RAPORT DE EVALUARE

S.C. NUTRICOM SA

Iulie 2017

Datele , informaţiile si continutiil prezentului raport fiind confidenţiale , nu vor putea f i copiate in parte sau in totalitate si nu vor putea f i transmise unor tertifara acordul scris si prealabil al evaluatorului si al proprietarului

Declaraţie de conformitate

Prin prezenta, in limita cunoştinţelor si informaţiilor detinute, certificam ca afirmaţiile prezentate si sustinute in prezentul raport sunt reale si corecte. De asemenea, certificam ca analizele, opiniile si concluziile din prezentul raport sunt limitate numai

la ipotezele si condiţiile limitative specifice si sunt analizele, opiniile si concluziile personale, fiind nepărtinitoare din punct de vedere profesional.

Certificam ca nu avem nici un interes actual sau de perspectiva in proprietatea care face obiectul acestui raport de evaluare si nu avem nici un interes personal si nu suntem părtinitori fata de vreuna din părţile implicate.

Remunerarea evaluatorului nu depinde de nici un acord, aranjament sau intelegere

care sa-i confere acestuia sau unei persoane afiliate sau implicate cu acesta un stimulent financiar pentru concluziile exprimate in evaluare.

Nici evaluatorul si nici o persoana afiliata sau implicata cu acesta nu are alt interes

financiar legat de finalizarea tranzactiei.

Analizele si opiniile noastre au fost bazate si dezvoltate conform cerinţelor din standardele si metodologia de lucru recomandate de către ANEVAR (Asociaţia Naţionala a Evaluatorilor Autorizaţi din Romania).

Entitatea juridica supusa evaluarii a fost inspectata de către personalul SGS

ROMANIA SA pe fise de inspecţie, conform acordului făcut cu clentul si evaluatorul,

responsabilitatea datelor din fisa de inspecţie revenindu-i in totalitate firmei de

inspecţie.

Prezentul raport de evaluare se supune normelor ANEVAR si poate fi expertizat (la cerere) si verificat, in conformitate cu Standardele de verificare ale ANEVAR.

La data elaborarii acestui raport de evaluare, evaluatorul care semneaza mai jos este membru ANEVAR, a îndeplinit cerinţele programului de pregătire profesionala continua al ANEVAR si are competenta necesara intocmirii acestui raport.

Cu stima,Evaluator Autorizat EPI, El, EBM , Membru A< Membru TEGOVA , Membru UNPIR

Ing. Harsescu Nicoleta

2

Scrisoare de opinie

Referitor: Evaluarea întreprinderii Nutricom SA Olteniţa, cu sediul in loc. Oltenita Strada Portului, Nr.52 Jud Calarasi.

Obiectul evaluarii il constituie evaluarea intreprinderii Nutricom SA Olteniţa conform Standardelor ANEVAR 2015 - SEV 200

Scopul evaluarii este estimarea valorii unei acţiuni in conformitate cu art.l34/Legea 31/1990, in vederea stabilirii preţului in cadrul procedurii de retragere a acţionarilor

(“Raportul privind preţul”) conform Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzactioneaza pe piaţa Rasdaq si cu normele de

aplicare incluse in Regulamentul ASF nr. 17/2014 (in special cu art. 6 din

Regulamentul ASF 17/2014) si Legii nr. 31/1990 privind societatile cu modificările si

completările ulterioare.

Data evaluarii: 14.12.2014

Moneda raportului - Toate analizele si valorile calculate in prezentul raport au fost exprimate in lei iar valorile intermediare calculate in euro s-au transformat in lei la cursul de la data de 31.12.2014, respective: 4,4812 lei/euro

Data raportului de evaluare: 24.07.2017

Standarde aplicate

Valoarea de piaţa a fost determinata in conformitate cu standardele aplicabile acestui tip de valoare tinandu-se cont de scopul pentru care s-a solicitat evaluarea, respectiv:

STANDARDELE ANEVAR 2014:- SEV 200 - întreprinderi si participatii la intreprinderi (IVS 200)

- SEV 210 - Active necorporale (IVS 210)- SEV 220 - Maşini, echipamente şi instalaţii (IVS 220)

- GEV 600 - Evaluarea întreprinderii- GEV 620 - Evaluarea maşinilor, echipamentelor şi instalaţiilor- GEV 630 - Evaluarea bunurilor immobile

3

în conţinutul raportului este prezentata metodologia de evaluare şi relevanţa metodelor în cazul evaluării prezente.

Raportul a fost structurat dupa cum urmeaza: Certificarea evaluarii; (1) Termenii de referinţa a i evaluari; (2) - in care se găsesc principalele elemente cu caracter specific convenite cu clientul, respectiv Identificarea evaluatorului si a competentelor

acestuia, identificarea clientului si a utilizatorilor desemnaţi, scopul evaluarii,

identificarea intreprinderii subiect al evaluarii, tipul valorii, data evaluarii,

documentarea necesara pentru elaborarea evaluarii, ipoteze si ipoteze speciale); Aplicarea abordarilor in evaluare (3); Opinia eva luatoru lu i(4) Anexe

In urma analizarii datelor prezentate si a aplicarii metodelor de evaluare adecvate, opinia evaluatorului este ca

Valoare intreprindere = 54.549.327 lei

Nr de acţiuni = 93.476.588

Valoare/acţiune = 0,5836 lei / acţiune

Argumentele care au stat la baza elaborarii acestei opinii precum si considerentele avute in vedere la determinarea acestei valori sunt:Valoarea a fost exprimata tinand seama exclusiv de ipotezele, condiţiile limitative si aprecierile exprimate in prezentul raport si este valabila in condiţiile economice si juridice mentionate in raport:Valoarea este valabila numai pentru destinatia precizata in raport;Valoarea reprezintă opinia evaluatorului privind valoarea de piaţa;

Valoarea este o predictie;

Raportul a fost pregătit pe baza standardelor, recomandărilor si metodologiei de lucru promovate de către ANEVAR (Asociaţia Naţionala a Evaluatorilor Autorizati din

Romania).In vederea stabilirii preţului in cadrul procedurii de retragere a acţionarilor (“Raportul privind preţul”) conform Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzactioneaza pe piaţa Rasdaq si cu normele de aplicare incluse in Regulamentul ASF nr. 17/2014 (in special cu art. 6 din Regulamentul ASF 17/2014) si Legii nr. 31/1990 privind societatile cu modificările si completările ulterioare, am

4

calculate media aritmetica a valorilor obtinute prin abordarea prin cost si abordarea prin venit.

Rezultatul evaluarii, conform prevederilor art,134/Legea 31/1990, nu este conform

Standardelor de evaluare ANEVAR, valabile la data intocmirii prezentului raport, in

consecinţa consideram valoarea opinata o abatere de la standardele amintite anterior.

Cu stima,

Evaluator Autorizat EPI, El, EBM

Membru Acreditat ANEVAR Membru TEGOVA

Membru UNPIR

Ing. Harsescu Nicoleta

5

CUPRINS

Capitole PagDeclaraţie de conformitate 2Scrisoare de opinie 31. Termenii de referinţa ai evaluarii 91.1 Identificarea eva luatoru lu i si a com petentelor acestuia 9

1.2 Identificarea clientu lu i 9

1.3 Utilizatorii desem naţi 9

1.4 Scopul eva luarii 9

1.5 Bazele eva luarii T ipu l va lo rii estim ate 9

1.6 Identificarea in treprinderii sub iect al eva luarii 10

1.7 Data evaluarii, data inspecţiei si data raportu lu i de evaluare 10

1.8 M oneda raportu lu i 11

1.9 Docum entarea necesara pentru e laborarea eva luarii 11

1.10 Ipoteze si ipoteze specia le 12

1.11 Condiţii lim ita tive 12

1.12 C lauza de nepub licare 13

2. Prezentarea societatii 132.1 Scurt is toric 13

2.2 Obiectul de activita te al societatii 14

3. Analiza diagnostic 143.1 D iagnostic ju r id ic 14

3.1.1 Forma ju rid ica 15

3.1.2 Conducerea societatii 15

3.1.3 Proprietatea asupra bu nu rilo r societatii 15

3.1.4 Litigii in curs 16

3.1.5 Contracte in derulare 16r

3.1.6 Dreptul m uncii 17r

3.2 D iagnostic opera ţiona l 17

3.2.1 Activitatile desfasurate de societate si capacita tile de producţie 17

3.2.2 Analiza im o b iliză rilo r 21V

3.2.3 Fluxurile tehno log ice 24

3.2.4 Furnizorii societatii 28

3.2.5 Clienţii societatii 28

3.3 D iagnostic resurse um ane 28

3.3.1 Principale le atributii a le conducă to rilo r 28

3.3.2 Personal si structura o rgan iza tiona la 29

3.4 D iagnostic com ercial 30r

3.4.1 Piaţa pe care activeaza societatea 30

3.4.2 Concurenta 35

3.4.3 Clienţii 36

3.5 D iagnostic econom ico fina nc ia r 37

3.5.1 Structura si evo lu ţia activu lu i 38

3.5.2 Structura si evo lu ţia pas ivu lu i 41

3.5.3 Analiza con tu lu i de p ro fit si pierdere 42

3.5.4 Evoluţia cifrei de afacere 43

6

3.5.5 Prezentarea p rin c ip a lilo r ind ica tori

3.5.6 Concluziile d iagnos ticu lu i econom ico financ ia r

3.6 Concluziile analizei d iagnos tic

4. Metodologia de evaluare5. Abordarea prin piaţa6. Abordarea prin active6.1 Evaluarea im ob iliză rilo r corpora le

6.1.1 Analiza pieţei im ob ilia re

6.1.2 Analiza C.M.B.U.

6.1.3 Abordarea prin cost a active lor im obilizate

6.1.4 Evaluarea terenurilor

6.1.5 Abordarea prin p iaţa a active lor im obilizate

6.1.6 Abordarea prin v e n ita active lo r im obiliza te

6.1.7 Evaluarea m aş in ilo r u tila je lo r si ech ipam ente lor

6.2 Evaluarea im ob iliză rilo r necorpora le

6.3 Evaluarea creanţelor

6.4 Evaluarea stocu rilo r

6.5 Evaluarea da to riilo r

6.6 Determ inarea activu lu i net con tab il corectat

7. Abordarea prin venit7.1 Previzionarea activ ita tii societatii in perioada 2015-2019

7.2 Previzionarea cifrei de afaceri

7.3 Previzionarea ven itu rilo r si che ltu ie lilo r

7.4 Estimarea am ortizarii

7.5 Estimarea contu lu i de pro fit si pierderi

7.6 Calcul EBITDA

7.7 Previzionarea fondu lu i de ru lm ent net

7.8 Estimarea costu lu i mediu pondera t al cap ita lu lu i

7.9 Previzionarea che ltu ie lilo r de capita l

7.10 Determinarea va lo rii term inale

7.11 Evaluarea active lor in a fara exploatarii

7.12 Determ inarea va lo rii pa rtic ipa tiilo r

7.13 Evaluarea creanţelor istorice

7.14 Evaluarea da to riilo r pe termen lung

7.15 Determ inarea va lo rii in treprinderii

8 Reconcilierea valorilor. Opinia evaluatorului9 Prezentare evaluatorului

43

43

44

45454747

48

52

53

54

56

58

60

62

62

63

63

63

6465

66

67

68

68

68

69

70

72

72

73

74

74

74

74

7578

7

ANEXE

ANEXA n 1 Dinamica efectivelor si a producţiei de carne porc si pasare

ANEXA n 2 Valoarea contabila pe locaţii

ANEXA n 3 Structura activelor circulanteANEXA n 4 Structura stocurilorANEXA n 5 Credite bancare si leasinguri

ANEXA n 6 Contul de profit si pierdere

ANEXA n 7 Analiza veniturilor si cheltuielilor de exploatare

ANEXA n 8 Evoluţia cifrei de afaceri pe tipuri de activitati

ANEXA n 9 Principalii indicatori

ANEXA n 10 Previziunile planului de reorganizare AVICOLA SA Calarasi

ANEXA n 11 Calcul creanţe incerte

ANEXA n 12 Calculul amortizarii

ANEXA n 13 Contul de profit si pierdere previzionat 2015-2019

ANEXA n 14 Calculul modificării anuale a capitalului de lucru net

ANEXA n 15 Calcul abordarea prin venit

ANEXA n 16 Abardarea prin cost active imobilizate

ANEXA n 17 Evaluare prin piaţa apartamente

ANEXA n 18 Evaluarea terenurilor

ANEXA n 19 Abordarea prin venit active imobilizate

ANEXA n . 20 Evaluarea prin piaţa a mijloacelor de transport

1. Termenii de referinţa ai evaluarii

1.1 Identificarea evaluatorului si a competentelor acestuia

Evaluatorul Harsescu Nicoleta membru titular ANEVAR pentru secţiunile Evaluarea întreprinderii, Evaluarea Bunurilor Mobile, Membru Acreditat Evaluarea Proprietăţilor

Imobiliare, Membru TEGOVA, Practician in Insolventa, Lector ANEVAR, lector Institutul National de Pregătire a Practivienilor in Insolventa.

1.2 Identificarea clientului

Conform termenilor de referinţa ai evaluarii, clientul este societatea NUTRICOM S.A.

1.3 Utilizatori desemnaţi

Utilizatorii desemnaţi sunt ; clientul NUTRICOM S.A., acţionarii emitentului si Autoritatea de Supraveghere Financiara.

1.4 Scopul evaluarii

Scopul prezentei evaluari este estimarea valorii unei acţiuni in conformitate cu art.l34/Legea 31/1990, in vederea stabilirii preţului in cadrul procedurii de retragere

a acţionarilor (“Raportul privind preţul”) conform Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzactioneaza pe piaţa Rasdaq si cu normele

de aplicare incluse in Regulamentul ASF nr. 17/2014 (in special cu art. 6 din Regulamentul ASF 17/2014) si Legii nr. 31/1990 privind societatile cu modificările si completările ulterioare.

1.5 Bazele evaluarii. Tipul valorii estimate

Evaluarea executata conform prezentului raport, in concordanta cu cerinţele beneficiarului, in concordanta cuprevederile legale, reprezintă o estimare a valorii de

piaţa a acţiunilor intreprinderii asa cum este aceasta definita in standardele

ANEVAR 2014

Valorea de piaţa se defineşte ca suma estim ată pentru care un activ sau o datorie a r putea fi schim bată, ia data evaluării, între un cum părător ho tara t s i un vânzător hotărât, într-o tranzactie nepărtinitoare după un m arketing adecvat s i în care p ă rţi le

au actionat fiecare în cunostintă de cauză, prudent s i fără constrângere.

9

Conform SEV 200 - întreprinderi si participatii la întreprinderi „întreprinderea este o activitate comerciala, industriala, de servicii sau de investitii.”

Abordările in evaluare definite de standard sunt:Conform C13 - SEV 200 „ Pentru evaluarea unei intreprinderi sau unei participatii la

capitalul intreprinderii pot fi aplicate abordarile prin piaţa si prin venit. In mod normal,

nu poate fi aplicata abordarea prin cost ( prin active) cu excepţia întreprinderilor aflate in stadiu incipient sau recent infiintate, cand profitul si/sau fluxul de numerar nu pot fi determinate in mod credibil si daca exista informaţii de piaţa adecvate despre entitati. Având in vedere scopul evaluarii se va aplica si metoda costului.

Abaterea de la StandardeIn vederea stabilirii preţului in cadrul procedurii de retragere a acţionarilor ("Raportul

privind preţul”) conform Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al acţiunilor care se tranzactioneaza pe piaţa Rasdaq si cu normele de aplicare incluse in Regulamentul ASF nr. 17/2014 (in special cu art. 6 din Regulamentul ASF 17/2014)

si Legii nr. 31/1990 privind societatile cu modificările si completările ulterioare, am calculate media aritmetica a valorilor obtinute prin abordarea prin cost si abordarea prin venit.

1.6 Identificarea intreprinderii subiect al evaluarii

Denumitea companiei: S. C. NUTRICOM S.A. OLTENIŢA;

Nr inregistrare la Registrul Comerţului J51/57/1991, C.U.I. RO 1924239Principalul obiect de activitate este conform Cod CAEN - o reprezintă creştereaporcinelor- Cod CAEN 0146

Capitalul social si administrarea companieiSC NUTRICOM SA deţine un capital social in valoare de 93.476.58,80 RON. Capitalul

este impartit in 93.476.588 acţiuni nominative a cate 0.10 RON fiecare.

Structura actionariat:- AGRIGENTO HOLDING LIMITED - Limassol CYP - deţine un nr. de 72.251.794,

repezentand 77,2940 % din capitalul social

- Alti acţionari - care deţin un nr. de 21.229.794, reprezentând 22,7060% din

capitalul socialAdministrarea companieiSocietatea este condusa de Consiliul de Administraţie aprobat de Adunarea Generala a Acţionarilor, aleşi pe o perioada de patru ani

1.7 Data evaluarii, data inspecţiei si data raportului de evaluare

io

Data evaluarii - 31.12.2014

Data raportului de evaluare - 24.07.2017

Data inspecţiei - perioada 1 iun ie -15 iunie 2016

1.8 Moneda raportului

Toate analizele si valorile calculate in prezentul raport au fost exprimate in lei iar valorile intermediare calculate in euro s-au transformat in lei la cursul de la data de 31.12.2014, respective: 4,4812 lei/euro

Valoarea raportata este exprimata în lei . Se menţionează, însă, că o eventuală conversie în valuta a opiniei finale o consideram adecvata doar atata vreme cat

principalele premize care au stat la baza evaluarii nu suferă modificări semnificative

1.9 Documentarea necesara pentru elaborarea evaluarii

Conform termenilor de referinţa ai evaluarii, documentarea s-a făcut dupa cum urmeaza:Inspecţia companiei a fost efectuata in luna iunie 2016

Sursele de informaţii care au stat la baza intocmirii prezentului raport de evaluare au

fost acele documente si informaţii puse la dispoziţie de conducerea societatii,

observaţiile evaluatorului autorizat, cu ocazia interviurilor si inspecţiei effectuate,

precum si informaţii obtinute din alte surse legale despre piaţa specifica a societatii:

- Certificatul de înregistrare, Statutul, Contractul de societate:

- Autorizaţii şi certificate;

- Descrierea companiei (SC NUTRICOM SA), structura organizaţională actuală, contractul colectiv de muncă, fişa postului pentru persoanele de conducere, nivelul de pregătire a personalului;

- Balanţa de verificare a SC NUTRICOM SA la 31/12/2012; 31/12/2013; 31/12/2014;

- Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere pentru anii 2012-2014;

- Registrul m ijloacelor fixe la 31.12.2014;

- Informaţii tehnice referitoare la clădiri;

- Contracte de vânzare cumpărare şi extrase din cartea funciară prin care se

confirmă dreptul de proprietate asupra terenului şi clădirilor;

- Lista obiectelor de inventar la 31.12.2014;

- Lista clienţilor şi a furnizorilor la 31.12.2014- structurate pe vechimi;

- Informaţii privind veniturile şi cheltuielile pe ultimii 3 ani;

- Bugetul de venituri şi cheltuieli şi Planul de Afaceri întocmite de conducerea

NUTRICOM SA- pentru perioada 2015-2016

- Situatia litigiilor societatii;

l i

- Clienţi si furnizori,

- Informaţii despre piaţa specifica a societatii comerciale;

- Planul de reorganizare al SC AVICOLA SRL,

- Raport de evaluare al SC AVICOLA SRL la data deschiderii procedurii de insolventa.

- Pagini de internet: www.im onet.ro;www.olx.ro;www.real-investments.ro

- Raport de audit 2014- intocmit de auditor independent

La baza elaborarii prezentului Raport au stat datele si informaţiile furnizate si de:- Standarde de evaluare ANEVAR 2014- referitoare la întreprinderi si participatii laintreprinderi, specificate anterior;

- Publicaţii periodice si reviste de specialitate privind piaţa imobiliara;

- Buletine documentare- Editate de Corpul Experţilor Tehnici din Romania;- Alte documente si materiale puse la dispoziţie de Biblioteca ANEVAR;

- Evoluţia cursului valutar publicat de BNR ;

- Chestionare preluate de la benefic iar;

- Date oficiale existene pe site- ul bursei http://www.bvb.ro/Financial Instruments/

- Legislaţia româna în vigoare la data elaborării lucrării.

1.10 Ipoteze si ipoteze speciale

La baza evaluarii stau urmatoarele ipoteze si condiţii limitative:• Evaluatorul nu isi asuma nici o răspundere pentru descrierea juridica pusa la

dispoziţie sau pentru chestiuni legate de considerente juridice sau de proprietate;• Informaţiile furnizate de terte parti sunt considerate de incredere dar nu li se

acorda garanţii pentru acuratete;• datele din dosarul de insolventa al SC AVICOLA CALARASI SRL se considera

corecte, responsabilitatea pentru corectitudinea acestora revine acestor societati• Informaţiile puse la dispoziţie de NUTRICOM SA au fost analizate, evaluatorul a

efectuat corecţiile pe care le-a considerat necesare luând in calcul doar acele informaţii care sunt credibile prin raportare la fenomenele economice specifice.

• Conform SEV 200 paragraful 3, nu vor fi luate in calcul datorii care exceed

activitatii specifice societatii.

1.11 Condiţii limitative:

• Evaluatorul, prin natura muncii sale, nu va fi solicitat sa ofere consultanta ulterioara sau sa depună mărturie in instanta in legătură cu societatea evaluata,

decât daca s-a convenit iniţial in aceasta privinţa;

12

• Nici una din părţile raportului nu vor fi difuzate public prin reclama, relaţii publice, ştiri, agenţii de vanzare sau alte cai mediatice, fara acordul scris si prealabil al evaluatorului si al proprietarului.

• Previziunile, proiecţiile sau estimările continute in raport se bazeaza pe condiţiile curente de pe piaţa, pe factorii cererii si ofertei anticipate pe termen scurt si sunt

influentate de inexistanta unei economii stabile. Aceste previziuni sunt, prin urmare, supuse schimbării condiţiilor viitoare.

