1

R O M Â N I A

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Universitatea Națională de Apărare „Carol I”

Drd. POENARU Robert - Mihai

ORIENTĂRI ȘI PERSPECTIVE PRIVIND MODERNIZAREA

STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN

CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII CONCEPTULUI NATO DE APĂRARE

EFICIENTĂ ȘI A CELUI AL UNIUNII EUROPENE PRIVIND

DEZVOLTAREA ȘI UTILIZAREA ÎN COMUN A CAPABILITĂȚILOR

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Gl.mr.(r)

prof.univ.dr. Florian RĂPAN

- Bucureşti, 2017 -

2

PAGINĂ ALBĂ

3

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................. 7

CAPITOLUL I:

FUNDAMENTELE CONCEPTULUI DE APĂRARE EFICIENTĂ (SMART DEFENCE) ȘI A CELUI DE DEZVOLTARE ȘI UTILIZARE ÎN COMUN A CAPABILITĂȚILOR (POOLING AND SHARING) .................................................................... 15

1.1. Cadrul general politico-militar de abordare a problematicii .................. 15 1.1.1. Noțiunea de concept strategic în politica de apărare ...................... 16 1.1.2. Ideea de eficiență în procesul de modernizare doctrinară

și operațională în cadrul NATO și al Uniunii Europene................... 25 1.2. Esența conceptului NATO Smart Defence și a conceptului Pooling

and Sharing adoptat de Uniunea Europeană ........................................... 48 1.2.1. Smart Defence și Pooling and Sharing, concepte

specifice planificării apărării bazate pe capabilități .......................... 49 1.2.2. Relația dintre conceptul strategic al NATO și conceptele

strategice ale armatelor naționale...................................................... 58 1.3. Implicațiile în plan operațional ale implementării conceptului

Smart Defence ........................................................................................... 61 1.4. Particularități teoretico-metodologice și implicațiile operaționale

ale implementării conceptului UE Pooling and Sharing .......................... 67 1.5. Modalități de acomodare a celor două concepte în procesul

de planificare a apărării statelor membre ................................................ 75

CAPITOLUL II: CONCEPTE STRATEGICE ȘI OPERAȚIONALE CE INCLUD CONCEPTELE SMART DEFENCE ȘI POOLING AND SHARING ................................................................................................... 81

2.1. Concepte strategice .................................................................................. 84 2.1.1. Capacitatea defensivă credibilă ....................................................... 84 2.1.2. Războiul bazat pe rețea ................................................................... 87 2.1.3. Războiul hibrid ................................................................................ 93

2.2. Concepte operaționale ............................................................................. 99 2.2.1. Superioritatea decizională ............................................................... 99 2.2.2. Superioritatea informațiilor ........................................................... 101 2.2.3. Abordarea cuprinzătoare a acțiunilor militare .............................. 104 2.2.4. Manevra decisivă .......................................................................... 111 2.2.5. Logistica integrată ......................................................................... 114

2.3. Implicațiile conceptelor Smart Defence și Pooling and Sharing asupra fizionomiei acțiunilor militare desfășurate în context aliat .......... 119

2.3.1. Adecvarea naturii și caracterului acțiunilor la contextul

și evoluția situației politico-militare ............................................... 120 2.3.2. Abordarea întrunită a operațiilor militare desfășurate

în context aliat ................................................................................. 122

4

2.3.3. Caracterul interagenții al operațiilor ............................................. 128 2.3.4. Abordarea cuprinzătoare a planificării operațiilor ........................ 131

2.4. Înțelesul sistemului de capabilități în contextul noilor concepte strategice și operaționale ........................................................... 133

CAPITOLUL III: REFLECTAREA CONCEPTELOR STRATEGICE APĂRARE EFICIENTĂ ȘI DEZVOLTARE ȘI UTILIZARE ÎN COMUN A CAPABILITĂȚILOR ÎN STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2015-2019 ȘI ÎN STRATEGIA MILITARĂ A ROMÂNIEI .................................... 143

3.1. Amenințări și riscuri la adresa României care fac necesară implementarea conceptelor Smart Defence și Pooling and Sharing ...... 143

3.2. Multidimensionalitatea ripostei strategice a statului român la agresiunea de tip hibrid ...................................................................... 152 3.2.1. Dimensiunea de apărare ................................................................ 158 3.2.2. Dimensiunea de ordine publică ..................................................... 161 3.2.3. Dimensiunea de informații, contrainformații și securitate............ 165 3.2.4. Dimensiunea economică și energetică .......................................... 167 3.3.5. Dimensiunea diplomatică .............................................................. 168 3.2.6. Managementul crizelor ................................................................. 169 3.2.7. Dimensiunea societală (educațională, de sănătate, socială

și demografică) ................................................................................ 171 3.3. Principii și concepte strategice și operaționale ale Armatei României

necesare implementării celor două concepte ......................................... 172 3.4. Implicațiile conceptului ,,Război hibrid” asupra fizionomiei acțiunilor

desfășurate de structurile de forțe ale Armatei României în situația de criză și de conflict armat .................................................................... 176

3.5. Cerințe operaționale pentru îndeplinirea nivelului de ambiție și a misiunilor Armatei României. .......................................................... 186

CAPITOLUL IV: ANALIZA ORIENTĂRILOR ȘI PERSPECTIVELOR POLITICII DE DEZVOLTARE ȘI MODERNIZARE A STRUCTURILOR DE FORȚE DIN ARMATA ROMÂNIEI ............................................... 191

4.1. Fundamentele acțiunii strategice militare a Armatei României văzute din perspectiva dezvoltării și modernizării capabilităților ......... 191

4.2. Asigurarea funcționării eficiente a managementului integrat al resurselor pentru apărare ................................................................... 195

4.3. Linii de forță ale dezvoltării țării și modernizării structurii de comandă și a structurii de forțe ......................................................... 198

4.4. Domenii vizate în procesul de dezvoltare și modernizare a capabilităților structurilor de forțe ale Armatei României ................. 202

