r o m Â n i a ministerul public parchetul de pe lÂngĂ ... 12.09.2017.pdfprocuror sub imperiul...

R O M Â N I A MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Ş I JUSTIŢ IE

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism C A B I N E T

Calea Griviței nr. 24, Sector 1, Bucureşti, [email protected]

Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

1 www.diicot.ro

Nr.236/C/2017 12.09.2017

Către

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII Direcţia legislaţie, documentare şi contencios

La solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de a contribui cu observații și propuneri la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, proiect transmis de către Ministerul Justiției în vederea avizării, la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost desfășurat un proces de largă consultare a procurorilor și elaborare a unui punct de vedere cât mai cuprinzător cu privire la proiectul menționat. Considerăm necesar să precizăm că, pe parcursul acestui exercițiu de consultare și elaborare a punctului de vedere al procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au fost avute în vedere atât experiența dobândită prin exercitarea profesiunii de procuror sub imperiul unor mecanisme și concepții diferite cu privire la organizarea și funcționarea sistemului judiciar din România, care s-au succedat în ultimii 25 de ani, cât și reperele majore ale gândirii europene contemporane cu privire la mecanismele sistemelor judiciare. În legătură cu reperele gândirii europene, ținem să menționăm aprofundarea recomandărilor unor organisme internaționale care, în opinia noastră, nu pot fi ignorate în procesul de reformă a sistemului judiciar din România și anume, printre altele:

- Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (COMISIA VENETIA); - Consiliul Consultativ al procurorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei; - Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din cadrul Consiliului Europei.

În contextul formulării observațiilor și propunerilor procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la proiectul analizat, apreciem ca fiind util de citat și ilustrativ pentru abordarea la nivelul organismelor de referință, pasajul de mai jos, reprezentând un extras din RAPORTUL COMISIEI VENEȚIA ASUPRA STANDARDELOR EUROPENE CU PRIVIRE LA INDEPENDENȚA SISTEMULUI JUDICIAR: Partea II – PROCURORII, adoptat de Comisia VENEȚIA în cadrul celei de-a 85-a Plenare (17-18 Decembrie 2010): “VI. PERICOLELE DECIZIILOR INCORECTE ȘI ALE INTERFERENȚEI:

20. Interferența politică în cadrul urmăririi penale este, probabil, la fel de veche ca și societatea în sine. În societățile timpurii, într-adevăr, puterea de urmărire penală ar fi fost, de obicei,





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

2 www.diicot.ro

în întregime în controlul prinților care ar putea să-l folosească pentru a-și pedepsi dușmanii și pentru a-i recompensa pe prietenii lor. Istoria oferă multe exemple a folosirii urmăririi penale în scopuri necorespunzătoare sau politice. Nu trebuie să te uiți mai departe de dinastia Tudor din Anglia sau de Franța, atât înainte, cât și în timpul Revoluției, precum și al sistemului sovietic din Europa de Est. Europa modernă occidentală poate să fi evitat în mare măsură problema de urmăririi penale abuzive în ultima vreme, dar aceasta se datorează în mare măsură mecanismelor adoptate pentru a se asigura că nu se exercită o presiune politică improprie asupra urmăririi penale. În statele totalitare sau în dictaturile moderne, urmărirea penală a fost și continuă să fie folosita ca instrument de represiune și corupție. Existența controlului democratic nu oferă un răspuns complet la problema influenței politice asupra urmăririi penale. Tirania majorității poate extinde folosirea urmăririi penale ca instrument de opresiune. Majoritatea poate fi supusa manipulării și pot exista politicieni democrați sub presiunile populiste cărora se tem să le reziste, mai ales când acestea sunt susținute de campanii în mass-media.

21. Există două abuzuri diferite, dar legate unul de altul, care pot fi legate de interferențe

politice sau decizii eronate ale acuzării. Prima este promovarea urmăririi penale acolo unde nu ar trebui să existe, fie pentru că nu există dovezi, fie pentru că se bazează pe corupție sau pe probe false. O a doua, mai insidioasă și, probabil, mai larg întâlnită, este acolo unde procurorul nu face urmărire penală când aceasta ar trebui să fie făcută. Această problemă este frecvent asociată cu corupția, dar poate fi de asemenea întâlnită în cazul în care guvernele au legiferat/s-au comportat într-un fel criminal sau corupt sau atunci când interese economice puternice aduc presiuni politice. În principiu, o urmărire penală greșit efectuată poate fi mai dificil de contracarat, deoarece este posibil să fie greu de supus controlului judiciar. Drepturile victimelor de a solicita o revizuire judiciară a cazurilor de neîncepere a urmăririi penale pot și trebuie dezvoltate pentru a depăși această problemă. Cu toate acestea, prezentul raport nu va aduce în discuție detalii referitoare la această problemă.

22. Prin urmare, Comisia se concentrează asupra metodelor de limitare a riscului referitor la

influența necorespunzătoare, care variază de la a recunoaște independența unui procuror, sub rezerva unor astfel de competențe de revizuire, inspectarea sau auditarea, după caz, a deciziilor privind interzicerea acuzării în cazuri individuale, la proceduri care necesită să fie furnizate în scris și făcute astfel de instrucțiuni public. În acest sens, există mecanisme adecvate pentru a asigura coerența și transparența procesului decizional si ele sunt de o importanță deosebită.

46. Comisia observă ca există o tendinţă larg răspândită de a permite o independenţă sporită

a ministerului public, în opoziţie cu cea de a-l subordona sau asocia cu executivul ( …). Principiul fundamental care trebuie să guverneze sistemul tragerii la răspundere penală într-un stat este acela al independenţei complete a acestuia, principiu mai important decât orice alte consideraţii administrative sau de altă natură. Doar atunci când independenţa sistemului este garantată şi





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

3 www.diicot.ro

protejată de lege, încrederea publică în sistem va fi dobândită, ceea ce este esenţial în orice societate sănătoasă”. Regăsiți mai jos, observațiile și propunerile rezultate din consultarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, așa cum au fost acestea înaintate azi Consiliului Superior al Magistraturii. * * *

A. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare

1. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.1

Comentariu: Pentru un plus de claritate la regimul incompatibilităților în considerarea obligațiilor, responsabilităților și activităților nou apărute în sistemul judiciar derivate din calitatea de membru al UE și al altor organisme internaționale., apreciem că se impunea și modificarea alin.(1) al articolului 5 în sensul avizului anterior transmis de CSM, astfel: Alineatul (1) al articolului 5 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 5 - (1) Funcţiile de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu exercitarea oricăror alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, a activităților de formare şi perfecţionare desfăşurate de instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum și a funcțiilor ce decurg din obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaționale la care România este parte, în condițiile legii”. La articolul 5, după alineatul (1), se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12) , cu următorul cuprins: „(11) Îndeplinirea unor misiuni în străinătate în cadrul unor organizaţii internaţionale interguvernamentale sau al instituţiilor Uniunii Europene, exercitarea unor activități în interesul justiţiei ori în interes științific, exercitarea funcției de judecător sau alte funcții judiciare la instanțe internaționale sau europene ori cea de procuror european delegat sau adjunct ale acestuia, precum și îndeplinirea unor activități de formare profesională în domeniul juridic ori a unor activități cu caracter