1.12 Clauza de nepublicare:

Acest raport de evaluare nu poate fi inclus parţial sau in intregime si nici ca referinţa

intr-un document publicat, circulara sau declaraţie, sub nici o forma, fara acordul

scris al evaluatorului asupra formei in care ar urma sa apara. Acest raport este

confidenţial pentru client si poate fi utilizat numai pentru scopul mentionat in raport.

Evaluatorul nu accepta nici o alta responsabilitate fata de o terta persoana care ar putea face uz de el

2. Prezentarea societatii

2.1 Scurt istoric:

S. C. NUTRICOM S. A. Olteniţa s-a înfiinţat ca unitate producătoare de nutreţuri

concentrate în anul 1964. La începutul anilor ’90 societatea a fost privatizată. Din 1991 compania s-a orientat către realizarea unui flux de producţie integrat, începând cu producerea nutreţurilor concentrate, creşterea şi îngrăşarea porcilor şi a puilor de carne, până la comercializarea cărnii şi a produselor din carne, înfiinţată în 1991 prin H. G. nr. 44/1991 cu patrimoniul I. N. C. Călăraşi - Olteniţa; privatizată în 1996: 40% cumpărat de PAS NUTRICOM şi 60% P. P. M. conform H. G.

nr. 77/1996; în 2000 PAS NUTRICOM a cesionat contractul încheiat cu F. P. S. către S.

C. AGRIGENTO HOLDING LTD care, cu aportul în numerar adus şi-a mărit ponderea în rândul acţionarilor la aproximativ 70%.

Valoarea capitalului social subscris si varsat: 9.347.658,8 RON Principalul obiect de activitate: Creşterea porcilor.Ca activitati secundare : producerea de nutreţ combinat, creşterea puilor de carne,

abatorizare şi comercializarea cărnii de porc, închiriereaProdusele realizate/serviciile prestate efectiv: Nutreţ combinat, carne carcasă porc,

organe de porc, pui de carne.

13

Datorită investiţiilor masive de capital realizate după privatizare, astăzi S.C. NUTRICOM S.A. Olteniţa a devenit un nume tot mai cunoscut pe piaţa produselor agroalimentare.

2.2 Obiectul de activitate al societatii

Conform inregistrarilor de la ONRC, activitatea principala a societatii este creşterea porcinelor- Cod CAEN 0146

Societatea este organizata in sistem integrat incepand de la producerea materialului biologic si pana la comercializarea produsului finit pentru doua tipuri de producţie, respectiv

- Producţie carne porc - de la producerea materialului biologic pana la

comercializare carne carcasa. Sistemul integrat include si producerea furajelor necesare procesului de producţie. In funcţie de cererea pieţei societatea comercializeza si porci vii.

Producţie pasare, de la producerea materialului biologic pana la comercializare pui pentru sacrificare. Sistemul integrat include si producerea furajelor necesare procesului de producţie.

3. Analiza diagnostic

3.1. Diagnostic juridic

Diagnosticul juridic si patrimonial are ca obiectiv investigarea aspectelor legate de situatia actuala din punct de vedere juridic a S.C. NUTRICOM S.A. si aprecierea riscurilor inerente situatiei juridice si patrimoniale a societatii.în acest scop, investigaţiile au fost orientate spre analiza si verificarea documentelor puse la dispoziţie si spre discutarea si comentarea unor probleme de natură juridică, cu factorii de resort ai S.C. NUTRICOM S.A.

întocmirea diagnosticului juridic si patrimonial a necesitat utilizarea unui chestionar care a cuprins următoarele aspecte: drept comercial (contracte si angajamente);

drept social; drept fiscal; dreptul de proprietate.Pentru analiza situatiei juridice a societatii, s-au studiat următoarele surse de

informaţii:Actul de constituire si anexele aferente; Cereri de înscriere de menţiuni la Registrul Comerţului de la înfiinţare până la data curentă, statutul societătii comerciale,

situatiile financiare ale intrprinderii.Principalele informaţii au fost: capitalul social: valoarea declarată iniţial la Registrul

Comerţului si modificările intervenite în timp, numărul de acţiuni si valoarea lor

14

unitara, valorile contabile cuprinse in situatiile financiare, datele din contractile de închiriere, valoarea împrumuturilor, etc

3.1.1. Forma juridica

Forma juridica este societate comerciala pe acţiuni. Fiecare acţiune da dreptul de vot in Adunările Generale ale actiionarilor, precum si drepturi egale de dividende.Actul constitutiv S.C. NUTRICOM S.A. aprobat prin Hotărâre AGA cuprinde date referitoare la:

denumirea, forma juridică, sediul si durata de funcţionare; scopul si obiectul de activitate al societâtii;

capitalul social, acţiunile;

adunarea generală a acţionarilor;

administrarea societâtii;

comisia de cenzori;- activitatea societâtii;

modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii; dispoziţii finale.

3.1.2. Conducerea societatii:

Societatea este condusa de Consiliul de Administraţie aprobat de Adunarea Generala a Acţionarilor, aleşi pe o perioada de patru ani, cu urmatoarea componeneta:1. Preşedinte - DAHER HANNA EDMOND;

2. Vice preşedinte: - DAHER RABIH HANNA;

3. Membru - DAHER RITA DAHER;

4. Membru - DAHER NELLY DAHER;5. Membru - CHARBEL TOHME;

Documentele bancare sau documentele ce tin de evidenta patrimoniului societatii sunt semnate de Directorul General - Hanna Daher, împreuna cu Directorul

Economic- Pescarasu Paul, conform prevederilor actului constitutiv, prezentat de

proprietar.

3.1.3. Proprietatea asupra bunurilor societatii

SCNUTRICOM SA este proprietarul absolut al tuturor activelor evidentiate in

documentele financiare si situatiile contabile emanate de la societate.

15

NUTRICOM SA deţine terenuri în proprietate exclusivă, hale de producţie, de creştere

a porcinelor, puilor, precum si constructii anexe, clădiri administrative, spaţii de

depozitare şi desfacere, utilaje şi echipamente de producţie, proprietati cu utilizare rezidenţiala, spatii comerciale aflate in Oltenita si Bucureşti, echipamente IT,

mijloace de transport, mobilier, birotică, obiecte de inventar conform documentelor de proprietate si documentelor contabile.

Bunurile imobile sunt inregistrate in cârti funciare la Unitatile Administrativ Teritorilale din localitatile in care se afla. Desi activitatea care se desfasoara in locaţiile respective este specifica mai multor tipuri de activitati ( creştere porc, creştere pasare, nu in toate cazurile au fost făcute dezmembrări pe loturi, astfel incat

repartizarea terenurilor pe tipuri de activitati a fost facuta conform documentelor contabile ale societatii.

Pentru bunurile mobile, dovada dreptului de proprietate rezulta din inregistrarile contabile ale societatii.

3.1.4. Litigii in curs

Societatea este parte in dosare de insolventa in vederea recuperării creanţelor

inscrise la masa credala a debitorilor sai. Societatea este implicate si in procese

avand obiect litigii de munca.Societatea este parte si in dosare avand ca obiect pretentii.

N r D osar PARTE O biect

1681/3/2002 BIR Legea 85/2006

473/113/2012 SC MELKART COM SRL Legea 85/2006

41935/3/2009 MEDEUS & CO SRL Legea 85/2006

33735/300/2012 CONSILIUL LOCAL SECTOR 2 pretentii6032/120/2013 AVICOLA CREVEDIA Legea 85/2006

123/116/2014 AVICOLA CALARASI SA Legea 85/2006

2818/122/2013 AVICOLA MIHAILESTI SA Legea 85/2006

4514/269/2012 IKO PRO DCARN SRL Pretentii

3853/269/2012 UNIC SERVICE SRL Pretentii

Persoane fizice Litigii de m unca

1297/269/2013 LIRA COM SRL Pretentii

3.1.5. Contracte in derulare

Societatea are încheiate contracte de inchiriere pentru fermele de pui dupa cum

urmeaza:

- Contractul de închiriere nr. 7838/29.08.2013 cu anexele si actele

adiţionale aferente, incheiat intre societate si SCAVICOLA BUZĂU, avand ca obiect inchirierea următoarelor:

- Ferma pui Dragalina - pentru perioada 27.11.2013-27.11.2018

- Ferma nr. 1 pui Modelu - pentru perioada 23.12.2013 - 23.12.2018- Ferma nr. 2 pui Modelu - pentru perioada 30.12.2013 - 20.12. 2018

- Draft contract - Fabrica de nutreturi combinate Oltenita

Contract de inchiriere nr 42/03.01.2011 - spaţiu comecial Bucureşti

Contract de inchiriere 9464/21.10.2013 - spaţiu comercial Bucureşti

Credite si leasinguri

La da ta de 31.12.2014, SC NUTRICOM SA are in derulare cred ite in lei si va lu ta

pe te rm en m ediu si lung, cred ite con tracta te pentru p roducţie sau pentru

investitii. Tota lu l c red ite lo r datorate este de € 1,794,530.31, $ 410,000.00,

ech iva len t Lei 46.055.229 Lei. C ontracte le de leasing insum eaza 102.110,15

euro, ech iva len t 457.668 lei.

3.1.6. Dreptul muncii

La da ta în tocm irii prezentu lu i raport de evaluare s-a cons ta ta t câ socie tatea

are inche iate C ontracte Ind iv idua le de M unca, R egulam ent de Ordine

Interioara (R.O.I.).

Salariaţii socie tâ tii sunt organizaţi sub fo rm a sind ica lă .

3.2 Diagnostic operaţional

3.2.1. Activitatile desfasurate de societate si capacitatile de producţieSocietatea dsfasoarea activitate in sistem integrat pentru activitatile de creştere a

porcilor si păsărilor. In activitatea de creştere a porcilor, sistemul integrat include pe

langa proprietăţile agrozootehnice specifice si abatorul pentru porci, fabrica de nutreturi combinate, baza de achiziţii cereale si coloana auto pentru transport.

Pana in anul 2012, societatea a desfasurat urmatoarele activitati:- activitate pentru producerea cărnii de porc si abatorizare, produsul finit fiind

atat vanzare carne in carcasa cat si vanzare porc gras in funcţie de cererea pieţei. Activitatea s-a desfasurat in cadrul punctelor de lucru Chirnogi,

Dragalina, Manastirea, Modelu - Ferma 3, Sohatu.- Activitate pentru producere si creştere pasari avand ca produs finit capete/kg

17

pasari. Activitatea s-a desfasurat in punctele de lucru Dragalina, Modelu Ferma 1 si Ferma 2. De la sfarsitul anului 2013, aceste ferme au fost inchiriate

pe o perioada de cinci ani. In anul 2014, societatea a realizat producţia de

pasari in cadrul fermei Buciumeni, ferma inchiriata pana in luna martie 2016.- Activitate producere nutreturi combinate pentru sectoarele de creştere porc si

pui si pentru vanzare către clienţi, in funcţie de cererea pieţei la momentul

respectiv. Activitatea s-a desfasurat in punctul de lucru FNC Oltenita.- Activitate de achiziţii, depozitare si condiţionare cereale, pentru fabricarea

furajelor si pentru prestări servicii de depozitare si condiţionare pentru clienţi, in funcţie de cererea pieţei. Activitatea s-a desfasurat in punctul de lucru Manastirea.

- Activitate de transport - pentru transportul intre sectoarele societatii dar si transport mărfuri la cerere pentru clienţi, in funcţie de cerere. Activitatea s-a

desfasurat in punctul de lucru FNC Oltenita.

In anul 2013, societatea a incheiat contracte de inchiriere pentru Fermele de pui 1 si

Ferma de pui 2 de la punctual de lucru Modelu si ferma de pui de la punctual de

lucru Dragalina din luna septembrie a anului 2013, pe o perioada de cinci ani, cu

posibilitatea de reannoire a contractului. Tot in anul 2013, societatea a închiriat

ferma de pui de la Buciumeni cu o capacitate de 300.000 capete/serie.

In anul 2014, societatea a desfasurat urmatoarele activitati:

- activitate pentru producerea cărnii de porc si abatorizare, produsul finit fiind atat vanzare carne in carcasa cat si vanzare porc gras in funcţie de cererea pieţei. Activitatea s-a desfasurat in cadrul punctelor de lucru Chirnogi,

Dragalina, Manastirea, Modelu - Ferma 3, Sohatu.- Activitate pentru producere si creştere pasari avand ca produs finit capete/kg

pasari. Activitatea s-a desfasurat in cadrul fermei Buciumeni, ferma inchiriata

pana in luna martie 2016.

- Activitate producere nutreturi combinate pentru sectoarele de creştere porc si

pui si pentru vanzare către clienţi, in funcţie de cererea pieţei la momentul respectiv. Activitatea s-a desfasurat in punctul de lucru FNC Oltenita.

- Activitate de achiziţii, depozitare si condiţionare cereale, pentru fabricarea furajelor si pentru prestări servicii de depozitare si condiţionare pentru clienţi, in funcţie de cererea pieţei. Activitatea s-a desfasurat in punctul de lucru Manastirea.

- Activitate de transport - pentru transportul intre sectoarele societatii dar si transport mărfuri la cerere pentru clienţi, in funcţie de cerere. Activitatea s-a

desfasurat in punctul de lucru FNC Oltenita.

18

- închiriere fermele de pui Dragalina si Modelu si spatii comerciale.La sfarsitul anului 2014, societatea poarta discuţii pentru închirierea activului

FNC Oltenita către SC CARGILL NUTRITIE ANIMALA SRL pe o perioada ferma

de cinci ani cu posibilitatea reannoirii contractului.

Capacitatile de producţie

Punct de lucru Chirnogi

1. Complex de creştere a porcilor, capacitate 8.000 capete porc /an unde se realizeaza creşterea porcilor pentru selecţie si reproducţie , de la însămânţare până la porcul de reproducţie sau sacrificare ( cei care nu intrunesc calitati pentru reproducţie si se transfera la abator Modelu pentru sacrificare.

Punct de lucru - Dragalina unde se afla:

1. Complex de creştere a porcilor cu o capacitate de 75.000 capete tineret/an unde sunt transferati purcei intarcati de la sectoarele de selecţie si reproducere pana la ieşirea din categoria Tineret.

2. Ferma de pui cu o capacitate de 240.000 capete/an.3. Ferma vaci Dragalina - ferma in conservare, in perioada 2012-2014 nu a fost

utilizata si nici nu exista intentia de repopulare datorita faptului ca necesita

investitii mari, societatea neavand posibilitatea financiara pentru aceste

investitii, astfel ca pentru evaluare a fost considerata in afara exploatarii.Pune de lucru Manastirea

1. Baza de recepţie - care cuprinde spatii de depozitare cereale cu capacitatea de 35.000to/an in care societatea depoziteaza cerealele cumparate in vederea producerii furajelor combinate, prestări servicii de depozitare si condiţionare pentru terti. Producerea furajelor se realizeaza in punctul de

lucru FNC Oltenita.2. Ferma porci Manastirea - Complex de creştere a porcilor cu o capacitate de

ll.OOOcapete porci grasi/an unde sunt aduşi purcei din categoria Tineret

pentru ingrasare pana la greutatea de sacrificare.

Punct de lucru Sohatu1. Complex porci Sohatu cu o capacitate de 36.000 capete/an unde se

realizeaza creşterea porcilor în flux complet, de la însămânţare până la

porcul de sacrificat.Punct de lucru Modelu

1. Ferma 3 porci Modelu, cu o capacitate de 65.000 capete porci grasi/an unde se desfasoara doar activitate de ingrasatorie de la cca. 30 kg pana se ajunge la greutatea de sacrificare cand se livreaza la abator.

19

2. Abator modelu presteaza servicii de abatorizare atat a porcilor din fermele proprii cat si de la alti crescători. Este practic locul in care se finalizeaza procesul integrat.

3. Ferma 1 pui Modelu cu o capacitate de 554.000 capete/serie unde s-a

desfasurat pana in luna noiembrie 2013 activitate de producere si creştere a păsărilor. Din anul 2013, ferma este inchiriata pentru o perioada de cinci ani.

4. Ferma 2 pui Modelu cu o capacitate de 481.500 capete/serie unde s-a

desfasurat pana in luna noiembrie 2013 activitate de producere si creştere a păsărilor. Din anul 2013, ferma este inchiriata pentru o perioada de cinci ani.

Punct de lucru FNC Oltenia

La acest punct de lucru se desfasoara urmatoarele activitati:1. Activitatea de administrare pentru tot sistemul integrat de producţie.

1. Fabricarea furajelor combinate pentru producţia interna si pentru terti. Datorita situatiei financiare create la sfarsitul anului 2013 prin intrarea in procedura de

insolventei a societatii AVICOLA SA Calarasi cu implicaţii majore in activitatea

societatii NUTRICOM SA, la finele anului 2014, s-au purtat negocieri ferme in vederea inchirierii clădirilor si utilajelor specifice fabricarii furajelor către o

societate de profil.

3. Spălătorie Oltenita - desfasoara activitate specifica pentru mijloacele de transport ale societatii.

4. Cantina Oltenita - desfasoara activitate specifica pentru salariaţii din zona

O lten ita .5. Depozitarea cerealelor in patulele. Patulele nu sunt utilizate la capacitate,

datorita scăderii considerabile a activitatii dar si datorita modificării in timp a

tehnologiei de fabricaţie.6. Activitatea de Transporturi - cuprinde mijloacele de transport specifice cu

care se realizeaza transportul cerealelor, furajelor si porcilor intre fermele societatii, de la fermele societatilor către clienţii societatii si transporturi la cerere către diverşi clienţi.

7. Abator Oltenita - sector aflat in conservare datorita construirii abatorului Modelu. Societatea nu intentioneaza sa redeschidă activitatea in perioada

urmatoare.8. Fabrica de mezeluri Oltenita - sector aflat in conservare . Societatea nu

intentioneaza sa redeschidă activitatea in perioada urmatoare.

Punct de lucru NANA1. Ferma NANA - ferma in conservare, in perioada 2012-2014 nu a fost

utilizata si nici nu exista intentia de repopulare datorita faptului ca necesita investitiimari, societatea neavand posibilitatea financiara pentru aceste investitii, astfel ca pentru evaluare a fost considerata in afara exploatarii.

Punct de lucru Buciumeni

20

1. Ferma de pui Buciumeni cu o capacitate de 300.000 capete/serie unde se desfasoara activitate de producere si creştere pasari.

3.2.2 Analiza imobilizărilor:

Imobilizările corporaleSunt reprezentate de

- active operaţionale - active care au utilitate in activitatea de producţie active neoperationale sau active din afara exploatarii. Acestea sunt active

care nu au utilitate pentru producţia de bunuri sau pentru prestarea de servicii de către o entitate. Ele sunt detinute fie ca o investitie imobiliara, fie pentru dezvoltare, fie pentru vanzare sau sunt utilizate ca si garanţii pentru un imprumut.

Active societatii sunt:1. terenuri - avand locaţia si suprafeţele conform tabel:

Locaţie S teren (mp)Ferma Chirnogi 32.134Dragalina 174.243Manastirea 119.655Modelu 1.358.174Oltenita 89.254

Nana 14.262

Sohatu 134.298Total 1.922.020

Proprietatea imobiliara din punctual de lucru Modelu, a fost achizitionata prin licitatie in procedura de insolventa de la fostul combinat de producere si industrializare carne porc Modelu.Repartizarea imobilizărilor in acest punct de lucru se prezintă dupa cum urmeaza:

Teren Sc

Modelu (mp) Sc ( mp) Dezafectata

Abator Modelu 44.424 12.200

F I pui 109.491 104.489 56.432

F2 pui 109.176 347.741 275.530

F3 porci 134.561 43.812

Terenuri neoperationale 960.552 53.772

Total 1.358.174 562.014 331.962

Proprietatea a fost formata din teren in suprafaţa de 1.358.174 mp, clădiri si constructii special in suprafaţa de 562.014 mp. Clădirile in suprafaţa de 331.962 mp

21

reprezentate de grajduri, magazii si ateliere devastate nu au mai fost modernizate,

dar nici demolate, astfel ca acestea au ramas inscrise in carte funciara. Pe teren acestea sunt doar fundaţii sau grajduri dezafectate.

Suprafaţa de teren de 271.478 mp este un teren pe care s-au aflat clădirile demolate,

ea nu poate fi individualizata pentru o lotizare datorita modului de amplasare a halelor de producţie operaţionale. Suprafaţa de 686.044 mp reprezintă teren pe care

s-au aflat paturile de nămol si câmpurile de uscare ale fostului complex de porci.

Aceasta suprafaţa de teren nu este utilizata in activitatea de producţie si nici nu poate fi utilizata pentru agricultura, cheltuielile de aducere la nivelul de teren agricol, fiind foarte mari.

2. Clădiri2.1 Clădiri operaţionale -. Acestea sunt reprezentate de grajduri pentru creşterea porcilor si păsărilor, silozuri de cereale, fabrica de nutreturi combinate si alte tipuri de

clădiri si constructii speciale specifice obiectului de activitate, doaua spatii

comerciale in localitatea Bucureşti si doua spatii comerciale in localitatea Oltenita.

2.2 Clădiri neoperationale - Societatea deţine in proprietate si un număr de 13 apartamente cu doua si trei camere amplasate in localitatea Oltenita, doua proprietati rezidentialede tip casa plus teren, Abatorul si Fabrica de mezeluri din

Oltenita, Ferma Nana, Ferma de vaci Dragalina, patulele din cadrul FNC Oltenita, construcţiile dezafectate din Modelu si terenuri. Detalierea acestora este prezentata in cuprinsul raportului.

3. Bunurile mobile - reprezentate de mijloace de transport, maşini, instalatii si

echipamente specifice activitatii de creştere a porcilor si păsărilor, activitatii de fabricare a nutreţurilor combinate, precum si mijloacele fixe de natura obiectelor de inventar.