4.5. Managementul dezvoltării și modernizării capabilităților .................... 224

CAPITOLUL V:

ARMONIZAREA METODOLOGIEI DE PLANIFICARE

ȘI DE EVALUARE A OPERAȚIILOR STRUCTURILOR

DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ............................................. 229

5

5.1. Legătura dintre abordarea cuprinzătoare a operațiilor

și planificarea acestora ........................................................................... 231

5.1.1. Abordarea cuprinzătoare a operațiilor în context aliat .................. 231

5.1.2. Procesul de planificare a operațiilor la nivel NATO și al UE ...... 239

5.1.3. Procesul de planificare a operațiilor la nivel național ................... 244

5.1.4. Utilizarea eficientă a resurselor ..................................................... 247

5.2. Planificarea folosirii capabilităților structurilor de forțe ale Armatei

României potrivit conceptelor Smart Defence și Pooling and Sharing .. 250

5.3. Procesul de evaluare a eficienței acțiunilor structurilor de forțe

ale Armatei României .............................................................................. 255

5.3.1. Evaluarea cuprinzătoare de tip PMESII ........................................ 257

5.3.2. Evaluarea efectelor operațiilor ...................................................... 259

5.3.3. Opinii privind măsurarea progresului, performanței execuției

planului de operații și cu privire la măsurarea rezultatelor

(eficacității) acțiunilor ................................................................... 261

5.4. O metodologie de elaborare a indicatorilor pentru măsurarea

eficienței acțiunilor structurilor de forțe ale Armatei României ............ 265

5.4.1. Indicatori de eficacitate ................................................................. 266

5.4.2. Indicatori de performanță .............................................................. 268

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ...................................................................... 271

LISTA CU ACRONIME ȘI ABREVIERI .................................................... 281

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 285

LISTĂ ANEXE ................................................................................................ 295

Anexa nr. 1: Graficul alocării bugetare în domeniul apărării ................... 297

Anexa nr. 2: Bugetul militar al NATO ......................................................... 298

Anexa nr. 3: Compararea capabilităților Flotei NATO la Marea Neagră cu Flota

Rusiei ..................................................................................... 299

Anexa nr. 4: Exerciții militare importante desfășurate de NATO în perioada

2015-2016 ............................................................................. 301

Anexa nr. 5: Raportul de forțe NATO– Rusia .............................................. 303

Anexa nr. 6: Situația militarilor active și a capabilităților principalelor state din

estul Europei în comparație cu Rusia ................................... 304

Anexa nr. 7: Harta misiunilor desfășurate de către NATO ......................... 305

Anexa nr. 8: Harta Operațiilor Uniunii Europene aflate în desfășurare.... 306

6

Cuvinte cheie: Smart Defence, Pooling and Sharing, modernizare capabilități,

proiecte dezvoltate în domeniul apărării, amenințări hibride, strategii euro-

atlantice, managementul crizelor și prevenirea conflictelor, criza migranților,

securitate colectivă, mentinerea pacii, schimbarea parametrilor mecanismelor euro-

atlantice, parteneriatul Trans-Atlantic.

Mediul internațional de securitate se află într-o continuă schimbare. Noi

amenințări la adresa spațiului euroatlantic apar tot mai frecvent, iar Alianța Nord-

Atlantică, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite, Organizația de

Securitate și Cooperare pentru Europa, dar și alte organizații ce au ca principală

atribuție apărarea securității și crearea unui mediu de securitate stabil, duc o luptă

continuă cu aceste amenințări.

Pentru a putea face față tuturor amenințărilor venite la adresa membrilor săi,

atât NATO cât și UE sunt obligate să genereze capabilități. În perioada crizei

economice acest lucru a fost destul de dificil și astfel s-au găsit soluții alternative

prin dezvoltarea de inițiative precum Smart Defence (Apărare Eficientă) sau Pooling

and Sharing (Punere la Comun și Împărțire). Aceste inițiative au rolul de a genera și

dezvolta capabilitățile necesare ducerii de acțiuni, dar și de a menține la o stare de

funcționare optimă pe cele deja existente.

Având în vedere aceste considerente, obiectivul general al tezei de doctorat

este acela de a analiza amenințările cu care se confruntă spațiul euro-atlantic și

implicit România și a arăta cum prin intermediul Smart Defence și Pooling and

Sharing pot fi generate anumite capabilități. Implementarea cu succes a celor

două inițiative poate duce la o reducere a deficitului de capabilități existent, atât

la nivelul NATO, cât și al Uniunii Europene.

Pentru îndeplinirea obiectivului general am formulat următoarele obiective

subsecvente: analiza rolului jucat de către principalii actori, NATO și UE, în

asigurarea securității spațiului Euro-Atlantic; definirea cât mai exactă a conceptelor

7

Smart Defence și Pooling and Sharing și evidențierea modului în care aceste două

concepte pot veni în sprijinul statelor membre prin crearea de oportunități ce, în alt

context, ar fi foarte greu, sau imposibil de găsit; necesitatea modernizării sistemului

de achiziții și a unei bune coordonări a investițiilor în domeniul apărării pentru a

putea genera capabilități ce pot face față noilor schimbări apărute în domeniul

securității la nivel global; studierea modului în care putem implementa aceste

inițiative fără să ne lovim de anumite impedimente majore, cum ar fi faptul că,

cedarea de anumite capabilități către o națiune lider într-un anumit proiect nu

reprezintă o pierdere a suveranității, ci o creștere a capabilităților deja existente și

crearea unei forțe mult mai puternice și mai flexibile; formularea de strategii, pentru

o bună implementare a acestor inițiative, care să ducă la dezvoltarea și modernizarea

capabilităților structurilor de forțe din Armata României; în urma analizei efectuate

ne-am dorit să descoperim eventuale puncte slabe ale acestor inițiative și

evidențierea acestora, pentru a fi în măsură să oferim soluții, astfel încât

implementarea proiectelor dezvoltate prin intermediul lor să nu întâmpine nici o

dificultate.

