r. l. stevenson - comoara din insula [charis]

8/12/2019 R. L. Stevenson - Comoara Din Insula [Charis]

http://slidepdf.com/reader/full/r-l-stevenson-comoara-din-insula-charis 1/379



P rte întâi - BĂTRÂNUL PIRAT

Capitolul I - Cum s-a pripăşit bătrânul lupde mare la "Amiral Benbow"quire1 Trelawney, doctorul Livesey şi alţi câţivaentlemeni m-au îndemnat să înşir pe ârtie tot ce şti

espre !nsula "omorilor# $i sunt de părere să poveste la început până la s%ârşit istoria, %ără a ascunden amănunt, a%ară de situaţia geogra&că a insulei# remea de %aţă consider cu neputinţă a-i arătaoordonatele, deoarece comorile se mai păstrea'ă şiână acum acolo# !ată-mă, deci, că pun mână pe panitând că ne a(ăm în anul 1)### , mă întorc cu gânduremea când tatăl meu mai ţinea anul cu &rma *+m

en ow . *, iar într-o ună 'i s-a pripăşit la noi marinarel ătrân şi smead, cu %aţa crestată de urma unei veovituri de sa ie#

Squire — titlu dat moşierilor în Anglia.Benbow — amiral englez. A trăit la sfârşitul secolului !"".



a a'i îl ţin minte cum s-a apropiat cu pas greoi de uşoastră, însoţit de-un amal, care-i ducea lada cocoţa

e-o roa ă# /arinarul era ăr at înalt şi voinic, cu mersegănat de urs şi cu %aţa arsă de soarele tropicelor# dunat cosiţă şi mirosind tare a păcură îi co ora pânăulerul slinos al ca%tanului, care mai păstra o vagă

uloare al ăstrie# +vea nişte mâini cioturoase, pline dgârieturi şi cicatrice, cu ung iile negre şi roase, iarârca ce-i ră'da %aţa era roşie-lucioasă, ori ilă laedere# in minte aşi2derea că necunoscutul s-a opri

rivit o vreme la apele gol%ului, tot sâsâind printre melodie, şi a prins să-i 'ică deodată un vec i cântecmarinăresc, pe care l-am au'it apoi de nenumărate or

in gura lui3

Lada mortului cea grea,

Iu-hu-hu, şi-un şip de rom!

Cin'şpe handralăi ţinea,

Iu-hu-hu, şi-un şip de rom!



vea un glas dogit, de ătrân, care scârţâia ca o pârge ca estan1# 4i ăţul din mâna lui semăna a pârg ie#

ătu cu ăţul acesta în uşă, şi când tata ieşi în prag, îieru cu glas răstit un pa ar de rom# Tata îi aduse romi el prinse să ea, savurând cu aer de cunoscător &eng iţitură# 5in când în când se întrerupea pentru a-ş

runca privirea a la &rmă, a la stâncile din apropierun loc, spuse el în s%ârşit# Tocmai potrivit pentruavernă# "red că ai muşterii cu duiumul, nu-i aşa,rietene7 Tata răspunse că, din păcate, nu prea are

muşterii#8ie şi aşa9 spuse marinarul# /ie ca ina asta îmilace### $i, prietene9 îl strigă el pe omul cu roa ă#no-ncoace şi a2ută-mă să car lada înăuntru### +m

tau aici câtăva vreme, urmă el# ;-aveţi nici o gri2ă, mo%turos# <n pa ar de rom, nişte şuncă şi un scro 6ată tot ce-mi tre uie# 4i stânca de acolo, de unde se oră iile trecând pe mare### +ţi vrea să ştiţi şi cum î

#abestan — scri$etele $e care se înfăşoară lan%ul ce ridică ancora.



ce7 0uteţi să-mi spuneţi *căpitane*# !ar dacă mai pi aşa ceva 6 na-vă9 4i 'vârli pe podea câteva monede aur# 6 "ând s-or s%ârşi astea, veniţi de-mi cereţi

ltele, rosti el cu asprime, privind de sus la tata# "e-irept, nu-i păcat3 deşi straiele de pe el nu păreau cintie ce une şi nici vor irea nu-i era prea aleasă,ătrânul nu semăna a & marinar de rând# /ai curând l

& putut lua drept căpitan de cargo ot ori un timonierin cei deprinşi să poruncească şi să li se supunăamenii# Se simţea că-i place să se şi gro'ăveascăuţintel# =mul cu roa a ne povesti că ătrânul a sosit

eri de dimineaţă cu diligenţa, a tras la anul *>oyaleorge* şi c iar din prima clipă a început să senterese'e de toate anurile aşe'ate pe malul mării#u'ind vor e une despre anul nostru şi a(ând că-i

şe'at într-un loc mai dosnic, departe de sat, căpitanuotărât să se sta ilească la noi# +sta-i tot ce am putut(a despre c iriaşul nostru# $ra un om tăcut din &re#ătăcea 'ile întregi în 2urul gol%ului şi se căţăra pe t

tâncile, luându-şi cu el oc eanul de aramă# Serile se



ploşea de o icei într-un ung er din sala cea mare,ângă cămin, cerea nişte rom şi apă, le amesteca şi toor ea alene din ăutura asta tare# ;u răspundea dacă-

ntre a cineva o vor ă, îi arunca doar o căutătură cruni prindea să %orăie pe nas, ca o sirenă de cora ieierdută în ceaţă# ;e-am deprins curând şi noi, ca şi

muşteriii noştri, să-l lăsăm în pace# în &ece 'i,

ntorcându-se de la plim are, ne între a dacă n-au trecumva pe drum nişte marinari# La început credeam pseşte tovărăşia oamenilor de teapa lui, dar pe urmm început să ne dăm seama că de %apt se %ereşte c

%oc să dea oc ii cu ei# 5e se întâmpla să-şi %acă drupre ristol vreun marinar, poposind în cale la *+miren ow*, căpitanul îl cerceta cu privirea de dupăerdelele de la uşă şi doar după asta intra în sală# 5e

%aţă cu asemenea muşterii tăcea de o icei ca peşteletiam prea ine care-i pricina, căci căpitanul îmiovestise de cine se teme# /ă luase odată mai la o pai-mi %ăgăduise să-mi dea câte patru pense la &ece

e lună, numai *să &u cu oc ii în patru, şi dacă văd



umva vreun marinar %ără un picior*, să-i dau îndattire# "ând venea 'iua de întâi şi-mi ceream sim ria,ăpitanul prindea iar să %orăie pe nas, privindu-mă

&oros, dar peste câteva 'ile îmi aducea totuşi gologai-mi repeta porunca să &u cu oc ii în patru lamarinarul cel %ără un picior*# +2unsesem să-l vădis# în nopţile %urtunoase, când vântul 'guduia din

emelii toată ardug ia noastră, iar apele (u@uluimugeau în gol%, înălţându-se spumegânde până-n utâncilor, îl visam într-o mie de %eluri, &oros ca o miavoli# !ar piciorul i-l vedeam rupt a de la genunc

a de la şold# <neori mi se nălucea în c ip de monstruingurul lui picior părea să-i crească de undeva dinmi2locul trupului# Se lua după mine, tot ţopăind aşa

n picior şi sărind peste garduri şi şanţuri# Scump m

ostau cei patru peni ai mei pe lună, plătiţi cu asemeise năstruşnice# 5ar lăsând la o parte spaima ce mi-

ăgase în oase cu poveştile lui despre marinarul celc iop, mă temeam mult mai puţin de căpitan decât t

eilalţi oameni din 2urul meu, care ţâţâiau de %rica



erile când, ameţit de rom, se pornea să-şi 'ică cânteccelea săl atice neruşinate, %ără să-i pese de nimeneneori îi venea c e%ul să po%tească toţi muşteriii la

ui, să le %acă cinste cu un pa ar# =aspeţii dârdâiau paimă, dar el nici nu se sinc isea, silindu-i să-i ascuoveştile despre %el de %el de aventuri, ori să-i ţină

angul toţi în cor# 4i atunci pereţii casei noastre se

utremurau de răcnetele *io- o- o şi-un şip de rom*, oţi muşteriii, de teamă să nu-l supere cumva pe căpie străduiau să strige şi să cânte care mai de care# însemenea clipe ătrânul era groa'nic la vedere3 a ăte

u pumnul în masă cerând tăcere, a se %ăcea %oc, dntre-rupea cineva punându-i vreo între are, a,impotrivă, se în%uria, dacă nu-i punea nimeni întreăci, după părerea lui, asta însemna că nu e ascultat

oată luarea aminte# ;imeni n-avea voie să se ridice da masă până nu-i venea lui somnul# +tunci pornea,ontâc-şontâc, şi, clătinându-se, se ducea să se culcei mai înspăimântătoare decât el erau poveştile lui#

roa'nicele lui poveşti, în care &gurau din elşug



pân'urătorile, torturile, %urtunile, piraţii de la marearai ilor, cui urile de tâl ari şi isprăvile lor# 5acă ar

%ost să te iei după poveştile lui, toată viaţa şi-o petr

rintre cei mai crunţi rău%ăcători# !ar sudalmele, cansoţeau &ece cuvânt, îi speriau pe naivii noştrionsăteni mai di ai decât toate %ărădelegile de careovestea# Taică-meu nu mai înceta să spună că o să

e uiască să ne înc idem în curând anul, căciăpitanul e în stare să ne sperie toţi muşteriii# 0arcă re cineva c e% să îndure asemenea at2ocuri şi săemure de spaimă pe urmă, în drum spre casă79 $u

nsă că, dimpotrivă, căpitanul ne aducea mai curândâştig# $ adevărat că muşteriii se temeau de el, dar, d'i-două, curio'itatea îi ademenea iar la an, căci

ăpitanul adusese cu el un %el de plăcută tul urare în

iaţa noastră monotonă# 0rintre tineret şi-a găsit c iaâţiva admiratori, care declarau că-l adoră# *$ undevărat lup de mare, căpitanul9* e@clamau ei# 5upărerea lor, numai ast%el de oameni au %ăcut din +

egina mărilor# 0e de altă parte, însă, omul acesta ne



ducea într-adevăr pagu e# Trecea săptămână dupăăptămână şi lună după lună, anii, pe care ni-i dădusa venire, se isprăviseră demult, dar de atunci nu ne m

lătea, şi tata nu se încumeta săi ceară# ;-apuca ietuata să îngâne ceva pe c estia asta, că ătrânul se şiornea să %orăie pe nas, apoi %orăitul se pre%ăcea

%el de muget şi taică-meu se gră ea să-şi ia tălpăşiţa

daie# 5e multe ori l-am vă'ut %rângându-şie'nădă2duit mâinile după asemenea 'adarnicencercări# ;u mă îndoiesc de loc că spaimele şie'năde2dea asta au gră it cu mult amarul şi timpuriu

ău s%ârşit# "âtă vreme a stat la noi, căpitanul nu şi-c im at niciodată straiele, numai câteva perec i deiorapi noi a cumpărat de la un marc itan# "ând i s-aescusut unul din orurile pălăriei, căpitanul nici nu

inc isit, deşi pe vreme vântoasă asta îl incomodaro'avA ţin minte şi ce ca%tan ponosit aveaA oricât trăduia el să-l dreagă, până la urmă tot s-a pre%ăcudrenţe# ;iciodată nu l-am vă'ut să scrie o scrisoare şi

ici n-a primit vreuna# 4i niciodată n-a discutat cu



imeni decât la eţie# 5e asemenea nu l-a vă'ut nimeintre noi să-şi desc idă vreodată lada# = singură datndră'nit cineva să-l contra'ică pe căpitan, dar şi asta

ntâmplat doar în ultimele 'ile ale şederii lui la noi, pând sărmanul meu părinte 'ăcea pe patul morţii# înteară a venit să-l vadă pe olnav doctorul Livesey# L@aminat, a îng iţit în gra ă ucatele cu care l-a trata

mama şi a co orât în sala cea mare să %ume'e o luleaână i se va aduce calul# ietul do itoc rămăsese în saăci la * en ow* nu era loc pentru el# $u îl condusese doctor până-n sala cea mare şi ţin minte că

entlemenul acesta elegant îm răcat, cu perucă al ă căpada, 'velt, cu oc i negri strălucitori, delicat şi e@tre politicos, părea complet străin printre ţopârlanii ce %recventau de o icei anul# "e distins arăta el, ma

les alături de sperietoarea noastră de ciori, alături diratul acesta murdar, ursu' şi mătă ălos, care îng iţiscantitate respecta ilă de rom şi şedea acum prăvălit

u coatele lă ărţate pe masă# 4i deodată căpitanul pr

ar să-şi 'ică cântecelul %avorit3 Lada mortului cea g



u- u- u şi-un şip de rom9 "inBşpe andralăi ţinea, !uu şi-un şip de rom9 ea şi dracii să te ia, !u- u- u şi-uip de rom9 La început %usesem convins că *lada

mortului* e c iar lada aceea din odaia căpitanului# înisele mele rele lada asta mi se nălucea adesea odatămarinarul cel %ără un picior# 5ar încetul cu încetul

işnuisem toţi cu cântecul lui şi nu-i mai dădeam

tenţie# ;umai doctorul Livesey n-avusese încă prileă-l audă şi, după cum am o servat eu, nu i-a %ăcut ompresie cine ştie ce plăcută# S-a uitat sever la căpitpoi s-a reîntors la convor irea, pe care o începuse cu

ătrânul grădinar Taylor, urmând să-i povesteascăespre un nou mi2loc de a tămădui reumatismul#ăpitanul, însă, în&er ântat de cântec, lovi cu pumnu

masă# +sta însemna că cere linişte# Toate glasurile

muţiră, numai doctorul Livesey îşi urmă liniştitonvor irea, tot pâcâind din pipă# "ăpitanul îi aruncărivire străpungătoare, lovi iar cu pumnul în masă, aaruncă o privire şi mai străpungătoare şi urlă deod

nsoţindu-şi &ece cuvânt cu câte o sudalmă3 6 $i, ăl



olo, de pe punte, ţine-ţi lioar a9 6 /ie-mi spuneţi,ir 79 între ă doctorul# "ăpitanul răspunse că într-adui i se adresea'ă, %ără să uite să mai adauge o sudal

în ca'ul acesta, sir, răspunse doctorul, tre uie să vănunţ că, dacă nu veţi înceta să mai c e%uiţi ast%el,căpaţi în curând lumea de unul din cei mai de'gustăeţivani9 Tur at de mânie căpitanul sări în picioare,

coase din u'unar un cuţitoi mare, marinăresc, îlesc ise şi-l anunţă pe doctor că acuşi îl pironeşte deerete# 5octorul nici nu clipi măcar# 8ără să se întoau aceeaşi voce liniştită, dar un pic mai tare, ca să-l

oată au'i toată lumea, îi aruncă peste umăr3 6 5acă ui imediat cuţitul în u'unar, îţi spun pe cinstea meai să te ălă ăneşti în spân'urătoare c iar după ceaintâi sesiune a curţii locale de 2udecată# 0rivirile li

n%runtară# "ăpitanul îşi co orî cel dintâi oc ii, îşi puuţitul în u'unar şi se lăsă să cadă pe scaun, mârâinda un câine ătut#!ar acum, sir , urmă doctorul, întrucât am constatat

n circumscripţia mea s-a pripăşit un element de %el



umitale, am să stau de veg e 'i şi noapte# $u nu sunumai doctor, ci şi 2udecător aici# 4i dacă-mi va a2ua au' cea mai mică plângere împotriva dumitale 6

iar de-ar & vor a numai de-o 2ignire adusă cuiva##cum, de pildă 6 voi lua cele mai severe măsuri ca sărimeşti pedeapsa cuvenită# +sta-i tot ce am avut săpun# "urând îi %u adus calul şi doctorul Livesey pl

ar căpitanul rămase toată seara smerit şi tăcut şi nu mai sc im ă nici în serile ce au urmat# "apitolul !!âinele negru vine şi pleacă ;u peste multă vreme avoc şi cea dintâi din lanţul acela de tainice întâmplăr

mulţumită cărora ne-am vă'ut în s%ârşit scăpaţi dere'enţa căpitanului# 5ar, după cum veţi constata şiumneavoastră, scăpând de el, n-am scăpat deeca'urile ce ni le-a lăsat moştenire# !arna venise de

stov, cu geruri năprasnice şi vi%orniţe cumplite# :erea ine cu toţii că sărmanul meu tată n-are să mai2ungă să vadă primăvara# 0e 'i ce trecea se simţea t

mai rău# /ama şi cu mine eram nevoiţi să %acem toa

ea a anului şi aveam atâtea pe capul nostru, încât n



e prea îngri2eam de c iriaşul nostru cel atât deuclucaş# 4i iată că sosi dimineaţa aceea geroasă deanuarie# /alurile gol%ului scăpărau su c iciură şi ap

rescute vălurau uşor, lingând temeliile de piatră aletâncilor# Soarele nu a2unsese încă să se înalţe şi-şiăgeta doar cele dintâi ra'e din culmea dealului spreargul mării# "ăpitanul se tre'ise a'i mai devreme dec

e o icei şi pornise spre mare# Su pulpanele largi ala%tanului său cel al astru şi ărtănit se ălă ănea sa iăşea cu pălăria pe cea%ă şi oc eanul su suoară, iar dură îi i' ucneau trâm e de a uri, învârte2indu-se în

ă'du ca nişte nouraşi de %um# îl au'ii mormăind ceupărat, înainte de a dispare după stânca cea înaltă, 6esemne tot nu putea uita de recenta ciocnire cuoctorul Livesey# /ama era sus, la tata, iar eu

e ăluiam pe lângă masă, aşteptându-l pe căpitan cue2unul, când deodată se desc ise uşa şi intră în odain om, pe care nu-l mai vă'usem niciodată pe la noi#ro'av de palid şi %aţa-i lucioasă părea acum pămân

m o servat îndată că-i lipsesc două degete la mâna



tângă# ;-avea nimic ră' oinic în în%ăţişare, cu toatăa ia ce-i spân'ura la şold# 5upă cum am mai spus, e

mereu cu oc ii în patru la &ece marinar, indi%erent

vea numai un picior sau le avea pe amândouă, aşa cmul acesta m-a pus îndată pe gânduri# Semăna el puţin a marinar, nu-i vor ă, dar am simţit îndată că nuucru curat la mi2loc# L-am între at ce po%teşte, şi e

eru un pa ar de rom# +m vrut să dau %uga să-indeplinesc porunca, dar el se aşe'ă la masă şi mă c ear# /-am oprit cu şerveţelul în mână# 6 !a vinoncoace, piciule, spuse el# 5ă-te mai aproape# /asa a

şa de %rumos aşternută îl aşteaptă pe prietenul meumonierul ill, nu-i aşa7 mă între ă el rân2ind# !-amăspuns că nu cunosc nici un %el de timonier pe careme ill şi că masa îl aşteaptă pe unul din c iriaşii

oştri, căruia îi 'icem cu toţii căpitanul# 6/ă rog, spul, prietenul meu ill poate & denumit şi căpitan, astac im ă nimic# 5ar nu-i aşa că acest căpitan al vostrure o cicatrice pe o ra' şi purtări cât se poate de alese

mai cu seamă când se îm ată7 5e, aşa e şi scumpul m



rieten ill# !ar cicatricea o are şi el tot pe o ra'ul dreasă'ică sunt toate în ună regulă, nu-i aşa7 4i acum

mai între o dată, dacă locuieşte în casa asta scumpul

meu prieten ill7 !-am răspuns că prietenul săuăpitanul e dus la plim are# 6 4i unde s-a dus, piciuloţi să-mi spui7 !-am arătat stânca pe care se căţăralnic căpitanul şi i-am spus că se va întoarce pro a il

urând# 6 "ât de curând7 4i după ce-mi mai puse câtntre ări adăugă3 6 Să ve'i ce are să se mai ucurerietenul meu ill când o să mă vadă# /ai di ai decâtacă s-ar & pomenit c-o sticlă de rom dinainte9 +ve

nsă, un aer atât de sinistru, spunând toate acestea, înuteam & încredinţat că c iar aşa de tare n-o să seucure căpitanul vă'ându-l# 5ar mi-am spus îndată căsta nu mă priveşte# 4i, la urma urmelor, nici nu put

%ace nimic, căci necunoscutul se aşe'ase c iar lângă ândindu-mă cum ar pândi o pisică şoarecele# "ând at să ies in curte, m-a strigat îndată# 4i pentru că m

%ăcut a nu au'i, pe %aţa lui unsuroasă a apărut o e@

tât de săl atică şi din gură i-a i' ucnit o sudalmă atât



e cumplită, încât am înlemnit locului# 5ar n-am apuă intru iar în odaie, că s-a şi îm lân'it iar# + %ăcut ae mutra mea speriată şi m-a ătut pe umăr, spunându

mi că sunt un pric indel de trea ă şi că m-a îndrăgit dum m-a vă'ut# 6 +(ă că am şi eu un ăieţel, de careunt gro'av de mândru, îmi spuse el# Semănaţi între a două picături de apă# 5ar să ştii, puştiule, că ăieţ

e uie să &e mai ales ascultători# +u'i tu7 5acă ai &avigat şi tu vreodată cu ill, n-ar & tre uit să te strigimeni de două ori la rând# ill nu-şi repeta niciodatoruncile# ;u-u-u# 4i nici cei ce navigau cu el# + a,

şi pe drăguţul nostru de ill, cu oc eanul su suoară,i ă-l domnul în pa'a sa9 Cai să ne ascundem după uric indelule, să-i %acem o surpri'ă lui ill, să-l

ucurăm, drăguţul de el9 "u aceste cuvinte, el mă

m rânci într-un colţ şi se postă în %aţa mea# <şa, răesc isă, ne ascundea pe amândoi# +m simţit că măuprinde teama, mai ales când am o servat că şiecunoscutului îi e cam %rică# îşi tot încleşta mâne

a iei, pe care o trăsese un pic din teacă, şi %ăcea tot



mpul nişte mişcări ciudate, de parcă ar & încercat sng ită ceva ce i se oprise în gât# în s%ârşit căpitanuădu u'na în odaie, trânti uşa şi, %ără să mai ia amin

n 2ur, porni drept spre masa pe care-l aştepta de2un6 ill9 rosti necunoscutul, străduindu-se să păstre'e-nlas o intonaţie cât mai otărâtă şi &rească# "ăpitanuntoarse rusc şi rămase încremenit în %aţa noastră#

rs de soare cum era, se %ăcuse ca pământul# 0ână şasul i se învineţise# +vea aerul unui om care s-a întu o %antomă, dacă nu cu diavolul în persoană# Treă vă mărturisesc că m-a prins mila de el, atât mi s-a

ărut deodată de îm ătrânit şi prăpădit# 6 ;u măecunoşti, ill, dragă7 "um de nu-ţi recunoşti vec iulovarăş de ord, ill7 spuse necunoscutul# "ăpitanulăscă gura după aer, ca un peşte pe uscat# 6 "âinele

egru9 âigui el în s%ârşit# 6 " iar el, răspunseecunoscutul, prin'ând cura2# "âinele ;egru a venit sadă vec iul tovarăş de ord, pe drăguţul său de ill,are s-a aran2at atât de ine la anul *+miral en ow*

, ill, ill9 /ultă apă a mai curs pe gârlă de când mi-



m pierdut eu aste două g eare ale mele9 e@clamă edicându-şi mâna sc iloadă# 6 Să lăsăm pălăvrăgealurmă vor a căpitanul# /i-ai căutat urma şi iată că m-

ăsit# +cum spune ce po%teşti de la mine# 6 ravo, e recunosc şi eu, ill, răspunse "âinele ;egru# +ireptate# <ite, pric indelul ăsta simpatic are să-miducă un pă ăruţ de rom şi după asta, dacă vrei, o să

tăm de vor ă pe şleau, ca doi vec i prieteni# ine 'ic7ând m-am întors cu sticla, i-am găsit pe amândoi lamasă# "âinele ;egru se aşe'ase c iar lângă uşă, laapătul laviţei, şi cu un oc i privea la vec iul său

rieten, iar cu celălalt căta la uşă, gata să %ugă# îmiorunci să plec şi să las uşa desc isă# 6 "a să nu te uiumva pe gaura c eii, drăguţă, mă lămuri el# !-am lăeci pe amândoi în sală şi m-am întors la te2g ea# "u

oate stăruinţele mele, multă vreme n-am putut au'iimic altceva decât un murmur înă uşit# 5ar încetul ncetul vocile prindeau tărie şi în s%ârşit am i' utit săesluşesc câteva cuvinte, care însemnau de %apt tot

tâtea sudalme# în cele din urmă căpitanul i' ucni3 6



u, nu, nu, şi încă o dată nu9 ;ici să naud de aşa cevariceput-ai7 0e urmă iar câteva cuvinte ră'leţe3 6 5acsă a2ungem la spân'urătoare, cel puţin să ne pună

treangul de gât la toţi9 în clipa următoare, când măşteptam mai puţin, am au'it un val năprasnic deudalme, masa şi laviţele se năruiră cu 'gomot, răsunn 'ângănit de lame ciocnite, apoi un ţipăt de durere

este o secundă l-am vă'ut pe "âinele ;egru rupând-oe %ugă spre uşă# "ăpitanul gonea pe urmele lui# $rmândoi cu să iile de'golite şi din umărul stâng alâinelui ;egru ţâşnea un pârăiaş de sânge# "ăpitanul

2unse c iar lângă uşă, îşi roti sa ia deasupra capuluiru să-i aplice %ugarului o lovitură înspăimântătoarare de ună seamă l-ar & despicat în două, dacă lamu s-ar & agăţat de tă lia de la uşă, cu &rma noastră

+miral en ow*# 0ână acum se mai poate vedea peă lie urma acelei lovituri de sa ie# "u asta ătălia luă%ârşit# 5ând u'na a%ară, "âinele ;egru, în ciuda răale, o luă la picior cu atâta repe'iciune, încât întro

umătate de minut se şi %ăcu nevă'ut# "ăpitanul răm



ocului, privind năuc la &rmă# +poi se %recă la oc intoarse cu pas împleticit în casă# 6 Dim, porunci eldu-mi nişte rom9 Se clătină şi se spri2ini cu mâna d

erete# 6 Sunteţi rănit, sir7 am strigat eu speriat# 6du rom9 îşi repetă el porunca# Tre uie să spăl putinom9 +u'i tu9 +du rom9 +m pornit după rom, dar demoţie am scăpat pa arul şi am mân2it cu noroi vran

utoiului# în vreme ce turnam rom în alt pa ar, am aueodată o u%nitură în sala cea mare, de parcă s-ar &ră uşit un corp mare pe podele# +m dat %uga şi l-aă'ut pe căpitan întins cât era de lung pe duşumea#

ama, speriată de ţipete şi 'arva încăierării, dăduse%uga şi ea pe scări, să-mi vină în a2utor# în doi am apul căpitanului, spri2inindu-l pe genunc ii noştri#ătrânul gâ%âia 'gomotos şi greu# =c ii şi-i ţinea înc

i %aţa i se %ăcuse staco2ie# 6 5oamne s&nte9 a e@mama# "e ruşine pentru anul nostru# 4i tocmai acumi-a găsit ietul taică-tău să se îm olnăvească9 ;u ştiamum să-i mai a2utăm căpitanului şi eram încredinţaţi

mândoi că a %ost rănit de moarte în încăierarea cu



ecunoscutul# +m adus romul şi am încercat să-i torâteva picături în gură# 5ar %ălcile lui puternice erancleştate şi tari ca &erul# 5in %ericire, tocmai în cl

ceea se desc ise uşa şi intră doctorul Livesey, careenise să-l vi'ite'e pe sărmanul taică-meu# 6 +2ută-noctore9 am strigat noi# "e să %acem7 =are unde-o ănit7 6 >ănit7 râse doctorul# ;u e mai rănit decât m

ri decât tine# 0ur şi simplu l-a lovit dam laua# "e să%aci, l-am prevenit că aşa o să păţească### $i, misisCawEins, înapoia-'ă-te, te rog, sus la soţul dumitale

acă se poate, străduieşte.F



e să nu-i spui nimic de cele întâmplate# "ât despremine, am să încerc să salve' această de trei ori

etre uincioasă viaţă# Dim, adu-mi un lig ean# "ând

m întors eu cu lig eanul, doctorul îi şi su(ecaseăpitanului mâneca, de'golindu-i raţul musculos# 0eielea ron'ată am vă'ut o mulţime de tatua2e# întremăr şi cot avea câteva inscripţii punctate cu al astru

împli-nească-ţi-se visurile, illy ones*# *5ea 5omnânt un* şi *Să-ţi &e cu noroc*# +proape de umăr aesenată o spân'urătoare, de care atârna un omuleţ#upă cum mi s-a părut mie, desenul acesta însemna o

devărată capodoperă# 6 0ro%etic desen, remarcăoctorul, atingând cu dege-tul tatua2ul# 4i acum,omnule illy ones, dacă acesta ţi-e într-adevărumele, avem să vedem şi ce culoare are sângele du

ale# Tu nu te temi de sânge, Dim7 se întoarse el sprmine# 6 ;u, sir, am răspuns eu# 6 0er%ect, spuse

octorul# Tine-mi lig eanul# $l luă lanţeta şi crestă oână# /ult sânge i-a curs căpitanului înainte de a-l

edea noi desc i'ând oc ii şi aruncându-ne o căutătur



ul ure# îl recunoscu pe doctor şi-şi încruntăprâncenele# +poi mă vă'u şi pe mine şi se liniştintrucâtva# 5ar după o clipă %aţa i se roşi deodată ş

ncercând să se ridice, scoase un răcnet %urios3 6 <âinele ;egru7 6 +%ară de dumneata nu-i nici un câiici, spuse doctorul# +(ă că ai ăut prea mult rom şi tovit într-adevăr dam laua, după cum ţi-am mai pre'i

# !ar eu sunt nevoit acum să te scot din groapă, cu tă nu-mi %ace nici o plăcere# +şadar, mister ones##u mă c eamă ones, întrerupse căpitanul# 6 ;-are nicînsemnătate, dacă te c eamă aşa sau nu, spuse calm

octorul# +m eu un prieten pirat pe care-l c eamă oni ţi-am acordat dumitale numele lui, ca să-mi vie mşor# 4i acuma să ţii minte ce-am să-ţi spun3 un pa aom nu e în stare, &reşte, să te omoare, dar dacă ai s

mai ei un singur pa ar, o să-ţi vie c e%ul pe urmă săi altele# îţi 2ur deci pe peruca mea că dacă nu te laşăutură, ai să dai cât de curând ortul popii, înţelesu-mi7 +dică în pământ ai să te întorci, cum spune i lia#

cum încearcă să te ridici# +m să-ţi a2ut să mergi pâ



atul dumitale# "u destulă trudă l-am târât pe căpitanână sus în odaie şi l-am culcat pe patul lui# $l se lăadă între perne şi rămase să 'acă aşa, ca un uştean#

a aminte, illy ones, mai spuse doctorul, îţi vor esc%ără nici un încon2ur3 cuvântul *rom* şi cuvântulmoarte* înseamnă pentru dumneata e@act acelaşi lpoi, luându-mă de mină, doctorul porni spre odaia

nde 'ăcea taică-meu# 6 8leacuri, spuse el, înc i'ândşa în urma noastră# +m scos atâta sânge din el, încâm liniştit, cred, pentru multă vreme# +cum are să 'aa pat o săptămână, ceea ce e cât se poate de %olosit

entru el şi pentru noi# 5ar un al doilea atac n-ar mautea să-l suporte# "apitolul !!! Semnul negru +proae prân' am intrat la căpitan în odaie, adu-cându-i o

ăutură răcoritoare şi doctoria# Lam găsit în aceeaşi

o'iţie, doar un pic mai sus pe pernă# /i s-a părut %ola şi în aceeaşi vreme e@trem de tul urat# 6 Dim, me adresă el, numai tu eşti mai de trea ă în casa asta#%ară de asta ştii că am %ost întotdeauna un cu tin

&ece lună îţi dădeam câte patru pense din cele de ar



ar acum, vă'ând cât mi-e de rău şi cum m-au părăsitoţi, nu-i aşa că ai să-mi aduci o cănuţă de rom7 6octorul spune că### am dat să încep eu# 5ar el por

n2ure pe doctor cu şi mai tur ată mânie, deşi a ia semai ţinea su(etul în el# 1 DacE cel ?al en 6 %rigurileoţi doctorii sunt nişte nătărăi, urlă el# 4apoi de undrei să se priceapă pârlitul vostru de doctor ce poate

marinar7 +m %ost eu prin nişte ţări unde domneşte oăldură ca într-un ca'an cu smoală, unde DacE celal en1 seceră oamenii ca pe-o nimica, iar cutremuri

guduie pământul cum îşi poartă marea tala'urile#

Ca ar n-are doctorul vostru de asemenea locuri9 4i, drei să ştii, numai cu rom am trăit pe-acolo### >ommiera şi carne, şi apă, şi nevastă, şi prieten# 5acă nu

ai acuma o picătură de rom, am să seamăn cu o epa

e care o aruncă valurile la ţărm# Să ştii, Dim, că sâmeu are să cadă pe capul tău ca şi pe al pârlitului tău

octor# 4i iar se porni pe în2urături# 6 <ită-te cum îemură degetele, Dim, urmă el apoi cu glas plângăto

ici nu le pot opri să tremure# +'i n-am pus nici un s



e rom în gură# "rede-mă, doctorul tău e un neg io #acă nu trag un gât de rom, Dim dragă, o să am iaroşmaruri# /i s-au şi nălucit de-acu nişte vedenii, 'ău

şa# L-am vă'ut pe ătrânul 8lint colo în ung er cum ăd şi cum mă ve'i# 4i să ştii că dacă încep coşmarumă %ac rău ca o &ară# La urma urmei a spus şi docă dintr-un pă ăruţ n-am să mor# +m să-ţi dau o guin

in cele de aur pentru o cănuţă, Dim, 'ău aşa# "erea de în ce mai stăruitor şi părea atât de aţâţat, încât m-emut să nu-l audă cumva tata# Se nimerise să-i &e ău în 'iua aceea, aşa că avea nevoie de linişte# /i-am

dus aminte şi de cuvintele doctorului că un singură ăruţ nu poate să-i %acă mare rău căpitanului# 6 ;umi tre uie anii dumitale, i-am răspuns eu, indignat cncearcă să mă mituiască# /ai ine plăteşte cele ce-i

atore'i lui tata# !ţi aduc un pa ar, dar să ştii că-iltimul# !-am adus un pa ar de rom# $l l-a înş%ăcat ăcomie şi l-a dat de duşcă# 6 <ite, ve'i, spuse el, amnceput să mă simt mai ine# !a ascultă, drăguţă, nu ţ

pus doctorul cât mai tre uie să stau la pat7 6 "el puţ



săptămână, am răspuns eu# = săptămână în cap9 6răsnete şi %ulgere9 urlă căpitanul# = săptămână7 0acă mai stau culcat o săptămână au să ai ă timp să-m

imită semnul cel negru# +%urisiţii ăia au şi mirosiunt# Trântorii nai ii9 ;-au putut să-şi păstre'e agonisi acuma se lăcomesc la avut străin# Spune şi tu, aşaişte marinari adevăraţi7 <ite eu, unăoară, niciodată

u mi-am risipit de-a surda anii şi-mi păstre'iverniseala# +i să ve'i că am să-i trag şi de data aste s%oară# >idic ancora şi-i las pe toţi cu u'ele um(u aceste cuvinte el încercă să se ridice în capul oase

i se agăţă de gâtul meu cu atâta putere, încât mai n-cos un ţipat de durere# îşi dădu 2os din pat picioarerele ca nişte uturugi, tot urmând să vor ească plin dprindere, deşi glasul nu-l mai slu2ea de%el# "ând s

n s%ârşit aşe'at pe dunga patului, i se tăie răsu(area ungă vreme nu mai putu rosti nici un cuvânt# în celrmă îi reveni însă graiul3 6 /-a dat gata doctorulsta### îmi vâ2âie în urec i şi mi se învârteşte capul

2ută-mă să mă întind iar### 5ar mai înainte de a gă



mp să-i întind mâna, el că'u iar pe pat şi rămase oreme nemişcat# 6 Dim, spuse el în s%ârşit, l-ai vă'ue marinarul cela7 6 "âinele ;egru7 l-am între at eu#

5a, "âinele ;egru, repetă el# $ un om %oarte rău, dei care l-au trimis sunt şi mai răi# +scultă3 dacă n-autesc să spăl putina la timp şi or să-mi trimită semnegru, să ştii că um lă după lada mea# 0une atunci

eaua pe cal 6 căci tu ştii să călăreşti, nu-i aşa7 şi cupuneam3 pune şeaua pe cal, încalecă-l şi mână### +umi mai pasă### +şa că mână-ţi calul până laestematul vostru de doctor, cât e el de nătărău, şi

pune-i să c eme sus pe punte tot ec ipa2ul 6 2uraţi şudecători, cum s-or mai & c emând ei acolo 6 şi săună ga 2a pe toţi musa&rii mei, pe toată anda asta ui 8lint, câţi au mai rămas în viaţă şi au să vină dup

mine aici, pe ordul lui *+miral en- ow*# $u am %orim-timonier, da, da, timonier-prim pe lângă ătrânulint, şi numai eu ştiu unde se găseşte locul acela# "l mi-a povestit totul la Savanna , în vreme ce 'ăcea p

atul morţii, cum 'ac eu acuma# 5ar să nu %aci nimi



ână când n-o să-mi trimită ei semnul negru ori pânăă-l ve'i iar pe "âinele ;egru sau pe marinarul cel cu uingur picior# /ai ales de marinarul cela să te %ereşt

Dim# 6 5ar ce mai e şi semnul de care spui, căpitanem între at eu# 6 $ o c emare, prietene# "um suntitaţiile de c emare la 2udecată# +m să-ţi spun eu câr să mi-o trimită# ;umai ve'i de &i cu oc ii în patru,

u-ţi scape cumva %ârtaţii ceia, Dim dragă# îţi dauuvântul meu că am să-mi împart tot avutul cu tine#ncepu să vor ească aiurea şi glasul îi slă ea din ce îne# !-am dat doctoria, pe care el o îng iţi supus ca un

opil# 6 ;u-i pe lume marinar care să ai ă acum maimare nevoie de doctorii### "urând că'u într-un %el doropeală grea şi-l lăsai singur# ;u ştiu ce-aş & %ăcuacă toate s-ar & s%ârşit cu ine# 0esemne i-aş & po

octorului tot ce au'isem, căci mă temeam gro'av să umva să-i pară rău căpitanului că %usese atât de sinu mine, ceea ce l-ar & putut îndemna să-mi %acă detrecanie# 5ar lucrurile au luat altă întorsătură# Spr

eară îşi dădu pe neaşteptate su(etul sărmanul meu



ărinte şi uitarăm cu toţii de căpitan# $ram atât desor it de nenorocirea care dăduse peste noi, dei'itele vecinilor, de pregătirile de înmormântare şi d

oată trea a anului, încât nu mai aveam când mă gâna căpitan şi la toate temerile mele# + doua 'i diminel co orî în sala mare de parcă a ar n-avea de celeetrecute# Luă masa la vremea o işnuită, dar %ără p

mare po%tă şi mă tem că a dat de duşcă mai multea are decât îi era o iceiul, căci se cinstea singur, stâna te2g ea# ?â%âia şi %orăia atât de cumplit, încât nu îndră'nea să-l oprească, iar seara, în a2un de

ngropăciune, era iar eat ca de o icei# Te prindearoa'a şi scâr a ascultându-i cântecul deşănţat,ăsunând în casa noastră îndoliată# 5ar, cu toate că e

%oarte sla , ne temeam de el ca de %oc# Singurul om

r & putut să-i înc idă gura era doctorul, dar el eraeparte, c emat la un olnav# 5e altminteri, după

moartea tatei nu se mai arătase în casa noastră# 5upăum v-am mai spus, căpitanul era %oarte sla # 4i înt

devăr, nu numai că nu-şi venise în &re, dar părea să



lă ească din ce în ce# ;umai cu mare greu mai i' uteaă urce scările, iar când co ora, îndreptându-se spree2g ea, se împleticea şi se poticnea mereu# 5in când

