radu muresan forme ale milenarismului in societatea americana

8/17/2019 Radu Muresan Forme Ale Milenarismului in Societatea Americana

1/20

Asist. Drd. Radu Mureşan

TRĂIND ÎN FRICA JUDECĂŢII DE APOIFORME ALE MILENARISMULUI ÎN SOCIETATEA AMERICANĂ

În mod tradiţional, milenarismul este speranţa în instaurarea unei Împărăţii de 1000 de ani de pace şi dreptate pe pământ, pe baza interpretării literale a unor versete din Apocalipsă şi din cartea luiDaniel. Milenarismul a avut o lună tradiţie în creştinismul apusean 1, apoi a devenit o temă importantă a predicii puritane în !umea "ouă şi în discursul esc#atoloic al multor secte apărute pecontinentul american. $tudiul de %aţă îşi propune să prezinte cronoloic oriinile şi dezvoltareacurentului milenarist în $tatele &nite şi să insiste asupra %ormelor sale de mani%estare la trei dintresectele care au un impact considerabil în 'uropa, în special în %oste ţări comuniste, şi anume( )iserica

Adventistă de *iua a +a, -ranizaţia Martorii lui e#ova şi )iserica $%inţilor &ltimelor *ile /Mormonii. ercetătorii au identi%icat două aspecte în mani%estarea acestui curent, deşi distincţia dintre

acestea nu este întotdeauna %oarte clară. 2rimul, numit postmilenarism, se caracterizează prin speranţa

că3 Împărăţia lui Dumnezeu3 se instaurează proresiv, printrun proces evolutiv, prin mi4loace concreteomeneşti ca redeşteptarea reliioasă sau re%ormele sociale. Această credinţă, care dădea oamenilor posibilitatea să lucreze asupra propriului destin şi a umanităţii, presupunea o evoluţie liniară a omeniriişi o continuitate istorică între ce era înainte şi ce va %i după a doua venire a Domnului. Mileniul urma să vină după / post acest e%ort uman colectiv. Din contră, premilenarismul promova credinţa că3 Împărăţialui Dumnezu3 intervine e5abrupto, printrun proces revoluţionar care întrerupe lanţul cauzalităţilor naturale şi istorice. Această intervenţie este rezultatul numai al acţiunii divine, %ără de care acţiuneaomului nu poate nimic şi ea survine înainte / pre de instaurarea împărăţiei6.

Cele două modalităţi de a privi instaurarea Împărăţiei de 1000 de ani au marcat înmod diferit raporturile grupurilor milenariste cu societatea. Postmilenarismul semanifestă prin activism, integrare în societate în dorinţa de a schimba lumea din

interior7

. Din contră, premilenarismul întreţine vie ateptarea, credinţa că venirea1 !ilenismul sau ateptarea "Împărăţiei de 1000 de ani# a fost profesat în primele secole cretine at$t

de eretici %Cerint, montanitii&, c$t i de unii Părinţi ai 'isericii %(f. )ustin !artirul i *ilosoful, (f. +rineude -on etc&. se vedea ). Danielou, 8#eloie de 4udeoc#ristianisme, Paris, 1/2 3ardi, C., lmillenarismo( testi dei secoli , *iren4e, 1//. Încep$nd cu secolul +5, opinia *ericitului ugustin că"Împărăţia de 1000 de ani# nu este altceva dec$t 'iserica Cretină devine normativă, dar fără să e6cludăinterpretările literale posterioare ale mileniului. !ilenarismul a devenit promotorul unor curente eretice în 7vul !ediu occidental i a fost activ în curentele 8eformei protestante, ca anabaptismul. În specialg$ndirea călugărului calabre4 )oachim del *iore %91:0:& a marcat evoluţia acestui curent spre formecontestatare i revoluţionare, p$nă la ideile moderne de progres i fericire %8eeves !ar;orie, 8#en%luence o% t#e 2rop#ec9 in t#e !ater Middle Aes, A stud9 o% t#e :oac#imism , enri de

ubac, !a posterite spirituelle de :oac#im de ;lore, : vol, Paris, 1/?/@ 1/12 ;ormes de mill


2/20

Domnului poate avea loc în orice moment. Kltimul implică însă un risc de derivă sectară,merg$nd p$nă la sinucidere colectivă, în momentul în care membrii unei grupări aucontiinţa că sunt instrumente ale instaurării Împărăţiei i interpretea4ă paranoic oriceopo4iţie din partea societăţii.

Î!"#r#$ia de %&&& de ani 'n "redi(a "uritan# În primele decenii ale secolului al 5++@lea, odată cu întemeierea primelor ae4ăripuritane în 3eG 7ngland, se de4voltă în r$ndul colonitilor o vi4iune apocaliptică asuprarolului lor în istoria m$ntuirii. 7i erau convini că merica, identificată cu paradisulterestru, a fost aleasă pentru a pregăti a doua venire a lui >ristos. Prelu$nd i adapt$ndvi4iunea apocaliptică tradiţională a puritanismului engle4, ei credeau că acest 3ou+erusalim trebuia să devină, graţie muncii lor, un paradis pe păm$nt, să se transforme în

Î!"#r#$ia (e)*r * !ie de ani %postmilenarism&. 7i trebuiau să@l descopere i să@l facă săe6iste, asemenea poporului evreu în pustieO.

Predica lui J*+n ,int+r*" -%/0%1&, licenţiat în drept al KniversităţiiCambridge i ;udecător de pace în ondra, devenit guvernator al provinciei!assachusetts, a întreţinut vie ideea că merica era o parte a planului lui Dumne4eu cuomenirea. Într@una din predicile sale, A Model o% #ristian #arit9, %&n model dedraoste creştină, rostită în 1=E0 i considerată un manifest despre misiunea morală alocuitorilor umii 3oi, el rostete celebrele cuvinteJ "Qtrebuie să considerăm că suntemcetatea de pe munte (city on the hill)@oc#ii tuturor oamenilor sunt îndreptaţi sprenoi#. 7l insista asupra faptului că cei veniţi în merica sunt chemaţi să construiască3oul +erusalim al vremurilor din urmă, care va da lumină întregii lumi i în specialngliei.

C$nd predicatorii puritani vorbeau despre instaurarea 3oului +erusalim i atrăgeauatenţia că sf$ritul este foarte aproape, aveau în minte te6tul de la pocalipsă +, 10J

F Gi ma dus pe mine, în du#, întrun munte mare şi înalt şi mia arătat cetatea ceas%ântă, erusalimul, poorânduse din cer, de la Dumnezeu3. Knul din cei mai cunoscuţi

Dumne4eu. Însă la nivelul culturii populare, imaginea lui >ristos care apare pe norii cerului%premilenarism& a predominat asupra unei idei pur spirituale, at$t datorită puterii ei dramatice, c$t idatorită faptului că interpreta literal te6tul biblic. Premilenaritii au construit o întreagă literaturăe6egetică care a condus la naterea fundamentalismului protestant în secolul al +@lea %7rnest (andeen,8#e Hoots o% ;undamentalism, Chicago, 1/?02 Nimoth- Leber, !evin in t#e $#adoE o% t#e $econd omin, 3eG HorI, 1/?/2 Feorge !arsden. ;undamentalism and American ulture, 3eG HorI, 1/0&. Încursul secolului al +@lea premilenialiii vor fi asociaţi cu o atitudine de resemnare pasivă, de asteptare,iar postmilenaritii cu credinţa în progresul acţiunii umane, de activism. Însă nici unii nici alţii nu formausisteme doctrinare coerente, clar delimitate. %'loch, 8uth, Iisionar9 Hepublic( Millennial 8#emes in

American 8#ou#t, 1+JK1C00 , 3eG HorIJ Cambridge Kniversit- Press, 1/&.

4 Prin 3eG 7ngland se înţeleg cele patru colonii puritaneJ Pla-month, Connecticut, 3eG >aven i!assachusets care formau nucleul spiritual al umii 3oi. Între 1=:0@1=O0, aceste provincii au absorbitR !area migraţie S a peste :0 000 de bărbaţi, femei i copii, care părăseau nglia. cetia erau cunoscuţi,cu un termen generic ca puritani. 2uritanismul, prin cele două curente ma;ore ale sale, pre4biterianismuli congreţionalismul, era un curent religios care interpreta în termeni apocaliptici cri4a politică din nglia,de la mi;locul secolului al 5+++@lea. 7i îi priveau pe liderii 'isericii nglicane ca o forţă demonică princare se pervertea cretinismul i considerau de datoria lor să purifice 'iserica de rău i să instaure4e"adevărata 'iserică a lui Dumne4eu#. %)ean 'aubrot, 2uritanisme, în Dictionnaire@, p. :@ ?& .)ames >alstun, A rational millennium( puritan utopian o% seventeent#centur9 'nland and America, 3eGHorI , . 'loch, op.cit / 8#e Developement o% t#e Millenial 8radition in olonial

America, p. E@ E& . utoarea arată că rădăcinile tradiţiei mileniale în merica se află în ngliarevoluţionară a secolului al 5++@lea i mai departe în 8eformă.5 #ristianit9 in America, ed. b- !. . 3oll , 3. >atch, F. !arsden, D.Lells, ). Loodbridge, !ichigan,1/E %mai departe se va cita #ristianit9 in America@&


3/20


4/20

a vi4itat de apte ori coloniile americane, atrăg$nd mulţimi uriae de oameni veniţi dela mari depărtări să@l asculte. !esa;ul său despre "naterea din nou# a determinat ostare emoţională deosebită în r$ndul ascultătorilor săi i a dus la un impresionant val deconvertiri. ceastă "redeteptare# a revigorat i credinţa că merica are un rol în planullui Dumne4eu în Tiua de poiJ cu c$t locuitorii ei e6perimentea4ă "naterea din nou# cuat$t ei vor forma Împărăţia lui Dumne4eu/.

