raport de cercetare · 2018-07-11 · desemnate pentru a răspunde la chestionar au refuzat...

RAPORT DE CERCETARE

SONDAJ DE OPINIE LA NIVELUL POTENŢIALILOR BENEFICIARI

AUTORITĂŢI PUBLICE LOCALE ŞI CENTRALE

Inițiativă locală. Dezvoltare regională

Contract: Servicii pentru realizarea studiilor sociologice prin care se

vor evalua nevoile de informare si eficienta acțiunilor de informare si

comunicare realizate în conformitate cu Planul de comunicare pentru

POR 2014-2020;

Etapa I - Stabilirea nevoilor de informare, a canalelor preferate, stadiul

de informare în rândul potențialilor aplicanţi;

Sondaj de opinie la nivelul autorităților publice locale și centrale,

potențiali beneficiari

Autoritate contractantă: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și

Fondurilor Europene

Manager de proiect: Maria-Ionela Caprian

Prestator: Asocierea SMART Integration & AB Research GROUP

Echipa proiectului:

Ana Cornelia Bulai- coordonator cercetare

Alfred Bulai- expert metodologie de cercetare

Mioara Bododea- expert cercetare cantitativă

Ciprian Grădinaru- expert culegere date

Cristina Mădălina Ștefana- expert prelucrare date

Cătălin Niculae- expert audit cercetare

Roxana Cuciumeanu- expert prelucrare date

0

Cuprins

Metodologia cercetării ....................................................................................... 1

Context .......................................................................................................... 1

Metoda utilizată ............................................................................................. 1

Instrumentul de culegere a datelor ................................................................. 1

Structura eșantionului .................................................................................... 2

Probleme metodologice ................................................................................. 5

Verificarea culegerii datelor ........................................................................... 6

Rezultatele sondajului ....................................................................................... 6

Experiența cu proiecte finanțate prin Regio ................................................... 6

Atitudinea generală în raport cu Regio- Programul Operațional Regional .... 10

Evaluarea stadiului actual al informării ......................................................... 13

Identificarea nevoilor de informare ............................................................... 14

Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională .................................... 19

Identificarea mijloacelor optime de informare ............................................... 24

Evaluarea instrumentelor de comunicare utilizate. ....................................... 26

Concluzii și recomandări ................................................................................. 35

Concluzii ...................................................................................................... 35

Recomandări ............................................................................................................ 36

1

Metodologia cercetării

Context

Prezentul raport de cercetare a fost elaborat in cadrul contractului

183/29.04.2017, contract care are ca scop realizarea evaluării acțiunilor de

informare și publicitate realizate conform Planului de comunicare pentru POR

2014-2020 și propunerea unui set de recomandări care să orienteze măsurile de

informare și comunicare pentru intervalul 2020 – 2023, până la finalizarea

programului.

Etapa I a acestui contract a avut ca obiectiv stabilirea nevoilor de informare, a

canalelor preferate, stadiul de informare în rândul potențialilor aplicanţi. Acest

raport vizează, din categoria potențialilor beneficiari, autoritățile publice locale.

Metoda utilizată

Metoda utilizată pentru colectarea datelor a fost ancheta pe baza sondajului de

opinie la nivelul beneficiarilor autorități publice locale și județene, sondaj cu un

volum de 503 de respondenți, reprezentanți ai Consiliilor județene,

Administrațiilor municipale, orășenești și comunale din toată țara. Aplicarea

chestionarelor s-a realizat face to face, cu două excepții: Consiliul Județean Ilfov

și primăria Buhuși, județul Bacău.

Instrumentul de culegere a datelor

Instrumentul de culegere a datelor a fost chestionarul structurat pe următoarele

dimensiuni:

Evaluarea experienței cu proiecte finanțate prin REGIO;

Identificarea atitudinii generale;

Evaluarea stadiului actual al informării;

Identificarea nevoilor de informare la nivelul administrației publice;

Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională;

Identificarea mijloacelor optime de informare;

Evaluarea instrumentelor de comunicare utilizate.

Sondaj de opinie

pe bază de

chestionar aplicat

pe un eșantion de

503 de

administrații

publice locale

2

Prin operaționalizarea dimensiunilor menționate a rezultat un chestionar cu un

număr de 24 de itemi, din care 5 itemi de identificare și 19 de analiză.

Conform metodologiei propuse chestionarul a fost aplicat persoanei desemnate

ca având cea mai mare competență in cadrul instituției selectate de a răspunde

la întrebări privitoare la finanțările prin Regio-Programul Operațional Regional. In

cazul in care persoana decidentă (primar, vice-primar, director programe,

director achiziții publice) a refuzat participarea la cercetare, instituția a fost

înlocuită.

Structura eșantionului

Eșantionul rezultat la nivel național a avut un volum de 503 respondenți, din tot

atâtea administrații publice. Structura eșantionului a fost următoarea:

Tip administrație publică Nr Pondere din

total

Administrații Județene 40 95%

Administrații publice ale municipiilor 74 72%

Administrații publice orășenești 152 70%

Total urban 226 71%

Administrații publice comunale 237 9%

Total eșantion 503

Figura 1-distribuția eșantionului pe tipuri de localități

Distribuția pe tipuri de administrații, la nivelul eșantionului a fost următoarea:

Au fost efectuate

interviuri in 40

de Consilii

județene, in 226

localități urbane

de la nivel

național și în 237

localități rurale

judetene:8%

urbane:45%

rurale:47%

Distribuție a eșantionului pe tipuri de administrații

Figura 2- distribuție a eșantionului pe tipuri de administrații

3

Din punct de vedere al structuri pozițiilor ocupate de către principalii1 respondenți

la chestionare au fost primarii 18%, urmați, ca pondere de consilieri și secretari

de primărie 15% și de inspectori și viceprimari 11%.

La nivel regional, structura eșantionului a variat in funcție de ponderea

localităților (urbane si rurale) din regiune în totalul regiunilor de la nivel național.

Menționăm că selecția a avut in vedere, ca univers de eșantionare, administrațiile

publice locale, cu supra-reprezentare a mediului urban a și nu a luat in

considerație volume ale populației sau alte caracteristici teritoriale. Prin

comparație cu eșantionul proiectat au fost înregistrate un număr de 2 cazuri de

refuz de a răspunde la chestionar din partea administrațiilor județene (Consiliul

Județean Constanța și Consiliul Județean Brașov) și 1 caz de refuz din mediul

urban (Primăria Sector 1 București). Dat fiind faptul că eșantionul proiectat

1 Vezi paragraful probleme metodologice

18%

15%

15%

11%

11%

9%

8%

6%

3%

2%

2%

1%

PRIMAR

SECRETAR

CONSILIER

INSPECTOR

VICE PRIMAR

ECONOMIST

SEF BIROU/ SERVICIU

DIRECTOR

ADMINISTRATOR PUBLIC

REFERENT

EXPERT

ALTA

Figura 3- structura ocupațională a respondenților

Au fost efectuate

interviuri in 95%

din Consiliile

județene, în 71 %

din localitățile

urbane de la nivel

național și în 9%

din localitățile

rurale

4

pentru localitățile urbane a fost de tip exhaustiv, cazurile de refuz au fost înlocuite

cu localități din mediul rural.

Structura pe criterii de gen a respondenților a fost următoarea: 44% femei și

56% bărbați. Selecția respondenților a urmărit criteriul maximizării expertizei in

domeniul accesării de fonduri europene, structura de gen fiind un rezultat

secundar al selecției, rezultat prin desemnarea a persoanelor care au răspuns la

chestionar.

femei:44%

barbati:56%

Figura 5- structura de gen a eșantionului

Figura 4- distribuția regională a chestionarelor efectuate

Ponderea

chestionarelor la

nivel regional

corelează cu

densitatea

numărului de

localități

urbane/regiune

5

Probleme metodologice

Principala problemă întâmpinată în procesul de culegere a datelor a fost legată

de accesul în instituția administrativă a operatorilor de teren, pentru desfășurarea

interviului. O mare parte din unitățile administrației locale au solicitat depunerea

unor cereri de acces, revenirea operatorului după o perioadă de aprobare care,

în unele cazuri a durat mai mult de 20 de zile, sau s-au soldat cu refuzul de a

răspunde la întrebările din chestionar. In acest ultim caz instituția a fost înlocuită

cu un similară, sau persoana a fost înlocuită cu o alta, desemnată de către

conducerea instituției. In trei cazuri am înregistrat refuz categoric de a răspunde

la chestionar, iar instituțiile nu au putut fi înlocuite cu unele similare deoarece

listele fuseseră epuizate: Consiliul Județean Constanța și Consiliul Județean

Brașov-ambele instituții refuzând (prin amânări succesive) completarea

chestionarului, deși s-au depus multiple solicitări și adrese. Aceste instituții nu au

putut fi înlocuite cu instituții similare deoarece s-au realizat chestionare in toate

celelalte Consilii Județene. Ele au fost înlocuite cu localități urbane din regiunea

de care aparțin. Similar, refuz de participare la sondajul de opinie am primit și din

partea Primăriei Sectorului 1 București, care, după amânări succesive, la data

limită a sondajului de opinie (7 iulie 2017) ne-a transmis că solicitările noastre s-

au ”rătăcit” și ne-au cerut să refacem demersul. Dat fiind faptul că în toate

localitățile urbane din Regiunea București- Ilfov și în toate celelalte sectoare ale

Bucureștiului s-au realizat chestionare, Primăria Sectorului 1 nu a putut fi

înlocuită.