ând crăpa uşa, scoţându-şi nasul a%ară, ca să respirerul sărat al mării, dar îşi putea păstra ec ili rul numnându-se de pereţi# Su(a repe'it şi greu, ca un om cuie un deal a rupt# ;u mai stătea de vor ă cu mine, ş

um se vede, uitase de mărturisirile ce mi le %ăcusetâta sinceritate# în sc im , în po&da slă iciunii,2unsese şi mai arţăgos şi-i sărea ţandăra din te miriând se îm ăta, îşi scotea sa ia din teacă, şi-o punea p

masă în %aţă-şi şi rămânea cu%undat în gândurile s%ără să ia seama la oamenii din 2ur# =dată, spreemăsurata noastră uimire, s-a apucat c iar să (uierencetişor un cântecel de dragoste, pe care-l cântase p

n tinereţile sale în satul natal, înainte de a porni pemări# +ici a2unseseră lucrurile, când, a doua 'i dupănmormântare 6 pe la ceasurile trei după amia'ă 6 ameşit a%ară şi am rămas să stau în %aţa casei# Giua

osomorâtă, rece şi ceţoasă, iar eu stăteam aşa pe pra



mă simţeam cuprins de o neagră de'năde2de# 5eodatm 'ărit un om venind şontâc-şontâc pe drum# $ra oresemne, căci îşi tot ac ipuia drumul cu ăţul# 5easu

c ilor purta un %el de co'oroc verde# ?âr ovit deătrâneţe ori covârşit cine ştie de ce oală, necunoscur ecăia pe drum, în%o%olit într-un %el de manta

marinărească cu glugă# /antaua era vec e şi toată

umai 'drenţe# ;iciodată în viaţă nu mai vă'usem unm atât de spăimos la în%ăţişare# =r ul se opri nueparte de an şi porni să spună cu un glas ciudat de

%on% şi cântat3 6 =are nu s-o găsi cineva să-şi %ac

i pomană de un sărman or , care şi-a pierdut vederepărându-şi vite2eşte ţara, inecuvântată &e +nglia şi ă-l domnul 5umne'eu în pa'a sa pe luminatul nostrege, oare nu s-o găsi cineva să-i spună acestui sărm

r în ce loc se găseşte el în clipa de %aţă79 6 Te găsângă anul *+miral en ow*, în ?ol%ul 5ealului ;egrm un, i-am spus eu# 6 +ud un glas, urmă ătrânul, las de om tânăr# 5ă-mi mâna, tinere cu inima ună,

umă în casă9 !-am întins mâna, şi %ăptura asta oar



ri ilă, cu glas atât de dulceag însă, mi-a prins-o ca îleşte# /-am speriat atât de tare, încât am vrut s-o rupe %ugă# 5ar or ul m-a ţinut pe loc, atrăgându-mă sp

l# 6 4i acum, ăiete, scrâşni el, du-mă la căpitan# 6u### pe cuvântul meu, sir, am âiguit eu, pe cuvântmeu că nu îndră'nesc### 6 ;u îndră'neşti7 rân2i el# ;mai spune9 !a te uită, nu îndră'neşte, sărmănelul9 5u

mediat la el, ori îţi %râng mâna# 4i mi-a răsucit cu utere mâna, încât am scos un ţipăt# 6 Sir, am âl âitu, nu pentru mine, ci pentru dumneata mă tem#ăpitanul s-a sc im at gro'av în ultimul timp# Stă cu

a ia pe masă şi când a venit un gentlemen la el ieri#Cai, marş şi tacă-ţi gura9 m-a întrerupt or ul# ;u maiu'isem niciodată un glas atât de &oros şi crud#u'indu-l, m-am speriat şi mai rău# +m înţeles însă c

m încotro şi l-am condus în sala mare, unde şedeairatul nostru cel olnav şi ameţit de rom# =r ul îmincleştase raţul cu degetele-i tari ca &erul şi se spri2u toată greutatea pe umărul meu, încât a ia mă mai

neam pe picioare# 6 Să mă duci drept la el şi când



ă mă vadă să strigi3 *!ată-ţi prietenul, ill*# 5acă n-trigi aşa, uite ce-o să-ţi %ac9 4i-mi răsuci iar mâna tâta putere, încât era mai să leşin# +semenea groa'ă

ârâse în mine cerşetorul cel or , încât am uitat de %ăpitanului şi, desc i'ând uşa de la sala cea mare, amtrigat cu glas tremurător cuvintele ce-mi porunciser ul să le strig# ietul căpitan şi-a ridicat privirea şi

ntr-o clipă i-a trecut toată eţia# 8aţa nici nu-i mai trpaimă, ci mai curând un c in de moarte# + dat să secoale în picioare, dar se vede că nu l-au mai a2utatuterile# 6 ;u %ace nimic, ill, poţi să rămâi unde eşt

puse milogul# ;-am cum să te văd, dar aud cum îţiemură degetele# Să nu mai pierdem vremea însă#ntinde mâna dreaptă# ăiete, ia mâna lui şi apropie-omea# ;e-am supus amândoi poruncii or ului# 4i am

ă'ut cum a pus el ceva în mâna întinsă a căpitanuluiupă care acesta şi-a încleştat pumnul, ascun'ând celrimite# 6 S-a %ăcut, spuse or ul# +poi cu o sprintenurprin'ătoare se întoarse şi ieşi pe uşă a%ară# $u

ămăsesem încremenit, ascultând cum se depărtea'ă



ocănitul toiagului pe pietre# Trecu destul de mult timână ne venirăm noi în &re şi-mi dădui seama că tot

mai ţin încă de mână pe căpitan# 5ar el îşi smulse în

mâna şi privi la ileţelul din palmă# 6 La ora 'ece7@clamă el# +u mai rămas şase ore# /ai avem timp#n picioare, dar în aceeaşi clipă se clătină şi se încleşu amândouă mâinile de eregată# >ămase aşa câteva

lipe, clătinându-se, apoi scoase un %el de orcăit şi ră uşi cât era de greu pe duşumele# /-am repe'itndată, c emând-o în a2utor pe mama# 5ar era preaâr'iu# "ăpitanul murise su it, %ulgerat de apople@ie

iudat lucru3 niciodată nu-mi plăcuse omul acesta, dn ultimul timp începuse să-mi &e oarecum milă de ar acum, vă'ându-l mort, am i' ucnit în plâns# 4i amlâns îndelung, înecându-mă în lacrimi# +ceasta era

oua moarte pe care o vedeam cu oc ii mei şi dureree care mi-o pricinuise cea dintâi era încă prearoaspătă în inima mea# "apitolul !: Lada ineînţelesm mărturisit îndată mamei tot ce ştiam# 0oate că ar

e uit să-i povestesc mai demult toate acestea, căci



cum ne pomenisem amândoi într-o situaţie %oarte i periculoasă# = parte din anii rămaşi pe urmaăpitanului 6 dacă ar & rămas 6 ar & tre uit &reşte s

e aparţină nouă# 5ar era prea puţin pro a il căovarăşii lui, care tre uie să & %ost toţi de teapa "âinegru şi milogului cel or , s-ar & învoit să renunţe larada lor pentru a plăti datoriile răposatului# +şa că

uteam nicidecum îndeplini porunca căpitanului de ancăleca pe cal şi de-a da %uga după doctorul Liveseăci nu se putea s-o las pe mama singură, %ără nici ue apărare# ;ici nu ne putea trece prin cap aşa ceva#

%apt, n-aveam măcar cura2ul de-a rămâne o clipă mmult în casa noastră3 tresăream c iar când cădea vreuăr une din cămin pe grătarul de &er, ne temeam pâni de tic-tacul ornicului# /ereu mi se nă'ăreau 'gomot

i paşi, de parcă s-ar & apropiat cineva pe %uriş de na gândul că acolo sus pe duşumele 'ace un leş şi căndeva prin apropiere dă târcoale or ul cel %urios, m

%ăcea părul măciucă# ;u mai puteam 'ă ovi nici o cl

re uia să luăm o otărâre# si am otărât să plecăm



mândoi în sătucul din apropiere ca să cerem a2utori %ăcut# +şa cum eram, în capul gol, am rupt-o ame %ugă prin ceaţă şi %rig# începuse să se întunece#

oi nu se vedea satul, dar ştiam că nu-i departe, doarreo câteva sute de iar'i, pe malul opus al gol%ului#ădea cura2 şi gândul că or ul o luase în direcţia opuând ieşise din casa noastră# ;-am mers mult timp, d

e opream mereu să tragem cu urec ea# 5ar de 2urmpre2ur nu părea să se audă nimic neo işnuit, doarmugetul (u@ului şi croncănitul cor ilor în pădure# înătucean începuseră să se aprindă lumânările prin ca

clipirea lor găl uie ce ră' ătea prin uşi şi %erestre nemai liniştit# 5ar acesta a %ost tot a2utorul pe care l-rimit# ;ici unul din săteni na vrut să meargă cu noi +miral en ow*# "u cât le vor eam noi de neliniştile

paimele noastre, cu atât se arătau ei mai puţin dorităşi părăsească vetrele# ;umele căpitanului 8lint, pe u nu-l au'isem până atunci, îl ştiau mai toţi şi-i umpe groa'ă### <nii şi-au adus aminte că odată, pe cân

ucrau ogoarele în vecinătatea anului, au vă'ut pe



%oarte recunoscătoare, misis "ross y, dacă-mi veingădui să iau geanta dumitale, ca să am unde puneanii ce ne aparţin pe drept# 8ireşte, am declarat înda

ă merg şi eu cu mama, şi e tot atât de &resc că toatăumea a început să ţipe să nu săvârşim asemeneae unie# Totuşi nimeni din ăr aţi nu s-a încumetat săeclare că ne însoţeşte# Tot a2utorul lor s-a mărginit

mi da un pistol încărcat, în ca' că vom & atacaţi, şi laromisiunea de a ne ţine gata doi cai înşeuaţi, ca săutem %ugi, dacă tâl arii se vor lua cumva după noi#n (ăcău mai îndră'neţ a pornit şi el călare, să-i dea d

tire doctorului şi să aducă întăriri# :ă înc ipuiţi cu cătaie de inimă am purces cu mama la drum, în%runrime2dia# Seara era %oarte rece# Luna plină se rideasupra ori'ontului şi scăpăra sângerie în ceaţă,

uminând din ce în ce mai viu cuprinsul# înţelegând urând are să se %acă lumină ca 'iua şi vom putea &servaţi cu uşurinţă, ne-am %urişat %ără 'gomot înm ra gardurilor de mărăcini şi, înaintând repede, %

mai întâmpina nici o piedică, am a2uns în scurtă vr



a *+miral en ow*# !ntrând în casă, am tras îndatăăvorul la uşă# +poi am stat amândoi o vreme înntuneric, singuri în casa pustie şi în vecinătatea

adavrului ce 'ăcea alături în odaie# +poi mama a adin ar o lumânare ai, ţinându-ne amândoi de mână, ntrat în sala cea mare# "ăpitanul 'ăcea tot aşa cum îlăsasem 6 prăvălit pe spate, cu oc ii desc işi şi cu o

mână răstignită în lături# 6 "o oară storurile, Dim, moptit mama# ;u cumva să ne urmărească careva dinrin %ereastră### 4i acum, spuse ea după ce am cotorurile, tre uie să căutăm c eia de la ladă# ;umai că

u ştiu care din noi are să ai ă cura2ul să se atingă demort### 4i mama era cât pe ce să i' ucnească în plânuvintele acestea# /-am lăsat în genunc i şi am vă'utndată pe duşumele, lângă mâna căpitanului, o ucăţi

e ârtie mân2ită pe-o parte cu negru# ;u încăpea nicndoială că acesta tre uia să &e %aimosul semn negrm înş%ăcat ârtiuţa şi am vă'ut îndată pe cealaltă paişte cuvinte scrise %oarte citeţ, aproape caligra&c3

ăm termen până la 'ece seara*# 6 =r să vină la 'ece,



mamă, am spus eu# 4i în aceeaşi clipă vec iul nostrurnic începu să ată# ;e-am cutremurat amândoi launetul acesta neaşteptat, dar ne-am şi ucurat totoda

ăci ornicul a ătut numai de şase ori# 6 $i ai, Dim,puse mama, caută c eia# +m scotocit pe rând toateu'unarele căpitanului# "âteva monede mărunte, unegetar, ac şi aţă, o ucată de tutun de mestecat, din

are apucase pesemne să muşte, un cuţit cu mânertrâm , o usolă de u'unar şi un amnar, asta era tot cem găsit# Simţeam că începe să mă cuprindă dispera0oate o poartă agăţată la gât7 spuse mama# iruind

mi scâr a, i-am s%âşiat gulerul cămăşii# întradevăr,găţată de o s%oricică dată cu smoală, pe care am tăndată c iar cu cuţitul căpitanului, am vă'ut c eia# +crim succes ne-a umplut inimile de năde2de# +m da

mândoi %uga sus în odăiţa cea strâmtă unde trăise reme căpitanul şi undeşi ţinea şi lada# ;-avea nimiceose it la în%ăţişare lada asta, care semăna cu toateelelalte lă'i ce le poartă cu ei marinarii# 0e capac se

edea săpată cu &erul roşu litera * *# /uc iile lă'ii er



ocite şi lucioase, ca o mărturie că ea-şi slu2ise stăpâreme lungă şi trecuse prin grele încercări# 6 5ă-mieia, mi-a spus mama# în cele din urmă i' uti să

esc idă încuietoarea, care nu vroia să cede'e, şi ridicntr-o clipă capacul# ;e i' i un i' puternic de tutun şiatran# "el dintâi lucru pe care l-am vă'ut a %ost unostum nou, curăţat şi călcat cu îngri2ire, de calitate

%oarte ună şi care, după cum şi-a dat cu părerea mancă nu %usese îm răcat niciodată# >idicând costumm găsit o grămadă de o iecte de tot %elul3 un se@tcană de metal, câteva ucăţi de tutun, două pistoale

ucrătură %oarte &nă, un lingou de argint, un ceasore lucrătură vec e spaniolă, de asemenea %oarte &nâteva i elouri nu de cine ştie ce mare preţ, dar veniro a il din străinătate, două usole cer-cuite în aramă

i cinci ori şase scoici de cele mai ciudate %orme, cuăsesc numai în !ndiile de :est# ;iciodată nu mam puumeri ce-l %ăcuse pe căpitan, care dusese întotdeauiaţă atât de agitată, aventuroasă şi criminală, să târâ

u el scoicile astea# 1 Se@tant 6 instrument primitiv



lu2ind la determinarea înălţimii corpurilor cereşti%olosit de navigatoriJ# 5ar, după cum vedeţi, n-amimic de preţ, a%ară de lingoul acela de argint şi de

elouri# ;oi, însă, căutam numai ani, anii ce ni seatorau# La %und am dat peste o vec e mantamarinărească, decolorată cu desăvârşire de apa săratmării# /ama a dat-o neră dătoare la o parte şi vă'urăm

mândoi cele din urma lucruri ce se mai a(au în ladăn pac et învălătucit în muşama, pro a il un vra% deârtii, şi un săculeţ de pân'ă, în care, după cum suna,ra pesemne aur# 6 +m să le arăt eu tâl arilor ăstora

unt o %emeie cinstită, spuse mama# ;-am să iau dec@act cât îmi era dator, nici un %arting1 mai mult# eanta9 4i mama începu să numere anii, scoţându-i ăculeţ şi aruncându-i în geanta pe care o ţineam

esc isă# Să nu credeţi că era lucru uşor# în sac se alaie peste grămadă monede de cele mai %elurite vadunate din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii3 şiu loni, şi luidori., şi guinee, şi piaştriK, iar unele ni

u-mi erau măcar cunoscute# 5in păcate, guinee nu



proape deloc, iar mama nu ştia să numere decâtuineele# 1 8arting 6 monedă engle'ească# . Luidor

monedă %ranţu'ească# K 0iastru şi du lon 6 vec i

monede spaniole# ;-a2unsese mama să numere decâumătate din cele ce ne datora căpitanul, când amnş%ăcat-o speriat de mână# în liniştea nopţii geroasăsunase un 'gomot care %ăcu să-mi îng eţe sângele

ine3 un ocănit de câr2ă pe drumul încleştat de ger#ocănitul se tot apropia şi-l ascultam amândoi cuu(area oprită# +poi răsună o puternică ătaie în uşă,upă care clanţa uşii se mişcă, %ăcând să 'ângăne

ăvorulA milogul încerca să intre în an# = clipă domăcere şi înăuntru şi a%ară# +poi se au'i iar ocănitulâr2ei, care, spre nemărginita noastră ucurie, sendepărta din ce în ce, până când amuţi# 6 /amă, am

pus eu, ia tot şi ai să %ugim cât mai repede#$ram convins că uşa încuiată tre uie să-i & dat deănuit or ului şi mă temeam să nu aducă cumva andaupă el# i totuşi ce ine că-mi trecuse prin cap să înc

şa cu 'ăvorul9 5ar mama, cu toată spaima ei, nu se



ăiat, spuse deodată mama, ia anii şi %ugi# Simt că ă cad îndată în leşin# *Suntem pierduţi amândoi*, mtră%ulgerat în clipa aceea un gând# =, cum mai

estemam eu laşitatea vecinilor noştri9 4i ce ciudă mra pe sărmana mama şi pentru cinstea ei, şi pentru pmarea ei cumpătare, şi pentru slă iciunea de acum9 5%ericire, tocmai treceam pe lângă un podeţ# !am a2

mamei să co oare spre pârâu# $a a scos un suspin şi ăsat să cadă pe umărul meu# ;u ştiu de unde am luauteri s-o târâi mai mult pe sus până la podeţ# Tare mem că am %ăcut-o destul de grosolan# 0odeţul era %

cund şi nu puteam înainta decât în patru la e# /-amârât şi mai încolo, până su arcă, dar mama rămăsesproape toată la vedere# 5e %apt eram doar la câţivae an# "apitolul : S%ârşitul or ului Totuşi curio'itate

-a dovedit mai mare decât teama şi n-am putut stamultă vreme pe loc# /-am %urişat până-n văiugă şi mscuns după o tu%ă de gro'amă# 5e aici vedeam ca-nalmă drumul din %aţa anului# ;-apucasem ine să m

şe' la postul meu de o servaţie, că s-au şi arătat



e%uit stăpânii casei# âncul cela nea %ăcut ucata9ew# 0ăcat că nu i-am scos oc ii### 5ar erau pe-aicidineaori# "ând am vrut să intru, uşa era înc isă cu

ăvorul# !a căutaţi-i, ăieţi9 "ăutaţi-i peste tot### 6 "ă erau aici# +u lăsat lumânarea încă ar'ând, spuse oin %ereastră# 6 "ăutaţi-i9 "ăutaţi-i9 >ăscoliţi toată epetă 0ew, ătând cu ăţul în pământ# 4i se porni în

etul nostru an un tararam nemaipomenit# 5uduiauodelele, săreau în ţăndări mesele şi dulapurile, sunaântite uşile, încât până şi stâncile de primpre2ur

ăsunau de ecouri# 5ar toate rămâneau în'adar3 unul

âte unul ieşeau oamenii în drum, dând de ştire că nuăsesc nicăieri# în clipa asta se au'i iar în depărtareuierul care ne speriase atâta pe mama şi pe mine înreme ce număram anii mortului# 5e data asta se

epetă de două ori# La început cre'usem că în %elulcesta îşi c eamă or ul tovarăşii la asalt# 5ar acum amservat că şuierul se aude dinspre văiuga ce da spre

i am înţeles că tre uie să &e vreun semnal care-i

revine pe tâl ari că se apropie o prime2die# 6 $



emnalul lui 5icE, spuse unul# îl au'iţi7 + (uierat deouă ori# Tre uie să %ugim, ăieţi# 6 Să %ugim79 răew# $ , do itoacelor9 5icE a %ost întotdeauna un

ătărău şi un %ricos# ;aveţi ce vă lua după el# âncuela şi cu mă-sa tre uie să &e pe undeva pe-aproape#uteau să a2ungă departe# Tre uie să-i găsiţi# "ăutaţâinilor9 "ăutaţi-i9 "ăutaţi-i prin toate colţişoarele9 +

mii de draci9 e@clamă el# 5e-aş avea eu oc i să vădpetele lui îi mai îm ăr ătară întrucâtva pe tâl ari# 5oin ei se apucară să caute prin crâng, dar se mişcau m

mult în silă# 5upă cum i-am vă'ut eu, se gândeau ma

urând cum s-o rupă de %ugă, decât cum să ne găseeilalţi rămăseseră uimaci în mi2locul drumului# 6nem în mâinile noastre o avere şi voi vă codiţi ca netoţi9 5acă găsiţi ârtia asta aveţi să &ţi mai ogaţi

ecât regele9 4i e aici, ârtia asta, la doi paşi de voi, ă gea a mai trageţi c iulul şi vreţi să daţi ir cu %ugiu s-a găsit nici unul mai îndră'neţ printre voi, săute'e să vină la ill şi să-i înmâne'e semnul negru# T

u a tre uit s-o %ac, or cum sunt9 !ar acum, din cau



oastră, tre uie să-mi pierd norocul9 Să mă târăsc caâmă, cerşind câte-un gologan pentru un pă ăruţ deăutură, pe când aş putea să um lu numai în carete9 6

ăi ne-au rămas du lonii, mormăi unul din ei# 6 !arârtia tre uie c-au ascuns-o, mai puse paie pe %oc alta anii, 0ew, şi nu mai %ace spume la gură# 0ew erantr-adevăr ca tur at, iar ultimele cuvinte ale tâl arilo

scoase de tot din &re# întrun acces de săl atică mâşi ridică toiagul şi, dând năvală or eşte, porni să-şiroiască tovarăşii unul după altul# ;u se lăsară nici e

mai pre2os, răspun'ându-i cu sudălmi şi ameninţări

eri ile# în învălmăşeală se străduiau să-i smulgă toiain mină# "earta asta %u salvarea noastră# în vremeâl arii se ciondăneau şi se ăteau, dinspre sat se au'iopot de cai, venind în goană# +proape în aceeaşi cl

ndeva dincolo de îngrăditură sclipi o (acără şi detunn %oc de pistol# +cesta era pesemne ultimul semnansemna că prime2dia e aproape# Tâl arii se repe'irăare încotro# <nii o luară la %ugă de-a lungul malul

pre mare, alţii se năpustiră să ia în piept costişa# în



%runte# "ălăreţul vru să-l ocolească, dar era prea târpătul s%âşietor al or ului străpunse e'na nopţii#trivit su copite, că'u pe-o coastă, se mai rostogoli o

ată, rămânând cu %aţa-n sus, şi nu se mai clinti# +mărit în picioare, strigându-i pe călăreţi# Se opriră,nspăimântaţi de nenorocirea ce se petrecuse# !-amecunoscut îndată# "el din %runte se nimerise să &e

ocmai ăieţandrul care pornise după doctorul Liveseeilalţi erau nişte stră2eri de la vamă, pe care-i întâlnn drum# 5in %ericire se pricepuse să-i c eme într-a2u-i vor ă, vestea că-n :ăgăuna lui Hidd s-ar & arătat

oră ioară a2unsese demult până la mister 5ance,ameşul# 4i întrucât drumul spre :ăgăuna lui Hiddecea pe lângă anul nostru, 5ance a pornit îndată

ntracolo, însoţit de oamenii săi# /ulţumită acestei

%ericite întâmplări mama şi cu mine am scăpat de omoarte sigură# 0ew s-a dovedit a & mort de-a inelemama am dus-o în sat, unde i s-au dat să miroase săr

%ost stropită cu apă rece, şi şi-a venit în &re# "u t

paima prin care trecuse, nu-i mai tăcea gura şi nu m



nceta să se plângă că n-a apucat să ia din ladaăpitanului suma ce i se datora# în vremea asta vamance pornise cu ceata sa spre :ăgăuna lui Hidd# 5ar

ntrucât descălecaseră cu toţii, ducându-şi caii de %remându-se mereu să nu cadă într-o capcană, e &res-au vă'ut a2unşi în gol% după ce vasul apucase să rncora, deşi se mai găsea încă nu departe de ţărm#

ance somă vasul să oprească# îi răspunse un glas,%ătuindu-l să se %erească de locurile prea luminatună, dacă nu vrea să primească o ună porţie de plumn piele# i în aceeaşi clipă îi şuieră un glonţ pe lângă

măr# "urând vasul dădu ocol lim ii de pământ ce inn mare şi se pierdu din vedere# /ister 5ance, după cue mărturisi el însuşi mai târ'iu, se simţea pe malidoma *unui peşte scos din apă*# Trimise îndată un

a ###, cu vor ă să iasă un cuter1 în mare, să le ia uriraţilor# 6 5ar toate acestea sunt în'adar, spuse el# +

%ugit şi n-ai cum să-i mai a2ungi# Sunt ucuros, adăl, că arem l-am călcat destul de ine pe ătături pe

omnul 0ew# Spunea aşa pentru că i' utisem între tim



ă-i povestesc cine-i or ul# 1 "uter 6 vas mic, cu uningur catarg# /-am întors împreună cu el la *+miralen ow*# $ greu să vă descriu ce de'astru am găsit

colo# "ăutându-ne pe mine şi pe mama, andiţiimulseseră până şi ornicul din perete# i cu toate că nuaseră cu ei decât sacul cu ani al căpitanului şi câte

monede de argint din te2g eaua noastră, am înţeles

ndată că suntem ruinaţi# /ister 5ance multă vreme ne putu dumeri# 6 Spui că au luat anii7 0ăi atunciămureşte-mă, CawEins, ce altceva mai căutau7 /aiăutau şi alţi ani7 6 ;u, sir, nu ani căutau, i-am

ăspuns eu# "eea ce căutau ei se a(ă uite ici înu'unarul meu# La drept vor ind, aş & vrut să depunucrul ăsta într-un loc mai sigur# 6 +şa, aşa, ăiatule,puse el# 5ă-mi-l mie, dacă vrei# 6 /ă gândeam să i-l

au doctorului Livesey### am îngânat eu# 6 ine %antrerupse el ucuros# ine %aci# 5octorul Livesey e entleman şi ne e 2udecător# 5e %apt, ar tre ui să %u un drum până la el ori până la squire-ul nostru şi

e raporte' toate cele petrecute# "ăci, oricum ar &, da



a# S-a întors acasă întra doua 2umătate a 'ilei, iar aplecat la conac să ia masa şi să petreacă seara cu squl# 6 5acă-i aşa, să ne ducem şi noi acolo, spuse mis

ance# 0ână la conac nu era departe# ;ici măcar n-ammai încălecat, ci am luat-o şi eu la trap pe lângă cal,nându-mă de scara lui 5ogger# "urând am lăsat înrmă poarta parcului# = lungă alee, des%run'ită acu

căldată în lumina lunii, ducea spre conacul ce al ea epărtare, în mi2locul unei grădini întinse şi ătrâne#ster 5ance descălecă şi mă luă şi pe mine în casă# ;a dat drumul îndată# <n servitor ne conduse printr-u

oridor lung cu pardo-seaua acoperită de un covor totât de lung, însoţindu-ne până-n ca inetul de lucru atăpânului casei# 5e-a lungul pereţilor ca inetului senşirau dulapuri cu cărţi şi pe &ece dulap se a(a câte

ust# ?a'da şi doctorul Livesey şedeau amândoi lângăăminul în care pălălăia %ocul şi %umau# ;u-l maiă'usem niciodată atât de aproape pe squire-ul nostrura un ăr at ine legat, înalt de cel puţin şase picioare

u %aţa severă, tă ăcită de soare şi vânturi în vremea



enumăratelor sale călătorii# +vea nişte sprâncene ni %oarte mo ile, care trădau un caracter despre carear putea spune că e rău, ci mai mult în%umurat şi

rţăgos# 6 !ntră, mister 5ance, spuse el cam de sus#ună seara9 6 ună seara, 5ance, spuse doctorul şi ne%ăcu un semn din cap# ună seara, prietene Dim# "eun vă aduce7 :ameşul luă po'iţia de drepţi şi povesti

oate păţaniile noastre ca o lecţie învăţată pe de rost#& vă'ut ce priviri cu su înţeles sc im au cei doientlemeni în tot timpul povestirii lui# îl ascultau cutâta curio'itate, încât uitară până şi să mai %ume'e#

ând mai au'iră şi cum s-a pornit mama noaptea înappre casă, doctorul Livesey se ătu cu palma pesteoapsă, iar squire-ul strigă din răsputeri * ravo* şi-şi

%rânse ciu ucul de grătarul căminului# /ister Trelaw

poate vă aduceţi aminte că aşa îl c ema pe squireJ îşăsase demult 2ilţul şi tot um la de colo până colo prdaie, iar doctorul, parcă vrând să audă mai ine, îşicosese din cap peruca pudrată# +răta %oarte ciudat

erucă, cu părul său negru, tuns scurt# în s%ârşit mi



ance îşi termină povestirea# 6 /ister 5ance, spusequire-ul Trelawney, să ştii că eşti un om de trea ă9 %ârşind de 'ile pe unul din cei mai sângeroşi

ău%ăcători, ai săvârşit şi o %aptă de vite2ie9### +sameni tre uiesc striviţi ca nişte larve9### :ăd că şiCawEins a %ost la înălţime# !a clopoţelul de colo şiCawEins# /ister 5ance merită să i se aducă o cană de

ere# 6 :asă'ică, ceea ce căutau ei se găseşte la tine,Dim7 mă între ă doctorul# 6 5a, am răspuns eu şi i-antins pac etul învelit în muşama# 5octorul întoarseac etul pe toate părţile# Se vedea că arde de neră da

ă-l des%acă, dar se stăpâni şi-l puse în u'unar# 6quire, rosti el, după ce-şi va ea erea, 5ance are săe uiască să se întoarcă la îndatoririle sale# !ar Dim

CawEins va dormi noaptea asta la mine# "u îngăduin

umitale, îmi voi permite să cer pentru el puţin pateuece, să cine'e# 6 /ă rog, nu te 2ena deloc, Livesey9ăspunse squire Trelawney# CawEins şi-a meritat asu prisosinţă cina# 0este puţină vreme m-am pomen

şe'at la o măsuţă cu o uriaşă porţie de pateu de



relawney# ;-ai au'it ce povestea 5ance7 "e altceva s& căutat nelegiuiţii ăştia a%ară de ani7 4i oare şi-ari pielea pentru altceva decât pentru ani7 6 LasB cB

(ăm noi curând pentru ce şi-au riscat ei pielea,ăspunse doctorul# Te-ai încins în asemenea al, încâici nu mă laşi să spun şi eu un cuvânt# 5e %apt, uitş & vrut să lămuresc3 presupunând că aş avea aici î

u'unar c eia cu a2utorul căreia s-ar putea a(a unde şiscuns 8lint comorile, oare c iar atât de mari să &eomorile acelea7 6 între i cât sunt de mari, sir79 striar squire-ul# +scultă dar9 5acă într-adevăr ţinem în

mâini c eia de care vor eşti, sunt gata să arme' imedin vas potrivit în docurile de la ristol, vă iau cu mine dumneata şi pe CawEins şi pornesc să do ândescomoara asta, c iar de-ar & s-o căutăm un an de 'ile9

er%ect, spuse doctorul# în ca'ul acesta, dacă e de ai Dim, să des%acem pac etul# 4i puse pac etul pe m0ort o% Spain 6 capitala insulei Trinidad în marea

arai ilor# 0ac etul era cusut ine cu aţă tare# 5octoru

şi scoase lădiţa cu instrumente, luă un %oar%ece



irurgical şi tăie aţa# în pac et se a(au două lucruri3aiet şi un plic sigilat# 6 Să vedem mai întâi caietul,ropuse doctorul# 4i mă c emă cu lândeţe la el, aşa

m-am sculat de la măsuţa la care mâncasem, pentru ua şi eu parte la de'legarea misterului# 5octorul înceă răs%oiască caietul# Squire Trelawney şi cu mineriveam curioşi de după umărul lui# 0e prima pagin

aiet am vă'ut însăilate câteva uc ii care de care maiăstruşnice# 0ărea să le & înşirat un om mai mult delictiseală ori pentru a-şi încerca pana# 5e alt%el, seici şi inscripţia pe care o vă'usem tatuată pe mâna

ăpitanului3 *împlinească-ţi-se visurile , illy ones*,recum şi altele de acelaşi %el, ca de pildă3 */ister ones, timonier*, *+2un-ge atâta rom*, * La 0alma Hi-a că-pătat cu vâr% şi îndesat cele cuvenite*# $rau

nscripţii, a solut de neînţeles şi alcătuite în cele maimulte ca'uri dintrun singur cuvânt# $ram %oartenteresat cine putea să & %ost cel care şi-a căpătat *uvenite*, şi ce anume i s-o & cuvenit# 0oate o lovi

e cuţit în spate7 6 "red că din pagina asta nu putem



toarce mai mult, spuse doctorul Livesey# 0alma Hensuliţă lângă ţărmul 8loridei# "ele 'ece oriouăspre'ece pagini următoare erau pline toate de

nsemnări de conta ilitate, dar cât se poate de ciudatea un capăt de rând se a(a data, iar la celălalt 6 totaluănesc, precum se şi o işnuieşte în registrele deonta ilitate# 5ar în locul lămuririlor ce-ar & tre uit s

e a(e în spaţiul dintre dată şi total se înşiruiau doar umăr ori altul de cruciuliţe# "u data de 1. iunie 1)Ne pildă, se a(a însemnată suma de şapte'eci de lireterline, dar în locul lămuririlor de unde s-a luat sum

sta nu se a(au decât şase cruciuliţe# <neori, ce-i dree mai adăuga şi câte-o denumire, ca, de pildă, *înreptul "aracasului*, sau se arăta pur şi simpluongitudinea şi latitudinea, ca, de pildă3 *O.P 1)B .Q

B NQ* *# însemnările %useseră ţinute 'i la 'i vremeproape două'eci de ani# Sumele trecute la încasare

%ăceau tot mai mari, iar la s%ârşit, după cinci ori şaotaluri greşite şi şterse, se a(a totalul de&nitiv, cu o

nscripţie dedesu t3 *0artea lui ones*# 6 ;u înţeleg



imic, spuse doctorul Livesey# 6 a-i limpede ca unua9 e@clamă squire Trelawney# +vem în %aţă carenituri a acestui mi'era il# "ruciuliţele ţin locul

enumirii vaselor scu%undate şi oraşelor 2e%uite# rată partea acestei canalii# +colo unde se temea să omită cumva o ine@actitate, mai adăuga, după cumedem, unele lămuriri# "um ar &, să 'icem, *în drept

aracasului*# +sta înseamnă că în dreptul "aracasulu%ost 2e%uit cine ştie ce vas nenorocit# ieţii marina-or & a(at pe el putre'esc de mult, pe semne, printreorali# 6 +şa-i9 spuse doctorul# <ite ce înseamnă să

ălător cu e@perienţă9 " iar aşa9 4i partea lui creştemăsură ce urca în grad# +%ară de cele înşirate nu se(a nimic în caiet, dacă lăsăm la o parte unele denume localităţi, înscrise &ecare pe altă %oaie, precum ş

âteva tă liţe cu ec ivalentul curent al anilorngle'eşti, spanioli şi %ranţu'eşti# 6 "e meticulo'itate@clamă doctorul# 0e ones ăsta nu era c ip să-l trag%oară# 6 4i acum, spuse squire Trelawney, să vede

mai e şi aici# 0licul era sigilat în câteva locuri# Sigi



%usese aplicat cu un degetar, poate c iar degetarul pare-l găsisem în u'unarul căpitanului# 5octorul rupu ăgare de seamă peceţile şi scoase arta unei insul

u latitudinea şi longitudinea respectivă, cu indicaţiadâncimii mării de-a lungul ţărmurilor, cu denumirenălţimilor, gol%urilor şi capu-rilor# în genere se a(aarta asta toate indicaţiile necesare pentru a te putea

propia %ără nici un risc de o insulă necunoscută şi ncora lângă ea# !nsula avea nouă mile lungime şi căţime# "a %ormă amintea un dragon osân'os ce s-ardicat în două la e# +m o servat şi două rade ine

părate de %urtună, precum şi un dâm la mi2loc,urtând denumirea *=c eanul*# Se mai a(au pe artămulţime de însemnări, adăugate pesemne mai târ'iu#ăteau la oc i, în primul rând, trei cruciuliţe %ăcute c

erneală roşie 6 două în partea de nord a insulei şi unpre sud-vest# Lângă această ultimă cruciuliţă cinevcrisese mărunt şi citeţ, cu aceeaşi cerneală roşie, da

mult mai caligra&c decât mâ'gălise căpitanul3 *?ros

omorii e aici*# 0e dosul ărţii aceeaşi mână scrisese



âteva lămuriri# !ată-le3 *"opacul cel înalt de pe um=c eanului , direcţia spre ;# dinspre ;#-;#-$# !nsulac eletului $#-S#-$# şi spre $# Gece picioare# Lingo

rgint sunt în groapa de nord# = găseşti pe costişaâm ului de est, la 'ece stân2eni spre sud de stâncaeagră, dacă stau cu %aţa spre ea# +rmele sunt uşorăsit în dâm ul de nisip dinspre terminaţia nordică a

apului de ;ordA doar să ţii mereu spre $# şi un s%eart spre ;# D# 8#* i asta era totul# 5e %apt, miensemnările mi sau părut a & a solut de neînţeles# 5aot laconismul lor, asupra lui squire Trelawney şi a

octorului Livesey aceleaşi însemnări au %ăcut ompresie e@traordinară# 6 Livesey, spuse squirerelawney, tre uie să-ţi părăseşti imediat 2alnicaumitale practică# /âine plec la ristol# !ar peste trei

ăptămâni### nu, peste două săptămâni### adică iarmai ine spus peste 'ece 'ile vom avea cel mai un vasi cel mai pe sprânceană ec ipa2 din toata +nglia sir

CawEins merge şi el ca elev-marinar### Să ve'i ce

minunat elev-mari-nar are să iasă din tine, CawEins#



umneata, Livesey, ai să &i medic de ord# $u 6 amiluăm cu noi pe >e-drut , Doyce şi Cunter# 5acă av

ânt prielnic, a2ungem repede pe insulă# !ar comoar

n (eac s-o găsim# = să avem atâtea monede de-o să2ungă şi de mâncare, o să ne putem scălda în ele şi ăm de-a a'vârlita în mare### 6 +ccept să merg cuumneata, Trelawney, spuse doctorul# Te asigur că D

i cu mine vom & destoinici de încrederea dumitale#ste totuşi un om pe care nu mă pot i'ui# 6 "e om7@clamă squire Trelawney# Spune numele acestei 2ir9 6 5umneata, spuse doctorul, pentru că nu ştii să-

ui pa'a gurii# 4tii doar că nu numai noi avemunoştinţă de ârtiile astea# Tâl arii care au devastat anul sunt după cum ve'i nişte spân'uraţi care n-aueamă de nimic, iar tâl arii care au rămas pe vas, mai

dăugându-i şi pe cei care nu se poate să nu &e pe lii, 6 vor %ace, te asigur, tot ce e cu putinţă pentru aune mâna pe comoară# ;u tre uie să ne arătăm nicăiinguri până nu ieşim în larg# 0ână la plecare eu am

ămân aici cu Dim# 5umneata ia-i pe Doyce şi Cunt



leacă cu ei la ristol# /ai cu seama însă nu uita că nue uie să spui nimănui nici un cuvânt despreescoperirea noastră# 6 Livesey, răspunse squire

relawney, ai dreptate ca întotdeauna# +m să tac camormântul#

Partea a doua - BUCĂTARULCapitolul II Ple! la Bristol

regătirile de plecare ne luară mult mai mult timp deşi înc ipuise Trelawney# i în genere am %ost nevoic im ăm multe din cele plănuite la început# /ai întâie toate n-avea sorţi să se în%ăptuiască dorinţaoctorului Livesey de a nu se mai despărţi de mine pa plecare3 dimpotrivă, doctorul %u nevoit să plece ondra pentru a căuta un con%rate care să-l înlocuia

n tot timpul cât urma să lipsească# Squire Trelawnevea %oarte mult de lucru la ristol# !ar eu locuiam lonac, a(ându-mă în gri2a lui >edrut , căpeteniaânătorilor de moşie, şi, în situaţia mea de pri'onier,

isam la insulele necunoscute şi %el de %el de avenetreceam ore întregi la artă şi a2unsesem s-o ştiu p



ost# Stând la %oc în cămăruţa administratorului, tocol insulei în visurile mele, acostând de &ece dată îunct# îi cunoşteam &ece colţişor, mă căţăram de m

ri pe dâm ul cel înalt cu numele =c eanul şi admirame-acolo privelişti splendide şi de &ece dată altele#neori insula %oia de cani ali şi tre uia să le respingu arma în mână asalturile# +lteori o populau

enumărate &are săl atice, de care a ia puteam scăpau %uga, dar toate aventurile acestea înc ipuite s-auovedit a & (eacuri în comparaţie cu atât de ciudatelagicele peripeţii ce ne-a %ost dat să în%runtăm cu

ievea# Trecea o săptămână după alta# în s%ârşit, înună 'i, iată că primim o scrisoare# $ra adresatăoctorului Livesey, dar pe plic se a(a o menţiune3 *5octorul Livesey nu s-a întors încă, scrisoarea poate

esc isă de către Tom >edrut ori de tânărul CawEinses%ăcând plicul, am citit amândoi 6 mai ine 'is amitit eu, deoarece vânătorul nu ştia să citească decât tere de tipar 6 următoarele veşti importante3 *Cote

+ncora cea vec e*, ristol, 1 martie !)### 5ragul me



ivesey9 ;u ştiu unde te găseşti, de mai eşti la conace a(i la Londra, şi de aceea îţi scriu şi acolo# :asul eumpărat şi ec ipat# Stă ancorat, gata să iasă în larg#

ci nu-mi pot înc ipui ceva mai un decât goeletaoastră# = poate mânui şi un prunc# Tona2ul 6 douăute de tone# ;umele 6 *Cispaniola*# /-a a2utat s-oăsesc vec iul meu prieten landly, care s-a dovedit a

