Ministerul Educației al R. MoldovaUniversitatea de Stat din Moldova

Facultatea de DreptCatedra Drept Civil

Referatla tema:

Natura juridică a contractului de împrumut

acordat de lombard

2015

Cuprins :

1. Introducere

2. Scurt istoric

3. Noțiunea si caracteristica contractului de împrumut

acordat de lombard

4. Caracterele juridice ale contractului de împrumut acordat

de lombard

5. Elementele contractului de împrumut acordat de lombard

6. Conținutul contractului de împrumut acordat de lombard

7. Operațiunile efectuate de lombard

8. Concluzie

9. Anexă

10. Bibliografie

1. Introducere

. Lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi

păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu

amanetarea acestor obiecte. Ele îşi desfăşoară activitatea numai după primirea

licenţei pentru activitate, eliberată conform legislaţiei în vigoare și în  activitatea  lor,

casele de amanet (lombardurile) se conduc de Constituţia Republicii  Moldova, Codul

civil, Legea nr.449-XV din  30 iulie 2001 cu privire la gaj, Legea nr.282-XV din 22

iulie 2004 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor  preţioase, Legea nr.451-

XV din 30 iulie 2001 privind licenţierea unor genuri de activitate, alte  legi şi acte

normative în domeniu, precum şi de Regulamentul cu privire la modul de

organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor) nr. 204 din 28.03.1995.

Pana la instaurarea regimului comunist in tara noastra casele de amanet se

bucurau de o mare popularitate. La fel și în zilele noastre atat persoanele fizice cat si

intreprinzatorii apeleaza la aceste servicii, prin care au ocazia sa ajunga la un

imprumut rapid fara sa se loveasca de birocratia ce domina in sistemul bancar.

Tendinta globala - luand drept exemplu tendinta europeana - este ca in prezent, toate

clasele sociale apeleaza frecvent la sistemul de creditare a caselor de amanet.

Luand in considerare cateva imprejurimi putem afirma ca creditul de amanet

este benefic atat privit din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social

atat pentru cel care beneficieaza de imprumut cat si pentru cel care ofera imprumutul.

Pentru prima data in tara noastra am oferit imprumuturi pe autovechicule, mentinand

deosebita elasticitate, dupa care clientul poate sa beneficieze imediat de o suma de

bani.1Anii care au trecut de la fondarea societatii au reconfirmat asteptarea noastra,

creditul de amanet dovedindu-se o forma de creditare asemanatoare cu cel bancar. Pe

langa asta are avantajul, fata de procedura de creditare bancara ca beneficiati imediat

de creditul acordat.

1 http://www.rexogold.ro/istoric.htm

2. Scurt istoric

Primele case de amanet au fost create in evul mediu de catre calugarii

franciscani ,cu scopul de a ajuta pe cei saraci. Institutul caselor de amanet in Europa a

fost creat de catre regina Maria Terezia cu scopul de a institualiza acest tip de

creditare. Casele de amanet dateaza din perioada antica si au fost primele institutii de

credit inregistrate. Spre sfarsitul evului mediu "The House of Lombard" din Europa

detinea o retea de case de amanet. Sigla "The House of Lombard" era formata din trei

bile aurii, acest simbol fiind asociat mult timp cu industria amanetului. Practica

amanetarii s-a extins si in America odata cu aparitia colonistilor si, la inceputul

secolului trecut, amanetul constituia principala sursa a creditelor de consum.

Odata cu aparitia institutiilor de acordare de credite de larg consum casele de

amanet au reprezentat sursa alternativa de creditare, dar acestea continua sa joace un

rol vital in acordarea de credite de consum. Oamenii au nevoie sa imprumute mici

sume de bani pe care alte institutii nu sunt disponibile sa le ofere, ceea ce a crescut

popularitatea caselor de amanet.2 Ca prime institutii financiare, casele de amanet

existau in China acum 3000 de ani, in Grecia Timpurie si in Imperiul

Roman( contractul de împrumut sub numele de mutuum s-a răsfrîns și asupra

contractelor de împrumut reglementate după instituția lombardului3).  De-a lungul

istoriei casele de amanet au ajutat oamenii - toti oamenii. Amanetarea nu este o noua

practica si nici nu vizeaza sau serveste o anume clasa sociala. Se spune ca insusi

regele Edward al III-lea al Angliei (secolul XIV) obisnuia sa apeleze la serviciile

caselor de amanet. Calatoria lui Christopher Columbs pentru descoperirea Americii a

fost finantata de catre Regina Isabella care a amanetat bijuteriile coroanei. Si

exemplele pot continua...