In două cazuri: Consiliul Județean Ilfov și Primăria Buhuși, Bacău, persoanele

desemnate pentru a răspunde la chestionar au refuzat comunicarea face to face

cu operatorul de teren solicitând lăsarea chestionarului spre completare,

chestionar retransmis pe e-mail la adresa din scrisoarea de înaintare dată

operatorilor de către coordonatorul de cercetare din partea Autorității

contractante. Ulterior, chestionarul a fost ridicat și în formă fizică de către

operatorul de teren.

O altă problemă înregistrată în procesul de culegere a datelor a fost desemnarea

mai multor respondenți pentru completarea chestionarului, sau participarea ad-

hoc a mai multor respondenți la completarea chestionarului (persoane din același

birou, persoane invitate de decident-primar, viceprimar, director- să participe la

O particularitate a

sondajului de

opinie a fost

dorința

reprezentanților

autorităților

publice locale de

a transmite mai

multe informații și

probleme decât

cele care

constituiau

subiectul

cercetării.

Această situație

atrage atenția

asupra nevoi unui

program de

asistență

administrativă la

nivel local.

6

discuție). Dat fiind spațiul instituțional in care s-a aplicat chestionarul operatorul

nu a reușit/ sau nu a avut oportunitatea de a purta discuția doar cu o singură

persoană. In acest caz, in baza de date a fost menționat ca respondent persoana

cu funcția cea mai înaltă, respectiv persoana care a inițiat discuția.

O particularitate înregistrată de operatorii de teren, în special în cazul localităților

mici, rurale sau urbane a fost dată de ceea ce am numit ”supraevaluarea vizitei”

operatorului de teren. Astfel, o parte din respondenții din această categorie au

transmis operatorului de interviu diverse probleme locale, nevoi de investiții,

probleme legate de schimbările legislative, probleme legate de gestionarea

efectivă a localității etc. Fără a fi o problemă semnificativă în culegerea datelor

am menționat această situație pentru a atrage atenția asupra nevoi unui

program de asistență administrativă, care să ofere soluții pentru diversele

situații problematice concrete. De altfel, principalul mesaj transmis din partea

acestor comunități vizează o mai mare adaptare, inclusiv a programelor de

finanțare, la realitățile concrete din teritoriu.

Verificarea culegerii datelor

Verificarea culegerii datelor s-a realizat pentru 10% din chestionare aplicate, in

conformitate cu prevederile Manualului de management al calității. Au fost

verificate telefonic, următoarele elemente: efectuarea chestionarului cu

persoana menționată în lista de respondenți, verificarea funcției respondentului

în cadrul instituției pe care o reprezintă, reconfirmarea răspunsurilor la întrebările

Q1 si Q5 din chestionar.

Rezultatele sondajului

Experiența cu proiecte finanțate prin Regio

Evaluarea experienței cu proiecte finanțate prin Regio constituie o etapă

importantă în evaluarea nivelului actual de informare și a nevoilor de informare

pentru perioada următoare. Utilizarea acestei dimensiuni de cercetare a pornit

de la ipoteza unei corelații directe între experiența cu proiecte finanțate prin

Regio și nivelul de informare existent, corelație mediată prin investiția de

încredere creată de experiența pozitivă. Astfel, am considerat că este de așteptat

Aproximativ 2/3

dintre

reprezentanții

autorităților

publice locale au

declarat că au

accesat fonduri

prin POR-Regio.

7

ca, la nivelul instituțiilor care au o experiență de implementare a proiectelor

finanțate prin POR-Regio să existe, pe de o parte un nivel mai ridicat de

favorabilitate prin raportare la program, pe de altă parte un nivel mai ridicat de

informare cu privire la linia de finanțare 2014-2020.

Majoritatea reprezentanților administrațiilor locale incluse in eșantion (63%)

declară că au implementat cel puțin un proiect finanțat prin Regio în perioada de

programare anterioară, prin urmare, experiența cu programe finanțate prin POR-

Regio este semnificativă. Dincolo de corelațiile experienței anterioare cu tipul de

apreciere și nivelul de informare, această experiență extinsă cu programe

finanțate prin Regio, în exercițiul anterior, determină și o serie de comparații între

cele două etape de finanțare POR și, nu în ultimul rând, un nivel ridicat al

așteptărilor, mai ales în ceea ce privește diminuarea problemelor semnalate de

către această categorie de beneficiari în exercițiul de finanțare anterior.

Experiența cu programe finanțate a fost exhaustivă în cadrul Consiliilor județene,

toți reprezentanții acestor instituții declarând faptul că au implementat proiecte in

perioada de finanțare 2007-2013. La nivelul acestor instituții, gradul de expertiză

acumulat este semnificativ. Într-o situație similară se află administrațiile publice

municipale. 97% dintre reprezentanții municipiilor declară că au accesat proiecte

finanțate prin POR în exercițiul financiar anterior. După cum se poate vedea în

DA:64%

NU:29%

Nu stiu:7%

Instituția pe care o reprezentați a implementat in perioada 2007-2013 un proeict finantat prin REGIO?

Figura 6- evaluarea experienței anterioare. Item Q1

Experiența cu

proiecte finanțate

prin POR a

generat creșterea

competențelor

instituționale și un

plus de încredere.

Datorită vizibilității

ridicate a Regio o

parte din

proiectele derulate

cu fonduri

europene la nivel

local sunt atribuite

Regio, chiar daca

ele s-au derulat cu

sprijinul altor

programe de

finanțare

8

tabelul următor, nivelul cel mai scăzut de experiență cu proiecte finanțate prin

Regio îl au comunitățile din mediul rural. Aproximativ unul din trei reprezentanți

ai administrației publice din mediul rural declară ca a derulat proiecte finanțate

prin POR Regio, însă, majoritatea respondenților din această categorie se

raportează la program ca la un instrument de finanțare care nu le este destinat.

De asemenea, datorită vizibilității ridicate a Regio este posibil ca o mare parte

din proiectele derulate cu fonduri europene la nivel local sa fie atribuite Regio,

chiar daca ele s-au derulat cu sprijinul altor programe de finanțare.

Instituția pe care o reprezentați a implementat in perioada 2007-2013 un proiect finanțat prin Regio?

Administrații județene

Administrații municipale

Administrații orășenești

Administrații comunale

Da 100% 97% 74% 41%

Nu 0% 2% 19% 50%

Nu știu 0% 1% 7% 10%

Figura 7- distribuția experienței cu proiecte finanțate prin POR, pe tipuri de UAT

Experiența cu proiecte finanțate prin POR Regio a generat, la nivelul

reprezentanților administrației publice locale, nu doar o creștere a competențelor

generale în accesarea de proiecte prin acest program operațional, ci și un plus

semnificativ de încredere.

După cum se poate observa în cadrul graficului din figura 8, volumul autorităților

publice locale care intenționează să depună cel puțin un proiect pentru finanțare

prin Regio este cu 5% mai ridicat, la nivelul întregului eșantion, decât cel al

autorităților publice locale care au avut experiența unui astfel de proiect. Sigur,

această intenție nu se va traduce în mod automat și într-un nivel similar de

creștere a gradului de absorbție, însă, din punct de vedere al comunicării,

reprezintă un indicator semnificativ al investiției de încredere, ceea ce generează

receptivitate la informațiile pozitive, constructive, căutarea informațiilor

pragmatice și deschiderea spre activitățile de informare la nivelul autorităților

publice locale.

Volumul celor

care

intenționează să

aplice un proiect

pentru finanțare

POR este mai

mare decât al

celor care au

aplicat în

exercițiul

anterior.

9

Figura 8- intenția de a aplica cel puțin un proiect în cadrul POR-Q2

Remarcam, de asemenea, procentul de 14% respondenți care încă nu știu dacă

instituția pe care o reprezintă va depune sau nu un proiect pentru finanțare prin

POR Regio, programul fiind de abia la începutul său.