@traordinar de îndemânatic în asemenea tre i# +cem admira il a muncit pentru mine ca un ro # 5eltminteri, toată lumea la ristol s-a străduit să mă a2e cum am %ăcut alu'ie că pornim să ne căutăm

omoara### * 6 >edrut , am remarcat eu, oprindu-min citit, să ştii că doctorului Livesey n-o să-i placă dea a asta# :asă'ică squire Trelawney a pălăvrăgit

otuşi### 6 5ar cine e mai mare aici3 squire-ul meu

octorul7 mormăi vânătorul# ;u cumva vrei să tacăquire-ul pentru a-i & pe plac unui doctoraş oarecarem renunţat la orice alte comentarii şi mi-am contin

ectura# * landly a găsit vasul şi tot mulţumită lui l-a

utut căpăta pe-o nimica toata# $ adevărat că o mulţ



e lume aici la ristol nu-l poate su%eri pe landly# +eruşinarea să a&rme că omul acesta atât de cinstit ni-ar căuta decât de interesele sale, deoarece

Cispaniola* i-ar & aparţinând c iar lui şi mi-ar &ândut-o cu un preţ de trei ori cât %ace ea de %apt#ă nu mai tre uie să-ţi dovedesc că toate acestea suntoar o calomnie, mai ales că nimeni n-are cute'anţa s

ege că *Cispaniola* e un vas admira il# +şadar, corm găsit-o %ără nici o greutate# $ adevărat că muncec ipea'ă cu %oarte multă încetineală, dar are să vidată vremea şi or să &e toate gata# /ai mult am avu

e %urcă până am ales ec ipa2ul# :roiam să anga2e' ouă'eci de oameni, 6 pentru ca'ul că ne-am întâlni căl aticii, cu piraţii ori cu lestemaţii de %rance'i# +mot alergat după ei până m-am sleit de puteri, dar tot

utisem să găsesc mai mult de sase oameni, până câ-a îndurat providenţa şi mi-a scos în cale un om cara2utat să duc la un s%ârşit toată tre uşoara asta# +

ntrat întâmplător în vor ă cu el în port# "urând a ieş

a iveală că e vec i marinar# Trăieşte pe uscat şi ţine



avernă# "unoaşte pe toţi marinarii din ristol# :iaţa pscat i-a 'druncinat sănătatea şi vrea acum să se îm aar, căutându-şi un loc de ucătar pe vreun vas oareca

n dimineaţa când l-am cunoscut ieşise, după cum mmărturisit, să mai respire în port aerul sărat al mării#ragostea asta pentru mare m-a înduioşat şi sunt siguă v-ar & mişcat şi pe voi# /i s-a %ăcut milă de el şi

ropus pe loc să se îm arce ca ucătar pe vasul nostrueamă Do n Silver Lunganul# ;-are un picior# 5ar eunt de părere că tocmai lipsa asta e cea mai unăecomandaţie, deoarece şi-a pierdut piciorul luptând

entru patrie, su comanda nemuritorului nostruCawEe1# si când te gândeşti că nici măcar nu primeensie# :e'i în ce triste vremuri am a2uns să trăim,ivesey9 5a, sir, credeam că am găsit un ucătar şi câ

olo am găsit un ec ipa2 întreg# "u a2utorul lui Silveutit să anga2e' în câteva 'ile un ec ipa2 %ormat din

mai verita ili şi e@perimentaţi marinari, trecuţi prinaramura tuturor oceanelor# ;u sunt prea atrăgători l

n%ăţişare, dar în sc im , când îi ve'i la %aţă, simţi c



e-a %ace cu oameni care nu ştiu ce e %rica# "u unsemenea ec ipa2 am putea în%runta c iar şi o %rega

Do n Lunganul m-a s%ătuit c iar să dau drumul unor

in cei şase ori şapte oameni pe care-i anga2asem mnainte# /i-a dovedit într-o clipă că sunt toţi niştegeamii de apă dulce, cu care n-ai ce %ace într-osemenea călătorie plină de prime2dii# /ă simt de

minune, mănânc cât şapte şi dorm uştean# i totuşi nmă voi simţi pe deplin %ericit decât în clipa când ătmei lupi de mare vor nu porni să tropăie în 2urula estanului# în larg9 La nai a comorile9 /area, şi nu

omorile, %ace să mi se învârtească capul# +şadar,ivesey, vino cât mai curând9 ;u pierde nici o oră, di la mine# 5ă-i drumul tânărului CawEins să-şi ia r

un de la maică-sa# 0oate să-l însoţească >edrut # +p

asB să vină amândoi la ristol, %ără a mai pierde nilipă# Do n Trelawney 1 CawEe $dward 6 amiralngle'# + trăit în sec# M:!!!# 0#S# +m uitat să-ţi dautire că landly, care, între altele &e spus, mi-a %ăgă

ă ne trimită în a2utor altă cora ie dacă nu ne întoarc



ână-n august, ne-a găsit un admira il căpitan# $ un ât se poate de cumsecade, deşi, din păcate, teri il dencăpăţânat# Do n Silver Lunganul ne-a mai găsit şi

monier %oarte price-put, pe nume +rrow# !ar eu, divesey, am %ăcut rost de un şe% de ec ipa2 care ştcă din (uier# 5upă cum ve'i, pe scumpa noastrăCispaniola* or să &e toate ca pe cel mai verita il va

ă' oi# +m uitat să menţione' că Silver e un om cu staupă câte sunt in%ormat, are cont la ancă şi c iar unont destul de măricel# 0e tot timpul cât va duraălătoria îşi lasă taverna în gri2a nevestei# 4i întrucâ

evasta lui nu e de rasă al ă, nişte oltei ătrâni ca noiu tot dreptul să ănuiască că anume nevasta, şi nuănătatea 'druncinată, îl îndeamnă să ia calea mării# # 0#0#S# CawEins poate să rămâie o seară la maic

#* "red că vă înc ipuiţi uşor ce emoţie mi-a stârnit um m-a aţâţat scrisoarea asta# $ram într-al nouăleae %ericire# 4i îl dispreţuiam din toată inima pe ătrom >edrut , care tot cârtea şi se văieta# =ricare din

eilalţi vânători mai tineri ar & plecat cu plăcere în l



ui# 5ar squire Trelawney vroia să meargă Tom >edri dorinţa stăpânului e lege pentru slugi# ;imeni a%aătrânul >edrut n-ar & cute'at să crâcnească o iotă# +

oua 'i dimineaţă ne-am dus amândoi pe 2os la *+men ow*# +m găsit-o pe mama sănătoasă şi ine dispudată cu moartea căpitanului ne luaseră s%ârşit toateplăcerile# Squire Trelawney ne reparase pe socote

a casa# Totodată, din ordinul lui, ni se văruiseră dinereţii şi se vopsise din nou &rma# ;e dăruise şi cevmo ilă, printre care un 2ilţ de toată %rumuseţea, ca s

oată sta mai comod mama la te2g ea, îi luase întra2

i un ăiat care urma să îndeplinească toate îndatoririe le îndeplinisem până acum eu# ;umai când l-amă'ut pe ăiatul cel străin la an mi-am dat cu adevăraeama că mă despart pentru lungă vreme de casa

ărintească# 0ână atunci mă gândisem doar la aventue mă aşteaptă şi nu la casa ce va tre ui s-o părăsesc#um spuneam, când l-am vă'ut pe ăieţelul acestaeîndemânatic, care-mi luase locul, m-au podidit

acrimile# $l n-avusese încă timp să se o işnuiască,



ărmanul, cu noua sa meserie, dar eu, din răutate, num iertat nici o ga%ă şi nu mai puteam de ucurie câ

%ăcea vreo po'nă# + trecut şi noaptea asta# + doua '

upă masă am pornit iar la drum împreună cu ătrânuedrut # /i-am luat rămas un de la mama, de la gol%e malul căruia mă născusem şi crescusem, de la veci iu itul meu *+miral en ow*, deşi de când %usese

opsit din nou nu-mi mai părea aşa de simpatic# /i-adus aminte şi de căpitan, care rătăcise de atâtea ori malul acesta, de pălăria lui în trei colţuri, de cicatric

e pe o ra'ul lui şi de oc eanul cel de aramă# +poi am

otit după colţ şi casa s-a pierdut din vedere# +murge-a inelea când ne-am urcat în diligenţă lângă anu>oyal ?eorge*# /-am pomenit îng esuit între >edrutn ătrân gentelmen %oarte gras şi respecta il# "u to

mersul repede şi răcoarea nopţii, am adormit îndată#rcam dealuri, co oram văi, dar eu am dormit uşteani nu m-am tre'it la nici o oprire# /-a deşteptat uniont în coastă# +m desc is oc ii# ;e a(am pe o strad

e oraş mare, în %aţa unei clădiri înalte# 5e mult se



uminase de 'iuă# 6 <nde suntem7 am între at eu# 6a ristol, mi-a răspuns Tom# 5ă-te 2os# /isterrelawney locuia într-un an aşe'at c iar lângă docuri

entru ca să poată supraveg ea lucrările de pe cora iepre ucuria mea a tre uit să %acem o ucată ună peei, trecând pe lângă nenumărate coră ii, de cele maariate dimensiuni şi aspecte şi de cele mai diverse

aţionalităţi# !ci vedeam o cora ie pe care oameniimunceau cântând, dincolo vedeam alta cu ec ipa2ulăţărat pe velele care-mi păreau de 2os nu mai groasecât nişte aţe de păian2en# "u toate ca îmi trăisem t

iaţa pe malul mării, ea mă uimea aici, de parcă oedeam întâia oară# !'ul acesta de păcură şi sare nu-lmai simţisem până atunci niciodată# ;u-mi luam oc i

e la &gurinele sculptate la prora coră iilor ce

aversaseră oceanul# ;u mă mai săturam privind laătrânii lupi de mare, cu cercei în lo ul urec ilor, cu%avoriţi inelaţi, cu codiţa dată cu smoală şi mers leg

m lau de colo până colo pe ţărm, mai mult alandala

iar să-mi & arătat cineva în locul lor cine ştie ce re



ri ar iepiscopi, tot n-aş & %ost atât de încântat# 0leu pe mare9 0lec pe mare pe-o cora ie al cărei şe% dc ipa2 ştie să 'ică din (uier, iar marinarii poartă codi

i ştiu şi ei să cânte %el de %el de cântecele9 0lec pi pornesc în căutarea unei insule necunoscute pentrue'gropa comori ascunse 9 +şa adâncit în visurilecestea dulci am a2uns în s%ârşit la un an mare# ;e-

ntâmpinat squire Trelawney, îm răcat într-un vestonuloare al astră, cum poartă de o icei o&ţerii de mariocmai ieşea pe uşă, 'âm ind cu toată %aţa# + venit oi, păşind legănat, străduindu-se cum se vede să im

mersul marinarilor# 6 !ată-vă în s%ârşit9 e@clamă eoctorul a sosit încă aseară de la Londra# 0er%ect9 c ipa2ul s-a adunat în păr# 6 =, sir, am strigat eu, şiând pornim7 6 "ând pornim7 îmi repetă el între are

âine# "apitolul :!!! La *=c eanul* 5upă de2un squirerelawney mi-a dat un ileţel pentru Do Silver,rmând să i-l duc la taverna *=c eanul*# /i-a lămuritum s-o găsesc3 să merg pe c ei până dau de o tavern

mică, cu un oc ean mare deasupra uşii, în loc de &rm



am ucurat că am putinţa să mă mai uit o dată laoră ii şi la marinari şi am pornit îndată# >ă' ătând cureu prin gloata ce se îng esuia pe c ei printre alotur

i %urgoane, am găsit în s%ârşit taverna# $ra mică şestul de simpatică la în%ăţişare3 &rma %usese de eînnoită, la %erestre spân'urau perdele roşii curate şardoseala era presărată cu nisip# Taverna da în dou

tră'i# +mândouă uşile erau larg desc ise şi în sala 2oi încăpătoare pătrundea destulă lumină, deşi rotocoae %um de tutun se ridicau până-n tavan# La măsuţe(au o mulţime de marinari care %ăceau asemenea

arvă, încât m-am oprit în prag, s&indu-mă să intru#intr-o odaie lăturalnică am vă'ut apoi ieşind un om#m înţeles îndată că el tre uie să &e Do Lunganul#iciorul stâng îi lipsea aproape de şold# 0urta o câr2

pri-2inită-n su suoara stângă şi se slu2ea de eaemaipomenit de îndemânatic, săltând la &ece pas casăre# $ra un ăr at %oarte înalt şi puternic, cu %aţătăreaţă şi palidă, dar trădând inteligenţă şi voie un

ărea a'i %oarte vesel3 ţopăia printre mese, şuierând



rintre dinţi, glumea şi-şi ătea inevoitor pe umărmuşteriii %avoriţi# Tre uie să vă mărturisesc că citincrisoarea lui squire Trelawney cele ce se re%ereau

Do n Lunganul, m-am gândit cu groa'ă că s-ar putea &e tocmai marinarul acela %ără un picior, a cărui apaşteptasem atâta vreme la ătrânul nostru * en ow*ar mi-a %ost de-a2uns să-l văd o dată pe omul aces

entru ca să mi se risipească pe loc toate ănuielile# ă'usem pe căpitan, îl vă'usem pe "âinele ;egru, îlă'usem pe or ul 0ew şi-mi înc ipuiam că ştiu cumrată piraţii# 4i nu, acest angiu atât de 2ovial şi plăc

a în%ăţişare nu semăna nici pe departe a tâl ar# /i-auat inima în dinţi, am păşit peste prag şi m-am pornlonţ spre Silver, care, re'emat în câr2ă, sta de vor ă nul dintre muşterii# 6 /ister Silver, sir7 am între at

u, întin'ându-i ileţelul# 6 5a, &ule, mi-a răspuns elilver mă c eamă# 5ar tu de unde te-ai luat7 :ă'ând ccrisoarea e din partea lui squire Trelawney, mi s-a piar că tresare# 6 =, a e@clamat el, întin'ându-mi

mâna, înţeleg9 $şti noul nostru elev-marinar# 8oarte



ucuros să te cunosc# 4i mi-a strâns cu putere mâna îalma lui lată şi mare# în clipa asta un om care şedentr-un colţ mai retras a sărit rusc de la locul lui şi s

epe'it spre uşă### <şa se nimerise să &e %oarte apre el, aşa că l-am pierdut îndată din vedere# 5ar grae care dăduse dovadă îmi atrăsese %ără voie atenţiam recunoscut dintr-o privire# $ra omul acela cu dou

egete lipsă şi %aţă u ăită, care venise la noi la an#Cei, am strigăt eu năuc, prindeţi-l 9 "âinele ;egru9âinele ;egru9 6 0rea puţin îmi pasă cum îl c eamă9 trigat la rândul său Silver# 5ar a %ugit %ără să-şi

lătească ăutura# Carry, ia-te după el şi prinde-l9 <nintre marinarii care şedeau lângă uşă a sărit de lamăsuţă şi s-a repe'it în urmărirea %ugarului# 6 8ie înocul lui şi amiralul CawEe, că tot laş pune să plătea

urlat Silver# +poi, lăsându-mi rusc mâna, m-antre at3 6 "um ai spus ca-l c eamă7 "âinele### şi maum7 "âinele### 6 "âinele ;egru, sir9 am răspuns eu-a spus nimic mister Trelawney de tâl arii ăştia7

âinele ;egru e şi el din anda lor# 6 "e79 a răcnit



ilver# în casa mea79 en, dă %uga de-l a2ută pe Caprindă### :asă'ică e şi el un şo olan din ăia7 6 $i,organ, pare-se că ai stat la o masă cu el, ai7 !a vino-

coaB# =mul pe care-l c ema /organ 6 un marinarătrân, cărunt şi ars de soare 6 se apropie %ără preamulte %asoane, mor%olind între dinţi o ucată de tumestecat# 6 !a spune, /organ, îl între ă cu asprime

unganul, l-ai mai vă'ut vreodată până acum pe "âinsta### ;egru### ori cum i-o mai & 'icând7 6 ;iciodair, răspunse /organ şi %ăcu o plecăciune# 6 4i niciumele nu i l-ai mai au'it7 6 ;ici, sir# 6 Cm, norocul

ău, Tom /organ9 e@clamă angiul# "ă dacă te-aincurca cu asemenea lepădături nu ţi-ar mai călcaiciorul în localul meu9 "e-a vor it cu tine7 6 5rept să spun nici nu mai ţin minte, sir, răspunse /organ# 6

mai vrei să 'ici că se c eamă cap ceea ce ai tu pemeri7 /ai curând i-aş 'ice scripete9 6 strigă cu mare

mânie Lunganul# !a te uită la el 6 nu mai ţine minte9ri nici nu-ţi dai seama când vor eşti cu cineva7 Cai

ă-i drumul mai repede, spune ce-ţi tot povestea9



ălăvrăgeaţi amândoi despre tot %elul de călătorii,oră ii, căpitani, asa-i7 Cai9 ;-au'i7 6 :or eam şi noium se întind oamenii su c ilă1 uneori, răspunse

organ# 6 "um se întind oamenii su c ilă, ai79 " iară v-aţi găsit su iect de discuţie# $ , omule, omule9 Sos, prostănacule###

5upă ce-l vă'u pe /organ aşe'ându-se iar la măsuţa lu

ilver se plecă con&denţial la urec ea mea, ceea ce mmăgulit gro'av, şi şopti3 1 0edeapsă, %olosită în (otangle'ă în sec# M:!!!# 6 $ un (ăcău %oarte de trea ăom /organ ăsta, dar e un mare nătărău, sărmanul# i

cum, urmă el cu glas tare, ia să încercăm să nemintim# "âinele ;egru7 ;u, n-am au'it niciodată deumele ăsta# i totuşi parcă l-am mai vă'ut undeva#neori### da, da### 6 5a, da, cu un or 9 am strigat e

m cunoscut şi pe or ul ăsta# îl c ema 0ew# 6 +şa-i 9@clamă Silver, de data asta %oarte emoţionat# 0ewiar aşa-l c ema# +răta să &e mare canalie# 5acăunem mâna cumva pe "âinele ;egru, ori cum spui c

ce, căpitanul Trelawney are să &e %oarte mulţumit



enn are picioare une# >ar să se găsească marinar caă-l întreacă# ;u, de enn nu mai scapă el# enn îţirinde pe cine vrei### :asă'ică povestea cum îi întind

ăpitanul pe marinari su c ilă7 ;u-i nimic, mi ţi l-omntinde şi noi pe el cum îi şade mai ine### Silver ţoe colo până colo, spri2init în câr2ă, ătea cu pumnu

masă şi vor ea cu atâta sinceră indignare, încât până

rice 2udecător de la =ld ailley ori poliţist londone' & declarat pe loc complet nevinovat# întâlnirea cuâinele ;egru la *=c eanul* îmi tre'i iar ănuielile,ndemnându-mă să iau seama cu luare aminte la

ucătarul nostru# 5ar el era prea deştept, ingenios şi entru mine# în s%ârşit se întoarseră cei doi, pe careimisese angiul în urmărirea "âinelui ;egru# Su(aumândoi greu şi-i raportară că %ugarul a reuşit să le

cape, pier'ându-se în mulţime# Cangiul se porni să-erte şi să-i suduie cu atâta %urie, încât m-am convie&nitiv că Lunganul nu poate să ai ă vreo vină# 6scultă, CawEins, îmi spuse el, istoria asta poate să

e mă priveşte o întorsătură cât se poate de neplăcut



e-o să creadă despre mine căpitanul Trelawney7asă'ică vine mai întâi a%urisitul ăsta de olande', seripăşeşte în casa mea şi-mi linc eşte ăutura9 +poi v

u şi-mi spui că %ace parte dintr-o andă de tâl ari# !u îl las să-mi scape9 Gău, CawEins, pune o vor ă ue lângă căpitanul Trelawney9 $şti tânăr, dar nu eştirost deloc# ;u te poate duce nimenea de nas# 5a, da

a9 +sta am vă'ut-o eu îndată# $@plică-i, rogute,ăpitanului, că într-un picior cum sunt naveam cum rinde, 2avra dracului# $ e, să & %ost eu în toată &rum eram odată, nu mai scăpa el de mine, puneam g

e el în doi timpi şi trei mişcări, dar acum### Cangimuţi rusc, şi rămase cu gura căscată, de parcă căută-şi aducă aminte de ceva# 6 5ar anii7 răcni eleodată# /i-a rămas dator trei căni de ere# !o-te al

racului, de parale c iar uitasem9 "ă'u pe laviţă şiucni în o ote de râs, şi tot râse aşa până când îiădură lacrimile# +şa de molipsitor râdea, încât nu mm putut nici eu stăpâni şi m-am pornit pe râs alătur

l, de se cutremurau pereţii# 6 /ăi, şi cât sunt de



ătrân, dar am a2uns mai rău ca un viţel de mare9 spl în s%ârşit, ştergându-şi lacrimile# :ăd, CawEins, cuntem ună perec e amândoi# ;u m-am arătat mai

ea' decât orice o ocel, proaspăt elev de marină### ar să nu mai pierdem vremea de pomană3 avem treăiete, îmi pun îndată tricornul şi merg cu tine laăpitanul Trelawney să-i raporte' toate cele întâmpla

u-i lucru de şagă, tinere CawEins, şi ce mai încolo-ncoace 6 nu prea avem cu ce ne lăuda# ;u, nu9 0emândoi ne-a prostit cât se poate de %rumuşel lic eaia# Lua-l-ar toţi dracii, că ma lăsat mo(u' şi tre uie s

mi iau adio de la părăluţele mele9 4i se puse iar pe ru atâta po%tă, că, deşi eu nu vedeam nimic de râs îe se întâmplase, i-am ţinut isonul şi de data asta# +ornit amândoi pe c ei# Silver s-a dovedit a & un

nterlocutor cât se poate de interesant# 4tia sămi spumii de lucruri despre &ece cora ie pe lângă care

eceam3 şi câte pân'e are, şi ce încărcătură poate dui din ce ţară vine# îmi lămurea şi cele ce se %ăceau

ort3 uite, cora ia de colo se încarcă, cealaltă se



pun, dragul meu squire, remarcă doctorul Livesey, nrea apro cele mai multe din ac i'iţiile pe care le-ai

%ăcut, dar Do n Silver e într-adevăr pe gustul meu#

dmira il (ăcău, spuse şi squire Trelawney# 6 ;u-i aşă şi Dim merge cu noi în port7 adăugă doctorul# 6ireşte, &reşte, spuse squire Trelawney# CawEins, iălăria şi ai cu noi să ne vedem cora ia# "apitolul !M

ul erea şi armele *Cispaniola* se a(a ancorată destue departe de mal# + tre uit să luăm o luntre şi sămanevrăm printre nenumăratele coră ii din radă, pen

a2unge în s%ârşit la ea# ;e creşteau mereu în %aţă

rore împodo ite cu %el de %el de &gurine, a pupenălţate deasupra apei# ;e scârţâiau su c ilă ot-goane%undate în apă şi altele ne spân'urau deasupra capue ord ne salută timonierul, mister +rrow, un ătrân

up de mare, ceacâr şi ars de soare, cu cercei în urecupă cum ne-am putut da seama, se a(a în cele mai

une relaţii cu squire-ul nostru# în sc im cu căpitanuquire Trelawney nu se putea împăca de%el# "ăpitan

ra un om ursu' şi arţăgos, pe care-l scoteau din &re



oate cele ce vedea că se %ac pe cora ie# 5e altminteu întâr'ie să ne e@pună cel nemulţumeşte# ;ici n-pucasem să co orâm în ca ină, că se şi ivi un marina

aportându-ne3 6 "ăpitanul Smollett vrea să văor ească, sir# 6 Sunt oricând la dispo'iţia căpitanuluo%teşte-l încoace, răspunse squire Trelawney# "umede, căpitanul venise pe urmele solului său, căci îşi

%ăcu îndată apariţia# 6 "e doreşti să-mi spui, căpitanmollett7 Sper că totul e în regulă7 "ora ia e gata delecare7 6 +ş vrea să vor esc desc is cuumneavoastră, sir, spuse căpitanul, c iar cu riscul d

e certa# ;u-mi place e@pediţia asta# ;u-mi placmarinarii dumneavoastră# ;u-mi place secundul meusta-i tot# Scurt şi cuprin'ător# 6 0oate nu-ţi place nora ia, sir7 între ă squire Trelawney# 5upă cum am

servat, era complet scos din sărite# 6 5e cora ie nuot spune nimic, sir, până n-o s-o văd plutind, răspunăpitanul# Se pare că nu e rău %ăcută, dar e prematu&rm ceva de pe acum# 6 în ca'ul acesta, sir, poate c

u-ţi place patronul dumitale7 îl între ă acru squire



relawney# 5ar în clipa asta interveni doctorul Live!a staţi o clipă, spuse el# ;u vă în&er ântaţi, că o să

2ungeţi la ceartă# "ăpitanul a spus prea mult şi în

ceeaşi vreme prea puţin, aşa că am tot dreptul să-l ră ne dea lămuriri# +i spus, pare-se, căpitane, ca nu-lace e@pediţia noastră, aşa-i7 5e ce nu-ţi place7 6

%ost anga2at să duc vasul unde va dori acest gentlem

%ără a mi se de&ni scopul călătoriei, spuse căpitanuer%ect# ;ici n-am între at nimic mai mult# 5ar curâm-am convins că ultimul dintre marinari ştie mai mu

ecât mine despre scopul călătoriei noastre# 5upă m

u-i %rumos aşa# 5umneavoastră ce 'iceţi7 6 Gic şi %el, răspunse doctorul Livesey# 6 0e urmă am a(at,rmă căpitanul, că pornim să căutăm nişte comori# 4og să luaţi notă că am a(at de la propriii mei

u alterni# 5ar e@pediţiile în căutare de comori suntucru %oarte delicat# în genere e@pediţiile de %eluu sunt specialitatea mea şi nu mă simt deloc atras s

mă ocup de ast%el de c estii, mai ales când c estiile

stea sunt secrete, iar secretul 6 te rog să mă ierţi,



mister +rrow7 6 ;u-mi place, sir# "red că e un unmarinar, dar prea dă nas ec ipa2ului pentru a & şi unun secund# Se poartă e@trem de %amiliar cu marin

ăi# <n timonier tre uie să se ţină mai la distanţă# ;ue%uiască cu ec ipa2ul# 6 :rei să spui că e eţiv7 îlntre ă squire Trelawney# 6 ;u, sir, răspunse căpitanueau să spun doar că prea dă nas ec ipa2ului# 6 i

cum, îl rugă doctorul, spune-ne verde în oc i ce po%e la noi, căpitane# 6 Sunteţi %erm otărâţi să porniţ@pediţia asta, gentlemeni7 6 8erm otărâţi, răspunsquire Trelawney# 6 0er%ect, spuse căpitanul# 5acă

ţi ascultat cu atâta ră dare câtă vreme v-am vor itucruri pe care nu le pot dovedi, ascultaţi şi mai depaul erea şi armele se încarcă la proră1, deşi e@istă oncăpere cât se poate de potrivită su ca ina

umneavoastră# 5e ce să nu se pună acolo pul erea şrmele7 +sta-i una la mână# 0e urmă aţi luat cuumneavoastră patru servitori# 5upă cum mi s-a spur-mea'ă şi ei să &e aran2aţi la proră# 5ar de ce nu l

utea aşe'a paturile lângă ca ina dumneavoastră7 5ou



a mână# 6/ai e şi a treia7 6 între ă mister Trelawney$ste, spuse căpitanul# Se pălăvrăgeşte prea mult# a, se pălăvrăgeşte mult, recunoscu doctorul# 6 +m

ă comunic doar ce am au'it cu urec ile mele, urmăăpitanul Smollett# Se spune că cică aveţi o artă cu tiu ce insulă pe ea# !ar pe artă s-ar & a(ând însemnu cruciuliţe locul unde se găseşte comoara# 4i cică

nsula asta s-ar & a(ând### 4i ne spuse cu toată@actitatea latitudinea şi longitudinea insulei noastrsta n-am mai spus-o nimănui pe lumea asta9 e@claquire Trelawney#

6 5umneata, Livesey, te-ai scăpat cu vor a şi le-aiovestit9 strigă squire Trelawney# =ri tu CawEins##cuma nu mai are nici o importanţă pe cine l-a luat ge dinainte, spuse doctorul# 1 La proră se a(au şi

ncăperile ec ipa2ului# 5e %apt am o servat că nici eici căpitanul nu l-au cre'ut pe mister Trelawney, cuoate încercările lui de a se de'vinovăţi# ;u l-am cre'uici eu atunci, pentru că era într-adevăr un mare

alavragiu# 5ar acum sunt înclinat să cred că spunea



devărul şi că ec ipa2ul ştia şi %ără de noi unde seăseşte insula# 6 ;u ştiu care din dumneavoastră,omnilor, are în păstrare arta, urmă căpitanul# 4i in

ă rămânem şi mai departe în neştiinţă de cau'ă atât eât şi mister +rrow# în ca' contrar voi & nevoit să văă mă concediaţi# 6 înţeleg, spuse doctorul# în primând, dumneata vrei să curmi discuţiile de prisos, înt

oilea rând, vrei să orânduieşti un %el de %ortăreaţăârma vasului, adunând în ea slugile prietenului meuându-le în primire toate armele şi pul erea ce se a(ă

ord# "u alte cuvinte, te temi de o răscoală# 6 Sir,

eplică căpitanul Smollett, nu mă supăr, dar nici nureau să-mi atri uiţi cuvinte, pe care nu le-am rostit#ăpitan care ar otărî să iasă în larg, deşi ar avea motă se teamă de o răscoală, n-ar & demn de titlul său#

u despre asta e vor a# Sunt convins că mister +rrown om cinstit# /ulţi din marinari sunt şi ei oameniinstiţi# 0oate sunt c iar toţi cinstiţi# 5ar eu răspund ora ie şi de viaţa &ecărui om de pe ordul ei# 4i pen

ă văd că o mulţime de lucruri se %ac alt%el decât a



e ui să se %acă, vă rog să luaţi măsuri de precauţiuri să mă concediaţi# +sta-i tot ce-am avut de spus# ăpitane Smollett, 'âm i doctorul, ai au'it vreodată de

%a ula cu muntele, care a născut un şoarece7 Scu'ă-mar mi-ai amintit de %a ula asta# "ând te-am vă'utntrând, aş & %ost gata să mă 2ur pe propria-mi perue vei cere mult mai mult# 6 $şti %oarte perspicace,

octore, replică căpitanul, intrând, aveam de gând săer socoteala, deoarece n-aveam nici cea mai sla ăăde2de că mister Trelawney va & de acord să ascul

arem un cuvânt din cele ce aveam a-i spune# 6 4i ni

-aş & ascultat9 e@clamă squire Trelawney# 5e nu ivesey te-aş & trimis pe loc la toţi dracii# 5ar, oricu&, te-am ascultat şi voi %ace tot ce-mi ceri# ;u pot sscund, însă, că părerea mea despre dumneata s-a

c im at în rău# 6 "um po%teşti, sir, 6 spuse căpitanuai târ'iu veţi înţelege că n-am %ăcut decât să-mindeplinesc datoria# 4i căpitanul se retrase# 6relawney, spuse doctorul, împotriva aşteptărilor me

m-am convins că ai anga2at doi oameni cinstiţi3 pe



ăpitanul Smollett şi pe Do n Silver# 6 în privinţa luilver sunt de acord cu dumneata, e@clamă squirerelawney, dar purtarea acestui insuporta il palavrag

consider nedemnă de un ăr at, nedemnă de unmarinar şi în orice ca' nedemnă de un engle'9 6 8ie şşa, spuse doctorul, o să mai vedem noi# "ând ieşirăoţii pe punte, marinarii începuseră să mute armele ş

ul erea# *!o- o- o9* cântau ei urmându-şi lucrul#ăpitanul şi mister +rrow se a(au şi ei pe punte şiădeau ordinele cuvenite# 1 "am u'ă 6 ucătăria de pas# . ac 6 un loc mai înălţat la prora vasului# /i-a

lăcut %oarte mult noul aran2ament# Toată cora ia %ans%ormată# La cârmă ni se construiseră şase ca innite cu cam u'a1 şi acul. printr-un coridor de re'erve trecea de-a lungul tri ordului# La început %use-se

revă'ute pentru căpitan, mister +rrow, Cunter, Doycrecum şi pentru doctor şi squire Trelawney# 5ar permă două din ele mi-au %ost date mie şi lui >edrut

mister +rrow şi căpitanul s-au aran2at pe punte, în

am ur, care %usese ast%el lărgit din amândouă părţ



ncât ar & putut să treacă cu succes drept punte deomandă# 8ireşte, locul rămăsese destul de strâmt, du încăput totuşi două amacuri# !ar timonierul părea

&e c iar mulţumit de aran2amentul acesta# Se prea pă n-avea nici el încredere în ec ipa2# 5e altminteri, doar o presupunere de a mea, deoarece, după cum edea curând, n-a stat prea multă vreme pe cora ie#

ucram cu toţii %oarte sârguincios, strămutând pul ei aran2ându-ne ca inele, când s-au pre'entat, în s%âre cora ie şi ultimii marinari, împreună cu Do nunganul# ucătarul s-a căţărat pe vas cu o agilitate

maimuţă şi cum a o servat cu ce ne îndeletnicim, ne-trigat3 6 $i, ce %aceţi aici, prieteni7 6 /utămutoiaşele cu pul ere, Do n, răspunse unul din marina

i de ce, lua-v-ar dracul7 strigă Lunganul# 0ăi aşa

căpăm re(u@ul9 6 +şa am dat eu ordin9 îi tăie vor aăpitanul, iar dumneata, scumpule, marş la ucătărie ăteşti cina la timp# 6 +m înţeles, sir, răspunse

ucătarul# i ducându-şi mâna în c ip de salut la şuviţ

e păr ce-i cădea pe %runte, se strecură pe uşa ucătă



<ite un om de trea ă, căpitane, spuse doctorul# 6 Te se poate, sir, răspunse căpitanul Smollett# 8iţi ate

&ţi atenţi, ăieţi9 i dădu %uga spre marinari, care că

e punte un utoiaş cu pul ere# = servând, însă, că stai mă uit la tunul cu pivot instalat la mi2locul coră iemă şi luă în primire3 6 $i, tinere, îmi strigă el, ia-o doc9 /arş la ucătar să-ţi dea ceva de lucru# i în vrem

e co oram în %ugă la ucătărie, l-am au'it spunând clas tare doctorului3 6 ;u voi permite cuconaşi pe oră asigur că în clipa asta eram complet de acord cuquire Trelawney că căpitanul e un om a solut

nsuporta il, şi-l uram din tot su(etul#apitolul M !n larg Toată noaptea n-a mai contenitălăgia şi ' uciumul# /unceam cu toţii, strămutânducrurile dintr-un loc în altul, iar şalupa aducea mere

e ord prieteni de-ai lui squire Trelawney, ca misterandly şi alţii, ce veneau să-i ure'e drum un şintoarcere gra nică# ;iciodată nu mai muncisem eutâta la *+miral en ow* şi eram ostenit ca un câine

pre 'ori, când a prins să 'ică din (uier şe%ul de ec ip



i marinarii s-au apucat să ridice ancora# 5e alt%el, e-aş & %ost şi de două ori mai ostenit, tot nu m-aş us de pe punte# Toate îmi păreau noi şi atrăgătoare

i ordinele repe'i, şi semnalele ascuţite de (uier, şiamenii ce munceau cu în%rigurare în lumina 'gârci%elinarelor# 6 !a 'i-i un cântec, măi Dam on9 strigă

in marinari# 6 <n cântec vec i9 îi ţinu isonul altul#

ne, ăieţi, răspunse Do n Lunganul, care se a(a şi el unte, cu câr2a su suoară# 4i porni să-i 'ică cânteculare-l ştiam şi eu atât de ine3 Lada mortului cea greinşBpe andralăi ţinea### Tot ec ipa2ul îi ţinu angu

or3 !o- o- o şi-un şip de rom9 La ultimul * o* marine opinteau cu toţii din greu la pârg ia ca estanului# /m amintit aievea de vec iul nostru *+miral en- ow*

mi s-a nălucit o clipă că parcă glasul răposatului one

r & alăturat şi el corului# +ncora %u curând ridicat&@ată la proră# Stropi mari de apă mai picurau de pântul porni să um(e pân'ele# 0ământul se îndepărtain ce în ce, coră iile ce ne împresurau rămaseră în

rmă# 4i mai înainte de a mă întinde eu pe pat, cu gâ



ă aţipesc arem un ceas, *Cispaniola* ieşi în larg,ncepându-şi călătoria spre !nsula "omorilor# ;-am sescriu toate amănuntele călătoriei noastre# 0ot să v

pun doar că a %ost %oarte reuşită# "ora ia s-a dove& minunată, ec ipa2ul era alcătuit din marinari cu@perienţă, iar căpitanul îşi cunoştea la per%ecţie

meseria# 5ar mai înainte de a a2unge la !nsula "omo

-au întâmplat două-trei evenimente ce merită a &omenite# în primul rând a ieşit la iveală că misterrrow e mult mai rău decât îşi înc ipuise căpitanul# vea nici un %el de autoritate în %aţa marinarilor şi

sculta nimeni# 5ar şi mai rău ca toate e că după o 'iouă de la plecare a început să se arate pe punte cu oul uri şi o ra2ii încinşi# Lim a i se împleticea în gurăădea în vileag şi alte semne de eţie# <neori eram

iar nevoiţi să-l i'gonim de pe punte, trimiţându-l cuuşine înapoi în ca ină# 5eseori cădea şi se lovea dese rău# +lteori rămânea culcat 'ile întregi pe patul lu

%ără măcar să catadicsească să se scoale# ;u-i vor ă,

ntâmpla să um le câte două 'ile la rând aproape trea'



i atunci îşi mai îndeplinea cu c iu cu vai îndatoririleu puteam nicidecum înţelege unde găsea ăutură# +măutat să-l şi urmărim, dar tot n-am putut a(a nimic#

neori ne luam inima-n dinţi şi-l între am de-a dreptn asemenea ca'uri, de se întâmpla să &e eat 6 neâdea în nas, iar dacă era trea' 6 se 2ura solemn căoată viaţa n-a pus altceva decât apă în gură# "a

monier nu era un de nimic şi avea o in(uenţă reasupra su alternilor# :edeam cu toţii limpede că omucesta o să s%ârşească rău# i nu s-a mirat, nici nu s-ntristat nimeni, când într-o noapte %urtunoasă a dis

e pe cora ie# 6 = & că'ut peste ord9 şi-a dat cuărerea căpitanul# 5e %apt, domnilor, n-a %ăcut dece scutească de truda de a-l pune în lanţuri# în aşa %m rămas %ără timonier# Tre uia să încredinţăm pos

cesta altcuiva# Sorţul a că'ut pe şe%ul de ec ipa2 Dnderson# Toată lumea urma să-i 'ică şe% de ec ipa2

ndeplinea %uncţia de timonier# /ister Trelawney, caălătorise mult şi se pricepea inişor într-ale navigaţi

-a arătat şi el de %olos3 pe vreme ună %ăcea de ca



ârmă# +l doilea şe% de ec ipa2, !srael Cands, eramarinar vec i şi cu e@perienţă, căruia i se puteancredinţa %ără nici o gri2ă aproape orice %uncţie#

ltele &e spus, Cands era un prieten cu Do n Silverunganul, şi &indcă i-am pomenit încă o dată numeai să vă povestesc mai pe îndelete ce ştiu de Silver#arinarii îi 'iceau Dam on# !nteresant om# îşi lega câ

e gât cu o %râng ioară, pentru ca mâinile să-i rămâere, şi era o plăcere să stai şi să priveşti cum îşi ţinntru-n picior ec ili rul, legănându-se în tactul

mişcărilor pe care le %ăcea cora ia, şi gătind ast%el

ucate, de parcă s-ar & a(at pe pământ sigur# i maiurios era să-l ve'i ce repede şi cu câtă agilitate alerge punte pe vreme de %urtună, ţinându-se de %rânggăţate anume pentru el# /arinarii le 'iceau *colacii

unganului*# i când um la, Do n se ţinea de colaciiceştia, a se spri2inea în câr2ă, a iar o agăţa de gât,upă cum v-am mai spus# Totuşi marinarii, care maiavigaseră cândva împreună cu el, erau %oarte mâ n

ă omul acesta nu mai e nici pe departe ce-a %ost# 6



liscul gratiile înc isorii sale şi în2ura de mama %oc"ând agi mâna în păcură, o scoţi murdară, îmi

ămurea Do n# 0asărea asta nevinovată în2ură, sărm

a o mie de draci, dar parcă înţelege ea ce vor eşte7 n2ura şi în %aţa lui 5umne'eu s%ântul# 4i Don îşi u atâta solemnitate mâna la ciu%ul lui de păr, c ip c