2 Toader Toma, Drept Civil. Contracte, ed, fundației "Chemarea", Iași, 1988, pag. 623 Ștefan Cocoș, Drept Roman, București, 2000, pag. 216

3. Noțiunea și caracteristica contractului de împrumut acordat de lombard

Potrivit prevederilor art. 867 CC al RM, în baza contractului de împrumut o

parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul)

bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă

sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au

fost date. Potrivit reglementărilor actuale, contractul de împrumut poate fi atît cu titlu

gratuit cît și cu titlu oneros. Astfel, în cazurile împrumuturilor acordate de către

lombarduri sau asociațiile de economii și împrumut ale cetățenilor sunt oneroase de

fiecare dată în virtutea prevederilor legale.4

Astfel, în diferite accepțiuni, contractul de lombard reprezintă un împrumut

monetar acordat, reprezentand avans garantat cu depunerea in gaj a unui colateral. De

exemplu, pastrarea la agentia de brokeraj a titlurilor financiare cumparate la bursa de

un client pe baza de cont in marje, cu finantare de catre agentie a diferentei dintre

pretul platit pentru cumpararea titlurilor si suma depusa de clientul cumparator drept

garantie sub denumirea de marje.5 Altfel, amanetul este constituit prin remiterea

bunului sau titlului către creditorul gajist sau către un terţ care acţionează în numele

creditorului gajist, sau dacă bunul este deja în mîinile acestuia, prin menţinerea

posesiunii în baza consimţămîntului debitorului gajist, în scopul garantării creanţei

creditorului,6 sau spre exemplu lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă

populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de

a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.7 De esemenea, definiții ale

lombardului găsim însăși în DEX ce ne redă un sens mai lato sensu a acestuia,

precum: - Împrumut sau avans de bani având drept garanţie efecte publice (titluri de

rentă, acţiuni, obligaţiuni etc.), obiecte de valoare etc., depuse ca gaj; -  Instituţie de

credit care acordă astfel de împrumuturi8.

4 Andrei Bloșenco, Drept Civil. Partea Specială. Note de curs, Chișinău, 2003 ,pag. 585 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/4323/Imprumut_lombard6 Legea nr.449-XV din  30 iulie 2001 cu privire la gaj în vig. din 02.10.20017 Hotărîrea Guvernului RM cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor) nr. 204 din 28.03.1995, în vig. din 27.04.19958 DEX, "Lombard"

Astfel, lombardurile își desfășoară activitatea conform legii și trebuie să

întrunească un șir de trăsături specifice și condiții esențiale impuse de lege precum:

-  Lombardurile îşi desfăşoară activitatea numai după primirea licenţei pentru

activitate, eliberată conform legislaţiei în vigoare.

- Capitalul statutar al lombardului nou înfiinţat trebuie o să constituie o sumă

echivalentă cu cel puţin 250000 de lei moldovenești pentru localităţile municipale şi

150000 lei moldovenești pentru localităţile rurale, conform cursului Băncii Naţionale

a Moldovei la data  fondării lombardului9. Capitalul social se majorează, o dată cu

creşterea numărului filialelor casei de amanet (lombardului), pentru fiecare filială,

cu 40% de la cuantumul de bază stabilit şi se înregistrează în modul prevăzut de

legislaţie. Mărimea sumei evaluării obiectelor, recepţionate de către lombard

spre  păstrare, şi a sumelor împrumuturilor, acordate cu amanetarea obiectelor, nu

trebuie să depăşească volumul capitalului statutar.

- La fondarea lombardului  cota bunurilor imobiliare nu trebuie să depăşească 25 la

sută din capitalul statutar.

-  Fondul de  rezervă al lombardului trebuie să constituie cel puţin 15  la sută din

mărimea capitalului statutar. El se formează din contul beneficiului rămas după

impozitare.

