2013

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 40 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comporta-mente, pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător şi pentru a promova pacea.

În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde Guvernul American realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii Greenpeace, considerau că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate schimba situaţia.

Misiunea lor a fost să fie martorii testelor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi şoimi călători.

Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în acelaşi an, iar insula a fost declarată ulterior sanctuar al păsărilor.

Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de susţinători în întreaga lume.

În România, organizația Greenpeace a derulat în anul 2013 următoarele campanii:

Energie nucleară Schimbări climatice Politica Comună de Pescuit

[R]evoluția Energetică Agricultura Sustenabilă Roșia Montană

Protejarea Pădurilor Substanţe Toxice Gaze de șist

Istoria noastră

Buget 2013

226.500

1.202

375

260

228.337

Pentru a-și păstra independența, Greenpeace nu acceptă fonduri de la guverne, corporații sau politicieni, ci numai de la persoane fizice.

Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate activității în România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale și mai puțin pe problemele locale. În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe www.greenpeace.ro, prin redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din Greenpeace Shop.

Le mulțumim tuturor pentru sprijinul acordat până acum!

Oricine poate susține activitatea Greenpeace, în diverse moduri:

Alătură-te echipei de voluntariGreenpeace s-a înființat datorită unui grup mic de oameni devotați care au crezut că pot face o schimbare. Întotdeauna ne-am bazat pe sprijinul, devotamentul și pasiunea voluntarilor în atingerea obiectivelor noastre.

Activism webAstăzi, Internetul ne pune la dispoziție nenumărate instrumente care ne pot ajuta să ne facem auziți. Fie că este vorba de semnarea unei petiții sau postarea unei știri verzi pe Facebook, contribuția fiecăruia este foarte importantă.

Donează on-line pe www.greenpeace.roViziunea noastră asupra unui viitor mai bun este la fel de puternică precum oamenii care ne susțin. Orice mic ajutor face diferența.

Cumpără un produsNe sprijină oricine achiziționează un produs din Greenpeace Shop, pe www.greenpeace.ro.

Direcționează 2% din impozitul pe venitAnual, fiecare contribuabil este obligat să depună declarația de venit. 2% din impozitul pe venit poate fi direcționat către un ONG, pentru a-l susține.

Resurse financiare

Pădurile au evoluat de-a lungul mileniilor și găzduiesc cea mai vastă biodiversitate de pe Pământ; dintre toate speciile de uscat de pe planetă, aproape două treimi se găsesc în păduri. Multe dintre speciile rare care trăiesc în păduri sunt din ce în ce mai mult amenințate cu dispariția.

România are 6,515 milioane de hectare de pădure, ocupând 27,4% din suprafața țării. 51% din fondul forestier aparține statului, restul fiind proprietate privată. Pădurile ajută la reglarea climei Pământului pentru că ele stochează aproape 300 de miliarde de tone de carbon – de 40 de ori mai mult decât emisiile anuale de gaze cu efect de seră care provin din arderea combustibililor fosili. Atunci când pădurile sunt distruse, carbonul stocat este eliberat în atmosferă sub forma gazului cu efect de seră, care contribuie la schimbările climatice – dioxidul de carbon.

În România, campania de protejare a pădurilor vizează următoarele aspecte:

Tăierile ilegale de arbori

Greenpeace România investighează și expune cazurile de tăieri ilegale de arbori și derulează o campanie pentru îmbunătățirea și aplicarea legislației în acest domeniu, care să vizeze înăsprirea pedepselor pentru cei care taie ilegal arbori. De asemenea, această campanie este sprijnită și de o serie de acțiuni în instanță. În urma unui studiu Greenpeace, România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră. Potrivit datelor oficiale, în 2012 s-au exploatat peste 19 milioane de metri cubi de lemn, în creștere față de anii precedenți. Din această cantitate, aproape 3 milioane de metri cubi sunt achiziționați de compania austriacă Schweighofer, care prelucrează și exportă lemnul.

Includerea pădurilor virgine de fag în Patrimoniul UNESCO

România deține cea mai mare suprafață de pădure de fag din arealul euro-asiatic – aproximativ 2.000.000 ha, care reprezintă peste 30% din suprafața împădurită a țării. Pe teritoriul României, pădurile de fag s-au extins acum aproximativ 3.000 de ani și cuprind anumite specii rare, endemice, care imprimă o notă regională distinctă.

Greenpeace a demarat o campanie pentru includerea acestor păduri valoroase de fag în patrimoniul UNESCO. În perioada 1929-2004, suprafața pădurilor de fag și amestec de fag, s-a redus cu circa 400.000 ha, adică cu 20 %, iar agresiunea continuă, de aceea este foarte importantă protejarea lor.

