deşosării puieților este mai mare; perioadele de secetă sunt mai

lungi și mai dese, evapotranspirația fiind mai puternică, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește

mai repede;

- expozițiile umbrite (41 %) beneficiază de un plus de umiditate pedologică și atmosferică, de o

persistență mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi și amplitudini mai scăzute și de sezon

de vegetație mai scurt;

- expozițiile parțial însorite și cele parțial umbrite (51 %) prezintă o situație intermediară, cu

mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici.

Înclinarea terenului este variată. Suprafaţa fondului forestier este repartizată, pe categorii de

înclinare a terenului, astfel: Înclinarea terenului

terenuri cu înclinare sub 16g 83,2 ha 5%

terenuri cu înclinare între 16g și 30

g 1420,2 ha 83%

terenuri cu înclinare între 31g și 40

g 205,2 ha 12%

terenuri cu înclinare peste 40g 8,0 ha -%

Total 1716,6 ha 100 %

Din cele prezentate rezultă că predomină terenurile cu pante cuprinse între 16g și 30

g.

Înclinarea are o influență directă asupra profunzimii solurilor, care crește de la culme către firul

văilor și se reduce odată cu sporirea pantei. Pe terenurile slab înclinate și orizontale s-au dezvoltat

uneori fenomene de gleizare sau pseudogleizare. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe terenurile

puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanșarea proceselor de eroziune și alunecările de teren.

Multitudinea factorilor geomorfologici enunţaţi se află în strânsă legătură unii cu alţii, deter-

minând formarea solurilor, repartizarea vegetaţiei în spaţiu, precum şi productivitatea acesteia.

Relieful influenţează atât răspândirea şi însuşirea solului (profunzime, intensitatea erodării ş.a.) cât şi

asupra proceselor de solificare, prezenţei vegetaţiei forestiere, tipurilor de pădure şi de staţiune.

Factorii geomorfologici influenţează direct factorii climatici şi edafici şi indirect distribuţia

speciilor şi productivitatea arboretelor. Condiţiile geomorfologice actuale favorizează instalarea şi

dezvoltarea molidişurilor de clase mijlocii de producţie

43

4.5. Geologia

Sustratul litologic pe care s-au format principalele tipuri de sol este reprezentat prin magmatite

alpine de tipul andezitelor şi andezitelor cuarţifene de origine neogenă şi cuatemară.

4.6.Hidrologia

Din punct de vedere hidrologic U.P. I Budeşti se află în bazinul râului Mara, pe versantul drept

al acestui Râu care are ca afluienţi principali de dreapta văile Cosău şi Breboaia. La rândul lor aceste văi

au o serie de afluienţi, printre care cei mai importanţi sunt: Valea Mare cu Izv. Negru, Izv. Roşu, Izv.

Călinii şi Izv. cu Peşti; Valea Sivei (Jireapăn) cu Pr. Prislop şi pr. Prindelui; Valea Oanţa cu pr. Pietrei,

izv. Vilii, pr. Scândurile, Izv. Mertiului şi Izv. Deluţ; Valea Râuşor cu Izv. Iazului; Valea Sărată şi

Valea Măgurei.

Dintre aceste cursuri de ape doar râul Mara, Valea Cosăului şi Valea Breboaia au debit constant

în tot timpul anului. Multe dintre celelalte văi şi pâraie amintite sunt lipsite uneori de apă, mai ales în

timpul verii. Alimentarea reţelei hidrografice este mixtă: atât nivală cât şi pluvială.

4.7.Climatologie

Din punct de vedere climatic, U.P. I Budeşti se găseşte într-o zonă caracterizată printr-un climat

temperat continental moderat de munte.

Creşterea treptată a altitudinii reliefului de la nord la sud atrage după sine o etajare pe verticală a

tuturor elementelor climatice. Astfel odată cu creşterea altitudinii scad temperatura şi presiunea aerului

şi cresc precipitaţiile, nebulozitatea, umiditatea aerului şi viteza vântului. Celelate particularităţi ale

suprafeţei active ca: orientarea versanţilor, apele, gradul de acoperire cu vegetaţie, tipurile de soluri, etc.

determină o serie topoclimate locale care se suprapun pe fondul general al zonalităţii de climă amintit.

Astfel în funcţie de altitudine şi celelalte elemente amintite, pe teritoriul studiat se individualizează

prezenţa a două sectoare climatice: de deal şi de munte.

Caracteristicele climei sunt date de regimul termic, regimul pluviometric şi cel eolian

4.7.1. Regimul termic

Temperatura aerului (medii lunare şi anuale în °C) înregistrează mari variaţii atât în spaţiu cât şi

în timp. Repartiţia în spaţiu a valorilor termice depinde de altitudinea reliefului cu care se găseşte în

inversă reciprocitate.

Temperatura medie anuală în zona deluroasă este de 7-8°C, pentru ca în zona muntoasă să scadă

la 4-6°C.

Urmărind variaţiile în timp ale temperaturilor medii lunare, se constată că acestea au un mers

normal, cu valori ce cresc treptat din ianuarie până în iulie, după care scad din nou

În ianuarie valorile termice sunt cuprinse între -2...-4°C în zona dealurilor şi -6...-8°C în zona

montană, iar în iulie între 16...18°C în zona dealurilor şî 12...14°C în zona montană.

Primul îngheţ se produce în jurul datei de 25 septembrie iar ultimul îngheţ în jurul datei de 30

aprilie.

Durata medie a intrvalului anual fără îngheţ scade de la 160 - 170 de zile în zona dealurilor la

120 - 130 de zile în zona montană.

44

4.7.2 Regimul pluviometric

Precipitaţiile atmosferice respectă aceeaşi etajare pe verticală ca şi celelalte elemente climatice.

Variaţiile medii anuale cresc de la nord la sud şi însumează cantităţi cuprinse între 800 - 900 mm în

zona dealurilor şi 1100 - 1200 mm în zona montană.

Luna cea mai ploioasă este iunie iar ce mai secetoasă este februarie.

Prima ninsoare are loc la sfârşitul lunii septembrie iar ultima la începutul lunii mai. Numărul

zilelor cu strat de zăpadă creşte din noiembrie până la sfârşitul lui ianuarie după care scade până la

începutul lui aprilie. Durata medie anuală a zilelor cu strat de zăpadă este de 60 - 65 de zile în zona de

dealuri şi 100 - 110 în zona montană.

4.7.3 Regimul eolian

Temperaturile medii, umiditaeta atmosferică şi evapotranspiraţia sunt influenţate într-o bună

măsură de direcţia, viteza şi intensitatea vântului în zonă. Vânturile predominante care bat în această

zonă sunt cele din nord-vest şi vest. Frecvenţa medie anuală a vântului pe cele două direcţii amintite

este: NV=15,1% şi V=12,5%. Perioada de calm din timpul anului are o medie de 41%.

Viteza medie a vântului pe cele două direcţii predominante este de 5 - 7 m/s.

4.7.4 Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne realizează o valoare medie anuală de 51,2 iar în perioada de

vegetaţie de 39,1.

Umiditate atmosferică este relativ ridicată având valori medii anuale cuprinse între 72-80%.

Umezeala relativă cea mai mică este în luna iulie şi este legată de creştere generală a temperaturii

aerului caracterizată în timpul verii.

Nebulozitatea exprimată în zecimi de cer acoperit este un alt element de nuanţare a climatului pe

altitudine. În luna ianuarie nebulozitatea maximă se întâlneşte în zonele joase fiind de peste 7,1 iar în

zonele înalte de 6,5 - 6,8. În luna iulie situaţia se inversează, nebulozitatea maximă apare în zona

montană de 6,6 -6,8 pe când în zonele joase depresionare scade la 5,0 - 5,3,

Media anuală a nebulozităţii raportată la întreg teritoriu este de 6,0.

Numărul zilelor tropicale considerate cu temperaturi mai mari de 30°C se încadrează între 20 -25

de zile. Frecvenţa pe luni a acestor zile tropicale este următoarea:

- 75% în iulie şi august;

- 25% în iunie şi septembrie.

Perioada bioactivă începe în jurul datei de 15 martie şi se termină în jurul datei de 30 noiembrie

având o durată medie de cca. 170 - 180 de zile.

Din datele climatologice prezentate până acum rezultă că zona în care se află teritoriul studiat se

caracterizează prin ierni blânde - moderate şi veri destul de călduroase.

Condiţiile climatice caracteristice acestui teritoriu asigură o activitate biovegetativă normală

pentru flora spontană şi cea cultivată din fondul forestier formată în zona montană, în principal din fag,

molid, brad şi paltin de munte iar în zona dealurilor din gorun, stejar şi alte specii de foioase.

45

4.8. Soluri

4.8.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Condiţiile climatice, geologice, geomorfologice şi de vegetaţie existente au determinat formarea

a cinci tipuri de sol, încadrate în patru clase. Situaţia solurilor pe clase, tipuri, subtipuri şi suprafeţe este

prezentată în tabelul de mai jos. Tipurile de sol au fost preluate din amenajamentul anterior după ce prin

profile de control executate concomitent cu descrierea vegetaţiei s-a constatat corecta lor identificare. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Nr.

crt. Clasa

Tipul şi subtipul

de sol Codul

Succesiunea

orizonturilor

Suprafaţa

ha %

1 SOL TURBOS Turbos (histosol) Tipic (distric) 0201 T – Gr 22,5 1

Total sol brun eumezobazic 22,5 1

TOTAL SOL TURBOS 22,5 1

2 CAMBISOLURI Sol brun acid

(districombosol)

tipic 3301 A0 -Bv -C sau R 1517,1 91

litic 3305 Ao-Bv-R 78,4 5

Total sol brun acid 1595,5 96

TOTAL CAMBISOLURI 1595,5 96

3 SPODISOLURI

Sol brun feriiluvial

(prepodzol litic 4102 Aou-Bs-R 40,3 3

Total sol brun feriiluvial 40,3 3

TOTAL SPODISOLURI 40,3 3

TOTAL U.P. I Budești 1658,3 100

4.8.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol

Solul brun acid tipic (districambosol tipic), cod 3301, cu profil Ao-Bv-C, repartizat pe 91%

din suprafaţa luată în studiu) este cel mai reprezentativ din cadrul U.B. şi are urmrmătoarele succesiuni

de orizonturi: Ao-Bv-C. Este format pe roci bogate în minerale feromagneziene, dar sărace în minerale

calcice, micaşisturi, şisturi cloritoase, andezite, pe versanţi cu expoziţii şi pante diverse, este foarte

puternic acid cu ph-3,6 -5,4, foarte humifer la intens humifer, cu un conţinut de humus (moder) de 6,2

- 12% pe grosimea de 5 -17 cm, oligomezobazic cu un grad de saturaţie în baze de 29 - 45 me% foarte

bine aprovizionat în azot la suprafaţă (0,32 - 0,61 g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,02 -

0,05 g%), luto-nisipos la lutos, edafic mijlociu, de bonitate mijlocie pentru fag, molid şi paltin de munte.

Bonitatea mijlocie este dată de volumul edafic mijlociu cu un regim de umiditate şi de troficitate

optime, în aceste condiţii edafice se recomandă compoziţii ţel cu 8FA2MO sau 7FA2M01PAM. în

prezent pe acest sol se află în majoritate arborete pure de fag, amestec de fag cu molid şi molid.

Solul brun acid litic (districambosol litic), Acest subtip este asemănător celui tipic dar cu

substratul litologic R a cărui limită superioară este situată între 20 - 50 cm adâncime. Solul se întâlneşte

sub forma unor enclave în cadrul celui tipic pe versanţi repezi şi foarte repezi, excesiv scheletic, uneori

cu roca la suprafţă,slab humifere având o fertilitate inferioară pantru fag şi molid.

46

Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol

*********************************************************************************************************** * S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E * *=========================================================================================================* * 00 * * 0000 * * 1N 19N 20M 28N 39N 40N1 40N2 40N3 56M1 56M2 56M3 58V 63N 69M 69R1 * * 69R2 69R3 69R4 70M 70R 73N 73R 74M 74N 74R1 75N 76M1 76M2 77R 79M * * 79V 80M 80N 80V 81N 82N 111D 112D 113D 114D 115D 116D 117D 118D * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total subtip sol 44 UA 58.3 HA * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total tip sol 44 UA 58.3 HA * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 02 Turbos * * 0201 tipic * * 18 E 56 D 57 A * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total subtip sol 3 UA 22.5 HA * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total tip sol 3 UA 22.5 HA * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 33 brun acid * * 3301 tipic * * 4 A 4 C 5 A 6 7 A 7 B 7 C 8 A 10 B 12 A 12 C 12 D 13 A 13 B 14 B * * 14 C 14 D 14 E 14 G 15 A 15 C 15 D 15 E 15 F 16 A 16 B 16 C 16 D 16 E 17 A * * 17 C 17 D 17 E 17 F 18 A 18 B 18 C 18 D 18 F 18 G 18 H 19 B 20 B 20 C 20 D * * 21 22 A 22 B 23 24 A 24 B 25 A 25 B 25 C 25 D 25 E 26 A 26 B 27 A 27 B * * 27 C 27 D 27 E 28 A 28 B 28 C 28 D 28 E 29 A 29 B 29 C 29 D 29 E 29 F 30 A * * 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 31 A 31 B 31 D 31 E 32 A 32 B 33 B 34 A 34 B 34 D * * 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 36 A 37 A 37 B 37 D 38 B 39 A 39 B 39 C 39 D * * 40 A 40 B 40 D 40 E 40 F 40 G 41 A 41 B 41 C 41 D 41 E 42 44 45 A 45 B * * 45 C 46 A 46 B 46 C 46 D 47 A 47 D 49 D 51 A 51 B 51 C 51 D 52 54 55 A * * 55 B 55 C 55 D 57 B 57 C 57 D 57 F 57 G 58 A 58 B 58 C 58 D 58 E 59 A 59 B * * 59 C 60 A 60 B 60 C 62 A 62 B 63 A 63 B 63 C 63 F 63 G 64 65 66 A 66 B * * 66 D 67 A 67 B 67 C 67 D 68 A 68 B 68 C 68 D 69 A 69 B 69 C 69 D 69 E 70 A * * 70 B 70 C 70 D 71 72 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 C 74 D 74 E 74 F 74 G * * 74 H 75 A 75 B 75 C 75 D 75 E 75 F 76 A 76 B 77 A 77 B 79 A 79 B 79 C 79 D * * 80 A 81 A 81 C 81 D 81 E 81 F 82 A 82 B 82 D 86 91 102 103 104 105 * * 106 108 109 110 * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total subtip sol 229 UA 1517.1 HA * * 3305 litic * * 4 B 5 B 8 C 9 10 A 12 B 12 E 19 A 20 A 32 C 32 D 33 A 33 C 34 C 35 G * * 36 B 37 C 38 A 40 C 43 50 53 56 C 57 E 61 63 D 63 E 66 C 66 E 67 E * * 73 C 73 E 78 80 B 81 B 82 C * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total subtip sol 36 UA 78.4 HA * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total tip sol 265 UA 1595.5 HA * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------* * 41 brun feriiluvial * * 4102 litic * * 2 A 2 B 8 B 11 B 13 C 14 A 14 F 15 B 17 B 31 C 31 F * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total subtip sol 11 UA 40.3 HA * * ------------------------------------------------------------------------------------------* * Total tip sol 11 UA 40.3 HA * *---------------------------------------------------------------------------------------------------------* * Total UP 323 UA 1716.6 HA * ***********************************************************************************************************

47

5. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE

Pe baza analizei stării actuale a mediului au fost identificate aspectele caracteristice și

problemele relevante de mediu pentru zona de implementare a amenajamentului silvic. Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 și ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu care trebuie avuți în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri și

programe, sunt biodiversitatea, populația, sănătatea umană, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii

climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv patrimoniul arhitectonic și arheologic și

peisajul.

Luând în considerare tipul de plan analizat, respectiv amenajamentul silvic, prevederile

acestuia, aria de aplicare și caracteristicile, precum și contextul zonal, s-au stabilit ca fiind relevanți

pentru zona de implementare următorii factori/aspecte de mediu: biodiversitatea (habitatele și speciile

de interes conservativ), populația și sănătatea umană, mediul economic si social, solul, apa și aerul

(inclusiv zgomotul și vibrațiile).

Factor/aspect de mediu Probleme actuale de mediu

Biodiversitatea Presiunea creată prin implementarea planului în suprafața ariilor naturale

protejate. Fondul forestier amenajat în cadrul UP I Budești se află parțial

suprapus peste rețeaua de arii naturale protejate (91,3 ha). Acest aspect poate

crea presiuni asupra populațiilor speciilor existente pe suprafețe suprapuse

ariilor naturale.

Populația și sănătatea

umană

Presiuni rezultate în urma implementării planului sunt vibrații produse de

mașinile care transportă materialul lemnos rezultat.

Mediul economic și social În zona de implementare a amenajamentului silvic al UP I Budești se desfășoară

doar activități specifice silviculturii și exploatării forestiere, benefice din aceste

puncte de vedere societății. Implementarea prevederilor amenajamentului aduc

beneficii celor două medii.

Solul Învelișul de sol al zonei nu este poluat, dar există posibilitatea afectării calității

solului de-a lungul căilor de circulație auto de către utilajele folosite în lucrările

de exploatare a masei lemnoase (tractoare, TAF-uri, motofierastraie) prin

pierderi accidentale de combustibilii și lubrifianții utilizați de acestea.