%ace semnul crucii, încât mă simţeam îndemnat să-l

onsider cel mai no il om de pe pământ# 1 /ala ar 6egiune pe litoralul de sud-vest al !ndiei# . Surinam uiana =lande'ă Iîn +merica de SudJ# K 0rovidenţa 6nsulă în =ceanul !ndian# N 0orto- ello 6 port în Sco

?alioane 6 coră ii spaniole, care transportau înec ime aur din +merica Spaniolă în Spania# O ?oa olonie portug e'ă pe teritoriul !ndiei# ) :oltă 6inerarul unui vas# >elaţiile dintre squire Trelawney

ăpitanul Smollett continuau să rămână %oarte încoquire Trelawney nu se 2ena să vor ească cu totispreţul despre căpitan, iar căpitanul nu intra niciodn vor ă cu squire-ul nostru, şi când îl între a ceva

mister Trelawney, răspundea tăios, uscat şi laconic#



trâns cu uşa, tre ui să recunoască că s-a înşelat,esemne, vor ind de rău ec ipa2ul# /ulţi marinari

munceau pilduitor şi în genere tot ec ipa2ul se purta

e poate de ine# !ar de cora ie era pur şi simplundrăgostit# 6 +scultă de cârmă, cum ascultă nevastaăr at, sir# 5ar, adăuga el, nu ne-am întors încă acasă@pediţia noastră continuă să nu-mi placă# "ând îl a

punând aşa, squire Trelawney îi întorcea spatele şiornea să se plim e nervos pe punte# 6 încă una casta, spunea el, şi o să mă scoată de&nitiv din sărite#ecut şi printr-o %urtună, care a con&rmat încă o da

alităţile *Cispaniolei* noastre# $c ipa2ul părea desemenea mulţumit şi ar & %ost de mirare dacă s-areclarat cineva nemulţumit# 5upă mine, de când aornit întâia dată pe mare ;oe, nu cred să mai & %os

ăs%ăţat vreodată un ec ipa2, cum era răs%ăţat al noe inventau mereu prete@te pentru a li se da marinaorţii du le de grog1, şi dacă au'ea cumva squirerelawney că vreunul din marinari îşi ser ea'ă 'iua

nomastică, primeau toţi câte un puding# 0e punte s



(a întotdeauna un utoi cu mere, din care lua &ecareri de câte ori îi venea po%ta# 6 Să ştiţi că nu poate imic un dintrasta, îi spunea căpitanul doctorului

ivesey# +sta nu %ace decât să-i strice# "redeţi-mă e spun# 1 ?rog 6 ăutură preparată din rom, coniacau rac iu amestecat cu apă &er inte îndulcită Totuşiupă cum veţi avea prile2ul să vă convingeţi, utoiul

cesta cu mere ne-a %ăcut ulterior un imens serviciuumai mulţumită lui am a(at la timp de prime2die şi m pierit de mâna trădătorilor# !ată cum s-a întâmpllutisem un timp împotriva pasatelor, pentru a prind

ânt prielnic Inu mă pot e@prima lămurit, ştiu doar rinsesem în s%ârşit vântulJ şi acum ne îndreptam snsula noastră# Gi şi noapte priveam cu toţii în 'are,şteptând s-o vedem cum apare la ori'ont# 5upă

alculele noastre mai aveam de plutit o 'i şi o noapteau poate şi mai puţin# La noapte ori mâine până-n pom vedea, în s%ârşit, cu oc ii !nsula "omorilor# in

mereu direcţia spre sudsud-vest# :ântul ne ătea din

oastă, um(ând pân'ele, marea era liniştită şi



Cispaniola* înainta cu repe'iciune# 5oar arar veneaal, împroşcând cu stropi de spumă ompresul# Toat

mergeau de minune şi toţi ne a(am în cea mai ună

ispo'iţie, ucurându-ne că se înc eie cu ine cea dintâumătate a călătoriei noastre# 5upă apusul soarelui, mi puteam considera s%ârşită munca, am otărât să uc la culcare, când deodată mi-a venit po%ta de me

am căţărat iar repede pe punte# /arinarii de carttăteau la proră şi priveau în 'are, nădă2duind să vadum apare insula# "ârmaciul lua aminte la pân'e,uierând încetişor# 0e ord domnea liniştea şi numai

lescăia uşor# "ând m-am uitat mai ine, am vă'ut căutoi rămăsese un singur măr şi pentru a-l putea scoae uia să mă vâr înăuntru# /-am vârât deci în utoi şitând aşa în întuneric, legănat de valuri, era cât pe ce

ţipesc, când deodată am simţit că mă clatin3 cinevaşe'ase 2os pe punte, spri2inindu-se cu spatele de utocmai vroiam să ies, când omul, care mă tre'ise ast

ncepu să vor ească# +m recunoscut vocea lui Silver

upă întâile cuvinte n-aş mai & ieşit pentru nimic în



ici */orsa*, ătrâna cora ie a lui 8lint, care era plinăe sânge până-n u'ă, iar aur avea pe ea atâta, că eraât pe ce s-o tragă la %und# 6 $ , am au'it eu glasul p

e încântare al celui mai tăcut din marinarii noştri, aai ii mai era şi 8lint ăsta9 6 Se spune că 5avis nu seăsa nici el mai pre2os, urmă Silver# 5ar n-am navigiciodată cu el# +m um lat mai întâi cu $ngland, apo

lint# !ar acum am pornit pe cont propriu# +m câştigouă sute de lire sterline cu $ngland şi vreo douămiişoare cu 8lint# 0entru un simplu marinar nu-i c iatât de rău# anii îi am depuşi la ancă şi mi-aduc

rocente %rumuşele# 0rincipalul nu e să câştigi, ci sricepi cum săţi păstre'i câştigul### $ e, pe unde-or cum oamenii lui $ngland7 ;u mai ştie nimeni### !aamenii lui 8lint stau acum pe cora ia asta şi sunt

mulţumiţi când se căpătuiesc cu un puding# /ulţi dinăiau pe uscat mai rău ca cerşetorii# "răpau de %oam

ătrânul 0ew, după ce şi-a pierdut oc ii, iar după ei şiinstea, începuse să c eltuie câte o mie două sute de

e an, de parcă-l %ăcuse măsa lord# !ar acuma unde



murit şi putre'eşte în pământ# 5ar doi ani în urmă2unsese de nu mai avea ce mânca# "erea de poman

%ura, tăia eregata oamenilor şi totuşi nu se putea ră

<ite, să te mai %aci pirat9 spuse unul dintre marinmai tineri# 6 a să te %aci, numai să nu &i prost9@clamă Silver# 5e alt%el, nu de tine vor esc, că tuşti tânăr, nu eşti prost# 0e tine nu te poate duce nim

u 'ă ărelul9 Te-am priceput eu de cum te-am vă'ut, aă vor esc cu tine ca între ăr aţi# 0uteţi să vănc ipuiţi ce-am simţit eu, au'indu-l pe ătrânul escroum îl ia pe celălalt cu aceleaşi măguleli cu care mă

uase cândva şi pe mine9 5e-aş & putut, l-aş & ucis poc### între timp, însă, Silver urma să vor ească, %ăănuiască că-l mai aude cineva3 1 "avalerii noroculuoreclă dată piraţilor# 6 +şa se întâmplă întotdeauna

avalerii norocului1# 5uc viaţă grea, riscă în &ece 'ipân'urătoarea, dar mănâncă şi eau ca nişte cocoşeinainte de luptă# 0leacă în e@pediţie cu câteva sute ologani la su(etul lor şi se întorc cu sute de lire în

u'unare# +poi îşi eau câştigul, îşi irosesc părăluţele



ar pornesc pe mare numai în cămaşă# $u, însă, %acu îmi pun ănişorii la ancă, a c iar îi depun în sume

mici la mai multe ănci, ca să nu tre'esc ănuieli# 4i

poi nu uita că am cinci'eci de ani, aşa că, întorcândumă din călătoria asta, mă las de meserie şi am să trăia un adevărat gentleman### +r & vremea, nu-i aşa7or ă, nici până acum n-am dus-o prea rău# ;u mi-am

e%u'at niciodată nimic# Totdeauna am dormit comom mâncat pe săturate# ;umai când porneam pe marmi se întâmpla uneori s-o duc mai greu# 5ar cum cream început7 +m început ca simplu marinar, uiteaşa

um eşti şi tu# 6 ine, dar părăluţele dumitale or să srăpădească acum, spuse marinarul cel tânăr# "um ae mai arăţi la ristol după călătoria asta7 6 ;u maipune9 replică at2ocoritor Silver# <nde cre'i ca-s

ărăluţele mele acuma7 6 La ristol, depuse la ănci şn alte locuri de %elul ăsta, răspunse marinarul# 6 5

%ost cândva acolo, îi răspunse ucătarul# /ai erau acând am ridicat noi ancora# 5ar ă uţa mea tre uie să

& scos de2a de-acolo# 4i *=c eanul* tre uie să &e d



cum vândut, împreună cu locul, clientela şi totac e1KK



a2ul, iar ă uţa mea tre uie c-a plecat şi maşteaptă laocul convenit# i-as spune unde-i locul ăsta, căci amoată încrederea în tine, dar mi-e să nu se supere ceil

ă nu le-am spus şi lor# 6 5ar în ă uţa dumitale aincredere7 între ă marinarul# 6 "avalerii noroculuiareori se întâmplă să ai ă încredere unul în celălalt,ăspunse ucătarul, şi ine %ac# 5ar pe mine nu prea

oate duce nimenea de nas# "ine cearcă să-mi puieiedică nare sorţ să trăiască lungă vreme pe lumea arau unii care se temeau de 0ew, alţii se temeau delint, dar de mine se temea c iar 8lint# Se temea şi se

mândrea cu mine### +vea un ec ipa2 de nici dracul r & încumetat să pornească cu el în largul mării# Tutii, nu-s lăudăros, a-s c iar lând şi vesel din &rea

mea, dar pe când eram maga'ioner la 8lint piraţii lui

scultau ca nişte mieluşei# $- e- e, ce mai disciplină e vas când se a(a pe el ătrânul Do n9 6 0e cinstea

mea, mărturisi marinarul, până a nu sta de vor ă cuumneata nu-mi plăcea deloc tre uşoara în care vrei

e agi, Do n# 5ar acum 6 uite mâna mea, mă învoie



$şti un ăiat vitea' şi deştept, răspunse Silver şitrânse cu atâta %oc mâna marinarului, încât îmi urnoc utoiul# Să ştii că o să iasă din tine un cavaler al

orocului cum n-am mai pomenit nici eu9 încetul cuncetul am început să înţeleg lim a2ul în care-şi vor e"avaleri ai norocului* era denumirea piraţilor în graor# /ă nimerisem martor al ultimului capitol din isto

demenirii unui marinar cinstit, poate ultimul marinainstit de pe cora ia noastră, care intra şi el acum înanda asta de tâl ari# 5e alt%el, m-am convins cămarinarul acesta nu era unicul# Silver (uieră încetişo

ndată mai veni cineva să se aşe'e lângă utoi# 6 5icEe acum omul nostru, spuse Silver# 6 4tiam eu că are dea şi el de partea noastră, am au'it eu vocea luisrael Cands, al doilea şe% de ec ipa2# Să ştii că nu-

icE# = vreme Cands îşi mestecă în tăcere tutunul, acuipă şi se adresă iar Lunganului3 6 !a spune, mă

Dam on, mult o să mai um lăm noi pe ocolite ca arcmarc itanului7 +(ă că m-am săturat până-n gât de

ăpitanul ăsta al nostru9 !-a2unge cât m-a comandat



reau să mai trăiesc şi eu în ca ina lui, să mănâncelicateţuri şi să eau vinuri scumpe# 6 Să ştii de la

mine, !srael, că tigva ta tre uie să &e tare ie%tină, sp

ilver# i nu de alta, dar pentru că n-a avut niciodatăreieri în ea# în sc im urec ile îţi sunt destul de lungşa că ascultă ici la mine şi agă ine în căpăţână3 ai ormi tot su punte, ca şi până acuma, ai să mănânci

celeaşi ucate, ai să &i ascultător, ai să &i cuviincio-ai să pui o picătură de vin în gură, până ţi-oi da euemnalul# i'uie-te pe mine, &ule# 6 0ăi parcă spun eeva7 odogăni al doilea şe% de ec ipa2# :reau doar

ntre 3 când7 6 "ând9 ' ieră Silver# ine, am să-ţi spuând# "ât se poate mai târ'iu, înţelesu-m-ai7 "ăpitanumollett e un marinar de mâna întâi şi %aptul că neonduce cora ia e numai spre %olosul nostru# $ adev

ă arta e în mâinile lui squire Trelawney şi aleoctorului, dar ştiu eu unde-or & ascuns-o7 i nici tutii# +şa că lasă-i pe ei să găsească comorile şi să neă le încărcăm pe vas# 0e urmă om vedea noi# 5acă

& putut i'ui pe voi, lepădături olande'e ce sunteţi, l-a



& lăsat pe căpitanul Smollett să ne conducă şi înapoora ia până la 2umătatea drumului# 6 LasB că nu muntem nici noi c iar aşa de lepădat9 îl contra'ise 5ic

a ţi-ai găsit9 nu se dădu ătut Silver# "el mult dacătiţi să mânuiţi cârma# 5ar cine e în stare să păstre'euta7 +şa ceva nu ştie să %acă nimeni dintreumneavoastră, onoraţi domni# 5ear & %ost după v

mea, l-aş & lăsat pe căpitanul Smollett să ne ducă şindărăt, arem până la pasate# +ş & ştiut cel puţin căcolo mergeam dea dreptul şi nu vom a2unge să dăm

&ecăruia doar câte-o linguriţă de apă pe 'i# 5ar întru

ă ştiu ce %el de oameni sunteţi, o să tre uiască săcăpăm de ei pe insulă de îndată ce-or căra comoara as# :ă ştiu eu9 :ouă nu vă arde decât cum să puneţi

mai curând la a pe ăuturică# La drept vor ind, mă

oare inima când mă gândesc c-o să tre uiască să măntorc cu nişte oameni ca voi# 1 "apelan 6 preot,on%esor# 6 !a nu te mai %andosi şi tu atâta, Lungatrigă !srael# :e'i doar că nu se pune nimeni de pricin

$ e, parcă puţine coră ii mai mari ca asta am vă'ut



u pierind din te miri ce7 0arcă puţini voinicoşi de aoi i-am vă'ut suiţi în %urci şi uscându-se la soare7@clamă Silver# 4i pentru ce cre'i7 5oar pentru că s

ră eau, se gră eau, se gră eau### +scultă-mă pe minm mai călătorit pe mare şi am vă'ut ceva în viaţa me-aţi & ştiut voi să conduceţi coră ii şi să luptaţi cuânturile, demult v-aţi & plim at cu toţii numai în

ădvane# $i, dar unde să se poată una ca asta9 :ă ştiu%ârtaţilor# = să linc iţi la rom până o să vă vedeţi cuâtul în laţ# 6 Te ştim şi noi, Do n, că eşti cuvios ca apelan1, îi replică !srael# 5ar au mai %ost şi alţii, c

tiau să conducă o cora ie nu mai rău ca tine# +celorlăcea să petreacă, şi nu %ăceau pe şe&i 6 eau şi ei ăsau şi pe alţii să ea# 6 5a, spuse Silver# 5ar undeunt ei acuma7 +şa i-a %ost %eleşagul lui 0ew 6 şi a

murit în mi'erie# 4i 8lint a %ost la %el 6 şi a murit deţie la Savanna # 5a, au %ost într-adevăr oameni plăi veseli### ;umai că se pune între area unde suntcuma9 6 4i ce-o să %acem cu ei, când ne-or cădea î

mină7 între ă 5icE# 6 <ite un om pe gustul meu9



@clamă cu încântare ucătarul# Ustuia îi arde de treu de palavre# $i şi ce 'ici tu să %acem cu ei7 Să-ie arcăm pe cine ştie ce ţărm pustiu7 +şa ar & %ăcu

ngland# =ri să-i ăcuim pe toţi ca pe nişte pui deăină7 +şa ar & %ăcut 8lint sau illy ones# 6 5a, aşavea illy o icei, spuse !srael# 4i mai avea o vor ă, căică3 */orţii nu muşcă*# +cuma e şi el mort şi-şi poa

ontrola 'icala prin propria-i e@perienţă# 5a, illy ermeşter în de-alde astea# 6 +şa e, spuse Silver# $ra îndevăr un om şi 2umătate ill al nostru# ;u cruţa peimeni# 5ar eu sunt om lând, eu sunt un gentelmen,

otuşi lucrurile iau o întorsătură serioasă şi de aceea atoria mai întâi de toate, ăieţi# :ote' şi eu să-imorâm, căci nu doresc de%el să dea năvală peste ma dracul peste călugăr, unul din domnişorii ăştia,

ocmai în clipa când am să a2ung mem ru alarlamentului şi am să mă lă%ăiesc în caretă aurită#re uie să aştepţi până se coace %ructul, dar când s-opt tre uie să ştii să-l rupi9 6 Do n, e@clamă şe%ul

c ipa2, să ştii că eşti un erou9 6 +sta o s-o vedem no



ând o să vie vor a la %aptă, !srael, spuse Silver# ;u er decât o singură %avoare3 să mi-l lăsaţi pe mâna e squire Trelawney# :reau să-i tai c iar eu căpăţâna

eea a lui de viţel### 5icE, adaugă el rusc, &i un dn utoi şi dă-mi un măr# ;uşB ce am, parcă mi s-a usâtle2ul# 0uteţi să vă înc ipuiţi groa'a mea9 +ş & sărin utoi şi aş & rupt-o de %ugă dacă m-aş & simţit

utere, dar inima, mâinile şi picioarele re%u'ară toatdată să mă mai slu2ească# 5icE era gata să se scoalos, când îl opri vocea lui Cands3 6 "e te-a apucat săugi putregai dintr-ăsta, Do n7 /ai ine dă-ne nişte rom

ine, spuse Silver# <ite c eia, 5icE# +m încredere îne# Scoate o cană din utoiaşul ce-l am eu ascuns înam u'ă la mine şi adu-ne-o# "u toată spaima mea, mm gândit îndată3 *+ a, uite de unde lua mister +rrow

omul care l-a dus la pier'anie9* "um plecă 5icE, !srncepu să-i şoptească ceva la urec e ucătarului# ;-amu'it decât douătrei cuvinte, dar şi ele mi-au %ost de2uns# 6 "eilalţi nu se învoiesc, şopti !srael# :asă'ică

mai rămas oameni de credinţă pe cora ie# "ând se



ecusem# +poi am au'it vocea căpitanului Smollettând ordine# *Cispaniola* vira cu pân'ele spre vânt,a ătea spre est de insulă# 6 /ăi ăieţi, spuse

ăpitanul când toate ordinele îi %useseră e@ecutatemai vă'ut careva din voi insula asta cândva7 6 $u amă'ut-o, sir, spuse Silver# Luam de aici apă dulce pe erveam ucătar pe un vas de comerţ# 6 0are-se că ce

mai potrivit loc pentru a arunca ancora e în partea deud, dincolo de insuliţa de colo, nu-i aşa7 între ăăpitanul# 6 5a, sir# !nsula asta se c eamă !nsulac eletului# 0e vremuri piraţii ancorau mereu prin

ărţile astea şi unul dinmarinarii de pe vasul nostru ştia toate denumirile, cădeau ei locurilor de aici# <ite dealul acela dinspre

mia'ă-noapte se c eamă 0rimul "atarg# Sunt trei

ealuri, care se înşiră de la nord spre sud3 0rimul "al 5oilea "atarg şi +l Treilea "atarg# +l 5oilea "atarg ealul ăl mare învăluit de ceaţă 6 se mai c eamăc eanul, pentru că piraţii puneau totdeauna un post

servaţie în vâr%ul lui, când ancorau să-şi dreagă



ar la dumneata# +cum eşti li er# $u rămăsesem uluiângele rece, cu care declarase Do n c-a mai vă'ut insta# /ărturisesc că m-am speriat de moarte apoi, cân

am vă'ut că se mai şi apropie de mine# 8ireşte, n-ave unde să ştie că stătusem în utoi şi au'isem totul, dmi inspira atâta groa'ă prin cru'imea, %ăţărnicia şiriaşa in(uenţă ce-o avea asupra ec ipa2ului, încât, c

mi-a pus mâna pe umăr era mai să cad din picioare#ă ştii că nu-i rău locşor insula asta, îmi spuse el# ;uău de loc pentru un (ăcău ca tine# +i să te scal'i, ai se caţări în copaci şi ai să vâne'i căprioare săl atice#

i să mai salţi tu însuţi ca o căprioară pe cărăruile demunte# +l nai ii să &u, dacă nu mă simt şi eu iar tânând privesc la insula asta# <it că am un picior de lene e să &i ăieţandru şi să ai toate 'ece degetele la

icioare9 5acă vrei să dai o raită pe uscat, spune-mi ă-ţi %ac o gustărică de drum# /-a ătut prieteneşte pmăr şi şi-a vă'ut de trea ă# "ăpitanul Smollett, squirrelawney şi doctorul Livesey stăteau de vor ă toţi tr

e puntea dintre ar orele mare şi artimon# +ş & vrut



e dau de ştire cât mai curând despre tot ce i' utisem (u, dar n-am cute'at să le întrerup vor a în vă'uluturor# /ă învârteam în 2urul lor, tot %rământându-

um să găsesc un mi2loc de a le atrage atenţia, cândeodată doctorul Livesey mi-a %ăcut semn să mă apşi uitase 2os pipa şi vroia să mă trimită după ea, căcutea ră da multă vreme lipsa tutunului# /-am dat câ

mai aproape de el, ca să nu mă audă nimeni dintremarinari, şi i-am şoptit3 6 +m ceva să vă spun, domnoctor# LasB să co oare 2os în ca ină căpitanul şi sql, după care poate găsiţi dumneavoastră un prete@t

mă c emaţi şi pe mine 2os# +m să vă comunic nişteoutăţi înspăimântătoare# 5octorul s-a sc im at un pia %aţă, dar şi-a recăpătat îndată cumpătul# 6ulţumesc, Dim, asta-i tot ce-am vrut să ştiu, rosti el,

i cum mi-ar & pus cu o clipă înainte cine ştie centre are# +poi se întoarse spre squire şi căpitan# <rmă vor ească toţi trei cu un aer cât se poate de calm, %ă ridice glasul şi %ără să scoată o cât de sla ă

@clamaţie, dar am înţeles că doctorul Livesey le



ansmise rugămintea mea# +poi căpitanul îi poruncDo n +nderson să c eme tot ec ipa2ul pe punte# 6ăieţi, începu căpitanul Smollett, adresându-se

marinarilor, vreau să vor esc ceva cu voi# 0ământul are-l vedeţi în %aţa voastră, e insula spre care amavigat atâta timp# 4tim cu toţii ce om generos e mirelawney# 5omnia sa m-a între at, dacă ec ipa2ul a

muncit cu spor în timpul călătoriei# 4i eu i-am răspuă &ece matro' şi-a îndeplinit cu sârguinţă datoria şiiciodată nu mi-aş & putut dori să-mi lucre'e mai inc ipa2ul# +şa că acum mister Trelawney, eu şi doct

e ducem cu toţii în ca ină să em un pă ăruţ înănătatea şi pentru succesul vostru, iar vouă o să vi sea aici nişte grog, ca să puteţi ea şi voi în sănătateaentru succesul nostru# 5acă vreţi să-mi ştiţi părerea

ot spune că, cinstindu-ne, squire Trelawney seovedeşte a & cât se poate de ama il# 0ropun să strige trei ori *ura* în cinstea lui# 8ireşte, nu era nimiciudat în %aptul că s-au pornit să strige cu toţii *ura

tât de sincer şi puternic au răsunat uralele lor, încât



e uie să vă mărturisesc că aproape nu-mi venea săred în clipa aceea că aceşti oameni se pregătesc să nmoare pe toţi# 6 Să trăiască şi căpitanul Smollett, u

ăcni Lunganul Do n, când amuţiră strigătele# 4i de sta uralele i' ucniră din toate piepturile# "ând veselienerală a2unsese la culme, cei trei gentlemeni co orn ca ină# 0uţin mai târ'iu ei trimiseră pe cineva să-l

eme pe Dim CawEins, adică pe mine# "ând am intedeau cu toţii în 2urul mesei# +veau în %aţă o sticlin spaniol şi o %ar%urie cu sta&de# 5octorul %umnându-şi peruca pe genunc i, ceia ce, după cât îl

unoşteam eu, însemna că e %oarte emoţionat,uminatorul de la cârmă era desc is, deoarece noaptera caldă# Luna aşternea o cărăruie de lumină în urmoră iei# 6 $i, parcă ai vrut să ne comunici ceva,

CawEins, mi se adresă squire Trelawney, spune# Le-ovestit pe scurt tot ce au'isem din utoi# ;u mantrerupt nimeni în tot timpul cât am vor it, stăteau toeclintiţi, %ără să-şi ia privirea de la mine# 6 Stai 2o

Dim, spuse doctorul Livesey# /-au aşe'at şi pe mine



masă, mi-au dat un pa ar de vin, mi-au turnat în palmn pumn de sta&de, şi toţi trei, %ăcându-mi câte olecăciune, au ăut pe rând pentru sănătatea, pentru

%ericirea şi pentru vite2ia mea# 6 5a, căpitane, spusquire Trelawney, ai avut dreptate, iar eu nu# >ecună sunt un măgar şi aştept ordinele dumitale# 6 Suntu la %el de măgar, sir, protestă căpitanul# 0entru în

ată văd un ec ipa2 pregătindu-se să se răscoale, darurtându-se totodată atât de ascultător şi supus# "u ac ipa2 aş & g icit demult toate şi aş & luat măsuri drecauţiune# 5ar ăştia m-au tras pe s%oară şi pe min

ă ştii, căpitane, că te-a tras pe s%oară Do n Silver, octorul# $ un om remarca il# 6 +r & şi mai remarcaacă ar atârna acum spân'urat de catarg, replică scurtăpitanul# 5ar toate discuţiile astea n-au nici un rost

cum# +m tras câteva conclu'ii din cele au'ite şi, dacmi îngăduie mister Trelawney, sunt gata să vi le e@p

5umneata eşti căpitan aici, sir, spune ce cre'i deuviinţă9 rosti cu măreţie mister Trelawney# 6 în pr

ând, declară mister Smollett, tre uie să continuăm to



e-am început, deoarece retragerea ne e tăiată, dacă ncerca să spun un singur cuvânt despre întoarcere,andiţii aceştia sar răscula pe loc# într-al doilea rând

mai avem timp, cel puţin până-n clipa când găsimomorile# 4i al treilea3 printre mem rii ec ipa2ului amai rămas şi oameni, ce ne sunt credincioşi# /ai

evreme ori mai târ'iu va tre ui să intrăm în luptă cu

anda asta, aşa că propun să nu dăm de%el de ănuit m şti ceva de uneltirile lor, ci să atacăm noi primii,uându-i prin surprindere, când se vor aştepta mai pua una ca asta# "red că ne putem i'ui pe slugile

umneavoastră, mister Trelawney7 6 "a pe minensumi, răspunse squire-ul#6 :asă'ică trei, răspunse căpitanul# "u noi trei şiCawEins, uită-ne a2unşi la şapte oameni, şi pe cine n

mai putem i'ui din ec ipa27 6 0ro a il pe cei, pe carea anga2at Trelawney singur, %ără a2utorul lui Silvpuse doctorul# 6 a nu, replică Trelawney# 4i pe Caot singur l-am anga2at, dar vedeţi că### 6 4i eu cre

ă în Cands putem avea încredere, mărturisi căpitanu



4i când te gândeşti că sunt toţi engle'i9 e@clamăquire Trelawney# Gău, sir, dacă nu-mi vine să aruner toata cora ia9 6 +şadar, domnilor, asta-i tot ce vă

ot propune, urmă căpitanul# Tre uie să &m cu oc iiatru, aşteptând un prile2 potrivit# Sunt şi eu de acou-i uşor lucru# /ai plăcut ar &, dacă am putea să dăe loc năvală asupra lor# 5ar nu putem întreprinde

imic, până nu a(ăm cine dintre mem rii ec ipa2uluie-a rămas credincios# >epet3 precauţiune şi ră daresta e tot ce vă pot propune deocamdată# 6 în

momentul de %aţă cel mai mult %olos ni-l poate adu

Dim, spuse doctorul# /arinarii nu se s&esc de el, iar un ăiat cu mult spirit de o servaţie# 6 Să ştii că şi mă i'ui pe tine, CawEins, adăugă squire Trelawney#

re uie să vă mărturisesc că mă temeam gro'av să nu

nşel cumva încrederea# 5ar împre2urările au %ost datură, încât mi-a %ost dat întradevăr să le salve' viain două'eci şi sase de oameni ne puteam i'uieocamdată numai pe noi şapte# 4i unul din aceşti ş



ram eu, un simplu ăieţandru# 5acă e să-i socotimumai pe cei vârstnici, eram şase contra nouăspre'ec



Partea a treia A #TURIL$ L P U%CAT

Capitolul &III

Cum s-au 'n!eput a(enturile mele pe us!at

ând am ieşit dimineaţa pe punte, insula mi s-a părutrăta cu totul alt%el decât 'iua trecută# 5eşi vântul s

omolise, în timpul nopţii înaintasem o ună ucată, şcum ne legănam uşor pe valuri, la o 2umătate de me malul răsăritean, %oarte co orât# "ea mai mare pain insulă era acoperită de o pădure deasă# 5oar ici-

rin văi, răsărea câte un petec de nisip găl ui şi senălţau spre cer pâlcuri ver'i de copaci, ce semănau cinii noştri# 5ar priveliştea rămânea totuşi e@trem d

mo orâtă şi uni%ormă# 0e creştetul &ecărui dâm se

nălţau stânci ascuţite şi golaşe# 5âm urile acestea m



imeau prin %orma lor ciudată# 5ealul =c eanului erei ori patru sute de picioare mai înalt decât celelaltărea cel mai ciudat ca %ormă3 pantele a rupte şi cu

etedă, ca tăiată cu riciul, îl %ăceau să semene cu uriaş piedestal de statuie# 1 Sa orduri 6 nişteesc i'ături de %ormă rotundă, la nivelul punţii, pe ue îndepărtea'ă apa din corpul coră iei# . "avalet 6 un

rătar de scânduri înălţat pe punte, pe care se aşea'ăărcile şi colacii de salvare# K locuri 6 pilonii cepri2ină rostrele# *Cispaniola* sălta ca o coa2ă de nalurile oceanului, încât apa ră' ătea prin sa orduri1#

avaleţii. se ciocneau de locuriK# "ârma se lovea deupă când din dreapta, când din stânga, şi întreagaora ie sălta, gemea şi trosnea, ca o 2ucărioară scăpan vâltoare# /-am prins cu mâinile de pateraţină1 şi a

imţit că-mi vine rău# Toată lumea a prins să mi senvârtească în %aţa oc ilor# /ă deprinsesem eu cu maâtă vreme cora ia alergase slo odă pe valuri, dar acurinsă &ind de ancoră, se răsucea pe loc ca o sticlă

n ăţată de vârte2, şi cum eram pe stomacul gol,



imţeam că-mi vine greaţă şi ameţeală# ;u ştiu ce anpoate legănatul acesta pe valuri, pădurile mo orâte

tâncile săl atice şi goale sau mugetul (u@ului ătând

malurile a rupte 6 mă în&ora de groa'ă# 5ar, deşioarele strălucea &er inte în înalturi, deşi păsările demare roiau în 2uru-ne, săgetând cu ţipete vă'du ul şio orând ca %ulgerul să în aţe în g eare vreun peşte l

%aţa apei, deşi oricine ar & %ost ucuros să vadă păupă asemenea lungă călătorie în largul mării, mierâtul îmi strângea ca într-un cleşte inima# 5e la întâedere am urât !nsula "omorilor# în dimineaţa asta

c ipa2ul avea a munci din greu# 0entru că vântulontenise, tre uia să co orâm ărcile pe apă, săemorcăm vasul trei sau patru mile, ocolind lim a deământ, şi să-l ancorăm într-o mică strâmtoare de du

nsula Sc eletului# /-am aşe'at şi eu într-una din ărcieşi nu prea aveam ce %ace în ea# Soarele dogoreaemilos şi marinarii odogăneau mereu, lestemânduoarta# "omanda arca +nderson# în loc să-i mai

omolească pe ciracii săi, cârtea şi în2ura mai a itir c



oţi ceilalţi# 1 0ateraţină 6 otgonul ce &@ea'ă catargegându-l de pupa coră iei# 6 Lasă, &e, scrâşni el, mdăugând şi o sudalmă# "urând le-om pune noi capă

oate cele# *Semn rău* m-am gândit în sinea mea# 0cum oamenii munciseră cu sârguinţă şi plăcere# 8ue a2uns însă să se vadă a2unşi la insulă, pentru caisciplina să slă ească în asemenea al# Do n Lungan

u se mai da dus de lângă cârmaci, a2utându-i să mâora ia# "unoştea strâmtoarea ca pe propriul săuu'unar şi nu se arăta deloc mirat că, ori de câte ori%ăceam măsurătorile de tre uinţă, apa se dovedea

retutindeni mai adâncă decât arăta arta noastră# 6recătoarea asta a săpat-o re(u@ul, ne spuse el# Si d&ece dată re(u@ul o adânceşte, ca o lopată uriaşă# ;m oprit c iar pe locul unde se a(a desenată pe artă o

ncoră# "am un s%ert de milă ne despărţea de corpurincipal al insulei, ca şi de !nsula Sc eletului# 8undra curat, presărat cu nisip# "u un 'ăngănit puternic săsă la %und lanţul greu al ancorei, şi cârduri întregi

ăsări se înălţară din pădure rotind şi ţipând deasupr



oastră# 5ar peste o clipă se ascunseră printre crengie lăsă iar liniştea# Strâmtoarea era ocrotită din toateărţile de puternicul 'id al pădurii, pier'ându-se în

esişul ei# Căţişul începea c iar din u'a malurilor, iaeparte în 'are se înălţau ca un am&teatru dealurile#ouă gârle mâloase veneau să se verse în strâmtoareărea ast%el un mic ia' ti nit# :egetaţia de-a lungul

cestor două gârle te uimea prin culoarea-i de un vertrăvit# 5e pe cora ie nu se vedea nici urmă din ca ani palisada ce ne aşteptam să vedem# $rau ascunseesemne toate în dosul copacilor şi de n-ar & %ost

oastră, am & putut crede că suntem primii oameni cm dat peste insula asta, de când s-o & ridicat dindâncul oceanului# :ă'du ul era nemişcat# 4i numai uingur 'gomot tul ura liniştea 6 vuietul depărtat al

u@ului, ce se s%ărâma de stânci în celălalt capăt alnsulei# <n i' ciudat venea înspre cora ie 6 un i' de

%run'e moarte şi trunc iuri putre'ite# +m o servat căoctorul îşi tot um(ă nările şi se strâm ă, de parcă i-a

mirosit a ouă clocite# 6 ;u ştiu de-or & &ind aici



omori, spuse el, dar vă 2ur pe peruca mea că %riguu lipsesc# 0urtarea ec ipa2ului, care mă alarmase ate când remorcam cu arca cora ia, a2unse să-mi par

proape ameninţătoare la întoarcere# /arinarii um laue colo până colo pe punte şi tot şopteau %oarte susntre ei# 0ână şi cele mai însemnate ordine le ascultaosomorâţi şi le îndeplineau a solut %ără nici un c e

iar cei mai paşnici păreau atinşi de molima ră'meriţi n-avea cine-i c ema la ordine# :ântul răscoalei aduarcă asupra capetelor noastre nouri negri de %urtunu numai noi, cei din ca ină, o servasem prime2dia#

Do n Lunganul se străduia din răsputeri şi el să păstrrdinea, colindând de la un grup la altul, vor ind cu&ece marinar în parte şi străduindu-se să dea pildă# tia ce să mai %acă, doar să pară cât mai supus şi

ervia il# împărţea 'âm ete la dreapta şi la stânga, şiacă se dădea vreun ordin se repe'ea primul să-lndeplinească, strigând cu veselie3 6 +m înţeles, amnţeles, sir9 !ar când n-avea ce %ace se pornea pe câ

ântece unul după altul, ca să ată mai puţin la oc i



rsu'enia celorlalţi# 5ar din tot ce vedeam că mocnen 2uru-ne în 'iua asta lestemată, mai plină de tăinuimeninţare ni se părea tocmai purtarea Lunganului#

m adunat în ca ină să ţinem s%at# 6 Sir, începuăpitanul, dacă dau un singur ordin, toată cora ia areară la noi# :edeţi şi dumneavoastră ce se petrece# L

&ece pas mi se trânteşte în o ra' o grosolănie# 5acă a

ute'a să le răspund, ne-ar rupe în ucăţi pe loc# 5acăsă reacţione' la grosolăniile lor, Silver poate începee suspecte'e, şi atunci pierdem în mod sigur partidarea situaţie, mai ales că acum ne putem i'ui doar pe

n singur om# 6 0e cine7 între ă squire Trelawney# iar pe Silver, sir, răspunse căpitanul# ine şi el, numai puţin ca noi, să liniştească spiritele# Se vede de olo că i-a apucat un simplu capriciu, şi dacă i-am d

osi ilitatea, el iar convinge să nu se răscoale înaintereme### 0ropun să-i dăm putinţa să le vâre minţileap# ;-ar strica să le îngăduim marinarilor să de arcescat, ca să se mai plim e# 5acă se duc toţi împreună

tât mai ine, 6 punem îndată mâna pe cora ie# 5acă



u se duce nimeni din ei 6 ne înc idem în ca ină şi nepărăm, iar dacă or să se ducă numai o parte, să măredeţi, Silver o să-i aducă îndărăt pe ord ascultător

işte mieluşei# +şa am şi otărât# +m împărţit pistoancărcate printre oamenii de năde2de, iniţiind pe CuDoyce şi >edrut în planurile noastre# +(ând ce se

regăteşte, ei nu s-au prea mirat şi în genere au prim

tirea mult mai calm decât ne aşteptam noi# +poi,ăpitanul a ieşit pe punte şi s-a adresat ec ipa2ului3 6ăieţi9 le-a spus el# +stă'i am lucrat din greu şi sunteu toţii rupţi de osteneală# ;u ne-ar strica deloc o mi

lim are pe uscat# ărcile au %ost co orâte pe apă, şiare vrea se poate duce pe ţărm# = 2umătate de ceasnainte de apusul soarelui voi trage un %oc de tun, cemnal de întoarcere# ;ătărăii şi-or & înc ipuit,

esemne, c-or să găsească comorile cum or co orî pescat, şi într-o clipă parcă le-ar & luat cineva cu mânoată ma mureala# S-au pornit pe asemenea urale, înu ră' u uit ecourile până spre dealurile din 'are şi

ăsări speriate s-au înălţat iar cârd deasupra noastră#



ăpitanul procedă apoi %oarte cuminte, plecând şi lău-l pe Silver să organi'e'e de arcarea# ;u-i vor ă, nic-ar & putut proceda alt%el# "ăci dacă rămânea pe p

ar & %ost a solut imposi il să se pre%acă a nu înţeleimic din cele ce se petreceau su nasul său# Totul empede ca lumina 'ilei# "ăpetenia era Silver şi laorunca lui se adunase o ceată întreagă de răsculaţi#

marinarii paşnici 6 curând a ieşit în vileag că au maiămas şi dintr-aceştia pe cora ie 6 s-au dovedit a &işte prostănaci# 5e altminteri, se prea poate că şi eirau stârniţi împotriva noastră de răsculaţi, dar n-ave

e% să meargă prea departe# <na era să cârteşti, săândăveşti şi să nu vrei să e@ecuţi ordinele, şi cu toltceva e să pui stăpânire pe o cora ie şi să uci'i oameevinovaţi# 5upă ciondăneli îndelungate, ec ipa2ul s

mpărţi ast%el3 şase rămaseră pe cora ie, iar ceilalţieispre'ece, printre care şi Silver, co orâră în ărci# îlipa asta m-am otărât rusc să săvârşesc primul dineria aceea de acte disperate, care ulterior ne-au scăp

otuşi de moarte# " i 'uisem cam aşa3 totuna nu pute



une mâna pe cora ie, din moment ce Silver a lăsat pord sase din tâl arii săi# 0e de altă parte, o dată ce-aămas numai sase, înseamnă că nu au cine ştie ce nev

e mine aici# 4i am otărât să co or şi eu pe ţărm# înlipă am încălecat alustrada şi m-am lăsat să cad în mai apropiată arca, care s-a şi pornit în secunda

rmătoare# ;u mi-a dat nimeni prea multă atenţie şi

umai vâslaşul din %aţă a rostit plictisit3 6 Tu eşti, Dne capul la cutie9 5ar Silver, a(at în cealaltă arcă, sitat cu luare-aminte spre mine şi m-a strigat, ca să sonvingă că într-adevăr eu sunt# + început să-mi par