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

4 www.diicot.ro

științific organizate de Academia Română sau alte instituții de cercetare științifică nu sunt incompatibile cu funcţiile prevăzute la alin. (1). (12) Asupra caracterului compatibil sau incompatibil al funcțiilor și activităților prevăzute la alin. (1) și (11) se pronunță Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, printr-un aviz consultativ motivat care se comunică judecătorului sau procurorului anterior începerii activității pentru care se solicită avizul. Oportunitatea exercitării misiunilor și activităților prevăzute la alin. (1) se apreciază de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât acestea să nu afecteze buna desfășurare a activității din cadrul instanței/parchetului.” Optăm pentru această din urmă formă pentru rațiuni de ordin practic referitoare la timpul optim de obținere a unui astfel de aviz din partea CSM. Apreciem că întrunirea plenului CSM, astfel cum înțelegem din propunerea formulată de comisie, poate fi considerată anevoioasă supraîncărcând nejustificat agenda acestuia. Practica curentă a DIICOT indică faptul că solicitările adresate direcției pentru desemnarea unor experți în cadrul unor programe de pregătire profesională cu finanțare națională ori internațională, ori desemnarea unor procurori în cadrul unor grupuri de lucru organizate la nivel de expert în cadrul unor organisme ale UE se transmit de obicei într-un timp scurt, necesitând viteză de reacție sporită. Acest aviz nu trebuie să îngreuneze posibilitatea Justiției de a promova activitatea cu conținut științific a judecătorilor și procurorilor care reprezintă calificat la nivel de expert România.

2. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.2. Apreciem însă că această modificare deși binevenită are potențialul de a crea situație discriminatorie pentru persoanele care au exercitat anterior o astfel de funcție în mod legal și care ar fi putut opta ulterior încheierii raporturilor de muncă pentru o carieră de magistrat.

3. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.3.


Observăm însă că la alin.(1) al aceluiași articol nu este prevăzută excepția referitoare la calitatea de acționar, sens în care ar fi de dorit și modificarea acestuia în același sens.

5. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.5, cu precizarea existenţei avizului conform al Consiliului Superior al magistraturii.

6. Apreciem că nu se impune modificarea propusă în proiect la Art. I pct.6. Astfel cum a fost gândită strategia privind recrutarea magistraţilor, examenul de admitere în cadrul INM ar fi trebuit să fie dacă nu singura, cel puţin principala modalitate de admiterea în magistratură.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

5 www.diicot.ro

Cumularea, în cadrul formării iniţiale, a cunoştinţelor teoretice avansate şi a experienţei practice efective şi complexe sunt garanţii suficiente referitoare la calitatea actului de justiţie ce urmează a fi înfăptuit de absolvenţii INM, indiferent de vârsta acestora. În situaţia în care se consideră că durata studiilor în cadrul INM nu ar acoperi exigenţele cunoaşterii mai multor profesii juridice, acest neajuns poate fi acoperit printr-un alt mod de organizare a studiilor respective sau printr-o extindere a duratei studiilor ori a duratei stagiaturii. O eventuală modificare a condiţiilor de recrutare a magistraţilor, în sensul introducerii unor cerinţe de vârstă minimă sau de activitate anterioară într-o profesie juridică, ar avea ca efecte pe termen scurt şi mediu creşterea exagerată a volumului de muncă pentru magistraţii activi concomitent cu o lipsă de personal care, la un moment dat, ar putea genera blocaje de natură funcţională fără precedent şi, implicit, afectarea gravă a actului de justiţie. Orice modificare de natură a afecta capacitatea funcţională trebuie să se întemeieze pe studii de sustenabilitate şi pe alegerea raţională a momentului oportun. Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), Avizul nr. 18(2015), "Poziţia puterii judecătoreşti şi relaţia ei cu celelalte puteri ale statului în democraţia modernă ", cu ref. la Avizul CCJE nr. 11(2008): Par. 45: Atunci când se aduc modificări sistemului judiciar, acestea trebuie să asigure existenţa unor prevederi financiare, tehnice şi de procedură adecvate şi a unor resurse umane suficiente. În orice caz, ca principiu, modificarea unui sistem se impune când acesta prezintă disfuncţionalităţi sau este desuet. Or, în condiţiile în care se antamează ideea unor modificări în ce priveşte pragul de vârstă pentru accederea în magistratură sau vechimea în funcţie pentru promovare, este rezonabil să pretindem prezentarea neajunsurilor aduse actului de justiţie de către tinerii magistraţi sau magistraţii cu vechime efectivă conform legii actuale, cel puţin prin punerea la dispoziţie a expunerii de motive. Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, 2017, Bruxelles precizează: […] Rigurozitatea procedurilor de intrare în magistratură, bazată pe formarea obligatorie în cadrul Institutului Național al Magistraturii, a jucat un rol important în procesul de consolidare atât a profesionalismului, cât și a independenței magistraților. Singura explicație oferită pentru propusa modificare a fost una de ordin subiectiv și emoțional – faptul că un tânăr de 23 ani nu are suficientă experiență de viață pentru a fi magistrat - mai degrabă decât o argumentație logică și întemeiată pe date statistice și obiective.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