-  Denumirea completă şi cea abreviată a lombardului trebuie să conţină cuvîntul

"Lombard". Nici o persoană juridică, cu excepţia lombardurilor, nu este în drept să

includă în denumirea sa cuvîntul "Lombard" sau sintagmele cu acelaşi sens.

- Lombardul nu poate fi condus şi nu poate angaja persoane cu antecedente  penale

pentru infracţiuni economice, infracţiuni  contra securităţii publice şi a statului,

precum şi pentru luare de mită.

- Casa de amanet (lombardul) trebuie să fie dotată cu depozite (safeuri) speciale,

sisteme de semnalizare de pază, alarmă şi incendiu, care să asigure integritatea

valorilor primite în amanet. Casa de amanet (lombardul) poartă răspundere

materială deplină, în condiţiile legii, pentru cantitatea şi calitatea obiectelor primite

9 Legea nr. 282 din 22.07.2004 cu privire la regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase , în vig. din 17.09.2004, art. 19

spre păstrare şi celor depuse în amanet. Cîntărirea valorilor primite (eliberate) se

efectuează cu mijloace de cîntărire de tipul şi clasa de exactitate corespunzătoare,

legalizate şi verificate metrologic anual, în modul stabilit de către organul naţional

de metrologie.

-  Lombardul este obligat să asigure obiectele primite în  păstrare şi cele lombardate

în suma valorii bunurilor conform evaluării efectuate la amanetarea sau primirea lor

în păstrare prin înţelegerea părţilor.

- Obiectele din metale şi pietre preţioase se primesc numai în localul lombardului.

-  La recepţionarea obiectelor spre păstrare, lombardul eliberează chitanţe

nominative de depozit, care au putere de  contract,  încheiat între părţi. La

acordarea  împrumutului lombardul eliberează bilete nominative de amanet.

Formularele chitanţelor de depozit  şi a biletelor de amanet se eliberează  de către

lombard . Textul formularelor se coordonează cu Ministerul Justiţiei. etc.

4. Caracterele juridice ale contractului de împrumut acordat de lombard

Ca și majoritatea contractelor civile, acest tip de contract este unul consensual,

considerîndu-se valabil încheiat din momentul cînd părțile au convenit asupra

clauzelor esențiale ale lui.. Astfel, unica clauză esențială legală petru acest contract

reieșind din caracterele generale ale contractului de împrumut este cea cu privire la

obiect. De asemenea ca și în legislația multor state, acest tip de contract este unul

real, fiind insoțit de predarea bunului pe lîngă încheierea acordului de voință. Iarăși,

derogînd de la caracterele juridice ale contractului de împrumut în general, acesta este

unul sinalagmatic fiind însoțit de obligații reciproce și corelative, de genul obligația

casei de amanet de acordare a împrumutului și de asigura bunul pe perioada păstrării

sale și respectiv obligația debitorului de a întoarce împrumutul la timp cu dobînda

reglementată în acord și punera la dispoziția lombardului bunului ca contravaloare a

împrumutului.

Spre deosebire de alte varietăți ale contractului de împrumut, cel de lombard

este totalmente unul oneros, avînd ca trăsătură reducerea activului patrimonial al

împrumutătorului. De asemenea este prevăzută exhaustiv dobînda prin care se

urmărește obținerea profitului. După cum se vede din noțiunea legală a contractului ,

împrumutul este unul translativ de proprietate, bunurile(în cazul nostru este vorba de

bani) trec în proprietatea împrumutatului, însoțite și de riscul pieirii sau deteriorării

fortuite potrivit normelor generale. De asemenea , din momentul trecerii bunurilor la

împrumutat ele sunt susceptibile de a fi urmărite, conform principiilor generale ale