Instituția pe care o reprezentați a intenționează să aplice proiecte in cadrul Regio 2014-2020?





Da 100% 86% 77% 53%

Nu 0% 1% 9% 29%

Nu știu 0% 12% 14% 18%

Figura 9- intenția de depune proiecte pe tipuri de administrații publice

Toți reprezentanții Consiliilor județene au declarat că intenționează să depună

proiecte pe actuala linie de finanțare Regio, majoritatea administrațiilor

municipale intenționează să depună proiecte, aproximativ două treimi din

administrațiile urbane și mai mult de jumătate din administrațiile locale.

Comparația între experiența depunerii proiectelor in exercițiul 2007-2013 și

intenția de a depune proiecte în exercițiul actual de programare arată o creștere

semnificativă în rândul comunităților urbane mici și în rândul comunităților rurale.

Un procent semnificativ dintre administrațiile locale municipale, orășenești și

Da:69%

Nu:17%

Nu stiu:14%

Instituția Dvs intenționează sa aplice cel puțin un proiect in cadrul POR Regio?

10

comunale s-au declarat în expectativă, așteptând deschiderea tuturor liniilor de

finanțare din cadrul programului Regio.

Figura 10-grafic comparativ experiență POR 2007-2013/intenție POR 2014-2020

Deși in spațiul comunicațional românesc, în ultimii ani, s-a vehiculat un volum

foarte mare de informații privitoare la fondurile europene, cu tentă negativă,

generată de lupta anticorupție, la nivelul administrației locale aceste informații nu

au avut un efect descurajator, încrederea în Regio și dorința de implicare a

reprezentanților administrației publice locale în proiecte finanțate prin Regio fiind

în creștere.

Atitudinea generală în raport cu Regio- Programul

Operațional Regional

Atitudinea generală dominantă față de Regio, la nivelul eșantionului, a fost

declarată ca dominant pozitivă. 66% dintre reprezentanții administrației publice

locale au o opinie predominant pozitivă când aud de ” Regio-Programul

100%

97%

74%

41%

100%

86%

77%

53%

Consilii Județene


Administrații orașenești


Comparație între experiența cu proiecte finațate prin Regio și intenția de a depune noi proiecte

au depus proiecte Regio 2007-2013 intentioneză să depună proiecte Regio 2014-2020

Încrederea în

Regio și dorința

de implicare a

reprezentanților

administrației

publice locale în

proiecte finanțate

prin Regio sunt

în creștere.

11

Operațional Regional” și doar 4% au o părere negativă sau mai degrabă

negativă. Aproximativ un sfert dintre respondenți au declarat că fie nu au o opinie

formată, fie aceasta nu este nici predominant pozitivă, nici negativă.

Figura 11- Opinie generală referitoare la Regio- Q4

Intre diferitele tipuri de administrații la nivel local, înregistrăm o serie de diferențe

dintre care, semnificative din punct de vedere statistic, este cea dintre

administrațiile locale din mediul rural și din comunitățile urbane mici si

administrațiile municipale și cele județene.

Care este opinia Dvs. când auziți de Regio-Programul

Operațional Regional Administrații județene




Predominant pozitivă 54% 55% 47% 42%

Mai degrabă pozitivă 38% 30% 35% 30%

Neutră 8% 14% 14% 19%

Mai degrabă negativă 0% 2% 4% 5%

Predominant negativă 0% 0% 1% 3%

Figura 12- Opinia privind Regio pe tipuri de localități

41%

29%

14%

3%1%

12%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

predominantpozitivă

mai degrabăpozitivă

neutră mai degrabănegativă

predominantnegativă

nu am opinie

Care este opinia Dvs când auziți de Regio-Programul operațional Regional?

Procente valide din total eșantion

66% dintre

reprezentanții

administrației

publice locale au

o opinie

predominant

pozitivă când

aud de Regio.

12

Astfel se remarcă o corelație directă între atitudinea pozitivă față de proiectele

finanțate prin Regio și experiența cu proiecte finanțate prin Regio. Cu cât

experiența este mai mare, cu atât atitudinea pozitivă crește, cu alte cuvinte, cel

mai bun instrument de comunicare persuasivă este însuși proiectul implementat

cu succes.

Principalele motive ale care argumentează atitudinea pozitivă față de Regio

vizează tocmai succesul proiectelor implementate: faptul că finanțările ajută

efectiv la dezvoltarea localităților, faptul că proiectele au fost un real succes,

faptul că Regio este perceput ca unul din principalele instrumente financiare care

se adresează administrațiilor locale, pentru rezolvarea unei game largi de

probleme la nivel comunitar.

Figura 13- argumentarea opiniei pozitive despre Regio- Q4

Argumentele care susțin opiniile mai degrabă negative vizează în primul rând

documentația greoaie, criteriile de eligibilitate și faptul că localitățile urbane mici

și localitățile rurale sunt mai puțin eligibile, cel puțin pentru măsurile deschise

până în prezent.

25%

14%

14%

13%

13%

11%

10%

a determinat dezvoltare

program reusit

a generat multe realizari

colaborare si comunicare bune

experiente pozitive

fondurile necesare

eficienta programului

Argumente ale opinie pozitive

Principalele

motive care

argumentează

atitudinea

pozitivă față de

Regio vizează

tocmai succesul

proiectelor

implementate.

Cel mai bun

instrument de

comunicare

persuasivă este

însuși proiectul

implementat cu

succes.

13

Figura 14- argumentarea opiniei negative despre Regio- Q4

Evaluarea stadiului actual al informării

Majoritatea reprezentanților autorităților publice locale se consideră informați

despre oportunitățile de finanțare prin Regio- Programul Operațional Regional

2014-2020. La nivelul întregului eșantion media nivelului auto-perceput de

informare este 6,6 pe o scala de la 1 (deloc informat) la 10 (foarte informat).

Figura 15- Nivel auto-perceput de informare- Q5

36%

23%

18%

9%

9%

5%

documentatie greoaie

criterii de eligibilitate restrictive

dificultati in implementare

refuzul finantarii

intarzieri in ramburasare

proiecte nereusite

Argumente ale opiniei negative

8%

3%5% 5%

9% 8%

14%

19%17%

12%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

delocinformat

2 3 4 5 6 7 8 9 foarteinformat

Cât de informat va considerați, privitor la oportunitățile de finantare prin Regio pentru perioada 2014-2020

Media la nivelul eșantionului: 6,6

Majoritatea

reprezentanților

autorităților

publice locale se

consideră mediu-

informați despre

oportunitățile de

finanțare prin

Regio pentru

perioada 2014-

2020.

14

Nivelul auto-perceput de informare este diferit pe tipuri de autorități publice

locale. Media ponderată cea mai ridicată a fost înregistrată în categoria

reprezentanților Consiliilor județene (8,3 puncte), iar cea mai scăzută în cazul

reprezentanților autorităților publice comunale (5,7 puncte).

Figura 16- comparație a mediilor nivelului de informare

Identificarea nevoilor de informare

Principalele teme de interes la nivelul eșantionului sunt următoarele:

Informații cu caracter general- aproximativ o treime dintre respondenți au

solicitat să primească informații generice, fie menționând domenii largi de interes

de tipul: ”care sunt oportunitățile de finanțare prin Regio și ce condiții sunt

necesare pentru a avea acces la fonduri”, ”care este valoarea programului, care

este strategia programului”, ”cum este corelat Regio cu alte programe de

finanțare”, ”ce fel de investiții se finanțează”, ”care sunt direcțiile de acțiune in

cadrul programului”, ”care sunt categoriile de solicitanți eligibili pentru program”

etc.; fie menționând modul în care doresc să fie informați: ”informare prin

seminarii la nivel județean”, ”un acces mai bun la informații directe”, ”cu cine se

poate lua legătura pentru a răspunde la întrebări”, ”mai multe informații și mai

bine structurate”, ”informație clară și structurată, în cadrul unor evenimente

locale”, ”informații directe prin rețeaua comunicatorilor Regio”, ”seminarii de

instruire la nivel local”, ”informații fără echivoc, care să nu lase loc la interpretări”,

”interfață mai prietenoasă a Regio”, ”news alert pentru tot ceea ce este nou” etc.;

8,3

8

7

5,7

Consilii județene

Administratii municipale



Comparatie a mediilor nivelului perceput de informare

Principalele teme

de interes sunt:

caracteristicile

generale ale

Regio 2014-

2020, calendarul/

termenele

interne și

criteriile de

eligibilitate.