Parte din echipamentele si utilajele de lucru au fost achiziţionate odata cu procedura de cumparare a fermelor, desi au fost amortizate integral ele nu au fost casate si au

ramas in evidenta contabila a societatii.

Bunurile mobile neoperationale sunt utilajele si echipamentele aferente activelor din

afara exploatarii.

Modul de utilizare a mijloacelor fixe este conform tabel

22

Specificaţie Capacitate Tip activitate Utilizare închiriat In afara exploat.Chirnogi 8.000 capete/an complex porci X

Dragalina porci 75000 capete/an tineret porcin X

Dragalina pui 1.500.000 capete/an ferma pui X

Dragalina vaci - - X

Manastirea Baza recepţie 35.000 to/an Baza cereale X

Manastirea porci 11.000 capete/an complex porci X

Sohatu 36.000 capete/an complex porci X

Ferma3 porci 65.000 capete/an porc gras X

Abator Modelu abatorizare X

Ferma 1 pui Modelu 554.000 capete/serie ferma pui X

Ferma 2 pui Modelu 481.500 capete/serie ferma pui x x parţialFNC producere furaje X x din 2015Spălătorie Oltenita spălătorie auto X

Cantina Oltenita cantina X

Patule depozitare cereale x x parţialTransporturi transporturi X

Abator Oltenita X

Fabrica mezeluri Oltenita X

Ferma NANA X

Ferma pui Buciumeni 300.000 capete/serie ferma pui X

Proprietati rezidenţiale X

Spatii comerciale X

Repartizarea locaţiilor pe tipuri de activitati se prezintă dupa cum urmeaza:

Producere carne porc Producere carne pasare Abatorizare Transporturi Producere furaje In afara exploatFerma Chirnogi Ferma pui Dragalina Abator Modelu Coloana auto Oltenita FNC Oltenita Abator OltenitaDragalina ferma porci Ferma 1 Pui Modelu Baza recepţie Mezeluri Oltenita

Manastirea ferma porci Ferma 2 pui Modelu Manastirea Verma vaci Dragalina

Ferma 3 Modelu Ferma Buciumeni Clădiri rezidenţiale

Ferma Sohatu Ferma Nana

In perioada 2012-2014 in aceste locaţii s-au desfasurat urmatoarele activitati:

Producere carne de porc perioada 2012-2014, producere carne pasare 2012-aug. 2013, in locaţiile Ferma pui Dragalina, Ferma pui 1 si ferma pui 2 Modelu. In perioada sept 2013- dec 2014, aceste ferme au fost inchiriate.In ferma de pui Buciumeni, s-a desfasurat activitate creştere pasare ian -dec 2014.

Imobilizări necorporaleSunt active necorporale care se manifesta prin proprietăţile lor economice. Ele nu au

substanta fizica, acorda drepturi si privilegii proprietarului acestora si in mod uzual produc venituri pentru proprietarul lor. Societatea deţine imobilizări necorporale de natura tehnologica, respectiv programe de gestiune personalizate si programe de

calculator.

Titluri de participare

23

Titlurile de participare reprezintă titluri de coproprietate ( acţiuni sau parti sociale) la alte societati comerciale, achiziţionate in scop investitional pe termen mediu/lung, mai mare de un an.

Societatea deţine pachetul de control respectiv ( 98,2 %) la Societatea Comerciala Avicola Calarasi SRL care are ca obiect de activitate creşterea si abatorizarea

păsărilor. In cursul anului 2014, societatea a solicitat deschiderea procedurii de

insolventa in baza Legii 85/2006 iar prin hotarare, Tribunalului Calarasi a admis

cererea si s-a dispus intrarea in procedura de insolventa. Debitoarea prin

administrator special a depus planul de reorganizare care a fost votat de creditori si confirmat de judecătorul sindic.

3.2.3 Fluxurile tehnologice

Tehnologia de creştere a suinelor

Datorita calitatilor lor biologice, suinele reprezintă una dintre speciile implicate major

in acoperirea necesarului de carne al populaţiei umane, asigurand, in prezent, peste

30% din consumul mondial. Tehnologiile moderne de creştere a suinelor pot fi aplicate in sistemele semiintensiv si intensiv-industrial, in care se acorda o atentie deosebita materialului biologic exploatat.

Tehnologia de creştere a vierilor de reproducţieVierusii ce urmeaza a fi utilizati pentru monta sau insamantare trebuie sa corespunda din punct de vedere al originii, al conformaţiei si al constitutiei, dar si al

capacitatii de reproducţie. Varsta optima pentru inceperea activitatii vierilor la reproducţie este cuprinsa intre 8-10 luni, la o greutate de 115-125 kg.

Tehnologia de creştere a scroafe lor gestanteGestatia la scroafa dureaza, in medie, 114 zile (106-121). In prima parte a perioadei de gestatie, corespunzătoare prim elor doua luni, purceii cresc foarte puţin, in tim p ce

in ultima parte, de la doua luni pana la fatare, ei se dezvolta intr-un ritm accelerat, mai ales in ultimele trei saptamani, cand purceii isi dubleaza greutatea.

Tehnologia de creştere a purceilor, de la naştere la intarcare

Perioada de timp in care purcelul este considerat sugar dureaza de la fatare pana la

intarcare, deci pana la 4-8 saptamani, in funcţie de sistemul de exploatare, perioada

pe care purcelul o petrece in maternitate, alaturi de scroafa.

Tehnologia de creştere a tineretu lu i porcin

Categoria tineret porcin incepe de la intarcare pana la varsta de trei luni (greutatea

maxima 30 kg).

24

Tehnologia de creştere a p o rc ilo r la ing rasat

Aceasta categorie se refera la porcinele cu masa corporala cuprinsa intre 25 (35 kg) si 100-110 kg.Sistem ul intensiv de creştere

Societatea aplica sistemul intensive, specific complexelor industriale de creştere si

ingrasare a porcilor cu efective mari. Societatea are FNC, ferme de inmultire pentru

producerea scrofitelor, sectoare strict delimitate, adapost pentru vieri, adapost pentru scroafe in pregătire pentru monta, sector de gestatie, maternitati, sector de tineret si sector de ingrasare.

De la sectorul de porci graşi, se transfera in abator pentru procesul de sacrificare si tranşare.

Efectivele de reproducţie provin din fermele de selecţie si testare, fermele de elita sau din fermele proprii de creştere in rasa curata.

Tehnologie creştere pui de carne.Tehnologia creşterii puilor de carne pe aşternut permanent se desfasoara in principal in fermele de producţie ale complexelor avicole integrate.Complexele sunt organizate pe formaţiuni de hale in vederea aplicarii principiului popularii si depopularii totale.

Adăposturile sunt reprenzetate prin hale fara ferestre avand dimensiunile de 100 m lungime si 18,4 latime cu suprafaţa utila optima de 1600 m2 In general, se amplaseaza in formaţiuni de doua rânduri, cu distanta de 50 m intre rânduri si 7 m

intre adaposturi. Fluxul tehnologic se desfasoara pe perioade de cate 49-56-63 zile, ritmicitatea fiind asigurata de periodicitatea lunara a popularii si depopularii halelor pentru tineret si a halelor pentru adulte din fermele de reproducţie. Prin respectarea vidului sanitar se reuşeşte ruperea ciclului evolutiv al germenilor patogeni si repopularea in spatii practice neinfectate de effective din seria anterioara.

Puii de o zi vor fi transportati de la statia de incubaţie imediat dupa terminarea ecloziunii, uscării pufului si sortării in cutii speciale din carton sau din material plastic. Transportul se face cu mijloace speciale dupa o verificare prealabila a condotiilor de microclimat (temperatua). Dupa istalarea aşternutului se formeaza ţarcurile in care

se aseaza tavitele de furaje si adapatorile manuale

Demarajul puilor pentru carne se face in spatii reduse, echipate cu eleveuze si utilaj pentru hranire si adapare. Ţarcul, confecţionat fin PFL trebuie sa aiba o forma circulara si se monteaza la o sistanta cuprinsa intre 0.6-1,Om de la marginea

25

eleveuzei. O hala este populata cu circa 216.000 pui, revenind o densitate de 12-13 pu i/m 2 .

Tehnologia de producere a nutreţurilor combinateNutreţul combinat este un tip de mâncare pentru animale, produs prin amestecarea mai multor materii prime vegetale (e.g. cereale), premixuri şi aditivi. Amestecurile

furajere sunt realizate conform nevoilor nutriţionale ale fiecărui animal şi se găsesc sub formă de pudră, granule (peleţi) sau firimituri.

Multe fabrici de nutreţuri (FNC-uri) sunt concepute pentru un anumit tip de produs (e.g., pentru porci, pentru peşti), dar pot fi proiectate bucătării furajere care să lucreze cu o gamă largă de reţete. Indiferent de tipul fabricii, etapele de producţie sunt aceleaşi: primire, măcinare, dozare, amestecare, peletizare, răcire, cernere, ambalare.

Toate tipurile de produse sunt supuse unui proces de eliminare a corpurilor străine. Principalele operaţiuni din faza de curăţare sunt asemănătoare cu cele

desfăşurate într-un sistem de stocare a cerealelor: desprăfuirea, înlăturarea elementelor metalice (e.g., bucăţi de sârmă, şuruburi), a bucăţilor de pământ şi a

resturilor vegetale. Totuşi, în cazul unei fabrici de nutreţuri, procesul are un grad mult

mai mare de complexitate. Pe de o parte, echipamentele sunt mult mai precise deoarece produsul care urmează a fi procesat trebuie să respecte criterii stricte de calitate. Pe de altă parte, sunt necesare linii de recepţie pentru fiecare tip de material folosit, e.g., produse granulare, cereale, făinuri.

Pe lângă curăţare, în această etapă se realizează şi cântărirea produsului. Această operaţiune se efectuează în general automat, prin intermediul unui cântar de flux

Măcinarea se realizează cu echipamente care acţionează asupra produsului în trei feluri: lovire, uzura şi tăiere. Pentru cereale, cele mai folosite sunt morile cu ciocane. Acestea sunt aparate de măcinare pe bază de impact în care produsul este spart prin lovirea cu nişte bare metalice numite ciocane sau ciocănele. Alte dispozitive utilizate uzual sunt morile cu role, în care boabele sunt presate între două roţi zimţate. în cazurile produselor finite de înaltă calitate (e.g., mâncare pentru animale tinere sau peşti) pot fi folosite măcinătoare cu lame care lucrează la temperaturi scăzute.

în unele situaţii este dificil ca un produs să fie măcinat complet într-o singură moară.

De aceea, se pot lega în serie câteva echipamente de măcinare cu proprietăţi de lucru diferite (e.g., temperatura, tipul măcinării, dimensiunea particulelor rezultate).

După curăţare şi măcinare, materiile prime sunt introduse în recipiente care asigură o zonă tampon înainte de introducerea în amestecător. Transferul din aceste recipiente în amestecător se poate face în şarjă (lot) sau continuu şi este controlat în totalitate

26

electronic. Pe lângă modul de lucru, aspectul cel mai important este precizia cu care se face proporţionarea produselor.

Echipamentele de amestecare sunt legate la sistemul de dozare şi funcţionează pe loturi. Amestecarea este un proces care durează câteva minute în cazul celor mai multe reţete. Materialele care intră în contact cu produsul au o calitate ridicată pentru a putea fi curăţate repede şi pentru a reduce riscul de contaminare dintre loturi.

Tehnologia de abatorizare a suinelor

Valorificarea producţiei de carne la suine se realizeaza dupa sacrificarea animalelor.

Sacrificarea porcinelor cuprinde o serie de manopere ce se fac dupa o anumita schema tehnologica in funcţie de instalaţiile existente, de destinatia carcasei si posibilităţile de valorificare ale subproduselor. In linii mari, sacrificarea consta in suprimarea vieţii animalului care se face prin urmatoarele operaţii: Asomarea este operaţia tehnologica prin care se scoate din funcţie sistemul nervos

central care dirijeaza senzaţia de durere fizica, precum si instinctul de aparare

(sistemul nervos al vieţii de relaţie), fiind pastrat sistemul nervos al vieţii vegetative - centrii nervoşi ai aparatelor circulator si respirator ce asigura evacuarea sângelui din organism.

Sangerarea animalelor are ca urmare suprimarea vieţii animalului prin pierderea

sângelui si totodata prin evacuarea completa a sângelui. Sangerarea dureaza m inimum 5 minute si se poate executa atat in poziţie orizontala cat si vertical. Oparirea porcinelor se poate face in doua moduri: parţial (cap, picioare, abdomen, parti laterale) sau total, in care caz pielea nu mai poate fi folosita. Depilarea porcinelor se poate executa manual sau mecanic. Parlirea se executa in scopul indepartarii parului ramas dupa depilare si pentru

sterilizarea suprafeţei soriciului. Operaţia se executa intr-un cuptor cu funcţionare discontinua sau intr-unui cu funcţionare continua. înainte de a fi introduse in cuptorul de parlire, porcinele depilate sunt stropite cu apa calduta, ceea ce favorizeaza si realizarea unei frageziri a soriciului. Pentru indepartarea scrumului format la parlire se face razuirea acestuia, manual sau cu ajutorul maşinilor de răzuit scrum, Finisarea completa a porcinelor are loc in maşina de periat (polisat) prevăzută cu perii de nylon

Eviscerarea porcinelor reprezintă operaţia prin care se scot viscerele din cavitatea

abdominala si cea toracica. Evacuarea organelor interne este o operaţiune unitara in care se porneşte prin scoaterea rectului, vezicii urinare si organelor genitale la

scroafa continuandu-se cu toata masa gastrointestinala impreuna cu splina si ficatul

urmând cu inima, pulmonii, traheea si esofagul.

27

Toaletarea carcaselor consta in despicarea carcaselor urmata de operaţia de toaletare uscata si umeda.

Cărnurile si organele controlate sanitar-veterinar si care au fost admise pentru consum se marcheaza cu o stampila rotunda, pe care este inscrisa denumirea abatorului.

3.2.4 Furnizorii societatii.

Pe langa furnizorii de utilitati si pentru materiale consumabile in administrare, furnizorii principali ai societatii sunt:SC ALDIS AP, SC AL PADRINO IMPEX, SC GUT, SC UNIC PRODCOM

3.2.5. Clentii societatii

Cei mai importanti client ai societatii sunt: SC AL PADRINO IMPEX, SC UNIC PRODCOM, SC ALDIS AP.

3.3 Diagnostic resurse umane

Diagnosticul resurselor umane are ca scop analiza situatiei si structurii personalului si a capacitatii sale de a contribui la realizarea obiectivelor generale ale societatii.

Adunarea Generala a Acţionarilor este organul de conducere al societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala. Adunările

generale sunt ordinare si extraordinare.

3.3.1. Principalele atribuţii ale conducătorilor Directorul general

Este subordonat Adunării generale a Asociaţilor şi are în subordine toţi angajaţii

societăţii;Conduce operativ şi elaborează strategia şi politica de dezvoltare a societăţii; Angajează, promovează şi concediază personalul salariat;Numeşte, suspendă sau revocă directorii executivi;

încheie acte juridice, în numele şi pe seama societăţii, în limitele împuternicirilor date

de consiliul de administraţie.

Directorul Economic

28

Este subordonat directorului general şi are în subordine şeful serviciului financiar contabilitate, şeful biroului contabilitate, şeful oficiului de calcul;

Organizează şi controlează activitatea financiar-contabilă a societăţii;

Coordonează activităţile financiar contabil şi de informatică;Răspunde alături de Directorul General de angajarea patrimonială a societăţii. Compania Nutricom SA este o organizata pe verticala, delegarea sarcinilor in teritoriu facandu-se către conducătorii punctelor de lucru.

Director Departament Juridic- Subordonat directorului general , organizeaza si controleaza activitatea juridica a societatii

Avand in vedere evoluţia firmei in perioada analizata (cifra de afaceri, număr de angajaţi permanenţi), putem spune ca Nutricom SA este intr-o faza de limitare.

Strategia este tipica multor companii intr-o perioada de recesiune in care situatia

financiara nu este una buna. Se observa clar aceasta tendinta prin lichidarea activelor, regruparea si regandirea locaţiilor la nivel de teritoriu, precum si din preocuparea de a reduce costurile (inclusiv cu forţa de munca).

Exista doua dimensiuni de urmărit in diagnosticul resurselor umane; calitativ si cantitativ.

Din punct de vedere calitativ compania a trecut in ultimii ani prin fluctuatii de

personal. Avand experienţa vasta, cu un istoric al companiei de peste 50 de ani in fabricarea nutreţurilor si creşterea animalelor, angajaţii vechi dispun de multa experienţa si calificare.Printre motivele cele mai dese pentru plecările angajaţilor din societate se numara trimiterea in şomaj, motive disciplinare sau ingrijire copil. Proporţiile acestor motive

diferă de la un an la altul.

3.3.2. Personal si structura organizationala

Evoluţia numărului de angajaţi permanent

Specificaţie 2011 2012 2013 2014

Nr. mediu anga ja ţi perm anent 442 450 431 367

Numărul de angajaţi a scăzut semnificativ in anul 2014 ca urmare a scăderii activitatii

de producere carne pasare.

Structura pe vârste si studii a personalului

29

Varsta ani Studii prim are Studii medii Studii superioare20-29 3 24 430-39 10 37 1640-49 2 147 1150-59 95 660-68 10 2Total 15 313 39

Fiecare angajat al NUTRICOM SA are o fişă a postului în care sunt stabilite relaţiile ierarhice, sarcinile şi responsabilităţile, limitele de competenţă, înlocuirile.

3.4 Diagnostic comercial

Diagnosticul comercial al societatii are ca obiectiv principal stabilirea pieţei in care isi desfasoara activitatea si locul societatii in cadrul pieţei. Pentru realizarea acestui diagnostic este necesar sa se urmareasca:

1. Piaţa pe care activeaza societatea;2. Concurenta;

3.4.1 Piaţa pe care activeaza societateaPiaţa specifica pe care activeaza societatea este piaţa agroalimentara Piaţa unei mărfi este locul de intalnire, intr-un moment dat, al producătorului, prin oferta sa, cu

consumatorul, exprimat prin cererea sa. Piaţa produselor agroalimentare este cea in care, in urma confruntării cerere-oferta, venit-cost, va stabili preţul fiecărei mărfi si volumul tranzacţiilor de mărfuri. In sens economic, piaţa agroalimentara are

relevanta in legătură cu o marfa, care poate sa fie un produs agroalimentar (piaţa grâului, piaţa cărnii de porc, piaţa cafelei, piaţa laptelui etc.) Piaţa produselor agroalimentare se caracterizeaza printr-un număr mare sau foarte mare de producători si printr-un număr extrem de mare de consumatori. Din acest punct de vedere piaţa produselor agroalimentare este o piaţa cu concurenta perfecta sau

cvasi perfecta.

Piaţa cărnii de porcIndustria cărnii este un sector care rulează anual afaceri de 3,5 miliarde de euro fiind un sector strategic, astfel ca este afectata de deciziile politice dar şi de birocraţie,

care afectează funcţionarea industriei cărnii româneşti.

Sectorul de zootehnie a fost în 2013 de peste 25 de miliarde de lei, adică 36,7% din

valoarea producţiei agricole. Efectivele de animale au crescut în perioada 2011-2013

cu 7% la porcine, 12% la bovine şi cu 3% la păsări, în timp ce producţia de carne s-a majorat cu 12,5% la vită, cu 7% la porc şi cu 12,6% la pasăre”

30

Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării rurale,

dinamica efectivelor si a producţiei de carne de porc in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul 1 ANEXA nr 1

Conform informaţiilor de pe http://www.traficm edia.ro Companiile implicate in industria cărnii au avut un an extrem de greu, marcat de diverse probleme, cum ar fi pesta porcina, boala limbii albastre etc. si, mai ales, de embargoul Rusiei. Toate acestea au dus la scaderea vanzarilor in multe cazuri, iar producătorii de carne si preparate din carne acuza statul roman ca are strategii fara sens si greu de pus in aplicare, in

condiţiile in care ei au nevoie de un ajutor imediat. In cadrul seminarului organizat de Industria Cărnii in noiembrie 2014, loan Ladosi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc, a explicat ca embargoul Rusiei a avut un efect

devastator asupra fermierilor. Blocarea exporturilor in aceasta tara a influentat

schimburile comerciale ale tuturor statelor, dar in unele producătorii, cu ajutorul autoritatilor, au reuşit fie sa isi vanda marfa in alte tari, fie s-au concentrat asupra pieţei proprii. Daniel Botanoiu, secretar de stat in cadrul MADR, a explicat ca in Franţa, de exemplu, companiile mari au aratat un interes crescut pentru piaţa lor interna, dupa ce inainte isi duceau produsele către Rusia prin Polonia, Belarus etc.,

numai ca asta a afectat producătorii din statele europene mai mici, si aici este si

cazul României. Reprezentantul MADR este de părere ca „soluţiile de garantare a

veniturilor producătorilor si mecanismele de răspuns la riscurile de pe piaţa trebuie regandite". Problema producătorilor romani este, asa cum a aratat Radu Timiş, vicepreşedinte al Asociaţiei Romane a Cărnii si preşedinte Cris-Tim, faptul ca nu au

pe ce piaţa sa se intoarca, deoarece 70% din produsele din magazine sunt din import si inca 10-15% sunt produse romaneşti ale multinaţionalelor de la noi. Nici exportul nu se face la un nivel prea ridicat. Conform datelor furnizate de acesta, in2013 exporturile industriei agricole au avut o valoare de 5,3 miliarde de euro si au fost reprezentate in principal de cereale si animale in viu. Doar 80 de milioane au fost exporturi de produse finite, in condiţiile in care Romania importa produse finite in

valoare de circa 800 de milioane de euro. Si pe segmentul cărnii de pasare

embargoul din Rusia a făcut ravagii, llie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Pasari din Romania, explicând ca, „desi Romania nu exporta in Rusia, suporta

efectele indirecte, in sensul ca se importa carne de pasare din tarile care exportau in Rusia si o parte din surplus a venit la noi. Au crescut importurile cu circa 25%, in principal din Olanda si Polonia, si au scăzut exporturile cu circa 10% fata de aceeaşi perioada a lui 2013. Romania avea o autosuficienta de 97% la carne de pasare in2014 si din cauza embargoului aceasta a scăzut sub 90%. Avem surplus pe piaţa de

circa 15% raportat la producţia interna, ceea ce a dus la scaderea preţului la poarta

fermei cu 10-15%, in funcţie de produs. In aceasta situatie, fermierii s-au văzut nevoiţi sa congeleze foarte multa carne, sa tina păsările mai mult decât ciclul norm al,...