Campania de protejare a pădurilor

CAMPANII GREENPEACE ÎN ROMÂNIA

11 februarie - Protest față de noul Cod Silvic

Activiștii Greenpeace au protestat în fața Parlamentului împotriva modificărilor aduse Codului Silvic, propuse spre dezbatere. Modificările nu sunt suficiente pentru a elimina fenomenul despăduririlor, cauzat mai ales de tăierile ilegale de arbori. În urma proteste-lor, noul Cod Silvic a fost retras, o parte semnificativă a contestațiilor din partea societății civile au fost luate în considerare iar varianta îmbunătățită a Codului Silvic a ajuns pe ordinea de zi a deputaților, urmând să fie aprobat în Parlament. 22 mai - Greenpeace a depus patru plângeri la Comisia Europeană

Greenpeace România a adresat patru plângeri către Comisia Europeană cu privire la construcții demarate în zone cu statut de protecție la nivel european din România: extinderea unei cariere de piatră în Parcul Național Defileul Jiului, construirea de microhidrocentrale în zona munților Făgăraș, construcții ilegale în Parcul Natural Porțile de Fier, defrișări derulate în pădurea Surlari, de lângă București. Autoritățile reclamate sunt Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Transporturilor, Compania Națională pentru Autostrăzi și Drumuri Naționale, Inspectoratul de Stat în Construcții și Romsilva.

8 august - Greenpeace continuă procesele în instanță pentru salvarea pădurilor

Continuarea acțiunilor în instanță pentru obținerea amenajamentelor silvice: în 2012, organizația a acționat în instanță Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Regia Națională a Pădurilor Romsilva. Aceste instituții au refuzat să pună la dispoziția organ-izației informații de interes public, respectiv amenajamentele silvice, actele care regle-mentează cantitățile de lemn care pot fi exploatate din păduri și informații despre proprietarii acestora.

14 noiembrie - Tăierile ilegale de arbori se agravează: peste 50 de cazuri pe zi în 2012

În anul 2012 s-au înregistrat aproape 19.500 de cazuri de tăieri ilegale de arbori sancționate cu amenzi contravenționale sau cu întocmirea de dosare penale, potrivit autorităților, adică aproape 53 de cazuri pe zi, față de 30 de cazuri pe zi în perioada 2009-2011.

O companie româno-canadiană - Roșia Montană Gold Corporation - intenţionează să deschidă o uriașă mină de aur folosind cianura în tehnologia de extracție, în apropiere de Roșia Montană, o localitate din Transilvania. Un sat, patru munți, biserici și cimitire, împreună cu întreg centrul istoric, ruinele cetății Alburnus Maior și vestigiile romane ar putea dispărea pentru totdeauna, dacă acest proiect va fi aprobat.

215 milioane de tone de minereu ar urma să fie procesate folosind sute de tone de cianură. Ca produs rezidual al exploatării, 215 milioane de tone de nămol toxic vor fi generate și stocate într-o vale protejată de un baraj înalt de 185 de metri. Iazul de decantare ar acoperi aproximativ 200 de hectare, însă proiectul nu cuprinde niciun plan pentru izolarea acestuia la bază. Drept urmare, nămolul toxic va polua nu doar aerul, ci și apele subterane și de suprafață.

După exploatarea minieră care va dura cel puțin 25 de ani în Roșia Montană, România va rămâne doar cu un dezastru ecologic, valori culturale inestimabile distruse și un iaz de sute de hectare de steril contaminat cu cianură. În consecință, generațiile viitoare ar urma să poarte această povară timp de decenii de-acum înainte.

Deșeurile toxice care rezultă din exploatare vor reprezenta o amenințare pentru mediul înconjurător timp de secole. De asemenea, impactul eventualelor inundații este greu de estimat. Nimeni nu poate estima cu precizie efectele unei furtuni torențiale în contextul în care efectele schimbărilor climatice se fac deja simțite.

3 septembrie - Greenpeace condamnă decizia Guvernului referitor la Roșia Montană

Greenpeace România condamnă decizia luată de Guvern la finalul lunii august, de a trimite spre aprobare Parlamentului proiectul de lege referitor la proiectul minier propus pentru Roșia Montană. Proiectul de lege cuprinde prevederi abuzive, precum încălcarea drepturilor fundamentale ale omului: dreptul la proprietate, dreptul la un mediu curat și acordarea de privilegii abuzive unei companii private.

Greenpeace România a lansat un apel către cetățeni, încurajându-i să trimită o scrisoare de protest către senatori și deputați, solicitându-le să voteze împotriva legii propuse de Guvern. În urma mesajelor, 11 parlamentari s-au pronunțat împotriva proiectului minier și au răspuns că vor vota împotrivă. În total, peste 13.000 de oameni au trimis mesaje către parlamentari, cerându-le să nu voteze legea propusă de Guvern.

Roșia Montană

29 noiembrie - Greenpeace acționează în instanță Guvernul pentru informații de interes public

Alături de acțiunile în instanță deja existente, Greenpeace România a acționat în judecată Guvernul României și Secretariatul General al Guvernului în urma solicitării unor informații de interes public la care nu a primit răspuns. Informațiile se refereau la comunicarea scrisorii prin care compania Roșia Montană Gold Corporation cerea despăgubiri statului român, în cazul în care proiectul de la Roșia Montană ar fi anulat. Primul Ministru a făcut, în mai multe rânduri, referiri publice la această scrisoare.