15

Figura 17- Ierarhia temelor de interes in informarea in legătură cu POR 2014-2020

Calendarul Regio și termenele interne-este o categorie care cumulează

solicitări de informații privind: ”calendarul apelurilor de proiecte”, ”efectuarea unei

programări și menținerea ei pe toată perioada de programare”, ” calendarul

lansării apelurilor de proiecte”, ”calendarul lansării ghidurilor”, ”calendarul

apelurilor pentru diferite axe”, ”termenele de depunere a cererilor de finanțare”,

”termenele pentru evaluarea proiectelor depuse”.

Criteriile de eligibilitate- sunt o categorie informațională care reunește solicitări

privind: ”criteriile de eligibilitate ale solicitanților de finanțare”, ”condițiile pe care

trebuie să le îndeplinească solicitanții de finanțare”, ”criteriile de eligibilitate ale

proiectelor”, ”condițiile de depunere a proiectelor”, ”criteriile de evaluare și

selecție a proiectelor”, ”criteriile de cofinanțare”, ”criteriile de eligibilitate a

cheltuielilor”, ”criteriile de acordare a punctajelor in grila de evaluare”,” criteriile

de stabilirea a plafoanelor maxime de cheltuieli”, dar și obiecții împotriva unor

29%

21%

17%

17%

17%

11%

7%

3%

2%

14%

26%

INFORMATII GENERALE

CALENDAR/TERMENE

CRITERII ELIGIBILITATE

PROIECTE PARTICULARE

GHIDURI/PARTICULARITATIMODIFICARI

AXELE DE FINANTARE

CONSULTANTĂ IN ELABORAREA DEPROIECTE

DIFERENTE FATA DE POR 2007-2013

SCHIMBĂRI LEGISLATIVE

ALTE INFORMAȚII

DETIN TOATE INFORMATIILENECESARE

Care sunt principalele lucru pe care doriți să le aflați în legătură cu Regio pentru perioada de programare 2014-2020?

- procente cumulate

La nivelului

eșantionului s-a

remarcat o

nevoie

semnificativă de

expertiză pentru

comunitățile mici,

care să coreleze

probleme locale

cu condițiile de

eligibilitate

Regio.

16

criterii de eligibilitate ”scoaterea criteriului populației”, ”scoaterea criteriului

neeligibilității satelor care aparțin de urban”.

Informații despre proiecte particulare- o parte semnificativă dintre respondenți

solicită fie modele de bune practici, fie informații punctuale despre proiectele

depuse sau care sunt în pregătire, fie informații legate de spețe punctuale, sau

de rezolvarea particulară a unei probleme locale: ”cum să rezolvăm problemele

locale de infrastructură”, ”cum să avem acces la program, să ne faciliteze cineva

accesul”, ”ce fel de proiecte s-ar putea implementa la noi în localitate”, ”dacă s-

ar putea face un proiect de repornire a unei vechi fabrici”, ”dacă se pot face

proiecte pentru turism”, ”dacă se pot accesa fonduri pentru canalizare”, ”care

sunt plafoanele legale pentru axa 3”, ”pe ce axa putem depune un proiect pentru

reabilitarea unei școli, monument istoric”, ”pe ce axa se reabilitează

monumentele istorice de tip A”, ” cum să câștigăm un proiect pentru

modernizarea infrastructurii rutiere din x zona” etc.

Ghiduri: particularități și modificări-este o categorie care reunește solicitări

de informații privind ghidurile specifice și ghidul general, dar și diverse solicitări

privind menținerea ghidurilor într-o forma stabilă pe tot parcursul perioadei de

programare: ”să nu se mai schimbe ghidurile odată lansate”, ”dacă ghidurile se

vor simplifica”, ”care sunt ghidurile complete de aplicare”. ”ghiurile explicate mai

simplu și mai clar”, ”ghidurile pe axa 4”, ”ghidurile pentru învățământ”, ”mai mare

transparență în procesul de consultare pe ghiduri”, ”să se tină cont de

observațiile aduse pe ghiduri”, ”propunerile de modificare a ghidurilor să fie

lansate spre dezbatere înainte de apariția unei forme funcționale”, ”ghidurile să

fie publicate din timp”, ”variantele finale ale ghidurilor să nu se mai modifice” etc.

Axele de finanțare- este o categorie informațională care cuprinde: ”descrierea

clară a axelor de finanțare”, ”precizarea axelor prioritare”, ”care sunt axele de

finanțare pentru orașele sub 10.000 de locuitori”, ”care sunt obiectivele și axele

prioritare”, ”care sunt axele suplimentare fată de Programul Operațional Regional

2007-2013”.

Consultanță în elaborarea de proiecte este o categorie largă ce înglobează

solicitări de informații de tipul: ”cum să facem …”: ” să beneficiem de program”,

”să ni se returneze TVA-ul”, ”să ne putem înscrie in condițiile de eligibilitate”, ”să

știm care sunt etapele cere trebuie parcurse”, ”să găsim o firmă de consultanță”,

Schimbările

legislative și

modificările

aduse ghidurilor

aplicatului

constituie

principalele

subiecte despre

care

administrațiile

publice locale

solicită o

informare

permanentă.

17

”să găsim modalități de decontare a plăților”, ”să obținem subvenții”, ”să obținem

cofinanțare”, ”să obținem asistență tehnică pe durata derulării”, ”să putem

modifica soluția tehnică propusă”, ”să avem acces la modele de proiecte care au

câștigat/ au fost finanțate” etc.

Diferențe față de Regio 2007-2013- informații care presupun compararea celor

două etape de programare: ”care sunt noile elemente în conceperea proiectelor”,

”care sunt noutățile în implementarea Regio 2014-2020”, ”care sunt noile cote de

finanțare”, ”ce are mai bun Regio 2014-2020 în comparație cu anteriorul”, ”ce

avantaje aduce în plus Regio actual în comparație cu precedentul”, ”care sunt

noile tipuri de investii finanțabile”, ”noutățile și modificările în grila de evaluare”, ”

ce are nou Regio 2014-2020 în privința operativității în soluționarea problemelor”

etc.

Schimbările legislative- sunt oarecum corelate cu modificările din ghiduri,

menționate în categoria anterioară și cumulează nevoia de informații privind

schimbarea cadrului legislativ care afectează Regio 2014-2020: ”care sunt

modificările legislative în acest exercițiu financiar”, ”cum ajută modificările

legislative diminuarea documentației”, ”care sunt modificările legislative în

privința standardelor de cost”, ”cum se poate realiza coerența legislativă a

ghidurilor”.

Alte informații- este o categorie care reunește informații pe care le-am numi

administrativ-funcționale generale, corelate cu Regio, dar nu direct referitoarele

la program, de tipul: ”cum am acces la strategiile de dezvoltare ale altor

comunități din regiune”, ”cum funcționează aplicația MY SMIS”, ”cum corelez

proiectele cu planul de dezvoltare durabilă”, ”cum utilizăm Help-desk”, dar și

considerații cu caracter general: ”programul să fie aplicabil”, ”măsurile să fie bine

aplicate”, ”să ajute și satul românesc să se dezvolte”, ” să fie cât mai bine

explicat”, ”să fie cât mai multă operativitate din partea Regio” etc.

Aproximativ un sfert dintre respondenți (26%) sunt mulțumiți cu volumul și

calitatea informațiilor pe care le au până în prezent, declarând că nu au nevoie

de informații suplimentare, sau că găsesc pe site, sau prin alte mijloace

răspunsuri la toate întrebările pe care le au în prezent.

Intre tipurile de

autorități publice

locale există

nevoi de

informare

diferite: la nivel

județean sau

municipal

informațiile cu

caracter tehnic

sunt prioritare,

iar la nivelul

comunităților

mici sunt

importante

temele legate de

criteriile de

eligibilitate si

proiecte de

succes.

18

La nivelul administrațiilor județene, reprezentanții consiliilor județene au

poziționat ca principale teme de interes informațiile cu caracter general și cele

legate de calendarul lansării ghidurilor si apelurilor de proiecte. La nivelul

administrației municipale prioritare ca interes sunt informațiile generale,

calendarul lansărilor și particularitățile ghidurilor solicitantului precum și modele

de succes, administrațiile orașelor mici sunt interesate de informații cu caracter

general, calendarul Regio și termene interne, particularitățile ghidurilor

solicitantului si criteriile de eligibilitate, iar administrațiile din mediul rural sunt

interesate de informațiile cu caracter general, criteriile de eligibilitate și modelele

de bună practică, sau modalități de rezolvare prin Regio a problemelor punctuale.