Re@*)u$ia A!eri(an# avea să contopească e6perienţele apocaliptice puritane irevendicările politice împotriva ngliei, d$nd un nou sens ideii de libertate politică ireligioasă. În timpul 8evoluţiei, discursul puritan a accentuat aa numita "teologie alegăm$ntului#, ideea că 3eG 7ngland@ul a înlocuit poporul ales ca i centru al lucrării luiDumne4eu în istorie. Dumnezeu nu numai că apăra America, dar îi con%erea şi un rolmântuitor. 7a nu mai avea să fie o colonie, ci o naţiune, "cetatea de pe munte#, ocomunitate care să trăiască după legile lui Dumne4eu, care să fie un model de imitat ipentru alte naţiuni, să m$ntuiască întreaga lume i să o pregătească pentru instaurarea"Împărăţiei de o mie de ani#.

(tăp$nirea britanică începea să capete caracteristici demonice prin analogiibiblice ca robia egipteană sau cea babilonică i discursul revoluţionar era, în consecinţă,unul cu semnificaţie profeticăJ lupta împotriva ngliei nu era doar o luptă pur politică,pe marginea dreptului de a impune anumite ta6e în colonii, ci una legată de viitorulmericii10. 3oua nglie trebuia să hotărască dacă merge în continuare alături de "fiaraapocaliptică# sau dacă@i construiete singură viitorul spre a deveni 3oul (ion, aa cumpredicau puritanii11. În conclu4ie, prima generaţie de cetăţeni ai (tatelor Knite a trăit înumbra celei de a doua veniri a lui >ristos mai intens dec$t orice altă generaţie dinainteaeiJ libertatea civilă i religioasă pe care o dob$ndiseră urma să servească de acum încoloca un vestitor al Împărăţiei, ca o forţă împotriva căreia nici o tiranie nu putea sta.

*ri)e !i)eniu)ui B(a)(u)at: şi dea!#>irea !i)erit#

În ;urul anului 100, chiar în perioada imediat următoare 8ă4boiului revoluţionar,societatea americană e6perimentea4ă o A d*ua !are deşte"tare -Se(*nd ;reat

'i#teent# entur9 Hevival, :. vol, 1/?0, 1/?/.9 a mi;locul secolului al 5+++@lea, "!area Deteptare# a avut un impact ma;or asupra societăţiiamericane, determin$nd un mare număr de oameni să se alăture unei biserici i să se dedice pietăţiiconcrete. Not ca o consecinţă importantă a acestei redeteptări a fost preocuparea pentru educaţiasuperioară, acesta fiind momentul întemeierii colegiilor >arvard i Hale. %#ristianit9 in America@, p.11O@11=&. se vedea 8obert 8ossell, 8#e reat AEaenin ( An ?istorical Anal9sis, Umerican )ournal of(ociolog-# nr. ?%1/?0&, p. /0?@/:. nii 1?0 au fost de asemenea ani de mare ateptare eshatologică%8uth >. 'loch, Iisionar9 Hepublic. p. ::&. (e referă la tratatele milenilale care au apărut în merica înaceastă perioadă. 7le se ba4au pe te6te apocrife cretine i calcule numerologice2 popularitatea acestora

a fost foarte mare în cultura biblică a protestantismului american din secolul al 5+++@lea. Pentru cei carecăutau semne apocaliptice, evenimentele care se petreceau în 7uropa i merica în ;urul lui 1?0 ofereaumari oportunităţi de reflecţieJ cutremure frecvente2 ră4boaie neîntrerupte.10 În multe din predicile tinute ră4boiul cu !etropola era pre4entat în imagini apocalipticeJ "Qîn acestră4boi este vorba de lupta adevăului împotriva minciunii2 de credinţă curată i neprihănită împotrivabigotismului, superstiţiei i invenţiilor umane2 de cer împotriva iadului2 de Dumne4eu împotriva prinţului întunericului i distrugător al neamului omenescQ# %#ristianit9 in America, p. 1E&. +niţial, congruenţa între idealurile naţionale i cele religioase au contribuit la tendinţa de a acorda 8epublicii un rolimportant în inaugurarea 8egatului. Nermenii sinte4ei erau simpliiJ libertatea civilă crea condiţii favorabilepentru înflorirea 7vangheliei i 7vanghelia la r$ndul ei asigura supunerea, care duce la ordine, fără decare societatea nu putea dura. poi milenarismul a alunecat spre diferite forme seculare de manifestare.%)ames !oorhead, 8#e 'rosion o% 2ostmillenialism în American Heliious 8#ou#t, 1=@ 1/:&, " Church>istor- #nr.E %1/O&, p. =1@??&11 Din acest punct de vedere, respingerea categorică a "egii timbrului# %$tamp Act&, document legislativcare le impunea colonitilor să aibă timbre pe documente, pe 4iare, etc a fost un moment important,deoarece ei considerau acest act ca "semnul fiarei#, un simbol înspăim$ntător al puterii răului de care eralegată merica. 8uth >. 'loch, op.cit, p. E@ 11/.


5/20

A6. 7ste din nou perioada unor noi convertiri în masă, dar i a unei marie6plo4ii de grupări sau secte religioase care duc la formarea i de4voltarea uneiadevărate "pieţe libere de economie religioasă# în merica 1:. 3eG HorI este cunoscutca "teritoriul p$r;olit# de fervoarea pietistă %burnedover district& deoarece mulţipredicatori proveneau din această 4onă. C+ar)es Fine -%3/40%536, de e6emplu, i@a

îndreptat toată energia în construirea regatului lui Dumne4u pe păm$nt, prin c$t mai

multe convertiri. 7l predica în 1E0 că mileniul se va instaura în trei ani dacă adepţii luicontinuă să muncească cu stăruinţă la propria lor m$ntuire.cesta este momentul în care anumite grupări încearcă să ofere indicii clare

despre instaurarea mileniului. (haIerii credeau, de e6emplu, că a doua venire a lui>ristos avusese de;a loc în persoana fondatoarei lor, Ann Lee -%3210%3586, muncitoare

într@o fabrică de te6tile, apoi bucătăreasă în !anchester. După moartea celor patrucopii, a devenit o adeptă a sectei, apoi i@a asumat conducerea grupării. În urma uneivi4iuni, a plecat în merica în 1??O împreună cu adepţii ei i s@a stabilit la 3isIe-una, nudeparte de lban-, fiind venerată pentru puterile profetice, darul vindecării i stărilee6tatice. ici a stabilit reguli comunitare foarte stricte i a proclamat celibatul casingura cale de salvare. (haIerii considerau profeţia lui Daniel 5+++, 1O despre cele :E00de seri i dimineţi, ca timpul trecut de la EE î.d.>r.%anul în care profeţia a fost făcută&i p$nă în 1?O?, începutul propovăduirii lui nn ee în merica. ceastă credinţă a fostputernică mai ales în perioada de redeteptare a shaIerilor , cunoscută sub numele de"lucrarea mamei na#, care a avut loc în merica la 0 de ani după moartea ei1E. În modsimilar, J*+n u!"+er N*es -%5%%0%51167 fondatorul C*!unit#$ii Oneida, credea că>ristos a venit de;a pe păm$nt în anul ?0 d.>r., aa cum înţelegea el te6tul de la !atei,cap. +5, i că a inaugurat o epocă nouă în care toţi credincioii puteau avea e6perienţaperfecţiunii fără prihană. 7l credea că orice păcătos este curăţat în momentulconvertirii i purtat către perfecţiune i s@a declarat, prin urmare, plin de Duhul (f$nt ifără de păcat. 3o-es predica că instaurarea Împărăţiei de 1000 de ani depinde de voinţa

credincioilor de a trăi porunca dragostei divine, prin care el înţelegea "căsătoriacomple6ă#. cest sistem elaborat de 3o-es permitea tuturor bărbaţilor din comunitatesă se "căsătorească# %pe rand& cu orice femeie, evit$nd însă naterea copiilor. În %583 aanunţat că regatul lui Dumne4eu a venit în comunitatea lor, prin vindecări miraculoase idob$ndirea unei stări spirituale care le permitea să abandone4e proprietăţile materialei tovarăii de viaţă1O.