De asemenea deșeurile menajere ce vor fi generate de personalul angajat al

firmelor specializate ce vor întreprinde lucrările prevăzute de amenajamentul

silvic reprezintă un potențial impact negativ de intensitate slabă.

Apa În urma activităților de exploatare forestieră și a activităților silvice poate să

apară un nivel ridicat de perturbare a solului care poate conduce la creșterea

încărcării cu sedimente a apelor de suprafață, mai ales în timpul precipitațiilor

abundente, averse (în timpul perioadelor cu umiditate crescută nu se vor

desfășura lucrări), având ca rezultat direct creșterea concentrației de materii

în suspensie în receptorii de suprafață. Prin aplicarea amenajamentului silvic

nu se generează ape uzate tehnologice și nici menajere. Totodată mai pot

apărea pierderi accidentale de carburanți și lubrifianți de la utilajele și

mijloacele auto care acționează pe locație. Aceste categorii de impact nu pot să

conducă la afectarea semnificativă a calității apelor de suprafață și sub nicio

formă a celor subterane. Implementarea amenajamentului silvic în forma

analizată nu propune traversări de cursuri de apă cadastrate și/sau necadastrate

(conform legislației silvice acestea sunt interzise), lucrări de apărare a malurilor

și/sau alte tipuri de construcții

Aerul (zgomotul și

vibrațiile)

Principalele surse potențiale de poluare în cadrul amplasamentelor analizate

sunt cele reprezentate de traficul auto și de exploatările forestiere, toate

nesemnificative. Nivelurile de zgomot și vibrații generate de traficul rutier

sunt imperceptibile având în vedere distanțele amplasamentelor analizate în

raport cu zonele locuite, iar pentru speciile prezente sursele sunt localizate, de

scurtă durată, acestea având la dispoziție suprafețe vaste de habitate propice

hrănirii și adăpostirii pe durata lucrărilor.

Starea calității atmosferei este bună și nu poate fi afectată în mod

semnificativ de categoriile de impact anterior menționate.

48

Un alt aspect important de mediu este planificarea tratamentului tăierilor rase (în benzi) și

impactul acestora asupra factorilor de mediu, acestea fiind planificate pe o suprafață de 12,7 ha de

unde se va recolta un volum total de 1723 mc, din u.a.-uri care nu se suprapun cu ariile naturale

protejate (29F, 36B, 40F, 51B, 79D), fiind planificate pe suprafețe cu doborâturi frecvente și foarte

frecvente în vederea ducerii pădurii, pe porțiunile respective spre o compoziție țel care va limita și

chiar elimina aceste fenomene. Tratamentul lucrărilor de tăieri rase va fi urmat în mod obligatoriu de

împăduriri, conform planificării din plan, care se vor realiza conform Codului Silvic care precizează că

”Lucrările de reîmpădurire și de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult

două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă”. Impactul acestui tip de tratament este

unul nesemnificativ negativ deoarece se va realiza pe suprafețe mici, localizate, păstrându-se benzi de

arboret bătrân care oferă adăpost semințișului instalat, înafara suprafeței suprapuse ariilor naturale

protejate. La data de 12.01.2021 a fost organizată o întrunire a Grupului de Lucru pentru analizarea

planului care face subiectul prezentului studiu de mediu. În urma căruia s-a încheiat un proces verbal

unde sunt consemnate problemele de mediu identificate, care au necesitat, printre altele, o evaluare

adecvată a impactului, precum și identificarea măsurilor adecvate de diminuare a impactului.

49

6. OBIECTIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI

Obiective de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

care sunt relevante pentru plan şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice

alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului.

Obiectivele de protecţie a mediului, la nivel comunitar, relevante pentru amenajamentul

silvic UP I Budești sunt:

Protecţia terenurilor şi solurilor:

-terenurile cu înclinare mai mare de 35 grade;

- terenurile cu înmlăștinare permanentă;

Protecţia contra factorilor climatici şi industriali dăunători:

- protecţia pădurilor cu condiţii foarte grele de regenerare;

Servicii ştiinţifice şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier:

- siturile Natura 2000 ROSPA 0134 - Munţii Gutâi şi ROSCI 0089 - Gutâi - Creasta Cocoşului;

Produse lemnoase: - lemn de molid, fag, brad,etc. pentru cherestea

Produse accesorii: - vânatul

- fructele de pădure

- ciupercile comestibile

- plantele medicinale şi aromate

- furajele

- materiile prime pentru industria lacurilor şi vopselelor

- materiile prime pentru produse artizanale,etc.

Protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi freatice;

Prin măsurile propuse a se aplica în amenajamentul UP I Budești, evaluate în cadrul acestui

raport, vor fi respectate obiectivele de protecţie a mediului de mai sus.

Ţinând cont de ansamblul de lucrări silvotehnice prevăzute în plan, precum şi de impactul

produs la execuţia lor se consideră că acestea nu au efect negativ semnificativ asupra mediului. Ele

nu influenţează biodiversitatea, solul, aerul şi climatul, nefiind necesare măsuri speciale de

prevenire şi combatere a poluării. De asemenea nici comunităţile locale nu vor fi afectate de

implementarea planului analizat, lucrările propuse a se executa vin în sprijinul acestora, prin rolul

protector pe care îl au lucrările de împădurire, îngrijirea şi conducerea arboretelor, tăierile de

regenerare a pădurilor, tăierile de conservare și tăierile rase adoptate spre o cât mai bună dezvoltare

a pădurii.

Modul în care s-a ţinut cont de obiectivele de protecţie a factorilor de mediu stabilite la nivel

naţional şi relevante pentru amenajamentul UP I Budești se prezintă în continuare pe categorii de

factori de mediu.

a) Planul naţional de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

În cadrul planului analizat trebuiesc respectate următoarele acte normative din legislaţia

românească privitoare la protecţia calităţii apelor:

Legea apelor nr. 107/1996, cu completările şi modificările ulterioare, inclusiv Legea nr.

112/2006;

Ordinul MAPM nr. 1146/2002 privind aprobarea Normativului privind obiectivele de

referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, modificat şi completat de Ord. nr.

161/2006;

Ordinul comun al Ministerului mediului şi gospodăririi apelor şi Ministerul agriculturii,

dezvoltării rurale şi pădurilor nr. 1182/22.11.2005 şi nr. 1270/30.11.2005 privind aprobarea codului

de bune practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.

Prin măsurile prevăzute în amenajamentul silvic UP I Budești, evaluate în cadrul acestui

raport, vor fi respectate normele şi legile enumerate mai sus, armonizându-se astfel cu Planul

naţional de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane.

50

b) Planul naţional de protecţie a calităţii atmosferei

În cadrul planului analizat trebuiesc respectate următoarele acte normative din legislaţia

românească privitoare la protecţia calităţii aerului:

O.U.G. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/200;

HGR nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei;

HGR nr. 738/2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei

atmosferei;

HGR nr. 645/2005 privind aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările

climatice 2005;

HGR nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind schimbările

climatice (PNASC);

STAS 12574/1987 - ,,Aer din zonele protejate”;

Prin măsurile prevăzute în amenajamentul silvic UP I Budești, evaluate în cadrul acestui

raport, vor fi respectate normele şi legile enumerate mai sus, armonizându-se astfel cu Planul

naţional de protecţie a calităţii atmosferei.

c) Planul naţional de gestionare a deşeurilor

În activitatea de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile umane (locuinţele situate

în apropierea amplasamentelor trupurilor de pădure) trebuiesc respectate următoarele acte

normative din legislaţia românească şi europeană:

Directiva 2008/98 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;

Legea nr. 211/15.11.2011 privind regimul deşeurilor;

Gestionarea deşeurilor, care pot ajunge pe solul aferent trupurilor de pădure, se va

face conform HGR 856/2002, Anexa 1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap.2 stocarea

provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap.3 valorificare deşeurilor, cap.4

eliminarea deşeurilor) titularul având obligaţia ţinerii acestor evidenţe precum şi

raportarea acestora la organele abilitate;

European Waste Catalog;

Hotărârea Guvernului 1470/2004 privind aprobarea Strategiei maţionale de

gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, modificată şi

completată prin HG 358/2007;

Ordinul comun 1364/1499 din 2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor

şi al Ministerului Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de

gestionare a deşeurilor;

Strategia Naţională de Gestionarea a Deşeurilor;

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor;

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor;

Informaţii privind generarea şi gestionarea deşeurilor;

Hotărârea nr. 2293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului

de obţinere a materialelor lemnoase;

Directiva Consiliului 75/442/CEE privind gestionarea deşeurilor, modificată de

Directiva 91/156 CEE;

Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Europei nr. 2150/2002

privind statistica deşeurilor, modificat de Regulamentul Comisiei nr. 574/2004

Prin măsurile prevăzute în amenajamentul silvic UP I Budești, evaluate în cadrul acestui

raport, vor fi respectate normele şi legile enumerate mai sus, armonizându-se astfel cu Planul

naţional de gestionare a deşeurilor.

51

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENȚIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI ASOCIATE AMENAJAMENTULUI SILVIC UP I BUDEȘTI

7.1. Analiza impactului direct asupra habitatelor de interes comunitar

7.1.1. Descrierea lucrărilor silvotehnice prevăzute a se aplica în arboretele din cadrul

UP I Budești

Pentru estimarea impactului pe care îl au lucrările silvotehnice asupra habitatelor și

speciilor de interes comunitar și avifaunistic, în continuare vor fi descrise lucrările propuse prin

amenajamentul supus discuției.

Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor

Tăieri de îngrijire

Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor s-au propus în timpul efectuării descrierii parcelare,

în funcţie de situaţia existentă în fiecare u.a. şi având în vedere prevederile din normele tehnice în

vigoare. S-a urmărit ca arboretele să fie parcurse cu una sau mai multe lucrări de îngrijire, în raport

cu stadiul de dezvoltare, compoziţia, densitatea, condiţiile staţionale şi obiectivele vizate.

Periodicităţile şi tehnica de execuţie ale acestor lucrări sunt cele prevăzute în „Norme tehnice

pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” – ediţia 2000, şi urmăresc ameliorarea compoziţiei şi

calităţii arboretelor, creşterea rezistenţei lor la factorii destabilizatori şi limitativi, stimularea

creşterilor curente şi mărirea potenţialului de stabilitate ecologică a pădurii în ansamblul ei.

Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate a

amenajamentului stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.

Degajări se vor executa în stadiul de desiş, urmărindu-se diminuarea proporţiei speciilor cu valoare

economică scăzută şi favorizând astfel speciile valoroase.

Realizarea stării de masiv presupune trecerea exemplarelor speciilor arborescente de la existenţa

izolată specifică fazei de seminţiş la existenţa gregară (în grup), constituind un nou arboret, cu toate

atributele şi funcţiile sale specifice.

În cazul arboretelor constituite din mai multe specii (amestecate), unele dintre acestea având o

vigoare sporită de creştere în primii ani de viaţă, tind să copleşească alte specii. Se manifestă astfel

concurenţa pentru spaţiu şi hrană atât în sol cât şi în spaţiul între speciile ce compun arboretele

respective.

Şi în cazul arboretelor constituite din aceeaşi specie (pure) apare concurenţa pentru hrană şi spaţiu.

Unele exemplare de dimensiuni mai mari (de exemplu cele provenite din lăstari sau cele provenite

din seminţişuri preexistente neutilizabile neextrase la timp) devin copleşitoare pentru exemplarele

sănătoase şi viabile dar apărute mai târziu.

Din considerentele menţionate mai sus este necesară intervenţia omului în procesul natural de

autoreglare a arboretului prin înlăturarea parţială sau totală a speciilor sau exemplarelor

copleşitoare, lucrare ce poartă denumirea de degajare. Aceasta are caracter de selecţie în masă şi se

execută în faza de desiş.

52

Dintre obiectivele urmărite prin aplicarea degajărilor se menţionează următoarele:

- dirijarea competiţiei interspecifice, prin ţinerea în frâu a exemplarelor din speciile repede

crescătoare care ar putea copleşi parţial sau integral specia sau speciile valoroase;

- dirijarea competiţiei intraspecifice, prin ţinerea sub control sau înlăturarea din masiv a

preexistenţilor, lăstarilor, a exemplarelor vătămate şi promovarea exemplarelor viabile şi sănătoase;

- ameliorarea compoziţiei şi a desimii arboretului şi crearea unor condiţii mai favorabile de creştere

şi dezvoltare a desişului din specia sau speciile de valoare;

- ameliorarea mediului intern specific;

- menţinerea integrităţii structurale a arboretului (consistenţa ≥0,8).

Intervalul de timp după care se revine cu o nouă degajare pe aceeaşi suprafaţă (periodicitatea)

depinde de natura speciilor, de condiţiile staţionale, de stare şi structura pădurii. În general

periodicitatea degajărilor variază între 1 şi 3 ani. Sezonul de executare a degajărilor depinde de

speciile existente, de condiţiile de vegetaţie. Se consideră optimă perioada 15 august-30 septembrie.

Lucrări de degajări se vor face în u.a.- urile următoare: 79 B.

Curăţiri se vor executa în arboretele ajunse în stadiul de nuieliş-prăjiniş, cu consistenţa plină (0,9-

1,0), de 15 ani. Prin curăţiri se va urmări în continuare promovarea speciilor valoroase, extrăgându-

se exemplarele de valoare economică scăzută, precum şi exemplarele din speciile de bază cu

creşteri reduse sau cu defecte tehnologice. Intervenţiile se vor face în aşa fel încât consistenţa să nu

scadă sub 0,8 şi fără a se crea ochiuri fără vegetaţie forestieră.

Obiectivele urmărite prin aplicarea curăţirilor sunt următoarele:

- continuarea ameliorării compoziţiei arboretului în concordanţă cu compoziţia-ţel fixată. Acest

lucru este realizabil prin înlăturarea exemplarelor copleşitoare din speciile nedorite;

- îmbunătăţirea stării fitosanitare a arboretului, prin eliminarea treptată a exemplarelor uscate,

rupte, vătămate, defectuoase, preexistente, a lăstarilor, având grijă să nu se întrerupă în niciun punct

starea de masiv;

- reducerea desimii arboretelor, pentru a permite regularizarea creşterii în grosime şi înălţime,

precum şi a configuraţiei coroanei;

- ameliorarea mediului intern al pădurii, cu efecte favorabile asupra capacităţii productive şi

protectoare, ca şi a stabilităţii generale a acesteia;

- valorificarea masei lemnoase rezultate;

- menţinerea integrităţii structurale (consistenţa ≥0,8).

Lucrări de curăţiri s-au propus în u.a. – urile următoare: 58C, 59B, 60B, 68B, 70C, 71, 73D.

Rărituri se vor executa în stadiul de dezvoltare păriş-codrişor, promovându-se în continuare

speciile şi exemplarele valoroase. Concomitent cu aceste lucrări se vor extrage şi eventualii

preexistenţi, fără însă a crea goluri în arboret.

Obiectivele urmărite prin aplicarea răriturilor sunt următoarele:

- ameliorarea calitativă a arboretelor, mai ales sub raportul compoziţiei, al calităţii tulpinilor şi

coroanelor arborilor, al distribuţiei lor spaţiale, precum şi al însuşirilor tehnologice ale lemnului

acestora;

- ameliorarea structurii genetice a populaţiilor arborescente;

- activarea creşterii în grosime a arborilor valoroşi, ca urmare a răririi treptate a arboretului, fără

însă a afecta creşterea în înălţime şi producerea elagajului natural;

- luminarea mai pronunţată a coroanelor arborilor de valoare din speciile de bază, cu ocazia

ultimelor rărituri, pentru a crea condiţii mai favorabile pentru fructificaţie şi deci, pentru

regenerarea naturală a pădurii;

- mărirea rezistenţei pădurii la acţiunea vătămătoare a factorilor biotici şi abiotici, menţinerea unei

stări fitosanitare cât mai bune şi a unei stări de vegetaţie cât mai active a arboretului rămas;

53

- modelarea eficientă a mediului intern a pădurii;

- recoltarea şi valorificarea completă a arborilor care trebuie să cadă din pădure.

În amenajamentul UP I Budeşti, avem astfel de lucrări în u.a – urile 4C, 5A, 6, 7A, 7C, 8A, 8B,

10B, 12A, 12D, 13A, 13B, 14D, 15D, 15E, 16C, 16D, 17F, 18A, 18C, 18F, 18G, 19B, 20B, 22A,

23, 24A, 24B, 25A, 25B, 25E, 27C, 27D, 28C, 29A, 30D, 31D, 32B, 35B, 38B, 39A, 40D, 41B, 42,

44, 45B, 45C, 46B, 47D, 57D, 57E, 58C, 59B ,60B ,63A, 65, 66A, 66B, 66D, 67A, 67C, 68A, 68C,

69B, 72, 73D, 74C, 74G, 75B, 77A, 77B, 79A, 81E, 105, 106, 109.

Lucrări de îngrijire specifice

Tăierile de igienă se fac ori de câte ori este nevoie, în toate arboretele care le reclamă, dar pentru

cele incluse în planuri decenale de recoltare volumul recoltat va fi contabilizat la tăierile respective

şi nu la tăieri de igienă. Aceste lucrări urmăresc asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a

arboretelor, obiectiv ce se realizează prin extragerea arborilor uscaţi, în curs de uscare, căzuţi, rupţi,

doborâţi de vânt ori zăpadă, puternic atacaţi de insecte sau ciuperci, cu vătămări mecanice, precum

şi a arborilor– cursă şi de control folosiţi în lucrările de protecţia pădurilor fără ca prin aceste lucrări

să se restrângă biodiversitatea pădurilor.