ău că m-am pornit cu ei, dar nu mai aveam încotro#ărcile s-au luat la întrecere care va a2unge mai repea ţărm# Si pentru că arca în care mă a(am eu pornisrima, era mai uşoară ca cealaltă şi cu vâslaşi mai

oinici, am luat-o cu mult înaintea lui Silver# "um a2uns la mal, într-o clipă m-am şi prins de o creangăărit din arcă şi m-am năpustit cu capul înainte înesiş# Silver şi tovarăşii săi rămăseseră la vreo sută

ar'i în urmă# 6 Dim, Dim9 tot striga el# 5ar se înţele



ă n-am stat nici o clipă să iau aminte la strigătele luugeam de mâncam pământul, sărind peste rădăcini,

%rângând crengile, că'ând şi iar ridicându-mă, şi am

%ugit aşa, până când am simţit că nu mă mai ţin putapitolul M!: 0rima lovitură /ulţumit că m-am vă'utcăpat de Lunganul, mam înveselit şi am început sărivesc curios în 2uru-mi# La început m-am pomeni

rintre nişte smârcuri năpădite de sălcii, păpuriş şi %%el de copaci de care nu mai vă'usem# +poi am ră' iână-n marginea unor nisipărişuri ce se întindeau cae aproape o milă, având şi urme de vegetaţie3 creşt

ci-colo pini rari şi un %el de copăcei sc ilavi, semănste2ari, dar cu %run'e al icioase ca ale sălciilor#eparte, departe se 'ărea un deal cu două creste, celeouă culmi stâncoase sclipeau ciudat în lumina soare

imţeam pentru întâia dată în viaţa mea ucuria ce-oncearcă e@ploratorii, a2ungând în locuri pe unde nălcat nici când picior de om# !nsula nu era locuită#amenii veniţi cu mine rămăseseră mult în urmă şi n

& putut întâlni în cale decât cine ştie ce 2ivine sau p



ă stre-curam cu prevedere printre copaci# întâlneamot pasul %el de %el de plante şi (ori necunoscute# 5n loc dădeam şi peste şerpi# <nul din ei, încolăcit p

iatră, a ridicat capul şi a sâsâit %urios la mine, cumâsâi rotindu-se un titire'# Ca ar n-aveam eu că vedeentru prima oară în viaţă atât de ine cunoscutul şaru clopoţei, a cărui muşcătură e mortală# !n s%ârşit

ntrat într-un ăţiş de copaci ce semănau a ste2ari# /aâr'iu am a(at că aşa se şi c eamă3 ste2ari cu %run'aeşnic verde# "reşteau pe pământ nisipos şi erau %ocun'i, ca nişte tu%e de păducel# "rengile noduroase

rau straniu împletite şi coroana deasă părea să se însupră-le ca un acoperiş de paie# 0âlcurile de ste2armai înalţi şi deşi, co orau pe panta nisipoasă spre nişmlaştini întinse, năpădite de păpuriş, prin care şerpu

na din gârlele ce se vărsau în strâmtoare# 0ale de aluteau peste smârcuri şi contururile 5ealuluic eanului pâlpâiau tremurătoare în vă'du ul &er inteeodată am au'it %oşnind păpurişul# = raţă săl atică

uă măcăind ' orul, apoi alta, şi curând am vă'ut



nălţân-du-se deasupra smârcurilor un cârd uriaş deăsări, care se roteau cu ţipăt în vă'du # /i-am daieama îndată că tre uie să se & arătat prin apropiere

reunul din marinarii noştri# ;-am greşit# "urând amu'it de departe un glas, care, tot apropiindu-se, răsuin ce în ce mai desluşit#-am speriat îngro'itor, am dat %uga în ăţişul cel ma

propiat şi m-am tăinuit ca un şoricel printre ste2ari#las răspunse de undeva# +poi l-am au'it iar pe celintâi şi l-am recunoscut 6 era glasul lui Silver# ;u-i

mai tăcea gura, tot vor ind cu cineva# Tovarăşul lui î

ăspundea arar# 5upă cum mi s-a părut mie, eraumândoi scoşi din sărite, dar cuvintele, cu toate%orturile mele, nu le puteam desluşi# 5e la o vremmuţit amândoi# 0esemne s-or & aşe'at să se mai

di nească, deoarece şi păsările s-au liniştit şi s-auciuat iar în păpuriş# în clipa asta mi-am dat seama c

%apt mă a at de la îndatoririle mele# 5acă am %ost ae prost să de arc pe uscat împreună cu piraţii, cel pu

ă ascult ce au de gând# 5atoria îmi impunea să mă



%urişe' cât mai aproape de ei şi să mă ascund în tu%cesta des de ste2ari strâm i şi noduroşi# Sta ilisem@act locul unde şedeau cei doi marinari, şi după su

ocilor, şi după cele câteva păsări, care mai roteauperiate deasupra lor# +m luat-o târâş înainte şi cânddicat în s%ârşit capul, privind prin %run'iş, l-am v

ntr-o poiană înver'ită, lângă mlaştină, pe Do n Silve

ar în %aţa lui se proptise celălalt marinar# <rmau săor ească, stând amândoi în păliştea soarelui# Silvervârlise pălăria 2os în iar ă şi pe %aţa lui mare, dolo%i al ă, şiroind de sudoare, se citea o rugăminte aproa

isperată# 6 0rietene, repeta el, mi-eşti mai scump curul# =are cre'i tu că mi-aş ate atâta capul cu tine,acă nu te-as iu i din toată inima7 5ar ce s-a %ăcut,

%ăcut şi acum nu mai poţi sc im a nimic# +şa că sta

cum cu tine doar pentru că nu vreau să-ţi %rângi gâe pomană# 5e-ar a(a marinarii noştri ce vor esc eu cne, Tom, nu ştiu, ce mi-ar %ace9 6 Silver###, răspu

marinarul, şi am o servat că s-a %ăcut staco2iu la %

lasul răguşit îi vi ra ca un otgon prea întins# Silver,



um te văd nu mai eşti tânăr şi parcă mai ai un pic dra'# "el puţin deocamdată nu te socoate nimeni un

scroc# +i ani### mulţi ani### mai mulţi decât au

marinari# 4i nici laş nu eşti# Lămureşte-mă, rogu-tee-ai în ăitat cu leprele astea a%urisite7 Gău, nu pot red că ai %ăcut cârdăşie cu ei# +(ă deci că mai curâş lăsa să mi se taie mâna dreapta, decât să a2ung un

ădător### <n 'gomot neaşteptat îi curmă cuvintele#ă am găsit în s%ârşit un marinar cinstit9 4i în aceealipă a2unse până la mine con&rmarea că mai este ua %el# 5eparte, dincolo de smârcuri, răsună un strig

mânie, apoi un ţipăt strident, urmat de un geamăt%âşietor# $coul repetă de câteva ori geamătul, i' ine stâncile din 5ealul =c eanului# Toată armata deăsări se înălţă iar în vă'du , acoperind cerul# Lungă

reme mi-a mai răsunat în urec i geamătul acesta degonie, deşi se înscăunase iar tăcerea, întreruptă doa

%âl%âitul din aripi al păsărilor ce co orau şi de mugndepărtat al (u@ului#



Tom tresări ca un cal căruia i-ai da pinteni# 5ar Silvici nu clipi din oc i# Stătea spri2init în câr2ă şi-l &rivirea ca un şarpe gata să muşte# 6 Do n9 spuse

marinarul, întin'ând mâna spre el# 6 Dos la ele9 urlăilver, %ăcând un salt îndărăt cu o iuţeală şi a ilitatecro at# 6 ine, Do n Silver, las 2os la ele, spuse

marinarul# 5ar să ştii că numai conştiinţa necurată te

%ace să te temi de mine# Te implor, lămureşte-mă cntâmplat acolo9 6 "e s-a întâmplat7 îl strâm ă Silveri 'âm i, dar nu atât de larg ca de o iceiA pe %aţa luiătăreaţă oc ii i se îngustară ca două ascuţişuri de ac,

trălucind sticlos# "e s-a întâmplat7 "red că +lan a ţiărmanul Tom se năpusti la ucătar# 6 +lan79 e@clal# 5acă-i el, &e-i ţărâna uşoară### + murit ca un ad

marinar9 0e când tu, Do n Silver### Lungă vreme a

ovarăşi, dar de acum înainte s-a isprăvit9 " iar de-o ă mor ca un câine, n-am să-mi calc pe cuget# :oi l-amorât pe +lan, nu-i aşa7 +tunci omorâţi-mă şi pe macă sunteţi în stare9 5ar să ştii că nu mă tem de voi

cestea &ind spuse, vitea'ul marinar se întoarse cu



mi-au prins aripi de umeri# Căţişul rămase departe îrmă# +lergam cum nu mai alergasem niciodată#

G uram, %ără să mă mai uit pe unde trec, doar să pu

ntre mine şi ucigaşii aceştia cea mai mare distanţăosi ilă# "u &ece pas spaima mea creştea, pre%ă-câne în cele din urmă într-o groa'ă ne ună# Situaţia mera pur şi simplu disperată# 0ot eu oare îndră'ni când

ăsuna lovitura de tun să mă urc în arcă alături deâl arii aceştia, cu mâinile pătate de sânge omenesc7u oare nădă2dui că nu-mi va suci gâtul oricare din eiar în prima clipă când ar da peste mine7 5oar lipsa

mea e prea de a2uns pentru a le dovedi că mă tem dei vasă'ică le-am g icit 2ocul# *Totul s-a s%ârşit, cugu# +dio *Cis-paniola*9 >ămâneţi cu ine, squirerelawney, doctor Livesey şi căpitane Smollett9 5ac

m să mor de %oame, voi muri %ără doar şi poatetrăpuns de cuţitele andiţilor###*# ?oneam %ără săncotro mă îndrept, până când m-am pomenit la poalealului acela cu două creste# în partea aceasta a ins

te2arii cu %run'işul veşnic verde erau mai rari şi



ncepuseră să semene a copaci adevăraţi# !ci-colo pri se înălţau pini singuratici, numărând cel puţininci'eci-şapte'eci de picioare1 până-n vâr%# :ă'du u

ra proaspăt şi curat, cu totul alt%el decât 2os, lângămlaştină# 1 0icior 6 unitate de măsură, egală cu KQ,m# 5ar aici mă aştepta altă prime2die, şi inima mi strânsese iar de groa'ă#

apitolul M: ! !nsularul <n val de pietriş mărunt seevărsă pe panta stâncoasă, săltând şi %âşâind în iarrintre pomi# +m privit %ără voia mea în sus şi am %ăptură ciudată, care s-a ascuns rusc după un trun

e pin# "e să &e7 <n urs7 <n om7 = maimuţă7pucasem să o serv doar ceva negru şi lăţos, care m-ârât în toate spaimele# +şadar, amândouă căile îmi ăiate# în urmă mă pândesc ucigaşii, în %aţă 6 di ani

ceasta# într-o clipă am otărât că un pericol cunoscue pre%erat unuia necunoscut# 0ână şi Silver nu mi ărea atât de groa'nic ca monstrul acesta păduratic#

%ăcut stânga împre2ur, şi, întorcându-mă din când î

ând să arunc o privire în urmă, am pornit în %ugă î



artea unde ştiam că tre uie să &e ărcile# /onstrul a%ăcut însă şi el un ocol mare, m-a întrecut şi acum sar în %aţa mea# $ram rupt de osteneală# 5ar c iar să

& simţit nici urmă de osteneală, tot nu m-aş & pututntrece la %ugă cu un asemenea protivnic# 8ăptura ciudată alerga din trunc i în trunc i cu o sprintenealăe cer # +lerga în două picioare, ca oamenii, deşi se

pleca mult în 2os, de parcă s-ar & curmat în două# m era, nu mai încăpea nici o îndoială# /i-a venit întlipă în minte tot ce au'isem cândva de cani ali şiocmai mă pregăteam să strig după a2utor, când gând

ă am totuşi în %aţă în om, c iar săl atic de-ar &, m-prit, îm ăr ătându-mă# începea să-şi %acă iar loc înmine groa'a de Silver# +m contenit din %ugă, c i 'uinum să %ac să scap de duşman# +poi miam amintit

n pistol cu mine# "ând mi-am dat seama că nu sunte'armat, mi-a revenit toată ăr ăţia şi am pornit cu

otărâre spre insular# $l a dat să se ascundă iar dupăopac# :ă'ândumă însă că mă îndrept spre el, a ieşit d

scun'iş şi a %ăcut un pas în întâmpinarea mea# +po



m %ost părăsit aici pe insulă# +u'isem şi eu deroa'nica pedeapsă născocită de piraţi3 să-l de arce pinovat pe-o insulă îndepărtată şi pustie, lăsân-du-l

ingur, doar cu o mică provi'ie de gloanţe şi pra% deuşcă# 6 +m %ost părăsit pe insula asta acum trei anrmă el# 5e atunci mă tot rănesc cu carne de căpriou pomuşoare şi stridii# =mul e în stare să trăiască

riunde l-ar arunca soarta# 5ar de-ai şti, drăguţule, cor mi-e de mâncare adevărată9 ;-ai cu tine o ucăţice rân'ă 7## ;u7 5e câte ori vise' şi iar vise' în nopţil

mele lungi o ucăţică de rân'ă pe-o %eliuţă de pâine

i când mă tre'esc, văd că a %ost doar un vis# 6 5acăă i' utesc să mă întorc la mine pe cora ie, ai să capeţn calup întreg de rân'ă, i-am spus eu# $l îmi pipăiatraiele, îmi mângâia mâinile, se uita cu admiraţie la

i'mele mele, tot ucurânduse ca un copil că vede, în%ârşit, în %aţa sa un om# +u'indu-mi răspunsul, s-a mine cu un %el de şiretenie# 6 5acă o să i' uteşti sntorci la tine pe cora ie7 îmi repetă el cuvintele# 5a

e-ar putea împiedica să te întorci7 6 ;u dumneata,



oroc### /i-am dat cuvântul să mă îndrept şi acuma igur că nu mă a at din cale, ai să ve'i tu9 4i mai e ce

Dim, îşi co orî el în şoaptă glasul, privind ănuitor în

ur# +cuma sunt un mare ogătaş# "ând am mai au'iti pe asta, m-am convins că ne%ericitul şi-a ieşit dine când stă aici singur# 0esemne, mi-o & citit gându

%aţă, căci repeta cu şi mai multă aprindere3 6 <n m

ogătaş9 5a, da, sunt un mare ogătaş9 +scultă, Dim, ă %ac om din tine, crede-mă9 + , Dim, ai să-ţinecuvânte'i soarta pentru că m-ai întâlnit tu primul9eodată %aţa i se întunecă, îmi încleştă strâns mâna,

dicând ameninţător un deget# Spune adevărat, Dimi venit cu cora ia lui 8lint7 într-o clipă m-a stră%ulgn gând %ericit3 omul acesta ar putea deveni aliatulostru# 4i i-am răspuns pe loc3 6 ;u, nu-i a lui 8lint#

lint a murit# 5ar dacă vrei să ştii adevărul, uitedevărul3 avem pe cora ie câţiva din vec ii lui tovarăi asta e o mare nenorocire pe capul nostru# 6 5ar n-veţi cumva printre voi pe### cel %ără de un picior

ntre ă el gâ%âind# 6 Silver7 am între at la rândul m



Silver9 Silver9 5a, Silver îl c ema# 6 $l e ucătarulostru# 4i conduce toată anda# "um mă mai ţinea de

mână, %u cât pe ce să mi-o rupă au'indu-mi cuvintel

acă te-a trimis Lunganul, spuse el, sunt pierdut# 5au unde te găseşti aici7 +m otărât să-i povestesc îndotul 6 şi de călătoria noastră, şi de situaţia grea în cae-am pomenit# /-a ascultat cu luare aminte şi când

%ârşit, m-a mângâiat uşor pe cap# 6 $şti un ăiat deea ă, Dim, spuse el# 5ar acuma aţi intrat la marenang ie# i'uiţi-vă pe en ?unn, că vă scoate el dinncurcătură, ai să ve'i# 5ar ia spune-mi3 cum s-ar pu

urta squire-ul vostru cu un om care l-ar scoate dinncurcătură7 !-am spus ca squire-ul nostru e cel maieneros om din lume# 6 ine, ine### 5ar, ve'i tu, urm

en ?unn, n-am deloc de gând să-i cer o livră de lac e

au un loc de portar# ;u, aşa ceva mă lasă rece9 :reautiu doar, dacă o să se învoiască să-mi dea arem o me lire din anii care sunt şi aşa ai mei7 6 Sunt sigur să ţi-i dea, i-am răspuns eu# Toţi marinarii ar & ur

ă-şi primească partea din comorile găsite# 6 4i are s



ăstruşnic dintr-un oc i şi m-a ciupit tare de mână# 6şa să-i spui squire-ului tău, Dim3 n-a semănat niciosimplu marinar# 4i să-i mai spui că en a stat trei a

ici pe insulă, singursingurel, 'i şi noapte pe vreme ui pe vreme rea# <neori spunea poate câte o rugăciunlteori îşi aducea aminte de maică-sa cea ătrână, deşe mult nu mai e printre cei vii, uite aşa să-i spui# 5

ea mai mare parte din vreme### asta să i-o spuiumaidecât### cea mai mare parte din vreme ?unn scupat de alte lucruri# i când ai să-i spui cuvintelestea, să-l ciupeşti uite-aşa# i el mă ciupi iar de mân

u toată prietenia# 6 Si uite ce să-i mai spui, urmă elunn e un om %oarte cumsecade, aşa să-i spui# ?unnmult mai multă încredere într-un cavaler înnăscut dentr-un cavaler al norocului, tocmai pentru că a %ost

nsuşi cândva cavaler al norocului# 6 5in tot ce-miovesteşti dumneata n-am înţeles aproape nimic, i-apus eu# 5e alt%el asta n-are acum nici o însemnătatentru că totuna a ar n-am cum am să a2ung înapoi

ora ie# 6 5a, spuse el, ai scrântit-o# 5ar nu-i nimic,



u o arcă pe care mi-am %ăcut-o singur cu mâinile ţin ascunsă su o stâncă# în ca' de nevoie putem pl

u ea, când s-o întuneca### 5ar ia stai9 strigă el deo

sta ce-o mai &7 " iar în clipa aceea răspunse dinsprora ie o lovitură de tun# $coul prinse tunetul,urtându-l peste toată insula# "iudat lucru3 până lapusul soarelui mai rămâneau cel puţin două ceasuri

-a început lupta9 am strigat eu# înainte9 Cai mai rem-am repe'it în direcţia coră iei, uitând de toatepaimele de mai adineauri# ;enorocitul de en alergatât de sprinten alături de mine# 6 /ai la stânga, ia-o

mai la stânga9 repeta el# /ai la stânga, Dim, drăguţuine-te mai în um ra pomilor9 <ite în locul ăsta ammpuşcat eu prima căprioară# +cuma nu mai co oarăână aici, rămân sus pe creste, se tem de en2amin

unn# +9 <ite şi cimitirul# :e'i moviliţele7 :eneam aii mă rugam uneori, când îmi înc ipuiam că sar putea

&e 'i de duminică# ;-o & c iar ca la iserică, dar totarcă-i mai s&nţit olecuţică locul# ;u-i vor ă, nu ave

ici capelan, nici i lie### 4i tot pălăvrăgea aşa, %ăr



u care plecase erau atât de întărâtaţi, încât,mărturisesc, nu mai nădă2duia nimeni dintre noi să-l

adă pe Dim vreodată# ;e-am gră it să urcăm pe pun

e dogoare prinsese să se topească smoala, cu careeruisem crăpăturile# i asemenea du oare veneainspre smârcuri, de era mai să-mi vie rău# întrâmtoarea asta păcătoasă du nea a %riguri şi

i'enterie# "ei şase ticăloşi şedeau ursu'i su pân'ă, peac# ărcile se vedeau trase la mal,ângă gura unui râuleţ, şi în &ecare din ele şedea cân marinar# <nul din ei şuiera agale *Lilli ullero1*#

şteptarea devenind insuporta ilă, am otărât săornesc împreună cu Cunter într-o recunoaştere, luâu noi ărcuţa cea mică 6 *0uiul*# ărcile se a(aucostate la mal cam în dreapta coră iei# $u cu Cunte

nsă, am pornit direct spre locul unde se a(a însemnae artă palisada# = servându-ne, marinarii lăsaţi dea'ă au început să dea semne de nelinişte# *Lilli ulleamuţit rusc# +poi au prins să se certe între ei, neşt

esemne ce otărâre să ia# 5aca le-ar & trecut prin ca



ă-i dea de ştire lui Silver, toate ar & luat, pro a il, alntorsătură# 5ar se vede că primiseră ordin să nuărăsească în nici un ca' ărcile, aşa că în cele din urm

-au cui ărit iar amândoi în ele şi unul din ei a prins uiere în continuare *Lilli ullero*# ărmul se om a aşor %ormând un soi de mic capA am manevrat întrn aşa %el, încât capul acesta să ne ascundă vederii

uşmanilor până în clipa acostării# Sărind pe mal, amupt-o de %ugă cât mă ţineau picioarele, păturindu-mreala il su pălărie o atistă de mătase, care să măpere de ra'ele soarelui ar'ător# ineam în &ece mâna

âte un pistol încărcat# 5ar n-am stră ătut nici o sutaar'i, ca m-am şi vă'ut a2uns la palisadă# 1 Lilli ullern cântec engle'esc de glumă# <n i'vor cu apă străveâşnea din pământ aproape de culmea unui deluşor#

ot aici în 2urul i'vorului se înălţa o căsoaie tocmită ârne tari# 5upă cât era de mare, ar & %ost să încapăa vreo patru'eci de oameni# în pereţi avea găuritem ra'uri pentru tras cu puşca# !ar în 2urul casei se

şternea o ătătură largă pre2muită de o palisadă de ş



icioare, %ără urmă de portiţă ori 'ăplas# ;-ar & %os-o s%ărâmi şi era cu neputinţă să te adăposteşti în di de %ocurile celor a(aţi în casă# =amenii asediaţi î

ar & împuşcat pe rând pe atacanţi ca pe nişteotârnic i# "u stră2eri uni şi merinde de a2uns ar &utut respinge atacul unui regiment întreg# /ai ales m

ucurat i'vorul# ;u-i vor ă, nici în ca ina de pe

Cispaniola* nu eram instalaţi rău3 aveam şi acolo omulţime de arme, muniţie, merinde şi vin în cantităţindestulătoare, dar apă n-aveam# "ugetam tocmai laro lema asta, când am au'it deodată un groa'nic ţipă

e agonie# ;u mă întâlneam pentru prima oară cumoartea 6 doar am servit cândva în oştile ducelui deum erland1 şi am %ost c iar rănit la 8on-tenoy. 6 dapătul acesta a %ăcut să mi se strângă inima# *;i l-a

morât pe Dim CawEins*, m-am gândit eu atunci# /nseamnă să &i vec i soldat, dar să &i doctor înseam

mai mult# în meseria noastră nu-ţi este îngăduit să pici o clipă# +m luat pe loc o otărâre, m-am întors p

mal şi am sărit în ărcuţă# 5in %ericire, Cunter s-a



ovedit a & un e@celent vâslaş# G uram prin strâmta săgeata# +u acostat la ord şi m-am căţărat iar peora ie# 0rietenii mei erau pur şi simplu 'guduiţi# Sq

relawney stătea al ca varul şi 6 sărmanul de el9 6u-şi putea ierta prime2diile ce tre uia să le în%runtăin cau'a lui# <nul din marinarii ce şedeau pe ac eral %oarte palid şi a ătut# 1 5ucele de "u erland 6

omandant de oşti engle', a trăit pe la mi2locul sec#M:!!!# . în lupta de la 8ontenoy, în elgia la 1)NF,ştirile engle'e au %ost în%rânte de %rance'i# 6 =mcesta, spuse căpitanul Smollett, arătând spre el, nu-

eprins încă cu pirateria# "ând a au'it ţipătul, doctorera mai să-şi piardă cunoştinţa# ;u-i mai tre uie multeacă de partea noastră# !-am e@pus căpitanului pla

meu şi apoi l-am discutat cu toţii# 0e ătrânul >edrut

postat pe coridor, între ca ină şi ac, dându-i trei oratru musc ete încărcate şi o saltea, care să-i slu2ease parapet# Cunter a trântit o arcă la cârmă, şi eumpreună cu Doyce ne-am apucat să încărcăm în ea

e puşcă, musc ete, pesmeţi şi carne de porc# +poi a



o orât în arcă un utoiaş cu coniac şi preţioasa meaădiţă cu medicamente# în vremea asta squire Trelawi căpitanul sau urcat iar pe punte# "ăpitanul l-a c em

e al doilea şe% de ec ipa2, care era mai mare pestemarinarii rămaşi pe ord# 6 /ister Cands, îi spuse el,untem doi şi &ecare din noi are câte o perec e deistoale# "are din voi va cute'a să dea vreun semnal

& ucis pe loc# andiţii au rămas uimăciţi# +poi, dup-au mai s%ătuit în şoaptă, s-au năpustit cu toţii laepeng, cu gând să ne atace pe la spate, dar,

ntâlnindu-l în trecătoarea îngustă pe >edrut cu

musc etele, s-au repe'it iar îndărăt# <nul din ei şia iţiapul din c epeng, să vadă ce mai e pe punte# 6 Dosapul, potaie9 i-a strigat căpitanul# "apul a dispărut#ase, speriaţi de moarte, s-au ascuns pe undeva,

muţind# 1 0ort 6 desc i'ătură în ordul vasului# $u cDoyce am încărcat cu vâr% ărcuţa, aruncând toate c

este grămadă# +poi am co orât şi noi în ea prin pore la cârmă, şi, vâslind din răsputeri, am pornit îndat

pre mal# + doua noastră incursiune i-a scos din ţâţâ



e amândoi stră2erii lăsaţi pe mal# *Lilli ullero* amar, şi mai înainte de a-i pierde noi din vedere, ocolinapul, unul din ei îşi lăsă altă postul şi o luă la %ugă

dâncul insulei# /-am gândit o clipă să mă %olosescrile2ul acesta şi să le distrug ărcile, dar m-am temuu se a(e cumva peaproape Silver cu întreaga andă şă nu pierdem totul, vrând să câştigăm prea mult# +m

costat deci în acelaşi loc şi am început să cărămaga2ele în reduta noastră# împovăraţi din greu, ne-aus merindele şi muniţiile până-n %ort şi le-am aruneste palisadă, lăsându-l pe Doyce de pa'ă lângă ele#

rma să rămână singur, în sc im avea cu el o 2umătae du'ină de puşti# $u cu Cunter ne-am întors la arcm luat amândoi în spate câte o nouă sarcină de agan %elul acesta, lucrând %ără întrerupere, am transp

eptat toată încărcătura# Doyce şi Cunter au rămas îedută, iar eu, vâslind tot aşa din răsputeri, am pornipre *Cis-paniola*# Cotărâsem să mai încerc o dataărcuţa# $ra riscant lucru, dar mai periculos pe cât ar

utea să vă pară# $i erau ineînţeles mai mulţi ca noi



c im noi eram mai ine înarmaţi# ;ici unul din ceilecaţi pe uscat n-avea musc etă, şi mai înainte de a utea ei apropia până la o ătaie de pistol, am & apuc

ă împuşcăm cel puţin şase din ei# Squire Trelawneyştepta la %erestruica de la cârmă# 0ărea mult îm ări c iar vesel# înş%ăcând %râng ia ce i-o aruncasemărcuţa la ord şi am început să încărcăm iar în ea car

e porc, pra% de puşcă şi pesmeţi# +poi am luat câtmusc etă şi câte un pumnal pentru mine, pentru squirelawney, pentru >edrut şi pentru căpitan# >estul drme şi pra% de puşcă leam aruncat peste ord#

trâmtoarea avea doi stân2eni şi 2umătate adâncimeuteam vedea prin apa limpede cum străluceşte în soţelul pe %undul nisipos# începuse re(u@ul şi vasulă se întoarcă în 2urul ancorei# Lângă ărcile de pe m

e au'eau glasuri strigân-du-se# 5eşi asta ne dovedeaDoyce şi Cunter, care se găseau mai spre răsărit, nu%useseră încă o servaţi, am otărât să ne gră im#

edrut şi-a părăsit postul din coridor şi a sărit în

ărcuţă# !ar noi am remorcat spre celălalt ord, ca să-



uăm pe căpitanul Smollett# 6 ăieţi, strigă el cu glasare, mă au'iţi7 ;ui răspunse nimeni din ac# 6 ie mădrese', + ra am ?ray# Tăcere# 6 ?ray, urmă mister

mollett, înălţându-şi glasul, părăsesc cora ia şi-ţi oră-ţi urme'i căpitanul# 4tiu că de %apt eşti un omumsecade şi nici ceilalţi nu sunt aşa de răi, precum trăduiesc să pară# in ceasul în mână# îţi dau trei'ec

ecunde să mi te alături# !ar tăcere# 6 :ino odată,rietene, urmă căpitanul, nu ne sili să pierdem vreme pomană# 8iece clipă de 'ă avă poate costa viaţa mi a acestor gentlemeni# Dos în cală s-a început o

ân'oleală surdă, am au'it 'gomot de lovituri şi în cliprmătoare a răsărit pe punte + ra am ?ray# +veara'ul crestat cu cuţitul şi a venit %uga la căpitan, c

âine, pe care-l (uieră stăpânul# 6 /erg şi eu cu

umneavoastră, sir, spuse el, după care au sărit amânn ărcuţă şi ne-am urnit din loc# 5e părăsit părăsisemoi cora ia# 5ar mai aveam mult până a a2unge laedută# "apitolul M:!! 5octorul îşi urmea'ă povestire

ltimul raid al *0uiului* +cest ultim raid 6 al cincile



cesta, mi-a răspuns căpitanul# "u orice preţ tre uie snaintăm împotriva curentului# +lt%el, dacă ne a atee prinde vântul, urmă el, nu se ştie unde o să mai

utem acosta, a ne mai pot şi ataca ărcile piraţilor#re uie să ne urmăm cu dâr'enie cursul, căci curentulre să slă ească curând şi o să putem manevra mai înnişte la ţărm# 6 "urentul a şi început să slă ească, si

ea dat de veste ?ray, care şedea la proră# 0utemntoarce puţintel spre ţărm# 6 /ulţumesc, onora ile, i-m spus eu cu politeţe, de parcă nici gând să & %ost

mai mica neînţelegere între noi# 5e altminteri,

onvenisem toţi în mod tacit să ne purtăm cu el ast%a şi cum ar & %ost de la începutul începuturilor aliostru# 4i deodată căpitanul a e@clamat cu glasc im at3 6 Tunul9 6 /-am gândit şi eu la asta, am

pus eu cu nepăsare, presupunând că vor eşte deosi ilitatea ce-ar avea-o piraţii să ne om arde'e

%ortul# ;-o să poată în nici un ca' transporta tunul pemal şi c iar dacă ar i' uti, n-ar putea ră' ate cu el prin

ădure# 6 ;u, nu, uitaţi-vă la cârmă, spuse căpitanul#



relawney# 6 Stai9 îi răspunse ca un ecou căpitanuli >edrut %rânară atât de puternic arca cu lopeţile,ncât cârma dispăru su apă# 5etună lovitura de tun 6

ceea pe care o au'ise şi Dim, deoarece %ocul tras dquire Trelawney nu a2unsese până la el# ;-am o servnde a lovit g iuleaua# 0resupun că a şuierat deasuprapetelor noastre şi valul de aer stârnit de ea a %ost

esemne pricina nenorocirii ce-a urmat# =ricum ar &%ost, îndată după detunătură, ărcuţa noastră începua apă şi să se scu%unde încetişor# 5e altminteri, apara prea adâncă aici, avea cel mult vreo trei picioare

i căpitanul am rămas în picioare, %aţa-n %aţă, şi nueilalţi trei au că'ut âldă âc în apă, de unde au ieşitpoi pu%nind şi strănutând# 5e %apt am scăpat ie%imeni nu şi-a pierdut viaţa şi am a2uns cu toţii uni

e%eri la mal# 5ar merindele noastre rămăseseră la %i, ceea ce era mai rău ca toate, din cele cinci puştiumai două nu se udaseră# $u, că'ând în apă, îmidicasem instinctiv puşca deasupra capului, iar

ăpitanul, om cu e@perienţă, îşi agăţase puşca în



andulieră, cu înc i'ătorul în sus, aşa că şi arma lui nue udase# "elelalte trei puşti se cu%undaseră o dată cărcuţa# în răstimpul acesta glasurile din pădure

ncepură să se audă %oarte aproape# ;i s-ar & putut alea spre redută# +%ară de asta, ne îndoiam că CunDoyce ar & în stare să re'iste, dacă ar da năvală asupor o 2umătate de du'ină de piraţi# 0e Cunter îl ştiam

âr', dar aveam temeri în ceea ce-l privea pe DoyceAlugă supusă şi credincioasă, ştiind să curăţe de minutraiele cu peria, era cât se poate de nepotrivit la vreme cumpănă şi ră' oi# +larmaţi, ne-am căţărat pe mal

ăsând în voia soartei sărmana ărcuţă, în care se a(aproape 2umătate din pul erea şi merindele noastre#apitolul M:!!! 5octorul îşi urmea'ă povestirea# "um

uat s%ârşit prima 'i de luptă 8ugeam cât ne ţineau

icioarele prin pădurea ce ne despărţea de redută şi c&ece clipă răsunau tot mai aproape glasurile piraţilourând am au'it tropot de paşi şi trosnet de crengi rupn goană, căci piraţii îşi croiau drum spre noi prin ăţ

m înţeles că avem a în%runta o încăierare pe viaţă



moarte şi mi-am cercetat din %ugă puşca# 6 "ăpitanm început eu, Trelawney oc eşte %ără greş, dar puşui a luat apă# "edea'ă-i-o pea dumitale# +u %ăcut

c im , şi Trelawney, tot aşa de tăcut şi calm, s-a oprilipă să controle'e încărcătura# 5oar în clipa asta amservat că ?ray n-are nici o armă şi i-am dat pumnal

meu# ;e-am ucurat cu toţii, când l-am vă'ut cum

cuipă în palme, încruntând sprâncenele, şi cum îşi %ânt cu atâta putere, încât lama pumnalului spintecă uier aerul# 8iece mişcare era o mărturie că noul nosliat are să se ată până la ultima picătură de sânge#

tră ătând în %ugă vreo patru'eci de paşi, ne-amomenit la li'iera pădurii, în %aţa palisadei# ;eimerisem tocmai spre centrul ei, în partea dinspre

mia'ă'i# 4i tocmai în clipa asta şapte tâl ari, cu şe%u

c ipa2 Do +nderson în %runte, dădură u'na dinădure, răcnind cât îi lua gura# S-au oprit toţi uimacu şi squire Trelawney am desc is îndată %ocul pentu le mai da răga' să-şi vină în &re# Cunter şi Doyce

(aţi în redută, au tras şi ei# "ele patru împuşcături



ăsunară toate odată şi nu se pierdură în 'adar3 unul uşmani că'u, ceilalţi se ascunseră în gra ă după copancărcându-ne iar armele, ne-am %urişat de-a lungul

sadei, să privim la cel că'ut# $ra mort de-a inelea#lonţul îl lovise drept în inimă# Succesul ne-a înaripeodată însă din tu&şuri a răsunat un %oc de pistol#lonţul a trecut şuierând pe la urec ea mea şi sărman

om >edrut poticnindu-se, a că'ut cât era de lung laământ# $u şi squire Trelawney am tras amândoi cât%oc în direcţia tu&şurilor, dar trimisesem gloanţele

imereală şi mai mult ca sigur că s-au pierdut degea

ncărcându-ne iar puştile, am dat %uga la sărmanul Tăpitanul şi ?ray se a(au de acum lângă el# 5intr-ocurtă privire mi-am şi dat seama că nu mai e nici oăde2de# 0esemne că împuşcăturile noastre îi siliser

iraţi să se retragă, căci am i' utit să-l transportămesting eriţi pe ne%ericitul vânător dincolo de palisan ca ană# Sărmanul nostru tovarăş9 ;imic nu-l uimie nimic nu se plânsese, de nimic nu se temuse şi nic

măcar nu cârtise o singură clipă de când începuseră



venturile noastre şi până-n 'iua asta, când l-am întinici în ca ană, să-şi dea su(etul# "a un apărător al vecroie stătuse el eroic la post acolo, la intrarea în cori

e cora ie# Toate ordinele le e@ecutase în tăcere, sui conştiincios# $ra cu două'eci de ani mai mare decâoi toţi# 4i iată că acest ătrân şi credincios servitorage acum să moară su oc ii noştri# Squire Trelawn

ă'u în genunc i în %aţa lui, sărutân-du-i mâinile şilângând ca un copil# 6 /or, doctore, nu-i aşa7 măntre ă ătrânul# 6 5a, prietene, i-am răspuns eu# 6are-aş & vrut înainte de moarte să le mai trimit un

lonţ# 6 Tom, suspină squire Trelawney, spune-mi cmă ierţi# 6 /i se cuvine mie oare, sir, să iert ori săumi iert stăpânul7 îl mustră ătrânul servitor# 8ie ce

&# +min9 Tăcu o vreme, apoi ceru să-i citească cine

ugăciune la căpătâi# 6 +şa-i o iceiul, sir, mai adăugl, de parcăşi cerea iertare, şi scurt timp după asta îşiădu su(etul# între timp, căpitanul, al cărui g eroc1 îăruse ciudat de um(at la piept şi prin u'unare, prins

ă scoată din ele un şir întreg de lucruri, care de care



mai neaşteptate3 un steag ritanic, o i lie, un g em de%ori, o pană de scris, cerneală, 2urnalul nostru de âteva plite de tutun# 5upă asta găsi pe undeva o pră

in lemn de rad stru2it şi cu a2utorul lui Cunter o &easupra ca anei# "ăţărându-se pe acoperiş, el prinseră2ină steagul ritanic# Toată procedura asta îi %ăcum se vede, mare plăcere# +poi co orî şi începu să

leagă merindele şi muniţiile, de parcă nimic altcevaar mai & interesat pe lumea asta# 5in când în cândrunca totuşi o privire spre Tom# !ar după ce-şi dăduu(etul Tom, scoase alt steag şi-l acoperi cu el pe

ăposat# 6 ;u vă mai amărâţi atâta, sir, spuse căpitantrângând cu putere mâna lui squire Trelawney# $l amurit %ăcându-şi datoria# 0uteţi să nu vă îndoiţi deoarta ce-l aşteaptă pe lumea cealaltă pe un om, oare

ă'ut %ăcân-du-şi datoria %aţă de căpitanul şi stăpânău# ;u sunt prea tare în teologie, dar amănuntul aceu sc im ă nimic din convingerea mea# ? eroc 6 aina

ăr ătească, 2ac etă# +poi m-a c emat la o parte pe

mine# 6 5octor Livesey, m-a între at el, peste câte



ăptămâni aştepţi dumneata şi squire Trelawney sosioră iei ce urmea'ă să ne &e trimisă în a2utor7 !-amăspuns că a2utorul acesta va mai 'ă ovi cine ştie cât

mp# ;u e vor a de săptămâni, ci de luni# 5acă nu nentoarcem până spre s%ârşitul lui august, landly ne imite o cora ie în a2utor, dar nici mai devreme, nic

mai târ'iu de acest termen# 6 +cuma n-ai decât să

ocoteşti şi dumneata când are să a2ungă aici cora iam înc eiat eu# 6 în ca'ul acesta, sir, spuse căpitanul,cărpinându-se la cea%ă, c iar dacă vom avea noroc arul, tot o să tre uiască să ne strângem cureaua# 6 5

e7 l-am între at eu# 6 0entru că toată încărcătura peare am transportat-o a doua oară s-a prăpădit, iată de, sir, mi-a răspuns căpitanul# 0ul ere şi gloanţe aveestule, dar provi'ii ne-au rămas pe sponci# +ş crede

iar că n-avem de ce regreta că am scăpat de o gură risos# 4i mi-a arătat spre mortul învelit în steag# însta sus peste ca ană a trecut cu mare vuiet şi şuier oiulea, că'ând undeva departe în pădure# 6 = o9

@clamă căpitanul# ;e om ardea'ă9 ine că nu le-a



rea rămas ticăloşilor pul ere# + doua g iulea %usesc ită mai ine# Trecu în ' or peste palisadă şi că'u în

%aţa ca anei, înălţând o trâm ă uriaşa de nisip# 6

ăpitane, spuse squire Trelawney, ca ana nu se vede e cora ie# $i oc esc, pro a il, în steagul nostru# ;-ar mai ine să-l co orâm7 6 Să co orâm steagul7 sendignă căpitanul# ;u, sir# Lasă să-l co oare cine vre

ar eu n-am să %ac aşa ceva# !-am dat cu toţii dreptândra tradiţie marinărească nu îngăduie să co oriteagul în timp de ătălie# +%ară de asta, era o tacticună 6 să le arătăm duşmanilor că nu ne prea pasă de

om ardamentul lor# $i au continuat să om arde'eoată seara# = g iulea a trecut peste capetele noastre,lta a că'ut în %aţa palisadei, a treia a scurmat nisipuiar lângă ca ană# 5ar piraţii tre uiau să oc ească pre

us, aşa că g iulelele pierdeau din putere şi se a%undn nisip# 5e ricoşeuri n-aveam a ne teme# 4i cu toatena din g iulele ne-a străpuns acoperişul şi duşumeae-am deprins curând cu om ar-damentul şi nu-i