Teza de doctorat ORIENTĂRI ȘI PERSPECTIVE PRIVIND

MODERNIZAREA STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI

ÎN CONTEXTUL IMPLEMENTĂRII CONCEPTULUI NATO DE APĂRARE

EFICIENTĂ ȘI A CELUI AL UNIUNII EUROPENE PRIVIND

DEZVOLTAREA ȘI UTILIZAREA ÎN COMUN A CAPABILITĂȚILOR prezintă

într-o manieră originală evoluția celor două concepte, a modului cum acestea pot fi

implementate în funcție de principalele amenințări cu care se confruntă statele aliate

folosind anumite determinări de ordin geostrategic, politico-economic, dar și din

punct de vedere istoric. Se pare că atât Alianța Nord Atlantică, cât și Uniunea

Europeană au sesizat în cele din urmă faptul că sunt necesari pași concreți și rapizi

pentru a putea genera capabilități militare care să ofere un răspuns adecvat la

amenințarea venită dinspre est, care să ofere o contrapondere la acțiunile ostile ale

Federației Ruse, dar și pentru a combate sau anihila acțiuni ostile de ordin terorist.

8

Ipoteza generală de cercetare este următoarea: În contextul actualelor

cheltuieli financiare, NATO se confruntă cu o problemă reală survenită în urma

nevoii de a genera capabilități. Astfel, a apărut inițiativa Smart Defence, prin

intermediul căreia Alianța poate dezvolta sau menține într-o stare de funcționare pe

cele deja existente în vederea protejării spațiului euroatlantic. Acest lucru ar fi fost

foarte greu de realizat de către o singură țară în mod unitar. Prin capabilitate se

înţelege abilitatea de a executa acţiuni în scopul îndeplinirii unor obiective.

Constituirea unei capabilităţi are în vedere un complex de măsuri şi acţiuni într-o

perspectivă largă cuprinzând elemente de: doctrină, organizare, pregătire,

echipamente, comandă, infrastructură, personal şi interoperabilitate.

În același timp, opinăm că perioada de pace și stabilitate pe care a traversat-

o Europa după dispariția Cortinei de Fier se datorează într-o mare măsură și Uniunii

Europene. Aceasta, pe lângă faptul că a fost un catalizator pentru dezvoltarea

economiei la nivel european, a ajutat și la crearea unui mediu stabil și garantarea

securității prin metode ce au la bază soluționarea pașnică a conflictelor și cooperare

internațională multilaterală prin intermediul unor instituții comune.

În prezent asistăm la o creștere semnificativă a bugetelor alocate pentru

apărare. SUA, statele europene și Rusia și-au crescut în mod semnificativ bugetele

în domeniul militar în anul 2016. Acestea au alocat cifre semnificative și pentru anul

2017 în contextul unor situații regionale extrem de imprevizibile, atât la granița

estică a Uniunii Europene, dar și în regiunea Orientului Mijlociu sau presupusa

amenințare nord-coreeană. Această tendință se păstrează, ba chiar se amplifică în

anul 2017 și în următorul semi-deceniu prin implementarea angajamentelor asumate

în cadrul summit-ului NATO din Țara Galilor, de alocare a 2% din PIB pentru

apărare.

ORIENTĂRI ȘI PERSPECTIVE PRIVIND MODERNIZAREA

STRUCTURILOR DE FORȚE ALE ARMATEI ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL

IMPLEMENTĂRII CONCEPTULUI NATO DE APĂRARE EFICIENTĂ ȘI A

CELUI AL UNIUNII EUROPENE PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI

UTILIZAREA ÎN COMUN A CAPABILITĂȚILOR este o temă de cercetare

9

importantă, cu implicaţii multiple asupra modernizării capabilităților structurilor de

forțe din Armata României.

Trecând la un alt nivel, această analiză nu ar putea fi completă, în lipsa unei

cercetări aprofundate a contextului internațional și a evoluției amenințărilor la adresa

spațiului european, euroatlantic și național. De asemenea, este necesară o analiză cât

mai exactă a capabilităților existente, precum și a celor necesare în vederea oferirii

unui răspuns adecvat tuturor amenințărilor.

Concluzionând, teza de doctorat pleacă de la obiectivul general, obiectivele

subsecvente și ipoteza generală de cercetare exprimată anterior și prin intermediul

direcțiilor de cercetare reflectate în cinci capitole distincte, pune în evidență

necesitatea implementării conceptelor Smart Defence și Pooling and Sharing în

vederea generării de capabilități pentru modernizarea structurilor de forțe ale

Armatei României.

Modernizarea structurilor de forțe ale Armatei României și generarea de

capabilități reprezintă un element de importanță strategică în vederea apărării

teritoriului național, garantarea unui climat de securitate și respectarea

angajamentelor asumate odată cu integrarea în structurile europene și euroatlantice.

Implementarea celor două inițiative, analizate de-a lungul tezei de doctorat,

reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate pentru țara noastră.

Astfel, în cadrul primului capitol al tezei de doctorat, Fundamentele

conceptului de apărare eficientă (Smart Defence și a celui de dezvoltare și utilizare

în comun a capabilităților(Pooling and Sharing), ne-am propus să facem cunoscute

elementele fundamentale ale celor două concepte, începând de la apariția acestora și

culminând cu ultimele referințe sau modificări, în contextul apariției unor noi

amenințări și a modernizării tehnologice în domeniu.

Capitolul doi al tezei de doctorat reprezintă analiza principalilor factori

internaționali care au determinat această necesitate a dezvoltării cât mai rapide de

capabilități, cât și analiza principalelor concepte strategice și operaționale ce includ

Smart Defence și Pooling and Sharing.

10

În urma noilor schimbări apărute în mediul internațional de securitate, atât

NATO, cât și UE, au fost nevoite să-și regândească conceptele, doctrinele și

propriile mecanisme de funcționare pentru a putea fi în măsură să apere și să

garanteze integritatea și securitatea spațiului euro-atlantic. România, în calitate de

stat membru îmbratișează ideea de modernizare doctrinară și operațională ce are loc

în cadrul celor două organizații.