În amenajamentul UP I Budeşti avem astfel de lucrări în u.a.-urile 2, 3, 4 A, 4 B, 6, 7 B, 8, 9, 10 A,

10 B, 10 C, 10 D, 11, 12, 13, 14, 15, 16 A, 17, 18 B, 19, 21 B, 21 C, 22, 23, 24 A, 25, 27, 28 A, 29

B, 30 B, 31 B, 35 A, 35 C, 36 A, 36 C, 36 D, 38 A, 38 B, 39 B, 41 A, 41 B, 41 D, 42 A, 43 A,

44, 45 A, 45 B, 45 C, 46, 47 B, 54, 55 B, 56 D, 67 C, 68D, 75 D, 76 C, 80 A, 80 B, 81 B, 81F,

82A, 82B, 83, 84 B, 88 A, 88 B, 88 C, 88 D, 89 A, 89 B, 89 D, 89E, 89 G, 89 H, 90 A, 90 B, 91

B, 91 E, 91 F, 91 G, 92 A, 93 A, 93 C, 93 F, 94 B, 95 B, 95 C, 97, 98 A, 98 C, 98 D, 98 E, 98

F, 98 G, 99 A, 99 D, 101 A, 101 C, 102 A, 102 D, 103, 104 A, 105 C, 106 A, 107 D, 108 B, 109, 110,

111 B, 112, 113 C, 114 B, 114 D, 114 E, 115 A, 115 C, 115E, 117 A, 119 A, 119 B, 120 A, 120 B, 120

D, 120 E, 121, 122 B, 122 C, 123, 125 A, 127 B, 128B, 130 D, 130 F, 131 B, 131 E.

Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare îndeplinesc

condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţă, diametru). În plan nu au fost incluse

arboretele care se vor crea în acest deceniu respectiv seminţişurile rezultate în urma tăierilor de

racordare.La aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta indicaţiile

date prin “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” ediţia 2000. În legătură cu

aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:

- lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data

efectuării descrierii parcelare. Anual, organele de aplicare vor urmări în teren evoluţia arboretelor

şi, în măsura în care acestea îndeplinesc (chiar şi pe porţiuni din suprafaţa unităţii amenajistice)

condiţiile prin care pot fi parcurse cu astfel de lucrări, ele se vor aplica chiar dacă nu au fost

prevăzute în planul lucrărilor de îngrijire.

- în situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în raport

de caracteristicile arboretului de pe porţiunile care necesită intervenţii;

- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafaţă, volumul de extras

fiind orientativ;

- având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea stării

fitosanitare, ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se recomandă ca aceste

lucrări să se execute la timp, de bună calitate şi de câte ori este cazul.

Suprafeţele şi volumele de extras prin rărituri şi curăţiri sunt redate pe drumuri

existente şi la nivel de u.a., iar tăierile de igienă - global, pe instalaţii de transport, în planul

lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor.

Menţionăm că volumele de masă lemnoasă de recoltat prin lucrări de îngrijire şi conducere a

arboretelor au un caracter orientativ şi, din această cauză, la executarea lucrărilor nu se va urmări în

mod special recoltarea masei lemnoase prevăzute în amenajament, ci parcurgerea suprafeţelor

prevăzute şi realizarea obiectivelor de ordin cultural. Se recomandă ca ocolul să efectueze lucrări de

îngrijire şi în arboretele neprevăzute în plan, dar care, în cursul deceniului, realizează condiţii

pentru aplicarea lor. Ordinea parcurgerii arboretelor se va stabili de către ocol, în funcţie de

necesităţi.

54

Lucrări de regenerare şi împădurire

Aceste lucrări s-au planificat în funcţie de situaţia înregistrată în timpul descrierii parcelare, de

nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de recoltare şi de necesitatea introducerii în

circuitul productiv a terenurilor fără vegetaţie forestieră destinate împăduririi, urmărindu-se

realizarea unor structuri cât mai apropiate de cele normale în raport cu funcţiile atribuite arboretelor

respective. Compoziţiile de regenerare s-au stabilit în funcţie de particularităţile staţionale şi de

cerinţele ecologice ale speciilor, ţinând seama de prevederile din „Norme tehnice pentru compoziţii,

scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor şi de împădurire a terenurilor degradate” ediţia 2000

şi din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor” ediţia 2000.

Referitor la lucrările de regenerare și completare, se fac următoarele precizări, de care s-a ţinut

seama la întocmirea proiectului:

- în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele lucrări, chiar

dacă nu sunt evidenţiate în plan, cum ar fi: înlăturarea litierei groase, nedescompuse, de pe unele

porţiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înţelenite, toate acestea cu scopul creerii

condiţiilor ajungerii seminţelor la sol;

- împăduririle şi eventualele completări se vor face cu material de provenienţă locală sau de la alţi

producători, dar numai cu provenienţe valoroase şi certe şi cu respectarea strictă a zonelor de

transfer;

- s-a dat prioritate speciilor cu valoare economică ridicată;

- puieţii folosiţi la împăduriri vor fi de provenienţă locală, pe cât posibil produşi în pepinierele

cantonale, sau proveniţi din regiuni cu condiţii edafo – climatice similare; seminţele folosite la

producerea puieţilor să fie recoltate din zonă, păstrându-se astfel caracterele ereditare ale arboretelor

locale;

- ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea perioadei

optime pentru aceste lucrări;

- se va urmări realizarea cât mai repede posibil a stării de masiv;

- în culturile nou create (regenerări naturale, plantaţii, culturi mixte) se vor executa lucrările

corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării arboretelor respective (descopleşiri, depresaje,

degajări etc.), ori de câte ori este necesar, periodicităţile din instrucţiuni fiind orientative.

În vederea regenerării cât mai urgente şi a realizării unor arborete de valoare s-au propus, pentru

acest deceniu, următoarele categorii de lucrări:

A. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale;

B. Lucrări de regenerare ‒ constând din împăduriri după tăieri rase și progresive;

C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

Împăduririle vor fi urmate de lucrări de îngrijire a culturilor nou create. Volumele de lucrări

stabilite în acest plan sunt orientative, urmând ca la elaborarea planurilor anuale ocolul să

stabilească în mod concret lucrările ce se execută, precum şi volumul acestora.

Tehnologiile de împădurire nu prezintă particularităţi în cadrul U.P., ele regăsindu-se în lucrarea „

Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor şi de împădurire a

terenurilor degradate” ediţia 2000.

Lucrări de împădurire (fără tăieri de regenerare) se vor executa în u.a.-urile: 68 D 75 A 75 C.

Lucrări completări se vor executa în u.a.-urile: 18 H 57 G.

Tratamente

Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se realizează, în

cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generaţie la alta. Gospodărirea intensivă, raţională

şi multifuncţională a fondului forestier impune ca necesitate adoptarea unei game largi de

tratamente, dând prioritate celor bazate pe regenerarea naturală a speciilor autohtone valoroase, în

cadrul unor perioade lungi sau continue de regenerare, pentru menţinerea acoperirii corespunzătoare

a solului.

55

Prin tratament se înţelege modul special cum se face exploatarea şi se asigură regenerarea unei

păduri în cadrul aceluiaşi regim, în vederea atingerii unui anumit scop. Masa lemnoasă care rezultă

în urma aplicării tratamentelor este încadrată în grupa produselor principale, iar tăierea prin care se

realizează poartă numele de tăiere de produse principale. Tratamentul cel mai indicat de aplicat într-

o pădure dată va fi acela care permite recoltarea produselor principale cu cele mai reduse cheltuieli

şi pierderi, dar care reuşeşte în acelaşi timp să asigure îndeplinirea integrală a obiectivelor de

gospodărire şi mai ales regenerarea mai valoroasă şi mai ieftină prin care să se realizeze cât mai

sigur structura ţel fixată pentru fiecare arboret şi ansamblu de arborete.

La alegerea tratamentului aplicabil la o pădure se va ţine seama de o serie de criterii şi recomandări

dintre care:

- alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularităţilor ecologice, a stării arboretelor

respective, a funcţiilor social-economice ale acestora, a accesibilităţii lor actuale şi de perspectivă,

precum şi în raport de condiţiile tehnice şi economice existente, prioritar fiind tratamentul cel mai

intensiv.

- se va da prioritate regenerării naturale care va conduce la realizarea cu cheltuieli mai reduse a unor

arborete capabile să conserve diversitatea genetică locală, care sunt mai bine adaptate ecologic şi

deci mai valoroase;

- promovarea de câte ori este posibil ecologic şi justificat economic a arboretelor amestecate, divers

structurate şi valoroase;

- se vor promova tratamentele prin care se evită întreruperea bruscă a funcţiilor ecoprotective care

trebuie să le exercite pădurea respectivă, evitând astfel declanşarea unor fenomene torenţiale, a

eroziunii, a alunecărilor de teren, a fenomenului de înmlăştinire etc.;

- în cazul pădurilor cu rol de protecţie deosebit la alegerea tratamentelor, se acordă prioritate

considerentelor de ordin cultural care conduc tot mai categoric la adoptarea tratamentelor intensive

bazate pe regenerarea sub masiv şi cu perioadă lungă de regenerare. În pădurile cu rol de protecţie

se pot adopta şi la alte tipuri de intervenţii, respectiv lucrări speciale de conservare sau tăieri de

igienă.

- trecerea de la o generaţie la alta este necesar să se facă fără întreruperi pentru a nu periclita din

capacitatea bioecologică de regenerare a pădurii respective şi a nu se întrerupe nici chiar pentru

perioade mai scurte de timp rolul său protector sau estetic;

Tratamentul tăierilor progresive

Tratamentul tăierilor progresive - tăieri în ochiuri face parte din grupa tratamentelor cu tăieri

repetate, localizate, la care regenerarea se realizează sub masiv. În cadrul tratamentului tăierilor

progresive sunt diferențiate trei genuri de tăieri de regenerare:

a) de deschidere a ochiurilor;

b) de lărgire a ochiurilor şi luminare a semințișurilor;

c) de racordare a ochiurilor.

În arboretele exploatabile care nu au fost suficient rărite, trebuie executate, înainte de începerea

aplicării tăierilor de regenerare, așa-numitele tăieri preparatorii, care au scopul principal de a pune

în lumină coroanele arborilor de valoare, cu rol de seminceri, pentru a fructifica cât mai abundent.

Caracteristica principală a tratamentului tăierilor progresive o constituie declanşarea procesului de

regenerare, cu ocazia primelor tăieri, într-un număr variabil de puncte de pe suprafaţa arboretului,

care constituie aşa numitele „ochiuri de regenerare“. Numărul ochiurilor, mărimea, forma şi

repartizarea acestora se stabilesc în raport cu ritmul tăierilor şi cu evoluţia procesului de regenerare.

Tratamentul tăierilor progresive se recomandă pentru o gamă largă de arborete, constituite din

specii cu temperamente diferite, în condiţiile ţării noastre este indicat a se aplica în păduri din grupa

a II-a (cu funcţii de producţie şi protecţie), precum şi la unele păduri din grupa I (cu funcţii speciale

de protecţie), pentru regenerarea arboretelor de stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos,

gârniţă, cer, gorun, precum şi a şleaurilor de câmpie, luncă şi deal, a goruneto-făgetelor, făgetelor,

amestecurilor de fag cu răşinoase, brădetelor, amestecurilor de brad cu molid. Tratamentul se poate

aplica, cu adaptări corespunzătoare, şi în molidişuri situate în staţiuni în care pericolul doborâturilor

produse de vânt este relativ redus.

56

Lucrări de tăieri progresive se vor face în u.a.- urile următoare:

Însămânţare: 27 A ;

Punere în lumină: 14 B 15 C 15 F 16 B 26 A 26 B 28 A 29 C 30 C 37 B 37 D 39 B 39 C

39 D 40 B 40 G 46 D 54 57 B 57 C 58 B 58 D 61 63 B 63 F 63 G 70 D 73B 78 80 A

81 C 81 D;

Racordare (împădurire în situaţia în care refacerea naturală nu este una bună): 14 E 28 D 35 F

40 A 53 58 E 59 A 60 C 63 C 67 B 74 A 74 D 74 E 76 B 81 A 82D;

Împădurire sub masiv: 14 C 15 A 16 E 25 C 25 D 27 B 29 B 30 A 34 A 35 A 35 C 35 D

58 A 74;

Lucrări de tăieri rase

Tratamentul tăierilor rase se caracterizează prin recoltarea integral a arboretului exploatabil, de pe o

anumită suprafață, printr-o singură tăiere, fiindcă urmate de cele mai multe ori de o regenerare pe

cale artificială.

Prin aplicarea tratamentului tăierilor rase în benzi se urmăreşte obţinerea, în cât mai mare măsură, a

regenerării naturale.

- benzile care se taie ras beneficiază de adăpostul lateral al arboretului vecin, regenerarea naturală

fiind favorizată, mai ales în cazul speciilor cu sămânţă uşoară - molid, pin, larice.

Tratamentul tăierilor rase în benzi se poate aplica în vederea regenerării naturale a unor arborete de

molid, pin sau larice, situate pe pante până la 35g, ele se aplică şi în zăvoaie, culturi de plop şi sălcii

selecţionate. Astfel de tăieri se pot aplica şi pentru refacerea sau substituirea unor arborete slab

productive sau necorespunzătoare funcţiilor de protecţie. Lăţimea optimă a benzilor este de 30-40

m, totuşi, în unele staţiuni favorabile, pe versanţii umbriţi, unde seminţişul instalat are mai puţină

nevoie de adăpostul arboretului vecin, lăţimea benzilor poate fi mai mare, atingând chiar 70 m;

- în aceste limite, lăţimea benzilor se stabileşte diferenţiat în raport cu caracteristicile ecologice ale

speciilor de regenerat.

În cazul refacerii arboretelor funcţional necorespunzătoare, lăţimea benzilor va fi de 30-70 m. În

molidişuri şi pinete se constituie succesiuni de tăieri ca şi în cazul tăierilor rase pe parchete mici.

Dat fiind că aici se urmăreşte cu prioritate asigurarea regenerării naturale, intervalul de alăturare a

benzilor trebuie să fie corelat cu periodicitatea fructificaţiei şi dinamica instalării şi dezvoltării

seminţişului, fără a fi mai scurt de 3 ani. În molidişuri nu se aplică tăieri rase în benzi alterne. În

zăvoaie, culturi de plopi euramericani şi de salcie selecţionată, alăturarea parchetelor se face la 2-3

ani.

Lucrări de tăieri rase în benzi alăturate urmate de împăduriri se vor face în u.a.- urile următoare: 29

F 36 B 40 F 51 B 79 D.

Lucrări speciale de conservare

Acestea urmăresc asigurarea continuităţii pădurii şi menţinerea arboretelor într-o stare

corespunzătoare îndeplinirii funcţiei de protecţie atribuite.

Tăieri de conservare

Se vor aplica în arboretele mature (aflate în perioada exploatabilităţii de regenerare) şi au în vedere

regenerarea treptată a acestora. Tăierile au ca scop principal conservarea arboretului (asigurarea

continuităţii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) şi nu extracţia de material lemnos (Giurgiu

1988).

În ceea ce priveşte aplicarea acestor tăieri, se fac următoarele recomandări:

- tăierile vor începe din momentul atingerii exploatabilităţii de protecţie;

- prin tăieri se va urmări declanşarea regenerării naturale şi promovarea nucleelor de regenerare deja

existente;

Lucrări de conservare se vor face în u.a.- urile următoare: 2 B 4 B 9 10 A 11 B 12 E 14 A 14 F

32 D 35 G 37 C 40 C 43 50 56 C 82C

57

7.1.2. Analiza impactului lucrărilor silvotehnice asupra habitatelor de interes comunitar

existente în cadrul amenajamentului silvic UP I Budești Starea de conservare a unei specii este dată de totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa

şi care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective.

Starea de conservare a acesteia se consideră „favorabilă“ atunci când sunt îndeplinite

condiţiile (conform Directivei Habitate 92/43/CEE):

datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine (au o stare de

conservare favorabilă) şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a

habitatului natural (cu precădere că, lucrările prevăzute în amenajament se vor desfășura

înafara sezonului de cuibărit (perioadă sensibilă) și creștere a puilor pentru speciile de pe

suprafața planului);

arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul previzibil;

există un habitat suficient de vast, cu structura și și funcțiile specifice necesare pentru ca

populaţiile speciei să se menţină pe termen lung.

Obiectivele amenajamentului silvic studiat, prezentate anterior, coincid cu obiectivele

generale ale rețelei Natura 2000, respectiv a obiectivelor de conservare a speciilor și habitatelor de

interes comunitar. În cazul habitatelor, prin amenajamentul silvic s-au propus următoarele obiective:

asigurarea continuității pădurii;

promovarea tipurilor naturale fundamentale de pădure;

menținerea funcțiilor ecologice, economice și sociale ale pădurii.

Obiectivele asumate urmează a fi concretizate prin stabilirea lucrărilor silvotehnice, în

funcție de realitatea din teren, aspectul, vârsta, compoziția, consistența și funcțiile pe care le

îndeplinesc arboretele.