împrumutului, însă legislația în cadrul lombardului reglementează faptul că

confiscarea  sau urmărirea bunurilor depuse la lombard  în păstrare şi amanetate poate

avea loc numai în cazurile şi  în modul prevăzute de lege (conform Regulamentului

cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor)

nr. 204 din 28.03.1995). Împrumutul, de regulă, este cu executare succesivă, însă

poate fi și de genul uno inctu, conform unor opinii.10

5. Elementele contractului de împrumut acordat de lombard

 Părţile acstui contract de împrumut sunt împrumutătorul şi împrumutatul, care

în cazul nostru sunt reprezentate de instituția de lombard (casa de amanet) și persoana

fizică care beneficiază de serviciile acesteia. Deoarece contractul este translativ de

proprietate, împrumutătorul trebuie să aibă capacitatea, respectiv, să îndeplinească

condiţiile cerute de lege pentru actele de dispoziţie şi să fie proprietatrul bunului care

formează obiectul contractului. În cazurile menționate în lucrarea noastră

împrumutătorul trebuie să aibă o calitate specială – Lombard sau Asociaţie de

economii şi împrumut ale cetăţenilor, care este expres stipulată de legislația civilă.11

Împrumutatul trebuie să aibă capacitatea şi să îndeplinească condiţiile cerute de lege

pentru acte de dispoziţie. Această cerinţă se explică prin faptul că acesta va fi obligat,

după consumarea bunurilor împrumutate, să restituie din patrimoniul său o valoare

echivalentă, iar în cazul împrumutului acordat de lombard calitatea de împrumutat o

pot avea numai cetăţenii Republicii Moldova şi cetăţenii străini.

10 Camelia Toader, Contracte Speciale, București, 2003, pag. 24511 Comentariul CC al RM

Obiectul contarctului îl constituie banii (banii pot fi constituiți în monedă

națională sau valută străină)12 sau alte bunuri fungibile.Contractul de împrumut

încheiat cu Lombardul are ca obiect numai bani. Lombardul acordă împrumut cu

amanetarea anumitor bunuri. Mărimea împrumutului eliberat cu amanet nu trebuie să

fie mai mică de 75% din suma evaluării obiectelor de uz personal şi casnice

amanetate. La amanetarea obiectelor din metale preţioase împrumutul trebuie să

constituie cel puţin 90% din suma evaluării. De asemenea, în cazul lombardului,

prețul, care este sub forma unei dobînzi, apare ca element - prețul, care reprezintă în

cazul nostru fructul civil al sumei împrumutate. Rata dobînzii urmează a fi determinat

de părți în conformitate cu Rata de refinanțare a BNM și aceasta se percepe la

rambursarea împrumutului pentru întreg termenul de aflare a obiectelor în lombard.

Contractul de împrumut cu lombardul urmează de a fi încheiat și în forma

specifică conform legislației civile. Astfel,  la recepţionarea obiectelor spre păstrare,

lombardul eliberează chitanţe nominative de depozit, care au putere

de  contract,  încheiat între părţi.(conform art. 458(2) CC al RM) La

acordarea  împrumutului lombardul eliberează bilete nominative de amanet.

Formularele chitanţelor de depozit  şi a biletelor de amanet se eliberează  de către

lombard . Textul formularelor se coordonează cu Ministerul Justiţiei. Chitanţele de

depozit şi biletele de amanet sînt blanchete de evidenţă strictă, se completează în

patru exemplare sub un număr. Primul exemplar se înmînează clientului, al doilea se

transmite la depozit împreună cu articolul amanetat, al treilea  - casierului pentru

eliberarea  împrumutului, al patrulea rămîne la recepţionar pentru dare de seamă

contabilităţii. Eliberarea şi restituirea lor se  consemnează într-un registru. Registrul

trebuie  să fie şnuruit, numerotat, semnat de conducătorul lombardului şi ştampilat.

La biletele nominative de amanet, chitanţele nominative de depozit şi  în registru

trebuie să fie reflectată lista detaliată a obiectelor luate în păstrare sau cu amanet,

precum şi  modul de rambursare a împrumutului de către lient. Pentru obiectele din

metale şi pietre preţioase - descrierea generală, greutatea, titlul, cantitatea pietrelor şi

12 Proiectul Hotărîrii Plenului CSJ cu privire la unele chestiuni apărute în practica aplicării de către instanţele

judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor ce ţin de contractele de împrumut, pt. 4

denumirea lor, caracteristica, culoarea, tipul de fixare.13 Înscrierile în registru, pe

biletele nominative de amanet, chitanţele nominative de depozit şi în alte documente

trebuie să se facă citeţ. Dacă se operează corectări, acestea se confirmă prin sintagma

"certific rectificarea", prin semnăturile personale ale lucrătorului responsabil  de

perfectarea documentului, a clientului şi prin  ştampila lombardului. Înscrierile

în  registru  trebuie să fie identice cu  cele de  pe chitanţele nominative de depozit sau

biletele nominative de amanet. Registrele, chitanţele nominative de depozit, biletele

nominative de amanet şi celelalte documente se prezintă, la cerere, persoanelor

oficiale, care au efectuat controlul asupra activităţii lombardului, clienţilor acestora,

precum şi a altor organe interesate pentru a  lua cunoştinţă de conţinutul lor.