ădeam mai multă importanţă decât unui simplu ţârâ



e greier# 6 +re şi o latură ună c estia asta, remarcăăpitanul# Se vede că nu se a(ă nici un pirat peaproan pădure# >e(u@ul s-a înteţit şi merindele noastre

e uie să se & arătat la supra%aţă# ;u se găseşte nicioluntar pe-aici să dea %uga după %riptura noastrăcu%undată7 ?ray şi Cunter s-au gră it să se înscrierimii printre voluntari# ine înarmaţi, ei au sărit pes

alisadă, pornind în recunoaştere# 5ar nu le-a %ost dună mâna pe merinde# 0iraţii se dovediseră a & maite2i decât ne aşteptaserăm noi, ori poate că se i'uiae tunul lui !srael Cands# =ricum, dar cinci tâl ari se

pucaseră să pescuiască merindele din ărcuţa noastrcu%undată şi să le transporte într-o şalupă din aproei din şalupă erau nevoiţi să vâslească %ără întrerupeoarece curentul îi a ătea mereu într-o parte# Silver

tătea la cârmă şi conducea operaţia# $rau toţi înarmu musc ete, do ândite pesemne din cine ştie ce tainiumai de ei ştiută# "ăpitanul se aşe'ă pe o ârnă şincepu să scrie în 2urnalul nostru de ord3 *+le@and

mollett 6 căpitan, 5avid Livesey 6 medic de ord,



ra am ?ray 6 a2utor de dulg er, Do n Trelawney 6rmator şi proprietar de vas, Do n Cunter şi >iceard

Doyce, slugi ale armatorului, aceştia sunt toţi cei răm

redincioşi datoriei lor# Luând cu ei merinde doar pmult 'ece 'ile, au de arcat a'i pe ţărm şi au înălţatteagul ritanic deasupra redutei de pe !nsula "omoriom >edrut , slugă a armatorului, a %ost ucis de re e

Dames CawEins, elev marinar###* /-am oprit şi eu cândul la soarta sărmanului nostru Dim CawEins# 4eodată în pădure a răsunat un strigăt# 6 ;e c eamăineva, spuse Cunter, care se a(a de santinelă# 6

octore9 Squire Trelawney9 "ăpitane9 $i, Cunter, tuşti7 am au'it eu un glas# +m dat %uga la uşă şi l-amă'ut pe Dim CawEins# Tea%ăr şi nevătămat, tocmaeste palisada noastră# "apitolul M!M !ar vor eşte D

CawEins# ?arni'oana din ca ană "um a vă'ut en ?unnteagul ritanic, s-a oprit, m-a luat de mână şi s-a lăsaa pământ# 6 $i, spuse el, uite şi pe prietenii tăi#ltcineva nu poate &# 6 a mai degra ă sunt re elii, a

ăspuns eu# 6 ;iciodată9 e@clamă el# 0e insula asta



ustietatea asta, unde nu vine nimeni niciodată a%aravalerii norocului, Silver ar & înălţat steagul negruiraţilor# 0oţi să mă cre'i, mă pricep eu la atâta lucru

ii sigur că sunt prietenii tăi# 0esemne că au dat o lui au iruit# 4i acum sunt pe mal, apăraţi de vec eaalisadă# 0alisada asta a ridicat-o însuşi 8lint mulţi an urmă# $ e, ce cap avea şi 8lint ăsta9 ;umai romul

utea să-i vină de ac# 4i nu se temea de nimeni, dece Silver# "ăci de Silver, tre uie s-o recunoaştem, seemea ca de %oc# 6 $i ine, l-am întrerupt eu, dacă aoştri au ocupat ca ana, ai să mergem la ei# 6 a mai

tai, protestă en# +şteaptă# $şti un ăiat de trea ă pare, dar nu eşti mai mult decât un ăiat# 0e când enunn e un ăiat şiret# 0e en ?unn nu-l tragi pe s%oarci pentru toată ăutura din lume nu merg până n-am

ă-l vad cu oc ii mei pe no ilul tău gentleman şi pânău-mi dă cuvântul de onoare# ;u uita ce-ţi spun# ;umând cunoşti personal omul poţi avea încredere în elă-i transmiţi din partea mea# 4i să-l ciupeşti uite-aş

mină# 4i m-a ciupit pentru a treia oară, cu un aer pli



u înţeles# 6 !ar când o să aveţi nevoie de en ?unn,tii unde poate & găsit, Dim# +colo unde l-ai găsit tuel care o să vină după el tre uie să ţină ceva al în

mână şi mai ales să vină singur# +şa să le şi spui# *unn are motivele lui să se poarte ast%el*# 6 ine, i-ăspuns eu# "red că te-am înţeles# :rei să ne propui ci pentru asta ai nevoie să te ve'i cu squire-ul sau cu

octorul# Totodată spui că poţi & găsit unde te-am vu astă'i# +sta-i tot7 6 5ar de ce nu între i între ce orot & găsit7 $u primesc de la prân' şi până la a şasea

ătaie de gong# 6 ine, ine, am spus eu# +cum pot să

lec7 6 5ar n-ai să uiţi7 m-a între at el alarmat# Spuncă *numai când cunoşti personal omul* şi că *aremotivele lui*# +m să vor esc cu el ca între ăr aţi# 4icum poţi să pleci, Dim, îmi spuse el, urmând însă s

nă strâns de mână# +scultă, Dim, dar dacă ai să-l ve Silver, n-ai să-l trăde'i pe en ?unn7 " iar dacă or se lege de coada unui cal săl atic n-ai să-l trăde'i7 5aacă piraţii or să de arce pe mal, Dim, n-ai să te

ă'gândeşti până dimineaţa7### <n u uit de tun i-a



coperit cuvintele# ? iuleaua a trecut printre copaci şă'ut pe nisip la o sută de iar'i1 de locul unde ne a(amoi# ;e-am repe'it &ecare în direcţii opuse# :reme de

eas se cutremură de e@plo'ii insula şi g iulelele ' urn pădure, nimicind totul în calea lor# /ă ascundeamând ici, când colo, dar oriunde m-aş & a(at, îmi %ămpresia că g iulelele vin drept spre mine# încetul la

unitate de măsură egală cu R1,NN cm# cu încetul m recăpătat ăr ăţia, dar tot nu mă puteam otărî încăă mă apropii de palisadă, unde cădeau mai cu seamiulelele# 8ăcând un ocol spre răsărit, am a2uns în

%ârşit la pâlcul cu copaci ce creşteau năvalnic c iarângă mal# Tocmai as&nţise soarele şi ri'a %ăcea săuiască pădurea, încreţind uşor oglinda cenuşie aol%ului# în urma re(u@ului rămăsese de'golită o la

%âşie de %und nisipos# :ă'du ul după dogoarea 'ilei ăcise până într-atâta, încât mai îng eţam inişor înerocul meu uşor de vară# *Cispaniola* rămăsese

ncorată în acelaşi loc, dar deasupra ei %âl%âia *>o

esel*, steagul negru al piraţilor, cu un cap de mort



e care-mi vor ise en ?unn, şi că dacă am să amevoie de o luntre, ştiu acum unde s-o găsesc# +m to

mers aşa de-a lungul li'ierei, până când am dat peste

marginea din dos a palisadei# +i noştri m-au întâmpu cea mai caldă ucurie# Le-am povestit toate păţanmele şi am e@aminat apoi cu atenţie noul nostrudăpost# "a ana era construită toata din trunc iuri

estru2ite de pin 6 şi pereţii, şi acoperişul, şi podeleluşumeaua se înălţa cu un picior şi pe alocuri c iar cn picior şi 2umătate deasupra solului# La intrare sen %el de cerdac, iar pe su cerdac murmura un pârâ

are se vărsa într-un a'in arti&cial %oarte original laedere3 un uriaş ca'an de cora ie, %ără %und şi vârâisip până la *linia de plutire*, cum spunea căpitanuasă nu se a(a aproape nimic# ;umai într-un colţ se

edea o lespede de piatră ce slu2ea drept vatră, cu unrătar de &er în %ormă de coş în 2urul ei, ca să nu t

%ocul de marginea lespe'ii# Toţi copacii de pe coastâm ului ce împresurau pali-sada %useseră tăiaţi şi

%olosiţi la construcţie# 5upă cioturile rămase se ved



ierit aici o dum ravă de toată %rumuseţea# Stratul easupra al solului, spălat de ploi după ce se tăiaserăopacii, lăsase de'golit stratul de nisip de dedesu t#

umai în 2urul ca'anului, unde se scurgea pârâul,reşteau muşc i, %erigi şi tu&şuri# !ar dincolo de pancepea îndată pădurea înaltă şi deasă# +sta ne îngre

mult apărarea# Spre partea uscatului pădurea era

lcătuită din pâlcuri dese de pini, iar în %aţă, spre goe mai adăugau şi ste2ari cu %run'a veşnic verde# rece de seară, de care am mai pomenit, su(a prin toatrăpăturile ca anei, tocmite grosolan din ârne, şi

ducea necontenit nori de nisip mărunt# ;isipul aceste intra în oc i, ne scrâşnea în dinţi, cădea în mâncar%or%otea la %undul ca'anului, în i'vor, cum %or%o

rişul, în oală# Corn n-aveam, aşa că %umul ieşea p

esc i'ătură pătrată în tavan# 5ar mai înainte de a-şi(a ieşirea, se răspândea prin toata casa, %ăcându-neuşim şi să lăcrimăm de 'or# ?ray, noul nostru tovarăra cu %aţa anda2ată, căci tâl arii îi crestară o ra'ul#

ătrânul Tom >edrut , rămas încă neîngropat, 'ăcea



nţepenit lângă perete, acoperit cu steagul ritanic# 5m & %ost lăsaţi să stăm cu raţele încrucişate, pro aă ne-am & descura2at curând# 5ar căpitanul Smolle

ricepea să ne găsească tuturor de lucru# ;e-a c ematl şi nea împărţit în două carturi# într-unul din ele antrat doctorul, ?ray şi cu mine, iar în celălalt 6 squirrelawney, Cunter şi Doyce# în cursul 'ilei ne

stoviserăm toţi, dar căpitanul i-a trimis totuşi pe doioi în pădure după lemne, iar pe alţi doi i-a pus să samormântul lui >edrut # 5octorul s-a apucat deucătărie, eu am %ost pus de santinelă la uşă, iar

ăpitanul trecea mereu de la unul la altul,m ăr ătându-ne şi a2utându-ne pe &ecare# 5in vremreme doctorul se da mai aproape de uşă, ca să maiespire o ţâră de aer curat şi săşi odi nească oc ii

nroşiţi de %um# Sc im a şi cu mine din când în cânouă-trei vor e# 6 Smollett acesta, mi-a spus el odatăn om mult mai acătării decât mine# 5acă o recunose ună voie, să ştii că aşa e, dragă Dim# în alt rând

%ăcut mai întâi o pau'ă, apoi şi-a întors capul şi m-a



rivit atent în %aţă# 6 ;e putem i'ui pe en ?unn alău7 m-a între at el# 6 ;u ştiu, sir, am răspuns eu# ;uunt tocmai sigur că e în toate minţile# 6 :asă'ică nu

n toate minţile, spuse doctorul# 5acă un om şi-a ronei ani în şir ung iile pe o insulă pustie, să ştii, Dim,u poate & în toate minţile, ca tine sau ca mine# +şa

%ăcuţi oamenii# Spui că visea'ă la o ucata de rân'a

a, sir, am răspuns eu# 6 ine, Dim, a înc eiat el# +(ătunci ce %olositor e să-ţi placă delicatesele# /i-ai vesemne ta ac era, dar nu cred să mă & vă'ut vreodatuând o pri'ă de ta ac din ea# 4i nu m-ai vă'ut pentru

u ţin ta ac în ea, ci o ucăţică de parme'an 6 rân'ăalienească# $i, ine, rân'a asta o să i-o dăm lui enunn9 înainte de cină l-am îngropat în nisip pe ătrânom şi am stat un răstimp cu capetele descoperite, în

ătaia vântului, lângă mormântul lui# +dusesem dinădure o grămadă întreagă de vreascuri, dar căpitanuămase totuşi nemulţumit# 6 /âine am să vă %ac eu s

munciţi cum tre uie, ne spuse el, clătinând din cap a

o2ană# 5upă ce am mâncat cu toţii câte un artan de



şe'at aproape de mlaştini, medicamente n-au de nici%el, aşa că, peste o săptămână, 2umătate din ei or săeceraţi de %riguri# 6 +şadar, spunea doctorul, dacă

ă ne poată %ace de petrecanie cât mai curând, or săucuroşi să părăsească insula şi să se întoarcă pe vas#ora ie şi se pot ocupa oricând de vec ea lor meserie irateria# 6 +sta-i prima cora ie, pe care am pierdut-

u vreodată, spuse căpitanul Smollett# $u eram comstovit# /-am răsucit multă vreme până a adormi, darrmă am adormit uştean# Toţi erau de mult tre2i,e2unaseră şi aduseseră lemne, când m-am tre'it eu,

eşteptat de 'gomot şi strigăte# 6 :in cu steag al 9trigă cineva# 4i îndată urmă un strigăt de uimire3 6ne însuşi Silver9 +m sărit %recându-mă la oc i şi mepe'it la am ra-'ura din perete#

apitolul MM Silver parlamentea'ă într-adevăr, sepropiau de palisadă doi oameni# <nul din ei (uturapre noi o 'dreanţă al ă, iar celălalt 6 Silver înersoană 6 păşea liniştit alături# $ra încă %oarte

evreme# ;u mai pomenisem niciodată o dimineaţă a



e %riguroasă, îng eţasem până-n măduva oaselor# ra senin, luminos, şi creştetele copacilor scăpărauanda&rii în ra'ele soarelui ce răsărea, dar în vale, u

vedeam acum pe Silver şi pe însoţitorul sau, maiăinuia um ra# La picioare li se aşterneau scame deeaţă, ridicate peste noapte din smârcuri# "eaţa şi %e se lăsa peste noapte 6 iată ce %ăcea nenorocirea

nsulei acesteia umede şi ântuite de %riguri# 6 =cupă posturile9 ne strigă căpitanul# 8ac prinsoare căumnealor pun la cale vreun şiretlic# +poi strigă cătâl ari3 Stai, cine-i7 Stai că trag9 6 +m înălţat steag a

trigă Silver# "ăpitanul ieşi în cerdac, adăpostindu-supă un stâlp, ca să nu-l lovească vreun glonţ trimismişeleşte# întorcân-du-se spre noi, ne porunci3 6

etaşamentul doctorului să vină la am ra'uri9 5octor

ivesey, ocupă, rogu-te, peretele dinspre nord# Dima cel dinspre răsărit, iar tu, ?ray, 6 la cel dinspre apuelălalt sc im 6 la încărcat musc etele# 5aţi-i 'or9 4i

&ţi atenţi9 +poi se întoarse iar spre tâl ari3 6 "e po%

u steagul vostru al 7 le strigă el# 5e data asta îi



ăspunse nu Silver, ci celălalt pirat# 6 "ăpitanul Silvir, vrea să urce pe ordul dumneavoastră şi să înc eienţelegere9 6 "ăpitanul Silver7 ;u cunosc asemenea

ăpitan# "are-i7 între ă căpitanul# 4i-l au'irăm adăugu 2umătate de glas3 6 !a te uită9 + şi a2uns căpitanepede mai avansea'ă9 Do n Lunganul răspunse el îne astă data3 6 $u sunt, sir# ieţii ăieţi m-au ales

ăpitan după ce-aţi de'ertat dumneavoastră, sir#uvântul *aţi de'ertat* îl rosti mai apăsat# Suntem gaă ne supunem, dar, &reşte, cu anumite condiţii3 dacunteţi de acord să iscăliţi o înţelegere cu noi#

eocamdată însă daţi-mi cuvântul dumneavoastră deinste, domnule căpitan, ca o să mă lăsaţi să plecevătămat şi că nu veţi desc ide %ocul până nam să epărte' de palisadă# 6 ;-am nici un c e% să vor esc c

umneata, îi răspunse căpitanul Smollett# 5ar dacă vă vor eşti cu mine, po%tim încoace# ine minte însăacă pui la cale vreo mişelie, să nu regreţi pe urmă# tâta mi-e de a2uns, căpitane9 e@clamă cu veselie

unganul# <n singur cuvânt al dumneavoastră mi-e



er%ect de a2uns# 4tiu ca sunteţi un gentleman şi căot i'ui deplin pe cuvântul dumneavoastră# =mul cuteagul al încercă să-i oprească# 4i nu era de mirare

eoarece tonul capitanului era departe de a & ama ilar Silver i' ucni în râs şi.K1



i ătu pe umăr tovarăşul, de parcă până şi gândul la ventuală prime2die i se părea o prostie# Se apropiealisadă, îşi aruncă mai întâi peste gard câr2a, apoi s

ăţără şi-l trecu cu o neaşteptată repe'iciune şindemânare# Tre uie să mărturisesc că eram atât denteresat de tot ce se petrecea, încât am uitat şi dendatoririle de santinelă# /i-am părăsit postul la

m ra'ura dinspre răsărit şi m-am proptit în spateleăpitanului, care şedea pe prag, cu ăr ia în palme şioatele spri2inite de genunc i, privind la ca'anul celec i de &er, în care ul ucea apa şi %or%oteau &ric

isip# 4edea aşa, şuierând încetişor printre dinţi cântCaideţi după mine, %eciori şi %ete*# Lui Silver îi %oarte greu să suie coasta a ruptă# înaintând prin m

e nisip mişcător din care răsăreau ici-colo cioturile,

ărea, cu câr2a lui, neputincios ca o cora ie eşuată# 5stră ătut cu ăr ăţie şi într-o stoică tăcere toată calea

i, oprindu-se în %aţa căpitanului, şi-a ridicat mânaalutând cu e@tremă graţie# $ra în cele mai une ain

le sale3 ca%tan al astru lung până la genunc i, cu o



mulţime de um i de alamă, iar pălăria, dată pe cea%ra şi ea de paradă, căptuşită cu dantelă &nă# 6 !ată-n s%ârşit, stima ile, spuse căpitanul, înăl-ţându-şi

%runtea# !a loc# 6 5aţi-mi, vă rog, drumul în casă,omnule căpitan, se rugă cu glas 2alnic Lunganul# 0semenea răcoare nu prea îmi vine să mă aşe' 2os peisip, sir# 6 5acă ai & pre%erat să rămâi om cinstit,

ilver, spuse căpitanul, ai & stat acum la ucătăriaumitale# Tot dumneata eşti de vină# =ri eşti ucătarmeu de vas 6 şi atunci am toate motivele să mă port

ne cu dumneata, ori eşti căpitanul Silver, re el şi pir

i atunci aşea'ă-te din parte-mi doar să te urc în %urcne, ine, căpitane, spuse ucătarul, aşe'ându-se 2os pisip# ;umai că pe urmă va tre ui să-mi dai mâna, ca

mă pot scula de 2os### Cm, nu v-aţi aran2at rău aici

ite-l şi pe Dim9 ună dumneata, Dim### +m onoareoctore9 5a, vă văd adunaţi pe toţi în păr, ca o %ami

%ericită, dacă-mi îngăduiţi să mă e@prim ast%el##ungi vor a, stima ile, îl întrerupse căpitanul# Spune

entru ce ai venit# 6 +i dreptate, căpitane Smollett,



ăspunse Silver# ;-avem timp de (eacuri# Tre uie sămărturisesc că aţi %ost la înălţime a'i-noapte# ;u ştiuare din dumneavoastră e într-adevăr meşter să

mânuiască ranga# <nii din oamenii mei au %ost deareptul 'guduiţi de tre uşoara asta, şi nu numai unii, coi toţi# 0ână şi eu am %ost 'guduit, tre uie s-o

mărturisesc# 0oate numai asta m-a îndemnat să vin a

a să înc eiem o înţelegere# 5ar, 2ur pe toate %ulgerin cer, căpitane, a doua oară nu mai i' utiţi aşa cevasă postăm pretutindeni santinele şi o să micşorăm

orţiile de rom# Sunteţi siguri, pesemne, că am %os

eţi, nu-i aşa7 0uteţi să mă credeţi, însă, că eu n-am %eat nici atâticaA eram doar o osit ca un câine# 5e me'eam eu o clipă mai devreme, n-aţi & scăpat de m

mea# $l mai era viu, când am dat %uga să-l ridic# 6

mai departe7 replică cu sânge rece căpitanul Smolletot ce spunea Silver era doar o şaradă pentru căpitanostru, dar el nici nu clipi măcar# ;umai eu, drept săpun, m-am cam priceput despre ce poate & vor a# /

m adus aminte de ultimele cuvinte ale lui en ?unn ş



m înţeles că tre uie să se & strecurat noaptea în lagăandiţilor, pe când 'ăceau eţi în 2urul %ocului# /-aucurat gândul că au rămas în viaţă doar paispre'ece

in duşmanii noştri# 6 !ată despre ce e vor a, urmăilver# ;oi vrem să punem mâna pe comori şi o săunem numaidecât mâna pe ele# !ar voi vreţi să văcăpaţi viaţa şi aveţi tot dreptul s-o vreţi# Carta-i la v

u-i aşa7 6 Tot ce se poate, răspunse căpitanul# 6 au ştiu sigur că-i la voi, urmă Lunganul# 4i de ce votât de uscat cu mine7 ;u e spre %olosul vostru# Totreau să vă spun e că avem nevoie de arta voastră şi

imic mai mult, personal nu vă doresc nici un rău##ncetea'ă, stima ile, îl întrerupse căpitanul# ;u ţi-aiăsit omul cu mine# 4tim noi ine ce gânduri aveţi var asta n-are nici o importanţă, pentru că nu v-a ţinu

ureaua să le aduceţi la îndeplinire# "ăpitanul îl privepăsare şi începu să-şi îndoape luleaua# 6 5acă + eray ### dădu să înceapă Silver# 6 Stop9 strigă mistmollett# ?ray nu mi-a spus nimic şi nici eu nu l-am

ntre at nimic, mai mult c iar3 te-aş arunca cu plăcer



lace, întrucât mulţi din marinarii mei vă poartă de mâm etele, iată şi a doua soluţie3 vă lăsăm aici pe insmpărţim merindele cu voi în două 2umătăţi egale, ş

%ăgăduiesc să trimit după voi prima cora ie ce ne van cale# :ă s%ătuiesc să primiţi condiţiile acestea# +mai une n-o să puteţi o ţine# ;ădă2duiesc, şi el îşi

dică semeţ glasul, că toţi oamenii voştri mi-aud

uvintele, căci cele ce le spun unuia se adresea'ăuturor# "ăpitanul Smollett se ridică în picioare şicutură scrumul din lulea în căuşul palmei stângi# 6sta-i tot7 între ă el# 6 +cesta e ultimul meu cuvânt,

ur pe %ulgerul din cer9 răspunse Do n# 5acă re%uăsa să vor ească în locul meu ţevile de puşcă# 6er%ect, spuse căpitanul# 4i acum ascultă ce spun eacă veniţi toţi pe rând aici la mine, %ără arme, mă

ă vă pun în lanţuri, să vă aduc în +nglia şi să vă daumâna dreptei 2udecăţi# !ar dacă nu veniţi, ţineţi minmă c eamă +le@ander Smollett, că stau su steagulcesta şi că am să vă trimit pe toţi drept în iad# "omo

-aveţi cum le găsi# Să %ugiţi cu vasul n-o să reuşiţ



eoarece nimeni din voi nu ştie să conducă o cora ieci să vă ateţi nu sunteţi meşteri3 aţi %ost cinci

mpotriva lui ?ray, şi totuşi v-a scăpat din mâini# +i

şuat 'dravăn, căpitane Silver, şi n-o să te poţi urniurând# +ceasta-i ultima vor ă ună pe care o mai aue la mine# !ar la viitoarea întâlnire am să-ţi trimit ulonţ în tigvă# "ară-te, stima ile9 Cai, dă-i 'or9 =c ii

ilver se aprinseră de mânie# Scutură %ocul din luleaţi-mi mâna să mă scol9 strigă el# 6 ;u ţi-o dau, spuăpitanul# 6 "ine-mi dă mâna7 urlă Silver# ;imeni doi nu se clinti din loc# în2urând îngro'itor, Silver se

ână la cerdac, se agăţă de el şi numai ast%el i' uti sădice# Scuipă în i'vor# 6 ;u însemnaţi nimic mai mun oc ii mei decât scuipatul ăsta9 strigă el# 0este o om să vă pun la încăl'it ardug ia ca pe-un polo oc de

om# >âdeti, trăsni-v-ar să vă trăsnească, râdeţi9 0eseas o să râdeţi voi alt%el, iar care din voi o să maiămână în viaţă, o să pi'muiască morţii9 4i, mai trăgâsudalmă, o luă şontâc-şontâc prin nisip# 5e câteva

n şir încercă el să sară peste gard şi de &ecare data



ădea# în s%ârşit, îl trase dincolo omul cu steagul alntr-o clipă dispărură amândoi printre copaci# "apito

MM! +tacul "um se %ăcu nevă'ut Silver, căpitanul, c

rmărise mereu cu luare-aminte, se întoarse şi o servă la post rămăsese doar ?ray# 0entru întâia dată l-amă'ut noi în%uriat pe căpitan# 6 La locurile voastre9l# ;e-am repe'it cu toţii la am ra'uri# 6 ?ray, spuse e

m să-ţi înscriu numele în 2urnalul de ord# i-aindeplinit datoria cum se cuvine unui adevăratmarinar### /ister Trelawney, mă uimeşti9### 5octor

umneata ai purtat cândva uni%ormă militară9 5acă

-ai îndeplinit datoria şi la 8ontenoy, mai ine nu teculai din pat# =amenii doctorului se a(au de-acum dtra2ă la creneluri, iar ceilalţi încărcau musc etele# +oşit cu toţii de ruşine# "ăpitanul ne privi în tăcere#

rinse iar să vor ească3 6 0rieteni, începu el# L-amntâmpinat pe Silver cu toate gurile de %oc, cum s-apune, întradins l-am %ăcut să tur e# 5upă cum a spu.NQ



mâncare şi poţi să îm uci stând la post, urmă căpitanmollett# /işcă mai repede, drăguţă, să nu rămâiămând### Cunter, împarte tuturor câte un gât de gr

n timp ce ne vedeam de-ale noastre, căpitanul c i 'uilanul apărării# 6 5octore, dumneata să ai în gri2ă upuse el# !a seama ine, dar ve'i să nu te prea e@puiloanţelor# Stai înăuntru şi trage de după uşă# >unte

a-ţi pe seamă peretele dinspre răsărit### Tu, Doycerietene, ia pe cel dinspre apus### /ister Trelawney,umneata eşti cel mai un ţintaş, 6 pă'eşte împreunău ?ray peretele dinspre mia'ănoapte, cel lung, cu cin

m ra'uri# +sta-i partea cea mai prime2duită# 5acăâl arii i' utesc să a2ungă până la perete şi să tragă prm ra'uri, are să &e %oarte rău de noi### !ar noi doi

CawEins, suntem nişte puşcaşi %oarte răi, aşa că o s

ncărcăm musc etele şi o să a2utăm după puterielorlalţi# "ăpitanul avea dreptate# "um se ridică soaeste creştetele copacilor, începu să dogorască şi ceae destrămă# "urând nisipul începu să ne %rigă tălpi

rintre ârnele ca anei se arătară &ricele de smoală



ncinsă# ;e-am de' răcat toţi de aine, ne-am desc eiatămăşile la gât şi ne-am su(ecat mânecile până mai se coate# Stătea &ecare la postul său, încins de arşiţ

ţâţat de nelinişte# +şa a trecut un ceas# 6 5race9 spăpitanul, începe să-mi &e urât# ?ray, ia şuieră tu unântecel# în clipa asta ne-am dat seama parcă şi maimpede că ne aşteaptă din clipă-n clipă atacul# 6 5a

mi voie să vă între , sir, mormăi Doyce3 dacă văd peareva, tre uie să trag7 6 8ireşte9 strigă căpitanul# 6ulţumesc, sir, spuse Doyce tot atât de calm şi politicmic nu se întâmplase, dar între area lui Doyce ne %

e toţi să &m şi mai cu luare aminte# 0uşcaşii îşi ţinmusc etele gata, iar căpitanul se opri în mi2locula anei, cu u'ele strânse şi %runtea încruntată# +uecut ast%el câteva clipe# 4i de-odată Doyce îşi sco

eava musc etei prin am ra'ură şi apăsă pe trăgaci# înu se stinsese ecoul împuşcăturii lui, că şi se pornirăoate părţile salve îndreptate spre noi# "âteva gloanţeoviră în ârnele palisadei# 5ar nici unul nu pătrunse

ână la noi, şi, când se împrăştie %umul, aceeaşi lin



ărea să domnească de 2ur împre2urul palisadei şi înădure# ;u se clintea nici o rămurică# ;ici o ţeavă dermă nu strălucea în tu&şuri# 5uşmanii noştri păreau

& intrat în pământ# 6 +i nimerit în careva7 între ăăpitanul# 6 ;u, sir, răspunse Doyce# /i se pare că naimerit, sir# 6 ine măcar că spui adevărul, mormăiăpitanul Smollett# încarcă-i arma, CawEins### "um

are, doctore, câte împuşcături s-au tras dinspre partumitale7 6 0ot răspunde e@act, spuse doctorul Livei împuşcaturi# +m vă'ut trei lim i de (ăcări 6 douălături, şi una mai încolo spre apus# 6 Trei9 repetă

ăpitanul# 5ar dinspre partea dumitale, misterrelawney7 +ici era mai greu de răspuns# 5inspre noe trăseseră multe %ocuri# Squire Trelawney ne asigă'use doar şapte %ocuri, în vreme ce ?ray spunea ca

%useseră opt sau nouă# 5inspre răsărit şi apus se trăoar câte un %oc# "um se vede, atacul urma să vieinspre nord, iar din celelalte părţi se trăsese doarentru a ni se distrage atenţia# Totuşi, căpitanul Smo

u sc im a nimic din dispo'iţiile anterioare# 6 andiţi



u tre uie lăsaţi să sară nicăieri peste pali-sadă, alt%rice am ra'ură ar a2unge, ne pot împuşca pe toţi ca pişte şoareci în propriul nostru %ort# 5e altminteri, n

rea aveam răga' de stat la gânduri# 5inspremia'ănoapte se au'i un răcnet şi în aceeaşi clipă o mieată de piraţi ieşi în goană din pădure, repe'indu-sepre palisadă# 4i iar se porniră din toate părţile salve

e armă# <n glonţ venit prin uşa desc isă s%ărâmă îucăţi musc eta doctorului# +tacanţii se căţărau în sue pali-sadă ca maimuţele# Squire Trelawney şi ?rayăgeau %oc după %oc în ei# Trei că'ură 6 unul înău

oi a%ară# 5e alt%el, unul din ei %usese doar speriaesemne, pentru că se sculă îndată în picioare şi dispn pădure# 5oi 'ăceau la pământ, unul %ugise, iar ceatru i' utiseră să sară peste palisadă# +lţi şapte sau o

iraţi, câţi mai rămăseseră, având &ecare câtevamusc ete la îndemână, continuau să tragă %ărăntrerupere din pădure spre ca ană# 5ar tirul lor nu nduse nici o pagu ă# "ei patru piraţi pătrunşi dincoac

e palisadă veneau în %ugă şi cu mare larmă spre cl



ei din pădure răcneau şi ei cât îi lua gura, ca să-şim ăr ăte'e tovarăşii# 0uşcaşii noştri trăgeau %ărăntrerupere, dar se gră eau în asemenea al, încât se

are că nu-şi atinseră niciodată ţinta# într-o clipă ceiatru piraţi a2unseră în dreptul dealului şi dădură năsupra noastră# "apul lui Do +nderson, şe%ul de ece arătă la am ra'ura centrală# 6 5ă-i9 <cide-i9 muge

l# în aceeaşi clipă alt pirat, în ăţând de ţeavă musc eui Cunter i-o smulse din mâini şi, vârând-o iar prinm ra-'ură, îl lovi cu atâta putere cu stratul, încâte%ericitul se pră uşi în nesimţire pe duşumele# într

mp al treilea, dând ocol casei, se arătă pe neaşteptan uşă şi se repe'i cu pumnalul la doctor# "um vedeţiomeniserăm acuma noi în situaţia în care %useseră

mai adineauri duşmanii noştri# "âteva clipe în urmă

ăgeam stând la adăpost în piraţii a(aţi în câmp li er,ar acum, %ără să ne mai apere nimic, tre uia să intrn luptă corp la corp cu andiţii# "a ana înota în %umra% de puşcă, dar împre2urarea asta ne-a şi salvat3

atorită perdelei de %um am rămas în viaţă# +u'ul îm



uia de răcnete, gemete, de %ocuri de pistol# 6 +%aiept la piept9 0uneţi mâna pe pumnale9 strigă cu gle tunet căpitanul# +m înş%ăcat un pumnal de pe st

e lemne de lângă mine# "ineva, în ăţând şi el unumnal, mă lovi %ără să vrea, de mare gra ă, cu tăişeste %alangele degetelor, dar în clipa aceea nici n-aimţit durerea# /-am repe'it pe uşă a%ară, în lumina

oarelui# în urma mea mai dădu u'na a%ară încă cinici n-am luat seama cine# 5rept în %aţa mea doctorrmărea pe coastă devale pe piratul ce dăduse năvalăsupra lui# +m vă'ut cum i-a smuls doctorul arma di

mină ş-apoi l-a %ulgerat cu pumnalul drept între ocaţi ocol în 2urul casei9 strigă căpitanul# "u tot 'gomi vălmăşagul din 2uru-mi, am prins sc im area dinlasul lui# Supunându-mă maşinal comen'ii, m-am î

pre răsărit, cu sa ia înălţată deasupra capului, am coupă colţul casei şi m-am pomenit deodată %aţă-n %nderson# $l a scos un muget, înălţându-şi tesacul, cscăpărat în soare# ;ici n-am avut când simţi măcar

&orul spaimei# 8erindu-mă de lovitură, m-am împie



i, că'ând, m-am rostogolit pe povârniş devale# "ândădusem eu u'na a%ară pe uşă, în vremea atacului,eilalţi piraţi veniseră şi ei în %ugă din pădure, ca să

ermine cu noi# <nul din ei, cu o tic iuţă roşie de noan vâr%ul capului, ţinând pumnalul în dinţi, apucaseeacă un picior peste palisadă, gata să sară# "ă'ătura

mea %usese atât de ruscă, încât, când m-am ridicat

icioare, toate rămăseseră încă în aceeaşi po'iţie3 piru tic iuţă roşie stătea călare pe gard, iar capul altuiaia apucase să se iţească de după palisadă# 4i totuşiceste câteva clipe ătălia avea să ia s%ârşit, şi iruin

ămase de partea noastră# ?ray, care dăduse năvală%ară odată cu mine, îl culcă la pământ dintr-o lovite vlă2ganul de +nderson, mai înainte de-a apuca eldice a doua oară cuţitul# +lt pirat primise un plum

ap c iar în clipa când se pregătea să tragă prinm ra'ură# Se 'vârcolea acum pe nisip, în agonie, %ăă lase din mână pistolul ce mai %umega încă# +l trupă cum am mai spus, că'use străpuns de doctor# 5

ei patru, care săriseră primii peste palisadă, rămăse



iaţă numai unul# +runcându-şi pumnalul pe câmpuătaie, plin de groa'a morţii, căuta acum să sară pesteard, ca să-şi piardă urma, şi luneca mereu# 6 Trage

ntraţi în casă şi trageţi9 striga doctorul# !ar voi căraa adăpost, voinicoşilor9 5ar cuvintele lui se pierduradar# ;imeni nu trase# <ltimul din atacanţi trecu cune peste palisadă şi dispăru împreună cu toţi ceilalţ

ăţis# "âteva clipe mai târ'iu nu mai rămăseseră în %oastră decât cei cinci piraţi do orâţi3 patru 'ăceaunăuntrul întăriturii şi unul dincolo de ea# 5octorul, i cu mine ne-am re%ugiat toţi în ca ană, la adăpostu

ereţilor groşi de ârne# 0iraţii din pădure ar & pututune iar mâna pe musc ete, desc i'ând %ocul împotrioastră, aşa că tre uia să &m prevă'ători# 8umul sesipise şi am vă'ut cu ce preţ do ândiserăm iruinţa#

Cunter 'ăcea în nesimţire lângă am ra'ura sa# Doyce,easta străpunsă de un glonţ, amuţise pe vecie# Squirelawney îl spri2inea pe căpitan, şi erau amândoi pa moartea# 6 "ăpitanul e rănit9 spuse mister

relawney# 6 +u %ugit toţi7 între ă mister Smollett#



e %apt, rămăseseră în viaţă numai opt andiţi, pentră piratul pe care-l împuşcase mister Trelawney peordul vasului murise în aceeaşi noapte# 5ar noi,

neînţeles, am a(at de moartea lui doar mult mai târ'ota autoruluiJ# 6 Toţi care au putut să %ugă, răspuoctorul# 5ar cinci din ei n-or să mai poată %ugiiciodată9 6 "inci9 strigă căpitanul# ;u-i c iar aşa de

ău# $i au pierdut cinci oameni, pe când noi am pierumai trei 6 vasă'ică suntem acum patru contra nouămai ine decât era la început3 şapte contraouăspre'ece1#

0artea a cincea +:$;T<>!L$ /$L$ 0$ /+>$ "apitolulMM!! "um s-au început aventurile mele pe mare anu se întorceau# ;ici măcar un %oc nu sa mai tras diădure înspre noi# *4i-au căpătat porţia pe a'i*, şi-a

u părerea despre ei căpitanul# ;e puteam deci pansanişte răniţii şi găti mâncarea# +'i eram de rând la g

ucate, squire Trelawney şi cu mine# "u tot pericolulm pre%erat să gătim a%ară în curte, dar ne urmărea

ici gemetele groa'nice ale răniţilor noştri# 5in opt



ameni, câţi avuseseră de su%erit în luptă, doar trei ămăseseră în viaţă3 piratul împuşcat lângă am ra-'ur

Cunter şi căpitanul Smollett# 0rimii doi erau într-o s

isperată# 0iratul muri curând în timpul operaţieiACunter, cu toate e%orturile noastre, nu-şi mai veni înimţiri# + mai trăit o 'i su(ând greu, cum su(a după c

%usese lovit de dam la ătrânul pirat care se oprise la

anul nostru# 5ar coastele lui Cunter erau %rânte, îşidro ise şi craniul în cădere, aşa că în noaptea ce-armat şi-a dat su(etul, %ără să geamă şi %ără să-şi mină în simţire# >ănile căpitanului erau %oarte dure

ar nui puneau în pericol viaţa# ;u-i %usese vătămatău nici unul din organele vitale# ?lonţul lui +ndersocăci Do trăsese primul în căpitan 6 îi străpunsesemoplatul, atingând plămânul# "el deal doilea glonţ

tră ătuse pulpa, le'ând ligamentele# 5octorul ne spuă Smollett se va tămădui cu siguranţă, dar în decursâteva săptămâni n-are voie să um le, n-are voie să

mişte mâna şi nici să vor ească prea mult# >ana mea

a degete s-a dovedit a & un (eac# 5octorul Livesey



us un plasture pe 'gârietură şi m-a tras drăgăstos derec e# 5upă ce am stat la masă, squire Trelawney şioctorul s-au aşe'at lângă căpitan, ca să se s%ătuiasc

ons%ătuirea lor luă s%ârşit curând după prân'# !meoctorul îşi luă pălăria şi pistoalele, îşi în&pse îningătoare pumnalul, îşi puse în u'unar arta, luă pemăr musc eta şi, sărind peste palisadă, dispăru curâ

n ăţiş, îndreptându-se spre mia'ă-noapte# ?ray şi cumine şedeam într-un colţ mai îndepărtat al ca anei,entru a nu putea au'i cele ce vor esc mai marii noştrray %u atât de 'guduit de ciudata plecare a doctorul

ncât îşi scoase luleaua din gură, uitând s-o mai vârea loc# 6 "e drăcie o mai & şi asta7 spuse el# ;u şi-o ărit din alamale cumva doctorul Livesey7 6 ;u credm răspuns eu# 5ac-o & să înne unească careva din

l e ultimul care va înne uni# 6 Se prea poate să &eiar aşa, replică ?ray# 5ar daca el e tea%ăr, înseamnu sunt ne un# 6 0ur şi simplu o & având vreun planoctorul, l-am lămurit eu# "red că s-a dus să se

ntâlnească cu en ?unn# "um s-a dovedit pe urmă,



veam dreptate# între timp 'ăpuşeala din ca ană2unsese de nesuportat# Soarele dogorea din înalturncingând nisipul, şi m-a stră%ulgerat un gând năstr

u şi-o & sărit din alamale cumva doctorul care umrin pădurea răcoroasă, asculta păsărelele şi trăgea îniept mireasma pinilor, în vreme ce eu mă coceam înadul acesta lestemat, unde îm răcămintea mi se