Evaluarea impactului lucrărilor silvotehnice asupra ecositemelor s-a realizat prin analiza

efectelor acestora asupra:

suprafeței și dinamicii ei;

stratului arborescent cu luarea în considerare a următoarelor elemente: compoziție, prezența

speciilor alohtone, modului de regenerare, consistența, numărul de arbori uscați pe picior,

numărul de arbori căzuți la sol;

semințișului cu luarea în considerare a compoziției, prezenței speciilor alohtone, modului de

regenerare, gradului de acoperire;

subarboretului cu luarea în considerare a compoziției, prezenței speciilor alohtone;

stratului ierbos și subarbustiv cu luarea în considerare a compoziției, prezenței speciilor

alohtone.

Analiza impactului lucrărilor silvotehnice prognozat asupra speciilor de habitate, floră și faună din

ariile naturale protejate se prezintă astfel:

58

59

u.a Suprafață

Categoria

funcțională

Caracterul

actual al arboretului

Compoziția Consistența Vârsta Lucrare propusă Cod habitat

Natura 2000

Stare de

conservare Impact

79B

3,6

1-5L

Nat. fund.

prod. mij. rel. plu

10FA 0,9 5 degajări ROSPA0134

Munții Gutâi Favorabilă

Impact pozitiv

nesemnificativ

80A

34,3 1-5L

Nat. fund.

prod. mij.

rel. plu 10FA 0,5 95

Tăieri

progresive,

punere în lumină

ROSPA0134Munții Gutâi

Favorabilă Impact negativ nesemnificativ

80B

5,3 1-

2A,2C,5L

Nat. fund.

prod. inf.

rel. plu 10FA 0,7 65 Tăieri de igienă

ROSPA0134Munții Gutâi

Favorabilă Impact negativ nesemnificativ

80M

1,5 _______ ROSPA0134Munții Gutâi

- Neutru

80N 0,7 _______

ROSPA0134

Munții Gutâi - Neutru

80V

0,1 _______ ROSPA0134Munții Gutâi

- Neutru

81A

13,5 1-5L

Nat. fund.

prod. mij. rel. plu

10FA 0,1 145

Tăieri

progresive, racordare,

împăduriri,

ajutorarea reg. naturale

ROSPA0134

Munții Gutâi Favorabilă

Impact negativ

nesemnificativ

81B

7,5 1-

2A,2C,5L

Nat. fund. prod. inf.

rel. plu.

10FA 0,7 65 Tăieri de igienă

ROSPA0134

Munții Gutâi ROSCI0089

Gutâi Creasta

Cocoșului

Favorabilă Impact negativ

nesemnificativ

81C

2,0 1-5L

Nat. fund.

prod. mij.

rel. plu.

10FA 0,5 145

Tăieri

progresive,

racordare,

împăduriri, ajutorarea reg.

natural,

îngrijirea semințișului

ROSPA0134Munții Gutâi

Favorabilă Impact negativ nesemnificativ

81D 3,8 1-5L

Nat. fund.

prod. mij.

rel. plu.

10FA 0,5 85

Tăieri

progresive, racordare,

împăduriri,

ajutorarea reg. naturale

ROSPA0134Munții Gutâi

Favorabilă Impact negativ nesemnificativ

81E 0,5 1-5L

Nat. fund.

prod. mij. rel. ech.

8FA2MO 0,9 30 Rărituri ROSPA0134

Munții Gutâi Favorabilă Impact negativ

nesemnificativ

81F 1,1 1-5L

Nat. fund.

prod. mij. rel. plu

10FA 0,7 95 Tăieri de igienă ROSPA0134

Munții Gutâi Favorabilă Impact negativ

nesemnificativ

81N 2,8 __________

ROSPA0134

Munții Gutâi ROSCI0089

Gutâi Creasta

Cocoșului

- Neutru

82A 6,3 1-5L

Nat. fund.

prod. mij.

rel. plu

10FA 0,7 85 Tăieri de igienă

ROSPA0134Munții Gutâi

ROSCI0089

Gutâi Creasta Cocoșului

Favorabilă Impact negativ nesemnificativ

82B 2,2 1-5L Nat. fund. subprod.

rel. ech.

9FA1MO 0,7 30 Tăieri de igienă

ROSPA0134

Munții Gutâi ROSCI0089

Gutâi Creasta

Cocoșului

Favorabilă Impact negativ

nesemnificativ

82C 3,1 1-

2A,2C,5L

Nat. fund.

prod. inf.

rel. plu

10FA 0,7 105

Tăieri de

conservare, aj.

reg. naturale

ROSPA0134Munții Gutâi

ROSCI0089

Gutâi Creasta Cocoșului

Favorabilă Impact pozitiv nesemnificativ

82D 2,6 1-5L

Nat. fund.

prod. mij.

rel. plu.

10FA 0,3 100

Tăieri

progresive, racordare,

împăduriri, aj.

reg. natural, îngrijirea

semințișului

ROSPA0134Munții Gutâi

Favorabilă Impact negativ nesemnificativ

82N 0,4 _________

ROSPA0134Munții Gutâi

ROSCI0089

Gutâi Creasta Cocoșului

- Neutru

60

Analiza lucrărilor a scos în evidență următoarele:

În situl de interes comunitar ROSCI0089 Gutâi-Creasta Cocoșului avem arborete considerate

habitate de interes comunitar (9110 Păduri de Luzulo-Fagetum) pe suprafața ocupată de

amenajament pe 19,1 ha, care au starea de conservare favorabilă.

În arboretele situate în habitatul de interes comunitar nu au fost propuse tăieri rase, lucrări

care ar putea avea un impact semnifcativ (pe termen mediu) asupra ariilor naturale protejate;

Pe terenurile de vânătoare şi cele neproductive nu au fost planificate lucrări, dar ele nu se vor

împăduri, ci se vor păstra la nivelul din amenajament.

Impactul lucrărilor prevăzute va fi nesemnificativ negativ, acestea se vor realiza pe o

perioadă scurtă de timp, localizată.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente, sinergice și negative, iar cele

temporare vor fi nesemnificativ negative (de ordinul zilelor).

Lucrările prevăzute vor avea impact pozitiv din punct de vedere atât silvic, cât și al

biodiversității, prin gestionarea arboretului spre o stare cât mai favorabilă.

7.1.3. Analiza impactului direct asupra speciilor de interes comunitar din siturile

Natura 2000 existente în limitele teritoriale ale amenajamentului silvic UP I Budești

7.1.3.1. Impactul asupra speciilor de mamifere

Formularele standard ale siturilor de interes comunitar existente în limitele teritoriale ale

UP I Budești menţionează prezenţa a 2 specii de carnivore mari (Ursus arctos, Lynx lynx).

Ursul şi râsul sunt specii care paradoxal sunt de interes comunitar dar în acelaşi timp se

vânează pe baza unor autorizaţii individuale emise de către autoritatea de mediu. Această

contradicţie trebuie reglementată în viitor prin armonizarea legislației.

Conform ultimelor date (preluate din teren de către personalul silvic) specia Ursus arctos

are o stare de conservare favorabilă. Această specie preferă habitatele de tip Luzulo- Fagetum

(9110) și Asperulo-Fagetum (ea fiind reperată în cursul acestui an pe suprafața planului, în

suprafețe nesuprapuse ariilor naturale protejate). Prin respectarea măsurilor de diminuare a

impactului specia își va păstra starea de conservare, și chiar si-o va îmbunătății.

Impactul potențial asupra speciei Ursus Arctos (urs) - poate fi perturbat de zgomotul produs

în timpul lucrărilor.

Conform ultimelor date (Formularele Standard actualizate și a datelor din teren preluate de

personalul silvic) specia Lynx lynx are o stare de conservare favorabilă având în vedere că indivizi

ai speciei au fost reperați la limitele planului și ținând cont de comportamentul acesteia .

Impactul potențial asupra speciei Lynx Lynx (râs) - poate fi afectată de conducerea

neobișnuită a vehiculelor motorizate, care poate avea ca efect riscul uciderii unor indivizi ai speciei.

Prin respectarea măsurilor de diminuare a impactului specia își va păstra starea de conservare.

Toate aceste animale de talie mare trăiesc în zone în care activităţile umane lipsesc, fiind

deranjate de prezenţa omului.

Prin punerea în practică a lucrărilor silvotehnice prevăzute de amenajament s-a constatat

(prin analizarea Formularelor Standard, cu predilecție la starea de conservare și populația speciei, în

condițiile în care pe aceleași suprafețe au fost implementate aceleași tipuri de planuri –

amenajamente silvice – bazate pe aceleași principii și luând în considerare că de-a lungul timpului

s-au introdus în legislația silvică anumite restricții cu privire la aplicarea lucrărilor în ariile

protejate) că acestea nu au un impact negativ semnificativ asupra acestor specii, suprafaţa

habitatelor receptor pentru aceste specii fiind suficient de mari pentru a asigura menţinerea şi

dezvoltarea (în timpul lucrărilor planificate) pe termen lung a acestora.

De altfel, principala cauză a reducerii efectivelor lor constau în fragmentarea habitatelor,

lucru care nu se va realiza prin implementarea prezentului amenajament silvic.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, permanente, sinergice asupra speciilor de

mamifere, iar cele temporare vor fi nesemnificativ negative.

61

7.1.3.2. Impactul asupra speciilor de amfibieni şi reptile

În Formularele Standard ale siturile Natura 2000 existente pe teritoriul UP I Budești au fost

identificate 2 specii de amfibieni şi reptile după cum urmează : Triturus montandoni și Bombina

veriegata.

Datele din amenajamentul UP I Budești referitoare la ecosistemele forestiere ne îndreptăţesc

să afirmăm că în cazul speciilor de amfibieni şi reptile există o reţea foarte densă de habitate

disponibile pentru aceste specii datorate situării planului (zonă cu precipitații frecvente).

Numeroasele zone umede temporare sau permanente, reprezentate de cele mai comune bălţi şi

băltoace cu apă stagnantă, ce se formează primăvara și în urma precipitațiilor, care sunt relativ

frecvente având în vedere situarea planului, odată cu topirea zăpezilor până la afluenții principalii ai

râului Mara, văile Maleia, Cosău și Breboaia cu afluenții lor (Valea Mare cu Izv. Negru, Izv. Roşu,

Izv. Călinii şi Izv. cu Peşti; Valea Sivei (Jireapăn) cu Pr. Prislop şi pr. Prindelui; Valea Oanţa cu pr.

Pietrei, izv. Vilii, pr. Scândurile, Izv. Mertiului şi Izv. Deluţ; Valea Râuşor cu Izv. Iazului; Valea

Sărată şi Valea Măgurei) crează premise pentru înmulţirea, creşterea şi dezvoltarea, uneori chiar

exagerată a populaţiilor acestor specii. În urma inventarierilor efectuate la speciile de interes comunitar (conform Formularelor

Standard și a situației din teren) se constată că, de-a lungul timpului speciile și-au păstrat aceeași

stare de conservare, bună, în condițiile în care pe aceeași suprafață au fost fost implementate

planuri cu principii identice la bază, iar statutul de conservare s-a menținut. În consecință se poate

afirma faptul că evoluția acestor specii va fi una cel puțin constantă.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, permanente, sinergice asupra speciilor de

amfibieni și reptile, iar cele temporare vor fi nesemnificativ negative.

7.1.3.3. Impactul asupra speciilor de plante

Speciile de plante de interes comunitar enumerate în Formularele Standard ale siturilor

Natura 2000 suprapuse planului sunt:

o Campanula serrata (clopoțel) – crește în locuri însorite, de obicei, a fost reperată în unitățile

neproductive. Prin respectarea măsurilor impuse (interzicerea târârii lemnului, interzicerea

depozitării masei lemnoase în zonele unde se identifică specia), și în situația în care pe

suprafețele unde a fost reperată nu sunt planificate lucrări, impactul implementării planului

va fi unul nesemnificativ negativ, ba chiar neutru.

o Ligularia sibirica (curechi de munte) – crește de obicei în locuri însorite, fiind reperată în

zonele cu vegetație de dimensiuni mici, în liziera pădurii și pe terenurile neproductive.

Lucrările planificate nu vor avea impact semnificativ negativ asupra ei, iar prin respectarea

măsurilor de reducere a impactului asupra speciei se va păstra starea de conservare și chiar

se va îmbunătății.

Ca urmare a celor expuse mai sus, se concluzionează că lucrările silvotehnice planificate

pentru implementarea planului nu vor avea un impact semnificativ negativ asupra acestor specii,

acestea reușind astfel să-și mențină statutul de conservare și chiar să îl îmbunătățească.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente, sinergice asupra speciilor de

amfibieni și reptile, iar cele temporare vor fi nesemnificativ negative.

62

7.1.3.4. Impactul asupra speciilor de păsări

Speciile de păsări pot fi afectate de zgomotul şi vibraţiile produse de utilajele folosite la

tăierea şi transportul lemnului.

Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regimul de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa orizontală

şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare și absorbție. Datorită

faptului că planul se afla într-o zonă deschisă, efectul acestora va fi mult diminuat şi limitat la zona

de activitate, zgomotul fiind absorbit de vegetație.

Perioada cea mai ,,sensibilă” pentru păsări este perioada de împerechere şi de cuibărit. În

acest sens trebuie precizat faptul că tăierile progresive (tăierile de punere în lumină şi racordare) au

restricţia (prin lege) de a se executa doar în afara sezonului de vegetaţie evitându-se în acest fel

perioadele menţionate. În cazul tăierilor progresive (se va ține cont de perioadele de împerechere și

cuibărit, cu precădere în u.a.- urile suprapuse sitului de protecție avifaunistică), ce nu au restricţia

menţionată se recomandă evitarea tăierilor în perioadele menţionate de împerechere şi cuibărit

atunci când speciile de păsări sunt vulnerabile.

În restul timpului ţinând cont de faptul că aceste tăieri se execută pe suprafețe mici şi la

intervale mari de timp şi că păsările au o mobilitatea ridicată având la dispoziţie şi numeroase

habitate receptor în arie, impactul produs de zgomotul şi vibraţiile utilajelor va fi minim, temporar.

De asemenea se recomandă evitarea pe cât posibil a extragerii arborilor în care sunt

amplasate cuiburile păsărilor cu ocazia aplicării lucrărilor silvotehnice.

În aria naturală protejată de interes avifaunistic ROSPA 0134 Munții Gutâi s-au identificat,

conform Formularului Standard, următoarele specii de păsări:

o Specia Aquila chrysaetos (acvilă de munte) – o presiune o reprezintă desfășurarea lucrărilor în

arbori de dimensiuni mari în timpul clocitului și creșterii puilor (februarie-aprilie) acestei specii;

o Specia Bonasa bonasia (ieruncă) - o presiune o reprezintă desfășurarea lucrărilor în timpul

clocitului acestei specii (martie-septembrie) în zonele în care se regăsesc indivizi ai speciei;

o Specia Bubo bubo (buhă) – presiune asupra indivizilor speciei îl reprezintă zgomotul, care

afectează localizarea prăzii, specia bazându-se în decelare şi pe auzul foarte bun, cât și

eliminarea tuturor arborilor morți din pădure;

o Specia Caprimulgus europaeus (păpăludă) – poate fi periclitată prin tulburarea produsă de

oameni sau câini prin reducerea timpului pe care pasărea îl petrece pentru incubare sau hrănire,

ceea ce afectează şansele de supravieţuire a puilor şi îi face mai vulnerabili la prădători;

o Specia Ciconia nigra (barză neagră) – o presiune o reprezintă deranjarea indivizilor prin

producerea zgomotului puternic în apropierea cuiburilor, în perioada aprilie-mai;

o Specia Crex crex (cristei de câmp) – o presiune o reprezintă deranjarea indivizilor prin

producerea zgomotului puternic în apropierea cuiburilor (din stratul ierbos), în perioada mai-

iunie;

o Specia Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb) – o presiune o reprezintă eliminarea în

totalitate a arborilor morți din pădure, precum și prin producerea de zgomot în apropierea

cuiburilor în timpul cuibăritului (aprilie-mai);

o Specia Dryocopus martius (ciocănitoare neagră) - o presiune o reprezintă producerea de

zgomot în apropierea cuiburilor în timpul cuibăritului (aprilie-mai) și prin distrugerea cuiburilor

din arbori (de dimensiuni mari, conifere sau foioase);

o Specia Falco peregrinus (șoim călător) - o presiune o reprezintă producerea de zgomot în

apropierea cuiburilor în timpul cuibăritului (februarie-martie);

o Specia Ficedula albicollis (muscar gulerat) - o presiune o reprezintă producerea de zgomot în

apropierea cuiburilor în timpul cuibăritului și eliminarea în totalitate a arborilor morți din

pădure;