31

Conform informaţiilor de pe http://www.busmess24.ro Importurile de carne de porc în creştere din Ungaria, unde TVA a scăzut la 5%, ar putea duce la ieftinirea cărnii de

porc de pe piaţa românească în următoarele luni, a declarat agenţiei MEDIAFAX loan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc.

Crescătorii de porci sunt îngrijoraţi de importurile care vin din Ungaria, lor le convine să vândă aici, unde preţul e mai mare decât în Ungaria. Chiar dacă vând la preţul de la ei, câştigă din diferenţa de TVA, care la noi e 24%", a spus Ladoşi.

El a afirmat că situaţia va genera şi importuri la negru de pe piaţa maghiară. Astfel de situaţii se întâmplă frecvent când există diferenţe mari de TVA între ţări vecine.

"Va fi o presiune pe piaţa românească. Au început deja să crească importurile, dar doar regional, deocamdată, în Bihor, Satu Mare şi Arad. Ungurii vin cu carnea şi o

vând unde pot, la magazine mici, la măcelării sau la procesatori mai mici. Ne aşteptăm ca în aceste condiţii preţul cărnii de porc pe piaţa românească să scadă", a mai spus oficialul asociaţiei.

Problemele producătorilor români ar putea fi amplificate şi de refuzul Rusiei de a mai primi importuri de carne de porc din UE, după ce s-au depistat cazuri de pestă porcină.

"Va creşte astfel pe piaţa europeană cantitatea de carne de porc disponibilă, pentru că o parte s-ar fi dus în Rusia", a explicat Ladoşi.

în primele zece luni ale anului 2014 România a importat 121.000 de tone de carne de porc, în valoare de 223 milioane de euro, şi 33.000 de tone de porci vii, care au costat 80 de milioane de euro. Comparativ cu perioada similară din 2012, cantitate de carnea de porc importată a scăzut cu 5,4%, însă a crescut cu 2,2% ca valoare. în acelaşi timp, greutatea animalelor vii importate a coborât cu 2,7%, dar s-a plătit pentru ele cu 5,3% mai mult.

Cantitatea de carne de porc importată în 2012 a depăşit 156.000 de tone, faţă de

158.000 de tone în 2011, şi a costat 267 de milioane de euro (269 milioane euro în 2011). în 2012 s-au importat 40.500 de tone de porci vii, pentru care au fost plătite 90 de milioane de euro, în timp ce importurile de porci vii în anul anterior au fost de

29.500 de tone (62 de milioane de euro).

Pe aceasta piaţa, SC NUTR/COM SA O l te n i ta deţine o cota de p iaţa nesemnificativa,

de sub 1 %.

Piaţa produselor avicoleImporturile de carne de pasare s-au mărit in 2014 cu 25% pana la 130.000 de tone, in

32

timp ce exporturile s-au redus cu 12%, afirma llie Van, preşedintele Uniunii

Crescătorilor de Pasari din Romania (UCPR). Principalii furnizori externi au fost tari

precum Olanda, Polonia si Ungaria, in timp ce livrările din Romania au fost

directionate in principal către piaţa comunitara. Anul 2014 a fost un greu pentru sectorul de creştere a păsărilor, primul din ultimii zece ani in care avicultura romaneasca nu a inregistrat o majorare a producţiei, pe fondul evaziunii fiscale pe

TVA si a importurilor masive determinate de embargoul impus de Rusia. In ultimii ani, sectorul avicol ne obisnuise cu un ritm anual de creştere de 7-8%.

“Industria avicola s-a mentinut in 2014 la nivelul din 2013. Producătorii au reuşit sa treaca peste 2014, dar sunt la limita suportabilitatii. Preţul mai mic la cereale fata de acum doi ani le-a oferit fermierilor o gura de oxigen. In acest an, speram sa ne

menţinem macar la nivelul din 2014“, conform revista INDUSTRIA CĂRNII.RO

Anul trecut, producţia interna de carne de pasare s-a ridicat la 435.000 de tone, in contextul in care preturile au fost mai mici cu 8% - de altfel, preturile s-au micşorat si

la nivel european - din cauza embargoului rusesc, ceea ce a produs pagube

importante crescătorilor locali. Numai la o reducere de pret de 10%, pierderea este de 30 de milioane de euro, potrivit reprezentanţilor UCPR. Piaţa cărnii de pasare este

estimata la 1,1 miliarde de euro. Romania are in jur de 500 de ferme avicole autorizate sanitar-veterinar, care aparţin unui număr de 250 de societati membre

UCPR. Sursa; http://www.zf.ro

Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării rurale,

dinamica efectivelor si a producţiei de carne de pasare in perioada 2008-2013 este prezentata in tabelul 2 ANEXA nr. 1

Potrivit datelor oferite Agerpres de crescătorii de pui, livrările de carne de pasăre în viu, în lunile ianuarie şi februarie 2014, au fost de 61.500 tone (47.900 tone echivalent carcasă), în timp ce în aceeaşi perioadă din 2013 au fost de 64.700 tone în viu (50.500

tone echivalent carcasă).

în privinţa preţului cărnii de pasăre, llie Van spune că puiul pleacă de la poarta fermei la 6,80 lei/kg pe carcasă.

„In anul 2013 preţul a fost de 7,5 lei/kg, iar la începutul anului 2014 de 7 lei/kg, scazand in 2014 la 6,8 lei/kg. De peste trei ani de zile este acelaşi preţ la carnea de pasăre, in conditiilein care pentru producători ar fi mulţumitor un preţ de cel puţin 8 lei/kg, la poarta fermei”, Sursa: http://www.agromonitor.ro

Pe aceasta piaţa, SC NUTRICOM SA Oltenita deţine o cota de p ia ţa de sub 1 %.

33

Piaţa furajelor

Conform La France Agricole, în Uniunea Europeană s-au produs circa 155 milioane de tone de furaje concentrate, în 2013, conform ultimilor cifre oficiale comunicate de

Federaţia Europeană a Producătorilor de Furaje Combinate (FEFAC) la adunarea generală desfăşurată joi, 5 iunie, în Belgia, la Liege.

Producţia totală a avut o creştere de 0,2% faţă de bilanţul din 2012. Cu toate că

producţia totală a fost aproape identică, sunt unele modificări în ceea ce priveşte repartiţia pe ţări sau pe destinaţia furajelor. Astfel, cantitatea de furaje pentru îngrăşarea porcilor a avut o scădere de 1,4% în timp ce a crescut producerea furajelor pentru bovine cu circa 2,2%. Pentru păsări, nivelul producţiei a rămas

constant. Cât priveşte ţările producătoare, în Marea Britanie, Belgia şi Polonia producţia a crescut cu peste trei procente, iar în Spania, Olanda, Portugalia şi Ungaria trendul a fost descrescător (între 1,7 şi 3,3 %). Franţa şi Germania au

menţinut producţia la nivelul anului 2012, conform aceloraşi date oferite de FEFAC.

Cât priveşte viitorul producţiei, se prognozeză o scădere (de peste 1%) în continuare

la furajele destinate porcinelor, iar producţia totală ar putea scădea cu 0,2 - 0,5 % faţă

de 2013, susţin specialiştii federaţiei. Tijssens Ruud, preşedintele Federaţiei Europene a Producătorilor de Furaje Combinate îşi doreşte „o recunoaştere a rolului lanţului alimentar al UE, inclusiv acela destinat animalelor, în ceea ce priveşte creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă”. Sursa: La France Agricole

Conform informaţiilor publicate pe http://www.zf.ro „Fabricile de nutreţuri combinate

(FNC), care procesează materii prime agricole, fac afaceri de 700 mii. euro pe an, dublând valoarea celor 2 mii. tone de cereale pe care le procesează şi le trimit sub

formă de hrană în fermele de porci şi pasări de pe piaţa locală.

Cei mai mari producători de nutreţuri pentru animale sunt Smithfield, cel mai mare producător de carne de porc din România, şi liderii pieţei cărnii de pasăre, Agricola Bacău şi Transavia, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de Nutreţuri

Combinate (ANFNC).

Cele mai mari 20 de companii care produc nutreţuri combinate scot pe porţile fabricilor două treimi din producţia totală a României, iar împreună aceste companii

fac un miliard de euro anual din afacerile pe care le fac în piaţa cărnii de pasăre,

porc, producţia de nutreţuri sau din procesarea cărnii.

„Piaţa producţiei de nutreţuri combinate este în creştere, iar avansul a venit odată cu dezvoltarea fermelor din zootehnie", spune losif Pazuric, director general şi acţionar majoritar al grupului de firme Nutrientul, o afacere cu rulaje de 50 milioane euro/an.Sursa: http://www.zf.ro

34

Pe aceasta p iaţa SC NUTR/COM SA Oitenita deţine o cota de aproxim ativ 2,5%

3.4.2 Concurenta

Conform unui raport intocmit de guvernul american privind piaţa cărnii in Romania zece companii asigură 60 % din producţia de carne de pasăre

în ceea ce priveşte concentraţia de producţie de păsări, există zece ferme care au

produs circa 60 % din totalul producţiei de păsări de curte în 2014. Aceşti producători sunt integraţi vertical ( incepand de la producerea materialului biologic si pana la comercializarea produsului finit) cu ieşiri variind între 11.000 şi 58.000 de tone pe an.

Ponderea cea mai mare de carne de pasăre produsă este vândută ca şi carne proaspătă/refrigerată pe piaţă, investiţiile în liniile de tăiere şi tehnologiile de ambalare ajutând producătorii să asigure standardele de igienă şi de extindere a

termenului de valabilitate la raft de viaţă. Ca urmare a acestei extinderi a producţiei

interne, deficitul comercial de carne de pasăre s-a redus, exporturile fiind aproape de nivelul de import. Cu toate acestea, restricţiile comerciale impuse de Rusia în august

2014 au deturnat o cantitate considerabilă de carne de pasăre spre România,

afectând negativ atât producţia cât şi exporturile.

Preţurile mici din magazine au determinat o influenţă pozitivă asupra consumului intern. însă, numai în 2014, importurile de carne de pasăre a crescut cu 31 %, din cauza ofertei excedentare a marilor producători din UE, ca urmare a embargoului rus privind produsele alimentare. Ţările de Jos, Germania şi Polonia au devenit principalii furnizori pentru piaţa românească, diminuând importul din Ungaria, un furnizor

tradiţional. Cota de import din afara UE a scăzut în ultimii ani, de la 15 %, în 2010. la5,5 %, în 2014. Brazilia rămâne principalul furnizor din afara Uniunii Europene, iar ponderea importurilor rămâne sub formă de bucăţi congelate.

Deşi România nu a fost afectată în mod direct de embargoul Rusiei, exporturile au scăzut, ca urmare a unor dificultăţi în menţinerea pieţelor sau găsirea de noi pieţe de

desfacere. Exporturile au constat în principal din bucăţi, distribuite aproape în mod egal între proaspete/refrigerate şi congelate. Cele mai importante destinaţii pentru carnea de pasăre locală sunt Regatul Unit, Bulgaria, Ţările de Jos şi Ungaria. în 2015, producţia de carne de pasăre va continua pe un trend ascendent, dar într-un ritm mai lent decât în 2014. Sursa: http://www.meat-m ilk.ro/raport-usda-piata-romaneasca-a-carnii

Agricola Bacau este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din Romania si principalul exportator din aceasta categorie. Avicola Braşov, Transavia

Alba-lulia, Avicola Buzău si Agroli Group, sunt ceilalţi mari producători de carne de

pui.

35

Conform informaţiilor postate pe pagina de agricultura, privind topul celor mai

bogate ferme din Romania, rezulta ca, in top-ul celor mai bogate ferme din România, potrivit încasărilor din anul 2014, (luând în considerare cifra de afaceri şi nu profitul sau a pierderile) se prezintă dupa cum urmeaza:

Primele locuri din clasament sunt adjudecate de companii care au ferme de creştere a animalelor şi păsărilor, dar care derulează activităţi şi în zona de producţie vegetală sau în industria chimică.

l.lnteragro SA,, are o cifră de afaceri de 1,7 miliarde de lei, în scădere cu 413,6 milioane de lei faţă de anul trecut. De asemenea, firma a încheiat 2014 cu un minus de 21,2 milioane de lei în zona profitabilităţii;

2. Interagro SRL, Zimnicea, face parte din acelaşi grup de firme, cu o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei, în creştere cu 189,05 milioane de lei. Firma a crescut şi numărul de angajaţi, pin comparaţie cu 2013, de la 975 la 1490. în schimb, a avut pierderi în

zona profitabilităţii de 211 milioane de lei. Zona de activitate este extinsă de la creşterea animalelor până la combinate chimice;3. Agro-Chirnogi SA, Olteniţa, cu o cifră de afaceri de 709,86 lei şi un profit de 3,45 milioane de lei. Firma este din zona producţiei vegetale, cultivă cereale pe o suprafaţă de 24.000 ha;

4. Smithfield Ferme SRL din Timişoara, unul dintre cei mai mari crescători şi

producători de porci. Cifra de afaceri este de 706,74 milioane de lei, iar profitul 74,97

milioane de lei. Firma are 1.097 de angajaţi şi este singura companie din România

care a primit aprobare să exporte în China carne de porc congelată;5. Transavia Alba, cu o cifră de afaceri de 476,12 milioane de lei, un profit de 64,08 milioane de lei. Este unul dintre cei mai importanţi producători de carne de pasăre cu firme în 5 judeţe.Sursa: http://www.paginadeagricultura.ro/topul-celor-mai-bogate-ferme-din-romania/

3.4.3 Clienţii

Cel mai important client al sau a fost SC AVICOLA SA Calarasi, societate la care SC

NUTRICOM SA deţinea 98,2% din capitalul social. La sfarsitul anului 2013, SC

AVICOLA Calarasi a fost implicata intr-un scandal privind o evaziune fiscală de peste

70 de milioane de euro, astfel ca la data de 06.03.2014 SC AVICOLA SA Calarasi a

intrat in procedura de insolventa. Pentru ca AVICOLA Calarasi SA sa nu fie obligata

sa returneze subvenţia pentru carne pui incasata pentru anul 2013, a luat masura

inchirierii fermelor de producţie pui si abatorul de pasari către o societate cu acelaşi

obiect de activitate respective SC Avicola Buzău In negocierile purtate, SC Avicola

Buzău a conditionat acest contract si de inchirierea fermelor de pui apartinand SC

NUTRICOM SA. întrucât SC Avicola Buzău nu a prelut si ferma pui Buciumeni

apartinand SC AVICOLA Calarasi SA, din aceleaşi raţionamente privind pastrarea

36

subvenţiei, aceasta ferma a fost inchiriata de către SC Nutricom SA pe o perioada de

doi ani.

întrucât Nutricom comercializa in perioada 2012-2013 furaje către SC AVICOLA

Calarasi, prin predarea fermelor de pui către SC Avicola Buzău, a scăzut considerabil

producţia de furaje vanduta astfel ca la sfarsitul anului 2014 se negocia închirierea a

aproximativ 90% din capacitatea de producţie a furajelor combinate către SC

CARGIL SA. Din aceste motive structura producţiei s-a schimbat semnificativ dar si

volumul de activitate al SC NUTRICOM SA

Datorita situatiei juridice a SC AVICOLA CALARASI SRL, membra a grupului la care societatea NUTRICOM SA OLTENITA deţine pachetul majoritar de acţiuni (aflata in

procedura de insolventa) societatea evaluata a trebuit sa negocieze închirierea fermelor sale de pui către partenerul sau SC AVICOLA BUZĂU, incheindu-se

contractele de inchiriere pentru mijloacele de producţie ale acestora ( terenuri, clădiri, utilaje) astfel ca societatea nu mai desfasoara activitate in acest domeniu, întrucât societatea si-a pierdut credibilitatea in fata institutiilor financiar bancare odata cu intrarea in insolventa a societatii AVICOLA CALARASI, a fost in imposibilitatea de a continua activitatea la capacitatile de producţie in domeniul

producerii nutreţurilor combinate, astfel ca in anul 2014, societatea se afla la finele unor negocieri cu un parteneri ai sai pentru închirierea capacitatii de producţie a furajelor.

Principalii clienţi tradiţionali pentru activitatea de producţie ai SC NUTRICOM SA Oltenita sunt Sc Al PAdrino Impex SRL, SC Unic Prod Com SRL.

3.5 Diagnostic economico-financiar

Din punct de vedere al organizarii situatiilor financiare trebuie făcute urmatoarele

clarificari:

Societatea are organizata contabilitatea pe total societate pentru care se intocmesc situatiile financiare. Pentru evidenţierea activitatii pe sectoarele ce compun societatea, s-au creat analitice pe fiecare cont in parte pentru fiecare sector.

Punctele de lucru nu formeaza o unitate generatoare de numerar intrucat acestea nu genereaza intrări de numerar independente de intrările de numerar generate de alte

active sau grupuri de active.

Pentru producţia realizata de un sector care se transfera unui alt sector al societatii acestea se contabilizeaza ca alte venituri din exploatare(ct.7588). Exemplu:pentru

37

furajele produse ia F.N.C. si transferate in fermele de animale (porci si pasari) se fac urmatoarele inregistrari contabile : 4811=7588 - in F.N.C, 326 = 481 - in ferma 626 = 326 - tot in ferma

In concluzie, venitul inregistrat in F.N.C. se regaseste înregistrat in ferme ca si cheltuiala astfel ca contul 121, profit si pierdere nu este afectat.

Pentru transferul de porci graşi din ferme către abator ( pentru sacrificare) se fac

urmatoarele inregistrari: 482 = 7588 - in ferma, 301 = 482 - in abator 601 = 301 - tot in abator.

Si in acest caz venitul inregistrat in ferma se regaseste in abator ca si cheltuiala fara sa afecteze rezultatul inregistrat in contul de profit si pierdere. Aceste inregistrari se fac doar pentru controlul intern al transferurilor intre punctele de lucru fara sa

afecteze cifra de afaceri si rezultatul exerciţiului. Aceste venituri si cheltuieli sunt raportate in bilanţurile contabile ale societatii.

Intrările de numerar se fac la nivelul intregii societati fiind utilizate in funcţie de

necesarul de numerar pentru plata obligaţiilor curente conform tehnologiei. De exemplu, sumele obtinute din vanzarea cărnii in carcasa se contabilizeaza in conturile societatii si se utilizeaza atat pentru pentru plata furnizorilor sectorului cat si plata furnizorilor din sectoarele de creştere.

3.5.1. Structura si evoluţia activului

In perioada analizata, activele imobilizate si activele circulante au inregistrat o scădere continua. Aceasta scădere s-a datorat, in principal datorita restructurării

activitatii ca urmare a reducerii activitatii de producţie prin renunţarea la producţia de

creştere a puilor.

Structura activelor este urmatoarea:

38

S pec ifica ţie 31 dec 2012 31 d e c 2013 31 dec 2014

Im obilizări necorpora le 1.476.613 440.299 8.560

Concesiuni brevete licenţe 1.476.613 440.299Im obilizări co rpora le

Terenuri 50.752.890 48.639.127 45.909.447

Instalatii tehnice si m aşin i 21.529.989 16.021.934 10.895.590

Alte insta latii, u tila je si m obilier 40.309 35.422 23.839

Avansuri si im ob iliză ri co rpora le in curs 949.036 642.853 898.545

Im obilizări financ ia re acţiuni 4.936.289 4.936.289 4.936.289

Total im obilizări corpora le 78.208.513 70.275.625 62.663.710TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 79.685.126 70.715.924 62.672.270

ACTIVE CIRCULANTE

Materii prim e si m ateriale consum ab ile 42.408.352 10.846.111 6.774.695Producţia in curs de execuţie ( sem ifabricate) 8.143 1.466 0Produse fin ite si m ărfuri 23.035.477 16.832.335 19.022.062Avansuri pentru cum părări 38.063 5.925 415.373Total stocuri 65.490.035 27.685.837 26.212.130Creanţe com ercia le 64.151.376 99.625.240 78.257.654Alte creanţe 175.764 17.212.983 8.204.268Total creanţe 64.327.140 116.838.223 86.461.922Casa si conturi la banei 13.413.409 1.274.380 3.324.879

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 143.230.584 145.798.440 115.998.931

Cheltuieli in avans 32.264 68.762 120.546TOTAL ACTIV 222.947.974 216.583.126 178.791.747

Situatia detaliata a activelor imobilizate la data evaluarii

Mijloacele fixe aflate in proprietatea societatii sunt reprezentate de terenuri in suprafaţa totala de 1.979.681 mp, clădiri si constructii speciale, mijloace de transport, maşini, utilaje si echipamente de lucru si mijloace fixe de natura obiectelor de

inventarValoarea contabila a mijloacelor fixe pe categorii de bunuri la data de 31.12.2014

este:S pecifica ţie Valori

Terenuri 1.979.681

Clădiri 44.788.394

Mijloace de transport 1.475.588

Utilaje si echipamente 9.465.838

Mijloace fixe de natura ob. Inv. 25.455

Total 57.734.956

Repartizarea mijloacelor fixe pe fiecare locaţie si sectoar de activitate este

prezentata in ANEXA 2

39

Imobilizările corporale la data de 31.12.2014 repartizate pe tipuri de activitati se prezintă dupa cum urmeaza:

Specifica ţie Val cont Pondere

Porc 23.511.737 40,72%Pasare (inchiriate) 15.058.415 26,08%Transporturi 1.088.036 1,88%Abator 10.368.012 17,96%FNC 5.946.931 10,30%In afara exploatarii 1.761.828 3,05%TOTAL 57.734.959 100,00%

Activele circulanteActivele circulante sunt contabilizate pe total societate, neexistand posibilitatea de a

se analiza pe fiecare locaţie sau tip de activitate, din motivele prezentate mai sus.