Figura 18- teme de interes pe tipuri de administrații

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%

INFORMATII GENERALE

CALENDAR/ TERMENE

PROIECTE PARTICULARE

CRITERII ELIGIBILITATE

GHIDURI- PARTICULARITĂȚI, MODIFICARI

AXELE DE FINANTARE

CONSULTANTA IN ELABORAREA DEPROIECTE

SCHIMBĂRI LEGISLATIVE

DIFERENTE FATA DE Regio 2007-2013

ALTE INFORMATII

DETIN TOATE INFORMATIILE NECESARE

Teme de interes pe tipuri de administratii- procente cumulate

administratii județene administratii municipale

administratii orășenești administratii comunale

19

Ce informații doriți să aflați despre Regio- Programul Operațional

Regional Adm. județene

Adm. municipale

Adm. orășenești

Adm. comunale

INFORMATII GENERALE 40% 22% 26% 31%

CALENDAR/ TERMENE 35% 34% 25% 12%

PROIECTE PARTICULARE 15% 20% 14% 19%

CRITERII ELIGIBILITATE 13% 14% 17% 19%

GHIDURI- PARTICULARITĂȚI, MODIFICARI

8% 22% 18% 15%

AXELE DE FINANTARE 8% 9% 7% 14%

CONSULTANTA IN ELABORAREA DE PROIECTE

8% 8% 5% 8%

SCHIMBĂRI LEGISLATIVE 5% 3% 1% 3%

DIFERENTE FATA DE POR 2007-2013 3% 3% 3% 4%

ALTE INFORMATII 18% 15% 15% 11%

DETIN TOATE INFORMATIILE NECESARE

23% 22% 29% 27%

Figura 19-comparație teme de interes pe tipuri de administrații

Evaluarea relației de comunicare inter-instituțională

In cadrul cercetării, tuturor respondenților li s-a solicitat să evalueze, pe o scală

de la 5 (excelent) la 1 (deficitar) relația de comunicare a instituției pe care o

reprezintă, cu alte instituții, comunicare referitoarele la proiectele cu finanțare

europeană.

Figura 20- Evaluarea relației de comunicare cu instituțiile de avizare-Q8

Excelentă:13%

Foarte buna:32%

Bună:41%

Satisfăcătoare:11%

Deficitară:3%

Relația cu instituțiile de avizare la nivel judetean

20

Comparația pe tipuri de actori ai administrației locale evidențiază faptul că cea

mai bună comunicare cu instituțiile de avizare de la nivel județean o au

reprezentanții administrațiilor județene, iar cea mai puțin performanta relației se

înregistrează, prin comparație, cu administrațiile comunale. Menționam faptul că

frecvent ne-a fost descris cazul ”adeverinței că nu ai nevoie de adeverință”,

respectiv situația in care în documentați se solicită un aviz, pe care instituția care

ar trebui să elibereze avizul nu este legal autorizată sau facă acest lucru, fapt

pentru care beneficiarul trebuie să solicite de la instituția de avizare o adeverință

din care să rezulte ca nu are nevoie, in conformitate cu cadrul legal, de vreun

aviz din partea respectivei instituții. Acest demers este consumator de timp si

energie și marchează negativ experiențele instituționale in derularea de proiecte

cu finanțare europeană.

Evaluarea relației de comunicare, cu instituțiile de

avizare la nivel județean





Excelentă 18% 16% 13% 11%

Foarte bună 63% 28% 34% 28%

Bună 18% 42% 36% 47%

Satisfăcătoare 3% 9% 13% 12%

Deficitară 0% 4% 5% 3%

Figura 21- comparație a aprecierii privind relația de comunicare cu instituțiile de avizare județene

Relația de comunicare cu Consiliile județene a fost apreciată ca fiind excelentă

de către 21% dintre respondenți. 60% dintre participanții la sondajul de opinie

consideră că instituția Consiliului Județean este un partener de comunicare

performant.

Comparația între tipurile de instituții administrative evidențiază faptul că

înregistrăm o relație de comunicare declarată excelenta între Consiliile județene,

în special din aceeași regiune, o relație majoritar foarte bună între Consiliile

județene și administrațiile municipale și o relație majoritar bună între Consiliile

județene și administrațiile orașelor mici și cele comunale.

Relațiile de

comunicare

inter-

instituționale

sunt relativ bune,

nivelul cel mai

ridicat de

apreciere

înregistrându-se

in cazul

Consiliilor

județene, iar

nivelul cel mai

scăzut in cazul

instituțiilor de

avizare de la

nivel județean.

21

Figura 22- Evaluarea relației de comunicare cu Consiliile județene

Evaluarea relației de comunicare, cu Consiliile

Județene Administrații județene




Excelentă 50% 22% 18% 18%

Foarte bună 35% 45% 38% 38%

Bună 13% 20% 27% 28%



Figura 23- comparație a aprecierii privind relația de comunicare cu Consiliile județene

Evaluarea relației de comunicare cu Agențiile de Dezvoltare Regională, din

regiunile de apartenență arată că acestea se poziționează ca principali

comunicatori, alături de Consiliile județene în rândul autorităților publice locale.

Excelentă:21%

Foarte buna:39%

Bună:25%


Deficitară:2%

Relația cu Consiliile Județene

22

Figura 24- Evaluarea relației de comunicare cu ADR-urile- Q10

Analiza comparativă pe tipuri de instituții evidențiază faptul că peste 80% dintre

reprezentanții Consiliilor județene apreciază relația de comunicare cu ADR din

regiunea de care aparțin ca fiind excelentă sau foarte bună. Un grad mai scăzut

de apreciere a relației de comunicare cu ADR, în privința proiectelor cu finanțare

europeană a fost înregistrat în rândul reprezentanților administrațiilor din orașele

mici (19%) și în rândul administrațiilor din zonele rurale (30%). Menționam faptul

că între categoriile de administrații locale utilizate în cadrul analizei există

diferențe semnificative din punct de vedere al eligibilității proiectelor depuse,

diferențe care pot influența percepția asupra relației de comunicare inter-

instituțională.

Evaluarea relației de comunicare, cu ADR





Excelentă 35% 31% 20% 14%

Foarte bună 48% 35% 33% 26%

Bună 18% 18% 28% 30%



Figura 25- comparație a aprecierii privind relația de comunicare cu ADR-Q10

Excelentă:20%

Foarte buna:31%

Bună:27%


Deficitară:6%

Relația cu Agenția de Dezvoltare din Regiunea Dvs.

23

Relația de comunicare cu Autoritatea de Management a Programului Operațional

Regional si cu MDRAPFE a fost evaluată global, cele două instituții comunicând

unitar in raport cu administrația locală în ceea ce privește Regio.

Figura 26- Evaluarea relației de comunicare cu AM POR si MDRAPFE- Q11

Pe tipuri de administrații locale relația este apreciată astfel:

Evaluarea relației de comunicare cu AM POR si

MDRAPFE Administrații județene




Excelentă 20% 22% 16% 12%

Foarte bună 63% 28% 32% 25%

Bună 15% 32% 33% 33%



Figura 27- comparație a aprecierii privind relația de comunicare cu AM POR și MDRAPFE-Q11

Comparația evaluării relației de comunicare inter-instituțională arată că cel mai

ridicat nivel de apreciere este înregistrat de către Consiliile județene urmate de

ADR. Această ierarhie evidențiază însă și distanța în relația de comunicare inter-

instituțională, AM POR și MDRAPFE comunicând majoritar prin intermediul

Excelentă:16%

Foarte buna:30%

Bună:31%


Deficitară:8%

Relația cu AM POR și MDRAPFE.

24

Consiliilor județene și ADR cu beneficiarii autorități publice locale. Comunicarea

cu instituțiile de avizare de la nivel județean s-a situat pe ultimul loc al acestei

ierarhii.

Figura 28- comparație evaluarea relației de comunicare intre administrația publică

locală și alți comunicatori instituționali (cumulare aprecieri superlative)

Identificarea mijloacelor optime de informare

Toți respondenții la sondajul de opinie au fost solicitați să numească mijloacele

de informare cu privire la Regio folosite în prezent. Marea majoritate a

respondenților au numit mai multe mijloace de informare, menționând chiar

existența unui ritual de informare care presupun urmărirea unor surse multiple,

sau utilizarea de reconfirmări pentru informațiile primite pe o sursă, prin apelul la

alte surse.

Pe primul loc se afla site-ul www.fonduri-ue.ro, urmat de site-ul MDRAPFE

www.mdrap.ro și site-ul Programului Operațional Regional www.inforegio.ro .

Mai puțin accesate sunt paginile de Facebook, Twitter, YouTube etc.

6% dintre respondenții la sondajul de opinie (28 cazuri), din administrațiile locale,

au declarat că nu utilizează niciun mijloc de informare. Un sfert dintre aceștia

sunt reprezentanți ai orașelor mici, iar trei sferturi reprezentanți ai administrațiilor

comunale.