63

o Specia Ficedula parva (muscar mic) - o presiune o reprezintă producerea de zgomot în

apropierea cuiburilor în timpul cuibăritului și eliminarea în totalitate a arborilor morți din

pădure;

o Specia Fringilla coelebs (cinteză) - o presiune o reprezintă producerea de zgomot în apropierea

cuiburilor în timpul cuibăritului (în perioada aprilie-iunie);

o Specia Fringilla montifringilla (cinteză de iarnă) - o presiune o reprezintă producerea de

zgomot în apropierea cuiburilor în timpul cuibăritului (în perioada mai-iulie);

o Specia Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic) – o presiune o reprezintă eliminarea în totalitate a

tufelor din pădure, cât și producerea zgomotului în apropierea cuibului (în luna mai);

o Specia Loxia curvirostra (forfecuță gălbuie) - o presiune o reprezintă producerea zgomotului în

apropierea cuibului (în arborii de conifere);

o Specia Lullula arborea (ciocârlie de pădure) - o presiune o reprezintă producerea zgomotului în

apropierea cuibului;

o Specia Luscinia luscinia (privighetoare de zăvoi) - o presiune o reprezintă producerea

zgomotului în apropierea cuibului (martie-iunie);

o Specia Miliaria calandra (presură sură) - o presiune o reprezintă producerea zgomotului în

apropierea cuibului amplasat pe sol;

o Specia Motacilla alba (codobatura albă) - o presiune o reprezintă producerea zgomotului în

apropierea cuibului (mai-iulie);

o Specia Motacilla cinerea (codobatura de munte) - o presiune o reprezintă producerea

zgomotului în apropierea cuibului (mai-iulie);

o Specia Muscicapa striata (muscar sur) - o presiune o reprezintă producerea zgomotului în

apropierea cuibului amplasat între crengile copacilor (mai-iunie);

o Specia Oenanthe oenanthe (pietrar sur) - presiunea se poate produce prin perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat în iarba deasă, în crăpături de pe sol în perioada martie – iunie;

o Specia Phylloscopus collybita (pitulice de mică) – o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat în pădurile mature, la baza solului în perioada aprilie – iunie;

o Specia Picoides tridactylus (ciocănitoare cu trei degete) - o presiune o reprezintă perturbarea

liniștii în apropierea cuibului și scoaterea completă a arborilor scorburoși;

o Specia Picus canus (ciocănitoare verzuie) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat înarborii morți (aprilie-mai);

o Specia Prunella modularis (brumăriță de pădure) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat în tufișuri, în perioada aprilie – iunie;

o Specia Pyrrhula pyrrhula (mugurar) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în apropierea

cuibului amplasat în tufișuri, în perioada mai– iunie;

o Specia Pernis apivorus (viespar) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în apropierea

cuibului în perioada iunie-iulie;

o Specia Regulus ignicapillus (aușel sprâncenat) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat în arbori în perioada aprilie-mai;

o Specia Regulus regulus (aușel cu cap galben) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat între ramuri în perioada aprilie-mai;

o Specia Saxicola torquata (mărăcinar negru) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului amplasat în zone cu vegetaţie mică şi rară, în perioada martie-iuni;

o Specia Scolopax rusticola (sitar de pădure) – o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului construit într-o depresiune sau scobitură puţin adâncă pe sol;

o Specia Serinus serinus (cănăraș) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în apropierea

cuibului amplasat în arbori de înălţimi mari în perioada februarie-august;

o Specia Strix uralensis (huhurez mare) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în apropierea

cuibului amplasat în scorburi prezent în trunchiul copacilor în perioada aprilie;

64

o Specia Tetrao urogallus (cocoș de munte) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibului în perioada aprilie-mai;

o Specia Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru) - o presiune o reprezintă perturbarea liniștii în

apropierea cuibuluiamplasat în arbuști sau tufișuri, în luna aprilie;

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente, sinergice asupra speciilor de păsări,

iar cele temporare vor fi nesemnificativ negative.

7.2. Analiza impactului indirect asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar

Impactul indirect constă în modificarea temporară a activității biologice a speciilor din

apropierea punctelor de lucru, în perioada desfașurării lucrărilor silviculturale (impact de scurtă

durată, localizat, de ordinul zilelor). Prin amenajament nu au fost propuse alte activităţi în siturile

Natura 2000 cum ar fi de pildă realizarea unor construcţii forestiere sau dezvoltarea reţelei de

drumuri. Urmare a celor afirmate mai sus, se consideră că nu există un impact indirect asupra

habitatelor şi speciilor de interes comunitar prin implementarea prevederilor actualului

amenajament silvic.

Un impact indirect semnificativ nu va exista nici pentru populație, sănătatea umană, faună,

floră, sol, apă, aer, factori climatici, patrimoniu cultural și peisaj.

7.3. Analiza impactului cumulativ asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar

În condiţiile în care amenajamentele silvice vecine (Ocolul Silvic Baia Sprie, Ocolul Silvic

Strâmbu Băiuț, Ocolul silvic Dragomirești) dar şi eventualele amenajamente ale pădurilor

proprietate publică/privată au la bază soluţii tehnice bazate pe aceleaşi principii, sunt realizate în

conformitate cu Normele tehnice şi ţin seama de realităţile din teren, putem afirma că impactul

cumulativ a lucrărilor silvice prevăzute în amenajamentele existente asupra integrităţii siturilor

Natura 2000 este unul nesemnificativ negativ (fapt confirmat și de analizarea statutului de

conservare conform Formularelor Standard, date coroborate cu situația din teren). Lucrările

executate pe terenurile agricole învecinate, precum și cele din amenajamentele pastorale nu au la

bază principii și tehnici care ar putea, cumulate cu planul supus discuției la o presiune asupra

habitatelor și speciilor (în condițiile studierii evoluției în timp a acestora în aceleași condiții, ba

chiar cu mai puține restricții).

Un impact cumulativ semnificativ nu va exista nici pentru populație, sănătatea umană,

faună, floră, sol, apă, aer, factori climatici, patrimoniu cultural și peisaj.

7.4. Analiza impactului rezidual asupra habitatelor şi speciilor de interes comunitar

Impactul rezidual este minim şi este datorat în principal modificărilor ce au loc la nivel de

microclimat local, respectiv al condiţiilor de biotop, ca urmare a modificărilor ce apar în structura

orizontală şi verticală a arboretelor (modificarea regimului de retenţie a apei pluviale, modificarea

cantităţii de lumină ce ajunge la suprafaţa solului, circulaţia diferită a aerului-impact redus).

Readucerea arboretelor la o structură normală va elimina acest inconvenient. Toate modificările

apărute în structura pădurii sunt temporare, localizate, majoritatea au impact neutru sau pozitiv, iar

cel negativ este nesemnificativ. Modificările sunt reversibile în întregime, în timp mediu și scurt.

7.5. Analiza impactului pe termen scurt, mediu şi lung

Impactul pe termen scurt a lucrărilor silvotehnice preconizate a se aplica în ecosistemele

forestiere din UP I Budești se referă la perioada de efectuare a acestor lucrări. Pe termen scurt unele

lucrări silvotehnice prevăzute (cum sunt de exemplu unele tratamente) pot conduce la unele

modificări ale microclimatului local, a condiţiilor de biotop datorită modificărilor ce au loc în

structura orizontală şi verticală a arboretelor.

Cea mai radicală lucrare silvotehnică, care aduce modificări majore pe termen scurt și mediu

ecosistemelor forestiere, sunt tăierile rase care nu sunt planificate în plan în ariile de protecție.

65

În ceea ce priveşte efectul lucrările planificate pe suprafețele suprapuse ariilor naturale

protejate (tăieri progresive, tăieri de igienă, tăieri de conservare, rărituri și degajări), acestea au un

impact negativ nesemnificativ, aceasta datorită faptului că lucrările planificate conduc pădurea spre

starea de masiv, bazate pe regenerarea naturală prin promovarea speciilor autohtone naturale

valoroase, care asigură menținerea acoperișului corespunzător solului, asigurându-se astfel

exercitarea continuă a funcțiilor multiple, ecologice, economice și sociale de protecție, pe care

trebuie să le îndeplinească arboretele, respectiv pădurea în ansamblul ei. Modul de executare a

lucrărilor este cu impact nesemnificativ, desfășurându-se în perioadele cel mai puțin vulnerabile

speciilor.

Astfel se prognozează că prin aplicarea reglementărilor prezentului amenajament se va

menţine diversitatea structurală atât în plan orizontal cât şi vertical, creşterea consistenţei medii a

arboretelor de la 0,68 în 2018 la 0,78 în 2028, îmbunătăţirea compoziţiei arboretelor și a

consistenței. Toate acestea crează pe termen lung şi pentru speciile de interes comunitar premise

pentru o bună creştere şi dezvoltare a populaţiilor lor.

Ca urmare, lucrările propuse în prezentul amenajament silvic afectează în mod negativ

nesemnificativ starea de conservare a habitatelor forestiere de interes comunitar şi a speciilor de

interes comunitar și avifaunistic pe termen scurt, ele nu se vor resimți pe termen mediu și lung.

7.6. Analiza impactului din faza de aplicare a activităţilor generate de lucrările silvice

Lucrările silvice propuse prin prezentul amenajament silvic au o durată scurtă de execuţie şi

se fac respectându-se prevederile Ordinului nr. 1540/2011 – pentru aprobarea Instrucţiunilor

privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului

lemnos.

În perioada de execuţie a lucrărilor silvotehnice impactul este direct, pe termen scurt, limitat

la durata execuţiei, nu este rezidual şi nu se cumulează în zona studiată cu impactul generat de alte

activităţi existente, aceasta datorită suprafeţelor întinse în care se aplică lucrările, în mod alternativ.

Nu poate fi cumulat zgomotul produs de activitatea de exploatare forestieră (zgomotul

produs de doborâre şi/sau fasonarea arborilor) cu zgomotul generat de transportul materialului

lemnos, datorită distanţei care le separă.

Pe termen lung impactul asupra ariilor naturale protejate după finalizarea lucrărilor silvice este unul

pozitiv, lucrările silvice menţin sau chiar refac starea de conservare favorabilă a habitatelor, fapt

care va atrage și buna conservare a speciilor de floră și faună.

7.7. Analiza impactului asupra factorului de mediu apă

Pe ansamblu, regimul hidrologic este un factor important pentru dezvoltarea vegetației

forestiere, influențând procesele de formare a solului prin acțiunea de descompunere pe care o

exercită asupra rocilor și a litierei, acest fenomen fiind în strânsă legătură cu temperatura, expoziția,

altitudinea, etc. Prin aplicarea amenajamentelor silvice nu se generează ape uzate tehnologice și nici

menajere.

Vegetația forestieră existentă în păduri are un rol deosebit de important în protejarea

învelișului de sol și în reglarea debitelor de apă de suprafață și subterane, în special în perioadele

când se înregistrează precipitații importante cantitativ.

Impactul prognozat asupra factorului de mediu apa:

- spălarea terenurilor/versanţilor în perioada lucrărilor de implementare a obiectivelor

prevăzute în amenajamentul silvic analizat, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente

către cursuri de apă nepermanente ce traversează zona analizată;

- afectarea calităţii apelor de suprafaţă datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere

rezultate din activităţile fiziologice ale personalului angrenat în implementarea obiectivelor

prevăzute în amenajamentul silvic analizat (impact negativ nesemnificativ).

- pierderi accidentale de carburanţi şi lubrifianţi de la utilaje în timpul exploatării silvice

(poluare accidentală - impact negativ nesemnificativ).

66

Impactul potențial al lucrărilor silvotehnice este nesemnificativ deoarece, prin codul silvic și

ordinului 1540/2011 se stabilește o zonă tampon față de corpurile de apă de suprafață, iar

pentru cele subterane impactul este neutru.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente, temporare, sinergice asupra

corpurilor de apă suprapuse planului, precum nici a biodiversității acvatice, a populației din avalul

planului ori a sănătății umane.

7.8. Analiza impactului asupra factorului de mediu aer

Evaluarea calității atmosferei este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul rețelei

de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a

poluanților, efectele făcându-se resimţite atât de către om cât, și de către celelalte componente ale

mediului. În activitatea de exploatare forestieră nu se folosesc utilaje ale căror emisii de noxe să

ducă la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a faunei din zonă. Întrucât

aceste lucrări se vor desfășura punctiform pe suprafața analizată și nu au un caracter staționar nu

trebuie monitorizate în conformitate cu legislaţia. Nivelul acestor emisii este scăzut și că nu

depășește limitele maxime admise, iar efectul acestora este anihilat de vegetația forestieră. Zona

nefiind locuită, principalele surse potențiale de poluare în cadrul amplasamentelor sunt cele

reprezentate de autovehiculele care participă la trafic și la exploatările forestiere, toate

nesemnificative (impact negativ nesemnificativ).

Prin implementarea amenajamentului silvic propus, vor rezulta emisii de poluanţi în aer în

limite admisibile. Acestea vor fi:

- emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici

persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de transport care vor deservi lucrările din amenajamentul

silvic. Cantitatea de gaze de eşapare este în concordanţă cu mijloacele de transport folosite şi cu

durata de funcţionare a motoarelor acestora în perioada cât se află pe amplasament;

- emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici

persistenţi şi pulberi) de la utilajele care vor deservi lucrările din amenajamentul silvic;

- emisii din surse mobile (oxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, poluanţi organici

persistenţi şi pulberi) de la mijloacele de tăiere (drujbe) care vor fi folosite în activitatea de

exploatare a amenajamentului silvic;

- pulberi (particule în suspensie) rezultate în urma activităţilor de doborâre, curăţare,

transport şi încărcare masă lemnoasă;

- zgomot produs de utilaje în timpul lucrărilor (se vor utilaza cu precădere utilaje cât mai noi

pentru a se reduce zgomotul);

Impactul potențial al lucrărilor silvotehnice este nesemnificativ deoarece lucrările se

vor executa punctiform, utilajele angrenate vor produce emisii nesemnificativ cantitativ, care

vor fi absorbite de vegetația abundentă din jur. Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente, sinergice, a biodiversității și a

populației la nivelul calității aerului.

7.9. Analiza impactului asupra factorului de mediu sol

Prin îngrijirea solului se are în vedere promovarea protecției mediului înconjurător și

ameliorarea condițiilor ecologice, în scopul păstrării echilibrului dinamic al sistemelor biologice.

Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor condițiilor ecologice, stabilindu-se relații între

soluri, condiții climatice, factori biotici, la care se adaugă criteriile sociale și tradiționale pentru

asigurarea unei dezvoltări economice durabile.

Impactul prognozat asupra factorului de mediu sol:

- târârea lemnului, amplasarea drumurilor de tractor pe coastă;

- lipsa canalelor de scurgere a apelor;

- poluările accidentale cu combustili şi lubrifianţi;

- prin depozitarea deşeurilor menajere rezultate în urma activităţilor pe sol;

- tasarea solului prin supraîncărcarea utilajelor de transport a materialului lemnos rezultat;

- tasarea solului prin executarea lucrărilor în perioadele umede;

- lezarea solului prin târârea materialui lemnos;

67

Impactul potențial al lucrărilor silvotehnice este nesemnificativ deoarece lucrările se

vor executa doar în perioade în care umiditatea solului este mică (conform nomelor silvice în

vigoare), fapt care nu va duce la tasarea acestuia, iar prin codul silvic târârea lemnului este

interzisă.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente, sinergice și a biodiversității solului.

7.10. Analiza impactului asupra populației și sănătății umane

Implementarea planului aduce ca impact asupra populației și sănătății umane următoarele

presiuni:

- zgomotul și vibrațiile produse de mașinile și utilajele care transportă materialul lemnos și

practică extragerea acestuia prin tranzitarea drumurilor publice din interiorul așezărilor umane

(impact indirect);

- tasarea drumurilor publice determinată de greutatea mașinilor cu material lemnos care le

tranzitează (mașinile care transportă material lemnos nu se vor supraîncărca);

Planul nu are impact negativ semnificativ asupra populației și sănătății umane deoarece

acesta nu vizează direct zone populate, iar tipul lucrărilor planificate are obiective (protecţia

terenurilor şi solurilor cu înclinare mai mare de 35 de grade și a celor cu înmlăștinare

permananentă, protecţia contra factorilor climatici şi industriali dăunători, servicii ştiinţifice şi de

ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier pentru siturile Natura 2000 ROSPA 0134 - Munţii

Gutâi şi ROSCI 0089 - Gutâi - Creasta Cocoşului, obţinerea de produse lemnoase – lemn de

molid, fag, brad, etc. pentru cherestea și a produselor accesorii) care sunt în concordanță cu cele ale

protejării sănătății populației. Planul, prin implementarea sa, va aduce un impact pozitiv din punct

de vedere economic și al confortului uman (producerea diverselor produse din lemn, lemn pentru

încălzirea locuințelor). Fără implementarea planurilor similare se poate ajunge într-o situație

nedorită atât pentru populație (imposiblitatea procurării lemnului de foc poate atrage după ea

probleme de sănătate a populației pe termen scurt și mediu), cât și pentru sănătatea ei (în cazul

atacurilor cu Ipidae se poate ajunge la dispariția unor produse importante, precum plantele

medicinale).

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare, pemanente și sinergice.

7.11. Analiza impactului asupra patrimoniului cultural și a peisajului

Din punct de vedere al peisajului implementarea planului va aduce schimbare temporară, pe

suprafețele planificate cu tăieri rase (din cele 5 u.a.-urile în care sunt planificate tăieri rase doar u.a.

79D se află în marginea planului, și ar putea avea impact temporar asupra peisajului și acesta în

timp mediu deoarece se revine în scurt timp cu împădurirea suprafețelor, acest posibil impact este

contracarat de faptul că în vecinătate se află suprafețe împădurite a altor proprietari, celelalte 4 u.a.-

uri se află situate în interiorul unității de producție, lucrarea nereprezentând un impact asupra

peisajului).

Din punct de vedere al patrimoniului cultural, implementarea planului nu va aduce niciun

impact deoarece nu se suprapune cu niciun obiectiv de patrimoniu cultural.

Lucrările prevăzute nu vor avea efecte secundare temporare, pemanente și sinergice asupra

patrimoniului cultural și a peisajului.