6 www.diicot.ro

Nimeni nu explică logica după care un deputat de 23 de ani are experiența necesară pentru a face legi, dar magistratul care doar le aplică nu are această experiență. În realitate, experiența necesară unui bun magistrat nu se poate dobândi decât în cadrul profesiei. Din această perspectivă, trebuie remarcat că niciun absolvent de facultate nu ajunge să profeseze ca magistrat imediat absolvirii (deci la vârsta de 23 de ani vehiculată), ci doar după ce, în prealabil, parcurge anumite etape preliminarii, menite tocmai să-i contureze experiența profesională și personală necesară - admiterea la INM (statistica arătând că sub 5% dintre candidați reușesc din prima încercare), apoi urmarea a doi ani de cursuri la INM, urmat de încă un an de stagiu profesional (în care competența de soluționare a diferitor cauze este oricum foarte restrânsă). Astfel, vârsta medie la care un tânăr devine magistrat definitiv este, în realitate, de minim 26-27 de ani. Prin urmare, problema necesității instituirii unei vârste minime de 30 de ani este falsă și nu va avea decât aptitudinea de a crea dezechilibre majore în procesul de selecție a viitorilor magistrați, cu consecințe dintre cele mai grave asupra bunei funcționări a justiției. Avem în vedere aici câteva argumente de ordin logic și statistic ale universităților de top din țară care indică faptul că majoritatea studenților de valoare optează, la momentul absolvirii, către urmarea unei cariere de magistrat, prin admiterea la INM. În plus, numărul de candidați înregistrați anual la admiterea în INM, este de cca.3000 de candidați. Sistemul actual de admitere în magistratură asigură astfel garanția atragerii în sistem, de la bun început, a unor persoane bine pregătite juridic și care urmează să se formeze profesional prioritar pentru cariera de magistrat, cu consecințe benefice pentru calitatea viitoare a actului de justiție. Impunerea unei limite de vârstă de 30 de ani va presupune direcționarea inițială, a tuturor absolvenților, către alte profesii juridice, unde dobândirea unei “experiențe pregătitoare” pentru viitoarea carieră de magistrat este nu doar îndoielnică, dar și supusă unui element aleatoriu foarte ridicat (dacă va avea acces la alte profesii juridice “închise”). Pe de altă parte, este greu de crezut că elita absolvenților de facultate, odată porniți într-o carieră în alt domeniu juridic, unde cel mai probabil vor performa, va mai avea dorința de a abandona după minim 7 ani respectiva carieră, pentru a o lua de la capăt într-o altă carieră, cea de magistrat. O analiză a indicilor actuali referitor la cea de-a doua modalitate prezentă de admitere în magistratură (în cazul vechimii de 5 ani) evidențiază cu pregnanță previziunile de mai sus. Dacă la admiterea directă la INM, numărul de candidați înregistrați anual este de cca.3000, în cazul admiterii cu 5 ani vechime, media este sub 1000 de candidați (prin urmare, restul s-au orientat deja către alte domenii juridice sau chiar alte domenii profesionale, pe care nu mai sunt dispuși să le părăsească). Și aceasta în condițiile în care, la admiterea cu 5 ani vechime, candidații intră direct în profesie. Or, potrivit modificărilor propuse, se presupune că un profesionist care performează deja într-un alt domeniu juridic va abandona această carieră la vârsta de 30 ani și își va lăsa și familia, pentru a urma doi de cursuri la INM și a începe abia apoi o nouă carieră.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

7 www.diicot.ro

A se vedea mai jos, pct.8 și 10, propunerile de modificare ale art.16, art.22, art.23.

7. Susținem modificările propuse în proiect la Art. I pct.7-8.

8. Față de punctul de vedere exprimat mai sus (pct.6) propunem modificarea alin. (3) și (4) ale art. 16 cu următorul cuprins:

”(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică, cu o durată totală de 2 ani, în instanţe, parchete, birouri notariale, cabinete de avocați, birouri ale executorilor judecătoreşti, unități de poliție, penitenciare, precum și în instituții ale administrației publice, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară categoriile profesionale ce funcționează în cadrul acestora.”


10. Față de punctul de vedere exprimat mai sus la punctele 6 și 8, apreciem că se impune modificarea alineatului (1) al articolului 22, precum și introducerea după alineatul (3) a două noi alineate (4), (5), (6), după cum urmează:

La articolul 22, alineatul (1) se modifică si va avea următorul cuprins: ”Art. 22 - (1) Durata stagiului este de 3 ani.” La articolul 22, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4),(5) cu următorul cuprins: ”(4) După fiecare dintre primii doi ani de stagiu, preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul stagiar întocmeşte, cu consultarea judecătorului sau procurorului desemnat să coordoneze activitatea judecătorului sau procurorului stagiar, precum şi a judecătorilor definitivi împreună cu care judecătorul stagiar a participat la judecată, un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau procuror. (5) În primul an de stagiu, judecătorul sau procurorul stagiar întocmește proiecte de acte procesuale sub îndrumarea judecătorului sau procurorului desemnat să coordoneze activitatea judecătorului sau procurorului stagiar, precum şi a judecătorului definitiv împreună cu care judecătorul stagiar a participat la judecată, nefiind abilitat să semneze acte de dispoziție”.






Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

8 www.diicot.ro

12. Față de punctul de vedere exprimat la punctele 6,8,10 apreciem că se impune modificarea alin.(2) al articolului 23, după cum urmează:

La articolul (23) alin.(2) va avea următorul cuprins: ”(2) Din al doilea an stagiu, procurorul stagiar are dreptul: a) să pună concluzii în instanță sub coordonarea unui procuror definitv; b) să întocmească acte procesuale și procedurale în nume propriu. Contrasemnarea acestora de către procurorul desemnat să coordoneze activitatea procurorului stagiar, este obligatorie. (2 1) Măsurile preventive nu pot face obiectul activităților prevăzute la alin.(2)”.

13. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.22 -26.

14. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.27, cu următoarele amendamente la alin.(2) lit.c) și alin.(5) :

(2) c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii și procurorii cu o vechime mai mare de 10 ani”. În acest context modificările propuse la lit.d) și alin.(3) rămân fără obiect. (5)Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv a celor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție fac parte, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție sau adjuncții acestora, procurorii șefi de secție, precum și procurori desemnați de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție sau de colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Comentariu: În avizul proiectului de lege privind Procuratura din Republica Moldova (CDL-AD (2008) 019 §46), Comisia arată în referire la evaluarea procurorilor că această trebuie, în principal, să se desfășoare în mod continuu și regulat, nu la intervale de timp prea mari (sistemul propus în Moldova vizează un termen de 5 ani). În argumentarea acestei opinii se arată că o evaluare regulată, de rutină este menită să identifice problemele într-un stadiu incipient. De asemenea, se arată că este greu de justificat un sistem care permite unei persoane să-și desfășoare activitatea timp de 5 ani, fără a se putea constata că performanțele acesteia nu sunt satisfăcătoare, pentru ca în final să fie emis un raport de evaluare negativ. Se atrage însă atenția că procesul de evaluare nu trebuie să interfereze cu autonomia procurorilor. Prin urmare, se concluzionează că ar fi potrivit ca evaluarea procurorilor să aibă loc la





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

9 www.diicot.ro

intervale mai scurte și deficiențele să fie identificate și remediate pe măsură ce apar, decât să fie constatate după un lung interval.

15. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.28-29.

16. Propunem modificarea art.41 după cum urmează: Art. 41 - (1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. Alin. (2) se abrogă. (3) Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi. (4) Judecătorul sau procurorul care a primit ”satisfăcător” și nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) ori cel care primeşte calificativul "nesatisfăcător" este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională, de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.

17. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.30. Apreciem că ar trebui atent studiat impactul introducerii acestui articol. De asememea, ar trebui reglementat aspectul referitor la confidențialitatea rapoartelor de evaluare și a programului de consiliere urmat, sub sacțiunea prevederilor art.227 din Codul penal. Mai mult decât atât, nu ar trebui lăsat la nivel de regelementare ulterioară adoptării legii procedura de evaluare psihologică, modalitatea de constituire a comisiilor etc. Precizăm că există deja modele în acest sens la nivelul instituțiilor europene care ar putea fi implementate.