întrucât societatea realizeaza producţia de carne porc si carne de pasare in sistem integrat, societatea nu evidentiaza intreaga activitate pe unitati generatoare de numerar intrucat activitatea fiecărui sector este strict legata de activitatea din

celelalte sectoare, astfel ca nu pot genera individual fluxuri de numerar. Din acest motiv, activele circulante sunt contabilizate la nivel global, nefiind posibila o analiza pe fiecare tip de activitate.

CreanţeleCreanţele se analizeaza in principal in funcţie de gradul de certitudine a incasarii lor, respectiv creanţele certe si incerte.

S ocietatea este înreg istra ta la m asa creda la a deb ito rilo r sai, va loarea to ta la a

creanţe lo r incerte este de 71.207.398 lei.Creanţa cea mai mare in suma de 67.927.353 lei este a clientului AVICOLA CALARASI SRL care se afla in procedura de reorganizare conform planului de reorganizare confirmat de

judecătorul sindic.

In ANEXA 3 tabelul 1 este prezentata structura activelor circulante, in tabelul 2, structura si

ponderea creanţelor, iar in tabelul 3 structura creanţelor incerte ( in litigiu)

StocurileStocurile societatii sunt reprezentate de stocuri de animale, stocuri materii prime,

materiale, furaje, mărfuri, etcStocurile au scăzut in anul 2014 cu aproximativ 22% datorita reducerii activitatii de

producţie.

40

Structura stocurilor pe categorii este prezentata in ANEXA 4, tabelul 1, iar structura stocurilor pe tipuri de activitati in tabelul 2

3.5.2 Structura si evoluţia pasivului

S pec ifica ţie 31 dec 2012 31 de c 2013 31 dec 2014

Sume datorate ins titu tiilo r de cred it 68.552.668 64.488.224 43.805.314

Avansuri in contul com enzilor 3.049.000 2.450.000

Datorii com ercia le 38.527.772 31.293.959 29.924.093

Efecte de com erţ de p lă tit 2.967.660 3.231.454 1.983.508

Alte datorii 8.564.993 10.757.534 12.250.971

Total 118.613.093 r 112.820.171 r 90.413.886

Datorii term lung ins tit cred it 16.775.410 10.975.021 2.955.438

Alte datorii termen lung 176.541 448.915 246.969Tota l da to rii te rm e n lung 16.951.951 11.423.936 3.202.407

- subvenţii pentru investitii 1.933.901 1.471.784 952.315

- venituri in reg istra te in avans 28.707 12.506

Sume de reluat in tr-o per un an 28.707 12.506

Total 1.933.901 1.500.491 964.821

- capita l subscis varsa t 9.347.659 9.347.659 9.347.659

Rezerve din ree va lua re .......so ld C 14.896.238 14.896.238 14.896.238

Rezerve legale 1.869.532 1.869.532 1.869.532

Alte rezerve 1.764.712 1.764.712 1.764.712

Total 3.634.244 3.634.244 3.634.244

Profit sau pierdere raporta ta ----- Sold C 52.968.818 57.570.888 62.960.387

Rezultatul exerciţiului f in a n c ia r .......Sold C 4.602.070 5.389.499

----- so ld D 6.627.895

Repartizarea pro fitu lu i

CAPITALURI PROPRII 85.449.029 90.838.528 84.210.633

TOTAL PASIV 222.947.974 216.583.126 178.791.747

Capital perm anent 102.400.980 102.262.464 87.413.040

Structura datoriilor se prezintă dupa cum urmeaza:

Specificaţie 2012 2013 2014

Sume da torate ins titu tiilo r de credit 68.552.668 64.488.224 43.805.314

Avansuri in contul com enzilor 3.049.000 2.450.000

Datorii com ercia le 38.527.772 31.293.959 29.924.093

Efecte de com erţ de plă tit 2.967.660 3.231.454 1.983.508

Alte da torii 8.564.993 10.757.534 12.250.971

Subtotal 118.613.093 112.820.171 90.413.886

Datorii term lung ins tit credit 16.775.410 10.975.021 2.955.438

Alte da torii termen lung 176,541 448,915 246,969

Total da torii termen lung 16.951.951 11.423.936 3.202.407

TOTAL 135.565.044 124.244.107 93.616.293

Creditele bancare sunt prezentate in ANEXA nr. 5

41

Având in vedere lipsa lichidităţilor, datorata neancasarii creanţei in suma de

aproximativ 68.000.000 la finele anului 2014 societatea negocia cu institutiile de

credit transformarea datoriilor pe termen scurt in datorii pe termen lung pentru a nu intra in incapacitate de plata.

3.5.3 Analiza contului de profit si pierdere

Pe baza contului de profit si pierdere se observa ca cifra de afaceri in anul 2014 a scăzut fata de anul 2013 la 38,7%, ceea ce inseamna o scădere considerabila. Aceasta situatie s-a datorat inchiderii activitatii de creştere pasare intrucat fermele de pui din Modelu si Dragalina au fost inchiriate.

Daca in anul 2012 si 2013 societatea a înregistrat profit, in anul 2014, datorita situatiei

clientului sau AVICOLA SA Calarasi la care societatea avea participatii de 98% si creanţa de incasat de 68.000 mii lei, in anul 2014 societatea a trecut printr-o situatie dramatica, înregistrând o pierdere de 6.627 mii lei.

In ANEXA nr 6 este prezentata situatia contului de profit si pierdere pe perioada 2012-2014

Analiza veniturilorDin datele puse la dispoziţie, evaluatorul a centralizat veniturile pe fiecare locaţie in parte si veniturile pe fiecare tip de activitate.

Evoluţia veniturilor din exploatare si a cheltuielilor din exploatare pe total societate, pe fiecare locaţie in parte sip e fiecare tip de activitate este prezentata in ANEXA nr 7

Analiza cheltuielilorAnaliza cheltuielilor s-a realizat iniţial pe fiecare locaţie si tip de activitate. Din analiza facuta conform tabelelor din anexa 7, rezulta ca pentru acelaşi tip de activitate de la un an la altul sunt salturi foarte mari in ce priveşte rezultatul obtinut. Astfel, rezultatul

din activitatea de creştere a porcilor, scade in anul 2013 fata de 2012 cu 3144% ca

in anul 2014 sa aiba o creştere de 530%, fata de anul 2013. La activitatea de creştere a păsărilor, in anul 2013 rezultatul din exploatare creste cu 107% si in anul 2014

scade cu 60%.

Aceasta situatie se datoreaza unei repartitii disproporţionate a cheltuielilor, far sa fie o legătură directa si credibila cu faptele economice, ceea ce a dus la o situatie

paradoxala din punct de vedere economic.

Aceasta si pentru faptul ca societatea inregistreaza cheltuielile pe total societate, dupa care se repartizeaza prin contul alte cheltuieli către sectoarele de activitate.

42

Din acest motiv, evaluatorul a considerat credibila analiza cheltuielilor pe total societate si nu pe tipuri de activitati.

3.5.4 Evoluţia cifrei de afaceri

Pe perioada analizata, cifra de afaceri a avut urmatoarea evoluţie:

Specificaţie 31.12.12 31.12.13 Evoluţie 31.12.14 Evoluţie

Cifra de afaceri (lei) Cifra de afaceri (euro)

Curs euro

195.111.72144.056.206

4,4287

216.025.74448.169.497

4,4847

10,72%9,34%

83.558.399 r 18.646.434

4,4812

-61,32%-61,29%

Cifra de afaceri in lei a crescut cu 10,72% in anul 2013 fata de 2012 si a scăzut cu

61,32% in anul 2014 fata de anul 2012, datorita reducerii semnificative a activitatii de creştere a păsărilor.

Structura si evoluţia cifrei de afaceri pe tipuri de activitatii pentru ultimii trei ani este prezentata in ANEXA nr 8

Scaderea semnificativa a cifrei de afacere in anul 2014 se datoreaza in primul rand

lipsei de finanţare pentru achiziţia de cereale, datorita situatiei juridice a clientului

important al societatii respective Avicola SA Calarasi care a intrat in incapacitate de

plata si nu s-a mai recuperat creanţa in valoare de 67.927.350 lei.Scaderea activitatii in cel mai important sector din fluxul integrat a dus a scaderea activitatii in toate celelalte sectoare.

3.5.5 Prezentarea principalilor indicatori

Pentru realizarea analizei economico-financiare s-au calculat indicatorii si indicii de structura, evoluţie si eficienta pentru perioada 2012 - 2014, pe baza bilanţurilor contabile si a anexelor acestora, a datelor din evidenta financiar-contabila si de

gestiune, a balanţelor de verificare si a rapoartelor de audit.Pe baza situatiilor financiare prezentate anterior s-au calculat principali indicatori

economico-financiari.Calculul se afla in ANEXA nr 9

3.5.6 Concluziile diagnosticului economico-financiar

In urma analizarii situatiilor financiare in perioada 2012-2014 si interpretării

principalilor indicatori financiari se pot trage urmatoarele concluzii:1. Societatea a inregistrat profituri in perioada 2012-2013 si pierdere

semnificativa in anul 2014

43

2. Ponderea cea mai mare a capitalului imprumutat o reprezintă creditele3. Activele societatii acopera datoriile;

4. Durata de încasare a creanţelor curente este de 67 zile;5. Nivelul creanţelor incerte este de 82%6. Societatea isi plăteşte furnizorii in 139 de zile;7. Exista risc de insolventa.

3.6 Concluziile analizei diagnostic

Puncte tariSocietatea deţine active imobilizate care asigura solvabilitatea

- Societatea deţine titluri de proprietate pentru toate bunurile sale Societatea nu este implicate in litigii privind drepturile de proprietate Societatea are personal specializat in funcţiile de conducere si pentru activitatea specifica

Puncte slabe

i. Existenta creanţelor incerte in procent de 82% din valoarea creanţelor.

ii. Conducerea nu poate stabili o strategie pe termen lung dupa incetarea

contractelor de inchiriere intrucat a pierdut clienţii tradiţionali.

iii. Incasarile din subvenţii se fac in general in ultima zi a anului, societatea fiind obligata sa apeleze la credite.

iv. Piaţa produselor societatii este influentata de deciziile politice privind subvenţiile si cotelede impozitare, astfel ca exista riscul concurentei externe.

Oportunitati

i. Posibilitatea transformării creditelor pe termen scurt in credite pe termen lung ca urmare a existentei unei notorietati pe care societatea si-a

castigat-o in timp.

ii. Posibilitatea vanzarii unor active aflate in afara exploatarii.

Riscuri

i. Concurenta ridicata in sectorul analizat;ii. Riscul intrării in procedura de faliment a societatii din grup - Avicola

Calarasi SA ceea ce poate duce la neancasarea creanţei in suma de

67.927.353 lei.

44

4. M etodologia de evaluare

Metodologia de evaluare folosita in prezentul raport de evaluare este continuta in standardele de evaluare generale SEV 100, SEV 101, SEV 102, SEV 103 precum si in standardele specifice SEV 200 - întreprinderi si participatii la intreprinderi si GME 600- Evaluarea intreprinderii.

Baza evaluarii realizate in prezentul raport este valoarea de piaţa asa cum a fost ea definita anterior.

Pentru determinarea valorii de piaţa se aplica urmatoarele abordari:

1. Abordarea prin piaţa;

2. Abordarea prin active;3. Abordarea prin venit

5. Abordarea prin piaţa

Conform C15 SEV 200, abordarea prin piaţa compara întreprinderea subiect cu alte

intreprinderi similare, cu participatii la intreprinderi similare tranzactionate pe piaţa,

precum si cu orice tranzactii relevante cu participatii ale intreprinderii subiect.Cele trei surse uzuale de informaţii ( folosite in abordarea prin piaţa sunt pieţele de

capital pe care se tranzactioneaza participatii la intreprinderisimilare, piaţa furnizorilor si achiziţiilor de intreprinderi si tranzacţiile anterioare cu participatii ale intreprinderii subiect al evaluarii ( Conform C16, SEV 200)

Conform C17, SEV 200, in abordarea prin piaţa este necesar ca evaluatorul sa aiba acces la o baza de date credibila care sa cuprindă informaţii privind caracteristicile calitative si cantitative ale intreprinderilor similar selectate pentru analiza comparative.

Cand in evaluare sunt utilizate informaţii despre tranzacţiile anterioare ale intreprinderii, pot fi necesare ajustari ale acestora pentru a lua in considerare

modificările survenite in economie, in domeniul de activitate si in întreprinderea

respective. Tranzacţiile anterioare pot fi considerate ca fiind comparabile, numai daca ajustarile pot fi argumentate si in urma ajustarilor rezulta valori care pot fi considerate a fi rezonabile incontext general si specific, valabil la data evaluarii.

In abordarea prin piaţa, evaluatorul poate considera ca fiind adecvata aplicarea unor prime sau disconturi pentru a reflecta diferitele niveluri de control, lichiditate/vandabilitate etc. Utilizarea cat si nivelul oricăror astfel de prime sau

disconturi, vor trebui argumentate in raportul de evaluare.

45

Având in vedere prevederile standardelor mai sus prezentate, dup ace evaluatorul a analizat piaţa de capital, a constatat ca nu exista intreprinderi similar tranzactionate

pe piaţa datorita structurii activitatii de producţie, respectiv, creşterea porcilor, creşterea păsărilor, depozite de cereai, abatorizare mixta, etc.

Tranzacţiile anterioare se prezintă dupa cum urmeaza:

■ v Q Pia-ta ÂQf.cGia - Piiţa p* ,x '■ O) Vizări Teicrfwi Csîjjîî. Detalii esntsibnef 4 C i j www.bvb.ro/FinanciaUnstrument$/Derails/F:nancialInstiumentsDetahs.asp>v?s=NUTE

PwwaiaiHgffayrrz: j.tj.'s:--------

Sumer Tronzecticrore I 5tirt Irfouratiifirorcwr* Er**«tert

Cat*. 10.07.2015 De»cf*Stfe C.S400 ircrdere 0.5400 MM k 0.5400 > iexr\ 0.5400 \Wwr,

NUTRICOM SA GLTEMITa

1.0000-

0.6000-

0.6000-

0.4000-

0.2003

0.0000

&iv_ ■ - J T J l . „ J .W .v

05 09.2013 15.11.2013 21.01.2014 18 05 2014 27.102014 12.02.2015

50 000-r

40C00-

30000-

20000-

10000-J J L ,___LL. .J-l1-1 Aiiii jJLh

0509.20*3 15112013 2101.2014 18 062014 27.102014 12.02.2015

Perioada

astăzi i septemsnc 1 luna 6fcri 1

Tip gra fic M edie m ob ila (MAV)

I O 2 2 3 csndlfstck Ire J J J j 5 zile lOrite 15z*e

VOkrfnV Grafic cu ştiri ţ^ j Perîcrmarta (%) j j

Com para cu;

S u r s a : h ttp ://w w w .bvb .ro /F inancia llnstrum ents/D eta ils /F inancia llnstrum entsD eta ils .aspx?s=N U TE

La data de 31 decembrie tranzacţiile au avut un minim de 0,25 lei/actiune si un maxim de 0,3, lei/actiune, închiderea s-a făcut la 0,3 lei/actiune pentru un volum de

1.395 unitati.

Maximul valorii pe acţiune a fost in anul 2014 de 0,32 lei/actiune la un volum de5.000 unitati.

In SUA, studii specializate au evidentiat ca nivelul mediu al primei de control a fost cuprins intre 35% si 45% iar nivelul median intre 27 si 35%. Cu alte cuvinte, o acţiune dintr-un pachet majoritar de control al unei intreprinderiari are o valoare cu 30-40% mai mare fata de o acţiune dintr-un pachet minoritar. Având in vedere scopul evaluarii si prevederile legale, evaluatorul va aplica o prima de control de 35%

S u r s a ! http://www.academ ia.edu/6542092/Prim a de_control

Rulajele inregistrate cu acţiuni NUTRICOM sunt minime astfel ca aceasta metoda nu

poate fi aplicata.

46

6. Abordarea prin active

Abordarea pe baza de active cunoscuta si sub denumirile de abordarea

patrimoniala, abordarea pe baza de costuri si abordarea prin costul de inlocuire, consta in corectarea ( ajustarea) valorilor contabile ale activelor individuale si

datoriilor intreprinderii in sensul transformării acestora in valoare de piaţa. Aceasta abordare se aplica in cazuri speciale (lichidare, societati nou infintate, holdinguri).

Metoda poate fi relevanta si in cazul societatilor ce respecta principiul continuitatii activitatii doar in cazul in care se evalueaza pachetul majoritar de acţiuni intrucat

acţionarul majoritar este singurul in masura sa decidă in privinţa valorificării activelor. Totuşi, avand in vedere scopul evaluarii, respectiv estimarea valorii unei acţiuni in

conformitate cu art,134/Legea 31/1990, in vederea stabilirii preţului in cadrul

procedurii de retragere a acţionarilor (“Raportul privind preţul”) conform Legii nr. 151/2014, consideram adecvata aceasta abordare.

Valoarea activului net contabil corectat (ANCC) este data de valoarea activelor fixe

corectate insumate cu valoarea activelor circulante corectate din care se scad datoriile totale.

ANCC = ANC +(-) Corecţii -D Tunde:ANC = valoarea activului net contabil

Corecţii = diferente din reevaluare DT = datorii totale

6.1 Evaluarea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale au fost analizate si evaluate in funcţie de urmatoarele

raţionamente:Activele de producţie detinute de societate au fost achiziţionate in momente diferite de la societati aflate ininsolventa, fara a fi corelate cu capacitatea de producţie a societatii. Parte din constructii au fost modernizate parţial pentru nevoile de producţie ale societatii la nivelul anului 2012. Modernizarea parţiala a constat atat in modernizarea unor parti din clădirii cat si modernizarea intregii clădiri. Parte din constructii au ramas nemodernizate, ele fiind utilizate parţial. Parte din clădiri care

sunt devastate si nu mai pot fi utilizate dar nici modernizate, societatea le-a contabilizat ca si clădiri dezafectate. întrucât acestea au fost amortizate integral

societatea le-a contabilizat ca si clădiri devastate. Pentru acestea, evaluatorul a

47

constatat ca valoarea de recuperare este apropiata de valoare negativa, motiv

pentru care aceste constructii au fost considerate la valorea zero.

Cea mai mare parte a construcţiilor dezafectate se afla in locaţia Modelu. Tot in aceasta locaţie se afla si o suprafaţa de 689.044 mp, teren pe care s-au aflat bazine

de decantare a dejecţiilor dezafectate si paturi de uscare, terenuri care nu pot fi utilizate nici pentru producţia agricola intrucat la inspecţie s-a constatat ca pe acesta nu creste inca vegetatie. Pentru acest teren, evaluatorul a considerat ca nu are valoare de piaţa.

6.1.1. Analiza pieţei imobiliare

Piaţa imobiliară se defineşte ca un grup de persoane sau firme care intră în contact în scopul de a efectua tranzacţii imobiliare. Participanţii la această piaţă schimbă drepturi de proprietate contra unor bunuri, cum sunt banii.

Spre deosebire de pieţele eficiente, piaţa imobiliară nu se autoreglează ci este

deseori influenţată de reglementările guvernamentale şi locale. Cererea şi oferta de

proprietăţi imobiliare pot tinde către un punct de echilibru, dar acest punct este

teoretic şi rareori atins, existând întotdeauna un decalaj între cerere şi ofertă.

Oferta pentru un anumit tip de cerere se dezvoltă greu, iar cererea poate să se modifice brusc, fiind posibil astfel ca de multe ori să existe supraofertă sau exces de cerere şi nu echilibru. Cumpărătorii şi vânzătorii nu sunt întotdeauna bine informaţi, iar actele de vânzare-cumpărare nu au loc în mod frecvent. De multe ori, informaţiile despre preţuri de tranzacţionare sau nivelul ofertei nu sunt imediat

disponibile.Proprietăţile imobiliare sunt durabile şi pot fi privite ca investiţii. Sunt puţin lichide şi de obicei procesul de vânzare este lung.

Definirea pieţei specificeSocietatea deţine in proprietate ferme agrozootehnice de crestre in sistem integrat a porcilor, ferme de creştere a păsărilor, fabrica de nutreturi combinate si baze de

achiziţii cereale, spatii comerciale si proprietati rezidenţiale.în cazul proprietăţii evaluate, pentru identificarea pieţei sale specifice, s-au analizat o

serie de factori, începând cu tipul proprietăţii.

Piaţa proprietăţilor agrozootehniceProprietăţile agrozootehnice proprietatea societatii sunt de dimensiuni mari, cu

terenuri cuprinse intre 1,4 ha si 15 ha. terenuri curţi constructii. Cel mai adesea,

fermele au suprafeţe de 13 ha.

48

Pe aceste terenuri se afala hale pentru creşterea animalelor in medie 20 hale pe

ferma si constructii anexe specific obiectului de activitate. Construcţiile sunt vechi, parte din ele transformate in funcţie de scopul activitatii.

Fermele cu aceste dimensiuni se tranzactioneaza rar pe piaţa, ele se vand in special in cazuri de lichidare in procedurile de faliment.

Politica guvernamentala din ultima perioada a incurajat proiectele de investitii pentru

construirea de ferme noi, cu tehnologie moderna, pentru eficientizarea consumurilor energetice si asigurarea de confort sporit pentru animale.

Conform informaţiilor de pe siturile de specialitate, zona de Sud, este zona cu cea mai mare concentrare de proiecte agrozootehnice.„5 din cele 8 zone de dezvoltare a tarii aduna fiecare peste 20 de investitii agrozootehnice. Zona de Sud deţine fruntea clasamentului cu 30 de proiecte, fiind

urmata de zona de Sud - Est cu 29 si zona de Nord - Vest cu 27 de investitii.