5 decembrie - Greenpeace cere guvernului canadian să nu sprijine proiectul minier de la Roșia Montană

Greenpeace, alături de organizațiile Mining Watch, Council of Canadians, Earthworks, Friends of the Earth Canada, Alburnus Maior și grupul de susținere Canada Save Roșia au adresat o scrisoare deschisă Ministerului Afacerilor Externe din Canada solicitând elaborarea unei legislații care să permită tragerea la răspundere a companiilor canadiene, în special a celor din industria extractivă, pentru proiectele propuse și operațiuni pe care le desfășoară în afara țării. De asemenea, în această scrisoare, organizațiile solicită guvernului canadian să își retragă sprijinul față de proiectul minier de la Roșia Montană a companiei Gabriel Resources. 9 decembrie - Greenpeace a declarat Parlamentul zonă minieră auriferă

50 de activiști Greenpeace au luat cu asalt curtea Parlamentului, declarând-o zonă de exploatare minieră și demarând lucrări miniere, având în vedere noile legi pregătite de Guvern, care ar permite oricui să exploateze resurse indiferent de locația acestora. Activiștii au pătruns în curtea clădirii Parlamentului și au început să sape după aur, afișând bannere cu mesajul „Exploatare minieră auriferă” și „Gold mining area”. La momentul protestului în Parlament se aflau în dezbatere două propuneri legislative cu privire la acest subiect: una dintre ele era dedicată companiei Roșia Montană Gold Corporation și a fost respinsă în plenul Senatului, urmând a fi supusă la vot în Camera Deputaților, care are rol decizional; cea de-a doua fiind pentru modificarea și completa- rea Legii minelor nr. 85/2003, care a preluat mai multe amendamente din proiectul citat anterior, momentan fiind în dezbatere în cadrul Comisiilor Permanente ale Senatului. La o zi de la protestul Greenpeace, Legea Minelor a fost respinsă și ea în plenul Senatului.

Greenpeace se opune exploatării gazelor naturale prin metoda fracturării hidraulice. Această metodă presupune o serie de riscuri asupra mediului, precum contaminarea pânzei freatice, incendii și declanșarea de cutremure. De asemenea, contribuie serios la încălzirea globală prin emisiile semnificative de metan.

În Statele Unite ale Americii, legea permite companiilor să păstreze secret informațiile privind compoziția amestecului de substanțe chimice folosite în fracturare, din motive legate de concurență. Până la acest moment a fost detectată prezența a peste 260 de substanțe, dintre care unele sunt cunoscute pentru toxicitatea lor sau pentru efectele cancerigene sau mutagene pe care le au asupra organismului uman. Dacă izolarea puțului de foraj nu este perfectă, aceste substanțe contaminează pânza freatică, migrând în subteran. O anumită parte din amestecul injectat în puțuri – între 15 și 80% - refulează la suprafață, iar restul rămâne în subteran. Fluidul revenit astfel la suprafață conține, pe lângă chimicalele amintite, și substanțe dizolvate din zonele pe care le-a străbătut, precum metale grele, hidrocarburi sau elemente radioactive prezente în subsol în mod natural.

Greenpeace, alături de alte organizații non-guvernamentale, au continuat și în 2013 acțiunile în instanță împotriva Guvernului României pentru anularea și suspendarea celor patru Acorduri petroliere de concesiune pentru explorare / dezvoltare / exploatare încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și Chevron pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi, Costinești, respectiv Bârlad, cel din urmă nefiind făcut public. Acțiunea a fost precedată și de o plângere prealabilă depusă la Guvern în vederea revocării Hotărârilor de Guvern care au aprobat acordurile respective.

6 decembrie - Respect Pungești

Activiștii Greenpeace au organizat un protest pentru susținerea comunității din Pungești care, încă din luna septembrie, a început să lupte pentru a-și proteja pământul, apa și viața, în condițiile în care compania Chevron vrea să înceapă lucrările de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică. În timpul festivității de aprindere a instalației luminoase de sărbători din Piața Universității din București, activiștii au afișat mesajul de susținere „Respect Pungești”, pe un banner de 10 metri. Protestul a făcut un apel la solidaritate și mobilizare, pentru ca oamenii să se alăture și să sprijine comunita-tea locală din Pungești, județul Vaslui, care a fost supusă unei serii de grave abuzuri. Pe 2 decembrie, în jurul orei 5 dimineața, 800 de jandarmi au intervenit în forță, acționând violent asupra celor 30 de membri ai taberei de rezistență de la Pungești, transportân-du-i pe o parte dintre aceștia la secția de poliție și întocmind abuziv amenzi și dosare penale.

Gazele de șist

În România, campania împotriva energiei nucleare se desfășoară pe mai multe direcții, care vizează următoarele probleme:

Reactoarele 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă

Guvernul intenționează să construiască încă două reactoare nucleare la Cernavodă, pentru care se dorește alocarea de resurse financiare de la bugetul de stat, în valoare de 1 milion de euro, ceea ce este ilegal.