18. Nu susținem conținutul propunerii de la Art. I pct.31 din proiect, respectiv modificarea art.44. Propunem însă următorul conținut:

„Art. 44 - (1) Pot participa la examenul de promovare în gradul profesional imediat superior judecătorii şi procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime: a) 7 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror pentru promovarea în gradul de judecător de tribunal sau de tribunal specializat şi de procuror de parchet de pe lângă tribunal sau de parchet de pe lângă tribunalul specializat și 3 ani vechime efectivă la parchetul de pe lângă judecătorie; b) 11 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în gradul de judecător de curte de apel şi de procuror la parchetul de pe lângă aceasta și 3 ani vechime efectivă la parchetul de pe lângă tribunal sau în structurile specializate ale ministerului public; c) 15 ani vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și 3 ani vechime efectivă la parchetul de pe lângă curtea de apel sau în structurile specializate ale ministerului public.”





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

10 www.diicot.ro

Textul asigură o deplină echitate față de procurorii sau judecatorii care au vechimi hibride, atât de judecător cât și de procuror. Concursul de promovare are drept obiectiv testarea cunoștințelor și aptitudinilor specifice, context în care relevanța funcției deținute poate constitui doar una dintre condițiile de reușită.


20. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.35, cu excepția modificării propuse pentru alin.(9) pentru care formulăm următorul conținut:

”(9)Numirea judecătorilor în celelalte funcții de conducere se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței”.


22. Pentru a exista simetrie cu concursul organizat pentru funcțiile de conducere de la instante apreciem că se impune modificarea alin.(5) al art.49 cu următorul cuprins:

”(5) Comisia de examinare este numită de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management”.

23. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.37 în referire la alin.(8) a articolului 49. Cu privire la alin.(9) a aceluiași articol propunem următoarea modificare:

”(9) Numirea în celelalte funcții de conducere la parchete se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”


25. Apreciem că în raport de propunerea de modificare din proiect de la Art. I pct.39, în procesul

de consultare anterior, Comisia nr.1 a identificat o formulare mai consistentă, sens în care apreciem că aceasta din urmă poate fi luată în considerare, respectiv:

”Art. 50 - (1) Pentru numirea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:

a) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte la judecătorie, prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror, iar pentru funcţia de preşedinte de secţie la judecătorie și procuror șef secție la





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

11 www.diicot.ro

parchetul de pe lângă judecătorie, o vechime efectivă de 4 ani în funcţia de judecător sau procuror;

b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la tribunal, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime efectivă de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;

c) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, o vechime efectivă de 14 ani în funcţia de judecător sau procuror; pentru funcţia de preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime efectivă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror

(3) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puțin 2 ani la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi 49 alin. (9)”.

26. Pentru Art. I pct. 40 din proiect propunem următoarea formulare: ”Art. 51 - (1) La expirarea mandatului funcției de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau parchet ori la altă instanță sau parchet, fie o funcție de execuție la aceeași instanță sau parchet, fie revin pe funcții de execuție la instanțele sau parchetele de unde provin sau unde au dreptul să funcționeze potrivit legii”.

27. Susținem modificările propuse în proiect la Art. I pct.41-42

28. Pentru Art. I pct.43 din proiect apreciem ca fiind echitabilă următoarea formulare:

”(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au gradul de curte de apel şi procurorii care au gradul de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv la Direcția Națională Anticorupție sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, au obţinut calificativul „foarte bine” la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător”.

Apreciem că acest concurs de promovare constituie o echitabila accedere în funcția de judecător la ICCJ accesibilă și procurorilor care vor întruni condițiile și aptitudinile necesare stabilite prin standardul





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

12 www.diicot.ro

concursului. Promovarea concursului atestă că persona declarată ”admis” întrunește toate condițiile și exigențele impuse.


30. Apreciem că nu se impune modificarea propusă în proiect la Art. I pct.45.


32. Pentru Art.I pct.47, pentru a rămâne consecvenți cu propunerile noastre de mai sus apreciem că textul alin.(1) al art.522 ar putea avea următorul cuprins:

”Art. 522 (1) În cadrul probei prevăzute la art. 521 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel sau, după caz al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărâri judecătoreşti sau, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi”.

33. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.48-50.

34. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.51. Menționăm însă că formularea alineatului (2) nu este de deplin previzibilă, fiind neclar cum se vor evalua competențele umane și sociale.

35. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct. 52.

36. Apreciem că nu se impune modificarea propusă în proiect la Art. I pct.53.

37. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.54, apreciind însă că alin.(2), (8) și (9) ar

putea fi reformulate astfel: ”(2)Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1). (8)Președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii secția pentru judecători, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar. Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător. (9)Revocarea din funcție a președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Consiliul Superior al Magistraturii secția pentru judecători, care se poate sesiza din oficiu sau la cererea





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

13 www.diicot.ro

președintelui Înaltei Curți, a unei treimi din numărul membrilor ori a adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător". (10) Preşedintele îşi exercită atribuţiile prevăzute la alin.(1) şi (7) în termen de 10 zile de la data primirii propunerilor.

38. Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct. 55 și propunem următoarea reformulare ce reprezintă o propunere anterioară a Comisiei nr. 1 a CSM exprimată cu ocazia consultărilor, cu unele amendamente, întrucât aceasta întrunește în opinia noastră, condițiile neimplicării directe factorului politic în selecția magistratului care urmează să ocupe funcția și totodată și asigură o simetrie rezonabilă cu numirea în funcțiile de conducere din cadrul ICCJ:

”Art. 54 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, , dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, nu au fost sancţionaţi disciplinar. Numirea se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) - (12) se aplică în mod corespunzător. (3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1). (4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al ministrului justiţiei. Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător. (5) Preşedintele îşi exercită atribuţiile prevăzute la alin.(1) şi (4) în termen de 10 zile de la data primirii propunerilor. (6) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcției Națională Anticorupție ori al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, putând ocupa o funcție la acelaşi parchet sau revin la parchetele de unde provin sau au dreptul să funcţioneze potrivit legii.” În opinia noastră această soluție propusă de Ministerul Justiţiei nu asigură pe deplin neamestecul deciziei politice în numirea șefilor PICCJ, DNA si Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