Pana in prezent, in clasamentul pe judeţe, cel mai bine reprezentat este Teleorman, cu 13 investitii. Intr-o porportie foarte mare investiţiile din acest judeţ fac referire la

sere de legume sau hale de depozitare a cerealelor, in timp ce in al doilea cel mai puternic judeţ, Braşov (9 investitii), proiectele anuntate fac referire la ferme de bovine, suine sau chiar si de nurci. Al treilea judeţ ca si număr de investitii este judeţul Braila- 7 ferme de pui, de caprine, ferme piscicole sau solarii.

Distributia geografica a spatiilor agrozootehnice

Sursa: http://infohale.ro/150-de-ferme-si-spatii-agrozootehnice-sunt-in-curs-de-dezvoltare/

Din acest motiv, pentru fermele cu constructii vechi nu exista o piaţa activa, ele sunt

cel mai adesea vândute doar in procedura vanzarii fortate.

Pe siturile de specialitate foarte rar sunt intalnite vanzari de proprietati agrozootehnice de dimensiuni mari. Cel mai adesea se vand proprietăţile care au cel

mult 8-10 hale.

49

Preturile practicate pe aceste pieţe sunt in intervalul 30-75 euro/mp considerat ca pret pe total ferma ( teren si constructii) conform oferte aflate in anexe. Preţul unitar creste cu cat proprietatea este de dimensiuni mai mici si raportul intre suprafaţa de teren si suprafaţa construita este mai mica, avand un grad ridicat de utilizare a terenului.

Piaţa terenurilor

Terenurile cu utilizare agrozootehnica sunt amplasate in special in zonele rurale. Ele

au o piaţa zonala si nu o piaţa locala intrucat in sate nu exista mai mult de una sau doaua ferme agrozootehnice.

Preturile terenurilot cu utilizare agrozootehnica in zonele rurale ale judeţului Calarasi

se situeaza in intervalul 0,5 euro/mp pana la 3 euro/ mp, in funcţie de amplasarea fata de caile de transport, suprafeţe, amplasarea in apropierea unei localitati. Fermele agrozootehnice se afla in general in extravilanul localitatii. Pentru suprafeţele foarte mari, piaţa nu mai diferentiaza intre teren agricol si teren intravilan datorita costurilor mici de scoatere din categoria de teren agricol a unor suprafeţe.

Piaţa spatiilor comerciale din BucureştiChiriile pentru spatiile din centrele comerciale prime din Bucureşti variaza in jurul

nivelului de 50 Euro/m p/ luna, excepţie facand chiriaşii tip ancora. Pentru centrele

comerciale mai puţin atractive, chiria este sensibil mai mica. Chiria pentru spatiile comerciale stradale nu au cunoscut modificări notabile comparativ cu 2013. Acestea variaza in funcţie de localizarea in cadrul Bucurestiului, precum si de specificitatea micro-zonei in care se afla. Astfel, chiriile medii variaza intre 10-15 Euro/mp/luna in zona Pantelimon, Colentina-Obor, Ştefan cel Mare intre 20-30 Euro/m p/ luna, Militari intre 15-25 Euro/mp/luna, Titulescu-Piata Victoriei intre 30-40 Euro/mp/luna, zona

centrala intre 40-55 Euro/mp/luna, excepţie zonele cu expunere mare sau cu vizibilitate/trafic pietonal redus. Nivelul ratelor de capitalizare pentru centrele comerciale a avut o evoluţie descendenta in 2014, acestea fluctuând in jurul nivelului

de 8 % . Sursa: http://www.nairom ania.ro

Piaţa proprietăţilor rezidenţialeSocietatea deţine in proprietate apartamente cu doua si trei camere si doaua case de locuit in localitatea Oltenita jud. Calarasi.Oraşul Oltenita este aşezat în Lunca Dunării, în dreptul km 430, în aval de confluenţa Dunării cu Râul Argeş. Accesul în localitate se face: rutier dinspre Bucureşti, pe DN 4 la 62 km, dinspre Giurgiu pe DN 41 la 75 km dinspre Călăraşi pe DN 31 la 69 km Localitatea are o suprafaţa de 10.348 ha, din care in intravilan 1.182 ha si in extravilan

9.166 ha. Oraşul are o populaţie de 22.768 locuitori, cu 8.299 gospodarii si 9657

locuinţe. In oras sunt 7 grădiniţe, 5 scoli si 2 licee.

50

Fiind aproape de Bucureşti, majoritatea populaţiei active lucreaza in Bucureşti si face naveta zilnic in Oltenita.

Preturile apartamentelor in oras sunt cuprinse intre 20.000 si 30.000 euro, in funcţie de numărul de camere, finisaje, etaj si amplasare.In oras nu exista cartiere rezidenţiale noi, majoritatea blocurilor sunt vechi.

Oraşul se incadreaza in categoria oraşelor cu trend de depopulare. Din acest motiv, sunt multe apartamente goale, nu exista o piaţa a inchirierilor de apartamente. Valorile ofertelor de inchiriere nu depăşeşte 100-150 euro/apartament.Casele in oras sunt in general case vechi, modernizate. Desi oferta este mare, nu

sunt mulţi cumpărători pentru astfel de locuinţe.

Cele cateva case mai noi se inchiriaza directorilor de la cele cateva firme mai mari din oras. Conform discuţiilor cu reprezentantul agenţiei imobiliare din oras, chiriile

pentru astfel de locuinţe sunt cuprinse intre 400 -pana la maxim 1.000 euro/luna, in funcţie de suprafaţa construita si de suprafaţa de teren.Majoritatea spatiilor comerciale de la parterul blocurilor aparţin foştilor membri din

cooperativele meşteşugăreşti, nu s-a identificat o piaţa activa pentru vanzarea

acestor spatii, ele sunt mentinute de proprietari pentru inchiriere intrucat acestea

reprezintă singura lor sursa de venit.

Chiriile pentru astfel de spatii, sunt in funcţie de amplasare, suprafaţa, si spaţiu vitrat.

Chiria medie este in jur de 3-5 euro/mp. Cele mai mari chirii aproximativ 10-15 euro/mp sunt cele care au fost inchiriate inainte de declanşarea crizei, către reprezentantele băncilor si farmaciilor.

Analiza oferteiPentru proprietăţile agrozootehnice de dimensiuni mari, oferta este din partea

persoanelor juridice aflate in dificultate sau in procedura de faliment.Nefiind o piaţa activa, nici oferta nu este forte mare.Pentru spatiile comerciale din Bucureşti, oferta este mare, datorita modificării permanente a activitatilor, spatiile se elibereaza si se ocupa intr-un ritm mult mai

mare decât in celelalte zone ale tarii.Pentru proprietăţile rezidenţiale din Oltenita, oferta este mare, intrucat majoritatea polulatiei doreşte sa se mute din localitate in Bucureşti unde isi desfasoara

activitatea.

Analiza cereriiPentru proprietăţile agrozootehnice, cererea este foarte mica, potentiali cumpărători

sunt doar investitorii străini, doar ca aceştia prefera zonele de vest si de nord ale

tarii. Cererea este in general axata pe achiziţii speculative, potentiali cumpărători

51

asteapta preturi foarte mici in vederea obţinerii unor profituri din revanzare. Preturile de cumparare ajung de multe ori la 40% -pana la 60% din valoarea din oferte.

Pentru spatiile comerciale din bucureşti, cererea este din partea persoanelor juridice care-si schimba locaţiile datorita chriilor mari din zonele centrale.

Pentru proprietăţile rezidenţiale, cererea este de asemeni mica, cel mai adesea cumpărătorii sunt cei care vor sa-si schimbe confortul de la una la doua sau trei camere.

6.1.2 Analiza CMBU

Conceptul de cea mai bună utilizare reprezintă alternativa de utilizare a proprietăţii subiect din diferite variante posibile. Aceasta va constitui baza de pornire şi va genera ipotezele de lucru necesare procesului de evaluare.

Cea mai bună utilizare este definită ca fiind utilizarea probabilă rezonabilă şi legală a unui teren liber sau a unei proprietăţi construite, care este fizic posibilă,

fundamentată adecvat, fezabilă financiar şi care determină cea mai mare valoare.

Cea mai bună utilizare este analizată în următoarele situaţii:

o Cea mai bună utilizare a terenului liber sau considerat a fi liber;

o Cea mai bună utilizare a proprietăţii ca fiind construită.

în plus faţă de a fi probabil rezonabilă, CMBU atât a terenului ca fiind liber, cât şi a proprietăţii ca fiind construită, trebuie să îndeplinească patru criterii implicite. Astfel,

CMBU trebuie să fie:

o permisă legal

o fizic posibilă

o fezabilă financiar

o maxim productivă (să conducă la cea mai mare valoare a terenului(considerat) liber sau a proprietăţii construite)

Cea mai bună utilizare a unei proprietăţi este determinată după aplicarea celor patru criterii şi după eliminarea diferitelor utilizări alternative. Utilizarea rămasă, care îndeplineşte toate cele patru criterii, este cea mai bună utilizare.

Cea mai bună utilizare a terenului considerat liberPentru a identifica cea mai bună utilizare a terenului considerat liber, am cules de pe piaţă informaţii referitoare la terenuri libere amplasate în zonele in care se afla

proprietăţile societatii.

52

Pe baza analizei de piaţă efectuate, am studiat utilizările considerate probabile şi

rezonabile pe baza conformităţii cu cele 4 criterii ale celei mai bune utilizări a

terenului considerat liber, ţinând cont în acelaşi timp de specificul zonei şi caracteristicile terenului (formă şi dimensiuni).

Avand in vedere amplasarea terenurilor in zona de extindere a intravilanului localitatilor rurale, dimensiunile si forma acestora, cea mai bună utilizare a terenului considerat liber este cea agrozootehnica.

Cea mai bună utilizare a proprietăţii considerată construităCea mai bună utilizare a proprietăţii ca fiind contruită reprezintă utilizarea pe care

trebuie să o aibă o construcţie prin prisma tipului construcţiei existente pe teren şi a utilizării ideale a terenului considerat liber identificate în subcapitolul aferent.

Am analizat utilizările posibile ale acestor proprietăţi, pentru a identifica cea mai bună utilizare, şi din analiza pieţei specifice a rezultata ca cea mai bună utilizare a

proprietăţilor agrozootehnice, a proprietăţilor rezidentilae si cele comerciale, este utilizarea actuala.

6.1.3 Abordarea prin cost a activelor imobilizate

Abordarea prin cost a proprietăţilor imobiliare este procesul de obţinere a unei indicaţii asupra valorii proprietăţii subiect prin deducerea din costul de nou al construcţiei/construcţiilor a deprecierii cumulate şi adăugarea la acest rezultat a valorii estimate a terenului la data evaluării.Utilizarea abordării prin cost poate fi adecvată atunci când proprietatea imobiliară

include:

construcţii noi sau construcţii relativ nou construite:

construcţii mai vechi, cu condiţia să existe date suficiente şi adecvate pentru estimarea deprecierii acestora;

construcţii aflate în faza de proiect;construcţii care fac parte din proprietatea imobiliară specializată.

Metodele de estimare a costului de nou pentru evaluarea proprietăţilor imobiliare sunt: metoda comparaţiilor unitare, metoda costurilor segregate şi metoda devizelor, în cadrul acestui raport a fost aplicată atat metoda metoda costurilor segregate in

special pentru silozuri si cladirea abator, cat si metoda comparaţiilor unitare pentru

halele de creştere a animalelor si construcţiile anexe din jurul acestora.

Deprecierile luate in considerare au fost deprecierea fizica si deprecierea funcţionala. Deprecierea fizica a fost cuantificata atat prin metoda segregării cat si prin metoda

duratei de viata economica ramasa. In estimarea deprecierii s-a tinut cont de varsta

53

cronologica si varsta efectiva a construcţiei, in funcţie modernizările efectuate la halele de producţie si anul in care s-au făcut aceste modernizări.

Deprecierea funcţionala a fost analizata atat in funcţie de diferenţa de sistem

constructiv descrisa in catalogul de evaluare dar si de gradul de utilizare a halelor de producţie, intrucat unele hale cu suprafeţe foarte mari sunt parţial utilizate, astfel ca apare o depreciere de supradimensionare.

în urma deducerii deprecierii cumulate din costul de nou estimat, a rezultat costul de înlocuire net.

In evaluarea construcţiilor agrozootehnice s-a utilizat metoda costului de inlocuire

net, folosinduse cataloagele de reevaluare MATRIX ROM si metodologia specifica,

în setul de ANEXE denumite Abordarea prin cost, se afla centralizatoarele valorilor clădirilor pe puncte de lucru. Fiselede calcul a valorii fiecărei clădiri se predau in format electronic.

6.1.4 Evaluarea terenurilor

Evaluarea terenurilor presupune aplicarea metodelor aferente asupra terenurilor a

căror situatie juridica este clarificata, ele fiind in proprietate si pot fi transferate integral la data tranzactiei.

Aplicarea metodelor de evaluare in acest caz presupune o serie de acţiuni preliminare:• analizarea actelor de proprietate asupra terenului• studierea planurilor amplasamentelor si verificări referitoare la suprafaţa scriptică si

cea existentă pe teren.In funcţie de amplasarea terenului in zonă, se culeg informaţii de piaţă privind valorile de tranzacţionare in zonă, a terenurilor libere, similare.

Pentru evaluarea terenului aflat in proprietatea societatii, s-au avut in vedere

urmatoarele considerente: terenurile care au CMBU - ferme zootehnice in zonele rurale au o piaţa zonala si nu o piaţa locala intrucat in sate nu exista mai mult de una sau doaua ferme agrozootehnice. Din acest motiv, evaluatorul a luat in considerare terenurile libere din localitatile care au aproape acelaşi număr de

locuitori si aproape aceeaşi putere economica.Terenurile cu utilizare agrozootehnica in zonele rurale ale judeţului Calarasi se

situeaza in intervalul 0,5 euro/mp pana la 3 euro/ mp, in funcţie de amplasarea fata de caile de transport, suprafeţe, amplasarea in apropierea unei localitati. Fermele agrozootehnice se afla in general in extravilanul localitatii. Pentru suprafeţele foarte

mari, piaţa nu mai diferentiaza intre teren agricol si teren intravilan datorita costurilor

mici de scoatere din categoria de teren agricol a unor suprafeţe.

54

Abordarea prin piaţa a terenurilor.Pentru evaluarea terenului, tehnicile recunoscute de standarde sunt:

Comparaţia directa, extractia, alocarea, parcelarea, tehnica reziduala si capitalizarea rentei. Pentru evaluarea terenurilor s-a utilizat metoda comparaţiei directe.Metoda com paraţie i directe se utilizează la evaluarea terenului liber sau care se consideră liber pentru scopul evaluării. Metoda este cea mai utilizată si preferată atunci cand există date comparabile.

Prin această metodă preturile si informaţiile referitoare la loturi similare, sunt analizate, comparate si corectate in funcţie de asemănări si diferenţieri. Elementele

de comparaţie sunt: drepturile de proprietate, restricţiile legale, condiţiile pieţei (la data vânzării), localizarea, caracteristicile fizice, utilitătile disponibile, zonarea si cea mai bună utilizare. Elementele de comparare care diferă, de la caz la caz, sunt: caracteristicile fizice, adică suprafaţa si forma, lungimea si faţada, topografia, localizarea si vederea.Evaluatorul va putea lua in considerare si preturi de ofertă (nenegociate).

Mărimea corecţiilor depinde de datele disponibile, putând fi exprimate in mod absolut (in monedă) sau relativ (procente).

Elementele de comparaţie sunt caracteristici ale proprietăţilor si tranzacţiilor imobiliare care au consecinţă variaţii ale preturilor plătite pe piaţa imobiliară.

In abordarea prin piaţa elementele de comparaţie de bază sunt:Drepturile de proprietate transmise - corecţia se face pentru a reflecta diferentele intre poprietătile închiriate cu chiria pieţei si cele inchiriate cu o chirie sub sau peste

chiria pieţei.Condiţiile de finanţare - corecţiile sunt făcute pentru situatii in care cumpărătorul obţine din partea vânzătorului o finanţare si trebuiesc folosite calcule de echivalentă

cash;Condiţii de vanzare - corecţiile pentru condiţiile speciale reflectă motivatia cumpărătorului si a vânzătorului;Condiţiile pieţei - corecţiile se referă la modificările pieţei ce au apărut intre momentele diferite in timp la care s-au realizat tranzacţiile;Localizarea - ajustările se fac atunci cand caracteristicile de amplasare ale

proprietăţilor comparabile diferă fată de cele ale proprietăţii evaluate;Caracteristicile fizice - corecţiile se referă la diferente de forma si dimensiuni a

terenului,Utilizarea - evaluatorul trebuie să evidenţieze orice diferenţă intre utilizarea existentă sau cea mai bună utilizare a unei proprietăti imobiliare comparabile si utilizarea

proprietăţii evaluate;

55

Valoarea terenului in starea actuala s-a determinat avand ca baza de pornire valoarea de piaţa a terenului liber in zona respectiva;

Valoarea de piaţa a fost preluata din informaţiile existente privind oferte de

terenuri libere, furnizate de evaluatori si publicaţii locale, agenţii imobiliare, internet. Intrucat in localitatile rurale nu exista decât una sau doau proprietati cu suprafeţe

mari in care se desfasoara activitati agrozootehnice sau industriale, pentru evaluarea acestor terenuri, s-a cercetat piaţa terenurilor in zona limitrofa localitatii, intrucat in mediu rural, preturile terenului pentru aceste activitati se afla aproape in acelaşi

interval, ele fiind diferenţiate in funcţie de localizarea in cadrul localitatii, forma terenului si suprafaţa.

Corecţiile aplicate in cadrul metodei comparaţiilor au fost:

Corecţia de localizare. S-au aplicat atat corecţii pozitive cat si negative, in funcţie de localitatea in care se afla subiectul de evaluat si locaţia comparabilelor. S-a avut in

vedere atat piaţa terenurilor in localitatile respective cat si nivelul de dezvoltare a localitatiilor respective.Corecţia pentru acces s-a făcut in funcţie de accesul proprietatii subiect si accesul comparabilelor. Pentru accesul din drum de pamant s-a aplicat o corecţie pozitiva de 10%

Corecţia de caracteristici fizice a avut in vedere doar suprafaţa si forma terenului,

intrucat in judeţul Calarasi nu exista terenuri cu diferente de planietate. Pentru

terenurile cu suprafeţe mai mari decât decât subiectul s-au aplicat corecţii pozitive iar pentru cele cu suprafeţe mai mici decât subiectul s-au aplicat corecţii negative. Corecţia pentru existenta utilitatilor a fost cuantificata conform datelor de piaţa la 2%

pentru terenurile care nu au toate utilitatile pe care le are subiectul de evaluat. Corecţia pentru teren neamenajat a avut in vedere faptul ca, pe terenuri poate exista vegetatie, precum arbori sau tufişuri, sau existent unor constructii mai vechi.Pentru terenurile neamenajate, s-a aplicat o corecţie pozitiva de 10%

Corecţia pentru utilizarea terenului - intrucat nus-au identificat suficiente comparabile in intravilan, au fost luate in considerare si terenuri similare cu utilizare

actuala terenuri agricole care pot avea aceeaşi utilizare cu subiectul prin scoaterea din circuitul agricol si intocmire PUZ. Utilizarea actuala a acestor terenuri poate fi conjuncturala, fiind de notorietate ca un potential cumpărător poate cumpără astfel de terenuri pe care ulterior sa le introducă in intravilan prin solicitare de intocmire a PUZ-ului. S-a aplicat o corecţie de 10% pentru aceste terenuri, corecţia reprezentând

cheltuieli de trecere a acestor terenuri in intravilan.

In setul de anexe intitulate ANEXE- evaluarea terenurilor sunt prezentate grilele de

evaluare prin metoda comparaţiei pentru terenuri

6.1.5 Abordarea prin piaţa a activelor imobilizate

56

Aceasta metoda s-a utilizat in special in evaluarea prorietatilor rezidenţiale aflate in afara exploatarii si a spatiilor comerciale detinute de societate.

In evaluarea prin acesta metoda, se compara prorpietati similare cu proprietatea subiect si se fac corecţiile necesare pentru elementele de comparaţie care diferentiaza proprietatea subiect de proprietăţile comparabile.

Elementele de comparaţie sunt reprezentate de

Drepturile de proprietate transmise - corecţia se face pentru a reflecta diferentele intre poprietătile inchiriate cu chiria pieţei si cele inchiriate cu o chirie sub sau peste chiria pieţei.

Condiţiile de finanţare - corecţiile sunt făcute pentru situatii in care cumpărătorul obţine din partea vânzătorului o finanţare si trebuiesc folosite calcule de echivalentă cash;

Condiţii de vanzare - corecţiile pentru condiţiile speciale reflectă motivatia cumpărătorului si a vânzătorului;

Condiţiile pieţei - corecţiile se referă la modificările pieţei ce au apărut intre momentele diferite in timp la care s-au realizat tranzacţiile;

Localizarea - ajustările se fac atunci cand caracteristicile de amplasare ale proprietăţilor comparabile diferă fată de cele ale proprietăţii evaluate;

Caracteristicile fizice - corecţiile se referă la suprafaţa de teren aferenta in cazul proprietăţilor formate din teren si clădire, suprafeţele construite sau suprafeţele utile, sistemul constructiv al construcţiei, vechimea construcţiei, finisajele, etajul in cazul

apartamentelor si orice alta caracteristica ce diferentiaza subiectul de evaluat de comparabilele luate in calcul.Utilizarea - evaluatorul trebuie să evidenţieze orice diferenţă intre utilizarea existentă sau cea mai bună utilizare a unei proprietăti imobiliare comparabile si utilizarea

proprietăţii evaluate;Caracteristicile economice - corecţiile se referă la atribute ale proprietăţii imobiliare care afectează profitul net; cheltuieli de exploatare, calitatea managementului,

structura chiriaşilor, nivelul chiriilor, condiţiile de inchiriere, data expirării contractului de inchiriere, opţiunile de reinnoire si clauzele de inchiriere;Componente non-imobiliare ale valorii - cuprind elemente de definire a personalităţii clădirii, afacerea ce are loc in clădire si alte elemente care nu constituie părţi ale

proprietăţii imobiliare, dar fac parte din pret.