Dar cel mai semnificativ re4ultat al spiritului înnoitor al celei de " douadeteptări# %$econd reat AEaenin& a fost apariţia milenarismului adventist1, caurmare a predicii lui ,i))ia! Mi))er -%3450%58/67 un predicator baptist, fost ;udecătorde pace în 5ermont. 7l i@a îndreptat, la r$ndul său, atenţia asupra te6tului de la Daniel

12

P. 'oles, 8#e reat Hevival. 1+C+1C0J( 8#e -riins o% t#e $out#ern 'vanelical Mind, 3eG HorI, 1/?:.13 (haIerii au dispărut oficial în 1//0, după deci4ia luată în 1/= de a nu mai admite noi membrii însocietate2 ori aceasta nu putea să crească dec$t prin ade4iuni voluntare. Christophe 'ourseiller, !es %au5 Messies. ?istoire d>une Anttente, *a-ard, 1//E, p. 1?:@ 1?. Despre shaIeri în general a se vedea'nc9clopedia o% America Heliion, ed. ). Fordon !elton, 3eG HorI, 1///, p. 1:2 (tephen (tein, 8#e$#aer '5perience in America. A ?istor9 o% t#e &nited $ociet9 o% )elievers, Hale Kniversit- Press, 1//:.14Capitolul :o#n ?umpp#re9 "o9es and t#e -neida ommunit9 în #ristianit9 in AmericaQ, p. :0E@:0OL'nc9clopedia@, p. 1:O@1:O=.15 se vedea i Faustad, 7.(., 8#e Hise o% t#e Adventism( Heliion and $ociet9 in t#e Mid"inetiet#

America, 3eG HorI, 1/?O2 Vnight, Feorge, Millennial ;ever( A $tud9 o% Milerite Adventism, 'oise, 1//E.Nermenul "adventism# vine din latinescul adventus %venire& i se referă la pretinsa cunoatere amodalităţii i datei venirii lui >ristos la sf$ritul timpurilor. (ub o formă mai mult sau mai puţinpronunţată, adventismul e6istă la numeroase grupuri religioase contemporane care accentuea4ă mesa;ul

eschatologic. Diac. Prof. P.+. David, nvazia sectelor, vol. +, 'ucureti, 1//?, p. 1:E@1= cu o bogatăbibliografie romaneasca2 DictionnaireQ, p. :E@:2 'nc9clopedia@, p. 11E@11/. Despre distincţia întreadventism, milenarism i apocalipticism în discursul eshatologic, !assimo +ntrovigne, !es veilleurs del>Apocal9pseL millan 6000, Paris, 1//=, p. :1@:E


6/20

5+++, 1OJ# 2ână la două mii trei sute de seri şi dimineţiL după aceasta templul îşi va aveadin nou rostul lui3 de unde a tras conclu4ia că >ristos va veni în %582. !iller argumentacă profeţiile biblice din cartea lui Daniel i a pocalipsei erau coduri care puteau fidescifrate. cestea erau de două feluriJ perioadele de timp erau descifrate prinsubstituirea cu Uo 4i pentru un an#, în timp ce imaginile repre4entau regate, împărăţiietc. *olosind această metodă, !iller a identificat o dată de început i anume anul O?

î.d.>r., decretul lui rtar6er6es de a se reconstrui +erusalimul %Daniel +, :&, la care aadăugat : E00 ani, obţin$nd anul 1OE. cesta era anul "curăţării sanctuarului#, în careel vedea )udecata de poi i sf$ritul lumii1=.

Prima pre4entare publică a ideilor sale a avut loc în 1E1, c$nd a publicat articole în "5ermont Nelegraph# i a scris mai multe brouri. Între 1EO@1O/ a ţinut oserie de conferinţe publice, multe din ele fiind cuprinse în cartea Învederare din )ibliea celei de a doua veniri a lui ?ristos în anul 1CN7 /'vidence %rom t#e $cripture o% t#e$econd omin o% #rist, about t#e Oear 1CN7, publicată în 1E=. (pre deosebire dealţi predicatori ai timpului, care făceau parte din curentul Urenaterii# %revivalist&, el nuera un predicator Uharismatic# sau emoţional, ci folosea raţiunea i logica spre a@iconvinge audienţa. ristos la era noastră. Pe ba4a noilor calcule ale lideruluiadventist (amuel (noG, data sf$ritului a fost mutată peste un an. C$nd i aceastăprofeţie s@a dovedit falsă, a urmat cea ce s@a numit "!area De4amăgire#, o e6perienţătraumati4antă pentru cei care au cre4ut i momentul instaurării unei perioade descepticism, c$nd credinţele apocaliptice sunt practic discreditate1?. Cea mai mare partea grupurilor milerite formate după eecul profeţiei din 1OO, au adoptat însă te4a

avasată de liderul adventist ira! Edis*n -%5&10 %5546 i anume că data era ;ustă, darevenimentul a fost greit intepretatJ în 1OO s@a produs ceva foarte important, dar nu pepăm$nt, ci în cer, unde >ristos a intrat în partea a doua a (anctuarului ceresc. ceastăte4ă, confirmată apoi prin numeroase vi4iuni, a stat la ba4a formării 'isericii dventistede Tiua a ?@a1. Kn alt grup adventist important care s@a format după 1OO a susţinut dincontră că evenimentul ateptat era ;ust %sf$ritul lumii&, dar data nu era bine calculată.16 ceastă formulă pretindea că a găsit@o chiar în 'iblie %+e4echil +5,=&2 Dumne4eu spune că trebuie înduratpăcatul casei lui +uda O0 de 4ile, pentru a închipiui Uacelaşi număr de zile câţi au %ost anii păcatului lor #.7chivalenţa arbitrară a unei 4ile profetice cu un an calendaristic a fost preluată în numerologia profeticăa 'isericii dventiste de Tiua a ?@a i a


7/20

!icarea născută în ;urul ideii că data trebuie recalculată este la origine actualeiristos în lumeetc.. ristos. De asemenea, activitatea publicistică aprofesorilor de la $eminarul 8eoloic din Dallas sau populara ediţie a 'ibliei, $co%ield He%erence )ible, publicată în 1/0/ de


8/20

împărţirea istoriei omenirii în mari etape, dar i în legătură cu planul lui Dumne4eupentru evrei, neamuri i biserică.

)ohn Darb- i spiritul 3iagarei au influenţat ma;or i apariţia Miş(#rii?unda!enta)iste separatiste în merica după primul ră4boi mondial, care repre4intă unnou pas în evoluţia vi4iunii apocaliptice:0. În 1/, la o reuniune anuală a 'isericilorevanghelice afiliate la 3iagara Conference a fost publicat un document în puncte

"fundamentale# contra liberali4ării teologiei. l cincilea punct, care reafirma credinţa în reîntoarcerea apropiată a lui >ristos pentru ;udecată, e6cludea orice anga;amentpolitic sau social al cretinilor. (ingură parusia putea pune capăt nedreptăţilor sociale,de unde de4interesul pentru orice micare de reformă socială instituţionali4ată.7lemente premileniste pot fi detectate i în Miş(area E@an>+e)iei S*(ia)e -S*(ia);*s"e) M*@e!ent6, foarte importantă din 10 p$nă la primul ră4boi mondial, în careinstaurarea "8egatului# era privită în termenii progresului uman. Krmelepostmilenismului pot fi vă4ute în 4ilele noastre în Miş(area re(*nstru($i*nist# careoptea4ă pentru un "cretinism intervenţionist#, merg$nd p$nă la a considera Constituţia(tatelor Knite ca un codicil la legea cretină biblică. 7a militea4ă pentru impunereaideii că omul cretin trebuie să domine societatea seculară i readuc în atenţie ideea demerica@ naţiune cu rol m$ntuitor.

Citirea 9se!ne)*r ti!"u)ui:După al doilea ră4boi mondial, mentalitatea apocaliptică se regăsete în (itirea

9se!ne)*r ti!"u)ui#, av$nd ca punct de plecare te6tul de la !atei cap. +5. Profeţiisunt acum cercetători atenţi ai 4iarelor, observatori ai evenimentelor politice, vă4uteprin prisma te6telor biblice i averti4ea4ă că ră4boaiele, conflictele, creterea răutăţii

în lume, catastrofele naturale, mersul economiei globale sunt semne că timpulsf$ritului se apropie. Întreaga perioadă a cursei armelor nucleare, inaugurată princatastrofa de la >iroima i 3agasaIi a fost vă4ută ca o împlinire a profeţiei că păm$ntul

va fi distrus prin focJ " ar ziua Domnului va veni ca un %ur, când cerurile vor pieri cuvuiet mare, sti#iile arzând, se vor des%ace şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui3 %++ Petru, +++,10&. a începutul 8ă4boiului rece, aceiai "profeţi# au speculat că8usia este cea la care se referă proorocul +e4echil, 5+++,1@1= , c$nd vorbete despreun regat de nord care invadea4ă păm$ntul evreilorJ F Gi vei pleca de la locul tău, din#otarele de miazănoapte, tu şi multe popoare împreună cu tine@Gi te vei ridicaîmpotriva poporului Meu, împotriva lui srael, ca un nor care acoperă pământul@3

Întemeierea statului +srael a fost vă4ută ca îndeplinirea profeţiilor biblice, un fapt demare importanţă. (e deschidea posibilitatea, cel puţin teoretică, pentru refacereaNemplului, una din principale profeţii despre 4ilele de apoi care încă nu s@a împlinit:1.*ondarea Pieţei Comune a fost vă4ută, din aceeai perspectivă, ca un semn pentru

aparitia antihristului. În 4ilele noastre, se constată o mare atenţie acordatăfundamentalismului islamic i terorismului, reconstruirii 'abilonului, creterii economieiglobale, a corporaţiilor multinaţionale, a tehnologiilor de comunicare în masă etc.