În acest context, capitolul trei, reflectarea conceptelor strategice de apărare

eficientă și dezvoltare și utilizare în comun a capabilităților în Strategia Națională

de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 și în Strategia Militară a României

vizează analiza principalelor amenințări, riscuri și vulnerabilități la care este supusă

țara noastră și a modului cum prin intermediul Smart Defence și al Pooling and

Sharing pot fi dezvoltate sau modernizate anumite capabilități. Asistăm în prezent

la o redefinire a sferelor de influență, la o reaşezare geopolitică și geostrategică.

Numeroase acțiuni întreprinse de Federația Rusă au avut efecte asupra spațiului

euroatlantic. Această cursă a înarmării la care asistăm nu a mai fost văzută de la

încheierea Războiului Rece. NATO și UE desfășoară concomitent propriile acțiuni

de descurajare prin care încearcă să redobândească sau să reducă din avantajele

create pe tabla de şah internațional de către Rusia. Opinăm că, nu este târziu pentru

a face acest lucru, dar obiectivele, politicile și strategiile adoptate trebuie să fie în

concordanță cu noile amenințări. În consecință, România trebuie să urmeze în

continuare parcursul european și euroatlantic, trebuie să își identifice propriile

amenințări la care este supusă, care pot aduce atingere independenței, suveranității

și integrității teritoriale și să genereze capabilități prin care să poată contracara aceste

amenințări. Smart Defence și Pooling and Sharing reprezintă uneltele cele mai la

îndemână pentru o astfel de creare de capabilități.

Capitolul patru, analiza orientărilor și perspectivelor politicii de dezvoltare

și modernizare a structurilor de forțe din Armata României, vizează analiza

principalelor direcții de dezvoltare a capabilităților, oferă o perspectivă pentru

dezvoltarea pe viitor a anumitor sectoare din domeniul apărării și, de asemenea,

oferă o viziune clară asupra modului de abordare pe viitor a problemelor apărute în

11

acest domeniu. Un alt element inclus în cadrul acestui capitol este acela al

importanței managementului dezvoltării și modernizării capabilităților.

Capitolul cinci al prezentei teze de doctorat este axat pe modernizarea

metodologiei de planificare și de evaluare a operațiilor structurilor de forțe ale

Armatei României în ideea de a crea un cadru cât mai eficient care să permită

evaluarea structurilor de forțe, evaluarea necesarului de capabilități, implementarea

cu succes a strategiilor europene și euroatlantice și prin intermediul feed-back-ului

să ajustăm anumite disfuncționalități sesizate pe parcursul tezei.

Principala metodă de cercetare utilizată este cea calitativ-cantitativă, deoarece

aceasta mi-a permis o analiză cât mai exactă a datelor, a faptelor, cât și a imaginii

de ansamblu a acestor două inițiative, fără a face abstracție de la ceea ce este cu

adevarat relevant și adică transpunerea lor în practică.

O altă metodă aleasă este cea comparativă. De-a lungul istoriei, tentative de

punere în comun a capabilităților între anumite state sau un grup de state, au mai

existat, însă rezultatele nu au fost cele scontate. Voi încerca, pe parcursul tezei de

doctorat, să demonstrez prin intermediul acestei metode, de ce în contextul actual,

ținând cont de schimbările apărute în mediul de securitate și de apariția unor noi

tipuri de amenințări la adresa spațiului euroatlantic, aceste două inițiative au o bună

șansă de reușită.

Totodată, în această teză de doctorat vom întâlni anumite tipuri de cercetare

precum cele descriptive și cele explicative, deoarece vom încerca testarea unor

anumite ipoteze, pentru ca mai apoi să formulăm anumite concluzii și soluții.

Transparenţa, angajarea capabilităţilor multinaţionale, implicarea statelor

partenere în proiecte multinaţionale, relaţia cu UE, precum şi realizarea unor

aranjamente de finanţare, constituie părţi esenţiale ale Smart Defence. Totodată,

Smart Defence are şi o funcţie de catalizator al iniţiativei abordate, implicând

necesitatea armonizării cererilor, în special a celor tehnice, dezvoltarea dimensiunii

12

de business şi a managementului de proiect, precum şi a implicării reale a industriei

de apărare1.

Toate acestea relevă importanţa angajamentului la nivel naţional, în acest

context deoarece, deşi Smart Defence are o natură profund multinaţională,

responsabilitatea primară le revine totuşi statelor membre. În acest sens, este

necesară depășirea tiparelor de gândire cantonate strict în perimetrul naţional și

implementarea Smart Defence astfel încât să se obţină un echilibru optim între

prioritizare, specializare şi cooperare.

Astfel, elementele constitutive ale conceptului de SMART DEFENCE se pot

defini2:

- Prioritizarea: alinierea priorităţilor naţionale cu cele ale capabilităţilor

NATO a fost o provocare pentru anii trecuţi. Acum, prin Smart Defence se deschide

o oportunitate pentru o abordare transparentă, cooperantă și care să țină seama de

raportul cost-eficienţă pentru a îndeplini cerinţele Alianţei în domeniul

Capabilităţilor;

- Specializarea: cu bugetele sub presiune datorită crizei economice dar şi a

unei proaste guvernări, unele ţări din NATO (printre care se remarcă şi România)

iau decizii unilaterale de a amâna sau abandona anumite capabilităţi. Acest fapt

determină, în mod direct, creşterea efortului celorlalţi aliaţi, în special a SUA, ceea

ce nu este corect. Reducerile bugetare pentru apărare, necoordonate în cadrul

Alianţei, prejudiciază grav capacitatea de a face faţă, cu succes, provocărilor

multiple ale secolului XXI. NATO, prin noul Concept Smart Defence este gata să

încurajeze specializarea pe proiecte astfel ca, membrii să se concentreze pe punctele

lor naţionale forte, în cooperarea cu toţi membri sau cu unii dintre ei, menţinând în

acelaşi timp suveranitatea naţională pentru decizia finală a acestora;