Pentru evaluarea apartamentelor, evaluatorul a procedat la aplicarea corecţiilor de

localizare, in funcţie de zona in care este amplasat subiectul si zona in care sunt amplasate comparabilele. In Municipiul Oltenita, diferentele de zona nu sunt foarte semnificative, piaţa recunoaşte in general o diferenţa de +/- 5% - pana la +/-15%

57

Pentru corecţia de etaj, conform comportamentului pe piaţa, se recunoaşte o corecte

de -5% pentru proprietăţile aflate la parter si ultimul etaj fata de cele aflate la etajele intermediare.

Pentru corecţia de suprafaţa s-a aplicat o corecţie procentuala egala cu diferenţa procentuala de suprafaţa subiectului si a comparabilelor.Corecţia pentru finisaje este de notorietate ca fiind de +/-5% intre cele patru categorii consacrate, respectiv inferioare, medii, superioare si de lux.

In setul de anexe intitulate ANEXE - evaluare apartamente sunt prezentate grilele de evaluare prin metoda comparaţiei pentru apartamente

6.1.6 Abordarea prin venit a activelor imobilizate

Abordarea prin venit este procesul de obţinere a unei indicaţii asupra valorii proprietăţii imobiliare subiect, prin aplicarea metodelor pe care un evaluator le utilizează pentru a analiza capacitatea proprietăţii subiect de a genera venituri şi

pentru a transforma aceste venituri Tntr-o indicaţie asupra valorii proprietăţii prin tehnici de actualizare.

Abordarea prin venit este aplicabilă oricărei proprietăţi imobiliare care generează

venit la data evaluării sau care are acest potenţial în contextul pieţei (proprietăţi

vacante sau ocupate de proprietar).

Abordarea prin venit s-a aplicat in evaluarea proprietăţilor rezidenţiale, a spatiilor comerciale pe care le deţine societatea si a fermelor care sunt inchiriate la data evaluarii pe o perioada de cinci ani cu posibilitatea reannoirii contractelor.

Evaluarea spatiilor comercialePentru spatiile comerciale detinute de societate s-a analizat chiria contractuala,

avand in vedere ipoteza continuării activitatii si condiţiile contractelor de inchiriere. Conform contractelor de inchiriere, chiria pentru spaţiul din soseaua Colentina este de 1.500 euro/luna, inclusiv tva, echivalent a 12 euro/m p/luna , iar pentru spaţiul

comercial din B-dul 1 Decembrie o chirie de 1.500 euro/m p/ luna, inclusiv tva,

echivalent a 9 euro/mp/luna.S-a luat in considerare o pierdere prin neocupare de 10%, avand in vedere riscurile incasarii chiriei dar si riscul de reziliere a contractului care a fost incheiat pe perioade

scurte, cu posibilitatea reannoirii.Cheltuielile proprietarului au fos considerate la nivelul de 10% din venitul brut efectiv, conform uzanţelor de pe piaţa specifica.

Valoarea spatiilor comerciale astfel calculate este de 1.318.000 lei

58

Pentru proprietăţile rezidenţiale, s-a luat in calcul o chirie medie conform informaţiilor

de piaţa de 900 euro pentru proprietatea cu o suprafaţa construita de de 170 mp si o

chirie de 400 euro pentru proprietatea cu o suprafaţa construita de 104 mp.

Gradul de neocupare in cazul proprietăţilor rezidenţiale in oraşele mici este estimata la 15%, iar cheltuielile, conform calculatiilor din fisa de evaluare. Pentru proprietăţile rezidenţiale in oraşele mici, rata de capitalizare a fost estimata la 7%.

Evaluare spatii comerciale Oltenita.Spatiile se afla la parterul blocurilor de locuinţe in cartiere rezidenţiale. Pentru evaluare s-a luat in calcul o valoare a chiriei de 100 euro/luna, un grad de neocupare de 15% si o rata de capitalizare de 9%.

Evaluarea fermelor de puiIntrucat fermele de pui sunt inchiriate la data evaluarii in condiţii conjuncturale, evaluatorul a aplicat orientativ si metoda prin venit.Pentru evaluarea fermelor inchiriate la data evaluarii, evaluatorul a luat in calcul urmatoarele:

Venitul brut potential a fost calculat pe pe baza chiriei contractuale, avand in vedere scopul evaluarii.

Cheltuielile au fost luate in calcul conform cheltuielilor inregistrate pe fiecare ferma in

parte in anul 2 0 1 4 cand aceste ferme au fost inchiriate. Cheltuielile fixe sunt reprezentate de impozitul local, cheltuieli cu asigurarile si cheltuielile cu reparaţiile. S-a luat in calcul o rata de capitalizare specifica activitatii industriale. Conform studiilor de piaţa, rata de capitalizare pentru prorpietatile industriale se afla in

intervalul 1 0 -1 0 ,5 % Sursa: http://www.nairomania.ro

Intrucat fermele sunt inchiriate nu ca spatii industriale - constructii, ci ca ansamblu de proprietăti imobiliare si echipamente, maşini si utilaje, evalautorul a considerat o

rata de capitalizare de 14%.

Valoarea obtinuta prin acesta abordare este dupa cum urmeaza:

Ferma 1 Pui Modelu - 11.576.000 lei

Feram 2 Pui Modelu - 9.209.000 lei Ferma pui D raga lina - 4.723.000 lei

Valoarea obtinuta prin abordarea prin cost pentru aceste ferme este

Ferma 1 Pui Modelu - 11.085.775 lei Feram 2 Pui Modelu - 11.311.278 lei

Ferma pui D raga lina - 4.606.643 lei

59

Avand in vedere scopul evaluarii, sursele de informaţii pe care evaluatorul le-a utilizat

si încrederea acordata acestor surse precum si faptul ca abordarea s-a aplicat doar

orientativ, opinia evaluatorului este ca valoarea acestor proprietati este cea obtinuta prin abordarea prin cost.

Fisele de calcul se găsesc in ANEXA denumita Evaluarea prin venit.

6.1.7. Evaluarea maşinilor, utilajelor si echipamentelor

Utilajele si echipamentele detinute de societate sun de o foarte mare diversitate, avand in vedere activitatea societatii. Ele sunt reprezentate in special de echipamente specifice complexelor de creştere a porcilor si păsărilor, specifice fabricilor de nutreturi combinate si activitatii de transport.

Pentru evaluarea utilajelor si echipamentelor cu montaj, achiziţionate pe baza de

comanda conform necesităţilor tehnologice, evaluatorul a aplicat abordarea prin cost.

Pentru mijloacele de transport, evaluatorul a aplicat abordarea prin piaţa.In vederea evaluarii m ijloacelor de transport, avand in vedere diversitatea de mărci si modele, diversitatea de vârste cronologice, avand in vedere si scopul evaluarii, evaluatorul a procedat la o grupare a acestor bunuri in funcţie de piaţa si ponderea

lor in total valoare. Astfel, pentru mijloacele de transport cu o piaţa activa, si care au o

pondere semnificativa in valoarea totala, s-a procedat la evaluarea prin abordarea prin piaţa prin metoda comparaţiei. Pentru bunurile care apar izolat in lista de mijloace fixe si s-a putut identifica un bun aproape identic, s-a procedat la evaluarea prin metoda identificării. Pentru bunurile care nu au o piaţa activa si a căror valoare este nesemnificativa in valoarea totala, s-a aplicat metoda costului.Astfel, evaluatorul a evaluat prin metoda comparaţiei, urmatoarele tipuri de bunuri,

mărci si modele.Autotractor Mercedes Acros 1941, Semiremorca Shmitz S02, Autotractor IVECO Stralis, Dacia Logan, Skoda OctaviaElementele de comparaţie pentru care s-au aplicat corecţii au fost, anul fabricaţiei,

dotările, kilometrii parcurşi si starea tehnica.

Intrucat societatea a achiziţionat in general mai multe mijloce de transport in acelaşi an din aceeaşi marca si acelaşi, model, evaluatorul a analizat evidenta de la coloana auto a societatii si a stabilit numărul mediu de kilometrii pentru fiecare tip de bun in funcţie de anul achiziţiei, intocmindu-se o singura grila de comparaţie pentru fiecare

marca, model si an in parte.In cadrul grilelor de comparaţii, corecţiile pentru anul fabricaţiei au fost de +/- 5%

pentru fiecare an diferenţa intre subiect si comparabile, corecţia de kilometrii, s-a făcut in funcţie de diferenţa de km parcurşi ai subiectului si ai comparabilelor, dar si

in funcţie de tipul bunului respectiv.

60

Toate aceste elemente sunt cuprinse in grilele aflate in ANEXELE denumite Evaluarea prin piaţa a mijloacelor de transport.

Rezultatele evaluarii au fost inscrise in centralizatoarele valorilor aferente fiecărui punct de lucru, astfel cum sunt acestea in evidentele societatii.In evaluarea bunurilor mobile nu s-a aplicat abordarea prin venit.

Valoarea de piaţa a imobilizărilor corporale prezentate pe puncte de lucru este:

SPECIFICAŢIE Terenuri C lădiri M ijIT ransp . Util si ech Birotica Total val

Ferma Chirnogi 115.222 1.819.582 23.411 263.223 0 2.221.439

D raga lina porci 5.614.143 173.293 4.057.767 2.142 9.847.345

D raga lina pasari 506.088 3.433.955 73.726 592.874 0 4.606.643

M anastirea baza receprie 143.004 2.986.519 r 181.157 27.450 0 3.338.130

M anastirea ferma porci 286.040 1.047.740 1.710 372.687 0 1.708.178

M odelu abator 79.645 5.846.923 571.253 2.892.616 14.581 9.405.018

M odelu F I pui 196.300 9.211.906 135.135 1.541.464 1.940 11.086.745

M odelu F2 pui inch iria te 195.735 9.624.377 109.556 1.381.610 11.311.278

M odelu F3 porci 241.246 7.215.726 47.281 2.816.857 10.321.109

In conservare M odelu 486.717 486.717

Fabrica O ltenita 113.974 3.367.916 3.396.153 1.954.434 15.877 8.848.353

Spălătorie 88.360 10.662 99.023

Buciumeni 7.240 7.240

D raga lina Ferma vaci 174.924 481.170 656.094

Nana 57.531 134.197 0 191.729

Fabrica mezeluri O ltenita 11.069 142.413 1.604 155.085

Abator O ltenita 44.019 436.418 47.696 528.133

Patule 527.891 4.275.450 428.153 103.540 5.335.034

Sohatu 541.743 4.623.599 113.725 635.244 5.914.311

Spatii com erciale 0 1.410.000 1.410.000

Clădiri rezidenţiale 0 2.046.000 2.046.000

TOTAL 3.721.149 63.806.393 5.254.553 16.706.968 34.540 89.523.604

Valoarea de piaţa a imobilizărilor in funcţie de tipul de activitate se prezintă dupa cum

urmeaza:

Specificaţie Valoare p iaţa Pondere

Porci 33.350.512 37,25%

Pui inch iria te 27.004.666 30,16%

Pui Bucium eni 7.240 0,01%

Abator 9.405.018 10,51%

FNC 8.534.543 9,53%

FNC inch iria te 1.920.786 2,15%

T ransport 3.396.153 3,79%

In afara exploatarii 4.494.686 5,02%

Spatii com ercia le 1.410.000 1,58%

Total 89.523.604 100,00%

61

6.2. Evaluarea imobilizărilor necorporale:

Imobilizările necorporale sunt active necorporale care se manifesta prin proprietăţile

lor economice. Ele nu au substanta fizica, acorda drepturi si privilegii proprietarului acestora si in mod uzual produc venituri pentru proprietarul lor. Societatea deţine

imobilizări necorporale de natura tehnologica, respectiv programe de gestiune personalizate si programe de calculator.

Imobilizările necorporale au fost luate in calcul la valoarea contabila.Valoare imobilizări necorporale 8.560 lei

6.3. Evaluarea creanţelor

Evaluarea creanţelor s-a realizat prin preluarea creanţelor curente la valoarea contabila.

Pentru creanţele incerte, aflate in tabelele creanţelor debitorilor aflaţi in insolventa s-a procedat dupa cum urmeaza:

Cea mai mare creanţa de incasat in valoare o reprezintă creanţa SC AVICOLA CALARASI SRL aflata in procedura de reorganizare.

Pentru evaluarea creanţei pe care NUTRICOM SA o deţine la AVICOLA CALARASI

SRL, evaluatorul a procedat la analiza planului de reorganizare si a evenimentelor intervenite pana la data evaluarii precum si a posibilităţii realizarii planului, întrucât SC NUTRICOM SA deţine si participatii reprezentând 98,2% la capitalul

social al SC AVICOLA CALARASI SRL, analiza creanţei se fa face concomitant cu evaluarea participatiilor, intrucat, valorile se influenteaza reciproc.Valoarea totala a creanţelor aflate in tabelul definitive de creanţe al SC AVICOLA SA

sunt de 96.724.409 lei.

Ulterior confirmării planului de reorganizare, Direcţia Generala a Finanţelor Publice a

efectuat un control de fond si a stabilit suplimentar fata de creanţa inscrisa la masa

credala o obligaţie in valoare de 21.068.640 lei

Astfel ca ob liga ţiile deb itoare i SC AVICOLA CALARASI SA sunt in sum a de

117.793.049 lei.

Termenul de executare a Planului de reorganizare a S.C. AVICOLA CĂLĂRAŞI S.A.

este de 36 luni de la data confirmării acestuia.

Previziunile planului de reorganizare si calculele privind evaluarea creanţei de incasat si calculul participatiei SC NUTRICOM SA la debitoarea SC AVICOLASA sunt

prezentate in ANEXA nr 10

62

In conformitate cu previziunile planului de reorganizare detaliate in ANEXA 10,

Valoarea creanţei pe care societatea o mai poate incasa de la SC AVICOLA

CALARASI SRL este de 29.802.494 lei. Creanţa urmeaza a fi incasata in anul 2017

asacum rezulta din planul de reorganizare al debitoarei SC AVICOLA SA Calarasi.

Celelalte creanţe istorice au fost evaluate la 20% din valoarea contabila ( înscrisa la masa credala a debitorilor) avand in vedere stadiul procedurii in dosarele debitorilor (planuri de reorganizare) si valoarea patrimoniului acestora ( conform informaţii extrase din BPI) versus valoarea masei credale.

Valoarea evaluata a acestor creanţe este in suma de 644.000 lei conform calculelor din ANEXA nr 11

In urma evaluarii, valoarea totala a creanţelor este de 45.701.227 lei,

6.4. Evaluarea stocurilor

Evaluatorul a considerat stocurile la valoarea contabila, intrucat nu au fost identificate pe perioada analizata procese verbale de depreciere a stocurilor si nici nu s-au creat provizionane pentru acestea.

Valoarea stocurilor este de 26.212.130 lei

6.5. Evaluarea datoriilor

Evaluatorul a considerat datoriile la valoarea stabilita prin raportul de audit aferent

anului 2014.

Valoarea totala a datoriilor societatii la data evaluarii este de 93.616.293 lei

6.6. D eterm inarea activului net contabil corectat

Activul net corectat sintetizat se prezintă dupa cum urmeaza:

63

Specificaţie ANC Corecţii ANCCImobilizări corporale 57.727.421 31.796.183 89.523.604Imobilizări necorporale 8.560 8.560Plasamente financiare AVICOLA SA Calarasi 4.936.289 -4.936.289 0Stocuri 26.212.130 26.212.130Creanţe 86.461.922 -40.760.695 r 45.701.227Disponibilităţi 3.324.879 3.324.879Cheltuieli in avans 120.546 120.546Total activ 178.791.747 W -13.900.801 164.890.946Sume datorate institutiilor de credit 43.805.314 43.805.314Avansuri in contul comenzilor 2.450.000 2.450.000Datorii comerciale 29.924.093 29.924.093Efecte de comerţ de plătit 1.983.508 1.983.508Alte datorii 12.250.971 12.250.971Total 90.413.886 90.413.886Datorii term lung instit credit 2.955.438 2.955.438Alte datorii termen lung 246.969 246.969Total datorii termen lung 3.202.407 3.202.407TOTAL DATORII 93.616.293 93.616.293ACTIV NET 85.175.454 r -13.900.801 71.274.653

Valoarea obtinuta prin aceasta abordare este de 71.274.653 lei

7. Abordarea prin venit

Abordarea prin venit se bazeaza, in primul rand, pe principiul anticiparii, care afirma ca valoarea provine din beneficiile viitoare anticipate care urmeaza a fi generate de proprietatea detinuta.

Metodele in abordarea prin venit recomandate de standarde s u n t:

1. Metoda capitalizarii fluxului de numerar actualizat - metoda DCF;

2. Metoda capitalizarii;3. Diverse metode de evaluare a opţiunilor.

In cazul de fata, avand in vedere faptul ca intreprinderea evaluata se afla in stadiul de restructurare, iar fluxurile de numerar sunt susceptibile a fluctua de la o perioada la alta, s-a optat pentru aplicarea metodei DCF (cash-flow-ului net actualizat).

Esenţa metodei este explicata de către IVSC in îndrumarul pentru Evaluare 1 Fluxul

de numerar actualizat:„Metoda DCF conduce la obţinerea unei opinii asupra valorii,

prin actualizarea fluxurilor de numerar previzionate, la data evaluarii, rezultând o valoare prezenta a activului sau a intreprinderii. Apoi se determina o valoare terminala, de la sfarsitul perioadei de previziune explicita si aceasta se actualizeaza la data evaluarii pentru a se obţine valoarea totala a activului sau a intreprinderii.”

Etapele parcurse pentru aplicarea metodei DCF sunt:

Previziunea activitatii societatii in perioada 2015-2019 respectiv cifra de

afaceri, venituri, cheltuieli, profit

64

- Calculul EBITDA

- Calcul EBIT

- Determinarea variaţiei necesarului de fond de rulment- Stabilirea ratei de actualizare;

Estimarea valorii terminale.Calculul fluxului de numerar actualizat

Exprimata intr-o formula sintetica, valoarea intreprinderii EV calculate prin metoda DCF, este :

In care :

EV= Valoarea intreprinderii;

p= numărul de ani ai perioadei de previziune explicita;

CFNI = Flux de numerar net disponibil pentru investitori;

Vtermin= Valoarea terminala ;

K= rata de actualizare;

DT = Datorii pe termen lung

Activele redundante sunt clase de active care nu sunt de baza pentru activitatile de exploatare ale unei intreprinderi, dar care totuşi pot genera venit sau sa asigure rentabilitatea investitiei.

7,1 Previzionarea activitatii societatii in perioada 2015-2019

Avand in vedere schimbarea structurii producţiei in perioada 2012-2014 dar si planul de management al societatii, in vederea aplicarii metodei DCF, evaluatorul a avut in vedere urmatoarele modificări in structura de producţie a societatii, modificări transmise de conducerea societatii.

- Activitatea de producere a cărnii de porc se va stabiliza la nivelul anului 2014

- Fabricarea nutreţurilor combinate in fluxul de producţie FNC Oltenita va fi

inchiriat la jumatatea anului 2015 cu o chirie aflata in negociere de 52.000

activitate de producere pasare in Ferma Buciumeni va fi la nivelul anului 2014, si se va menţine pana in luna martie a anului 2016 cand expira contractual de inchiriere. Nu exista previziunea de a se reannoi contractual de inchiriere, astfel ca din martie 2016 societatea nu va mai desfasura activitate

de producere carne de pasare

+ Vactive redundante -DT

euro/luna.

65

- Ferma 1 Pui - va fi inchiriata pana in anul 2018 cu o chirie de 39.135 euro/luna, urmând a se reannoi contractual de inchiriere cu o chirie previzionata cu 10% mai mare

- Ferma 2 Pui - inchiriere cu o chirie contractuala de 33.987 euro/luna urmând

a se reannoi contractual de inchiriere cu o chirie previzionata cu 10% mai mare

Ferma pui Dragalina cu o chirie contractuala de 18.545 euro/luna urmând a

se reannoi contractual de inchiriere cu o chirie previzionata cu 10% mai mare

- activitate de transport se va diminua in funcţie de reducerea activitatiilor de producţie.

- activitatea de abatorizare se va stabilizata nivelul anului 2014.

7.2 Previzionarea cifrei de afaceri

Cifra de afceri previzionata se prezintă dupa cum urmeaza:

AN 2015 2016 2017 2018 2019

Porc 3.955.089 3.955.089 3.955.089 3.955.089 3.955.089

Pui 12.334.480 3.083.620 0 0 0

Transporturi 324.302 291.872 291.872 291.872 291.872

Abator 40.557.977 40.557.977 40.557.977 40.557.977 40.557.977

FNC 8.517.296 5.706.588 5.706.588 5.706.588 5.706.588

închiriere 6.175.093 7.806.250 7.806.250 7.806.250 8.586.874

Total 71.864.237 61.401.396 58.317.776 58.317.776 59.098.400

Din analiza diagnostic rezulta cifra de afaceri pe fiecare sector de activitate in parte in perioada 2012-2014. Conform datelor din capitolul 7.1 previzionarea activitatii societatii, cifra de afaceri pentru producţia de carne de porc a fost previzionata la

nivelul anului 2014.

Restrângerea activitatii prin inchiderea fermei de pui Buciumeni la finele contractului

de inchiriere a fost evidentiata in cifra de afaceri din activitatea de producere pui, in

anul 2016 ( un trimestru) si in anii de previziune 2017-2019, cand societatea nu mai

desfasoara activitate in acest domeniu.