60%

51%

46%

45%

Consilii județene

ADR

AM POR

Instituțiile de avizare județene

Ierahia ralațiilor de comunciare inter-instituțională(comunicare excelentă sau foarte bună)

http://www.fonduri-ue.ro/

http://www.mdrap.ro/

http://www.inforegio.ro/

25

In categoria ”alte mijloace” au fost menționate: corespondența intra-instituțională,

corespondența inter-instituțională, site-ul www.fonduri-structurale.ro, mass-

media și site-urile ADR.

Figura 29- ierarhia mijloacelor de informare –Q12

Comparația între tipurile de administrații locale cuprinse în eșantion pe tipuri de

mijloace de informare utilizate arată că: cele mai multe mijloace de informare

sunt utilizate la nivelul administrațiilor județene; cele trei site-uri sunt principalele

mijloace de informare pentru toate tipuri de beneficiari autorități publice locale;

site-ul www.fonduri-ue.ro este accesat de aproape cvasi totalitatea

74%

73%

60%

43%

16%

11%

7%

7%

5%

2%

2%

6%

www.fonduri-ue.ro

www.mdrap.ro

www.inforegio.ro

Comunicatele de presă difuzate de ministersau ADR-uri

Pagina FB Fonduri Europene și Structurale de Investiții

Newsletter MDRAPFE

Pagina FB Regio

Pagina FB MDRAPFE

Alte instrumente online MDRAPFE

Twitter MDRAPFE e-Dezvoltare

Altele

Nu utilizez nici un mijloc de informare

Ierahia mijloacelor de informare cu privire la Regio

Principalele

mijloace de

informare sunt

site-urile

dedicate și

comunicatele de

presă difuzate de

Minister sau

ADR. 6% dintre

respondenți nu

utilizează nici un

mijloc de

informare.


26

administrațiilor municipale; paginile de Facebook sunt mijloace de informare

semnificative pentru administrațiile din mediul rural.

Mijloace de informare Regio Administrații județene




www.mdrap.ro 83% 81% 76% 67%

www.fonduri-ue.ro 88% 93% 77% 63%

www.inforegio.ro 85% 73% 69% 46%

Comunicatele de presă difuzate

de minister sau ADR-uri 50% 61% 52% 31%

Newsletter MDRAPFE 15% 14% 9% 10%

Pagina FB Regio 18% 8% 7% 5%

Pagina FB MDRAPFE 18% 4% 3% 8%

Pagina FB Fonduri Europene și

Structurale de Investiții 5% 14% 10% 22%

Twitter MDRAPFE e-Dezvoltare 3% 1% 1% 3%

Alte instrumente online

MDRAPFE 3% 9% 3% 5%

Altele 3% 1% 1% 2%

Nu utilizez nici un mijloc de

informare 0% 0% 5% 8%

Figura 30- Comparație intre mijloacele de informare utilizate, pe tipuri de administrații locale

Evaluarea instrumentelor de comunicare utilizate.

Pentru evaluarea instrumentelor de comunicare respondenților li s-a solicitat

notarea de la 1 (în foarte mică măsură) la 10 (în foarte mare măsură) a gradului

de utilitate al fiecărui instrument al Programului Operațional Regional, solicitând

și, în măsura în care a fost posibil, modele de bună practică pentru fiecare

instrument în parte. Ierarhia mediilor ponderate poziționează, la nivelul

administrației publice locale, pe primul loc ca instrument de comunicare site-ul

Regio, cu o medie de 7,2 puncte (din 10 posibile), urmat îndeaproape, ca

instrument de comunicare, de evenimentele organizate la nivel local, cu o medie

27

de 7,1 puncte. Ultimele două poziții sunt ocupate de informațiile oferite prin de

social media și help-desk-ul dedicat (un instrument de comunicare relativ nou

pentru o mare parte dintre respondenți).

Figura 31-ierarhia instrumentelor de comunicare (medii ponderate) Q13-19

Comparația gradului de utilitate perceput, pentru instrumentele de comunicare

utilizate în cadrul Programului Operațional Regional, evidențiază faptul că

ierarhia principalelor instrumente se păstrează la nivelul tuturor tipurilor de

autorități locale incluse in eșantion.

Instrumente de comunicare Administrații județene




Evenimente organizate la nivel local și regional

7,9 7,8 7,7 6,3

Informații de pe site-ul Regio (AM/OI)

8,1 7,8 7,7 6,6

Informații din social media 7,3 6,7 6,8 6,1 Informații directe primite prin

rețeaua comunicatorilor Regio 7,4 7,3 7,1 6,1

Campaniile media (spoturi radio, video, presa scrisă, on-

line) si panotaj outdoor 7,0 7,0 6,9 6,2

Materialele promoționale (pliante, afișe)

6,9 6,9 6,8 6,2

Help-desk dedicat 7,7 6,6 6,2 5,4

Figura 32- evaluarea instrumentelor de comunicare Regio pe tipuri de beneficiari autorități publice locale (comparație de medii ponderate)

7,2

7,1

6,7

6,6

6,6

6,5

6

Informații de pe site-ul Regio (AM/OI)

Evenimente organizate la nivel local și regional

Informații directe primite prin rețeaua comunicatorilor Regio

Campaniile media (spoturi radio, video,presa scrisă, on-line) si panotaj outdoor

Materialele promoționale (pliante, afișe)

Informații din social media

Help-desk dedicat

Ierarhia instrumentelor de comunicare (medii ponderate)

Informațiile de pe

site-ul Regio,

evenimentele

organizate la

nivel local și

regional și

informațiile

directe primite

prin rețeaua

comunicatorilor

Regio sunt

principalele

instrumente de

comunicare la

nivelul

administrației

publice locale.

28

Evenimentele organizate la nivel local și regional au avut o medie de

apreciere de 7,1 puncte, 33% dintre respondenți, la nivelul eșantionului de

autorități publice locale acordând note peste 9.

Figura 33-Aprecierea gradului de utilitate a evenimentelor organizate la nivel local și regional, în informarea despre Regio - Q13

Ca modele de succes au fost oferite, în majoritate, exemple cu caracter general:

conferințe și întâlniri, întâlniri pe plan local, colocvii, congrese, consfătuiri,

consultări, ședințe, grupuri de lucru, dezbateri publice, seminarii, informări

directe către primării, informații directe prin rețeaua Regio, întruniri, prezentări,

sesiuni de informare etc.

Au fost oferite și exemple de evenimente de la nivel local și regional, mai puternic

sau mai slab precizate. De exemplu: sesiunile de informare pe axa 5.2,

evenimentele organizate de Asociația orașelor, la Năvodari; evenimentele

organizate de ADR NE, evenimentele de la Caransebeș și Timișoara, Caravana

fondurilor europene, Caravana PODCA, Caravana Regio, evenimentele locale

ale Action Groups, evenimentele ADR SV Oltenia, forumul comunicatorilor

Regio, întâlnirile cu D-na Ministru MDRAPFE, întâlnirile lunare de la ADR,

seminariile ADR București Ilfov, etc.

Informațiile de pe site-ul Regio, oferite de Autoritatea de management si

organismele de implementare au primit, la nivel de eșantion, media de 7,2, fiind

apreciat ca principal instrument de comunicare. 40% dintre reprezentații

administrațiilor publice locale au acordat note peste 9 site-ului Regio.

5%

2%4%

6%

9%8%

14%

19%

14%

19%

delocutile

2 3 4 5 6 7 8 9 extremde utile

Cat de utile pentru informare considerați că vă sunt evenimentele organizate prin Regio la nivel local si regional

29

Figura 34- Aprecierea gradului de utilitate a informațiilor de pe site-ul Regio- Q14

Principalele modele de succes menționate de cei 52% dintre respondenții, care

au numit un model, au fost: site-urile ADR, fiind menționate toate ADR-urile din

țară, site-ul MDRAPFE, www.fonduri-ue.ro și www.fonduri-structurale.ro.

Figura 35- modele de succes site-uri informative. Procente valide la nivelul întregului eșantion

3% 3%5% 4%

9%7%

11%

16%

19%21%

delocutile


Cât de utile pentru informare considerați că vă sunt informațiile de pe site-ul Regio?

1%

2%

6%

13%

23%

55%

altele

www.fonduri-structurale.ro

www.adr_X.ro

www.fonduri-ue.ro

www.mdrap.ro

www.inforegio.ro

Site-uri- modele de succes

Instrumentele

Regio sunt

considerate

modele de

succes în

transmiterea de

informații

referitoare la

programele

operaționale și

finanțările din

fonduri

europene.