În cultura americană contemporană, care este dominată de un climat general denesiguranţă, de teamă legată de sf$ritul lumii, (redin$e)e a"*(a)i"ti(e au de@enit

20 Curentul fundamentalist era repre4entat de o coaliţie de protestanţi conservatori av$nd în centru pemilenitii dispensaţionaliti, care a cuprins ma;oritatea bisericilor i lupta împotriva tendinţelormoderniste care ameninţau să atace fundamentele doctrinare traditionale. u a;uns să@i cree4e propriilecoli, edituri, agenţii misionare, institute biblice etc %)ean (gui, ;ondamentalisme, în Dictionnaire@, p.OE?@OE2 #ristianit9 in America, p. EO@E&. Despre curentul "social# din mediul premilenarist, careafirmă necesitatea de a se pregăti pentru răpire prin opere de caritate i anga;ament social, a se vedea

!. +ntrovigne, op.cit, p. EO@ E %es t-pologies de millnarisme&.21 Între celea ce urmea4ă să se înt$mple, se pare că trei lucruri importante încă nu au avut loc i anumeJreconstruirea Nemplului din +erusalim, nu s@a aratat comandantul militar care vine din 3ord i invadea4ă


9/20

!are industrie. (e manifestă o veritabilă e6plo4ie de profeţii, una mai sen4aţionalădec$t alta, populari4ate prin cărţi cu un succes uria care se v$nd în milioane dee6emplare. a) Linsda este una din cele mai fascinante figuri în peisa;ul credinţelorprofetice contemporane. În 1/?0 a publicat 8#e !ate reat 2lanet 'art# o populari4area idelor lui )ohn Darb- despre momentul răpirii. Din punct de vedere teologic, insda-nu aduce nimic nou. Ceea ce face el este să lege evenimente curenteJ ră4boiul rece,

ră4boiul nuclear, ameninţarea chine4ă, refacerea +sraelului de pasa;e biblice specifice.insde- susţinea că 'iblia a profeţit un ră4boi nuclear în


10/20

public sensibil la situaţii tragice:E. În anii B/0, filme ca "rmageddon# i "pocal-psenoG# au avut un mare impact asupra publicului american, făc$nd credibil conceptul deapocalipsă, iar serialele N5 "!illenium# i "@files# re4umă la r$ndul lor concepţiileapocaliptice. !ulte alte filme au ca subiect cataclismul datorat unei forţe e6terioare%înt$lnirea cu un asteroid&, înt$lnirea cu e6trateretrii i intervenţia lor pentru salvareaplanetei, complotul mondial contra adevărului. În gustul maladiv pentru acest gen

cinematografic se vede sărăcia mesa;ului spiritual în societatea americană i tendinţa dea ridica la rang de adevăr revelat nite idei i teorii născute din imaginaţiascenaritilor:O.

Ad@entis!u) !i)enarist *ervoarea milenaristă din prima ;umătate a secolului al +@lea a dat natere mai

multor micări religioase care accentuau în predica lor idei eshatologice, micări caresunt numite cu un termen generic ad@entist*0!i)erite. cestea se caracteri4ea4ă prinavansarea unor date concrete pentru a doua venire, speculaţii numerologice pemarginea pasa;elor profetice din cartea lui Daniel i pocalipsa, precum i printr@odescriere detaliată a evenimentelor ultime:. Nrei grupuri cu impact ma;or în societateacontemporană păstra4ă, în anumite proporţii, trăsăturile adventismului originarJ 'iserica(finţilor Kltimelor Tile %!ormonii&, 'iserica dventistă de Tiua a ?@a i an 6000 , 7dition de (euil, p. 1//?.24 76istă, însă i alte forme de manifestare a sensibilităţii apocaliptice, ca de e6emplu marea atenţieacordată "eri(*)e)*r e(*)*>i(e %subţierea stratului de o4on, încăl4irea planetei, poluarea etc.& deoarece,milenarismul, în ateptarea unui veac nou, implică i credinţa că degradarea planetei i decădereamoravurilor este semnul că sf$ritul lumii se apropie. ceasta a fost denumită o vi4iune apocalipticămaterialistă, susţinută de secte ecologie ca 'coovie, prin care se vorbete de distrugerea parţială a

păm$ntului i a locuitorilor lui într@un cataclism modial, dar după care nu urmea4ă nici venirea lui !esia,nici instaurarea mileniului. Din contră, umanitatea, distrusă aproape în totalitatea ei, va fi aruncată în eraproto@istorică i va trebui să se recree4e progresiv. 76istă, în contrapartidă i un milenarism negru, careateaptă venirea unui mesia tenebros, sinonim cu antihrist i se manifestă prin adorarea forţelor răului%satanism& după cum se poate vorbi i de un milenarism care militea4ă pentru instaurarea unei noi ordiniba4ată pe cultul unei rase superioare. se vedea Diac. Prof. P.+. David, nvazia sectelor, vol. ++, Constanţa,1/// %"(ecte demonice#, p. E:E@EE0&2 ). 5ernette, :


11/20

prin restabilirea adevăratei (ale 'iserici, care trebuia să pregătească lumea pentru adoua venire a Domnului:?.

Doctrina mormonă contemporană învaţă că 4iua i ora venirii Domnului răm$nnecunoscute. Notui, cei care ateaptă acea înfricoătoare 4i vor putea să citească"semnele# vremii. cestea se văd în anarhie socială, violenţă politică sau decădereamorală. a sf$rit, naţiunile se vor prăbui într@o perioadă de confu4ie fără precedent,

libertatea i dreptatea vor răm$ne numai între "sfinţi# i mulţi din r$ndul neamurilor vorfugi la Ktah să ceară sfat i îndrumare. Două evenimente importante vor pregati venireaDomnului i anume adunarea evreilor în +erusalim, unde vor reconstrui templul i voraccepta 7vaghelia, în timp ce "sfinţii# vor construi 3oul (ion pe continentul american ..

Înainte de a doua venire a Domnului, va avea loc marele conflict al ultimelor 4ile, numit"bătălia rmaghedonului#28, precum i trei arătări ale lui >ristos, odată pe !untele!ăslinilor pentru evrei i de două ori în merica pentru "sfinţi# :/. După aceste treiapariţii, va avea loc învierea drepţilor i ridicarea sfinţilor de pe păm$nt pentru a se

înt$lni cu Domnul pe norii cerului, mileniul, a doua înviere i )udecata de poi.Mi)eniu) este perioada de pace i dreptate, situată între cele două învieri, c$nd

>ristos va domni personal pe păm$nt cu sfinţii (ăi, c$nd păm$ntul va fi reînnoit i vaprimi slava paradisiacă, c$nd corupţia, moartea i boala vor înceta, c$nd împărăţia luiDumne4eu pe păm$nt va fi restabilită în toată slava, frumuseţea i perfecţiunea eiE0. Întimpul mileniului, va continua viaţa obinuităJ se vor nate copii, vor fi recolte, se vorconstrui orae, oamenii vor continua să se preocupe de nevoile lor i toţi oamenii vora;unge să cunoască "adevărata 7vanghelie#. ristos, va chemaalături de 7l drepţii 5echiului Nestament, apostolii i membrii primei preedinţii ai

bisericii momone.Nemele eshatologice ale discursului mormon au cunoscut numeroase modificări,pentru a adapta învăţătura iniţială, cu e6pansiunea ulterioară a mormonismului i afavori4a pro4elitismulE1. )oseph (mth a profeţit iniţial că eneraţia vremii lui nu va27 U'iserica (finţilor ultimelor 4ile este Împărăţia lui Dumne4eu pe păm$nt. 7a este împărăţia nefăcută dem$ini omeneti..# %!cConIie 'ruce, Mormon Doctrine, (alt aIe Cit-, 1/==, p. ?:0&. În cadrul acestei'iserici, profeţiile mormone spun că va fi restabilită adevărata 7vanghelie i că ea va fi predicată în toatălumea, aa cum se spune în pocalipsă +5, =@?. "Cartea lui !ormon# este considerată un "depo4itar alevangheliei depline i venice#, revelată oamenilor în vremurile din urmă. ucrarea lui 'ruce !cConIieeste importantă pentru înţelegerea doctrinei mormone. De asemenea, trebuie consultată mai recenta'nc9clopedia o% Mormonism %ed. Daniel udloG, O vol. 3eG HorI, 1//:&, o lucrarea de asemenearecomandată de 'iserică. Pe ba4a articolelor referitoare la "lucrurile ultime#%es#ata&, cuprinse în acestedouă lucrări, se poate obtine o vi4iune de ansamblu asupra eshatologiei mormone contemporane.28 '. !cConIie, op.cit, p. ?O %)attle o% Armaeddon&. ceastă temă este comună i "!artorilor lui +ehova#i "'isericii Kniversale a lui Dumne4eu# i în literatura numeroaselor denominaţiuni protestante din lumeaanglo@americană. 7ste vorba de un ră4boi care are o durată de trei ani i ;umătate, al cărui nume provinede la valea !eghido, care se găsete în c$mpia 7sdrelon în +srael. !ulte naţiuni se vor ridica contra lui+srael, sub conducerea unui mare general Fog i acest conflict se va întinde la +erusalim.29 'ruce !cConIie, op.cit, p. =?@ =/ %$econd omin o% #rist&. " doua venire a lui +sus va avea loc întemplul din )acIson !issouri i în locul numit dam@ondi@hman în comitatul Davies, tot în !issouri, undepotrivit mormonismului originar se găsea Frădina 7denului. ici >ristos va primi înapoi autoritateapreoţiei, de la slu;itorii care au e6ercitat@o în locul ui. cest eveniment este pregătit de însui dam,părintele familei umane, care va face o adunare cu spiritele tuturor acelora care au deţinut autoritateapreoţiei. ocul este identificat astă4i cu (pring >ill, Dabiess Count-, !issouri.#30

l 10@lea articol de credinţă. '. !cConIie, op.cit, p. O/:@ 01 %Millenium2 !. +ntrovigne, op.cit, p. @31 ceste modificări au fost puse în evidenţă mai înt$i în lucrările apostaţilor, ca )erald X(andra Nanner,8#e #anin Borld o% t#e Mormonism, Chicago, 1/0. enda)) ,+ite a propus o tripartiţie în cadrul