1 Cf. General-locotenent dr. Teodor FRUNZETI „Smart Defence and Defence Investment“ – armonizarea

priorităţilor naţionale cu cele ale NATO, Gândirea Militară Românească, Bucuresti 2012, vol. 6, p.127 2 Cf. General-maior (r) prof. univ. dr. Constantin MINCU, NATO „SMART DEFENCE” INTRE CONCEPTUL

TEORETIC SI REALITATE, Revista de Ştiinţe Militare, Editată de Secţia de Stiinţe Militare a Oamenilir de Ştiinţă

din România, Nr.3, București, 2012, p.12

13

- Cooperare: acţionând împreună, naţiunile pot avea acces la capabilităţi pe

care nu şi le-ar putea permite în mod individual. Cooperarea poate lua forme diferite,

cum ar fi un mic grup de naţiuni, condus de o naţiune cadru, sau partajarea strategică

între cei care sunt apropiaţi în termeni de geografie, cultură sau echipamente

comune.

Iniţiativa pragmatică, Smart Defence are scopuri multiple3:

• impulsionează programul european Pooling and Sharing, care presupune

cooperarea în domeniul apărării;

• reduce costurile de apărare ale statelor implicate, asigurând în acelaşi timp

necesarul capabilităţilor;

• sprijină progresul tehnologic prin programele de cercetare-dezvoltare;

• creează un cadru competitiv pe piaţa echipamentelor destinate apărării;

• creează instrumente financiare, comerciale, industriale, juridice și

operaţionale necesare reglementării pieţei de apărare la nivel transatlantic4;

• conduce la apariţia unei pieţe de apărare comune, pe relaţia transatlantică,

ceea ce va însemna o contrapondere la deja tradiţionala relaţie ruso-chineză în

domeniul apărării5.

O alta regulă de bază a acestei inițiative exprimată de către mulţi specialişti

în domeniu ar fi: a învăţa prin a face. Statele membre trebuie să înveţe din lecţiile

trecute şi să acţioneze în vremuri de austeritate cu maximă precauţie pentru a nu face

risipă de resurse financiare. Spre deosebire de alte dăţi când Aliaţii au încercat să

dezvolte astfel de programe, acum putem afirma că se lucrează în condiţii diferite.

Criza economică, din punctul nostru de vedere, poate ajuta la munca în echipă. Atâta

timp cât la nivelul teatrelor de operaţii, forţa este multinaţională s-ar cheltui

ineficient pentru achiziţionarea unor capabilităţi doar la nivel naţional.

3 Cf. Lt-Col dr. Filofteia REPEZ, Smart Defence O nouă abordare a apărarii colective în cadrul NATO, Revista

Gândirea Militară Românească, Nr.2, 2013, p.81 4 Cf.http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/implicatiile_participarii_Romaniei_la_dezvoltarea_capabilitatilor_in_cadrul_

multinational_organizat_de_NATO_si_UE.pdf, accesat astăzi 27.03.2017, ora 09.00 5 Idem

14

UE desfășoară o gamă largă de misiuni, iar dovada clară a implicării sale în

misiunile ce vor urma se află în Tratatul de la Lisabona. Noile direcții trasate de

către liderii UE arată nevoia de implicare a acestei organizații în combaterea

terorismului și asigurarea unui mediu de securitate stabil dincolo de granițele actuale

ale Uniunii.

Pentru a putea desfășura astfel de misiuni, UE are nevoie de resurse și

capabilități ce în momentul de față nu sunt ușor de obținut din cauza crizei

economice. Reducerile masive ale bugetelor apărării de către statele membre, a dus

în final la apariția conceptului de Pooling and Sharing. Acesta este un concept al

UE care se referă la crearea sau dezvoltarea în comun, de către statele membre, a

unor inițiative și proiecte pentru a putea dispune de capabilitățile necesare asigurării

securității statelor membre și nu numai.

Mulți specialiști în domeniu sunt de părere că această inițiativă are ca scop

crearea de către statele membre a unor proiecte care să poată duce la o creștere a

colaborării în domeniul dezvoltării de capabilități necesare. Pooling and Sharing a

fost creat atunci când mai multe state membre au decis să folosească capabilitățile

naționale sau cele achiziționate și dezvoltate în proiecte multinaționale, în vederea

realizării unor obiective comune. Împărțirea acestor capabilități, sau mai precis

punerea acestora la comun, se realizează atunci când unele state membre sunt

dispuse să renunțe la anumite capabilități în favoarea altor state, cu promisiunea că

aceste state să le pună la dispoziția tuturor în momentul când un stat are nevoie de

ele. Pooling and Sharing, în esență, poate fi definită ca legătura între cele trei

componente: punerea în comun la nivelul achizițiilor de arme și servicii, crearea

unor facilități de cercetare comune și schimbul de informații prin integrarea parțială

sau totală a structurilor, cum ar fi facilitățile de instruire, sau înființarea de unități

comune.

15

BIBLIOGRAFIE

I. LEGI, ORDONANŢE ȘI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. Constituția României, București, 2003;

2. Legea nr.45 privind apărarea națională a României, nr. 172,

București, 1994;

3. Legea nr.121 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații

în afara teritoriului național, București, 2011;

4. Legea 203/2015, privind planificarea apararii;

5. Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 (*actualizata*) privind

prevenirea şi combaterea terorismului, Cap.1, art.1;

6. Strategia națională de prevenire si combatere a terorismului

(Hotărârea CSAT nr. 36/05.04.2002;

7. Strategia de transformare a armatei României, București, 2007;

8. Strategia de securitate națională a României, București, 2007;

9. Strategia națională de apărare a țării, București, 2008;

10. Strategia Națională de întrebuințare a forțelor Armatei României în

misiuni în afara teritoriului statului român, București, 2007;

11. Strategia militară a României, București, 2016;

12. Strategia națională de prevenire si combatere a spălării banilor si a

finanțării terorismului, București, 2014;

13. Strategia Naţională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 ‐ 2019,

‐ O Românie puternică în Europa şi în lume, București 2015.