30

Informațiile din social media sunt mai puțin apreciate de către reprezentanții

administrației publice locale, obținând o medie de 6,5 puncte (sub media

generală, la nivelul tuturor mijloacelor de informare). Doar 10% dintre

respondenți consideră că informațiile despre Regio din social media sunt extrem

de utile.

Figura 36- Aprecierea gradului de utilitate în informarea despre Regio a informațiilor primite din social media- Q15

Figura 37- modele de succes: comunicare prin social media

La nivelul întregului eșantion, 82% dintre respondenți nu au oferit modele viabile

de bună comunicare prin social media, o parte semnificativă dintre aceștia nefiind

5% 5% 5% 5%

13%12%

15%

19%

12%10%

delocutile


Cât de utile pentru informare considerați că vă sunt informațiile despre Regio din social media?

33%

28%

22%

6%

3%

8%

FB MDRAPFE

comunicarea ADR

FB Regio

comunicarea Consiliilorjudetene

AFIR

altele

Modele de succes -comuncare prin social media

31

familiarizați cu această categorie de instrumente de comunicare. Aproximativ

unul din trei respondenți care au putut exemplifica un model de succes, au ales

pagina de Facebook a MDRAPFE. Mai mult de un sfert dintre respondenți au

nominalizat comunicarea prin social media a ADR, iar peste 20% au nominalizat

pagina Facebook Regio.

Informațiile directe primite prin Rețeaua Comunicatorilor Regio, sunt un

instrument de comunicare apreciat de către reprezentanții administrației publice

locale, obținând o medie de 6,7 puncte la nivelul întregului eșantion. Așteptările

acestei categorii de beneficiari, față de Rețeaua Comunicatorilor Regio sunt

foarte mari, fiind singura rețea teritorială care asigură comunicarea directă,

punctuală. Aproximativ o treime dintre respondenți (33%) au acordat note de 9

și 10 pe scala utilității pentru informațiile directe primite prin Rețeaua

Comunicatorilor Regio.

Figura 38- Aprecierea gradului de utilitate a informațiilor directe primite prin Rețeaua Comunicatorilor Regio- Q16

Nu au fost oferite modele de succes, rețeaua fiind unică la nivel național.

Campaniile media (spoturi audio, video, presă scrisă, on-line) și panotaj outdoor

au obținut o medie de utilitate percepută de 6,6 puncte la nivelul întregului

eșantion. Aproximativ un sfert dintre respondenți au acordat note de 9 si 10,

pentru acest instrument, pe scala utilității pentru informare. O parte dintre

respondenți au apreciat că rolul acestor campanii este mai degrabă unul de

8%

4%5% 5%

10%9%

11%

17% 17%16%

delocutile


Cât de utile considerați că vă sunt informațiile directe primite prin Rețeaua Comunicatorilor Regio?

32

promovare, pentru publicul general și mai puțin unul de informare pentru publicul

specializat din administrațiile publice.

Figura 39- Aprecierea gradului de utilitate în informarea Regio a campaniilor media și panotajului outdoor - Q17

Cea mai mare parte a respondenților (85%) nu au putut oferi modele concrete

de campanii media, ci doar recomandări sau aprecieri cu caracter general: ”să

se facă publicitate”, ”orice promovare pe TV este bună”, ”să ajungă promovarea

și in mediul rural”, ”cât mai multe campanii la TV” etc. Modele de bună practică

oferite sunt practic două: Campania Regio, identificată prin slogan ”Din zori și

până seara…” și campania ”Start-up nation”, identificată prin spoturile și

reportajele de pe TVR. Punctual au fost menționate campanii ale ADR, sau ale

primăriilor locale, în special cu ocazia zilelor comunității.

Figura 40- modele de succes: campanii media

4%2%

4%

8%

13%11%

15%

18%

12% 11%

delocutile


Cât de utile pentru informare considerați că vă sunt campaniile media și panotajului outdoor din cadrul Regio?

49%

33%

13%

4%

1%

Campania Regio ”Din zori și până seară...”

Campania ”START- UP NATION”

campanii primării

Campaniile Regio ale ADR

RUBIK HUB

Modele de succes -Campanii media

33

Materialele promoționale (borșuri, pliante, afișe etc) au primit un nivel de

apreciere mediu de 6,6 puncte din zece posibile, un sfert dintre respondenți

acordând note peste 9 la aprecierea gradului de utilitate al acestora. Ca și in

cazul campaniilor media și panotajului out-door, majoritatea a considerat că

materialele promoționale sunt instrumente de informare pentru publicul general,

sau instrumente de promovare și mai puțin instrumente de informare pentru

publicul specializat din administrațiile locale.

Figura 41- Aprecierea gradului de utilitate a materialelor promoționale - Q18

La nivelul întregului eșantion 52% dintre respondenți nu au oferit un model de

bună practică în privința materialelor promoționale. 36% dintre respondenți au

oferit doar răspunsuri de tip solicitări: ”să se facă pliante și afișe distribuite la

toate instituțiile publice”; ”să primim afișe”, ”să ni se trimită buletin informative”,

”să se trimită prin fax pliante către toate primăriile”, ”să se trimită pliante către

primării prin poștă” etc. Cei 11% dintre respondenți care au oferit exemple

concrete au menționat în primul rând panourile Regio ”de la lucrările finanțate” și

revista ”Info Regio”. Au mai fost menționate buletinele informative ale ADR,

materialul ”Europa în regiunea mea”, materialele Regio (neprecizate), și pliantul-

broșură POR 2014-2020.

5%3%

5%7%

14%

9%

15%

18%

14%

11%

delocutile


Cât de utile pentru informare considerați că vă sunt materialele promoționale?

34

Figura 42- modele de bună practică- materiale promoționale

Help-desk-ul dedicat a fost apreciat din punct de vedere al utilității, la nivelul

întregului eșantion de autorități publice locale, cu o medie de 6 puncte din 10

puncte posibile. Menționăm faptul că, mai ales la nivelul comunităților mici

urbane și rurale, acest instrument este foarte puțin cunoscut, (cea mai mare parte

dintre respondenți au cerut detalii de la operatorul de teren) ceea ce a determinat

percepția utilității sale scăzute.

Figura 43- Aprecierea gradului de utilitate in informarea Regio a Help-desk-ului dedicat - Q19

70%

23%

2%

2%

2%

1%

PANOURILE REGIO

REVISTA INFOREGIO

BROSURA POR 2014-2020

EUROPA IN REGIUNEA MEA

MATERIALE ADR

ALTELE

Modele de succes -materiale promoționale

14%

3%4%

7%

14%

12%13%

11% 11%12%

deloc util 2 3 4 5 6 7 8 9 extremde util

Cât de util pentru informare considerați că vă este help-desk-ul dedicat?

35

Concluzii și recomandări

Concluzii

La nivelul administrației publice locale, sondajul de opinie efectuat a evidențiat

următoarele:

Majoritatea reprezentanților administrațiilor locale incluse in eșantion (63%)

declară că au implementat cel puțin un proiect finanțat prin Regio în perioada de

programare anterioară;

Experiența cu proiecte finanțate prin Programul Operațional Regional a generat,

la nivelul reprezentanților administrației publice locale, nu doar o creștere a

competențelor generale în accesarea de proiecte prin acest program operațional,

ci și un plus semnificativ de încredere. Încrederea în Regio și dorința de implicare

a reprezentanților administrației publice locale în proiecte finanțate prin Regio

sunt în creștere;

66% dintre reprezentanții administrației publice locale au o opinie predominant

pozitivă când aud de Regio. Principalele motive ale care argumentează

atitudinea pozitivă față de Regio vizează tocmai succesul proiectelor

implementate;

Majoritatea reprezentanților autorităților publice locale doresc informații despre

oportunitățile de finanțare prin POR 2014-2020. Principalele teme de interes

sunt: caracteristicile generale ale Regio pentru 2014-2020, calendarul și

termenele interne, criteriile de eligibilitate, schimbările legislative și modificările

aduse ghidurilor aplicantului;

Intre tipurile de autorități publice locale există nevoi de informare diferite: la

nivel județean sau municipal informațiile cu caracter tehnic sunt prioritare, iar la

nivelul comunităților mici sunt importante temele legate de criteriile de

eligibilitate si proiecte de succes;

Experiență

semnificativă

Încredere în

Regio

Proiecte de

succes

Nevoie de

informații

Informare

specifică

36

Relațiile de comunicare inter-instituționale sunt diferit apreciate, nivelul cel mai

ridicat de apreciere înregistrându-se in cazul Consiliilor județene, iar nivelul cel

mai scăzut în cazul instituțiilor de avizare de la nivel județean;

Principalele mijloace de informare sunt site-urile dedicate și comunicatele de

presă difuzate de Minister sau ADR. 6% dintre respondenți nu utilizează nici un

mijloc de informare. Informațiile de pe site-ul Regio, evenimentele organizate la

nivel local și regional și informațiile directe primite prin Rețeaua Comunicatorilor

Regio sunt principalele instrumente de comunicare la nivelul administrație

publice locale. Instrumentele Regio sunt considerate modele de succes în

transmiterea de informații referitoarele la programele operaționale și finanțările

din fonduri europene.