Răspunderea pentru păstrarea şi ţinerea registrului, completarea biletelor nominative

de amanet şi a chitanţelor nominative de depozit o poartă angajaţii lombardului,

conform ordinului emis de conducătorul acestuia.

Temenul în acest tip de contract nu reprezintă o clauză esențială și se determină

de părți în contract.14 Dacă în contract nu este stabilit termen de restituire,

împrumutul urmează să fie restituit în decurs de 30 zile din momentul cînd

împrumutatul a primit înştiinţarea de restituire.15

6. Conținutul contractului de împrumut acordat de lombard

Încheind acest contract de împrumut, împrumutătorul este ținut să transmită

suma de bani la care s-a obligat. Astfel, în cazul împrumutului de bani, la scadenţă

trebuie să fie restituită suma împrumutată, indiferent de scăderea sau sporirea valorii

banilor, cu excepţia cazului cînd prin acte normative speciale se dispune altfel.

Obligaţia restituirii împrumutului de către împrumutat se consideră executată

din momentul transmiterii împrumutătorului a sumei de bani, a altor bunuri sau

transferării a sumelor de bani pe contul bancar a împrumutătorului, dacă altă

modalitate nu este prevăzută de contract. Dacă după expirarea termenului prevăzut în

13 Legea nr. 282 din 22.07.2004 cu privire la regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase , în vig. din 17.09.2004, art. 414 Gh. Chibac, Aurel Băieșu, Al. Rotari, Ol. Efrim, Drept Civil. Contracte și succesiuni, ed. Cartier, ed. a III-a, Chișinău, 2010, pag. 9015 Codul Civil al RM adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, în vigoare de la 12.06.2003, art. 870(4)

contract împrumutatul nu restituie împrumutul, lombardul este în drept să-şi satisfacă

creanţele din valoarea bunurilor amanetate, în modul prevăzut de art. 458 Codul civil.

Din suma încasată de la vînzarea obiectelor amanetate se achită împrumutul şi

dobînda aferentă, cheltuielile de vînzare, iar partea rămasă se restituie posesorului

biletului nominativ de amanet (pct. 30-31 a Regulamentului). Art. 458 CC al RM

reglementează astfel expres că în cazul în care creditul garantat prin amanetarea

bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen, lombardul are dreptul, în baza unui

act notarial cu caracter executoriu, să vîndă, după expirarea termenului de graţie de o

lună, bunul amanetat conform regulilor de valorificare a patrimoniului amanetat.

Creanţele lombardului faţă de debitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu

acoperă datoria.

Ce ține de obligațiile lombardului, acestea sînt reglementate atît prin CC al

RM, dar și prin alte legi sau Regulamentul cu privire la modul de organizare și

funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), ca exemplu, Legea cu privire la gaj

denotă ca obligație esențială a lombardului ca să asigure din contul său bunurile

primite în gaj, și că asigurarea este efectuată în cuantumul valorii depline a bunului

gajat, conform estimărilor făcute cu acordul părţilor la gajarea bunului.  Este nulă

clauza care exclude obligaţia de asigurare.16 De asemenea, lombardul este obligat ca,

în momentul transferării posesiunii, să asigure bunul amanetat pe propria cheltuială,

în favoarea debitorului şi corespunzător valorii evaluate, care se determină în funcţie

de preţurile de piaţă pentru categoriile şi calitatea obiectelor amanetate. Este nulă

clauza care exclude obligaţia de asigurare.  Lombardul nu are dreptul să folosească şi

să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea sau deteriorarea lor în

măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei

situaţii de forţă majoră.