II. REGULAMENTE ȘI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEȘTI

1. Carta albă a Apărării, București, 2015;

2. Doctrina operaţiilor Forţelor Terestre, Bucureşti, 2007;

3. Doctrina pentru operații întrunite a Armatei României, București

2009;

4. Doctrina Armatei României, București, 2012;

16

5. Doctrina planificării operațiilor în Armata României, București 2013;

6. Manualul de luptă a elementelor de cercetare în dispozitiv, București,

2012;

7. Manualul operațiilor de contrainsurgență, București, 2012;

8. SMG/L-1, Doctrina logisticii operațiilor întrunite, București, 2008;

9. SMG- 65, Manualul de planificare a operațiilor, București 2011;

10. SMG/PF-5.2, Doctrina pentru cooperare civili-militari (CIMIC),

București, 2013.

III. REGULAMENTE ȘI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

1. Allied Command Operation Forces Standards Volume VII, cunoscut ca

AFS Vol. VII, manualul CREVAL;

2. AJP-3.4, Non-Article 5 Crisis Response Operations, martie, 2005;

3. AJP-01 (C), Allied Joint Doctrine for Joint Operations, martie, 2007;

4. AJP-03 (A), Allied Joint Doctrine, Allied Joint Publication, iulie, 2007;

5. Carta Națiunilor Unite, San Francisco, Statele Unite ale Americii,

1945;

6. Field Manual, FM 1- The Army, Departament of the Army, USA, 2005;

7. Field Manual, FM 3-0 Operations, Departament of the Army, USA,

2007;

8. Field Manual, FM 3-24 Contrainsurgency, Departament of the Army;

USA, 2006;

9. Field Manual, FM 6-22 Army Leadership, competent, confident and

agile, Departament of the Army, USA, 2006;

10. Joint Publ 3-07, Joint Doctrine for Military Operations Other Than

War, 1995;

11. Joint Special Operations University, Civil military operation and

professional military education, Report, 2006;

17

12. Joint publication 1-02, Department of the Defence Dictionary of

Military and Related Terms, 12 April 2001, amended through 17

October 2007;

13. Joint Publication, JP 03 Joint Operations, USJFC, 2010;

14. NATO Logistic Handbook, Brussels, SNLC Secretariat International

Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics, Brussels, 2006;

15. NATO, Riga Summit Declarațion, issued by the Heads of State and

Government participating in the meeting of the Nord Atlantic Council

in Riga on 29 November 2006;

16. Public Diplomacy Division NATO – 1110, NATO Guide, Brussels

Belgium Decembre, 2011;

17. Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, Brussels 2010;

18. UN General Assembly Resolution 3314;

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. Andrei Constantin Th., Particularități privind dezvoltarea posibilităților

de luptă ale structurilor militare (capabilităţilor militare) participante la

operații, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I “,

București 2016;

2. Atanasiu Mirela, Stăncilă Lucian, Terorismul răul din umbră al

începutului de secol, Editura Universității Naționale de Apărare, Carol

I”, București, 2014;

3. Bălăceanu, Ion, Securitatea şi apărarea spațiului sud-est european, în

contextual transformărilor de la începutul mileniului III, Bucureşti,

Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I “, 2006;

4. Bădălan, Eugen; Frunzeti, Teodor, Forțe și tendințe în mediul de

securitate european, Editura Academiei Forțelor Terestre, Sibiu, 2003;

5. Bădălan, Eugen; Arsenie, Valentin; Văduva, Gheorghe, Strategia

militară contemporană, Editura CTEA, București, 2006;

18

6. Bădălan, Eugen; Arsenie, Valentin; Văduva, Gheorghe, Eseu despre

arta strategică, Editura Militară, București, 2005;

7. Bontic, Neculae; Stăncilă, Lucian, Ordinea publică în societatea

modernă, Editura UNAP, Carol I”, București, 2007;

8. Burghelea, Ioan; Stăncilă Lucian, Războiul fără fronturi și fără

frontiere, Editura F&F Internațional S.R.L., Gheorgheni, 2005;

9. Cerbu, Vasile; Melicianu Petru-Marius; Stăncilă, Lucian, Vulturii

războiului, Editura Moroșan, București, 2011;

10. Constantin, Eugen; Stăncilă, Lucian; Stoian, Gabriela, Abordarea

cuprinzătoare a efectelor în operațiile postconflict, Editura UNAp,

Carol I”, București, 2012;

11. Crețu, Vasile, Drept internațional penal, Editura Societății Tempus,

București, 1996;

12. Diamescu, Andrei-Marius, Fundamente economice ale deciziei în

domeniul securității naționale, Editura Expert, București, 2012;

13. Eparu, Dorin-Marinel, Ibric, Dragoş, Elemente specifice de

management educaţional necesare în învăţământul superior din cadrul

sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, Editura

UNAP, Carol I”, București, 2014;

14. Eparu, Dorin, Conceptul de evaluare – definiții şi rolul acestuia

În managementul resurselor umane din sistemul militar, București 2011;

15. Florea, Constantin; Sîrbu, Corneliu; Stăncilă, Lucian, Stigmatul

războiului, Editura Sintech, Craiova, 2008;

16. Fritjof, Capra, Momentul adevărului: ştiinţă, societate și cultură,

Editura Tehnică, București, 2004;

17. Frunzeti, Teodor; Văduva, Gheorghe; Mureșan, Mircea, Război și

haos, Editura CTEA, București, 2007;

18. Frunzeti, Teodor; Zodian, Vladimir (coord.), Lumea 2009,

Enciclopedie politică și militară, Editura CTEA, București, 2009;

19

19. Frunzeti, Teodor; Zodian, Vladimir (coord.), Lumea 20011,

Enciclopedie politică și militară, Editura CTEA, București, 2011;