68

8. POSIBELELE EFECTE SEMNIFICATIVE ÎN CONTEXT

TRANSFRONTALIER

Aplicarea managementului forestier în acord cu prevederile amenajamentului UP I Budești

nu poate induce sub nicio formă efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier

deoarece implementarea lui vine în completarea altor planuri de dezvoltare durabilă, și nu are

impact negativ semnificativ nici pentru mediul local, cu atât mai puțin în context transfrontalier

(planul supus discuției nu se află la granița statului român cu tările învecinate).

69

9. MĂSURI PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA HABITATELOR ŞI

SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR

9.1. Măsuri pentru reducerea impactului asupra habitatelor de interes comunitar

În vederea reducerii impactului asupra habitatelor forestiere de interes comunitar şi pentru

păstrarea şi ameliorarea biodiversităţii se vor avea în vedere următoarele:

realizarea unor lucrări de îngrijire și conducere prin care să se mențină și să se

îmbunătățească starea de sănătate, stabilitatea și biodiversitatea naturală;

executarea lucrărilor de îngrijire la timp;

se va urmări promovarea compozițiilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor

naturale fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de

material seminologic de proveniență locală;

se va acorda o atenție deosebită arboretelor ce au fost identificate cu o stare de

conservare nefavorabilă sau parțial favorabilă determinându-se cauza pentru care au

ajuns în această situație și încercând, pe cât posibil remedierea acestei stări prin

adoptarea celor mai bune tehnici;

respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase și evitarea pe cât posibil a

rănirii arborilor rămași pe picior sau a semințișului în cazul tratamentelor;

astuparea tuturor şanţurilor şi rigolelor formate în procesul de exploatare;

biomasa neutilizată (crăci subţiri, arbori putregăioşi, iescari, ş.a), va rămâne în locul

de doborâre a arborelui, pentru reciclarea materiei şi conservarea biodiversităţii;

Alegerea zonelor în care vor fi amplasate platformele primare se va face astfel încât acestea

să aibă suprafaţă suficientă pentru a permite stivuirea şi fasonarea volumului de lemn și să permită

încărcarea acestuia în vehicule. La amplasarea acestor suprafețe se va urmări ca ele să fie aşezate cu

precădere la intersecţia traseelor de scos cu căile de transport permanente, să fie în zone ferite de

viituri, să nu necesite lucrări de terasare.

Pentru a preveni atacurile diverşilor dăunatori sau agenţi patogeni se vor adopta măsuri

specifice de prevenire. În acest sens se va evita menţinerea lemnului o perioadă îndelungată în

parchete şi în platformele primare, pentru a preveni apariţia ciupercilor lignicole. Resturile de

exploatare se vor stivui în martoane aşezate pe linia de cea mai mare pantă astfel încât sa ocupe

suprafeţe cât mai reduse.

La exploatarea masei lemnoase se vor respecta toate instrucţiunile tehnice în vigoare cu

privire la organizarea de santier, procesele tehnologice şi perioadele de exploatare.

Soluţiile specifice de exploatare vor fi stabilite în funcţie de particularităţile staţionare ale

fiecărui şantier.Exploatarea lemnului se va face cu o firmă specializată şi atestată în lucrări de

exploatări forestiere, pe baza unui proces tehnologic avizat de administraţia silvică.

Măsuri de reducerea impactului asupra habitatului Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum:

- lucrările propuse se vor executa cu atenția prin prevenirea rănirii arborilor;

- lucrărilor de îngrijire la timp se vor executa la timp;

- identificarea arboretelor care sunt cunoscute cu o stare de conservare nefavorabilă sau parțial

favorabilă și aplicarea măsurilor necesare pentru ameliorarea acestei stări;

Măsuri specifice pentru habitatul prioritar suprapus planului supus discuției (habitatul de turbării

active 7110*) prezent în unitățile amenjistice fără arboret (80M, 80N, 80V, 81N și 82N, pe

suprafețe mici, în pâlcuri ):

- interzicerea traversării acelor suprafețe unde este prezent cu utilaje;

- interzicerea călcării de către lucrători și personalul silvic în timpul lucrărilor planificate;

- interzicerea drenării suprafețelor cu acest tip de habitat și cele limitrofe lui.

70

9.2. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de mamiferelor

În scopul menţinerii stării de conservare a populaţiilor de mamifere se vor evita pe cât

posibil următoarele:

se va evita organizarea unor parchete de exploatare în zonele în care vor fi identificate

locurile de împerechere și creștere a puilor, în perioada noiembrie-martie;

se va evita organizarea simultană a parchetelor de exploatare pe suprafețe învecinate

evitarea alterării habitatelor din jurul adăposturilor;

păstrarea de arboril bătrâni și scorburoși în pădure;

asigurarea unei rețele de arbori scorburoși, iar distanța dintre zonele cu număr ridicat de

scorburi să nu depășească 1 km;

instalarea de adăposturi artificiale în arboretele tinere;

excluderea folosirii pesticidelor, cel puțin în vecinătatea adăposturilor;

astuparea tuturor şanţurilor şi ogaşelor formate în procesul de exploatare;

biomasa neutilizată (crăci subţiri, arbori putregăioşi, iescari, ş.a), va rămâne în locul de

doborâre a arborelui, pentru reciclarea materiei şi conservarea biodiversităţii;

Măsuri de reducerea impactului la nivel de specie: măsuri de diminuare a impactului pentru specia Lynx Lynx (râs) - conducerea vehiculelor

motorizate se va realiza cu viteză redusă pentru a reduce riscul accidentării speciei măsuri de diminuare a impactului pentru specia Ursus Arctos(urs) - lucrările silvotehnice se

vor efectua cu utilaje și unelte cât mai noi care produc un zgomot cât mai redus ca intensitate;

9.3. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de amfibieni şi reptile

Se menţionează câteva activităţi ce trebuiesc evitate deoarece ar putea genera perturbări în

creşterea şi dezvoltarea populaţiilor de amfibieni şi reptile:

desecările, drenajul zonelor umede;

bararea cursurilor de apă;

depozitarea rumeguşului sau a resturilor de exploatare în zone umede și în zonele cu

posibilitate de formare a torenților;

astuparea podurilor sau a podeţelor cu resturi de exploatare;

utilizarea de substanţe chimice în procesul de combatere a unor dăunători ai pădurii.

Măsuri de reducerea impactului la nivel de specie:

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Bombina variegata (broasc cu burta

galbenă)- deșeurile rezultate din implementarea planului se vor colecta selectiv și gestiona

conform legislației (prin eliminare/reciclare de către societățile autorizate);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Triturus montandoni (triton carpatic)- în

timpul lucrărilor silvotehnice propuse se va bălțile prezente pe suprafețe nu se vor drena sau

umple cu rumegușul rezultat.

9.4. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de plante

se interzice târârea lemnului pe suprafețele cu speciile aflate sub protecție;

este interzisă depozitarea masei lemnoase exploatate în zonele în care au fost identificate

specii de plante de interes comunitar;

se va evita colectarea materialului lemnos pe trasee în care care au fost identificate

respectivele specii;

se interzice amplasarea rampelor de încărcare în zone în care a fost raportată prezența

speciilor de interes comunitar.

Măsuri de a impactului la nivel de specie:

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Campanula serrata (clopoțel) - se interzice

târârea lemnului pe suprafețele cu speciile aflate sub protecție;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Ligularia sibirica (curechi de munte) - se

interzice târârea lemnului pe suprafețele cu speciile aflate sub protecție.

71

9.5. Măsuri pentru reducerea impactului asupra speciilor de păsări

Se vor lua, pe cât posibil, următoarele măsuri:

identificarea zonelor de împerechere, cuibărit și creștere a puilor în vederea protejării

acestora în perioadele în care se execută lucrări silvice;

evitarea exploatărilor forestiere în perioadele de împerechere, cuibărit și creșterea puilor

păstrarea arborilor bătrâni, scorburoși și cu cuiburi în pădure;

reconstrucția cuiburilor a căror distrugere prin exploatarea forestieră nu poate fi evitată,

cunoscut fiind faptul că, păsările care au plecat nestingherite, revin la cuiburi în cazul în care

acestea sunt reconstruite;

asigurarea unei structuri compacte a pădurii;

instalarea de cuiburi artificiale și adăposturi în arboretele tinere;

excluderea folosirii pesticidelor (utilizarea pesticidelor biodegradabile), cu precădere în

vecinătatea adăposturilor. Majoritatea lucrărilor prin care se extrag arbori se execută în

perioada de repaus vegetativ, care nu coincide cu perioadele de cuibărire a speciilor.

se vor repera cuiburile în arbori, aceștia fiind lăsați în pădure pentru o bună ciclicitate a

lanțului trofic. Măsuri de reducerea impactului la nivel de specie:

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Aquila chrysaetos (acvilă de munte) – se vor

evita lucrările în arborii mari în care se vor repera cuiburi în perioada februarie-aprilie.

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Bonasa bonasia (ieruncă) - se vor evita

lucrările în care se vor repera cuiburi în perioada martie-septembrie.

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Bubo bubo (buhă) – în timpul lucrărilor

silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului cât mai

mică, cât și se vor un număr de cel puțin 5 arbori morți în fiecare unitate amenajistică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Caprimulgus europaeus (păpăludă) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică, iar lucrătorii vor păstra liniștea în timpul lucrărilor;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Ciconia nigra (barză neagră) – în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică, cu precădere în apropierea cuiburilor în perioada aprilie- mai;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Crex crex (cristei de câmp) – în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică, cu precădere în apropierea cuiburilor în perioada mai-iunie aprilie-mai;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu

spate alb) – în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o

intensitate a zgomotului cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în perioada

aprilie-mai), cât și se vor un număr de cel puțin 5 arbori morți în fiecare unitate amenajistică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Dryocopus martius (ciocănitoare neagră) -

în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în perioada aprilie-mai),

cât și se vor un număr de cel puțin 5 arbori morți în fiecare unitate amenajistică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Falco peregrinus (șoim călător) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică, cu precădere în apropierea cuiburilor în perioada februarie- martie;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Ficedula albicollis (muscar gulerat)- în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor) cât și se vor un număr de

cel puțin 5 arbori morți în fiecare unitate amenajistică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Ficedula parva (muscar mic) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în perioada aprilie- mai), cât și se vor

un număr de cel puțin 5 arbori morți în fiecare unitate amenajistică;

72

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Fringilla coelebs (cinteză) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în perioada aprilie- iunie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Fringilla montifringilla (cinteză de iarnă) -

în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în perioada mai-iulie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic) – în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în perioada lunii mai), cât

și păstrarea tufelor din pădure;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Loxia curvirostra (forfecuță gălbuie) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (păstrarea liniștii în apropierea cuiburilor în zona arborilor de

conifere);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Lullula arborea (ciocârlie de pădure) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Luscinia luscinia (privighetoare de zăvoi) -

în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Miliaria calandra (presură sură) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Motacilla alba (codobatura albă) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada mai-iulie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Motacilla cinerea (codobatura de munte) -

în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada mai-iulie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Muscicapa striata (muscar sur) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (cu precădere în perioada mai-iunie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Oenanthe oenanthe (pietrar sur) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (cu precădere în perioada martie-iunie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Phylloscopus collybita (pitulice de mică) –

în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada aprilie-iunie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Picoides tridactylus (ciocănitoare cu trei

degete) în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o

intensitate a zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada mai-iulie), precum și se vor

păstra cel puțin 2 arbori scorburoși în fiecare unitate amenajistică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Picus canus (ciocănitoare verzuie) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada aprilie-mai);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Prunella modularis (brumăriță de pădure) -

în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada aprilie-iunie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Pyrrhula pyrrhula (mugurar) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (cu precădere în perioada mai-iunie), precum și păstrarea unui număr sufiecient

de tufărișuri;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Pernis apivorus (viespar) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (cu precădere în perioada iunie-iulie);

73

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Regulus ignicapillus (aușel sprâncenat) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada aprilie- mai);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Regulus regulus (aușel cu cap galben) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada aprilie-mai);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Saxicola torquata (mărăcinar negru) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică (cu precădere în perioada martie-iunie);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Scolopax rusticola (sitar de pădure)

– în timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Serinus serinus (cănăraș) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică (cu precădere în perioada februarie-august);

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Strix uralensis (huhurez mare) - în timpul

lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a zgomotului

cât mai mică, cât și reperarea cuiburilor prezente (cu precădere în perioada lunii aprilie), de

obicei în scorburi și trunchiul copacilor și menținerea unui număr suficient al acestora în

păsure;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Tetrao urogallus (cocoș de munte) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică, cât și reperarea cuiburilor prezente (cu precădere în perioada

aprilie-mai;

măsuri de diminuare a impactului pentru specia Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru) - în

timpul lucrărilor silvotehnice se vor utiliza unelte și utilaje care produc o intensitate a

zgomotului cât mai mică, cât și reperarea cuiburilor prezente (cu precădere în perioada lunii

aprilie).

74

Efectele măsurilor de reducere a impactului lucrărilor silvice asupra speciilor:

Nr. Măsura de reducere a impactului Efectele măsurii

1. realizarea unor lucrări de îngrijire și

conducere prin care să mențină și să

îmbunătățească starea de sănătate,

stabilitatea și biodiversitatea naturală;

Asigură diversitatea structurală pe ansamblul habitatelor

forestiere, asigură diversificarea și creșterea complexității

condițiilor de habitat, asigură continuitatea habitatelor de

hrănire, adăpost și reproducere, stabilitatea populațiilor.

2. executarea lucrărilor de îngrijire la timp; Asigură diversitatea structurală pe ansamblul habitatelor

forestiere, asigură diversificarea și creșterea complexității

condițiilor de habitat.

3. se va urmări promovarea compozițiilor de

regenerare apropiate de cele ale tipurilor

naturale fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de

material seminologic de proveniență locală;

Asigură diversitatea structurală pe ansamblul habitatelor

forestiere, asigură diversificarea și creșterea complexității

condițiilor de habitat, cât și continuitatea habitatului respectiv.

4. se va acorda o atenție deosebită arboretelor

ce au fost identificate cu o stare de

conservare nefavorabilă sau parțial

favorabilă determinându-se cauza pentru

care au ajuns în această situație și încercând, pe cât posibil remedierea acestei

stări;

Asigură continuitatea pădurii (habitatelor), diversitatea

structurală și menținerea habitatelor într-o stare favorabilă.

5. respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase și evitarea pe cât posibil a rănirii

arborilor rămași pe picior sau a semințișului în cazul tratamentelor;

Asigură habitate favorabile dezvoltării speciilor, protejează solul și reduce riscul producerii fenomenelor de uscare.

6. astuparea tuturor şanţurilor şi rigolelor formate în procesul de exploatare;

Previne formarea de torenți care duc la spălarea masivă a solului și preîntâmpinarea aducerii aluviunilor rezultate în cursurile de apă din aval .

7. biomasa neutilizată (crăci subţiri, arbori putregăioşi, iescari, ş.a), va rămâne în locul de doborâre a arborelui, pentru reciclarea materiei şi conservarea biodiversităţii;

Asigurarea unor habitate de cuibarire, a unor habitate de hranire si contribuirea la creșterea feritilității solului.

8. se va evita organizarea unor parchete de

exploatare în zonele în care vor fi

identificate locurile de împerechere și

creștere a puilor, în perioada noiembrie-

martie;

Asigura reducerea presiunii exercitate prin aplicarea

lucrarilor asupra speciilor care se împerechează și își cresc puii în această perioadă.

9. se va evita organizarea simultană a

parchetelor de exploatare pe suprafețe

învecinate;

Asigurarea conditiilor optime pentru a păstra habitatele și

numărul populațiilor constante.

10. evitarea alterării habitatelor din jurul adăposturilor;

Menținerea habitatelor existente în sit și a densității speciilor constante.

11. păstrarea de arbori bătrâni și scorburoși în pădure;

Asigurarea necesităților unor specii care depind de aceste

condiții

12. instalarea de adăposturi artificiale în arboretele tinere;

Asigurarea necesităților unor specii de păsări care depind de

aceste condiții.

13. excluderea folosirii pesticidelor, cel puțin în vecinătatea adăposturilor;

Excluderea impactului care îl reprezintă acestea mai ales pentru

speciile de păsări. Se asigură continuitatea speciilor și păstrarea

unui număr constant al indivizilor.

14. evitarea desecărilor și drenajul zonelor umede;

Previne perturbări în rândul speciilor de amfibieni și reptile care

depind de aceste condiții.

15. evitarea depozitării rumegușului sau a

resturilor de exploatare în zonele umede;

Previne perturbări în rândul speciilor de amfibieni și reptile care

depind de aceste condiții.

75

9.6. Măsuri recomandate pentru protecţia împotriva factorilor dăunători şi limitativi

măsuri care se impun în cazul arboretelor calamitate prin doborâturi şi rupturi produse de

vânt şi zăpadă.

Cu ocazia efectuării lucrărilor de descrieri parcelare, s-a urmărit stabilirea gradului de

periclitate a arboretelor faţă de acţiunea vântului şi a zăpezii. O atenţie deosebită s-a acordat

plantaţiilor de răşinoase aflate în afara arealului lor natural, acestea fiind mai sensibile la acţiunea

zăpezii.