14 www.diicot.ro

Organizată și Terorism, ministrul justiției fiind membru al executivului, chiar și în situația în care acesta nu este afiliat politic, accede în guvern urmare unei susțineri politice. În plus ministrul justiţiei este membru de drept al CSM context în care participă cu drept de vot în procudera de selecţie care se desfăşoară. De asemenea, apreciem că celelalte funcții (șef secție, șef serviciu, șef birou) ar trebui exceptate de la această procedură având în vedere că funcția de management pe care o implică este în mod direct legată de cea a procurorului ierarhic superior, la acest nivel neputându-se vorbi de aplicarea unui plan de management independent, ci de unul corelat. Procedura de numire în funcțiile de rang înalt în cadrul ÎCCJ şi Ministerului Public trebuie să se bucure de transparență şi independentă în raport de factorul politic, fiind de preferat ca determinantă în acest sens să fie opinia corpului profesional, transpusă fie în formularea de propuneri, fie în cea de atribuții de numire de către CSM. În orice caz, procedura de numire ar trebui să fie simetrică pentru cele două categorii de magistrați şi să se refere strict la funcțiile de rang înalt (preşedinte şi vicepreşedinţi ai ICCJ, respectiv procuror şef şi adjuncţi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA, DIICOT). Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, 2017, Bruxelles recomandă ”punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”. Raportul tehnic care însoțește Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, 2017, Bruxelles precizează:

- ”Imixtiunea politică în numirile în posturi de rang înalt este considerată un factor de risc esențial în ceea ce privește independența sistemului judiciar. […]

- Comisia a recomandat în raportul său din ianuarie 2016 că „Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016.

- Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.

- Ar trebui să se pună în aplicare o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordând persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui asigurată transparența tuturor procedurilor”.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

15 www.diicot.ro

39. Nu susținem modificarea propusă la Art. I pct.56, dar, având în vedere că doar numirea procurorilor șefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA și DIICOT a ridicat anumite discuții privind transparența selecției, propunem totuși următorul text:

"Art. 54 1 - (1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) Consiliul Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori organizează procedura de selecție prin interviu, în baza unui regulament adoptat cu acest scop. (2) În cadrul interviului susținut în fața Secției pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii candidații prezintă proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura, la evaluarea acestuia în cadrul interviului urmând a fi avute în vedere următoarele: a) viziunea candidatului asupra modului în care înțelege să organizeze instituția în vederea îndeplinirii atribuțiilor constituționale de promovare a intereselor generale ale societății și apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor; b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare ale candidatului, vizând, în esență, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare; c) verificarea aspectelor legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza dosarului de candidat și răspunsurile furnizate în cadrul interviului. (3) La ședința Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susține interviul va participa, cu rol consultativ, și un psiholog desemnat conform regulamentului, care va putea adresa întrebări. (4) Inspecția judiciară va efectua verificările necesare privind integritatea candidaților participanți la interviu, consemnând concluziile într-un raport înaintat către Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (5) Pentru fiecare dintre funcțiile de conducere, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii înaintează Președintelui României o propunere motivată de numire, pe baza îndeplinirii de către candidatul selectat a criteriilor de evaluare stabilite pentru susținerea interviului. Transparența deciziei va fi asumată de CSM Secția pentru procurori în baza unei proceduri asemănătoare celei prevăzute la art.53 pentru funcția de președinte și vicepreședinți ai ÎCCJ.

40. Nu susținem modificarea propusă la Art. I pct.57 din proiect. Nu vedem necesitatea implicării ministrului justiției în această procedură de selecție având în vedere că aceste funcții pe lângă activitatea de management intrinsecă exercită și funcții de execuție (urmărire penală ori participare în ședințele de judecată) – a se vedea regulamentul de organizare și funcționare al DIICOT pentru funcțiile de șef secție, birou și șef serviciu din cadrul structurii centrale sau teritoriale.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

16 www.diicot.ro

În plus, exercitarea funcției de management este direct legată de cea a conducătorului parchetului (începând cu funcția procurorului șef secție ori serviciul de resurse umane, sef serviciu ori șef birou documente clasificate, ori funcția de șef birou tehnic, coordonarea specialiștilor. Funcția de procuror șef birou se corelează cu cea a șefului de serviciu, care la rândul său se corelează cu cea a șefului de secție, care la rândul său se corelează cu cea a șefului parchetului în cauză – a se vedea regulamentele de organizare și funcționare ale PICCJ, DNA și DIICOT). În plus, propunerea din proiect referitoare la nominalizarea a cel puțin 2 candidați pentru orice funcție de conducere din cadrul DIICOT spre exemplu, este inaplicabilă, cât privește funcțiile de procuror șef al birourilor teritoriale, care sunt formate din 2, cel mult 3 procuori. În acest context formulăm următoarea propunere: „Art. 55 - (1) Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru procurori, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz. ..... (4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii secția pentru procurori, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător”.

41. Pentru modificarea propusă în proiect la Art. I pct.58 propunem următoarea reformulare: ”Art. 56 - La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o funcție la acelaşi parchet sau revin la parchetele de unde provin sau au dreptul să funcţioneze potrivit legii.”

42. Apreciem că nu putem formula un punct de vedere în raport de propunerile proiectului de la Art. I pct.59-60.

43. Apreciem că nu se impune modificarea propusă în proiect la Art. I pct.61, respectiv modificarea alin.(7) a art.57.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

17 www.diicot.ro

Nu există nici o fundamentare a pentru a diferenția, nici chiar pentru scopul acestui articol, între judecători și procurori, în sensul limitării posibilității de a fi delegat doar pentru procurori, la doar 6 luni, fără posibilitate de înnoirii acestei delegări. Suntem pentru legiferarea simetrică în ceea ce îi privește pe judecători și pe procurori. Ca opinie a DIICOT, delegarea ar trebui, într-adevăr, dispusă pe 6 luni, cu posibilitatea înnoirii pe încă maximum 6 luni. De asemenea, transferul prerogativei delegării de la procurorul general la CSM îl lipsește pe acesta din urmă de unul dintre atributele sale importante. Procurorul general, prin secția specializată deține situația exactă și curentă a resursei umane de care dispune și trebuie să poată dispune, după caz și necesități de posibilitatea distribuirii corecte a acesteia. De cele mai multe ori, delegarea procurorilor reclamă urgență și este justificată de cerințe ale urmăririi penale. Procurorul general poate verifica repede și eficient atât necesitatea parchetului care solicită o astfel de delegare, cât și modul în care este afectat parchetul de unde se delegă procurorul. De asemenea, procurorul general are obligația de a deține cele mai bune informații referitoare la potențialul criminogen al zonei de unde vine sau unde se delegă procurorul, încărcătura de dosare/procuror, gradul de complexitate a cauzelor, etc.

44. La Art. I pct.62 din proiect facem următorul comentariu:

Apreciem că instituția detașării nu ar trebui să poarte asupra funcțiilor de judecător sau procuror la instanțe sau parchete, atât pentru funcții de execuție, cât și pentru funcții de conducere, pentru aceste situații existând posibilitatea ocupării funcției prin concurs ori în alte situații, prin delegarea cu caracter temporar. În opinia noastră detașarea în aceste condiții poate căpăta caracterului unei eludării a legii privind ocuparea funcțiilor, fie că sunt de execuție sau de conducere.