20. Frunzeti, Teodor; Zodian, Vladimir (coord.), Lumea 20013,

Enciclopedie politică și militară, Editura RAO, București, 2013;

21. Ghiba, Daniel, NATO- Între succesul transformării și transformarea

succesului, Univers Strategic, Revista Universitară Română de Studii

de Securitate Nr.1/2010, Editor: Universitatea Creștină, Dimitrie

Cantemir”, Institutul de Studii de Securitate, București 2010;

22. Ghiba, Daniel, Deaconu Gheorghe, Un nou concept în construcția

securității la început de mileniu. În volumul: Stabilitate și securitate

regională, Sesiunea de comunicări științifice cu participare

internațională, Strategii XXI”, 9-10 aprilie 2009, București, Secțiunea

10: Drept, București, Editura Universității Naționale de Apărare, Carol

I”, 2009;

23. Ghiba, Daniel, Managementul crizelor; Note de curs, București, 2010;

24. Gîrleanu, Ciprian, George; Stăncilă, Lucian, Combaterea spălării

banilor si a finanțării terorismului, Editura Rovimed Publishers,

Bacău, 2012;

25. Herciu Alexandru, Consideraţii privind caracteristicile şi fizionomia

operaţiei întrunite, integrate şi multinaţionale în cadrul conflictelor de

tip hybrid, Editura Universității Naţionale de Apărare “Carol I”,

București 2015;

26. Ioniță Liviu C., Teză de doctorat, Adaptarea serviciilor de informații

militare la provocările mediului de securitate contemporan, Editura

Universității Naționale de Apărare, Carol I”, București 2015;

27. Lupu, Corvin, Teoria Relațiilor Internaționale, Editura Tehno Media,

Sibiu, 2005;

28. Moldoveanu, G., Analiză organizaţională, Bucureşti, Editura

Economică, 2000;

20

29. Mureșan, Doina; Potîrniche, Marius-Titi, Stăncilă, Lucian, Cecenia

independență refuzată, Editura UNAp, Carol I”, București, 2009;

30. Mureșan, Mircea; Văduva, Gheorghe, Strategia de parteneriat,

parteneriatul strategic, Editura UNAp, Carol I”, București, 2006;

31. Mureșan, Mircea; Văduva, Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul

războiului, Editura UNAp, București, 2004;

32. Mureșan, Mircea și colectiv, Securitatea europeană la începutul

mileniului trei, Editura UNAp, Carol I”, București, 2006;

33. Mureșan, Mircea; Stăncilă, Lucian; Enache, Doru, Tendințe în evoluția

teoriei și practicii războiului, Editura Unap, Carol I”, București, 2006;

34. Mureșan, Mircea; Costică, Țenu; Stăncilă, Lucian, Corelația artei

militare cu fenomenul militar contemporan, Editura UNAp, București,

2005;

35. Mureșan, Mircea; Costică, Țenu; Stăncilă, Lucian, Operațiile întrunite

în războiul viitorului, Editura UNAp, București, 2005;

36. Paul, Vasile, Asimetria strategică, (riscuri, amenințări și conflicte

asimetrice), Editura D.B.F., București, 2001;

37. Păunescu Marius Valeriu, Rolul şi importanţa doctrinei în contextul

paradigmelor războiului contemporan, Buletinul Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I “, București 2015;

38. Popa Vasile, Sprijinul naţiunii-gazdă, Universitatea Naţională de

Apărare „Carol I”, Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate,

București 2006;

39. Popescu, Constantin; Stăncilă, Lucian, Manifestarea mobilității în

conflictele viitorului, Editura UNAp, Carol I”, București, 2006;

40. Popescu, Constantin; Stăncilă, Lucian, Mobilitatea forțelor în câmpul

de luptă modern, Editura UNAp, Carol I”, București, 2007;

41. Popescu Constantin, Concepte strategice specifice mediului de

securitate contemporan, Editura Universității Nașionale se Apărare,

CAROL I”, București, 2014;

21

42. Profiroiu, M., Managementul organizaţiilor publice, Bucureşti, Editura

Economică, 2001;

43. Radu, Gheorghe; Stăncilă, Lucian, Omnidirecționalitate și ritm

pulsatoriu în confruntările armate moderne, Editura UNAp, București.

2005;

44. Sarcinshi, Alexandra, Operațiile de stabilitate și securitate umană,

Editura UNAp, Carol I”, București, 2008;

45. Stan, Petrescu, Mediul de securitate global și euroatlantic, Editura

Militară, București, 2005;

46. Stăncilă, Lucian, Operațiile ofensive în apărarea armată a țării,

Editura Sylvi, București, 2002;

47. Stăncilă, Lucian, Terorismul, provocare a secolului XXI, Editura

UNAp, Carol I”, București, 2007;

48. Țenu, Costică; Stăncilă, Lucian; Enache, Doru, Formele specifice

conflictelor militare moderne, Editura UNAp; Carol I”, București,

2005;

49. Țenu, Costică; Stăncilă, Lucian; Enache, Doru, Fundamentele

întrebuințării forțelor terestre în acțiunile militare moderne, Editura

UNAp, Carol I”, București, 2005.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Adelman Howard, The War report - Warning And Response in West

Africa, USAID/WARP, 2006;

2. Barry, Buzan; Ole, Weaver; Jaap de Wilde, Security: a new Framework

for Analysis, Liznne Rienner Publishing Inc., SUA, Colorado, 1998;

3. Bugajski Janusz and Peter Doran, CEPA, Black Sea Defended NATO

Responses to Russia’s Black Sea Offensive, Strategic Report Nr.2;

4. Brezezinski, Zbigniew, Marea Tablă de Șah: supremația americană și

imperativele sale geostrategice, Editura Univers Enciclopedic,

București, 2000;

22

5. D Anieri, Paul, International Politics: Power and Purpose in Global

Affairs (Brief ed.) Stanford, United States of America:

Wadsworth/Cengage Learning, 2011;

6. Donohue, Laura, The Cost of Counterterrorism – Power, Politics and

Liberty, Cambridge University Press, 2008;