De asemenea, ROMAG Prod a produs apă grea în avans, pentru viitoarele reactoare nucleare, în valoare de jumătate de miliard de euro, fonduri din bugetul de stat.

În toamnă, Guvernul Român a semnat un memorandum de colaborare cu Guvernul Chinez, care este dispus să investească în proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Construirea unei noi centrale nucleare

Guvernul a decis să construiască o nouă centrală nucleară, fără a consulta publicul, contrar prevederilor legale. Ministerul a cheltuit aproximativ 300.000 de euro din fonduri publice pentru realizarea unui studiu privind amplasamentul noii centrale, studiu care este secret.

Dublarea producției de combustibil nuclear

În perioada 2005-2010, fabrica de combustibil nuclear de la Pitești, județul Argeș, a dublat producția de combustibil nuclear fără a urma procedura legală privind consulta- rea publicului. Greenpeace a trimis o plângere prealabilă, în urma căreia Ministerul Mediului și Pădurilor a inițiat o dezbatere publică. Această consultare, demarată după mai mulți ani de la luarea deciziei de a dubla producția, a fost însoțită de un set incom-plet de informații. În acest moment fabrica produce dublu, în condițiile în care nu s-a urmat întocmai procedura pentru obținerea autorizației de mediu. Greenpeace a semnalat acest caz către Comisia Europeană, care, la rândul său, a declanșat procedura de infringement în acest caz.

Campania împotriva energiei nucleare

10 martie - La doi ani de la dezastrul nuclear de la Fukushima, oamenii suferă iar companiile profită

Greenpeace România a organizat în Parcul Colțea din București, o acțiune de comemo-rare a victimelor dezastrului nuclear de la Fukushima. Activiștii au aprins peste 2.000 de lumânări și au afișat un banner cu mesajul „Oamenii suferă, companiile GE, Toshiba, Hitachi profită”. La doi ani de la dezastrul nuclear de la Fukushima, Japonia, sutele de mii de victime ale acestuia încă au de suferit, fiindu-le negate compensațiile care li se cuvin de către un sistem de reglementare care permite industriei nucleare să se sustragă de la aceste responsabilități și forțează cetățenii să plătească ei înșiși pentru dezastrul creat.

26 aprilie - 27 de ani de la Cernobîl

Greenpeace România a comemorat 27 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Cu această ocazie, voluntarii Greenpeace au amenajat centre de informare în București, pe strada Lipscani și în parcul Al. I. Cuza. Voluntarii au distribuit materiale informative și au strâns semnături împotriva construirii de noi reactoare nucleare în România.

20 mai - Contestarea în instanță a deciziei de emitere a acordului de mediu pentru reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă

Greenpeace a acționat în instanță Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Nuclearelectrica, contestând decizia de emitere a acordului de mediu pentru constru-irea reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă.

23 decembrie - Enel și ArcelorMittal se retrag din proiectul nuclear de la Cernavodă

Enel și ArcelorMittal se retrag din proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Astfel, se retrag și ultimele două companii private din acest proiect, Nuclearelectrica fiind pusă în situația de a căuta alți investitori pentru acest proiect. În ultimii trei ani, alte patru companii europene (CEZ, Iberdrola, RWE și GDF Suez) au decis să nu mai participe în acest proiect, preferând să investească în proiecte de energie regenerabilă.

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare asupra mediului înconjurător cu care se confruntă umanitatea. Acest fenomen afectează deja ecosistemele şi pune în pericol vieţile a milioane de oameni de pe fiecare continent. Greenpeace promovează sursele de energie regenerabilă şi pledează pentru o revoluţie energetică, capabilă să reducă emisiile de CO2 pentru a preveni efectele schimbărilor climatice, din care opţiunea pentru energia nucleară este exclusă.

2013 a fost un an important pentru politicile climatice europene, cu precădere pentru sistemul european de tranzacționare a emisiilor gazelor cu efect de seră. În luna aprilie, Greenpeace România a inițiat, la Bruxelles, dialoguri cu europarlamentarii români, ale căror voturi au contribuit, apoi, la adoptarea măsurilor de redresare a acestui sistem. Sistemul de tranzacționare a unităților de emisii a fost creat pentru a stimula investițiile în tehnologii energetice curate: poluatorii trebuie să achiziționeze, de pe o piață dedicată, un număr de certificate de emisii corespunzător cantității de gaze de seră pe care le produc prin propria activitate. Astfel, poluatorii au de ales între a plăti, în continuare, pentru propriile emisii sau a investi în tehnologii cu emisii reduse, evitând astfel achiziționarea certificatelor de emisii. Banii colectați astfel, la nivel comunitar, din unitățile de emisii achiziționate de către poluatori, sunt direcționați către proiecte de mediu asociate schimbărilor climatice.