Cifra de afaceri din activitatea de FNC a fost evidentiata prin modificările din anul 2015 ca urmare a inchirierii fabricii de nutreturi combinate si reducerii activitatii de

preparare furaje pentru actvitatea de producere porci si pui.

66

Structura cifrei de afaceri

AN 2015 2016 2017 2018 2019

Porc 3.955.089 3.955.089 3.955.089 3.955.089 3.955.089Pui 12.334.480 3.083.620 0 0 0Transporturi 324.302 291.872 291.872 291.872 291.872

Abator 40.557.977 40.557.977 40.557.977 40.557.977 40.557.977

FNC 8.517.296 5.706.588 5.706.588 5.706.588 5.706.588

închiriere 6.175.093 7.806.250 7.806.250 7.806.250 8.586.874

Total 71.864.237 61.401.396 58.317.776 58.317.776 59.098.400

in acest calcul s-au luat in considerare toate modificările in structura de activitate a

societatii, asa cum au fost prezentate anterior.

Structura activitatii societatii pe perioada de preveziune se prezintă dupa cum

urmeaza:

AN 2015 2016 2017 2018 2019

Porc 550% 6,44% 6,78% 6,78% 6,69%

Pui 17,16% 5,02% 0,00% 0,00% 0,00%

T ransporturi 0,45% 0,48% 0,50% 0,50% 0,49%

Abator 56,44% 66,05% 69,55% 69,55% 68,63%

FNC 11,85% 9,29% 9,79% 9,79% 9,66%

închiriere 8,59% 12,71% 13,39% 13,39% 14,53%T ota l 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

7.3 Previzionarea veniturilor si cheltuielilor

Din analiza veniturilor si cheltuielilor pe fiecare tip de activitate conform evidentei

contabile a societatii, din perioada 2012-2014, evaluatorul a constatat ca inregistrarile

contabile nu reflecta o realitate economica, datorita modului in care s-au distribuit

cheltuielile din contul “ Alte cheltuieli”. Analiza conduce la indicatori foarte diferiţi,

astfel ca nu s-au putut face previziuni de venituri si cheltuieli pe fiecare tip de

activitate. Asa cum s-a precizat si in cuprinsul raportului, nu suntem in situatia unor

PGN, intrucat grupele de active pe fiecare tip de activitate in parte, nu pot genera

individual numerar, ele fiind permanent intr-o dependeta. Veniturile si cheltuielile din

activitatea de creştere a porcilor si păsărilor este dependenta de activitatea de

transport, activitatea din FNC, iar rezultatul se vede la ieşirea din abator.

Din acest motiv, evaluatorul a previzionat veniturile si cheltuielile la nivelul intregii

societati, in funcţie de cifra de afaceri care a fost fundamentata luând in calcul toate

modificările in structura producţiei.

67

întrucât in anul 2014 activitatea societatii a fost influentata de intrarea in procedura

de insolventa a SC AVICOLA SA Calarasi, si societatea a inregistrat pierderi mari,

indicatorii sunt nerelevanti pentru previziunea veniturilor si cheltuielilor, astfel ca

evaluatorul a luat in calcul indicatorii calculaţi pentru anul 2013 an in care

societatea a desfasurat o activitate economica normala in ce priveşte activitatea de

producţie. In vederea previzionarii veniturilor si cheltuielilor din activitatea de

producţie, s-au determinat indicatorii CA/venituri exploatare si CA/cheltuieli de

exploatare aferenţi anului 2013. Cheltuielile aferente veniturilor din chirii, s-au

estimate luând in calcul cheltuielile cu amortizarea si alte cheltuieli de administrare.

Veniturile financiare au fost fundamentate luând in calcul aceiaşi indicatori. Dobanda

s-a calculate la nivelul dobânzii de piaţa.

7.4 Estimarea amortizarii.

Amortizarea a fost calculata pe baza amortizarii anuale conform evidentelor

contabile ale societatii. Amortizarea a fost corectata cu deducerea amortizarii pentru activele aflate in afara exploatarii.In ANEXA nr 12 este prezentata amortizarea pe fiecare locaţie in parte.

7.5 Estimarea contului de profit si pierderi

Pe baza indicatorilor calculaţi in analiza diagnostic si tinand cont de toate

modificările in structura producţiei, s-a intocmit contul de profit si pierdere previzionat

pentru perioada 2015-2019.In ANEXA nr 13 este prezentat contul de profit si pierdere previzionat.

7.6 Calcul EBITDA

EBITDA - Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization -

Profit înainte de plata dobânzilor, impozitelor, deprecierii şi am ortizării.

EBITDA masoară performanta activitătii de bază a companiei si capacitatea ei de a

genera profit pentru acţionari si mărimea de bază pentru determinarea fluxului

monetar generat în companie.

Formula de ca lcu l: EBITDA =Profit net + Dobânzi + Amortizare + Impozit pe profit

68

Specificaţie 2015 2016 2017 2018 2019Cifra de afaceri neta 71.864.237 61.401.396 58.317.776 58.317.776 59.098.400Profitul net 3.434.531 3.681.890 4.003.440 4.519.516 5.205.029Amortizarea 6.852.532 5.770.768 4.619.299 4.193.826 3.547.763Dobanda 3.071.884 2.457.507 1.843.130 1.228.754 614.377Impozit pe profit 654.196 701.312 762.560 860.860 991.434EBITDA 14.013.143 12.611.478 11.228.429 10.802.956 10.358.603

EBIT reprezintă profitul inainte de plata dobânzilor si impozitului sau EBITDA - amortizarea

7.7. Previziunea fondului de rulment net

In aplicarea metodei DCF, accepţiunea fondului de rulment net (numit si capital de

lucru net) este diferenţa dintre stocuri plus creanţe curente plus disponibilităţi minus datoriile nefinanciare pe termen scurt

Fondul de rulment net a fost previzionat pe baza analizei duratei de rotatie a

stocurilor a creanţelor a datoriilor si a disponibilităţilor, exprimate in zile si considerate a fi normale pentru tipul de activitate desfasurat de intreprinderea evaluata. Vitezele de rotatie a acestor elemente sunt conform indicatorilor calculaţi in

analiza diagnostic- diagnosticul financiar.

C alculul variaţiei necesarului de fond de rulment in perioada de previziune este

prezentat in ANEXA nr 14

Fluxul de numerar utilizat

In evaluarea intreprinderii subiect s-a utilizat fluxul de numerar net la dispoziţia firmei. Fluxurile de numerar net la dispoziţia firmei (CFNI) sunt fluxurile de numerar disponibile pentru plata acţionarilor si a creditorilor dupa finanţarea activitatilor de exploatare a intreprinderii si dupa ce au fost făcute investiţiile de capital necesare.

Formula de calcul a CFNI este urmatoarea:

CFNI = Profit curent net + Amortizare + Cheltuieli cu dobânzi x (1-T) -

Cheltuieli de capital - Creşterea FRN.

In care:

FRN= fondul de rulment net;

T= cota impozitului pe profitul intreprinderii;

69

7.8. Estimarea costului mediu ponderat al capitalului (CMPC)Costul mediu ponderat al capitalului CMPC este o rata de actualizare determinata ca medie ponderata, la valoarea de piaţa, a costurilor tuturor surselor de finanţare din structura capitalului unei intreprinderi.

CMPC este rata de rentabilitate pe care o cer participanţii pe piaţa pentru a investii in investitia respectiva.

In cazul intreprinderii subiect s-a urmărit ca structura finantarii sa fie previzionata in funcţie de cea practicata la nivelul domeniului de activitate al intreprinderii supuse evaluarii.

Conform analizei sectorului de piaţa in care activeaza societatea subiect s-a estimat ca structura optima a capitalului investit este urmatoarea:

1. Capital propriu 60%;2. Capital imprumutat 40%.

Formula de calcul a costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) este :

CMPC = Kcp x CP / ( CP + D+Cpr) +Kd x (1-T) x D / (CP +D+Cpr) +Kpr x Cpr/

(CP+D+Cpr).

In care:

Kcp= costul capitalului propriu; CP = valoarea de piaţa a capitalului propriu; Kd=costul creditului;

D= valoarea de piaţa a creditului; T= cota de impozitare; Cpr= valoarea de piaţa a capitalului preferenţial; Kpr= costul capitalului preferenţial;

Estimarea costului capitalului propriu

Costul capitalului (Kcp ) a fost estimat pe baza abordarii Capital Asset Pricing

Formula de calcul a capitalului propriu Kcp este:

Kcp =Rf+|3 x (Rm-Rf)+a

In care:

Rf = rata nominala de baza fara risc; (3= riscul sistematic al investitiei; Rm= rata a rentabilitatii pe piaţa bursiera; a =riscul specific al intreprinderii

Estimarea costului capitalului imprumutat

Capitalul imprumutat (Kd) reprezintă creditele si împrumuturile cu termen de

rambursare mai mare de 1 an si cu o rata a dobânzii prestabilita prin contract.

Formula de calcul a capitalul imprumutat (Kd) este :

Kd = d’ x (1 -T)

In care:

70

d’ = rata dobânzii; T= cota impozitului pe profit.

In calculul costului mediu ponderat al capitalului CMPC s-au considerat urmatoarele:1.Rata fara risc a fost considerata ca fiind egala cu randamentul oferit

de obligaţiunile de stat germane in eur (rating AAA) cu scadenta la 10 ani respectiv

0.59% la data de 14.12.2014 si convertita in lei este 2%. A fost folosita formula de conversie:

Rata (ron)= (1+ Rata (eur))*(l+ inflaţie asteptata(ron))/(l+ inflaţie asteptata(eur)) -1 Rata fara risc (ron)= (1+ 0.59)*(l+2.2)/(l+0.7)-l= 2%

Inflaţie aşteptata 2015 (ron) - Comisia Naţionala de Prognoza (raport noiembrie 2014) = 2.2%

Inflaţie aşteptata 2015 (eur) - conform ECB (raport decembrie 2014) = 0.7%

2.Factorul |3 (neindatorat) a fost preluat de pe site-ul profesorului Aswath Damodaran. Pentru sectorul in care activeaza societatea subiect (3 (neindatorat) este de 0.95.

(3 (îndatorat) a fost calculat as tfe l: (3 (indatorat)= (3 (neindatorat)*(l+D(l-T)/E) unde D= datorii; E= capital propriu;T= cota de impozit.

Nota: Raportul D/E a fost calculat in funcţie de structura de finanţare a sectorului in care activeaza societatea.

(3 (indatorat)= 0.95*(1+(1-0.16)*1)= 1.75Conform analizei sectorului de piaţa ( din Romania) in care activeaza societatea subiect, avand in vedere gradul mare de imobilizări s-a estimat ca structura optima a capitalului investit este urmatoarea:Capital propriu 60%;Capital împrumutat 40%.

3.Prima de risc a pieţelor de capital dezvoltate a fost estimata la 5.78% (01 ianuarie 2015-preluat de pe site-ul profesorului Aswath Damodaran)

4.Prima de risc de tara 3.3%(CRP) (01 ianuarie 2015-preluat de pe site-ul profesorului Aswath Damodaran)

5.Prima de risc a pieţei de capital este 9.08% (01 ianuarie 2015-preluat de pe site-ul profesorului Aswath Damodaran)

6. Rata de dobanda la creditele intreprinderii (ron conform contract)= Robor 3m+5%=

1.76%+5%=6.76%

7.Cota impozitului pe profit avuta in vedere a fost de 16 %.

71

Pe baza datelor de mai sus a rezultat costul mediu ponderat al capitalului CMPC ca fiind 11.78%, detaliile de calcul sunt prezentate in tabelul de mai jos astfel:

C ostu l S tru c tu ra va lo rii de

_________________________In d ic a to r_____________________ c a p ita lu lu i p ia ţa a c a p ita lu lu i

Rata de rentabilitate fara risc

%

2%

%

Beta capitaluri proprii 1.75Prima de risc a pieţei de capital 9.08% 60%

Factorul OL 0%Costul capitalurilor proprii 17.87%

Rata de dobanda la creditele intreprinderii 6.76%Cota de impozit 16,00% 40%

Costul datoriilor financiare 5.68%

Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) 12,994%

7.9. Previziunea cheltuielilor de capital (investitii)

Cheltuielile de capital previzionate constau in cheltuielile necesare pentru achiziţionarea sau crearea, in cadrul intreprinderii, de noi bunuri economice de natura imobilizărilor corporale si celor necorporale.In cazul de fata, avand in vedere ca societatea nu intentioneaza sa faca noi investitii intrucat activele imobilizate importante au fost modernizate de curând, cheltuielile

de capital sunt la valoarea amortizărilor.

7.10. Determinarea valorii terminale

In stabilirea valorii terminale a intreprinderii s-a apelat la metoda capitalizarii cash-

flow-ului net.Formula de estimare a valorii terminale este formula Gordon- Shapiro, sub forma:

k - g

unde:

c fm v+l= cash-flow-ul net din primul an care urmeaza dupa perioada de

previziune explicita

k= rata de actualizare; g= rata anuala constanta previzionata pentru creşterea

perpetua a fluxului de numerar exprimata in termeni nominali.

72

Inflaţia avuta in vedere conform raportului Comisiei Naţionale de Prognoza este de 2.5%. Astfel rata de creştere perpetua a fost estimata la 2%.

Rata de capitalizare este = K-g=12,994%-2%=10,994%).

7.11. Evaluarea activelor in afara exploatarii

Activele in afara exploatarii sunt reprezentate de:proprietăţile rezidenţiale detinute de societate

- verma vaci Dragalina

- ferma NANA

- fabrica mezeluri Oltenita abator Oltenita

patule Oltenita -parţial, clădiri conform lista cuprinsa in anexa abordarea prin costteren si constructii dezafectate in locaţia Modelu, conform lista cuprinsa in anexa abordarea prin cost.

Valoarea de piaţa a acestor active s-a determinat, in funcţie de tipul de bun dupa

cum urmeaza: abordarea prin cost pentru clădirile agrozootehnice, abordarea prin piaţa pentru proprietăţile rezidenţiale de tip apartament si abordarea prin venit pentru proprietăţile rezidenţiale case de locuit.

Orientativ evaluatorul a analizat ofertele de vanzare aflate pe piaţa pentru proprietati

agrozootehnice si a constatat ca acestea sunt cuprinse intre 10-30 euro/mp suprafaţa construita pentru un raport de 0,12 Sconstruita /Steren. Comparand aceste

informaţii cu rezultatele obtinute in abordarea prin cost si luând in considerare faptul

ca preţul obtinut este in general 60% din valoarea de oferta ( conform datelor din baza de date a evaluatorului si care pot fi puse la dispoziţie), evaluatorul constata ca valoarea obtinuta este corecta.

Conform SEV 600 Evaluarea intrprinderii, in metada venitului, activele din afara exploatarii sunt considerate la valoarea realizabila neta, dupa deducerea impozitului

pe profit ( daca valoarea de piaţa este mai mare decât valoarea contabila) si a cheltuielilor de vanzare.

Valoarea realizabila neta a acestor active este:

73

SPECIFICAŢIE Val p ia ţa Val c o n ta b ila

In conservare M odelu 486.717 989.338

D raga lina Ferma vaci 656.094 89.872N ana 191.729 17.971

Fabrica mezeluri O ltenita 155.086 51.998

A bator O ltenita 528.133 246.852

Patule in conservare 430.927 0

C lădiri rezidenţiale 2.046.000 365.796TOTAL 4.494.687 1.761.826

Im pozit profit 437.258V aloare rea lizab ila ne ta 4.057.429

Valorile de piaţa se afala in anexele denumite abordari.

7.12. Determinarea valoarii participatiilor

Societatea deţine 98% din capitalul SC AVICOLA CALARASI SRL. Valoarea acestei participatii este 0, asa cum rezulta din capitolul “Estimarea valorii de piaţa a participatiilor”

7.13. Evaluarea creanţelor istorice

Creanţele istorice reprezintă creanţele care au o perioada de incasare mult mai mare datorita situatiei juridice a debitorilor societatii.

Valoarea cea mai mare din creanţele istorice este reprezentata de creanţa de incasat de la SC AVICOLA CALARASI SRL.Calculul acestei creanţe a fost prezentat la capitolul evaluarea prin active.

Creanţele istorice sunt dupa cum urmeaza:Creanţa AVICOLA SA - previzionata a fi incasata in anul 2017 la valoarea

de 29.802.494 lei,Creanţele inscrise la masa credala a debitorilor, si creanţe aflate in litigiu in

valoare de 644.209 lei, cu previziune de incasat in anul 2018 ( conform informaţiilor

privind stadiul procedurilor de insolventa ale debitorilor societatii.

7.14. Evaluarea datoriilor pe termen lung.

Datoriile pe termen lung sunt considerate la valoarea creditelor bancare, conform

evidentelor contabile.

7.15. Determinarea valorii intreprinderii

74

Calculele detaliate privind valoarea intreprinderii prin abordare prin venit sunt prezenante in ANEXA nr. 15

Valoarea obtinuta prin aceasta abordare este de 37.824.000 lei

8 Reconcilierea valorilor Opinia evaluatorului

Valoarea obtinuta prin abordarea prin active - 71.274.653 lei Valoarea obtinuta prin abordarea prin venit - 37.824.000 lei

Criteriile pentru estimarea finala a valorii, fundamentata si semnificativa, sunt urmatoarele: adecvarea, precizia si cantitatea de informaţii.

A decvarea

Prin acest criteriu, se analizeaza cat de pertinenta este fiecare metoda in concordanta cu scopului si utilizării evaluarii. Adecvarea unei metode, de regula, se refera direct la tipul societatii si valoarea estimata. Desi estimarea finala a valorii este bazata pe metodele care sunt cele mai aplicabile, opinia

finala nu este in mod necesar identica cu valoarea obtinuta prin metoda cea mai aplicabila.

Precizia

Precizia unei evaluari este masurata de increderea in corectitudinea datelor, de calculele efectuate si de corecţiile fiecărei metode folosita.

C antitatea inform aţiilor

Adecvarea si precizia influenteaza calitatea si relevanta rezultatelor unei metode. Ambele criterii trebuie studiate in raport cu cantitatea informaţiilor evidentiate folosite de fiecare metoda aplicata.

V aloarea estim ata si a rg u m en tarea ei

Abordarea prin venit s-a bazat in primul rand pe principiul anticiparii si a fost fundamentata pe analiza activitatii societatii, pe previziunile determinate de piaţa produselor comercializate si perspectivele la nivel naţional a sectorului de activitate. Evaluatorul a considerat ca a avut informaţii suficiente, preluate

din surse credibile, pentru a aplica aceasta abordare.

Valoarea obtinuta prin abordarea prin cost este mai mare decât valoarea

obtinuta prin abordarea prin venit din urmatoarele motive:

- Active ale societatii care au fost achiziţionate in proceduri de

75

fa lim en t nu sun t d im ens iona te la nivelul capac ita tii de producţie . Nu suntem

in s ituatia unor fe rm e noi d im ens iona te in funcţie de necesita tile producţie i,

existând active sup rad im ens iona te raporta t la vo lum u l producţie i.

M odul de am p lasare a active lo r ram ase opera ţiona le si a active lor

neopera tiona le nu pe rm it crearea unor ansam bluri funcţiona le ce ar putea fi

considera te active in a fara exploatarii.

- R educerea vo lum u lu i p roducţie i dupa anul 2013 nu a dus si la

e liberarea unor spatii de p roducţie d istincte, astfel ca exista un grad de

im obilizare a activu lu i foarte mare, raporta t la c ifra de afaceri.

- In aborda rea prin active, eva luarea active lo r im ob iliza te s-a făcu t in

ipoteza con tinuă rii activ ita tii fa ra luarea in considerare deprec ie rile din cauze

externe, respectiv a justarea pentru deprecieri.

In vederea stabilirii preţului in cadrul procedurii de retragere a acţionarilor (“Raportul privind preţul”) conform Legii nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al

acţiunilor care se tranzactioneaza pe piaţa Rasdaq si cu normele de aplicare incluse

in Regulamentul ASF nr. 17/2014 (in special cu art. 6 din Regulamentul ASF 17/2014)

si Legii nr. 31/1990 privind societatile cu modificările si completările ulterioare, am

calculate media aritmetica a valorilor obtinute prin abordarea prin active si abordarea prin venit.

Rezultatul evaluarii, conform prevederilor art.l34/Legea 31/1990, nu este conform Standardelor de evaluare ANEVAR, valabile la data intocmirii prezentului raport, in consecinţa consideram valoarea opinata o abatere de la standardele amintite anterior.

Specificaţie ValoriAbordarea prin ven it 37.824.001

A bordarea prin active 71.274.653

Media M etoda DCF si abordarea prin active 54.549.327Nr acţiuni 93.476.588

V aloare acţiune 0,5836

Valoare intreprindere = 54.549.327 lei

Nr de acţiuni = 93.476.588

Valoare/acţiune = 0,5836 lei / acţiune

76

Aceasta valoare reflecta cea mai buna judecata a noastra, avand in vedere informaţiile disponibile si scopul evaluarii.

Cu stima

Evaluator Autorizat EPI, El, EBM Membru Acreditat ANEVAR Membru TEGOVA

Membru UNPIR

Expert e v a lu a to r : ing H

77

9. Prezentarea evaluatoru lu i

Evaluatorul Harsescu Nicoleta este membru ANEVAR din anul 1999, fiind autorizat pentru secţiunile

Evaluarea întreprinderii El,

- Evaluarea proprietăţilor imobiliare EPI Evaluarea bunurilor mobile EBM Verficare pentru EPI.

Evaluatorul deţine legitimatia 13107

Evaluatorul Harsescu Nicoleta este membru in:

- TEGoVA ( The European Group of Valuers Asociations )Membru UNPIR, organizat in Cabinet Individual de Insolventa Expert tehnic judiciar

Evaluatorul desfasoara activitate si in calitate de:Lector ANEVAR

Lector al Institutului National pentru Pregatirea Practicienilor in Insolventa (INPPI).

Ing Harsescu NicoletaEmail: cii.harsescunicoleta@yahoo.com tel/fax 0242332788

78