7. Drucker, P., Eficienţa factorului decizional, Bucureşti, Editura Destin,

2001;

8. Goldstein, Joshua; & Pevehouse, Jon, International Relationas (7th

ed.). New York, United States of America: Pearson Education, 2006;

9. G.W.Fr. Hegel, Fenomenologia spiritului, traducere de Virgil Bogdan,

Bucureşti, Ed. Academiei Republicii Populare Române, 1965;

10. Held, David; Mcgrew, Anthony; Goldblatt, David; Perraton, Jonathan,

Transformări globale, Politică, Economie și cultură, Editura Pelirom,

Iași, 2004;

11. Josselin, Daphne; Wallace, William (eds.), Non-State actors in World

Politics, Hampshire: Palgrave, 2001;

12. Kegley Jr., Charles; Wittkopf, Eugene, World Politics: Trend &

Transformation (9th ed.), Belmont, United State of America:

Wadsworth/Thompson Learning, 2004;

13. Luis Simón, Command and control? Planning for EU military

operations, Published by the EU Institute for Security Studies and

printed in Condé-sur-Noireau (France), 2010;

14. Smith, Baylis, John, The Globalization of World Politics, Oxford

University Press, 1997.

VI. SURSE WEB

1. www.defencetalk.com

2. www.rumaniamilitary.ro

3. www.mae.ro

4. www.civitaspolitics.org

23

5. www.nato.int

6. www.eda.europa.eu

7. www.journal.dresmara.ro

8. www.mapn.ro

9. www.roarmy.ro

10. www.mediafax.ro

11. www.wikipedia.org

12. www.cssas.unap.ro

13. www.thefreedictionary.com

14. www.gov.ro

15. www.adevărul.ro

16. www.caleaeuropeana.ro

17. www.ziare.com

18. www.paginaderusia.ro

19. www.reuters.com

20. www.washingtonpost.com

21. www.armyacademy.ro

22. www.dexonline.ro

23. www.mediafax.ro

24. www.un.org

25. www.sri.ro

26. www.act.nato.int

VII. REVISTE

1. Buletinul Universității Naționale de Apărare, Carol I”, colecția din anii

2000-2016;

2. Gândirea Militară Românească, colecția din anii 2000-2017;

3. Revista Forțelor Terestre, colecția din anii 2000-2017;

4. Revista Impact Strategic, colecția din anii 2000-2017;

5. Revista NATO Review din anii 2000-2017;

24

6. General Report on the Activities of the European Union 2013-2016;

7. Revista Jandarmeriei Române, colecția din anii 2000-2017;

8. Revista Universitară Română de Studii de Securitate Nr.1/2010.

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. Dicționar enciclopedic ilustrat, Editura Codex 2000, București, 1999;

2. DEX, Dicționar explicativ al limbii române, Editura Academiei, ediția

a II-a, București, 1998;

3. Lexicon militar, Editura Saka, Chișinău, 1994;

4. OXFORD Dictionary of Current English, Oxford University Press,

1988, Second Edition by Christina Ruse;

5. Robert-Mihai, Poenaru, Dezvoltarea capabilităților NATO și a

interoperabilității forțelor aliate prin intermediul SMART DEFENCE

și a inițiativei forțelor conectate - publicat în revista de specialitate

Impact strategic, nr. 2[55]/2015; ISSN 1842-810X (on-line); ISSN-L

1582-6511;

6. Robert-Mihai, Poenaru, Smart Defence și Pooling and Sharing

concepte ce vin in sprijinul Jandarmeriei Române - publicat în Revista

Jandarmeriei Române, Nr.1/2017, Anul X/ Numărul 36, ISSN-L 1843

– 388 X;

7. Robert-Mihai, Poenaru, Riscuri și amenințări la nivel regional ce

impun implementarea Smart Defence în vederea creșterii

capabilităților forțelor din Armata României – publicat în Revista

Forțelor Terestre – Buletin de teorie militară editat de Statul Major al

Forțelor Terestre, Anul VI, nr.1 (16), 2017, ISSN 2065 – 4022;

8. Robert-Mihai, Poenaru, Inițiativa apărării eficiente dezvoltată de către

NATO- SMART DEFENCE, comunicare publicată în cadrul

conferinței Strategii XXI, Strategic Changes in Security and

International Relations, Volume 1, București, 10-11.04.2014, ISSN-

2285-8415/ ISSN-L 2285-8318;

25

9. Robert-Mihai, Poenaru, Implementarea practica a soluțiilor propuse în

cadrul conceptului Pooling and Sharing, comunicare publicată în

cadrul conferinței Strategii XXI, Strategic Changes in Security and

International Relations, Volume 1, București, 10-11.04.2014, ISSN-

2285-8415/ ISSN-L 2285-8318;

10. Robert-Mihai, Poenaru, Participarea României la proiectele dezvoltate

în cadrul inițiativei Smart Defence, comunicare publicată în cadrul

conferinței Strategii XXI, Complexitatea și dinamismul mediului de

securitate, București, 25-26.11.2014, ISSN 2285-8318/ ISSN-L 2285-

8318;

11. Raport de cercetare nr.1: Esența conceptelor de apărare eficientă

(Smart Defence) adoptat de NATO și a celui de dezvoltare și utilizare

în comun a capabilităților (Pooling and Sharing) adoptat de UE și

implicațiile lor asupra fizionomiei acțiunilor desfășurate în context

multinational – Cota D. 3870– Aprilie 2015

12. Raport de cercetare nr.2: Sistemul de capabilități ale structurilor de

forțe din Armata României pentru implementarea conceptelor Smart

Defence și Pooling and Sharing - Cota D. 4046 – Iunie 2016

13. Raport de cercetare nr.3: Liniile de forță ale politicii de dezvoltare și

modernizare a capabilităților structurilor de forțe din Armata

României pentru accentuarea eficienței acțiunilor militare – Cota D.

4072 - Octombrie 2016

26

PAGINĂ ALBĂ