7. Operațiunile efectuate de lombard

Lombardul este autorizat dă practice următoarele genuri de activităţi:

16 Legea cu privire la gaj nr. 449 din 30.07.2001, în vig. din 02.10.2001, art. 53

păstrarea obiectelor de uz personal şi casnic, care aparţin persoanelor fizice

cu drept de proprietate privată;

acordarea împrumuturilor cu amanetarea obiectelor menţionate.

Lombardul nu are dreptul să primească în păstrare şi ca  amanet următoarele:

a) valută străină;

b) hîrtii de valoare;

c) obiecte care  nu aparţin persoanelor fizice cu drept de proprietate privată;

d) bunuri imobiliare;

e) obiecte de anticariat sau alte obiecte  vechi;

f) monede din metale preţioase;

g) metale şi pietre preţioase, care constituie materie primă, deşeuri sau obiecte cu

destinaţie tehnică şi de producţie;

h) mijloace de transport (exceptînd bicicletele şi motoretele);

i) resturi şi deşeuri ce conţin metale  preţioase, extrase din utilaj la casarea

acestuia.

 Lombardurile stabilesc de sine stătător preţurile şi tarifele la serviciile prestate

de ele. La recepţionarea de către lombard a obiectelor de uz personal şi casnic în

păstrare plata se percepe pentru tot termenul de păstrare convenit. La recepţionarea de

către lombard a obiectelor ca amanet, plata pentru păstrare, precum şi dobînda pentru

împrumut se percepe la rambursarea împrumutului pentru întreg termenul de aflare a

obiectelor în lombard.  Lombardul acordă împrumuturi băneşti în valuta națională pe

un termen stabilit  prin înţelegerea părţilor. Numărul împrumuturilor, acordate unei

persoane pe bilete de amanet separate, nu se limitează. Obiectele evaluate în sumă

sub 10 lei nu se primesc în păstrare sau ca amanet. După expirarea termenului

prevăzut în contract, lombardul  este în  drept  să-şi  satisfacă creanţele din valoarea

bunurilor depuse  în păstrare sau ca amanet în modul stabilit în contract,

dacă  legea  nu prevede altceva.  

Transmiterea chitanţelor nominative de depozit şi a biletelor nominative de

amanet altei persoane cu dreptul de a primi de la lombard obiectele depuse în păstrare

sau ca amanet se efectuează prin  procura posesorului, legalizată la notariat.

Lombardul nu are dreptul să folosească obiectele depuse  în păstrare sau ca amanet şi

nici să le dea în folosinţă altor persoane fizice şi juridice. Obiectele recepţionate spre

păstrare sau ca amanet trebuie să fie depozitate în încăperile lombardului în condiţii

care să asigure integritatea lor calitativă.

Lombardul poartă răspundere materială şi judiciară pentru integritatea

obiectelor luate în păstrare sau ca amanet.  În toate încăperile în care îşi desfăşoară

activitatea lombardul la un loc vizibil, trebuie să fie afişate Regulile de lucru ale

lombardului, copia licenţei pentru activitate, precum şi tarifele în vigoare la serviciile

prestate. Despre lichidarea sau reorganizarea lombardului clienţii urmează să fie

anunţaţi cu cel puţin 30 zile înainte, iar obiectele predate spre păstrare sau amanetate

să fie restituite posesorilor. Sumele încasate de la vînzarea bunurilor nereclamate,

plătibile persoanei care a dat obiectele în păstrare sau ca amanet, dar care nu le-a

primit în termenele stabilite de prezentul Regulament, se transmit spre păstrare la

depozitul biroului notarial pe numele persoanei care le-a depus. Și nu în ultimul rînd,

condiţiile contractului de amanetare la lombard prin care se limitează drepturile

debitorului în raport cu cele conferite prin prezentul cod şi prin alte legi sînt nule. În

locul unor astfel de condiţii se aplică dispoziţiile legale corespunzătoare.17

8. Concluzie17 CC al RM adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, în vigoare de la 12.06.2003, art. 458 (6)