ăclăia la &ece pas în smoală &er inte, unde toate ermân2ite cu sânge de om şi unde 'ăceau în 2urul meutâtea leşuri# 5e'gustul, pe care mi-l insu(a %ortulostru, nu era întrecut decât de spaima ce mă

uprinsese# /-am apucat să spăl podelele, apoi vaselei cu &ece minut simţeam că mă cuprinde tot maie'isti il de'gustul de cele din 2urul meu şi invidia %e doctor# La un moment dat am atins întâmplător s

u pesmeţi# /u mă vedea nimeni# Si m-am apucat săregătesc de %ugă3 în primul rând mi-am umplutmândouă u'unarele g erocu-lui cu pesmeţi# ;-aveţiecât să mă credeţi un nătărău# 5a, săvârşeam o %ap

e unească, mă e@puneam celui mai a surd risc, dar



m luat toate măsurile de precauţie ce-mi stăteau înutere# 0esmeţii aceştia o să-mi ţină de %oame cel pouă 'ile# +poi am pus mâna pe două pistoale# ?loan

i pul ere aveam de a2uns şi mă simţeam e@celentnarmat# 0lanul meu, la drept vor ind, nu era c iar aşe rău# :roiam să %ac un drum până la lim a de nisipespărţea dinspre răsărit gol%ul nostru de mare, să g

tânca cea al ă, pe care o vă'usem seara trecută, şi săăd dacă en ?unn nu-şi ascunde c iar su ea arca#upă părerea mea, %ăcea să risc pornind înecunoaşterea asta# 5ar, sigur &ind că în nici un ca'

mi s-ar da drumul, otărâsem să %ug# 8ireşte, era o ctât de urâtă pentru în%ăptuirea intenţiilor mele, încână şi intenţia părea să & devenit din cau'a asta mauţin dreaptă, dar nu uitaţi că nu eram decât un

ăieţandru şi că luasem o otărâre %ermă# "urând amăsit un prile2 potrivit pentru %uga mea# Squirerelawney şi ?ray erau ocupaţi3 îl pansau pe căpitanalea mi-era slo odă# +m sărit peste palisadă şi mi-a

ierdut urma în pădure# /ai înainte de a-mi &



escoperită lipsa a2unsesem atât de departe, încât numai puteam au'i strigătele de c emare# +ceastă a dou

ă' âtie a mea era şi mai urâtă decât prima, deoarece

u mai rămâneau în %ort decât doi oameni 'draveni#a şi prima, numai ea ne-a a2utat să acăpăm# +m poirect spre ţărmul de răsărit al insulei, căci nu vroiam

merg pe %ale'ă, ca să nu &u vă'ut de pe ordul vasul

o ora amurgul, deşi soarele mai era încă sus# înaintrin pădure, au'eam nu numai mugetul neîntrerupt alu@ului ătând în maluri, ci şi scârţâitul 2alnic alamurilor şi %oşnetul %run'elor# +sta însemna că ri

stă'i e mai puternică decât de o icei# "urând începu e lase răcoare# +m mai %ăcut câţiva paşi şi m-amomenit în marginea pădurii# în %aţa mea se aşterneână departe spre ori'ont marea aurită de soare, iar la

ărm clocotea şi spumega (u@ul# ;-avusesem încările2ul să văd marea liniştită aici lângă !nsulaomorilor# 0ână şi în 'ilele senine, când soareletrălucea or itor şi vă'du ul stătea în neclintire,

ala'urile uriaşe ăteau cu vuiet surd în maluri# ;u cre



alisadă# :or eau şi râdeau, dar mă despărţea de ei numai puţin de o mila, şi &reşte că nu le puteam au'iuvintele# +poi a ră' it până la mine un ţipat îngro'ito

eomenesc# La început m-am speriat, dar am recunondată vocea căpitanului 8lint, papagalul# /i s-a păruiar că desluşesc pasărea cea pestriţă, cocoţată pemărul lui Silver# ărcuţa se desprinse de ord şi por

pre ţărm, iar omul cu tic ie roşie, însoţit de tovarăşuău, co orî în ca ină# Soarele scăpătase dincolo deealul =c eanului, ceaţa se îngroşa din ce în ce,ntunericul co ora repede# +m înţeles ca nu mai tre u

ă pierd nici o clipă, daca vreau să mai găsesc luntrestă'i# Stânca cea al ă se vedea ine printre tu%ărişurar se a(a destul de departe de mine, cam la vreoptime de milă, şi mi-a tre uit nu puţină vreme ca să

2ung până la ea# 5eseori tre uia să mă las în patru lnaintând ast%el printre tu&şuri# $ra aproape noaptând am a2uns la stâncă şi am pipăit cu amândouă

mâinile piatra colţuroasă# Su ea se găsea o mică

dâncitură năpădită de muşc i verde# +dâncitura era



scunsă vederii de dune şi de nişte tu%ărişuri pitice mi-a2ungeau a ia până la genunc i# în %undul ei am

ă'ut un coviltir din piei de capră# în +nglia poartă c

semenea coviltire ţiganii# +m co orât în văiugă, amdicat marginea coviltirului şi am găsit su el luntreaen ?unn# Luntrea asta era pesemne cea mai primitivin toate luntrele primitive, care au e@istat vreodată

en tocmise doar un %el de ramă strâm ă de lemn,ăptuşind-o cu piei de capră întoarsă cu lâna înăuntri asta-i era toată luntrea# ;u ştiu cum ar & putut ea ţe apă un om în vârstă, căci eu, ăieţandru cum eram

ot a ia de încăpeam în ea# înăuntru avea o ăncuţăoasă, o tă lie în care să-ţi propteşti picioarele şi o vâu două capete lăţite# ;u mai vă'usem niciodată ărcuin acelea împletite, cu care navigau cândva vec ii

itani# 5ar ulterior am avut prile2ul să le văd# 4i pevă înc ipui mai lesne luntrea lui en ?unn, ţin să vă

pun că semăna întocmai cu cea dintâi şi cea maiereuşită dintre ărcuţele acelea# Totuşi, avea cele m

e seamă calităţi ce i le putea cere omul primitiv3 er



şoară şi putea & cărată cu uşurinţă dintr-un loc în acum aţi putea crede că din moment ce găsisem luntu-mi mai rămânea altceva de %ăcut, decât să mă în

a ca ană# 5ar între timp îmi răsărise în minte un altlan# 4i eram atât de mulţumit de planul acesta, încâici un căpitan Smollett nu ar & avut cum mă sili săenunţ la el# îmi pusesem de gând să pro&t de întun

ă mă apropii cu luntrea de *Cispaniola* şi să tai otgncorei# Las-s-o arunce curentul apoi undeva la ţărmram convins că andiţii, după ce au primit o ast%el ecţie astă'i, se pregătesc să ridice ancora şi să plece

arg# Tre uie împiedicaţi cât nu-i prea târ'iu# 0e corau mai rămăsese nici o arcă, aşa că nu riscam preamult apropiindu-mă# +şteptând să co oare de&nitivntunericul, m-am apucat de ronţăit pesmeţi# +r & %

reu să-mi înc ipui o noapte mai potrivită pentru cele-mi pusesem eu de gând# Tot cerul plutea în ceaţăând s-au stins ultimele ra'e ale 'ilei, o e'nă deasă seăsă peste !nsula "omorilor# i când mi-am a urcat, în

%ârşit, în spate luntrea şi am ieşit potic-nindu-mă d



ăiugă, co orând spre ţărm, numai două luminiţe macăreau în e'nă3 prima luminiţă venea de la %ocul c

mare, pe care şi-l aprinseseră în smârcuri piraţii,

e%uind în 2urul luiA cea de-a doua luminiţă era de%erestruica de la cârmă a coră iei, care se a(a acumntoarsă cu prora spre mine, aşa că vedeam doar pataumină, pe care o proiecta ea în ceaţă# >e(u@ul

ncepuse, de'golind între apă şi mal un râu lat de nisilav# 5e câteva ori m-am în%undat până la gle'ne înpicioasă, până am a2uns în s%ârşit la apa ce se retr

ai %ăcând câţiva paşi prin apă, am co orât de pe um

ărcuţa şi i-am dat drumul cu c ila în 2os pe valuri#apitolul MM!!! în voia valurilor 5upă cumresupusesem, ărcuţa se dovedi cât se poate deotrivită pentru un om de înălţimea şi greutatea mea

ra uşoară şi mo ilă, dar mai era totodată atât detrâm ă şi săltăreaţă, încât era cu neputinţă s-otăpâneşti# 0uteai să te munceşti oricât cu ea, dar nuuteai decât s-o %aci să se rotească pe loc# en ?unn

mi-a mărturisit şi el pe urmă că numai un om care *i



eprins năravul*, poate um la cu ea# $u n-avusesemând, &reşte, *să-i deprind năravul*# 4i ărcuţa era gă mi se supună şi să pornească în orice direcţie, num

u în direcţia de care aveam eu nevoie# "el mai adesărăvea să se întoarcă pe ţărm, şi, de n-ar & %oste(u@ul, n-aş & putut nicicând a2unge la cora ie# 5apre norocul meu, m-a prins re(u@ul, ducându-mă d

pre *Cispaniola*# +m 'ărit mai întâi pata, pe care o%ăcea cora ia şi care era mai neagră decât e'na ce mncon2ura# +poi i-am desluşit contururile şi catargellipă mai târ'iu Ipentru că re(u@ul mă purta din ce în

mai repedeJ am şi a2uns la otgonul de care era prinsncora şi l-am înş%ăcat cu amândouă mâinile# =tgora întins ca o strună, aşa de năvalnic se încorda coraă scape din ancoră# Su c ila ei re(u@ul clocotea şi

pumega ca un torent de munte# = singură lovitură duţit 6 şi *Cispaniola* are să pornească încotro o s-o

mâne curentul# 5ar m-am gândit la timp că otgonulntins are să mă lovească ca o copită uriaşă, dacă-l ta

intr-o data şi ărcuţa are să se răstoarne, trimiţându-



oua voce aparţinea, %ără îndoială, prietenului meuc ie roşie# +mândoi, după cât îi arăta vocea, erau e

urtă şi continuau să ea# <nul din ei desc ise răcnind

uminătorul de la cârmă şi aruncă ceva în apă 6ro a il o sticlă goală# 5e alt%el, nu se mărgineau nuă ea, ci se mai şi certau săl atic# Sudălmile curgeauloaie şi aveam impresia că tre uie să a2ungă

umaidecât la ătaie# 5ar vocile li se molcomeau şiearta înceta, pentru ca să înceapă iar şi să se stingă ou după câteva minute# 0e mal, printre trunc iurileopacilor, urmă să ardă %ocul# "ineva cânta acolo u

ântec vec i marinăresc, monoton şi trist, cu un %el emur tânguitor la s%ârşitul &ecărui vers# în timpuălătoriei noastre au'isem de multe ori cântecul acestra aşa de lung, încât nici un cântăreţ nu-l putea duc

ână la s%ârşit şi-l întindea până-i seca ră darea#eţinusem doar câteva cuvinte3 Toţi şapte'eci şi cinc-au mai întors nicicând 6 !-a primit marea în al eidânc# +m cugetat că pesemne cântecul acesta trist

orespunde pe deplin mâ nirii ce tre uie să-i & cuprin



e piraţi, care şi-au pierdut în dimineaţa asta atâţiaovarăşi# 5ar curând mi-a %ost dat să mă conving căealitate andiţii aceştia sunt tot atât de nesimţitori ca

marea pe care navig ea'ă# în s%ârşit, iar a dat năvalăă u%nire de vânt# :asul s-a urnit din nou în e'nă# +imţit că otgonul slă eşte iar, şi cu o singura loviturăuternică am tăiat ultimele două &re# :ântul n-avea

putere asupra ărcuţei mele, şi m-am pomenit dintrata c iar lângă ordul *Cispaniolei*# "ora ia purtatăurent se întorcea încet în 2urul propriei sale a@e#âsleam din răsputeri, aşteptând din clipă-n clipă să &

ăsturnat# 5ar cora ia trăgea după ea şi ărcuţa înâltoare, şi nu mă puteam nicicum despărţi de ea, cioar înaintam încet de la proră spre cârmă# în s%ârşCispaniola* a început să se îndepărte'e, şi am prins

ăde2de că mă voi i' ăvi de vecinătatea astarime2dioasă# 5ar în clipa următoare m-am pomenit

mă loveşte peste mână capătul otgonului ce spân'uraârmă# Lam înş%ăcat în pumn# 5e ce am %ăcut ast

tiu# 0ro a il că am %ăcut-o instinctiv# 5ar când am



trâns otgonul în mâini şi m-am convins că e legat im-a cuprins deodată curio'itatea şi am otărât să arun

privire prin luminătorul ca inei# "ăţărându-mă pe

%râng ie m-am lăsat să spân'ur în aer# $ra e@traorde prime2dios, căci ărcuţa de su picioarele mele seutea răsturna în orice clipă# înălţându-mă în muşc im vă'ut o parte din ca ină şi din tavan# între timp

ora ia şi ărcuţa, care o urma ca un satelit, înaintauepede, duse de curent# +2unsesem de acum în drep%ocului de pe mal# "ora ia prinse glas, cum spunmarinarii, adică începu să despice cu vuiet valurile,

ână nu m-am uitat pe %erestruică nu am putut pricee ce nu dau alarma andiţii rămaşi de pa'ă pe vas# 5mi-a %ost de a2uns o singură privire pentru a înţelegotul# Cands şi tovarăşul lui, în ăţându-se de gât, se

ncăieraseră într-o luptă pe viaţă şi pe moarte# /-amăsat să cad iar în ărcuţă, năruindu-mă pe ancă# =lipă de mai întâr'iam 6 ărcuţa s-ar & răsturnat# îmităruiau încă în %aţă c ipurile sc imonosite de ură al

iraţilor, luminate de pâlpâirea lămpii %umegânde,



găţată de perete# +m înc is oc ii, ca să-i o işnuiesc iu întunericul# alada aceea nes%ârşită se înc eiaseotuşi, şi c e(iii de lângă %oc porniseră alt cântec, ce

ra nu mai puţin cunoscut3 Lada mortului un şip de u- u- u şi un şip de rom9 "inB şpe andralăi ţinea, !uu- u şi un şip de rom9 ea şi dracii să te ia, !u- u- u şn şip de rom9 Tot stând aşa şi cugetând la cele ce

%ăceau acum dracul şi romul în ca ina *Cispaniolei*imţit deodată o ruscă 'guduire# ărcuţa mea se plece-o coastă, sc im ându-şi rusc direcţia# "urentulevenise ciudat de năvalnic şi rapid# +m desc is oc i

n 2urul meu vuiau şi spumegau în scânteieri%os%orescente mici valuri agitate# *Cispaniola*, înăreia pluteam la câţiva iar'i distanţă, îşi sc im ase şia cursul# îi vedeam nedesluşit catargurile, pro&lân

e cerul întunecat# 5a, cu cât priveam mai atent, eraot mai convins că vasul se lasă mânat de curent spreud# /-am întors, şi inima era cât pe ce să-mi sară dinoc de spaimă3 %ocul se a(a acum drept în spatele m

asă'ică, curentul cotise rusc la dreapta, ducând cu e



mpreună cu săltăreaţa mea ărcuţă, şi cora ia#pumegând tot mai puternic, torentul înălţa tala'uri,

ârându-ne prin trecătoarea îngustă spre largul mării#

eodată cora ia mai %ăcu o întorsătură de cel puţinouă'eci de grade şi în aceeaşi clipă am au'it un ţipătrmat imediat de un al doilea ţipăt# +u răsunat tropoe picioare pe scări în sus şi am priceput că eţivii au

ncetat să se mai ată# 0rime2dia îi tre'ise pe amândoam întins la %undul ietei mele coa2e de nucă,ăsându-mă în voia soartei# "ând voi ieşi din strâmtoi mă voi pomeni în larg, tala'urile or să mă i' ăveasc

n curând de toate gri2ile# ;u mă temeam de moarte,ra un c in să 'ac aşa în nemişcare, aşteptând-o să vini totuşi am stat aşa culcat la %undul ărcii câtevaeasuri# :alurile mi-o purtau în voie# 8iece nou tala'

nsemna pentru mine o prime2die de moarte# 5ar încu încetul mă cuprinse o totală nepăsare# "u toatărime2dia, am că'ut până la urmă într-un %el deoropeală lâncedă# 4i când am adormit, m-am visat î

ocurile copilăriei, la vec iul nostru *+miral en ow*#



ârându-se nişte monştri uriaşi şi vâscoşi, un %el demaci în%ricoşător de mari# 5in când în când monşăreau cu 'gomot în apă şi porneau să înoate# $rau

âteva du'ini# Lătrau, şi ecoul asur'itor al stâncilor leepeta lătrăturile săl atice# /ai târ'iu am a(at că nurau decât nişte lei de mare, vietăţi a solut ino%ensivar aveau un aspect în%ricoşător, ţărmul era inacces

alurile (u@ului ăteau %urioase, s%ărâmându-se detânci, aşa că mi-a pierit imediat c e%ul să mă maindrept spre insulă# /ai ine să mor de %oame în larg

mării decât să în%runt asemenea prime2dii# între tim

e pre'entă altă posi ilitate de a mă salva# Spre nord apul >emorc erului se aşternea o lungă lim ă de nisial en, rămasă de'golită în timpul re(u@ului# !ar maord era un alt cap 6 cel care era însemnat pe arta

oastră cu numele de "apul 0ăduros# $ra năpădit de ăţiş des de pini, care co orau până aproape de oglindpei# /i-am adus aminte de cuvintele lui Silver, cumn tot lungul ţărmului de vest al !nsulei "omorilor

irculă un curent ce se îndreaptă spre nord# +m înţel



ă m-a şi prins curentul acesta şi am otărât să nu-mimai irosesc în 'adar puterile, ci să mă las purtat pe lâapul >emorc erului, încercând apoi să acoste' la "ap

ăduros, care mi se părea mult mai primitor# /area eeliniştită# 5inspre sud ătea însă vântuleţul acelaând, a2utându-mă să înainte' purtat de curent# :alure înălţau şi cădeau iar ca o răsu(are egală# Să & ătu

mai tare vântul, de mult m-aş & scu%undat# 5ar şi aimea cât de ine se ţine pe valuri mica mea ărcuţă#ulcat la %und şi privind în 2uru-mi, nu o dată vedenălţându-mise deasupra capului creasta sinilie a cât

nui val uriaş# <ite-o că se pră uşeşte peste mine###ărcuţa, săltând ca pe arcuri, se căţăra sprintenă pereasta valului şi co ora apoi lin în ăul dintre ele ca asăre în ' or# încetul cu încetul a2unsei să prind cur

ână într-asemenea măsură, încât de la o vreme m-amncumetat c iar să vâslesc# 5ar cea mai mică încălcare ec ili ru se resimţea %ulgerător asupra comportăr

ărcuţei mele# "um am dat să %ac o mişcare, cu%un

âsla în apă, şi-a sc im at mersul şi s-a năruit cu



semenea vite'ă de pe creasta unui val în genunaesc isă în %aţă-mi, încât am ameţit, iar ărcuţa nu măltă pe coama celuilalt val, ci pătrunse în el cu pror

proape să se scu%unde# înspăimântat şi ud până lam-am culcat iar la %und# ărcuţa îşi reveni îndată,urtându-mă cuminte mai departe# înţelegeam acummpede că nu se cuvine să vâslesc# 5ar cum să a2un

mal7 5e speriat mă speriasem eu, dar nu-mi pierduseapul# /ai întâi de toate am început să golesc de apăărcuţa cu ereta mea marinărească, apoi, luând seama mersul ărcuţei şi străduindu-mă să înţeleg cum de

unecă atât de uşor pe valuri, am o servat că &ece vaare de pe mal ori de pe ordul coră iei pare un %el dmunte uriaş, drept şi neted, de-aici de 2os, însă, seammai curând cu un lanţ de coline neregulate, încununa

e piscuri ascuţite, cu pante şi văi între ele# ărcuţa,ăsată-n voia ei, manevra cu di ăcie, alegând de &eceată văile şi evitând pe cât se putea coastele a rupte iscurile înalte# *0er%ect, m-am gândit eu# 0rincip

ă stau cuminte, ca să nu stric cumva ec ili rul# 5ar p



oate şi mai puţin c iar, am 'ărit-o pe *Cispaniola*lutind cu toate pân'ele întinse# ;u încăpea îndoială coi & vă'ut de pe ord şi cules din arcă# Setea mă

inuia în asemenea ai, încât nici nu ştiam dacă tre uă mă ucur sau să mă amărăsc de o ast%el dentorsătură# 5ar n-am avut timp să cuget prea mult laoate acestea, căci, cum v-am spus, m-a surprins la

ulme apariţia *Cispaniolei*, cu pân'ele al e ca 'ăpad%rumoasă ca-n povesti şi scăpărând în soare ca polergint# Se îndrepta spre nord-vest# /-a stră%ulgeratândul că oamenii de pe ord or & otărât, pesemne,

ea ocol insulei pentru a se întoarce în locul undetătuse ancorat până acum vasul# 5ar l-am vă'ut curâătându-se tot mai mult spre apus şi m-am în&orat iasă'ică m-or & o servat şi se pregătesc să mă culeag

am apucat însă să-mi s%ârşesc gândul, că *Cispan-a întors iar drept împotriva vântului şi s-a opriteputincioasă, cu pân'ele spân'urând# *"e urşi9 mi-apus eu în sinea mea# S-o & îm ătat până la nesimţir

oţi*# $ e, ce papară ar mai & mâncat ei de la căpitan



mollett pentru asemenea manevră9 între timp, vasuc im ând cursul, descrise un cerc, stră ătu în plinăite'ă vreo două mile şi iar se întoarse cu prora

mpotriva vântului, înţepenind pe loc# /anevra asta sepetat de câteva ori# *Cispaniola* pornea a spre noa spre sud, a spre est, a spre vest, ătând din pân'e şevenind mereu la direcţia pe care doar cu o clipă

nainte o părăsise# +m priceput curând că nimeni n-mai cârmuieşte# 5ar ce să se & %ăcut cu oamenii7esemne că sunt toţi eţi morţi sau %ugiţi de pe ord#acă a2ung pe vas se prea poate să-i pot da iar pe mâ

ăpitanului său# "urentul mâna la %el de repede şiora ia cea mare şi ărcuţa mea cea mică, dar cora iaşi sc im a atât de des cursul şi se oprea atât de des,ncât aproape că nu înainta# 5acă m-as & putut aşe'a

untre ca să vâslesc, as & a2uns negreşit *Cispaniolausc m-a cuprins într-adevăr dorinţa s-o a2ung# Setoi aventuri mă în%rigura, iar gândul la un gât de apmi du la temerara otărâre# /-am ridicat de pe rânci

i în aceeaşi clipă m-a năvălit un val, udându-mă din



uă# 0ân'ă cea mare spân'ura ca un steag# :asul îşincetini mersul, purtat numai de curent# >ămăsesemuţintel în urmă, dar acum, du lân-du-mi e%orturile,

& putut a2unge iar# $ram doar la vreo câteva sute dar'i de cora ie, când vântul îi um(ă iar pân'ele#Cispaniola* se lăsă pe coasta stânga şi porni să lune creştetul valurilor ca o rândunică# +m simţit că m

uprinde de'năde2dea, dar i-a luat îndată locul ucuriând am vă'ut că goeleta %ace un cerc şi vine drept mine# !at-o că a stră ătut 2umătate, apoi două treimi

ei s%erturi din distanţa ce ne despărţea# :edeam cu

pumegă apa su proră# 5in ărcuţa mea pitică, goelemi se părea uriaşă# i deodată am înţeles ce prime2dmă paste# "ora ia se apropia cu mare repe'iciune# ;-veam prea mult timp să stau pe gânduri, tre uia să

ncerc să mă salve'# $ram pe creştetul unui val, cândompresul coră iei străpunsese pe cel vecin# într-o%ulgerare de clipă l-am vă'ut răsărind deasupra-mi#ărit în picioare şi am %ăcut un salt năprasnic în aer

rin'ându-mă cu mâna de capătul om-presului#



ng eţat de groa'ă, am rămas aşa, spân'urat în vă'du #uşoară i' itură mi-a dat a înţelege că goeleta mi-a

cu%undat ărcuţa şi că acum îmi va & imposi il să m

ărăsesc *Cispaniola*# "apitolul MM: îl co or pe *>el vesel* + ia mă căţărasem sus la proră, când pân'ăocului trosni asur'itor, ca un %oc de tun, se um(ă, şioeleta se cutremură din vâr%ul catargului, pânăn c

ar peste o clipă, deşi celelalte pân'e mai rămâneaum(ate, (ocul trosni iar şi rămase spân'urând moale#Gguduitura asta neaşteptată %usese cât pe ce să măoare în apă# 8ără să mai pierd timpul m-am căţărat

ele şi am venit de-a er eleacul 2os pe punte# /ă a(aupă cum am constatat îndată, în partea de su vânt aacului# "atargul cel mare din mi2loc îmi ascundeaederii o parte din pupă# ;u se 'ărea nici ţipenie de o

n 2uru-mi# 0untea, nespălată se vede din 'iua revolturta urme de încălţări murdare# = sticlă goală, cu gpart, se rostogolea de colo-colo pe covertă# "ând mşteptam mai puţin, *Cispaniola* porni iar purtată d

ânt# 0ân'ele (ocului trosniră întinse în spatele meu#



oata cârmei %ăcu o învârtitură şi goeleta se cutremn aceeaşi clipa pân'ele se răsuciră spre stânga şi amă'ut pupa# +mândoi piraţii erau la pupă# *Tic ia ro

ăcea nemişcat pe spate# raţele îi erau răstignite înături, dinţii rân2iţi# !srael Cands şedea spri2init dealustradă, cu ăr ia în&ptă în piept# /âinile îi atârnau%ără putereA %aţa, deşi arsă de soare, era al ă ca o

umânare de seu# "ora ia ca ra ca un cal ridicat în doicioare# 0ân'ele se um(au cu asemenea putere, încâatargul gemea, scârţâind din rădăcină# 5in când în rora se pleca străpungând valurile şi nori de stropi

mărunţi mă împroşcau peste alustradă# 0e cinstea măltăreaţă cum era, ărcuţa mea cea scu%undată acumnuse mult mai ine pe valuri decât cora ia asta atât d

mare şi ine în'estrată# La &ece nou salt al goeletei,

âl arul cel în tic ie roşie sălta şi el# 5ar, spre groa'amea, e@presia %eţei nu i se sc im a de%el 6 piratulontinua să râdă, rân2indu-şi dinţii, încetul cu încetu2unse să-i spân'ure un picior peste ord, deasupra ap

vedeam, de aici de unde eram, doar o urec e şi un



ârlionţ stu%os de %avorit pe o ra'# +m luat seamaurând că pe scândurile punţii sau lăţit lângă ei douăăltoace de sânge şi am presupus îndată că, eţi cum

rau, încăierându-se, s-or & tăiat cu cuţitele# 5eodatând cora ia se oprise iar pe câteva clipe, !srael Candcoase un geamăt uşor şi se mişcă din loc# :aietul aclângător şi %alca, care-i atârna ca la un rănit de mo

mi-au stârnit o clipă mila# 5ar mi-am amintit îndată onvor irea, pe care-o au'isem stând ascuns în utoiulu mere, şi mila mi-a pierit într-o clipă# /-am apropie catarg# 6 !ată-mă iar pe goeletă, mister Cands, am

ostit eu at2ocoritor# $l şi-a ridicat cu greu privirea,ici măcar nu s-a arătat uimit, atât era de eat# + rostn singur cuvânt3 6 rendy1 9 +m înţeles că n-am time pierdut# Trecând pe su pân'ele ce spân'urau pe

unte, am dat %uga în 2os pe scări în ca ină# rendyac iu Iengl#J $ greu să vă puteţi înc ipui ce de'astrura acolo# încuietoarele de la toate lă'ile erau s%ărâmâl arii căutaseră pesemne arta# 5uşumelele erau pl

e noroiul ce-l aduceau din smârcuri, unde-şi aveau



e uia, spuse el# $u m-am aşe'at într-un colţ şi amnceput să mănânc# 6 $şti rău rănit7 l-am între at eu#-a răspuns cu glas lătrat3 6 Să & %ost aici un docto

mi-aş & venit repede în &re# 5ar cum ve'i, n-am norât despre şo olanul de colo, a crăpat, adăugă elrătând din oc i spre piratul cu tic ie roşie# 4i nu-i nin păcat# + %ost un marinar ca vai de lume### 5ar

nde te-ai luat7 6 +m venit aici să comand cora ia,mister Cands, i-am spus eu# 0ână la noi ordine te romă consideri căpitanul dumitale# /i-a aruncat o priviruntă, dar n-a răspuns nimic# = ra2ii i-au roşit uşor

ontinua însă să arate ori il, şi la &ece salt al goeleteuneca neputincios pe covertă# 6 0rintre altele &e spm urmat eu, nu-mi place steagul acesta, mister Canacă-mi dai voie, am să-l co or# /ai ine să rămânem

%ără steag, decât să-l ar orăm pe acesta# +m dat %uatarg, am tras de %râng ioara pavilionului şi, co orâestematul de steag negru, l-am aruncat peste ord, în

mare# 6 5oamne, apără-l pe rege9 Dos căpitanul Silv

m strigat eu, (uturându-mi şapca# $l mă urmărea at



%ără să ridice capul, cu o e@presie şireată, pe %aţăresupun### spuse el în s%ârşit, presupun, căpitane

CawEins, că n-ai nimic împotrivă să de arci pe mal#

ă vor im de posi ilitatea asta# 6 /ă rog, am spus eu,u mare plăcere, mister Cands# <rmea'ă# 4i m-am înar la merindele mele, devorân-du-le cu şi mai mareo%tă# 6 =mul acesta### începu el, arătând uşor din

pre cadavru# =mul acesta purta numele de =B rien#ra irlande'### +m înălţat împreună pân'ele şi am vrue înapoiem în gol%# 5ar a murit şi pute acum ca un

utoi de apă stătută în cală# ;u mai ştiu cine are să

onducă goele-ta# 8ără îndrumările mele n-ai cum s-coţi nici tu la capăt cu ea# +şa că &i un de-mi dă smănânc şi să eau, leagă-mi rana cu un %ular vec i ou atista, iar în sc im am să-ţi arăt cum să conduci

ora ia# $şti de acord7 6 5ar să ţii minte că la popasuăpitanului Hidd n-am de gând să mă întorc, am răspu# :reau să conduc cora ia spre ţărmul de nord şi săcoste' acolo liniştit# 6 în regulă9 e@clamă el# 0arc

u înţeleg7 /ă cre'i c iar aşa de prost7 înţeleg per%ec



ă am 2ucat şi am pierdut, iar tu ai câstigat# "e să mpun7 :rei să mergi spre nord7 0o%tim# ;-am altă ieă 2ur pe tunetul din cer că am să-ţi a2ut să conduci

ora ia, c iar de-ar & s-o duci până la podinapân'urătorii mele# "uvintele lui nu mi s-au părut lipe oarecare sens# +m înc eiat convenţia# 0este trei

minute *Cispaniola* cu toate pân'ele în vânt înainta

ungul !nsulei "omorilor# ;ădă2duiam să ocolesc "ape ;ord până la amia'ă, pentru a intra în radă încănainte de (u@# în aşa %el am a2unge la ţărm %ără sc, am aştepta să scadă apele şi am de arca# +m

nţepenit roata cârmei, am co orât în ca ină, mi-amăsit lădiţa şi am scos din ea o atistă de mătase, dinele pe care mi le dăruise cândva mama# "u a2utoru

meu, Cands şi-a o lo2it rana adâncă şi sângerândă de

oapsă# 5upă ce a gustat câte ceva şi a mai tras câtevâturi de rendy din sticlă, s-a înviorat vi'i il, s-a aşe'

mai trainic şi a început să vor ească mult mai tare şiistinct, de părea cu totul alt om# :ântul ne era prieln

i goeleta ' ura pe valuri ca o pasăre# 0riveliştile de p



mal se sc im au din clipă-n clipă# 0artea muntoasă ansulei rămase în urmă# înaintam acum de-a lungul u

maluri scunde şi nisipoase, presărate cu pini pitici şi

inguratici# +poi a rămas în urmă şi partea aceasta# colit un dâm stâncos, a2ungând la malul nordic alnsulei# îmi plăcea să conduc ast%el cora ia# :remeansorită şi priveliştile pitoreşti# /âncare şi ăutură

veam din elşug, şi după asemenea strălucită victorionştiinţă nu-mi mai reproşa de'ertarea din %ort# +ş%ost pe deplin mulţumit de nu m-ar & neliniştităutăturile pe care mi le arunca şe%ul de ec ipa2# /ă

rmărea mereu cu nişte oc i plini de at2ocură şi pe %încremenise un 'âm et ciudat# $ra ceva plin deu%erinţă şi neputinţă în 'âm etul acesta întunecat# 4celaşi timp era în el un %el de viclenie trădătoare#

munceam, iar el rân2ea viclean şi mă tot urmărea, mrmărea mereu cu privirea#apitolul MM:! !srael Cands 0arcă vrând să ne %acă

mai pe plac, vântul îşi sc im ă direcţia şi începu să a

inspre apus# +m stră ătut %ără nici un %el de di&c



alea de la marginea de nord-est a insulei până lantrarea în rada de nord# 5ar ne-am temut să intrăm ol% până a se înălţa mai sus apele (u@ului, deoare

aveam ancoră# Tre uia să mai aşteptăm# 4e%ul dec ipa2 s-a apucat să mă înveţe cum să aşe' vasul înerivă şi curând am %ăcut remarca ile progrese înrivinţa asta# +poi ne-am aşe'at amândoi în tăcere la

masă# 6 "ăpitane, mi se adresă el în s%ârşit cu acelaâm et viclean, n-ai vrea să-l arunci peste ord peec iul meu tovarăş =B rein7 ;u sunt un om cu prea

multe scrupule şi nu simt nici un %el de remuşcări c

m trimis pe lumea cealaltă# 5ar sunt de părere ca nurea în%rumuseţea'ă cora ia# Tu ce cre'i7 6 ;-amestulă putere# +%ară de asta, nici nu-mi prea placesemenea muncă# LasB să stea cum stă, am apus eu

ora ie %ără noroc mai e şi *Cispaniola* asta, Dim9%ăcu el cu oc iul# "âţi oameni au pierit pe ea de cân

ărăsit noi ristolul9 ;-am mai vă'ut niciodatăsemenea călătorie plină de g inion# <ite c-a murit ş

etul =B rien, căci a murit, nu-i aşa7 $u sunt un om



tiinţă de carte, pe când tu ştii să citeşti şi să socoteşpune-mi pe şleau3 morţii rămân morţi ori învie şi eândva7 6 0oţi să omori corpul, mister Cands, dar nu

piritul, i-am spus eu# +(ă, deci3 =B rien e viu şi teriveşte acum de pe celălalt tărâm# 6 + 9 mormăi el#ăcat9 :asă'ică n-am pierdut vremea degea a# 5eltminteri, sunt de părere că spiritele nu pot să ne %a

ine ştie ce mari neplăceri# $u nu mă tem de spirite#a ascultă, as vrea să te rog să co ori în ca ină şi sămiduci### drace9 am uitat ce vreau să-mi aduci### d

mi o sticluţă de vin, Dim# ;enorocirea asta de rendy

rea tare pentru mine# $'itările şe%ului de ec ipa2 mu părut %oarte suspecte şi, drept să vă spun, nu l-amre'ut că vinul îi place mai mult ca rac iul# 0esemneugămintea lui e doar un prete@t# a c iar e %oarte

mpede că vrea să mă vadă plecat de pe punte# 5ar e vrea el asta7 îl vedeam că evita să mă privească înc i# 0rivea împrăştiat în 2ur, căutând a la cer, a laadavrul lui =B rien# i tot timpul 'âm ea şiret,

rătându-şi până şi vâr%ul lim ii# " iar şi un prunc a



icit că pune ceva la cale# 5ar nici gând n-aveam sărăt ca-l ănuiesc# 6 :in7 am între at eu# /ă rog# 5are %el de vin 6 al sau roşu7 6 5e care vrei, prietene

ăspunse el# 5ar să &e cât mai tare şi cât mai mult# ne### +m să-ţi aduc nişte porter, mister Cands# 5ai ră dare până ţi-l găsesc# +m dat %uga 2os, strădui

mă să ocănesc cât mai 'gomotos# +poi m-am descăl

e otine, mam %urişat %ără cel mai mic %oşnet sprroră, am suit scările şi mi-am scos inişor capul prinepeng# Cands n-avea cum îşi da seama că-l ţin suservaţie# i totuşi mi-am luat toate măsurile de

recauţiune cu putinţă, pentru ca nu cumva să mărindă# 5intr-o singură oc ire m-am convins dereptatea ănuielilor mele# 4e%ul de ec ipa2 se ridicn patru la e şi pornise să se târâie destul de sprinten

unte, deşi piciorul rănit tre uie că-l durea tare, căci &ece mişcare gemea înă uşit# într-o 2umătate de mi

târât până la 2g ea ul de scurgere a apei, lângă care(a un otgon %ăcut colac, şi-a smuls din el un cuţit l

ri mai ine spus un pumnal scurt, mân2it de sânge p



a mâner# L-a cercetat atent, strângând din %ălci, i-ancercat cu degetul tăişul şi, punându-şi-l repede în s-a târât iar la locul sau de lângă alustradă# +(asem

st%el tot ce-mi tre uia# !srael e în stare să se mişte cum mai e şi înarmat# !ar o dată ce a căutat să scapre'enţa mea pe punte, înseamnă că urmea'ă să-i &u rima victimă# 8ireşte, n-aveam de unde să ştiu şi ce

re de gând după moartea mea 6 să-şi %acă drum deopasul de ;ord, stră ătând toata insula, până la ta ărairaţilor în smârcuri, sau să tragă un %oc de tun, c emu-şi ciracii într-a2utor# "u toate acestea, puteam av

ncredere în Cands acolo unde interesele noastreoincideau3 amândurora ne convenea să ducem goelânăntr-un loc %erit, de unde ar putea & mai apoi sc

%ără prea mare trudă sau riscuri# 4i câtă vreme nu

usesem încă la îndeplinire sarcina asta, viaţa mea nra în pericol# "ugetând aşa, n-am mai stat să pierdremea3 m-am %urişat îndărăt în ca ină, mam încălţm luat o sticlă de vin şi m-am întors pe punte# Can

tătea lungit în po'iţia în care-l lăsasem, ca un sac# +



c ii înc işi, de parcă era atât de sla , încât nu puteauporta lumina prea tare# S-a uitat la mine, a i' it stice alustradă, să-i %rângă gâtul, şi a dat-o de duşcă m

oata dintr-o răsu(are, %ără a uita să-mi spună, cum iceiul3 6 în sănătatea ta9 +poi, trăgându-şi su(etul,cos din u'unar o %elie de tutun de mestecat şi m-augat să-i tai o ucăţică# 6 8ii un de taie tu, îmi spus

l, că n-am cuţit, şi nici putere nu mai am# $ , Dim, m slă it de tot9 Taie-mi o ucăţică# +sta e ultima poe-mi mai e dat s-o mestec în viaţa mea# Simt că n-ouc mult# "urând am să-mi iau tălpăşiţa pe lumea

ealaltă### 6 ine, am spus eu# +m să ţi-l tai# 5ar, înocul dumi-tale### dacă m-as simţi aşa de rău, m-aş nainte de moarte# 6 Să mă pocăiesc7 a %ăcut el# 5"um de ce7 am e@clamat eu# ;u ştii de ce ai a te

ocăi7 0entru că ţi-ai călcat datoria# 0entru că ţi-ai toată viaţa în greşeală, în minciună şi sânge# <ite, laicioarele dumitale e omul pe care l-ai ucis# 4i mă mntre i de ce ai a te pocăi9 <ite, de păcatul acesta, mi