Apreciem totodată că detașarea în funcții de demnitate publică care implică luarea unor decizii politice, ori substituirea în anumite condiții a unei funcții cu acest atribut este incompatibilă cu funcția de judecător sau procuror. Avem în vedere de exemplu funcțiile din sfera puterii executive (secretar de stat sau prefect). În acest context formulăm următoarea propunere: ”Art. 58 (1) Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora și avizul conform al Secției pentru judecători respectiv al Secției pentru procurori, precum și al instanței sau parchetului unde funcționează magistratul, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice la solicitarea acestor instituții, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, la solicitarea Ministerului Justiției. (2) Durata detașării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detașarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, în condițiile prevăzute la alin. (1).”





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

18 www.diicot.ro

(3) Durata totală a detaşărilor în cursul carierei unui magistrat nu poate 6 ani, cu excepţia detaşărilor în funcţii care nu pot fi deţinute decât de magistraţi potrivit legii sau obligaţiilor care decurg din conveenţiile internaţionale la care România este parte. (4) Dispoziţiile art.58 alin.(6)-(7) se aplică în mod corespunzător.

45. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.63

46. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.64 cu precizarea că termenul prevăzut la art.58 alin.(6) ar trebui să fie de 30 de zile.


48. Pentru propunerea de modificare de la Art.I pct.66 din proiect facem următorul comentariu:

Apreciem că trecerea de pe funcția de judecător pe funcția de procuror și invers poate opera și la nivelul celorlalte grade profesionale, dar nu prin echivalare, ci prin promovarea unui concurs organizat în acest sens similar celui de promovare în funcții de execuție. Prin concurs se pot verifica pregătirea profesională, precum și aptitudinile specifice fiecărei funcții. În acest context propunem la art.61 după alin.(1) introducerea unui nou alineat alin.(2) cu următorul conținut: ”(2) Judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii în funcția de judecător în funcție de gradul profesional dobândit pe baza unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în acest scop”.


50. Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.69.


52. Pentru Art. I pct.71 din proiect propunem următorul amendament în ceea ce privește conținutul alin.(3) al articolului 62:

”(3) În perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (1) lit. a), c)-e), judecătorului și procurorului îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 5 și 8 și i se plătesc 50% din cuantumul drepturilor salariale, cu excepția sporurilor. Această perioadă constituie vechime în muncă și în magistratură”.






Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

19 www.diicot.ro

54. Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.80 și propune o formulare agreată în cadrul consutărilor anterioare în Comisia nr.1, respectiv:

La articolul 65 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins: „f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei și renunțarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum și renunțarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei;” Apreciem însă că ar trebui clarificată noţiunea de infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei în sensul enumerării exprese a acestora - a se vedea Decizia CCR nr. 405/2016.


56. Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.83. Propunem următoarea formulare: ”(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii şi procurorii pot fi menţinuţi în activitate în cazul în care condamnarea, amânarea aplicării pedepsei, renunțarea la aplicarea pedepsei precum și renunțarea la urmărirea penală a fost pronunţată pentru infracţiunea prevăzută de art. 196 alin. (2) - (4) din Codul penal. Menţinerea în activitate se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere prestigiului profesiei”

57. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.84, cu următorul amendament la art.651 alin.(3).

”Dispozițiile art. 62 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător”.

58. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. I pct.85-87, apreciind că trecerea acestei categorii profesionale în corpul magistraților diluează excesiv substanța acestei profesii. Susținem desființarea funcției de magistrat-asistent.

59. Alături de opinia Comisiei nr.1 a CSM, exprimată cu ocazia consultării anterioare, susținem propunerea desființării instanțelor și parchetelor militare.

60. Alături de opinia Comisiei nr.1 a CSM, exprimată cu ocazia consultării anterioare, susținem

modificarea art.77 alin.(2), precum și conținutul alin.(3) nou introdus. De asemenea susținem modificările propuse de această comisie pentru art.78, art.82, art.86.


62. Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.92.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

20 www.diicot.ro


64. Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.96 și propunem soluția Comisiei nr.1

a CSM adoptată cu prilejul consultărilor anterioare: Articolul 86 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 86 - Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit a îndeplinit aceste funcții sau funcțiile de judecător financiar, procuror financiar şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi ori auditor de justiție.”

65. Susținem modificarea propusă în proiect la Art. I pct.97, cu următorul amendament în ceea ce privește alin.(7) al art.96:

”(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive, statul se poate îndreapta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, cu rea-credință sau gravă neglijență”. Propunem totodată identificarea unei definiții clare pentru sintagma ”eroare judiciară” în alte procese decât cele penale.


* * *

B. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare

1. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.1.

Textul în vigoare este perfect constituțional. Combinația dintre cele două texte constituționale, unul care consacră rolului ministerului public, iar celălalt vizează statututul procurorului (a se vedea mai jos) este de natură a crea confuzii privind controlul ierarhic. ART. 131 Rolul Ministerului Public (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. (2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

21 www.diicot.ro

(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii. Art. 132 (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. (2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Autoritatea ministrului justiției nu implică prerogativa controlului ierarhic în ceea ce privește urmărirea penală ori concluziile procurorului de ședință. Autoritatea ministrului este pe deplin relevată de următoarele texte (exemplificativ): art. 62, art.69, art.121, art.135 din Legea nr.304/2004, art.21 din OUG nr.78/2016.

2. Susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.2-10.

3. Susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.11, apreciem însă că se impune și modificarea alin.(2) pentru a alinia durata pentru care sunt aleși membri colegiilor de conducere de la celelalte instanțe cu cea a pentru care sunt aleși membri colegiului de conducere al ICCJ.

La articolul 49 literele a) și b) ale alin.(2) se modifică având următorul cuprins: ”(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă: a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 4 ani în adunarea generală a judecătorilor; b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 4 ani în adunarea generală a judecătorilor”. La articolul 49, după alineatul (21) se introduce un nou alineat, alineatul (22), cu următorul cuprins: ”(22) Dispoziţiile alin. (21) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui”.

4. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.12. Opinăm pentru desființarea instanțelor și parchetelor militare.

5. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.13. Suntem de părere că textul în vigoare al art.62 este perfect constituțional.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

22 www.diicot.ro

6. Susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.14 în măsura în care acestea reflectă

dispoziţiile Codului de procedură penală în vigoare.

7. Propunere de modificare a art.66 1 alin.(1) și (7):

”Art. 66 1 – (1) În vederea soluționării cu celeritate şi în mod temeinic a cauzelor în care procurorul efectuează urmărirea penală proprie conform dispozițiilor Codului de procedură penală și a dispozițiilor prevăzute în legi speciale, în cadrul parchetelor, conform competenței materiale, funcționează prin detaşare ofițeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii. .... (7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie care funcționează prin detașare în cadrul Direcției Naționale Anticopuție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminallitate Organizată și Terorism, inclusiv salarizarea”. Alin. (8) al art.66 1 se abrogă.

8. Susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.15.

9. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.16. Comentariu: Opțiunea inițială a legiutoriului, în sensul vechimii de 6 ani, a avut în vedere posibilitatea acestor unității de a putea recruta și numi prin procedura interviului procurori din categoria cea mai consistentă de vechime, fără a aduce prejudicii unităților de parchet de la care ar proveni. Este stiut faptul că parchetele de pe lângă judecătorii și tribunale oferă pepiniera cea mai largă de recrutare și totodată reprezintă unitățile care se reînnoiesc cel mai facil prin intrarea în profesie a absolvenților Institutului Național al Magistraturii, precum și prin concursurile de promovare. Precizăm totodată că există dificultăți consistente și în prezent în ocuparea unor posturi de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, chiar și în condițiile în care vechimea minimă necesară este de 6 ani. Propunem însă următoarea soluție: Alineatul (3) al articolului 79 1 se modifică și va avea umătorul cuprins: ”(3) Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, candidații trebuie să aibă o vechime efectivă de cel puțin 7 ani în funcția de procuror sau judecător, o conduită morală ireproșabilă, să nu fi fost sancționați disciplinar și să fi fost declarați





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

23 www.diicot.ro

admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop. Dispozițiile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător. … (5) Interviul constă în verificarea: a) pregătirii profesionale, a capacității de analiză și sinteză, verificarea coerenței în exprimare, argumentației din punctul de vedere al clarității și logicii; b) capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice; c) modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea și integritatea magistraților. (6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi: a)activitatea anterioară desfăşurată de candidați materializată printr-o sinteză întocmită de comisia de interviu pe baza lucrărilor relevante depuse de candidat; b)motivația candidaților și competențele umane si sociale ale acestora; c)cunoaşterea unei limbi străine și cunoştinţe de operare pe calculator atestate prin prezentarea unor diplome sau certificate de absolvire a unor cursuri în acest sens. (6 1) Verificarea sub aspectul integrității se realizează de Inspecția Judiciară, care la solicitarea comisiei înaintează un raport. (62) În vederea obținerii avizului prevăzut la alin.(1) președintele comisiei înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori, lista candidaților admiși, împreună cu documentația care a stat la baza deciziei comisiei”.

10. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.17. Prevederea se regăsește la art.21 din OUG 78/2016, context în care apreciem inoportună reluarea acesteia în cuprinsul legii nr.304/2004. ”ART. 21 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism”.


12. A se vedea propunerea și comentariul de la pct.8 referitor la modificările propuse în proiect la Art.II pct.16.

13. Susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.20-21





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

24 www.diicot.ro




Comentariu: Consecvenţi principiului independenţei în raport de factorul politic, apreciem că o autonomie reală a Inspecţiei Judiciare exclude orice legătură, în funcţionarea acesteia, cu puterea executivă. Progresele realizate în ultima perioadă de către Inspecţia Judiciară precum şi cele constatate de către organismele europene de verificare nu îndreptățesc modificarea statutului şi organizării acestei instituţii. Avizul nr. 18(2015) - "Poziţia puterii judecătoreşti şi relaţia ei cu celelalte puteri ale statului în democraţia modernă” al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) arată: Par. 48: În unele ţări, puterea executivă, prin intermediul ministerului justiţiei, a exercitat influenţă considerabilă asupra administrării instanţelor prin directorii de instanţe şi inspecţiile judiciare sau în cazurile în care administrarea instanţei depinde direct de ministerul justiţiei. Prezenţa funcţionarilor puterii executive în organismele de organizare ale judecătoriilor şi tribunalelor trebuie evitată. O astfel de prezenţă poate conduce la imixtiuni în funcţia justiţiei, punând astfel în pericol independenţa justiţiei. Par. 49: Probleme privind interacţiunea dintre puterea executivă şi puterea judecătorească pot apărea în acele state în care ministerul justiţiei sau alte ministere sau agenţii, de exemplu cele cu competenţe de audit şi/sau control financiar, au puterea de a dispune inspecţii în instanţele judiciare. […] CCJE consideră că, deşi o analiză a unor inspectori exteriori poate ajuta la identificarea deficienţelor unei anumite instituţii, cum este puterea judecătorească, este vital ca activităţile inspectorilor să nu interacţioneze niciodată cu desfăşurarea cercetărilor şi a proceselor judiciare. Dreptul celorlalte puteri ale statului de a fi informate sau de a cerceta sistemul judiciar trebuie exercitat de fiecare dată având în vedere limitele impuse de independenţa judiciară şi (atunci când legea prevede astfel) de secretul cercetărilor judiciare. Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, 2017, Bruxelles precizează: Consiliul Superior al Magistraturii este responsabil pentru sancționarea abaterilor profesionale și disciplinare ale magistraților. Anchetarea unor astfel de cazuri face parte din atribuțiile Inspecției Judiciare. În 2012, o reformă majoră a consolidat Inspecția Judiciară, ca instituție independentă și





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

25 www.diicot.ro

profesionistă, iar acest lucru a permis ca Inspecția Judiciară să devină mai eficientă și să aibă o mai mare autoritate, lucru confirmat din nou prin rezultatele înregistrate de aceasta în 2016. Deciziile disciplinare ale CSM pot fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în raportul MCV pe 2016 se constata că lanțul decizional părea să fi devenit mai previzibil și mai consecvent. Raportul tehnic care însoţeşte Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, 2017, Bruxelles arată: Începând cu anul 2013, rapoartele MCV au remarcat creșterea numărului și a tipurilor de acțiuni disciplinare inițiate de către Inspecția judiciară, și au pus în evidență rolul esențial al acesteia în transformarea sistemului judiciar din România. Unul dintre principiile fundamentale ale statului de drept îl constituie independența justiției. Conform jurisprudenței constante a CEDO, pentru garantarea deplină a independenței sistemului judiciar, ca un corolar al dreptului garantat la un proces echitabil, din perspectiva art.6 din Convenție, este necesar ca sistemul judiciar să fie independent atât față de executiv, cât și față de Parlament. Din această perspectivă, independența sistemului judiciar poate fi afectată de presiunile pe care puterea executivă le exercită asupra sa (Hot. CEDO Sovtransavto vs. Ucraina, din 25.07.2002). Răspunderea disciplinară a magistraților face obiectul activității Inspecției Judiciare, instituție care, prin rolul avut în angrenajul instituțiilor din sistemul judiciar, trebuie să fie absolut independentă de factorul politic. Din acest punct de vedere, art. 1 alin. (1) din Regulamentul de funcționare a Inspecției Judiciare menționează că Inspecția Judiciară funcționează ca structură autonomă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și acționează potrivit principiului independentei operaționale. Scopul Inspecției Judiciare este acela de a contribui la îmbunătățirea calității actului de justiție, a eficienței si eficacității sistemului judiciar, prin intermediul unor verificări independente și de evaluare a activității acestuia. Numai un astfel de statut, care permite o delimitare clară de orice ingerință a factorului politic, poate oferi garanțiile respectării, în cadrul activității desfășurate de Inspecția Judiciară, a independenței magistratului și a sistemului judiciar în ansamblul său. Altminteri, subordonarea Inspecției Judiciare unui organism politic, cum este Ministerul Justiției, creează suspiciunea rezonabilă că activitatea de verificare și evaluare a magistratului poate fi oricând