Recomandări

Recomandările rezultate in urma derulării procesului de cercetare vizează

următoarele aspecte care considerăm că pot duce la o mai bună informare a

segmentului de administrații publice locale din comunitățile mici, urbane și rurale,

care nu dispun de expertiză și competente în utilizare unui limbaj specializat.

Creșterea nivelului comunicării directe la nivelul comunităților mici.

Utilizarea comunicării on-line este mai puțin frecventă la nivelul acestor

comunități, iar problemele locale implică o serie de întrebări la care se

așteaptă un răspuns direct, într-un limbaj comun;

Prezentarea modelelor de succes a exemplelor de bună practică, a

modalităților de rezolvarea a problemelor locale prin finanțări Regio.

Așteptările la nivel local privind accesul la ”portofolii de proiecte” sunt

semnificative, mai ales in comunitățile mici;

Comunicarea, la nivelul comunităților mici, în special, într-un limbaj

accesibil, mai puțin special, sau ”traducerea” într-un glosar de termeni a

principalelor concepte utilizate în comunicarea specializată.

Creșterea informării privind existența help- desk-urilor Regio, in special

pentru administrațiile din localitățile mici. Acest instrument poate oferi

suportul comunicării directe și creșterii gradului de corelare între

finanțările Regio și problemele și nevoile comunităților locale.

Comunicare

inter-

instituțională

Regio- model

de succes în

comunicare

COMUNICARE

DIRECTĂ

PROMOVARE

HELP DESK

MODELE DE

SUCCES

GLOSAR DE

TERMENI

37

Îmbunătățirea relației de comunicare inter-instituționale, prin crearea unui

instrumente mai bine corelate cu sistemul normativ existent și prin

oferirea de suport informativ instituțiilor de avizare de la nivel județean.

SUPORT PT.

INSTITUȚIILE

DE AVIZARE

38

Cod Chestionar: I_I_I_I_I

CHESTIONAR

Sondaj de opinie la nivelul administrației locale

POR 2014 - 2020

Bună ziua! Numele meu este … şi sunt operator de interviu la AB Research Grup. Realizăm un

sondaj de opinie la nivelul potențialilor solicitanți de finanțare POR 2014 - 2020. Participarea

dumneavoastră la acest sondaj este strict confidențială. Răspunsurile dumneavoastră vor fi folosite

numai pentru scopuri statistice. Completarea chestionarului durează aproximativ 10 minute. Vă

mulțumim!

Q1. Din cate știți, instituția pe care o reprezentanți aplicat/lucrat, implementat in perioada

2007-2013 un proiect finanțat prin Regio?

1. Da 2. Nu 3. Nu știu 9 .NR

Q2. Până în prezent, intenționează să aplice unul sau mai multe proiecte in cadrul POR-

Regio 2014-2020 ?

1. Da 2. Nu 3. Nu știu 9 .NR

Q3.Care este opinia Dvs. când auziți de „Programul Operațional Regional- Regio”. Vă rog

poziționați această opinie pe scala următoare:

1. predominant pozitivă 3 neutră 4.mai degrabă negativă

2. mai degrabă pozitivă 5. Predominat negativă

8. nu am nici un fel de opinie/nu știu despre ce este vorba (filtru) 99. NR

Q4. De ce afirmați acest lucru?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Q5. Dvs., in ce măsură vă considerați informat despre oportunitățile de finanțare prin

POR- Regio 2014-2020?

1 ______2______3______4______5______6______7______8______9______10

Deloc In foarte mare

măsură

39

Care sunt principalele lucruri pe care Dvs. doriți să le aflați în legătură cu POR-Regio

2014-2020? (minim 2 opțiuni)

Q6......................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Q7……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………

Cum evaluați relația de comunicare a instituției Dvs., in privința proiectelor cu

finanțare europeană cu…?

Excelentă

Foarte bună

bună Satisfăcă-

toare Deficitară

Q8 Instituțiile de avizare de la nivel județean (ISU, ITC, APM)

5 4 3 2 1

Q9 Consiliul Județean 5 4 3 2 1

Q10 ADR (Agenția de dezvoltare din regiunea Dvs.)

5 4 3 2 1

Q11 AM POR (Autoritatea de Management a Programului) MDRAPFE (Ministerul Dezvoltării regionale…)

5 4 3 2 1

Q12. Ce mijloace de informare cu privire la REGIO folosiți în prezent (răspuns

multiplu):

1. Site-ul MDRAPFE www.mdrap.ro

2. Site www.fonduri-ue.ro

3. Site-ul programului www.inforegio.ro

4. Comunicate de presă difuzate de minister sau ADR-uri (prin solicitarea de

acreditare)

5. Newsletter MDRAPFE

6. Pagina de FB Regio

7. Pagina de FB MDRAPFE MinisterulDezvoltarii

8. Pagina de FB Fonduri Europene și Structurale de Investiții,

https://www.facebook.com/Fonduri-Europene-Structurale

9. Twitter MDRAPFE e-Dezvoltare

10. Alte instrumente online ale MDRAPFE: YouTube: eDezvoltare, Issuu: mdrt,

Slideshare: eDezvoltare, LinkedIn RO: MDRAP, LinkedIn EN: mdrap,

Wikipedia: http://bit.ly/1Jb2tMY, portalul OpenData http://data.gov.ro/organization/mdrap

11. Altele: vă rog să le numiți…………………………………………

12. Nu utilizez niciun mijloc de informare

40

In continuare vă rugam să ne ajutați să îmbunătățim instrumentele de comunicare,

acordând o notă, de la 1 (in foarte mică măsură) la 10,(in foarte mare măsură) pentru gradul

de utilitate a pe următoarelor instrumente de comunicare POR-Regio le au, in cazul Dvs. și

indicându-ne instrumente de comunicare pe care le considerați că ar fi un bun model pentru

noi.

Nota Model

Q13 Evenimentele organizate la nivel local si regional

Cele mai interesante evenimente la care am participat au fost:

Q14 Informațiile de pe site-ul REGIO (AM/OI)

Cele mai bun site informativ mi se pare:

Q15 Informațiile din social media

Cea mai bună comunicare cred că o are:

Q16 Informațiile directe primite prin Rețeaua

comunicatorilor REGIO

Q17 Campaniile media (spoturi radio, audio, presă

scrisa, on-line) si panotaj outdoor

Un model bun cred că este campania:

Q18 Materialele promoționale (pliante, afișe, etc)

Un model bun cred că sunt materialele:

Q19 Help-desk dedicat

Un model bun cred că este:

DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

Instituție: _______________________

Nume respondent:____________________________________________

Funcție:____________________________________

Tip instituție:

Unitate administrativ teritorială

1.Judeteană 2.Municipala 3.Orasenească 4.Comunală

Data desfășurării: _______________

Localitatea: _____________________________ județ: __________________

Tel contact_____________________________________________

Vă mulțumim!

Contract: Servicii pentru realizarea studiilor sociologice prin care se vor evalua

nevoile de informare si eficienta acțiunilor de informare si comunicare realizate în

conformitate cu Planul de comunicare pentru POR 2014-2020;

Etapa I - Stabilirea nevoilor de informare, a canalelor preferate, stadiul de

informare în rândul potențialilor aplicanţi;

Sondaj de opinie la nivelul autorităților publice locale și centrale, potențiali

beneficiari

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional

Bulevardul Libertății, nr. 16, Latura Nord, sector 5, București, cod poștal 050706

Telefon: 0372 11 14 09

Email: [email protected]

www.inforegio.ro

Investim în viitorul tău!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional și co-finanțat de Uniunea Europeană prin

Fondul European de Dezvoltare Regională.

Titlul proiectului: Servicii pentru realizarea studiilor sociologice prin care se vor evalua nevoile de

informare si eficienta acțiunilor de informare si comunicare realizate în conformitate cu Planul de

comunicare pentru POR 2014-2020

Editorul materialului: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Data publicării: iulie 2017

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau

Guvernului României

mailto:[email protected]

http://www.inforegio.ro/

raport de cercetare · 2018-07-11 · desemnate pentru a răspunde la chestionar au refuzat...

Documents