12/20

gusta moartea p$nă ce Domnul nu va veni să instaure4e împărăţia (a în :acson ount9 Missouri. teptarea din ;urul anului 1/0 este surprinsă în toate publicaţiile mormoneale vremii, care spuneau că Nemplul din !issouri urma să fie cel mai mare dintretemplele sfinţilor, locul unde >ristos se va arăta înainte de a doua (a venire. Cu toateacestea, templul nu a fost construit niciodată, mormonii au fost alungaţi violent din!issouri i au fost obligaţi să peregrine4e în mai multe locuri, înainte de stabilirea lor

definitivă în Ktah. stă4i, se vede o tendinţă de înţeleere nouă, %iurativă a ideii de$ion, sunt "sfinţii# adunaţi în trăire i rugăciune, chiar dacă sunt în teritorii străine.bandonarea "'abilonului# acestei lumi i adunarea la (ion devine o micare mai multde natură spirituală, dec$t de natură geografică, ea implică schimbarea inimii, nu acaseiE:.

Perioada dintre cele două învieri este mileniul, o temă care a cunoscut numeroasemodificări. cestea se referă în mod particular la cei care vor trăi pe păm$nt în timpulmileniului, la activităţile care se vor desfăura aici i cum vor fi ele guvernate. stă4i,'iserica mormonă învaţă că păm$ntul în timpul mileniului va fi locuit de cei ce merităgloria terestră, fie că sunt mormoni sau nu. +isus >ristos va domni personal pe păm$nt,dar aceasta nu trebuie înţeles literal, printr@o pre4enţă continuă a Domnului în totcursul mileniului. În realitate, de abia încep$nd cu 1O:, )oseph (mith a sugerat că ne@mormonii vor putea participa la milenium, modific$nd radical învăţătura sa iniţială ianume că numai mormonii se vor bucura de pre4enţa lui >ristos i a sfinţilor înviaţi, întimp ce nemormonii vor fi condamnaţi. De asemenea, primii mormoni ateptau mileniulmai degrabă ca o perioadă de repaus i ignorau ideea de predicare la neamuri aevangheliei, din moment ce ei nu mai trebuiau să fie pre4enţi pe păm$nt. +deea că>ristos va conduce prin intermediul sfinţilor a apărut de asemenea după măsurile deorgani4are a 'isericii.

În ciuda numeroaselor modificări i adaptări ale credinţelor mormone, prestigiul'isericii a rămas intact. (uccesul mesa;ului lui (mith i forţa bisericii lor astă4i se

ba4ea4ă în primul r$nd pe faptul că ateptările eshatologice au fost legate de destinelemericii, ca noul popor ales, aflat sub protecţia divinăEE. (mith a construit o adevăratăistorie sf$ntă pentru merica, pe ba4a căreia a întemeiat destinul ei glorios de lasf$ritul vremurilor. Conform acestei istorii, merica a fost populată de două valuri deevrei cu mult înainte de coloni4area ei europeană în epoca modernă. De asemenea,!$ntuitorul a predicat i în merica i s@a arătat populaţiei de aici după Învierea (a.Noate aceste lucruri ale trecutului sunt privite ca ba4ă a speranţei mormone că "(ionul4ilelor din urmă# va fi pe continentul merican.

doctrinei mormone, disting$nd între teologia mormonă tradiţională, cea neo@tradiţională i cea e6tremăcare se îndepărtea4ă de mormonismul clasic pentru a se apropia de linia protestantă %Vendall Lhite,

Mormon "eoort#odo59. A risis 8#eolo9, (alt aIe Cit-, 1/?&. a r$ndul său, istoricul T+*!asA)eander a propus trei perioade în care se preci4ea4ă caracteristicile milenarismului mormonJmormonismul clasic %1E0@1E&2 "reconstrucţia progresistă# a doctrinei mormone în timpul perioadei1/E@1/:2 în fine, perioada care merge de la al doilea ră4boi mondial p$nă astă4i, caracteri4ată prinpre4enţa tendinţelor tradiţionale %Nhomas le6ander, 8#e Heconstruction o% Mormon doctrine....3.H.1/=O&.32 În mod particular7 Jean S+i""s vede abandonarea poligamiei i dispariţia ideei de adunare la (ion ca orenunţare la frontierele care@i făceau deosebiţi %)an (hipps, Mormonism, t#e $tor9 o% t#e "eE Heliion8rans%ormed, Chicago, 1/, p. 10/@11E&, o opţiune care a modificat identitatea i eschatologia mormonă.ceeai idee i la Nhomas le6ander Mormonism in transition, Chicago, 1/= p. :E?, care vorbete deinternaţionali4area mormonismului după 1/=0 i 8obert Fotlieb, America>s $aints( 8#e Hise o% t#e Mormon2oEer , 3.H. 1/O p. :&.33"3ici o altă religie nu a făcut mai mult pentru a sacrali4a merica ca !ormonismul#, )ohn 'racht, 8#e

Americanization o% Adam în "Cargo Cults and !illenarian !ovements. Nransoceanic Comparaisons of 3eG8eligious !ovements#, 3eG HorI, 1//0, p. /?@ 1E/ % America in t#e )oo o% Mormon, p. /?@ 10&.7lementele 5echiului Nestament sunt uor de recunoscut în păm$ntul, poporul, oraul, templul sf$nt.(ingura distincţie este că (ionul mormon este mai universalist dec$t cel evreu.


13/20

În al doilea r$nd, "Cartea lui !ormon# nu era străină de mediul religios al vremii,iar relatările lui )oseph (mith păreau re4onabile pentru mediul în care trăia. +deea deadunare a evreilor la (ion, ca pregătire necesară pentru stabilirea împărăţiei mileniale ia domniei lui >ristos a fost mult vehiculată în lumea protestantă i în special întrepuritani. În al treilea r$nd, biserica a abandonat progresiv ideea construirii uneisocietăţi cereti pe păm$nt i s@a concentrat în schimb pe construirea unei culturi

autonome religioase care să privească toate aspectele e6istenţei. Cercetătorii vorbescastă4i de "+mperiul !ormon#, a cărui avere, estimată la miliarde de dolari, nu încetea4ăsă crească prin investiţii la bursă, cumpărare i v$n4are de proprietăţi, terenuri sauconstrucţii. Noată această acumulare de putere i bogăţiei este pusă teoretic în slu;ba"construirii Împărăţiei lui Dumne4eu# i în anticiparea timpului c$nd "neamurile# vorveni la ei pentru a fi conduse i îndrumate.

În secolul al @lea, sentimentul că trăiesc în umbra celei de a doua veniri nu maieste la fel de susţinut i de convingător ca la prima generaţie. 8etorica milenială s@adiminuat vi4ibil după 1/:0, milenarismul i temele eshatologice s@au estompat din ce înce mai mult în profitul unei eshatologii centrată pe destinul individual al fiecăruicredincios. Cu toate acestea, visul milenial nu a fost abandonat i mormonii continuă săobserve cu atenţie semnele care preced vremurile din urmăJ în primul r$nd, predicareaadevărului prin strădania 4ecilor de mii de tineri mormoni care au începutevangheli4area planetei2 în al doilea r$nd este vorba de degradarea planetară, at$t lanivel ecologic, c$t i moral, care este semnul incontestabil al apropierii )udecăţii.

Cu toate că micarea milerită s@a dispersat ca urmare a "!arii de4amăgiri#, unmic număr din adepţii ai lui !iller au reinterpretat profeţiaJ data de 1OO a marcat

începutul ;udecăţii în ceruri, deci venirea lui >ristos este aproape. < t$nără vi4ionară,7llen LhiteEO, va ;uca un rol important în confirmarea acestei interpretări2 în ;urul

personalităţii ei charismatice se va nate Giseri(a Ad@entist# de iua a 30a i vor luafiinţă apoi o serie de instituţii educaţionale i medicale, puse în slu;ba răsp$ndiriimesa;ului că sf$ritul se apropie. Prin măsurile organi4aţionale i inovaţiile doctrinare%doctrina sabatului, manifestarea spiritului profetic, doctrina "curăţirii sanctuarului#&,adventitii au raţionali4at eecul profeţiei din 1OO i au creat cadrul unei vieţi ordonate

în care se ateaptă sf$ritulE. 7llen Lhite a insistat pe nevoia de integritate morală apoporului lui Dumne4euJ >ristos nu va veni să instaure4e Împărăţia (a, p$nă c$nd ei nuvor a;unge la anumite standarde moraleE=.