Protejarea Arcticii

În ultimii 30 de ani, trei sferturi din calota de gheață de la Polul Nord s-a topit definitiv.Timp de peste 800.000 de ani, gheața a avut o prezență permanentă în oceanul Arctic. Calota glaciară reflectă o mare parte din căldura soarelui înapoi în spațiu și păstrează temperatura planetei, de care depind sistemele climatice. În 2013, Greenpeace a lansat o campanie globală pentru salvarea Arcticii, atrăgând atenția asupra companiilor Shell și Gazprom, care și-au unit forțele pentru a cuceri și exploata puținele resurse de petrol din mediul pur al Arcticii.

Pe 18 septembrie, 30 de activiști Greenpeace au protestat pașnic în Marea Peciora, împotriva forajelor petroliere ale companiei Gazprom. Toți cei 30 au fost arestați și acuzați de piraterie și huliganism, arestarea lor stârnind indignare la nivel internațional. La finalul lunii noiembrie, după peste 70 de zile de arest și proteste mondiale, toți cei 30 de activiști reținuți în Rusia au fost eliberați. Personalități internaționale, de la politicieni la reprezentanți ai societății civile și-au exprimat public îngrijorarea despre reținerea celor 30, inclusiv președintele Braziliei, Dilma Rousseff, cancelarul german Angela Merkel și premierul britanic David Cameron, 11 laureați ai premiului Nobel, dar și celebrități precum Madonna, Robert Redford, Sir Paul McCartney, Penelope Cruz, Ricky Martin și mulți alții.

Schimbările climatice

18 septembrie - 30 de activiști Greenpeace arestați în Rusia

28 de activiști ai Greenpeace și doi jurnaliști au fost arestați în urma unui protest pașnic împotriva forajelor petroliere din Arctica ale companiei Gazprom, în Marea Peciora. Ulterior cei 30 au fost acuzați de piraterie și huliganism iar vasul Greenpeace Arctic Sunrise a fost sechestrat de către autoritățile rusești.

26 septembrie - Protest la o benzinărie Gazprom împotriva distrugerii Arcticii

Activiști Greenpeace din Europa Centrală și de Est au blocat o benzinărie Gazprom din apropierea orașului Blagoevgrad, Bulgaria, într-un protest împotriva forajelor petroliere din Arctica. La protest au participat activiști din Austria, Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia și Slovenia. Ei au afișat bannere cu mesajele: „Gazprom=Distrugerea Arcticii” și „Eliberați activiștii”; aceștia au solicitat și eliberarea celor 30 de activiști arestați.

5 octombrie - Protest de solidaritate în București pentru eliberarea #Arctic30

Echipa Greenpeace din România a marcat evenimentul în București, în fața Ateneului Român. Susținătorii s-au alăturat și au afișat mesaje de solidaritate. Tot în aceeași zi au avut loc evenimente similare în 140 de orașe din 47 de țări, din Noua Zeelandă în Mexic, din Tailanda în Finlanda și Statele Unite ale Americii.

18 octombrie - 30 de zile de nedreptate pentru #Arctic30

În cea de-a 30-a zi de detenție a celor 30 de persoane reținute de către autoritățile rusești, aproape 10.000 de oameni au solicitat eliberarea lor imediată în cadrul a peste 100 de evenimente organizate în 36 de țări din toată lumea. În București evenimentul a fost marcat de voluntarii şi susţinătorii Greenpeace în fața Curții de Apel.

16 noiembrie - Protest Greenpeace la o benzinărie Gazprom din Arad

15 activiști Greenpeace din România, Austria și Ungaria, au protestat la o benzinărie Gazprom din Arad, patru dintre ei afișând două bannere mari pe acoperișul benzinăriei, cu mesajele „Gazprom = distrugerea Arcticii” și „Free the Arctic 30”.

Prejudiciile cauzate de producerea energiei pe bază de cărbune în România

România este al șaselea poluator industrial din Uniunea Europeană, conform unui raport publicat de către Agenția Europeană de Mediu. Sectorul energetic are o contribuție majoră la degradarea mediului din România, din cauza arderii combustibililor fosili în centralele electrice. În 2008, aproximativ 90% din emisiile poluante ale României erau generate de sectorul energetic, inclusiv de extracția, transportul, conversia și arderea combustibililor. Acest sector eliberează în atmosferă cantități periculoase de emisii poluante.

În 2009, emisiile poluante provenite din instalațiile industriale ale României au generat în total costuri medicale, împreună cu celelalte costuri externe, de 4,7 - 10,3 miliarde de euro. Sectorul energetic a fost răspunzător de 80% din daune, numai complexele energetice Rovinari, Turceni și Craiova provocând daune în valoare de 1,7 - 3,9 miliarde de euro.

Efectele cărbunelui asupra sănătății, mediului natural și economiei

Din cauza poluării atmosferice, producția de electricitate pe bază de cărbune presupune costuri ridicate atât pentru comunitățile locale - costuri de sănătate - cât și pentru mediul înconjurător și pentru economia națională. Aceste costuri nu sunt incluse în factura de energie electrică pe care o plătim în calitate de consumatori, nici nu sunt achitate de către producătorii de energie, ci revin indirect fiecărei familii, sub forma cheltuielor medicale .