Vânturile predominante care bat în teritoriul amenajamentului silvic sunt cele din nord-est şi

din sud-vest, iar viteza şi frecvenţa acestora, în general nu sunt periculoase pentru vegetaţia

forestieră. Din observaţiile făcute în teren şi din informaţiile date de personalului ocoalelor silvice,

rezultă următoarele aspecte de ordin general:

ţinând cont de înrădăcinarea speciilor de bază (fag și rășinoase) şi de profunzimea mare a

solurilor, doborâturile de vânt în mod normal sunt izolate; arboretele sunt “slab expuse” la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă, excepţie fac unele

furtuni din timpul verii, care pot provoca evenimente cu totul izolate .

Pentru prevenirea în viitor a acestor fenomene se recomandă a se lua măsuri de protecţie adecvate.

Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă se realizează printr-un ansamblu de

măsuri ce vizează atât mărirea rezistenţei individuale a arboretelor periclitate cât şi asigurarea unei

stabilităţi mai mari a întregului fond forestier.

Aşa cum s-a arătat, aceste fenomene nu se manifestă cu mare amploare în cadrul

amenjamentului. Desigur că în cazul furtunilor de intensitate mare se produc doborâturi chiar şi în

cazul cvercineelor şi făgetelor, furtuni împotriva cărora practic nu se poate lupta. Atenţia trebuie să

fie îndreptată în special asupra asigurării unor densităţi corespunzătoare încă din tinereţe prin

executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de îngrijire.

Pentru întărirea marginilor de masiv prin toate lucrările de cultură silvică se va urmări

menţinerea unor arbori cu coroane joase, adaptaţi condiţiilor de izolare.

Realizarea de arborete cu structură verticală diversificată relativ plurienă spre plurienă este o

altă cale menită să asigure protecţia împotriva doborâturilor de vânt şi zăpadă. Pentru realizarea

acestor structuri în toate arboretele (excepţie cele slab productive sau salcâmetele) s-au prevăzut

tratamentul tăierilor progresive cu perioadă de regenerare mai lungă. Aplicarea corectă şi la

momentul oportun a acestor tratamente va avea ca efect realizarea structurilor amintite anterior,

structuri care oferă o rezistenţă sporită a arboretelor la acţiunea acestor factori destabilizatori.

Direcţia de înaintare a tăierilor în cadrul tratamentelor amintite va fi împotriva direcţiei

vânturilor periculoase. De asemenea se recomandă pe lângă efectuarea la timp şi de calitate a

lucrărilor de îngrijire, menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurii, prin înlăturarea

exemplarelor putregăioase în urma tăierilor de igienă.

Pentru a preîntâmpina sau a reduce efectul vânturilor puternice şi al furtunilor, în viitor se

recomandă următoarele măsuri:

respectarea compoziţiei ţel recomandate de amenajament;

aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire, pentru a realiza un coeficient de zvelteţe

corespunzător în arboretele tinere;

parcurgerea obligatorie a suprafeţelor prevăzute cu lucrări de îngrijire;

asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor prin executarea la timp a

tăierilor de igienă;

crearea de arborete amestecate;

formarea unor arborete pluriene şi relativ pluriene, bi sau multietajate şi conservarea

acestor arborete;

formarea de liziere rezistente la acţiunea vânturilor.

În cazul apariţiei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate, iar în

cazul doborâturilor concentrate extragerea integrală a materialului lemnos va fi urmată obligatoriu

de împădurirea suprafeţelor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.

măsuri care se impun în cazul uscării anormale a arborilor

76

În cadrul UP I Budești nu sunt afectate de uscare arborete. Anual ocolul silvic, prin lucrările

de îngrijire şi conducere dar mai ales prin tăierile de igienă executate asigură o stare fitosanitară

bună a pădurilor.

Ca măsuri de combatere a fenomenului de uscare se propun măsuri de ameliorare a condiţiilor

staţionale prin lucrări de:

extragerea exemplarelor afectate în cazul atacurilor slabe sau moderate;

extragerea integrală a materialului lemnos în cazul atacurilor puternice;

împădurirea terenurilor goale rezultate în urma extragerii arborilor uscaţi sau în curs

de uscare.

măsuri care se impun în cazul arboretelor calamitate în urma inundaţiilor, viiturilor şi

alunecărilor de teren

în urma inundaţiilor sau viiturilor se va alege refacerea naturală, pe cât posibil, în

situația în care aceasta nu este una satisfăcătoare se vor face completări pe cale

arificială;

în cazul alunecărilor de teren se vor face împăduriri cu specii locale, după restabilizarea

terenului (prin taluzare, terasare) prin măsuri pedostaţionale care se impun;

În cadrul UP I Budești, cu ocazia efectuării lucrărilor de teren pentru descrierile parcelare nu

au fost identificate arborete calamitate în urma inundațiilor, viiturilor și alunecărilor de teren.

măsuri care se impun în cazul producerii unei poluări locale

se va amenaja teritoriul afectat (ameliorarea solului, întreţinerea şi consolidarea

terenului);

se va aplica un program fitoameliorativ;

se va instala şi întreţine vegetaţia lemnoasă (prin împăduriri şi întreţinerea culturilor

aplicate);

limitarea propagării poluării, prin măsuri luate împreună cu alte instituţii abilitate în

acest sens.

În cadrul amenjamentului silvic UP I Budești, nu s-au constat urme ale poluării.

măsuri care se impun în cazul arboretelor calamitate prin incendiere

se vor pune în valoare arborii viabili şi se vor face împăduriri în situația în care

regenerarea natural nu este suficientă (conform situaţiei din teren);

Arboretele din cadrul UP I Budești nu sunt supuse unor perioade îndelungate de secetă

(predispoziție spre incendiere) dar asta nu înseamnă că nu pot apărea unele incendii datorate

neglijenţei omului mai ales că zona este frecventată de păstori, culegători de fructe de pădure, de

muncitori forestieri şi de turişti. Datele statistice cu privirea la intensitatea şi frecvenţa incendiilor în

păduri arată că acestea apar mai ales în lunile martie-aprile când localnicii incendiază resturile

vegetale uscate de pe terenurile agricole, incendii care sub acţiunea unor vânturi puternice devin de

necontrolat, putându-se extinde şi în păduri. Un alt interval riscant este august-septembrie (uneori

până în octombrie şi chiar noiembrie) perioadă cu uscăciune puternică şi căldură solară mare.

Pentru preîntâmpinarea şi stoparea incendiilor sunt necesare următoarele măsuri:

deschiderea de linii parcelare pe culmi (acolo unde este posibil);

extinderea propagandei vizuale prin amplasarea de panouri de avertizare şi atenţionare lângă

poteci, drumuri şi zone mai expuse ( locuri de popas, puncte de trecere );

amenajarea unor locuri speciale pentru odihnă şi fumat, pe cât posibil în apropierea surselor

de apă, dotate cu bănci şi mese din lemn acoperite, vetre de foc fixe, etc.;

instructaj P.S.I. cu toate persoanele care efectuează diverse operaţiuni în pădure (muncitori

forestier, vânători, turişti, culegători, etc.);

în timpul perioadelor prelungite de secetă, se va întări paza pădurilor prin patrulări şi

observaţii pentru a preveni şi semnala din timp apariţia incendiilor, în acest sens fiind utilă

construirea unor observatoare pe punctele mai înalte sau în zone mai deschise care ar

asigura vizibilitatea în vederea depistării din timp a incendiilor;

77

perfecţionarea sistemelor de anunţuri a incendiilor prin dotarea personalului silvic cu staţii

radio sau telefoane mobile şi a sistemului de mobilizare a forţelor pentru stingerea

incendiilor.

constituirea în punctele mai ridicate de observatoare care să permită depistarea la timp a

incendiilor;

amenajarea unor locuri de fumat în zonele frecventate (cu precădere zonele frecventate de

turiști), semnalizate și marcate corespunzător;

pichetele de incendiu existente să fie verificate şi menţinute în perfectă stare de funcţionare;

desfășurarea de campanii susţinute de educare a populaţiei privind pericolul incendiilor. (cu

precădere atrasă atenţia mai ales asupra aruncării de ţigări aprinse şi asupra aprinderii

focului în pădure şi la liziera pădurii). În acest scop se vor amenaja vetre de foc fixe pentru

turişti, se va interzice aprinderea focurilor la întâmplare şi se va face instruirea ciobanilor şi

muncitorilor forestieri privind regulile de comportare în pădure, controlându-se şi aplicarea

acestora.

În cazul apariţiei unor incendii, se vor extrage exemplarele afectate şi se va asigura refacerea

densităţii arboretului afectat prin completări (în cazul arboretelor cu vârste de până la 10-15 ani) sau

prin împăduriri (în cazul arboretelor cu vârste mai mari de 15-20 ani). Împăduririle se vor face cu

material genetic din provenienţe locale.Pe teritoriul amenajamentului silvic UP I Budești s-au

semnalat arborete incendiate.

măsuri care se impun în cazul arboretelor calamitate în urma producerii de avalanşe

în cazul producerii de avalanşe care produc daune ecosistemului se va adopta metoda refacerii

naturale şi împădurirea în cazul în care metoda refacerii naturale nu este una adaptată necesităţilor cu

material genetic de provenință locală. Pe teritorul UP I Budești nu s-a semnalat acest tip arborete calamitate.

9.7. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă se impun următoarele măsuri:

este interzisă depozitarea masei lemnoase în albiile cursurilor de apă;

stabilirea căilor de acces provizorii la o distanţă minimă de 50 m faţă de albiile minore ale

cursurilor de apă;

depozitarea resturilor de lemne, frunze rezultate şi a rumeguşului nu se va face în zone cu

potenţial de formare de torenţi, albiile cursurilor de apă sau în locuri expuse unor posibile

viituri care pot apărea în urma unor precipitaţii abundente căzute într-un interval scurt de

timp;

eliminarea imediată a posibilelor efecte produse de pierderi accidentale de carburanţi şi

lubrifianţi;

este interzisă executarea de lucrări de întreţinere a motoarelor/mijloacelor auto sau a

utilajelor folosite la exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, albiile

cursurilor de apă;

este interzisă alimentarea cu carburanţi a mijloacelor auto sau a utilajelor folosite la

exploatarea fondului forestier în zone situate în pădure, în albiile cursurilor de apă;

evitarea traversării cursurilor de apă de către utilajele şi mijloacele auto care deservesc

activitatea de exploatare;

menţinerea bălţilor, pâraielor, izvoarelor şi a altor corpuri mici de apă, mlaştini, smârcuri,

într- un stadiu care să le permită să îşi exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor,

amfibienilor, insectelor etc. prin evitarea fluctuaţilor excesive ale nivelului apei, degradării

digurilor naturale şi poluării apei;

interzicerea traversării cursurilor de apă de către utilajele şi mijloacele auto care deservesc

activitatea de exploatare.

78

9.8. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer

În activitatea de exploatare forestiera nu se folosesc utilaje ale căror emisii de noxe să ducă

la acumulări regionale cu efect asupra sănătăţii populaţiei locale şi a animalelor din zonă. Pentru

diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun o serie de măsuri precum:

folosirea de utilaje şi mijloace auto dotate cu motoare termice care să respecte

normele de poluare EURO 3 – EURO 5;

efectuarea la timp a reviziilor şi reparaţiilor a motoare termice din dotarea utilajelor

şi a mijloacelor auto;

etapizarea lucrărilor silvice cu distribuirea desfăşurării lor pe suprafeţe restrânse (1 –

2 ha) de pădure;

folosirea unui număr de utilaje şi mijloace auto de transport adecvat fiecărei

activităţi şi evitarea supradimensionarii acestora;

evitarea funcţionării în gol a motoarelor utilajelor şi a mijloacelor auto;

este interzisă utilizarea chimice neagreate de organismele comunităţii europene de

combatere a dăunătorilor pădurii, precum şi evitarea folosirii acestora în perioada de

cuibărit a păsărilor şi creşterea puilor; limitat la zona de activitate.

9.9. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol

În vederea diminuării impactului lucrărilor de exploatare forestieră asupra solului se recomandă

luarea unor măsuri precum:

alegerea de trasee ale căilor provizorii de scoatere a masei lemnoase care să parcurgă

distanţe cât se poate de scurte;

dotarea utilajelor care deservesc activitatea de exploatare forestieră cu anvelope de lăţime

mare care să aibă ca efect reducerea presiunii pe sol şi implicit reducerea fenomenului de

tasare;

refacerea portanţei solului (prin nivelarea terenului) pe traseele căilor provizorii de scoatere

a masei lemnoase, dacă s-au format şanţuri sau şleauri;

platformele pentru depozitarea provizorie a masei lemnoase vor fi alese în zone care să

prevină posibile poluări ale solului (drumuri forestiere, platforme asfaltate situate limitrof în

zonă, etc.);

drumurile destinate circulaţiei autovehiculelor, inclusiv locurile de parcare vor fi selectate să

fie în sistem impermeabil.

pierderile accidentale de carburanţi şi/sau lubrifianţi de la utilajele şi/sau mijloacele auto

care deservesc activitatea de exploatare forestieră vor fi îndepărtate imediat prin

decopertare. Pământul infestat, rezultat în urma decopertării, va fi depozitat temporar pe

suprafeţe impermeabile de unde va fi transportat în locuri specializate în decontaminare.

Măsurile ce se vor lua pentru protecția solului și subsolului sunt prevăzute în regulile silvice,

conform Ordinului MMP nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,

modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, respectiv:

se vor evita amplasarea drumurilor de tractor pe coastă;

se vor evita zonele de transport cu panta transversală mai mare de 35 de grade;

se vor evita zonele mlăștinoase și stâncariile. În perioadele ploioase, în lateralul drumului de

tractor se vor executa canale de scurgere a apei pentru a se evita șiroirea apei pe distanțe

lungi de-a lungul drumului, erodarea acestora și transportul de aluviuni în aval;

se va evita târârea materialului lemnos pe sol;

se va evita supraîncărcarea utilajelor cu material lemons;

se vor evita executarea lucrărilor în perioadele umede.

Deşeurile rezultate în urma activităţilor se vor colecta selectiv în recipienţi conformi şi preda unor

societăţi avizate în scopul reciclării şi/sau eliminării acestora. În cazul unor poluări accidentale se

vor utiliza materiale absorbante pentru a limita acoperirea unor suprafeţe mai întinse (se va anunța

organul competent pentru protecția mediului), iar substanţele absorbante utilizate se vor trata

conform legislaţiei de mediu în vigoare.

79

9.10. Măsuri de diminuare a impactului asupra sănătății umane

- se vor utiliza mașini cât mai noi, cu amortizoare, care să producă zgomot și vibrații cât

mai reduse;

- se interzice supraîncărcarea mașinilor cu material lemnos;

- în perioadele cu temperaturi înalte mașinile vor fi subîncărcate pentru prevenirea

deformărilor care se pot produce în stratul asfaltic.

9.11. Măsuri de reducere a impactului produs de zgomot și vibrații Zgomotul şi vibraţiile sunt generate de funcţionarea motoarelor sculelor (drujbelor),

utilajelor şi a mijloacelor auto. Datorită numărului redus al acestora, soluţiilor constructive şi al nivelului tehnic superior de dotare, durata şi nivelul zgomotului şi al vibraţiilor se vor situa în limite acceptabile. Totodată mediul în care acestea se produc (pădure cu multă vegetaţie) va contribui direct la atenuarea lor şi la reducerea distanţei de propagare (absorbția infelxiunilor zgomotului de către vegetație). Nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţa orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare. Datorită faptului că planul se afla într-o zonă deschisă, efectul acestora va fi mult diminuat. În cazul tăierilor progresive de însămânţare, ce nu au restricţia menţionată se recomandă evitarea tăierilor în perioada de împerechere şi cuibărit atunci când speciile de păsări sunt vulnerabile. În restul timpului ţinând cont de faptul că aceste tăieri se execută pe intervale scurte şi la intervale mari de timp şi că păsările au o mobilitatea ridicată având la dispoziţie şi numeroase habitate receptor în arie, impactul produs de zgomotul şi vibraţiile utilajelor va fi minim. se vor utiliza unelte cât mai noi care respectă ultimele cerințe privind legislația în domeniul

poluării fonice; lucrătorii vor utiliza echipament individual de protecție; lucrările se vor întreprinde doar în perioadele și zonele unde nu cuibăresc, respectiv cresc

puii de păsări;

80

10. MOTIVE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ȘI

DESCRIREA MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA

Prevederile amenajamentului (lucrările silvotehnice propuse) au fost alese în funcție de

situația din teren (materializarea parcelelor și subparcelelor, inventarierea arborilor, a calculelor făcute în programul AS) în concordanță cu legislația specifică a domeniului silvic și respectarea celei de mediu.

Evaluarea s-a realizat conform legislației în domeniu (Ordin 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr.19/2010).

Datele referitoare la prezența speciilor pe suprafața planului au fost preluate de la personalul silvic în administrarea și paza căruia se află amenajamentul silvic și în urma vizitei în teren, cele referitoare la situația teritorială s-au preluat de la proiectantul amenajamentului silvic (hărți, coordonate Stereo 70).

Datele referitoare la specii (mamifere, păsări, nevertebrate) se pot modifica relativ rapid deoarece acestea sunt mereu în căutare de hrană, ele fiind în continuă migrare spre suprafețele care oferă acest lucru, astfel se poate afirma că datele oferă o siguranță mare la momentul observației, putând diferii în timp.