34 7llen Lhite a devenit profet, predicator, consilier al bisericii i scriitor prolific care a publicat peste :O

de cărţi i a contribuit cu peste 00 de articole în revistele bisericeti din vremea ei. Dei ea a instistat căscrierile ei sunt "complementare 'ibliei#, po4iţia ei, precum i specificitatea acestora le@a făcut săinfluenţe4e în mare măsură g$ndirea i comportamentul adventitilor.35 8oland 3umbers, op.cit, p. :00. 'rain Lilson, $ect or Denomination( an Adventism Maintain tsdentit9U, "(pectrum#, no ? %1/?&, p. EO@ OE. arată că micarea nu s@a născut simplu ca un corpadventist, ci mai degrabă ca o de4amăgire în legătură cu adventul i ca o reformulare a ideilor legate deacesta. (uccesul ei se datora în primul r$nd faptului că grupul nu numai că predica adventul, dar icondiţiile pentru instaurarea acestuia. În al doilea r$nd, aceste condiţii erau validate prin ispiraţie divină,de vreme ce grupul a dob$ndit o sursă independentă de inspiraţie, aparte de (cripturi. În al treilea r$nd,preocupările legate de educaţie, dietă, libertate religioasă, sabat, toate au marcat denominţionali4areamicării, at$t ideologic, c$t i instituţional.36 Kn studiu istoric i teologic important despre trecerea la eshatologia milerită la cea adventistă aparţinelui 8o- 'ranson, Adventists )etEeen t#e 8imes( 8#e $#i%t in t#e #urc#>s 'sc#atolo9, "(pectrum#,

september %1/?=&, p. 1@:=. aura 5ance, $event#Da9 Adventism in risis. ender and $ectarian#ane in an 'merin Heliion, Kniversit- of +llinois Press, 1///, p.1E@O0 %Millerism and t#e -riins o% r#e $event#da9 AdventismL 8oland 3umbers, 8#e Dissapointed %8#e Main o% t#e "eE -rder( Millerismand t#e -riins o% t#e $event#da9 Adventism, p. 1/@ :0/&.


14/20

'iserica adventistă de Tiua a ?@a se consideră la r$ndul său restaurareaadevăratei 'iserici a lui Dumne4eu, personificarea mesa;ului celor trei îngeri dinpocalipsă +5, =@? care îndeamnă seminţiile păm$ntului să renunţe la orice formă deidolatrie i să se închine Creatorului. (emnul ascultării faţă de poruncile lui Dumne4eunu este altceva dec$t respectarea s$mbetei, iar mărturia lui >ristos este darul profeticcare s@a manifestat prin 7llen Lhite în "'iserica rămasă credincioasă#.

În articolul :0 de credinţă se mărturisete că a doua venire a lui >ristos estemarea speranţă a 'isericii, punctul culminant al evangheliei i al planului m$nturii.5enirea ui va fi literală, personală i vi4ibilă E?. semănarea diferitelor aspecte aleprofeţii, în mod particular cele înt$lnite în pocalipsă i în cartea lui Daniel, cucondiţiile e6istente în lumea fi4ică, socială, industrială, politică i religioasă de astă4iindică faptul că venirea lui >ristos este aproape, chiar la uă. Nimpul e6act al acestuieveniment nu a fost profeţit, însă credincioii sunt îndemnaţi să fie gata în oricemoment. 'iserica adventistă crede că Împărăţia milenială al lui >ristos va fi instauratădupă a doua (a venire, învierea drepţilor i ridicarea lor la ceruri. (pre deosebire însă dema;oritatea protestantă a vremii, adventitii credeau că în timpul mileniului, "sfinţii#vor domni cu >ristos în ceruriE. a sf$ritul mileniului, va avea loc întoarcerea lui>ristos pe păm$nt, împreună cu sfinţii. 5a urma apoi a doua înviere, a celornecredincioi, care va fi o înviere spre ;udecată, eliberarea lui satan, ;udecata de apoi,distrugerea celor păcătoi.

dventitii de 4iua a aptea promovea4ă aadar o formă premilenaristă aapocalipticii biblice, susţin$nd că cei trei îngeri din pocalipsă +5 repre4intăproclamarea mesa;ului lui Dumne4eu adresat lumii, pentru a pregăti întoarcereaDomnului. 7i au o vi4iune istorică a împlinirii profeţiilor, cre4$nd că acestea acoperă

înteaga istorie a imperiilor păg$ne de la 4ilele lui Daniel p$nă la Împărăţia luiDumne4eu. Cred nu numai faptul că profeţiile biblice revelea4ă planul lui Dumne4upentru istorie, dar si că este posibilă interpretarea tuturor acestora. dventitii

operea4ă cu propriile lor principii hermeneutice ale te6telor profetice i cu onumerologie pe ba4a căreia au construit sistemul lor doctrinar. De e6emplu, doctrina"curăţirii sanctuarului#, fundamentală pentru identitatea 'isericii lor, se întemeia4ă pecredinţa că cele ":E00 de seri# i dimineţi din cartea lui Daniel încep în anul O? î.d.>r.%propria datare a decretului lui rtar6er6es& i se termină în 1OOE/.

teptarea celei de a doua veniri a Domnului i a ridicării "sfinţilor# la ceruriimplică în primul r$nd o contiinţă a responsabilităţii credincioilor în această viaţă2 ei

37 "+sus >ristos se va întoarce în cadrul unui al doilea advent premilenist, personal i iminent# %8ichardehman, $econd omin o% #rist, ?andboo o% $event#Da9 Adventist 8#eolo9 8evieG and >eraldPublishing ssociation and the Feneral Conference of (eventh@da- dventists :000, p. /E@ /:=&2 5ance,

op.cit, p. 1?@ E:38"!ileniul este perioada de 1000 de ani de domnie a lui >ristos cu sfinţii în ceruri, între prima i a doua înviere. În acest timp cei necredincioi morţi vor fi ;udecaţi2 păm$ntul va fi distrus, fără locuitori, darocupat de satana i de îngerii lui. a sf$rit, >ristos cu sfinţii i andbooI of (eventh@Da- dventist3, p. ?O@1O2 Lilliam(hea, $elected $tudies on 2rop#etic nterpretation, Lashington, 1/:, p. ?/. +deea că terminus a Puo al

celor :E00 de 4ile@ani trebuie să fie O? î.d.>r %presupusul decret al lui rtar6er6e& a fost propusă deLilliam !iller, %'vidence %orm $cripture and ?istor9 o% t#e $econd omin o% #rist , 3eG HorI, 1E=& lar$ndul său, el a fost influenţat de "calculatorii# engle4i sau americani ai vremii ca )ohn Auila 'roGn sauLilliam Davis .


15/20

consideră că fiecare 4i este un timp al graţiei lui Dumne4eu, în care trebuie să deadovadă de speranţă, dragoste, smerenie i sfinţenie. În al doilea r$nd, venireaapropiată a Domnului oferă o puternică motivaţie pentru evangheli4areO0. 3evoia de aa;unge la anumite standarde morale i urgenţa răsp$ndirii mesa;ului advent sunt celedouă aspecte invocate pentru a e6plica înt$r4ierea apocalipsei. Însă prelungirea timpuluiapocaliptic a generat anumite contradicţii în cadrul adventismului. Dei iniţial s@a

promovat separarea de "lumea coruptă#, de4voltarea instituţională i activitatea depro4elitism au reclamat o colaborare cu autorităţile civileJ adventitii au participat laconflictele secolului al @lea în cadrul unitatilor sanitare %non@combatante&, au cerutacreditare pentru colegiile lor i au acceptat a;utor guvernamental pentru coli i spitaleetcO1. Prin urmare, în ciuda credinţei lor că "sf$ritul lumii este aproape#, adventitii auprins rădăcini în societate i au început să lucre4e pentru înt$r4ierea apocalipsei.ceasta nu înseamnă că adventitii au abandonat asteptările lor eschatologice. 7icontinuă să creadă că +isus se va întoarce cur$nd, i că totul se va înt$mpla dupăscenariul pre4is de 7llen Lhite. 'iserica adventistă a învăţat însă lecţia din 1OO i nu amai fi6at niciodată un termen precis pentru a doua venire, acest lucru devenindapana;ul grupărilor care s@au separat de ea de@a lungul timpului.

ristos să fie misionarii ui, lumini în lume, spre a fi semne poporului ,epistole vii, cunoscute i citite deorice om2 credinţa i lucrarea lor va mărturisi despre apropiata venire a Domnului. Poporul trebuie să fieaverti4at să se pregătească pentru ;udecata viitoare# % 7llen Lhite, HevieE and ?erald , 1= august 1/?,apud ?andboo, p. /::&.41 Kn alt e6emplu în acest din urmă ca4 este lupta împotriva respectării duminicii. C$nd "ational He%orm

Association, o organi4aţie protestantă radicală, a încercat să impună o lege despre respectarea duminicii