Poluanții periculoşi eliberaţi în atmosferă de termocentralele cu cărbune provoacă o serie largă de efecte negative asupra sănătăţii, cum ar fi: afecțiuni oculare, dermatolo- gice, afecțiuni ale căilor respiratorii, afecțiuni ale rinichilor, plămânilor şi sistemului nervos, creşterea riscului de cancer, accidente vasculare cerebrale, astm şi boli ale tractului respirator inferior, împiedicarea dezvoltării normale a plămânilor la copii, precum şi alte boli pulmonare şi cardiovasculare.

Viitorul nu include cărbune

Construcția de noi termocentrale nu este nici necesară și nici benefică. Mixul energetic al viitorului va impune producătorilor de energie un grad ridicat de flexibilitate, pentru a putea fi compensat caracterul fluctuant al resurselor regenerabile. Termocentralele pe cărbune nu sunt în măsură să ofere acest avantaj, oferind un grad foarte scăzut de flexibilitate.

Cărbunele - energia trecutului

În plus, exploatarea termocentralelor timp de mai multe decenii va reprezenta o piedică serioasă în calea pătrunderii pe scară largă a surselor regenerabile și a utilizării mai eficiente a energiei.

Campania Greenpeace: soluții, alternative, o [R]evoluție Energetică

Greenpeace încurajează, pe plan internațional, guvernele și investitorii să inițieze proiecte energetice care să nu presupună emisii poluante semnificative, ci să se bazeze pe resurse regenerabile. Organizația sprijină manifestările locale de pretutindeni împotriva producerii energiei pe bază de cărbune, precum și manifestările ce au drept scop stoparea încălzirii globale.

Greenpeace a propus un scenariu energetic alternativ, numit [R]evoluția Energetică, potrivit căruia, în ceea ce privește România, cu tehnologia disponibilă astăzi, este posibil ca până în anul 2050, 84% din energia produsă în România să provină din surse regene- rabile. Comparând două scenarii energetice, unul de referință, în care sectorul energetic evoluează în ritmul actual, bazat pe cărbune și energie nucleară și un scenariu orientat spre energie din surse regenerabile și eficiență energetică, rezultă o serie de avantaje în favoarea celui din urmă, precum: un plus de 6.000 de locuri de muncă între 2010-2030, reducerea costurilor de combustibil, prin eliminarea treptată a folosirii combustibililor fosili și a celui nuclear, o mai bună securitate energetică, prin reducerea dependenței de importuri și, bineînțeles, un mediu mai curat.

Activități ale Greenpeace România

În România, Greenpeace s-a implicat direct în oprirea construirii termocentralei Enel, de 800 MW, la Galați, pe malul Dunării, ce urma să folosească huilă importată din Ucraina, pe durata a 40 de ani. Greenpeace România a publicat în octombrie 2012 un raport ce prezenta costurile ascunse în cazul în care proiectul de la Galați al companiei Enel s-ar fi desfășurat.

La Rovinari, Complexul Energetic Oltenia, în parteneriat cu compania China Huadian Engineering, intenționează să construiască un grup energetic nou, de 500 MW, care să funcționeze pe bază de lignit. Greenpeace România a inițiat o campanie pentru oprirea acestui proiect, pe care îl consideră periculos pentru mediu, pentru sănătatea românilor și pentru economie.

8 februarie - Greenpeace blochează în instanță defrișările de la Rovinari

Greenpeace a câștigat procesul demarat împotriva Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Râmnicu Vâlcea și Societatea Națională a Lignitului Oltenia, Târgu Jiu, referitor la decizia de scoatere definitivă din circuitul forestier a unei suprafețe de pădure de aproximativ un hectar, cu scopul de a extinde cariera de cărbune Roșia din comuna Fărcășești, județul Vâlcea.

30 aprilie - Neajunsurile proiectului Enel de la Galați au fost aduse în atenția acționarilor

Mesajul referitor la proiectul termocentralei pe cărbune a fost transmis chiar de către un cetățean al Galațiului, în Adunarea Generală a Acționarilor, care a avut loc în Italia. Expunerea a punctat, pe scurt, argumentele de natură socială transmise de către cei 1.600 de semnatari ai scrisorii on-line către factorii de decizie ai Enel, împreună cu argumente de ordin economic împotriva termocentralei de la Galați.

12 iunie - Greenpeace lansează raportul „Cărbunele ucide”.

Zecile de noi termocentrale pe bază de cărbune vor pune în pericol sănătatea europe-nilor, potrivit raportului lansat de Greenpeace. Publicația „Cărbunele ucide” se bazează pe un raport realizat împreună cu Universitatea Stuttgart, care arată că dacă toate proiectele planificate vor fi realizate, emisiile adiționale rezultate ar provoca anual 2.700 de decese, răpind în total 31.000 de ani de viață europenilor.