Esența acestui tip de contract are o rezonanță imensă în dezvoltarea și

acordarea creditelor simple pentru persoanele fizice din mai multe privințe, și anume

că oferă o oportunitate destul de simplificată și ferită de structurile birocratice ale

societății actuale și anume prin faptul ca orice persoană poate solicita un astfel de

credit cu gajarea anumitor bunuri de preț, prin prezentarea doar a buletinului de

identitate și a documentelor ce certifică proveniența bunului. Drept dovadă a acestui

lucru o și demonstrează statistica la moment, prin care se spune ca majoritatea

persoanelor care solicită acest tip de creditare este populația medie, cu regim de trai

mediu. Potrivit lui Gh. Serghienco, un vicedirector a unei case de amanet din

Chișinău, casele de amanet sunt solicitate cel mai mult de sarbatori, dar si inainte de

concedii ori la inceputul anului scolar, ceea ce demonstrează ca carcaterul creditelor

sau împrumuturilor, mai corect de menționat, au un caracter de consum pentru

majoritatea persoanelor.

De obicei, oamenii lasa in gaj inele, cercei, bratari, lantisoare. Ultimele piese la

care renunta sunt verighetele, ceea ce demonstrează ca nevoia de bani este foarte

mare, mai ales în condițiile ultimei crize, prin care, iarăși, în urma statisticii efectuate

s-a demonstrat că numărul clienților caselor de amanet a crescut în ultimul timp de la

cca 4-5 pers. pe zi la peste 8-9 pers. Astfel, putem evidenția 2 lucruri elementare în

urma acestor date, în opinia mea, fie este nevoia de bani acută a lumii, fie încrederea

mult mai sporită în aceste instituții de împrumut decît în instituțiile bancare ale RM.

9. Anexă

Art. 4 din Legea cu privire la regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase :

metale preţioase - aurul, argintul, platina şi metalele platinice (paladiul, iridiul, rodiul, ruteniul,

osmiul), indiferent de starea şi forma în care se află acestea, inclusiv în formă nativă, afinată,

precum şi în materie primă, aliaje, semifabricate, produse industriale, compuşi chimici, resturi şi

deşeuri industriale şi de consum;

 pietre preţioase - diamante naturale, smaralde, rubine, safire, alexandrite şi perle naturale (cu

excepţia celor de rîu, de lac) în  formă naturală şi prelucrată, precum şi formaţii unicale de

chihlimbar;

articole din metale preţioase şi pietre preţioase - articole din aliaje de metale preţioase cu utilizarea

diferitelor tipuri de prelucrare artistică cu inserări din pietre preţioase şi din alte materiale de

provenienţă naturală sau artificială, ori fără acestea,întrebuinţate în calitate de bijuterii (inele,

brăţări, coliere, broşe, cercei, lanţuri, brelocuri etc.), de obiecte de uz personal (portţigarete,

tabachere, pudriere, bomboniere, brichete, ochelari, ceasuri etc.), de obiecte de uz casnic şi/sau

pentru scopuri rituale şi decorative, monede, lingouri etc.;

valori - metale preţioase şi pietre preţioase, articole confecţionate din ele;

lingouri - aur, argint, platină şi paladiu, turnate în forme speciale ce corespund standardelor

naţionale şi reglementărilor tehnice la aceste metale, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova,

sau standardelor internaţionale, însoţite de certificate de calitate a metalelor preţioase, eliberate de

autoritatea abilitată;

 aur monetar - partea aurului financiar utilizat ca activ, deţinută de Banca Naţională a Moldovei cu

titlu de rezervă internaţională a statului;

resturi  ce conţin metale preţioase - detalii, ansambluri, articole şi materiale ce conţin metale

preţioase, care şi-au pierdut destinaţia funcţională şi/sau calităţile de consum şi sînt inutilizabile

conform destinaţiei;

deşeuri  ce conţin metale preţioase - deşeuri  industriale şi de consum, în orice stare şi în orice

formă, ce conţin metale preţioase;

utilizare a metalelor preţioase şi pietrelor preţioase - întrebuinţare a metalelor preţioase şi pietrelor

preţioase în scopuri financiare, de producţie, ştiinţifice, social-culturale şi în alte scopuri;

 semn de marcare de stat - semn de marcare de stat, stabilit  în Republica Moldova, care se

aplică pe bijuterii şi  pe alte articole din metale preţioase şi care confirmă titlul metalelor preţioase;

marcare a metalelor preţioase - aplicarea semnului de marcare de stat pe bijuterii şi pe alte articole

din metale preţioase;

probare a metalelor preţioase - determinare a titlului bijuteriilor şi altor articole din metale

preţioase prin metodele stabilite;

titlu - valoare a aliajului, care indică numărul unităţilor de greutate a metalului preţios de bază la o

mie unităţi de greutate a aliajului;

semn nominal personal - semn special care  indică producătorul pe bijuterii şi pe alte articole finite

din metale preţioase, înregistrat într-un registru special;

expertizare a metalelor preţioase - determinarea caracteristicilor calitative şi/sau cantitative ale

metalelor de către autoritatea abilitată cu  dreptul de a confirma corespunderea produselor