în (K, adventitii i@au vă4ut ameninţată libertatea lor religioasă. Încep$nd din anii 10, ei au înaintatmemorii repetate2 în 1= au început publicarea lui "Nhe merican (entinel# i în 1/ au formatHeliious !ibert9 Association ca să apere interesele celor afectaţi .%a se vedea& !. Pearson, Pearson!ichael, Millenial Dreams and Moral Dillemas( $event#Da9 Adventism and ontemporar9 't#ics,Cambridge 1//0 % capitolul Advent and Hemnant( tEo ma4or in%luences, p. 1?@E:&, unde se arată aceastătensiune între două imperativeJ "pregătete@te să înt$lneti pe Domnul# %mos +5, 1:& i "ucrea4ă p$năce vin# %uca +, 1E&. Ce de al doilea imperativ este dominat de datoria de a predica "evangheliavenică#, fiecărei naţiuni, neam, limbă i popor. ceastă tensiune, consideră autorul, a produs fără îndoială anumite parado6uri în comportament, deoarece este ciudat să proclami pe de o parte întoarcereaiminentă a lui >ristos, iar pe de alta să te lanse4i în construcţia unor instituţii care costă miliarde dedolari42 (tudiile importante despre martori sunt în ordine următoareleJ F. >ebert, !es 8emoins de :e#ova#,!ontreal, 1/=02 N. Lhite, 2eople %or ?is "ame, 3eG HorI, 1/=?2 .N. 8ogerson, Millions "oE !ivin Bill

"ever Die, ondon, 1/=/2 'ecIford, 8#e 8rumpet o% 2rop#ec9. A $ocioloical $tud9 o% :e#ova#>sBitnesses, s Bitnesses, 1/ 2 Înlimba rom$nă, a se vedea Diac. Prof. P.+. David, nvazia sectelor, vol. +, 'ucureti, 1//? , p. :1O@ ::/ %cu obibliografie recentă&2 Lalter !artin, op. cit, p. O@ 1=0.


16/20

După un timp de de4amăgire i reinterpretare post%acto a profeţiilor, martorii i@au îndreptat ateptările spre argumente ba4ate pe "semnele vremurilor din urmă#.

Încep$nd cu anii 1/0, practica identificării i proclamării unor date încărcate desemnificaţie profetică a fost înlocuită cu practica mai subtilă de a desemna pur i simplu perioade lobale în cursul cărora ne putem atepta la îndeplinirea profeţiilor. În 1//,(ocietatea respingea în sf$rit îndelunga pretenţie că sf$ritul urma să aibe loc odată cu

generaţia din 1/1O. ceastă strategie evită cri4ele de decepţie i a;ută la păstrareacontinuităţii micării, dar atenuea4ă în egală măsură sentimentul de iminenţă care însoţete de regulă învăţăturile milenariste. 8ecomandările repetate de a acţiona ca şicum rmaghedonul urmea4ă să se manifeste, sunt lipsite de forţă în comparaţie cuavertismentele lui 8ussell care anunţau că sf$ritul este acum i aiciN7.

În învăţătura actuală a !artorilor, se afirmă căJ împărăţia lui Dumne4eu va facesf$nt numele (ău i va face ca voia (a să fie pe păm$nt, aa cum este i în cer. +sus nu afost întronat imediat ca rege, ci de abia în 1/1O +ehova i@a dat puterea pe care i@apromis@o. +ehova a ales pe păm$nt bărbaţi i femei credincioase pentru ca ei să meargă

în ceruri i să domnească cu +sus asupra oamenilor. Din momentul în care +sus a devenit8ege, el i@a alungat din cer pe satan i pe îngerii răi, de aceea lucrurile merg din ce înce mai rău după 1/1OJ ră4boaiele, foametea i epidemiile, oamenii care respectă din ce

în ce mai puţin legea indică faptul că +sus domnete i că acest sistem a intrat înultimele sale 4ile. Notui, în final, +sus va ;udeca oamenii separ$ndu@i ca oile de capre.ristos în timpul mileniului se limita la 1OO 000. Klterior, el a fost obligat săgăsească un subterfugiu matematic i teologic pentru a suporta creterea rapidă asectei. stfel, s@a făcut distincţie între "drepţii# care trebuiau să răm$nă pe păm$nt i"aleii#, cei chemaţi să locuiască de@a dreapta lui Dumne4eu, i al căror număr estelimitat la 1OO. 000 . mbele categorii urmau să supravieţuiască luptei finale i aceastadevine doctrina oficială încep$nd cu anul 1/E:. Înainte de al doilea ră4boi mondial,această distincţie urma să piardă iarăi din importanţăJ toţi participanţii activi ai

43 Despre "alarmismul eshatologic# i critica acestuia, a se vedea veta, chille, $toria e dottrina dei8estimoni di eova, 8oma, 1//O , p. 11/@ 1:, precum i p. 1E=@ 1=E %Prediction et presumption en 1/1O&.Pentru doctrina oficială a !artorilor astă4i, a se vedea !es temoins de :e#ova#. 2redicateurs du Ho9aume

de Dieu, LatchoGer 'ible and Nract (ociet- Penns-lvania, 1//E, în special p. 1E:@ 1E/ referitoare laeshatologie 2 Apocalipsul randiosul sau apoeu este aproape LatchoGer 'ible and Nract (ociet-Penns-lvania, 1///.


17/20

micării se considera că sunt beneficiarii e6clusivi ai legăm$ntului lui Dumne4eu. Dincontră, cei care nu se aliniau (ocietăţii pierdeau ansele să supravieţuiascărmaghedonului i erau e6clui din categoria celor care se vor bucura de ÎmpărăţiamilenialăOO.

În vederea evenimentelor ultime, oGell, s@a născut înNe6as, ca membru al unei familii adventiste de 4iua a aptea i a trecut apoi la grupareadavidiană, o sectă adventistăO?. 7l a plecat la +erusalim să vadă dacă, potrivit44 'aret, Fu-, !e douteff s@a despărţit de 'iserica adventistă de 4iua a ?@a, fond$nd 'iserica davidiană de 4iua a ?@a. Davidienii întreţineau viu spiritul originar al adventului, căDumn4eu va da bisericii sale un profet i îi va descoperi noi învăţături i noi înţelesuri ale 'ibliei. ceastaa dus la o înţelegere mai radicală a lucrării lui Dumne4eu în biserică dec$t în organi4area instituţională a


18/20

pocalipsei i profeţiilor lui Taharia cap. 5++ în templul din care astă4i au rămas numairuine ar putea să încapă 1OO 000 de oameni. C$nd a privit spre locul unde fusese Nemplulde pe !untele (ion a fost foarte de4amăgit pentru că era limpede că at$ţia oameni nuputeau încăpea acolo. Citind te6tul din Taharia ++, J "Gi ia răit /înerului zicând JF Aleară şi spune tânărului acestuia( erusalimul va %i locuit ca un oraş desc#is, atât demare va %i mulţimea de oameni şi de dobitoace înlăuntrul lui. Gi eu voi %i pentru el un

zid de %oc de 4ur împre4urul lui, zice Domnul şi voi %i slava din mi4locul lui Q#, a găsit oe6plicaţie mulţumitoare i anume că va fi un ora fără 4iduri, înălţat de pe păm$nt.... 7la facut astfel o legătură între te6t i situaţia de pe teren, într@o manieră care@i eracaracteristicăJ putea găsi într@un te6t biblic ceva care să se potrivească cu ceea cecredea, în schimb i lucrurile pe care le vedea puteau fi modificate %imaginatie bolnava&pentru a concorda cu pasa;ele biblice.

7l a petrecut la +erusalim ase luni, timp în care a vi4itat colile rabinice i s@a întreţinut cu cei mai importanţi cunoscători ai te6telor profetice. În Cetatea (f$ntă,Voresh pretinde că a avut o e6perienţă mistică e6traordinară care i@a schimbat completviaţa, că a fost ridicat la cer, în e6ta4, asemenea autorului pocalipsei, că a vă4ut ceruldeschi4$ndu@se, i s@a dat o carte i i s@a spus să o măn$nce. Din acel moment, el s@aidentificat cu a aptea tr$mbiţă %pocalipsă & i pretindea că înţelege complet tainele'iblieiO. Voresh s@a întors în (K i s@a alăturat din nou comunităţii 'ranch Davidians,stabilindu@i sediul la !untele Carmel@Laco în Ne6as. a cum mărturisesc toţi cei care@lcunoteau, era cu totul alt om. 7ra acum în stare să pună laolaltă pasa;e din +eremia,+e4echil, Taharia i Daniil i să reali4e4e mari sinte4e, av$nd o vi4iune foarte elaboratădespre cartea pocalipsei i despre toate profeţiile biblice care urmau să se desfăoare.

În centrul acestora se afla el i adepţii lui, care urmau să sf$rească la +erusalim,conform te6telor profetice.

Între 1/O@1//E, Laco este teatrul unui urcu mesianic. Puţin c$te puţin, el a început să arate că ar putea fi mesia pe care davidienii îl ateptau cu fervoare. Încep$nd

cu 1// el adună un veritabil arsenal de arme i muniţie în ateptarea ră4boiuluiapocaliptic. Comunitatea a a;uns să fie apărată de arme de asalt V O? i de muniţieapro6imată la E= de tone. cest lucru a nelinitit autorităţile federale i a determinatraidul *'N* %;ederal )ureau o% Alc#ool, 8obacco and ;irearms& din : februarie 1//EO/.