29 iunie - Zi globală de protest împotriva folosirii cărbunelui

Activiștii din toată lumea și-au unit eforturile în această zi pentru a lua parte la mișcarea globală menită să pună capăt epocii cărbunelui și pentru a promova un viitor al energiei curate. Din Statele Unite ale Americii până în Filipine, Australia, Turcia, Africa de Sud, Italia și România, organizații naționale și internaționale s-au mobilizat pentru a manifesta împotriva celei mai poluante surse de energie, care domină sectorul energetic de prea mult timp. În România, activiștii Greenpeace au protestat în fața sediului Enel, din București, împotriva planurilor companiei de a construi o termocentrală pe cărbune la Galați.

16

24 august - Termocentrală pe faleza Dunării în Galați – eveniment informativ

Voluntarii Greenpeace din Galați au organizat un stand informativ inedit pe faleza Dunării. Ei au amplasat o construcţie simulând viitoarea termocentrală Enel, o termocen-trală mare şi neagră, pe malul Dunării, şi un vagonet ce aduce cărbune din Ucraina, pentru a atrage atenţia locuitorilor asupra unor pericole pe care încă le pot evita.Compania italiană Enel intenţiona să construiască o termocentrală de 800 MW, pe bază de cărbune, în Zona Liberă Galaţi. Pe durata celor 40 de ani de funcţionare, termocentra-la ar fi produs oraşului 6.000 de tone de pulberi în suspensie, 102.000 de tone de dioxid de sulf, 102.000 de tone de oxizi de azot, precum şi metale grele şi alte substanţe toxice.

9 octombrie - Acțiuni în instanță împotriva extinderii carierei de cărbune la Rovinari

Greenpeace a atacat în instanță acordurile emise de către autoritățile de mediu pentru defrișarea pădurilor din zona Rovinariului în scopul extinderii carierelor de cărbune.Pentru termocentralele noile termocentrale planificate, la Rovinari și Ișalnița, și pentru celelalte termocentrale existente, cărbunele va fi extras, în principal, din cariere de suprafață, ce presupun defrișarea a sute de hectare de pădure. Numai în zona orașului Rovinari urmează a fi defrișate peste 200 de hectare de pădure, pentru extinderea carierelor de cărbune.

11 octombrie - Victorie! Enel renunță la termocentrala de la Galați

Compania Enel a anunțat că nu va mai construi termocentrala de la Galați. Termocentra-la ar fi urmat să funcționeze timp de 40 de ani pe bază de cărbune importat din Ucraina și să provoace anual aproximativ 45.000 de zile de boală și moartea prematură a 40 de persoane, pe lângă pagubele de mediu implicite.

26 noiembrie - Forumul Economic China – Europa Centrală și de Est:ONG-urile cer Chinei să finanțeze dezvoltare durabilă, nu cărbune și energie nucleară

Greenpeace România a cerut prim-ministrului chinez, printr-o scrisoare comună, să trateze cu precauție memorandumurile pregătite de Guvernul Român și să îndrume companiile chineze să sprijine inițiative energetice mai curate și nu proiecte din sectorul nuclear și cel al cărbunelui.

Agricultura este răspunzătoare pentru 14% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Fermele ecologice pot ajuta la reducerea acestor emisii și pot ajuta fermierii să facă față schimbărilor climatice.

Ingineria genetică ne face dependenți de substanțe toxice și de controlul corporațiilor asupra agriculturii, expunând oamenii și mediul înconjurător la riscuri necunoscute.Pânzele freatice ajung să fie contaminate, dăunătorii devin din ce în ce mai rezistenți la pesticide - acestea sunt doar câteva dintre problemele provocate de poluarea din agricultură, domeniu care a devenit din ce în ce mai dependent de substanțe toxice.Zece corporații controlează aproape 70% din piața mondială a semințelor. Acest control corporatist al agriculturii înseamnă că fermierii au mai puține alegeri la dispoziție. Ingineria genetică nu rezolvă problema foametei.

Greenpeace atrage atenția și asupra folosirii pesticidelor, care au efecte negative semnificative asupra biodiversității, solurilor și apelor. În cele din urmă, pesticidele ajung și în hrana consumatorilor. Unele dintre cele mai dăunătoare pesticide folosite sunt cele din categoria neonicotinoidelor, unele fiind insecticide sistemice, care sunt distribuite în toate componentele plantei, inclusiv în polen. Astfel, sunt afectate organismele care intră în contact cu polenul: păsări, amfibieni, și cel mai important – insectele polenizatoare: albinele, bondarii, specii de fluturi și de molii. Pe termen lung numărul acestora scade, la fel și producția agricolă, la plantele care depind de polenizare (aproximativ 75% dintre speciile de plante care sunt cultivate în lume).

9 aprilie - Declinul albinelor

Greenpeace a lansat un amplu studiu științific care analizează factorii care amenință insectele polenizatoare și agricultura Europei. Studiul subliniază importanța ecologică și economică a populațiilor sănătoase de albine și accentuează nevoia urgentă de a elimina din agricultură pesticidele care afectează albinele. O astfel de măsură ar reprezenta un prim pas crucial și eficient pentru protejarea sănătății populațiilor de albine și pentru a le proteja abilitatea de a poleniza, aspect vital pentru ecosistem și producția de hrană de pe tot mapamondul.