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

26 www.diicot.ro

influențată de decidentul politic, în scopul afectării imparțialității și independenței magistratului în luarea unei decizii. Pe de altă parte apreciem că pentru a fi numiți în funcție inspector, candidații trebuie să aibă o vechime minimă efectivă în funcția de judecător sau procuror de 15 sau 18 ani și cel puțin grad de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, având în vedere că aceștia au vocația să verifice cauze înregistrate la toate instanțele și parchetele indiferent de grad. De asemenea, mandatul acestora trebuie să fie limitat la unul singur de 4 ani sau 6 ani. Totodată înființarea unui compartiment, direcție, departament care să efectueze cecertarea în cazul săvârșirii unor abateri disciplinare de către inspectori este necesară.


18. Nu modificările propuse în proiect la Art. II pct.31.


20. Propunem abrogarea art.1201 – textul se regăsește la art.116 alin.(5).

21. Susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.36 cu următorul amendament: ”(2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei”.


23. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. II pct.38, apreciem că avizul CSM trebuie să rămână conform.

*

* *

C. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare

1. Față de modificările propuse în proiect la Art. III pct.1, apreciem că ar fi necesară

reprezentarea prin 2 procurori, context în care formulăm următoarea propunere: ”a) 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție sau de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

27 www.diicot.ro

2. Față de modificările propuse în proiect la Art. III pct.2, propunem următoarele

amendamente:

”Art. 7 (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României, cu o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 10 ani și care nu au fost niciodată sancționați disciplinar”.

3. Susținem modificările propuse în proiect la Art. III pct.3-5.

4. Pentru modificările propuse în proiect la Art. III pct.6 propunem următoarele amendamente: „(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct şi personal, doi membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. (...) În cadrul adunării generale votează şi procurorii din structurile teritoriale ale Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism în condițiile alin.(2) la sediul unde se desfășoară adunarea generală sau în sistem video conferință la sediile unde își desfășoară activitatea. (3) Sunt aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doi procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Direcţia Naţională Anticorupţie ori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care au obţinut majoritate de voturi în adunările generale.” Apreciem că se impune ca pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (incluzând și structurile specializate) reprezentarea în CSM să se realizeze prin 2 procurori aleși de Adunarea generală reunită (cca. 600 procurori).


6. Susținem modificarea propusă în proiect la Art.III pct.19 în referie la lit.g). Nu susținem modificarea propusă în proiect la Art.III pct. 19 în referire la modificarea lit.h) pentru care propunem următoarea formulare:

”h) propun președintelui României numirea şi revocarea procurorilor prevăzuți la art.54 din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

7. Susținem reformularea modificărilor propuse în proiect la Art. III pct.20, în măsura în care termenul ”aprobare” nu primește prin echivalare efectele ”avizului conform al Consiliului





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

28 www.diicot.ro

Superior al Magistraturii” prevăzut în textul art.4 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Dispozițiile art.4 alin.(3) din OUG nr.78/2016 prevăd că ”Secţiile se înfiinţează şi se desfiinţează prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, şi sunt conduse de procurori şefi secţie, ajutaţi de procurori şefi adjuncţi secţie”.

8. Susținem modificările propuse în proiect la Art. III pct.21-30 9. În referire la Art.III pct.31 considerăm criticabilă modificarea propusă la art.47 alin.(4) potrivit

căreia rezoluția inspectorului judiciar poate fi infirmată o singură dată de către ispectorul șef.


11. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. III pct.40. Propunem ca formularea alin.(1) a art.55 să rămână cea din prezent, astfel încât inițiativa revocîrii să poate proveni de la oricare dintre cele două secții ale Consiliului, știut fiind că președințele și vicepreședintele întotdeauna vor face parte din secții diferite ( art.24 alin.(1)).


13. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. III pct.44.

* * *

D. Susținem modificările propuse în proiect la Art. IV.

E. Susținem modificările propuse în proiect la Art. V.

F. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. VI.

G. Susținem modificările propuse în proiect la Art. VII.

H. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. VIII.





Telefon: 021 319.38.67, Fax: 021 319.38.58

29 www.diicot.ro

I. Nu susținem modificările propuse în proiect la Art. IX Cu privire la art. IX care prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate pentru efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, apreciem că o asemenea măsură nu este justificată de nici un raţionament practic pentru care s-ar crea o astfel de direcţie, în condiţiile în care în cadrul DNA există serviciu specializat. În acest mod magistrații ar reprezenta singura categorie profesională din România pentru care s-ar crea o asemenea structură. Propunerea este cel puțin inoportună ținând cont de „competența exclusivă”, aceasta urmând a prelua absolut orice plângere penală îndreptată contra unui magistrat. Numai penitenciarele din țară reprezintă o sursă inepuizabilă de plângeri penale împotriva magistraților (procurori sau judecători) care emit soluții în contradicție cu interesele petenților-condamnați/arestați, astfel încât noua direcție ar necesita resurse umane apreciabile. Apreciem că sistemul actual de cercetare a infracțiunilor de care sunt acuzați magistrații corespunde atât nevoii de echitate, cât și resurselor umane și materiale existente. Nu în ultimul rând, soluția preconizată prin înființarea unei (a 3-a) noi direcții în cadrul PÎCCJ, ar atrage noi modificări ale legislației procesual penale în cascadă care, în opinia noastră nu sunt necesare. Apoi, vor apărea dificultăți în stabilirea competenței în cazurile în care competența a fost stabilită în raport de alte infracțiuni, decât cele săvârșite de magistrați. Totodată, modalitatea de „lăsare în suspans” a chestiunii înființării unei noi direcții printr-o „nouă lege” lasă loc de incertitudine și nesiguranță în cadrul membrilor sistemului judiciar.

J. Susținem modificările propuse în proiect la Art. X-XII.

PROCUROR ȘEF DIRECȚIE, DANIEL CONSTANTIN HORODNICEANU

r o m Â n i a ministerul public parchetul de pe lÂngĂ ... 12.09.2017.pdfprocuror sub imperiul...

Documents