(articolelor) din metale preţioase standardelor naţionale şi reglementărilor tehnice, ale cărei

rezultate se perfectează, după caz, sub formă de act sau certificat de calitate;

diagnosticare a pietrelor preţioase - determinarea caracteristicilor calitative şi cantitative ale

pietrelor preţioase, inclusiv pentru clasificare şi/sau pentru stabilirea costului;

evaluare a pietrelor preţioase - determinare a costului pietrelor preţioase în baza rezultatelor

diagnosticării;

prelucrare a metalelor preţioase - extragere a metalelor preţioase din resturi şi deşeuri, compuşi

chimici, concentrate şi semifabricate  ce conţin metale preţioase;

afinare - proces de purificare a metalelor preţioase extrase din amestecuri şi compuşi pentru a le

aduce în corespundere cu standardele naţionale şi reglementările tehnice, în vigoare pe teritoriul

Republicii Moldova, sau cu standardele internaţionale;

evidenţă  specială - ţinerea registrului special al persoanelor juridice şi fizice care practică activităţi

cu metale preţioase şi pietre preţioase şi al celor care practică activităţi în cadrul caselor de amanet;

amanetare a articolelor din metale preţioase şi pietre preţioase - depunere a articolelor din metale

preţioase şi pietre preţioase în case de amanet (lombarduri) şi în instituţii financiare pentru a obţine

un împrumut (credit);

activităţi cu metale preţioase şi pietre preţioase - operaţiuni care au ca obiect: prelucrarea

industrială a metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, inclusiv a resturilor şi deşeurilor ce conţin

metale preţioase; fabricarea, repararea (restaurarea) bijuteriilor şi a altor articole; vînzarea,

cumpărarea, amanetarea (grevarea cu gaj), păstrarea, introducerea, expedierea şi scoaterea în/din

Republica Moldova a metalelor preţioase şi pietrelor preţioase şi a articolelor din ele; expertizarea şi

marcarea bijuteriilor şi a altor articole din metale preţioase şi pietre preţioase; alte operaţiuni cu

metale preţioase şi pietre preţioase, cu articole din ele.

10. Bibliografie:

http://www.rexogold.ro/istoric.htm;

CC al RM adoptat prin Legea nr. 1107-XV din 06 iunie 2002, în

vigoare de la 12.06.2003;

Legea cu privire la gaj nr. 449 din 30.07.2001, în vig. din

02.10.2001;

Legea nr. 282 din 22.07.2004 cu privire la regimul metalelor

prețioase și pietrelor prețioase , în vig. din 17.09.2004;

Gh. Chibac, Aurel Băieșu, Al. Rotari, Ol. Efrim, Drept Civil.

Contracte și succesiuni, ed. Cartier, ed. a III-a, Chișinău, 2010;

Proiectul Hotărîrii Plenului CSJ cu privire la unele chestiuni

apărute în practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a

legislaţiei la soluţionarea litigiilor ce ţin de contractele de împrumut,

pt. 4;

Camelia Toader, Contracte Speciale, București, 2003;

Comentariul CC al RM;

DEX, "Lombard";

http://www.euroavocatura.ro/dictionar/4323/Imprumut_lombard;

Hotărîrea Guvernului RM cu privire la aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet

(lombardurilor) nr. 204 din 28.03.1995, în vig. din 27.04.1995;

Andrei Bloșenco, Drept Civil. Partea Specială. Note de curs,

Chișinău, 2003;

Toader Toma, Drept Civil. Contracte, ed, fundației "Chemarea",

Iași, 1988;

Ștefan Cocoș, Drept Roman, București, 2000.