29 aprilie - România a pus gând rău albinelor

O majoritate clară a țărilor UE au sprijinit propunerea Comisiei Europene de a interzice temporar trei pesticide despre care s-a demonstrat științific că dăunează albinelor: imidaclopridul și clotianidinul, produse de compania Bayer și tiametoxamul, produs de Syngenta. Reprezentanții României au votat împotriva interzicerii celor trei pesticide neonicotinoide..

17

Agricultura sustenabilă și protejarea albinelor

18

Politica Comună în domeniului Pescuitului este un set de reguli care guvernează cotele de pescuit din toate țările UE. Aceasta stabilește cine poate pescui, ceea ce se poate pescui, unde și pentru cât timp. Scopul Politicii Comune de Pescuit este de a asigura un pescuit durabil și deci să sprijine mijloacele de subzistență ale pescarilor. O revizuire completă, care are loc o dată la zece ani, a început în 2012.

7 februarie - Parlamentul European a dat un vot istoric pentru viitorul pescuitului

Membrii Parlamentului European au sprijinit măsurile de a reduce presiunea din partea sectorului de pescuit până în 2015, pentru a permite stocurilor de pește să se refacă la nivelul de sustenabilitate. Ei au sprijinit politici menite să aducă flota de pescuit a UE la același nivel cu disponibilitatea stocurilor de pește, pentru a promova metodele de pescuit cu impact redus și la scară mică și pentru a elimina practica păguboasă de a arunca peste bord peștele mic sau nedorit. Parlamentul a aprobat, de asemenea, reguli care interzic flotei UE să pescuiască excesiv în apele țărilor străine.

18 martie - Arctic Sunrise a acostat la Constanța pentru sprijinirea pescuitului sustenabil

Vaporul Greenpeace, Arctic Sunrise, a pornit din Constanța, într-un turneu european pentru a sprijini pescarii de coastă, care pescuiesc sustenabil, în timp ce negocierile pentru reforma Politicii Comune de Pescuit au intrat în etapa finală. Turneul a fost lansat printr-o conferință de presă organizată la bordul vasului, conferință la care a luat parte și Ministrul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii. Arctic Sunrise a acostat la Constanța timp de trei zile, fiind organizate vizite deschise pe vas, ateliere de lucru cu pescarii de coastă și o expoziție foto tematică, care a avut peste 1.000 de vizitatori.

30 mai - Rezultatele negocierilor privind Politica Comună de Pescuit

După aproape doi ani de negocieri, Uniunea Europeană a făcut un pas înainte spre o decizie finală în ceea ce privește reforma în domeniul pescuitului. Noul acord stabilește obligația de a pune capăt pescuitului excesiv, până în 2015, pentru majoritatea stocuri-lor de pește. În urma campaniei Greenpeace, România a votat pentru un set de reguli care sprijină pescuitul cu impact redus.

Politica Comună de Pescuit

Voluntariat

8 aprilie - Educație ecologică la Școala Altfel

Voluntarii Greenpeace au susținut prezentări și ateliere în școli, în Săptămâna Altfel, oferind informații despre sursele alternative de energie. Voluntarii noștri se implică în continuare în activități de educație ecologică și informare în școli și licee.

27 aprilie - Comemorarea accidentului de la Cernobîl

Voluntarii Greenpeace au organizat în București un eveniment de informare pentru a marca comemorarea dezastrului nuclear de la Cernobîl, ale cărui efecte sunt vizibile și în prezent. Grupul local de voluntari din Galați a organizat o expoziție foto dedicată victimelor accidentului, condamnate să trăiască în zone puternic contaminate radioac-tiv, suferind de boli corelate cu efectul radiațiilor.

14 iunie - Stand informativ în Centrul Vechi

În perioada 14-15 iunie, voluntarii Greenpeace au strâns semnături împotriva construirii de noi reactoare nucleare în România, sub deviza „Porcii zboară, pământul e plat și energia nucleară e sigură”.

12 august - Greenpeace la festivalul ADfel

În perioada 12-14 august, voluntarii Greenpeace au participat la festivalul de publicitate alternativă ADfel, unde au amenajat un stand creativ, promovând campaniile Green-peace și recrutarea de noi voluntari.

Greenpeace a luat naştere pentru că un grup de oameni devotaţi a crezut că poate face o schimbare. Întotdeauna ne-am bazat pe sprijinul, devotamentul şi pasiunea volunta- rilor în reuşita muncii noastre şi atingerea obiectivelor. Voluntarii Greenpeace aduc o schimbare la nivel mondial.

În lume sunt peste 3 milioane de voluntari Greenpeace. Fiecare este unic, fiecare este diferit. Pe toți îi unește spiritul Greenpeace.

Te poţi alătura celei mai puternice voci pe care planeta noastră o merită. Pentru că există un singur Pământ!

19

* * *

Fundația Greenpeace CEE RomâniaStrada Ing. Vasile Cristescu, nr.18, sector 2, BucureștiTelefon/fax: +40 314 35 57 43e-mail: info.romania@greenpeace.org