În momentul intervenţiei, autorităţile federale tiau foarte puţin despre credinţeledavidienilor, i anume că ei repre4entau un nou tip de sectă apocaliptică2 ei nu maiateptau rmaghedonul rug$ndu@se i c$nt$nd psalmi, ci se pregăteau efectiv să@i dea

'isericii dventiste de Tiua a ?@a. După moartea lui >outeff, soţia sa a preluat conducerea în 1/,stabilindu@i sediul pe "muntele Carmel# în Ne6as i continu$nd profeţiile mesianice ale soţului ei. 7aanunţă chiar un sf$rit al lumii în 1/. C$teva sute de davidieni i@au v$ndut toate bunurile i au ateptat înfriguraţi, în rugăciune. După de4amăgire, a urmat scindarea grupului. Fruparea 'ranch davidians,

condusă de 'en 8odin, apoi de soţia sa ouise. Despre davidieni, Diac. Prof. P.+. David, nvazia sectelor,vol. ++, Constanţa, 1///, p. E=0@E==2 )ean !arie brigal, op cit, p. 1E:@1O/. eGis )ames 8., ;rom t#e As#es, Main $ense o% Baco, 8oGman and ittlefield, 1//O2 Lright, (tuart, Armaeddon in Baco. ritical2erspectives on t#e )ranc# Davidian on%lict, Kniversit- of Chicago Press, 1//, p. :0@ O:2 (chafer, P.,!arI Cohn %ed.&, 8oEard t#e Millenium. Messianic '5pectations %rom t#e )ible to Baco, eiden, 1//.48 7l îmbina în mod ciudat anumite fenomene pe care le@a citit în presă, cu fenomene cosmice i cu ceeace pretinde că i s@a înt$mplat în 1/. Klterior, în convorbirile telefonice cu agenţii *'+, în 4ilele"asediului de la Lacco#, Voresh le amintete declaraţiile unor cosmonauţi rusi, inserate în "ife !agasin#,care declarau că au vă4ut pe cer apte stele ciudate, asemeni unor îngeri. cei îngeri, susţiea Voresh eraucei care i@au adus revelaţia.49 3oul !esia a pretins că Dumne4eu i@a cerut, printr@o vi4iune să instaure4e "3oua casă a lui David#. Deaceea, toate femeile din comunitate de la v$rsta de 1: ani în sus trebuiau să devină e6clusiv soţiile lui.8egulile de ba4ă ale sectei erau pedofilia, poligamia, naterile nedeclarate, deţinerea de arme, privarea

de m$ncare i somn, munca forţată, violenţa permanentă. În cursul anului 1//:, sunt depuse mai multepl$ngeri contra sectei, ca urmare a depo4iţiilor unor adepţi "de4ertori#, care denunţau violenţele contracopiilor i conduitele se6uale abu4ive. %Christophe 'ourseiller, !es %au5 Messies. ?istoire d>une Attente,*a-ard, 1//E, p. :O@: îl numete pe Voresh "un coG@bo- mesianic#&.


19/20

viaţa pentru a lupta contra puterilor întunericului, între care în primul r$nd se aflauorgani4aţiile guvernamentale.

utorităţile au fost înt$mpinate cu rafale de arme automate, în schimbul defocuri fiind ucii O agenţi federali i = adepţi ai sectei. Dintr@o dată, Voresh a devenit ofigură publică, fiind menţionat din oră în oră la C33 i apăr$nd pe coperţile marilorreviste. 7l a încercat să e6ploate4e această publicitate în interesul său, pretin4$nd că

acesta este planul lui Dumne4eu care va aduna în ;urul lui cei 1OO 000 de alei. 7i vormerge în +erusalim împotriva puterilor ostile care ameninţau poporul evreu. ici el urmasă fie ucis i trupul său va sta pe stră4ile +ersalimului trei 4ile, apoi va fi ridicat la cerurii va începe ;udecata. !embrii sectei s@au baricadat în templul lor i au sfidat forţelefederale timp de apte săptăm$ni. După un asediu de 1 de 4ile, forţele federale au luatcu asalt "fortăreaţa davidiană#. 'ilanţul confruntării finale a cutremurat lumea

întreagăJ = de adepţi ai sectei, dintre care 1? copii, au murit în urma unui gestsinuciga. Nragedia de la Laco a fost privită ca o manifestare aberantă a ateptărilormilenariste, care au marcat societatea americană în apropierea anului :0000.

eea ce ne uimeşte este că , deşi toate aceste speculaţii leate de s%ârşitul lumii a4un să %ie

in%irmate de realitate, nu scad în intensitate, nu se conteneşte predicarea semnelor vremii. #iar şidupă dezamăiri, rupurile se re%ac repede, işi reconsideră trecutul eliminând Fdoctrinele reşite3 şicaptează din nou un mare număr de oameniJ1.

În 1VV7, o anc#etă naţională a stabilit că 60W din populaţia Americii credea că a doua venire a lui?ristos va avea loc în 4urul anului 6000, iar 1NW considerau că războiul din ol% este începutul

Arma#edonului. 2e lână &niversitatea din )oston a %ost în%iinţat un institut specializat în cercetarea %enomenelor apocaliptice, Center for Millenial Studies, care îşi propune să ar#iveze literaturaapocaliptică, să colecteze şi să editeze documente, să încura4eze prin publicaţii, con%erinţe şi cercetarestudiul şi analiza ândirii apocalipticeJ6. În acelaşi timp îşi propune să studieze şi să analizeze rupurilereliioase, dar şi seculare /'coloişti, "eE Ae, aia care produc literatură apocaliptică cu scopul de avedea impactul aşteptărilor apocaliptice asupra societăţii. entrul editează o revistă, F:urnal o% Millenial $tudies3, realizează producţii multimedia, situri Eeb, oranizează cursuri şi seminarii încadrul universităţilor, spectacole şi e5poziţii leate de activităţi milenariste.

ercetătorii au încercat să stabilească puterea şi %ascinaţia pe care ast%el de credinţe le auasupra unor rupuri lari de oameni, a4unând la concluzia că interesul oamenilor pentru credinţeleapocaliptice este un %enomen cultural lar, care depăşeşte clasele sociale şi devine o retorică împărtăşită întrun anumit conte5t. 8oate viziunile apocaliptice inspiră o frică faţă de eenimenteletra!ice care urmează, dar în acelaşi timp o%eră şi antidotul acestei %rici( posibilitatea de a %ace partedin numărul s%inţilor care vor %i răpiţi la cer şi vor %i scutiţi ast%el de acele evenimente în%ricoşătoare.

Această combinaţie de %rică şi mântuire în acelaşi timp este una din sursele puterii acestui sistem. În aldoilea rând, ele se #rănesc cu "mpre#urări social$politice faorabile şi cu nemulţumirile unor laricateorii de oameni. - pro%eţie despre s%ârşitul lumii o%eră întotdeauna o alinare în su%erinţă şisperanţa că o perioadă de încercări va lua s%ârşit. În 1C70, Miller a atras în mod particular pe

50 (tuart Lright, Arma#eddon in Baco. ritical 2erspectives on t#e )ranc# Davidian on%lict, Nhe

Kniversit- of Chicago Press, 1//. Partea a +5@a este dedicată relaţiei între violenţă i secteleapocaliptice. Între factorii care pot determina ca un grup să fie periculos sunt factori e6terniJ ostilitatea,stigmati4area, persecuţiile i factori interniJ liderul, credinţele, practicile. Ceea ce face spiritualitateaapocaliptică în mod particular e6plo4ivă este ceva legat de "entu4iasm#, din punct de vedere intern iideea de persecuţie din punct de vedere e6tern.51 *estinger, eon, !>


20/20

susţinătorii campaniilor antisclavie. Aceştia atinseseră un punct mort în e%orturile lor politice şie5presia pesimismului lor politic coincidea cu mesa4ul lui Miller. În mod asemănător în anii 1V+0,

America traversa o criză de încredere în puterile ei. În%rânerea din Iietnam, la care se alătura crizaostaticilor din ran şi creşterea preţului petrolul, au avut un asemenea impact asupra economieiamericane, ca şi asupra restului Apusului. !insde9 şi Heaan credeau că $&A trebuie să se înarmeze

pentru a se apăra de mperiul Hăului /&niunea $ovieticăL Tores# şi adepţii lui a4un să vadă $&A înseşica mperiu al Hăului şi ei consideră că sunt aceia care ar trebui să se înarmeze şi să se apere împotriva

acestui rău.În al treilea rând, aşteptarea unei alte lumi se mani%estă mai ales la cei care cunosc %rustrări înce priveşte sensul vieţii, sinurătatea şi anonimatul, lipsa de comunicare interpersonală, re%uzul unuimod de viaţă a5%isiant. "oile mişcări reliioase apocaliptice şi milenarsite îşi atra clientelă pentru că

par să o%ere răspunsuri la aceste întrebări şi arată şi o cale de salvare( separarea de lume şi de răul carese mani%estă în ea. 'le par să răspundă nevoii omului de a Fdomestici3 viitorul . 8impul acestei vieţi estecel care măsoară distanţa ce ne separă de scopul nostru %inal( eternitatea noastră în şi cu Dumnezeu pecare de %apt o ustăm încă din această viaţă.

Rsu!Btude porte sur les origines et le dveloppement du millnarisme dans la socit

amricaine.

radu muresan forme ale milenarismului in societatea americana

Documents