81

11. MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

Măsurile propuse pentru reducerea impactului asupra habitatelor şi speciilor de interes

comunitar vor fi permanent monitorizate în vederea aplicării lor corecte, complete şi la timp.

Monitorizarea va avea ca scop următoarele:

- urmărirea felului în care se respectă prevederile amenajamentului dar şi a prezentului studiu;

- urmărirea felului în care se respectă legislaţia de mediu cu privire la poluare şi conservarea

biodiversității.

Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu

(SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislația națională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, prevede necesitatea

monitorizării (în concordanță cu art. 27 din HG 1076/2004) în scopul identificării, într-o etapă cât

mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului și luării măsurilor

de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să

permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acești indicatori trebuie să fie

astfel stabiliți încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Amploarea aspectelor pe care le vizează amenajamentul silvic UP I Budești a condus la

stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor pentru protecția

factorilor de mediu, iar pe de altă parte, monitorizarea calității factorilor de mediu. Scopul

monitorizării implementării măsurilor propuse pentru reducerea impactului asupra factorilor de

mediu în general și asupra habitatelor și speciilor de interes comunitar în mod special vizează:

- urmărirea modului în care sunt respectate prevederile amenajamentului silvic al UP I Budești;

- urmărirea modului în care sunt respectate recomandările evaluării de mediu;

- urmărirea modului în care sunt puse în practică prevederile amenajamentului silvic al UP I Budești

corelate cu măsurile impuse prin evaluărea de mediu;

- urmărirea modului în care sunt respectate prevederile legislației de mediu cu privire la evitarea

poluărilor accidentale și intervenția în astfel de cazuri;

Monitorizarea activităților prevăzute de amenajamentul silvic, precum și cel al factorilor de

mediu și biodiversitatea se va realiza de către titular, conform art. 27 din Hotărârea de Guvern

1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și

programe după cum urmează:

82

Obiective

de mediu

Ținte

Indicatori de monitorizare

Frecvență de

monitorizare

Exploatarea controlată a

fondului forestier

Respectarea cantităților de

exploatare prevăzute în

amenajament

Tăieri de masă lemnoasă

(mii de mc/an)

Anuală

Monitorizarea lucrărilor de asigurarea regenerării

naturale

Respectarea condițiilor prevăzute în

amenajament

Suprafața anuală parcursă cu

1. regenerări naturale 2. regenerări artificiale

Anuală

Monitorizarea lucrărilor de îngrijire și

conducere a arboretelor

Respectarea cantităților de exploatare

prevăzute în amenajament

Suprafața anuală parcursă cu 1. degajări 2. curățiri 3. rărituri

și volumul de masă lemnoasă extras după fiecare tip de

lucrare

Anuală

Monitorizarea

lucrărilor speciale de conservare

Respectarea cantităților de exploatare

prevăzute în amenajament

Suprafața anuală parcursă cu lucrări de conservare și

volumul de masă lemnoasă extras

Anuală

Monitorizarea aplicării

tratamentelor silvice

Respectarea cantităților de exploatare

prevăzute în amenajament

Suprafața anuală parcursă cu 1. tăieri progresive

2. tăieri rase și volumul de masă lemnoasă

extras

Anuală

Monitorizarea

aplicării tăierilor de igienă

Respectarea cantităților de exploatare

prevăzute în amenajament

Suprafața anuală parcursă și volumul de masă lemnoasă

extras

Anuală

Monitorizarea

stării de sănătate a arboretelor

Stare de conservare favorabilă

Suprafețe infestate cu dăunători (mp/ha)

Anuală

Monitorizarea impactului presiunii asupra

arboretelor

Respectarea cantităților de exploatare

prevăzute în amenajament

Volum de masă lemnoasă

tăiată ilegal

Anuală

Menținerea stării de conservare favorabilă a

habitatelor

Stare de conservare favorabilă

1. Suprafața habitatului

2. Abundența speciilor de arbori edificatori din

abundența totală 3. Abundența stratului

arbustiv 4. Compoziția stratului

ierbos (specii edificatoare) 5. Abundența speciilor

invazive, ruderale, nitrofile și alohtone (inclusiv ecotipurile

necorespunzătoare) 6. Volum lemn mort pe sol

sau pe picior 7. Volum lemn mort în descompunere avansată

8. Insule de îmbătrânire/arbori de biodiversitate

9. Naturalitatea arboretului 10. Vârsta arboretului

11. Modul de regenerare al arboretului

12. Calitatea regenerării

Anuală

83

(număr specii în regenerare) 13. Gradul de acoperire al

regenerării

Menținerea stării de conservare favorabilă a

habitatelor

Stare de conservare

favorabilă

1.Mamifere densitatea

populației de pradă mărimea populației proporția și

suprafața pădurilor bătrâne (peste 80 de ani

proporția suprafețelor cu arbori tineri și pajiști cu ierburi înalte pentru adăpost și reproducere în fondul forestier

2. Amfibieni densitatea

populației mărimea populației

de reproducere (o unitate are cel puțin 10mp de corp de apă adâncă (aprox 40 cm) cu max 40% umbră (coronament arbor)

gradul de acoperire a habitatelor naturale terestre din jurul habitatelor umede (de reproducere) - o fâșie de 0,5 km lungime și 100 m lățime, paralelă cu structuri liniare de dispersie (câmpuri și drumuri forestiere)

3.Păsări mărimea populației

cuibăritoare mărimea populației

migratoare suprafața habitatului

de hranire suprafața habitatului

de cuibărit sau reproducere

Anuală

84

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

1. Obiectivelor amenajamentului silvic coincid cu obiectivele generale ale reţelei Natura 2000,

respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar și avifaunistic.

În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuităţii pădurii,

promovarea tipurilor naturale fundamentale de pădure, menţinerea funcţiilor ecologice şi economice

ale pădurii aşa cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcţionale şi subunităţi de producţie.

2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pădurile studiate sunt conforme şi susţin

integritatea reţelei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere identificate în

zona studiată.

3. Lucrările propuse nu afectează semnificativ negativ starea de conservare a habitatelor forestiere

de interes comunitar pe termen mediu şi lung.

5. Unele dintre lucrări precum răriturile au un caracter de ajutor în menţinerea sau îmbunătăţirea,

după caz, a stării de conservare.

6. Aplicarea corectă şi la timp a lucrărilor de îngrijire conduc la modificarea fizionomiei

fitocenozelor forestiere, în sensul ca acestea să corespundă ca structură cu cea a habitatelor

forestiere de interes comunitar putând fi incluse ulterior în acestă categorie.

7. Soluţiile tehnice alese contribuie la modificarea pe termen scurt a microclimatului local,

respectiv al condiţiilor de biotop, datorită modificării structurii orizontale şi verticale (retenţie

diferită a apei pluviale, regim de lumină diferenţiat, circulaţia diferită a aerului).

8. Amenajamentele silvice vecine sau a suprafeţelor de pădure retrocedate foştilor proprietari au

fost realizate în conformitate cu normele tehnice şi au ţinut cont de realitatea din teren, ca urmare

impactul cumulat al acestor amenajamente asupra siturilor Natura 2000, existente în limitele

teritoriale ale amenajamentului silvic UP I Budești este unul nesemnificativ.

9. Gospodărirea fondului forestier nu cauzează modificări fundamentale în ceea ce priveşte starea

de conservare a populaţiilor de mamifere.

10. Ansamblul de lucrări silvotehnice prevăzute în amenajamentul silvic nu va conduce la

dereglarea populaţiilor de amfibieni şi reptile, acestea reuşind să se păstreze într-o stare bună de

conservare. La această reuşită contribuie şi reţeaua foarte bogată de habitate disponibile pentru

aceste specii (datorită poziție geografice a planului).

11. Impactul asupra creşterii şi dezvoltării populaţiilor speciilor de nevertebrate, de interes

comunitar, a prevederilor amenajmentului silvic este unul nesemnificativ.

12. Lucrările silvotehnice nu vor avea un impact semnificativ asupra speciilor de plante de interes

comunitar acestea reuşind astfel să-şi păstreze statutul de conservare.

13. Impactul reglementărilor prezentului amenajament silvic asupra speciilor de păsări este unul

nesemnificativ negativ (măsurile propuse în prezentul studiu vin să completeze, să diminueze

impactul).

14. Managementul forestier adecvat, propus în amenajament, este în măsură să conserve suprafeţele

ocupate la ora actuală de pădure şi păşune ca tipuri majore de ecosisteme precum şi să păstreze

conectivitatea în cadrul habitatelor ce vor putea astfel asigura perpetuarea în timp a biocenozelor

naturale.

85

15. Reglementările şi măsurile propuse de amenajamentul silvic în studiu nu implică un impact

negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate existente în limitele teritoriale ale UP I

Budești.

16. Neimplementarea planului nu ar duce în niciun caz la o dezvoltare mai judicioasă, ci din contra

ar duce la destabilizarea unor funcții ale pădurii (apariția de specii alohtone), care s-ar resfrânge

ulterior și asupra celorlalte specii de pe suprafețele respective.

Ecosistemele forestiere trebuie privite ca ecosisteme dinamice. Chiar şi în cazul celor

care au o durată de viaţă îndelungată, cum sunt pădurile, anumite evenimente produc schimbări

radicale în compoziţia şi structura acestora şi implicit influenţează dezvoltarea lor viitoare. În

astfel de situaţii, perioada necesară reinstalării aceluiaşi tip de pădure este variabilă, în

funcţie de amploarea perturbării şi de capacitatea de rezilienţă a ecosistemului. Amenajamentul

silvic are ca scop, prin lucrările din teren și verificarea unor aspecte precum starea arboretului și

raportarea unor inadvertențe cu privire la starea arboretelor în vederea prevenirii unor situații care

pot duce la generarea unor situații nefavorabile pentru pădure (reglementarea posibilității prin

cumulare în condițiile date, în cazul în care aceasta nu a fost extrasă pe baza amenajamentului

anterior- fapt care poate duce la atacuri de ipidae sau alte calamități datorită lemnului debilitat

rămas în pădure).

Rolul amenajamentului silvic este unul foarte important pentru ecosistemele forestiere, prin

prevederile aduse de el, acestea se pot conduce spre o stare optimă atât pentru floră, faună, cât și

pentru factorul antropic, lucru confirmat de-a lungul timpului, privind starea pădurilor în ansamblu.

Neimplementarea acestui tip de plan ar putea avea prejudicii mari deoarece populația, în condițiile

satisfacerii nevoii de lemn (în principal utilizat pentru încălzire și în lipsă de alte soluții), ar putea

ajunge în situația de a comite abuzuri prin tăieri ilegale, care vor aduce după sine perturbări majore

în conservarea biodiversității și celelalți factori dependendenți de pădure, cât la angrenarea a

numeroase instituții ale statului care vor fi nevoite să remedieze aceste aspecte, toate acestea

reprezentând costuri suplimentare pentru statul român.

În concluzie, implementarea amenajamentului silvic este benefică pădurii ca ecosistem și

factorului antropic, lucrările silvotehnice prevăzute aduc un impact nesemnificativ negativ de

scurtă durată și punctiform.

86

13. BIBLIOGRAFIE

1. Botnariuc, N., 1982, Ecologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

2. Chiriţă, C., Vlad, I., Păunescu, C., Pătrăşcoiu, N., Roşu, C., Iancu, I., 1977: Soluri şi

staţiuni forestiere vol. II – Staţiuni forestiere., Editura Academiei RSR, Bucureşti

3. Doniţă, N. et. al, 1990 – Tipuri de ecosisteme forestiere din România – Bucureşti

4. Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A., 2005 – Habitatele

din România, Editura Tehnică – Silvică, Bucureşti, 496 p

5. Doniţă N., Biriş I. A., 2007 – Pădurile de luncă din România - trecut, prezent, viitor

6. Florescu, I.I., 1991 - Tratamente silviculturale, Editura Ceres, Bucureşti, 270 p

7. Florescu, I., Nicolescu, N., 1996 – Silvicultura, vol.I şi II – Editura Lux Libris, Braşov

8. Giurgiu, V., 1988 - Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple, Editura Ceres, Bucureşti

9. Giurgiu, V., 2004 – Silvologie, vol III B, Gestionarea durabilă a pădurilor României,

Editura Academiei Romane, Bucureşti

10. Lazăr G. et. al, 2007 – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05

11. NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România" -

Ameninţări

12. Potenţiale, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 200 p.

13. Leahu, I., 2001 – Amenajarea pădurilor. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

14. Paşcovschi S. 1967 – Succesiunea speciilor forestiere, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 318

p.

15. Paşcovschi S., Leandru V., 1958 – Tipuri de pădure din Republica Populară Română,

16. Institutul de Cercetări Silvice, Seria a II-a – Manuale, Referate, Monografii, Nr. 14, Editura

Agro- Silvică de Stat, Bucureşti, 458 p.

17. Stăncioiu P.T. et al, 2008 – Habitate forestiere de interes comunitar incluse în proiectul

18. LIFE05 NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România"

- Măsuri de gospodărire, Editura Universităţii Transilvania din Braşov,184 p.

19. Şofletea, N., Curtu, L., 2007 – Dendrologie, Editura Universităţii Transilvania, Braşov

20. Vlad, I., Chiriţă, C., Doniţă, N., Petrescu, L. – Silvicultură pe baze eco-sistemice, Editura

Academiei Române, Bucureşti

21. *** 1960: Atlasul climatologic al României, Editura Academiei Romane, Bucureşti.

22. *** 1992: Geografia Romaniei – Volumul 4: Regiunile pericarpatice ale României, Editura

Academiei Romane, Bucureşti

23. *** 1986, 2000, Norme tehnice în silvicultură (1-8) Ministerul Apelor, Pădurilor şi

Protecţiei Mediului

24. *** 2018, Amenajamentul forestier proprietate publică a comunei Budești și private

aparținând persoanelor fizice asociate, UP I Budești

25. *** Legea 46/2008 – Codul Silvic

26. Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra

mediului.

27. HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri și programe cu modificările și completările ulterioare.

28. Ordinul nr. 262/2020 pentru modificarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată

a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de

interes comunitar, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010;

29. Raport de activitate al Administrației Parcului Natural Munții Maramureșului pentru anii

2017 și 2019

87

30. OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

31. Hotărâre nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

32. O.U.G. 195/2005 privind protecția mediului, modificată, completată și aprobată prin Legea

nr. 265/2006, cu modofocările și completările ulterioare

33. Formular standard ROSCI0089 Gutâi - Creasta Cocoșului actualizat în 12.2020 (și

versiunile din 2011 și 2016 )

34. Formular standard ROSPA 0134 Munții Gutâi actualizat în 02.2016 (și versiunea din 2011);

35. Legea nr. 107/1996 legea apelor modificată și completată ulterior;

36. Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor actualizată;

37. Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă;

38. Ordinul MAPM nr. 1146/2002 privind aprobarea Normativului privind

obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă,

modificat şi completat de Ord. nr. 161/2006;

39. Ordinul comun al Ministerului mediului şi gospodăririi apelor şi Ministerul

agriculturii, dezvoltării rurale şi pădurilor nr. 1182/22.11.2005 şi nr.

1270/30.11.2005 privind aprobarea codului de bune practice agricole pentru

protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

40. O.U.G. 243/2000 privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr.

655/2000;

41. HGR nr. 731/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei;

42. HGR nr. 738/2004 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei

atmosferei;

43. HGR nr. 645/2005 privind aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările

climatice 2005;

44. HGR nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune privind schimbările

climatice (PNASC);

45. STAS 12574/1987 - ,,Aer din zonele protejate”;

46. Directiva 2008/98 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive;

47. HOTĂRÂRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

48. European Waste Catalog;

49. Hotărârea Guvernului 1470/2004 privind aprobarea Strategiei maţionale de gestionare a

deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor, modificată şi completată prin

HG 358/2007;

50. Ordinul comun 1364/1499 din 2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al

Ministerului Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a

deşeurilor;

51. Strategia Naţională de Gestionarea a Deşeurilor;

52. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor;

53. Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor;

54. Informaţii privind generarea şi gestionarea deşeurilor;

55. Hotărârea nr. 2293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de

obţinere a materialelor lemnoase;

56. Directiva Consiliului 75/442/CEE privind gestionarea deşeurilor, modificată de Directiva

91/156 CEE;

57. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Europei nr. 2150/2002 privind

statistica deşeurilor, modificat de Regulamentul Comisiei nr. 574/2004.

58. http://pasaridinromania.sor.ro/specii

59. www.mmediu.ro

60. http://ananp.gov.ro/

61. http://ananp.gov.ro/planuri-de-management-spa-uri/

62. http://ananp.gov.ro/pm-sci-uri-ninja-tables-id22225/

88

ANEXE

1. Certificat de înscriere nr. 273/21.07.2020 în conformitate cu prevederile Ordinului nr.

1134/2020 privind aprobarea condițiilor de elaborare a studiilor de mediu, a criteriilor de atestare a

persoanelor fizice și juridice – PADOPOTERA S.R.L.

2. Certificat de înscriere nr. 272/21.07.2020 în conformitate cu prevederile Ordinului nr.

1134/2020 privind aprobarea condițiilor de elaborare a studiilor de mediu, a criteriilor de atestare a

persoanelor fizice și juridice – Breb Mariana Georgiana

3. CV Breb Mariana Georgiana

4.Supliment diplomă de licență Breb Mariana

COLECTIVUL DE ELABORARE

Elaborare și tehnoredactare studiu

- Ing. Breb Mariana Georgiana

89