Cands9 :or eam mai în%ocat decât s-ar & cuvenit, cmă gândeam la pumnalul năclăit de sânge pe care.RO



avea ascuns în sân şi la intenţia lui de a mă ucide# l ăuse prea mult vin, şi poate asta-l %ăcu să-mior ească cu atâta solemnitate# 6 5e trei'eci de ani

m lu pe apă, începu el# +m vă'ut şi ce e inele şi ce ăul, şi %urtuni, şi vreme ună, şi %oamete, şi încăiei nai a mai ştie ce altele, dar crede-mă3 niciodată n-ă'ut ca virtutea să-i aducă omului un cât de mic %o

reptate are acela care loveşte primul# /orţii nu musite asta mi-e toată credinţa# +min9### 5ar, ia asculrmă el sc im ând rusc tonul# +2unge atâtaălăvrăgeală# +pele (u@ului s-au ridicat îndestul# +

omanda la mine, căpitane CawEins, ca să putem intu vasul în radă# într-adevăr, ne mai rămăseseră detră ătut doar vreo două mile# însă ne venea %oarte ă înaintăm# !ntrarea în radă se dovedi a & nu numa

ngustă, ci şi %oarte întortoc eată, a c iar şi prea puţdâncă pentru tona2ul nostru# Tre uia să ne punem lătaie toată priceperea şi atenţia# 5ar eu eram un@ecutant îndemânatic, iar Cands un comandant

ncercat# +tât de iscusit manevram şi atât de di aci



coleam toate ancurile de nisip în cale, încât era mamare plăcerea să te uiţi la noi# +m ocolit cu inemândouă capurile şi ne-am pomenit împresuraţi de

ământ, lăsând în urmă strâmtoarea# /alurile >adei dord erau tot atât de împădurite ca şi cele ale >adei dud# 5ar însăşi rada era mai lungă şi la drept vor indmintea mai curând o gură de (uviu decât un gol%#

rept în %aţa noastră am vă'ut sc eletul pe 2umătateutre'it al unei coră ii s%ărâmate# $ra un vas mare, cei catarge# Stătuse atâta vreme, încât algele îl

mpre2uraseră din toate părţile# 0e punte creşteau ni

u%ărişuri din care răsăreau (ori mari, viu colorate#riveliştea era de'olantă, dar ne dovedea că rada e câe poate de potrivită pentru a poposi aici# 6 !a te uităpuse Cands, ce locşor %rumuşel şi un de acostat# <

e nisip curat şi neted, nici valurile nu a2ung până aii pădure de 2ur împre2ur, iar pe cora ia de colo cresoricele ca într-o adevărată grădină# 6 5ar n-o săşuăm cumva pe nisip dacă acostăm la mal7 am într

u# 6 ;-o să &e nici o greutate să urnim apoi goeleta



iar dacă o să eşue'e acum pe nisip, mi-a răspuns el#i decât să întin'i un otgon în timpul re(u@ului,n%ăşurându-l în 2urul unuia din pinii cei groşi de c

ar capătul să-l legi de vas# "ând vine (u@ul şi se ridpele, dai poruncă ec ipa2ului să pună mâna pe otgoă tragă vârtos# într-o clipă urneşti goeleta şi o pui ppă# $i, dar mai avem până atunci# :e'i de &i atent

cuma, am a2uns aproape de ancul de nisip# !a-o mreapta puţintel### aşa### drept înainte### cârmuiereapta### acum ceva mai la stânga### aşa, drept, dnainte9### $l dădea ordine, pe care eu le e@ecutam

rompt şi cu preci'ie# 4i deodată l-am au'it strigând3ntoarce cora ia spre vânt, repede, drăguţule9 /-amăsat cu toată puterea pe roata cârmei# *Cispanio-la*irat în loc şi s-a alăturat de ţărmul împădurit# $ram

e preocupat de toate manevrele ce avusesem a lendeplini, încât uitasem cu totul că tre uie să &u %oatent la şe%ul de ec ipa2# /ă interesa numai clipa câoeleta va scrâşni cu %undul pe nisip# <itasem ce p

mă ameninţa şi, plecat peste alustradă, la tri ord,



riveam cum spumegă apa la proră# <ite-aşa m-aş &răpădit, %ără să sc iţe' măcar un gest de apărare, deş & simţit o ruscă nelinişte, care m-a %ăcut să mă

ntorc# ;u mai ştiu, ori că oi & au'it vreun %oşnet, oi & o servat cu coada oc iului o mişcare de um ră,oate c iar să se & tre'it în mine un %el de instinct cisică, cine ştie, dar m-am întors şi lam vă'ut pe Can

oar la doi paşi de mine, cu pumnalul înălţat în mânreaptă# 0rivirile ni s-au întâlnit şi am scos amândoipăt# $u ţipasem de groa'ă# $l a scos un muget de ta

%urios şi s-a năpustit spre mine# +m %ăcut un salt s

roră, lăsând din mâini roata cârmei# +sta mi-a salviaţaA revenind vertiginos la loc, roata l-a lovit în pie Cands, do orându-l 2os# /ai înainte de a apuca el e ridice, am scăpat din ung erul unde mă îng esuise#

cum aveam la dispo'iţie toată puntea şi mă puteam e el în voie# /-am oprit lângă catarg, am scos pistolin u'unar, am oc it şi am apăsat pe trăgaci# Candsenea drept spre mine# + ţăcănit cocoşul, dar n-a urm

ici o împuşcătură# 0esemne se udase pul erea în



găiţă# /-am lestemat pentru negli2enţa mea# 5e cemi-am încărcat iar arma, că doar avusesem tot timpu

%ac9 ;-as & stat acum neputincios şi de'armat, ca

aie în %aţa măcelarului# "u toată rana să, Cands semişca uimitor de repede# :iţele de păr cărunt îi cădeae %aţa roşie de tur are şi e%ort# ;u mai aveam timp

mai scot şi al doilea pistol# +%ară de asta, eram con

ă se udase şi el# <n singur lucru era limpede3 nu tră mă retrag, ci să mă %eresc de Cands, ca să nu măng esuiască la proră cum mă îng esuise adineaori laârmă# 5acă-i reuşeşte asta, întreg pumnalul acesta

ăclăit de sânge are să mi se în&gă în piept până-nrăsele# +m îm răţişat cu amândouă mâinile catarguare era destul de gros şi am rămas în aşteptare cu to

muşc ii încordaţi# :ă'ând că mă pregătesc să mă 2oc

l de-a vaţi as-cunselea, Cands se opri# "âteva clipe re%ăcu că se repede la mine a din dreapta, a dintânga# /-am dat şi eu uşurel a la dreapta, a la stângupă mişcările lui# Lupta asta semăna gro'av cu 2oc

ăieţilor acolo, acasă, la 5ealul ;egru, pe când ne



âr2oneam printre stâncile din gol%# 8ireşte, însă, cătunci nu-mi ătea aşa inima, mai să-mi sară din piepi totuşi mai uşor îi venea să se 2oace ast%el unui

ăieţandru, decât marinarului acesta ătrân şi cu coaptrăpunsă de cuţit# +m prins c iar cura2 de la o vremm început să cuget cum poate lua s%ârşit 2oaca astoastră# *8ireşte, m-am gândit eu, pot re'ista încă lu

reme, dar pân-la urmă are să mă prindă totuşi###*#tăteam amândoi %aţă-n %aţă# *Cispaniola*, care-şontinua mersul, intră deodată cu prora în nisip# !' it

%usese atât de puternică, încât vasul se lăsă pe parte

tângă, puntea se plecă într-un ung i de patru'eci şiinci de grade şi prin 2g ea uri dădu năvală o trâm ă pă, lăsând o ăltoacă uriaşă lângă alustradă# ;e-amierdut amândoi ec ili rul şi ne-am rostogolit aproap

m răţişaţi drept spre 2g ea uri# /ortul în tic ie roşie,are 'ăcea cu raţele tot aşa răstignite în lături, s-aostogolit şi el împreună cu noi# +tât de tare m-am lu capul de piciorul şe%ului de ec ipa2, încât mi-au

lânţănit şi dinţii din gură# 5ar, cu toata lovitura, tot



m i' utit să sar primul în picioare, căci Cands seomenise cu mortul deasupra lui# rusca înclinare aoră iei %ăcea imposi ilă alergătura pe punte# Tre ui

ăsesc alt mi2loc de a mă salva şi să-l găsesc %ără aierde nici o clipă, căci duşmanul meu n-avea săă ovească mult pentru a mă ataca iar# /ă a(am c iarângă ar orele artimon# Stră%ulgerat de o ruscă

nspiraţie, m-am apucat cu mâinile de sarturi şi am pă mă caţăr pe nerăsu(ate, oprindu-mă doar sus peavas# >apiditatea cu care acţionasem m-a salvat3 dpalmă de picioarele mele licărise pumnalul# înciud

e g inionul său, !srael Cands mă privea de 2os cu guăscată de uimire# +veam acum o clipă de răga' şi %mai pierde vreme mi-am încărcat din nou pistolul# +

entru mai multă siguranţă, l-am încărcat şi pe al do

Cands mă urmărea mereu cu o %urie neputincioasă#ncepea să înţeleagă că situaţia lui s-a înrăutăţit simţ

stat o clipă pe gânduri, apoi s-a agăţat greoi de sari, cu pumnalul în mâini a prins să se caţăre în sus pe

le, gemând mereu şi târându-şi piciorul rănit# $u



euşisem între timp să-mi încarc pistoalele# /ai înaine a stră ate el o treime din distanţa ce ne despărţea,m îndreptat amândouă pistoalele spre el şi am rostit

ncă un pas, mister Cands, şi-ţi ' or creierii9 /orţii,upă cum ştii, nu muscă, am adăugat eu at2ocoritorprit îndată# +m citit pe %aţa lui că stă şi cugetă înca ceva# 5ar cugeta atât de încet şi greu, încât, %eric

mă a(u în a%ară de prime2die, am i' ucnit într-un oe râs# în s%ârşit, după ce şi-a îng iţit de câteva orialiva, a prins să vor ească# +vea o e@presie tot atâtătăcită, dar îşi scosese cuţitul din dinţi şi nu mai înc

ă se apropie# 6 Dim, începu el, am %ăcut amândoiestule prostii, tre uie să înc eiem armistiţiu# i-aş &%ăcut de petrecanie, nu-i vor ă, dar m-a împiedicat

itura asta# ;-am niciodată noroc, niciodată9 +şa că

m ce mă %ace, tre uie să mă supun, marinar ătrân cunt, unui mucos de elev ca tine# $u mă îm ătam deuvintele lui şi surâdeam ucuros, um(at în pene ca uocoşel ce s-a căţărat pe gard, când l-am vă'ut deoda

dicând repede mâna dreaptă# + şuierat ceva prin ae



săgeată şi am simţit o lovitură şi o durere ascuţită#mărul îmi rămăsese pironit de catarg# 5e durere şiurpri'ă 6 nu ştiu, cu intenţie ori inconştient 6 am

păsat pe amândouă trăgacele# 0istoalele au luat %omi-au că'ut din mâini# 5ar n-au că'ut numai ele3 cu upat înă uşit, şe%ul de ec ipa2 scăpă sarturile din mâi se pră uşi cu capul în 2os drept în apă# "apitolul M

0iaştri9* :asul se înclinase atât de tare, încât catargue a(au aproape paralel cu apa# 4edeam pe cavas ca n cui ar şi su mine se aşternea apa gol%ului# Candare n-a2unsese atât de sus, se a(a mai spre punte şi

ă'ut în apă între mine şi ord# = singură dată a maipărut la supra%aţă, într-un cerc de spumă însângera-a cu%undat pe vecie# "ând s-a alinat apa, l-am vă'u

Găcea pe nisipul curat şi strălucitor, în um ra vasului

oi peştişori roteau deasupra lui# <neori, datorităălurării apei, părea că se mişcă şi încearcă să se scoe %apt, însă, era de două ori mort3 străpuns de gloi înecat# +2unsese rană peştilor c iar pe locul unde

regătise să mă ucidă# Simţeam ameţeală, spaimă şi



es%ârşită greaţă# 0ârăiaşe &er inţi de sânge îmi cue piept şi pe spinare# 0umnalul, care-mi pironea ume catarg, mă ardea ca un &er înroşit în %oc# 5ar nu

urerea mă în%ricoşa 6 durerea aş & îndurat-o eu %ici un suspin# /ă îngro'ea gândul că pot să cad de pavas drept în apa asta molcomă şi verde, lângă cadae%ului de ec ipa2# /ă ţineam atât de strâns cu

mândouă mâinile de ca-vas, încât prinseseră să măoară degetele# +m înc is oc ii, ca să nu mai vădrime2dia# încetul cu încetul, însă, creierii mi s-aumpe'it, inima a început să-mi ată mai liniştit şi mi-

evenit în &re# /ai întâi de toate am încercat să smulumnalul# 5ar, ori că se în&pse prea adânc în catargă nervii îmi erau prea 'druncinaţi, însă nu-l puteamicidecum smulge# +m început să tremur# 4i, oricât

ărea de ridicol, tocmai tremurul acesta mi-a a2utat#umnalul mă atinse doar în treacăt, prin'ând pielea#ând am început să tremur, pielea s-a rupt# + începu

mi curgă sânge mai tare, dar, în sc im , mă eli erasem

u-i vor ă, g erocul şi cămaşa îmi rămăseseră pironite



e catarg# Smuncindu-mă, m-am eli erat complet şi o orât 2os pe sarturile tri ordului# ;imic pe lume nur & putut %ace să co or pe aceleaşi sarturi, de pe ca

ră uşise adineaori !srael# +m intrat în ca ină şi amncercat să-mi o lo2esc rana, care-mi pricinuia o durcută# /ai curgea sânge, dar rana nu era nici adâncă,ici periculoasă şi nu mă împiedica să mişc mâna# +

rivit în 2urul meu# +cuma eram singur stăpân peora ie şi am început să c i 'uiesc cum să %ac ca să se ultimul pasager, 6 leşul lui =B rien# 5upă cum v-

mai spus, leşul se rostogolise până la alustradă şi 'ăc

colo ca o păpuşă mătă ăloasă şi ori ilă la vedere# =riaşă păpuşă, cât un stat de om, dar lipsită de toateulorile şi %armecul vieţii# ;u mi-a %ost prea greu sa capăt cu el, căci, de când începuseră tragicele mel

eripeţii, mă deprinsesem cu morţii şi aproape că numai temeam de ei# L-am ridicat de râu, ca pe un sacărâţe şi dintr-o singură s%orţare l-am 'vârlit peste o

că'ut plescăind 'gomotos# Tic iuţa roşie i-a ' urat d

ap, pornind pe apă# "ând s-au ogoit valurile stârnite



ăderea cadavrului, i-am vă'ut desluşit pe amândoi#Găceau alături cei doi duşmani 6 =B rien şi !srael# +

ălurând, îi legăna pe amândoi# =B rien, deşi %oart

ânăr, era complet c el# Găcea acum, cu tigva c eală,pri2inită de genunc ii ucigaşului sau# !ar de asupraăgetau peştişori repe'i# începu re(u@ul# Soareleo orâse atât de 2os, încât um rele pinilor dinspre ap

e aşterneau peste gol%, a2ungând până aici pe puntncepuse să ată ri'a de seară şi, cu toate că gol%ul epărat dinspre răsărit de dâm ul cel cu două creste,reiementul scârţâia şi pân'ele se legănau în ătaia

ântului# 5ându-mi seama ce prime2die mă paşte, amn%ăşurat repede (ocurile şi le-am co orât pe punte, u vela de 2os a ar orelui mare nu puteam %ace nimând se înclinase goeleta, g iul că'use peste ord,

%ăcând să se scu%unde o una ucată de velă# +staomplica şi mai mult situaţia, %oarte prime2-dioasăltminteri# 5ar sarcina era atât de grea, încât nundră'neam să mă ating de nimic, în cele din urmă am

cos cuţitul şi am tăiat %râng iile# Sting ia, de care s



nea marginea de sus a velei, s-a pră uşit în apă şiân'a, um(ată ca un pântec uriaş, s-a pornit pe valuriar oricât mam străduit, n-am mai putut %ace nimic

este puterile mele să manevre'# /ă vedeam nevoit săas în voia soartei *Cispaniola*# 5ar, la urma urmelomă a(am şi eu în voia soartei7 între timp prinsese să ase amurgul# <ltimele ra'e de soare, ră' ătând prin

ăţiş, scânteiau pe pân'ele coră iei ca nişte pietreestemate pe o mantie împărătească# începea să se li %rigul# +pa, mânată de re(u@, se retrăgea, şi goeleca tot mai mult pe a ord# /i-am %ăcut loc până la

roră şi am privit în 2os# +pa era aici %oarte puţindâncă# 0rin'ându-mă pentru orice eventualitate cumândouă mâinile de un otgon, m-am lăsat să alunecână am simţit cu picioarele %undul# într-adevăr, ap

ia de-mi a2ungea până la râu şi am pornit pe nisipare, ră'dat de valuri, căţărându-mă pe mal şi lăsândCis-paniola* să 'acă în urma mea pe-o coastă, cuân'ele plutind pe apă# Soarele as&nţise şi vântul vu

%run'etul pinilor# +şadar, aventurile mele pe mare a



uat s%ârşit# 4i au luat s%ârşit printr-un neîndoielniucces3 goeleta e smulsă din mâinile andiţilor şi neutem porni c iar acum cu ea în larg# :isam să mă

ntorc cât mai repede acasă, în %ortul nostru, să mă u isprăvile mele# 5e ună seama că voi & mustratentru că plecasem %ără voie, dar capturareaCispaniolei* are să-mi şteargă toata vina şi căpitanu

mollett însuşi va tre ui să-mi recunoască meritele#ugetând ast%el şi e@trem de ine dispus, am pornitrum spre %ortăreaţa, în care, după cum presupuneau, mă aşteptau prietenii# ineam ine minte că cea m

stică dintre gârlele ce se vărsau în gol%ul căpitanulHidd începea de la poalele dâm ului cu două creste#otit deci la stânga, spre dâm , c i 'uind să trec gârlae unde era mai îngustă# 0ădurea nu era prea deasă#

uând curme'iş costişa, am lăsat curând în urmă dâmi am trecut gârla prin vad# "am pe aici îl întâlnisemen ?unn# +m început să păşesc mai prevă'ător, luândmereu aminte în 2ur# Se %ăcuse întuneric detot# Tr

rintr-o văiugă aşternută între două dealuri, am vă'ut



er re(e@ele unor lim i de %oc# +m presupus îndatăe uie să &e en ?unn, careşi găteşte cina pe %oc, şi

%undul su(etului m-a uimit imprudenţa lui# 5acă vă

e(e@ele %ocului, le poate vedea şi Silver din lagăruşe'at în smârc# întunericul co ora tot mai negru, nume g icite mai puteam ţine drumul# 5ealul cel cu doureste rămas în urma mea şi culmea *=c eanului* în

reapta îmi slu2eau drept unice puncte de reper, darontururile lor se aşterneau tot mai mult în e'nă#lipeau stins în înalturi stele rare# /ai la &ece pasădeam u'na or eşte prin mărăcinişuri şi lunecam în

ropi# 5e la o vreme a prins să se lumine'e# +m privus# = aureolă palidă împresura culmea *=c eanuluiar 2os, printre creştetele copacilor am 'ărit o seceră

mare de argint şi am înţeles că răsărise luna# +cum î

enea mult mai uşor să desluşesc drumul şi mi-am gasul# 5in când în când o luam c iar la %ugă, atât deeră dător eram să a2ung mai curând la ca ană# 5ar,ntrând în crângul ce încon2ura reduta noastră, mi-am

dus iar aminte că tre uie să &u prevă'ător şi mi-am



ncetinit mersul# Trist s-ar s%ârşi aventurile mele, duat drept duşman, m-ar împuşca din greşeală c iarrietenii mei# Luna urca tot mai sus, scăldând în lum

oate poienile din pădure# 5ar drept în %aţa mea amrintre copaci o lumină, care nu semăna deloc cu lumunii# $ra roşie-&er inte şi din când în când părea săntunece# "um se vede, ardea undeva un %oc, care

%umega şi pâlpâia su spu'ă# 5race, ce-o mai & şi asn s%ârşit am a2uns la li'ieră# /arginea de apus aalisadei era luminată de lună# >estul palisadei cua ana rămâneau în e'nă şi numai pe alocuri

estrămau întunericul nişte lungi %âşii argintii# !ar osul casei pâlpâia un %oc uriaş# >e(e@ele lui purplungau parcă licărul gingaş şi palid al lunii# ;u seedea nicăieri nici ţipenie de om# ;ici un %oşnet nu

ul ura liniştea# ;umai vântul su(a printre ramuri# /-m oprit uimit şi c iar un pic speriat# ;iciodată nu maprinsesem noi asemenea %ocuri# 5in ordinul căpitaco-nomiseam cu 'gârcenie lemnele# /-a cuprins team

ă nu se & întâmplat ceva cu prietenii mei câtă vrem



%usesem lipsă# /-am strecurat de-a lungul întărituriiăsărit, ţinându-mă mereu în um ră, şi am sărit pestealisadă, pe unde mi s-a părut întunericul mai des# "

u alarme' pe nimeni, m-am lăsat în patru la e şi m-aârât %ără 'gomot spre colţul casei# 4i deodată am oşurat# ;u pot să su%ăr când aud pe cineva s%orăinomn# 5ar de astă dată s%orăitul răsunător şi paşnic

rietenilor mei mi s-a părut cea mai plăcută mu'ică# niştit, cum te linişteşte pe mare strigătul noptatic almului de cart3 *Toate une9* <n lucru îl vedeam înmpede3 dorm cu toţii %ără nici o stra2ă# 5acă în lo

meu s-ar & %urişat acum Silver cu anda sa, nici unui n-ar mai & apucat 'orile# /-am gândit că toată price uie să &e slă irea disciplinei de când a %ost rănităpitanul# 4i iar m-am mustrat în gând că mi-am păr

rietenii în asemenea prime2die, când nici n-au măcine pune de pa'ă# /-am apropiat de uşă şi am aruncaprivire înăuntru# $ra aşa de întuneric, încât n-am pesluşi nimic# +%ară de s%orăieli se mai au'ea un 'g

iudat3 parc-ar & ătut cineva din aripi ori ar & cioc



n lemn# "u mâinile întinse, di uind în e'nă, am intran casă# *+m să mă culc la locul meu, m-am gândit âm ind, şi ce-o să mai râd mâine, când le-oi vedea

mutrele uimite9* /-am împiedicat de piciorul cuiva#dormitul s-a întors pe cealaltă coastă, a gemut, dar -a tre'it# 4i deodată a răsunat în întuneric un ţipătscuţit3 *0iaştri9 0iaştri9 0iaştri9 0iaştri9 0iaştri9* 4

şa mai departe, %ără repaus şi %ără nici o sc im arelas, ca un mecanism de ceasornic# $ căpitanul 8lintapagalul cel verde al lui Silver9 $l ătea din aripi şiiocănea cu clonţul, s%redelind într-o coa2ă de copa

ine pă'ea adormiţii mai ine decât orice santinelă,ând acum de veste despre venirea mea prin ţipătulcesta monoton şi urâcios9 ;u mai aveam cum să măscund# La au'ul ţipătului strident al papagalului toţi

dormiţi sau tre'it şi au sărit în picioare# +m au'it voui Silver# + tras o sudalmă şi a urlat3 6 "ine-i acolom dat s-o rup de %ugă, dar m-am ciocnit în întunerineva# L-am îm râncit şi m-am ciocnit iar de altul#

cela m-a înş%ăcat strâns# 6 !a adu încoa o %ăclie,



strigat Silver# <nul din tâl ari dădu %uga în casă şntoarse cu un vreasc aprins# 0artea a şasea "U0!T+;!L:$> "apitolul MM:!!! în lagărul vră2maşă :reascu

prins din mâna piratului scălda într-o lumina roşietincăperea, con&rmându-mi cele mai pesimiste aştepiraţii puseseră mâna pe redută şi pe toate merindeleoastre# utoiaşul cu coniac, 2am onul, sacii cu pesm

e a(au ca şi mai înainte la locurile lor# Spre groa'amea, n-am vă'ut însă nici un pri'onier# 0esemne toţirietenii mei că'useră în luptă# !nima mi se strânse durere# + , de ce n-am pierit eu odată cu ei 9## ;uma

ase piraţi mai rămăseseră în viată, şi se a(au acum tn %aţa mea# "inci din ei, cu %eţele u ăite şi roşii, se'iseră din somnul eţiei şi săriseră în picioare# +laselea nu se ridică însă de 2os, ci rămase spri2init î

ra palid ca moartea# "apul îi era o lo2it cu o cârpănsângerată# :asă'ică e rănit, şi-i rănit de curând# /i-amintit că în timpul atacului unul din piraţi %usese le gloanţe, dar i' utise totuşi să se %acă nevă'ut în de

esemne acesta %usese# 0apagalul stătea cocoţat pe



mărul Lunganului şi-şi curăţa cu clanţul penele# Siărea şi el mai palid şi mai posomorât decât îl ştiam#ai purta încă ca%tanul cel de săr ătoare, în care veni

ă ducă tratativele, dar acum veşmântul îi era mân2itut şi 'drenţuit de spinii tuturor mărăcinişurilor# 6 $ epuse el, să &u al nai ii, dacă nu-l am în %aţă pe Dim

CawEins în persoană9 +i venit în ospeţie, ai7 !ntră, i

mă ucur întotdeauna când văd prieteni# Silver se aşe un utoiaş cu rendy şi prinse să-şi umple pipa# 6ă-mi un %oc, 5icE se rugă el de piratul ce urma să u vreascul aprins în mână# 4i, după ce-şi aprinse pi

dăugă3 /ulţumesc, prietene# 0oţi să pui vreascul la ar dumneavoastră, gentlemeni, culcaţi-vă, nu vă 2enu sunteţi deloc o ligaţi să staţi smirna în %aţa lui mi

CawEins# = să ne ierte el pentru ădărănia noastră9 6

şadar, iată-te aici, Dim, urmă el, trăgând din pipă# urpri'ă plăcută pentru mine, ătrânul9 5e la primaedere te-am g icit că eşti un (ăcău ager, dar acum teăd că eşti c iar un erou# $u nu i-am răspuns nici un

uvânt, &reşte# 0iraţii m-au pus la perete, şi am răm



tau aşa în picioare, privindu-l drept în oc i pe Silvertrăduindu-mă să par cât mai calm# 5ar de'năde2deanea ca într-un cleşte de g eaţă inima# Silver mai pâ

e câteva ori din pipă şi prinse să vor ească iar3 6dată ce ne-ai venit în vi'ită, Dim, spuse el, am să-ţipun tot ce cred# /i-ai plăcut întotdeauna, pentru că tm vă'ut că eşti un (ăcău cu scaun la cap# 0rivindu-t

mi aduc aminte de vremea când eram şi eu tot atât dânăr şi %rumos ca tine# +m vrut de la început să nilături, să-ţi capeţi partea din comoară şi să mori apou@ şi ogăţie# 4i uite că ai venit în s%ârşit, &ule#

ăpitanul Smollett e un un marinar, asta am spus-ontotdeauna, dar prea e însetat de disciplină# 5atoriantâi de toate, spune el, şi are completă dreptate# 5ari %ugit de su comanda lui, ţi-ai părăsit căpitanul#

i doctorul e nemulţumit de tine# *= canalie ingrată*-a spus după ce ai plecat# :asă'ică, aşa stând lucruriu mai ai cum te întoarce la ai tai, căci n-or să vrea srimească, şi dacă nu vrei cumva să recrute'i o a trei

c ipă, va tre ui să te alături căpitanului Silver# $i,



asă'ică nu stau c iar aşa de rău lucrurile3 prietenii munt în viaţă# Si, cu toate că eram gata să-i dau cre'aui Silver, când spunea că prietenii mei sunt supăraţi

mine pentru de'ertarea mea, m-am ucurat nespus# 6u-ţi mai spun că eşti în puterea noastră, urmă Silvertii şi tu# /ie-mi place vor a cu rost# ;iciodată nu mi-lăcut şi n-am găsit %olos în ameninţări# 5acă ai c e

%aci slu2 a cu noi, vino de ună voie în rândurileoastre, iar dacă n-ai c e%, Dim, poţi să spui desc isesc is, %ără nici o teamă# :e'i, vor esc pe şleau cu t

%ără vicleşug# 6 :rei să-ţi răspund7 am între at eu cu

las tremurător# în cuvintele lui at2ocoritoare g iceagroa'nică ameninţare# = ra2ii-mi ardeau, inimamiătea să-mi spargă pieptul# 6 ;u te sileşte nimeni,răguţă, spuse Silver# " i 'uieşte ine# ;-avem de ce n

rea gră i, doar ştii ine că în compania ta nu selictiseşte omul niciodată# 6 /ă rog, am spus eu,rin'ând cura2, dacă vreţi să otărăsc de partea cui să

mă dau, tre uie să-mi lămuriţi ce se petrece# "um de

2uns voi aici şi unde sunt prietenii mei7 6 "e se



etrece7 mi-a repetat ursu' între area unul din piraţi#e, ce n-aş da să pricep şi eu ce se petrece pe-aici peoi# 6 Tine-ţi gura, că nu te întrea ă nimeni de vor ă

întrerupt %urios Silver şi s-a întors iar prietenos spmine# !eri dimineaţa, mister CawEins, spuse el, a veoi doctorul Livesey, înălţând un steag al # *+i răma

urta pe uscat, căpitane Silver, m-a anunţat el, cora ia

ispărut*# într-adevăr nu pot să neg, câtă vreme am oi ând rom şi cântând, n-am mai luat seama laora ie, aşa că, mă 2ur pe tunetul din cer, în clipa cânm dam %uga la ţărm, nu mai era nici urmă de ea# "

e să ne lovească pe toţi dam laua de ciudă# *$i, ne-pus atunci doctorul, ai să înc eiem o înţelegere*# +nc eiat înţelegerea asta între noi doi, după care amrimit merindele voastre, rac iul, %ortul, lemnele, pe

are aţi avut prevederea să le tăiaţi# într-un cuvânt vrimit tot vasul din vâr%ul catargului şi până-n c ilăum s-ar 'ice# !ar ei au plecat# <nde sunt acuma, n-aum avea ştire# 4i se porni să pâcâie iar liniştit din p

!ar dacă cre'i cumva că ai intrat şi tu în înţelegere,



rmă el, a(ă ce cuvinte mi-a spus la urmă doctorul# ţi mai rămas7* l-am între at eu# *0atru, mi-a răspunatru, dintre care unul e rănit# "ât despre lestematul

ela de ăiat, nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu unde seăseşte# ;i-e silă să ne mai şi amintim de el*# +cesteunt propriile lui cuvinte# 6 4i asta-i tot7 am între atu# 6 Tot ce se cuvine să ştii, &ule, mi-a răspuns Sil

4i acum tre uie să aleg7 6 5a, acum tre uie să alegipuse el# 6 ine, am rostit eu# ;u sunt c iar aşa derost şi ştiu ce risc# 8aceţi ce vreţi cu mine, nu-mi pe când m-am întâlnit cu voi, m-am deprins să prive

moartea în %aţă# 5ar mai întâi de toate aş vrea să văovestesc câte ceva, am urmat eu, din ce în ce maimoţionat# Sunteţi într-o situaţie disperată3 cora ia aierdut-o, comorile aşi2derea, şi oamenii vi i-aţi pier

şa că toată cau'a voastră e pierdută# 4i dacă vreţi sătiţi cine poartă vina pentru toate acestea, po%tim, au port vina, eu şi nimeni altul# $u mă a(am în utoiuu mere în noaptea când am a2uns la insulă, şi am au

ot ce vor eai dumneata, Do n, şi tu, 5icE Do nson , ş



eea ce vor ea Cands, care 'ace acum la %undul mărar tot ce-am au'it am şi povestit pe loc alor mei# Totm %ost acela care a tăiat ancora goeletei, eu am uci

amenii ce i-aţi lăsat pe ord, şi tot eu am dus-o într-scun'iş unde n-o s-o găsiţi niciodată# :oi aţi rămasroşti, nu eu, şi nu mă tem de voi, cum nu m-aş tememuscă# 0uteţi să mă omorâţi ori să mă cruţaţi, cum

o%tiţi# 5ar am să vă mai spun ceva şi cu asta înc eiacă mă cruţaţi, am să trec cu uretele peste trecut şiând veţi & 2udecaţi pentru piraterie am să vă scap dtreang# +cum e rândul vostru să alegeţi# /oartea me

u v-ar aduce nici un %olos# 5acă mă lăsaţi în viaţăm să mă străduiesc să nu a2ungeţi la spân'urătoare#cestea &ind spuse, am amuţit# /ă su%ocam de emoar spre marea mea uimire nici unul din ei nu s-a cli

măcar din loc# "ătau la mine ca nişte oi# 8ără să maiştept răspuns, am continuat3 6 +m impresia, misterilver, că dumneata eşti cel mai de trea ă din toatădunătura asta# i dacă va tre ui să mor, să-i povesteş

octorului că n-am murit ca un laş# 6 +m să am în



edere, spuse Silver pe un ton atât da ciudat, încât nutut înţelege, îşi ate 2oc de mine sau i-a plăcut

ăr ăţia mea# 6 Să nu uităm### a strigăt un marinar

ătrân cu %aţa arsă de soare, pe nume /organ, c iar acorgan, pe care-l vă'usem cândva în tavernaunganului la ristol# Să nu uităm că el l-a recunosctunci pe "âinele ;egru9 6 Si asta nu-i totul, adăugă

ilver# Tot el e puştanul care a şterpelit arta din ladui illy ones# /ii de trăsnete, în s%ârşit, Dim CawEiea că'ut în mână9 6 Să-i lăsăm o ţâră de sânge9 răcorgan şi trase o sudalmă# +poi, smulgându-şi cuţitu

in teacă, sări atât de sprinten în picioare, de parcă avut două'eci de ani# 6 Stai pe loc9 strigă Silver# "eu aici, Tom /organ7 ;u cumva cre'i că tu eşti căpitanici7 0e cinstea mea c-am să te învăţ ce-i aceea

isciplina# 5oar să mai cute'i o dată să-mi ieşi dinuvânt9 în ultimii trei'eci de ani oricine a încercat săe pună în cale, a a2uns ori sus în vâr%ul catargului,pân'urând în laţ, ori 2os su c ilă, rană peştilor# 5a9

ne minte, Tom /organ3 n-am întâlnit încă om care s



mai rămână în viaţă după ce s-a pus în poară cu minom amuţi, dar ceilalţi urmau să cârtească# 6 +rereptate Tom, spuse unul# 6 LasB că destui comand

m avut peste noi şi până acuma, adăugă altul# /ă 2ue %urcile spân'urătorii, Do n Silver, că nu mă voi lăus de nas de tine9 6 "ine vrea să ai ă de-a %ace cu

mine, gentlemeni7 mugi Silver# <rma să şadă pe ut

lecat înainte, de parcă s-ar & pregătit să sară, cu pip%umegând în mâna dreaptă# 6 $i, ce po%tiţi9 Spundreptul# =ri aţi muţit7 !eşi în %aţă care vrei, că euştept# ;-am trăit atâţia ani pe pământul acesta, doar

entru că cine ştie ce eţivan cu i%os de curcan să mună acum în cale# "unoaşteţi o iceiul, că doar văocotiţi toţi cavaleri ai norocului# $i, care vrea să iasunt gata# 0e cine-l ţine cureaua n-are decât să-şi tra

umnalul şi, aşa şc iop cum mă vedeţi, am să-i scot%ară măruntaiele până a nu se stinge de tot pipa asmeni nu se clinti şi nimeni nu crâcni un cuvânt# 6ite-aşa sunteţi voi totdeauna, urmă Silver, vârându-

ar pipa între dinţi# :oinicoşi nevoie mare9 5ar când



or a să intraţi în luptă nu vă ţine c eresteaua# "e, nuunteţi în stare să înţelegeţi de vor ă ună7 "ă doar viăpitan, ales de voi# :i-s căpitan pentru că sunt cu o

milă întreagă mai deştept ca voi toţi# 5acă nu vreţi sateţi cu mine, cum le stă ine unor cavaleri aiorocului, atunci, mii de trăsnete, tre uie să măscultaţi9 /i-a plăcut ăieţaşul ăsta# ;-am vă'ut

iciodată un ăieţaş mai simpatic# Seamănă de o sutări mai mult a ăr at decât voi, gu'gani păcătoşi ceunteţi# ineţi minte3 care-l va atinge cu un deget măa avea de-a %ace cu mine# Lungă vreme domni tăc

ontinuam să stau lângă perete, drept ca lumânarea#nima îmi mai ătea ca un ciocan, dar simţeam cum sn&ripă în mine un germene de năde2de# Silver şedaţele încrucişate, spri2init de perete# 0âcâia din pip

ăstra o tăcere ca în iserică# ;umai oc ii îi 2ucau înr ite, urmărind ce-i %ace anda# 0iraţii se grămădiroţi într-un colţ, şoptindu-se între ei# Sâsâitul lor îmuna în au' ca un vuiet de (uviu# <neori se întorceau

umina roşiatică a vreascului cădea pe %eţele lor



ul urate# 5ar nu la mine se uitau, ci la Silver# 6 0areă aveţi ceva de spus7 rosti Silver şi trimise o ţâşnitue scuipat printre dinţi# /ă rog, spuneţi ce aveţi de sp

ă ascult# 6 /ă rog de iertare, sir, începu unul diniraţi# 5umneata ai încălcat de multe ori o iceiul, daste un o icei pe care nici dumneata n-ai dreptul să-lncalci# Trupa e nemulţumită şi, &e-mi îngăduit a sp

şi are şi ea drepturile ei, ca oricare alta# +vem dreptă ne adunăm şi să stăm de vor ă# +şa că, mă rog deertare, sir, căci eşti căpitanul nostru, dar vreau să m

%olosesc de dreptul acesta şi să ies pentru a mă s%ă

amenii# Salutându-l ceremonios pe Silver, omul acnalt şi găl e2it, în vârstă de vreo trei'eci şi cinci de aupă cât îl arăta în%ăţişarea, porni calm spre ieşire şnc ise uşa în urma sa# "eilalţi îl urmară pe dată# 8ie

saluta pe Silver şi îndruga ceva în c ip dee'vinovăţire# 6 +şa-i o iceiul, spuse unul# 6 Să ne

mai s%ătuim şi noi oleacă, mormăi /organ# +m rămaoar eu cu Silver lângă vreascurile ce mocneau pe %

ucătarul îşi scoase îndată, %ără a clipi, pipa din gur



scultă, Dim CawEins, rosti el într-o şoaptă a ia au'işti la un &r de păr de moarte şi, ceea ce e mai rău coate, ai să &i pro a il torturat# 4i pe mine vor pesem

ă mă degrade'e# 5ar ai vă'ut că ţi-am luat apărarea#nceput, nu-i vor ă, n-aş & vrut să te apăr, dar ai spuâteva cuvinte care mi-au sc im at planurile# $rame'nă-dă2duit după atâtea nereuşite şi la gândul că m

aşte spân'urătoarea# +u'indu-te însă, mi-am spus3 ipărarea lui CawEins, Do n, şi CawEins are să-ţi ia şe apărarea# Tu eşti ultima lui carte, Do n, iar el, miăsnete, e la rândul său ultima ta carte9 = mâna spal

e alta, mi-am 'is eu în sinea mea# Tu îţi salve'imartorul care, când vor a2unge lucrurile la 2udecatăăţi scoată gâtul din laţ# începeam să mă cam pricepor să însemne vor ele lui# 6 :rei să spui că ai pierdu

artida7 am între at eu# 6 5a, pe toţi dracii9 îmiăspunse el# =dată ce nu mai avem cora ie, înseamnăe rămâne doar spân'urătoarea# Sunt un om îndărătn

Dim CawEins, dar când am vă'ut că goeleta a dispăr

in gol%, am înţeles3 2ocul a luat s%ârşit# "ât desp



ăcătoşii cei de a%ară, lasB să se s%ătuiască cât or voţi sunt nişte nătărăi şi nişte laşi# +m să caut să-ti scielea# 5ar ascultă, Dim, o mâna spală pe alta3 să-l s

i tu de ştreang pe Lungan# $ram uluit# 5e ce 2alnici-a găsit să se agaţe ata-manul piraţilor9 6 +m să %ot ce am să pot, am răspuns eu# 6 :asă'ică, atemalma9 e@clamă el# +i scăpat ie%tin, dar mă 2ur pe

in cer că am căpătat şi eu în sc im o 'are de năde2d-a îndreptat şc iopătând spre %ocul ce ardea în mi2asei şi şi-a aprins pe îndelete iar pipa# 6 înţelege-m

Dim, urmă el, întorcându-se la loc# /ai am cap pe um

şa că am otărât să trec de partea squire-ului# 4tiu cscuns cora ia într-un locşor de năde2de# "um ai %ău ştiu, dar sunt convins că go-eleta e tea%ără şievătămată# Cands şi =B rien s-au dovedit a & nişte

ătărăi# ;-am avut niciodată năde2de în ei# = -servă u te între nimic şi nici altora n-am să le îngădui săntre e# "unosc regulile 2ocului şi înţeleg că am pierar tu eşti aşa de tânăr şi de vitea', încât, dacă punem

mândoi umărul, să ştii că ieşim din încurcătură# Sil



urnă nişte coniac din utoiaş într-o cană de ta lă şi mîntinse# 6 ;u vrei să tragi un gât, prietene7 între ă em re%u'at# 6 Trea a ta, Dim, spuse el# 5ar eu am s

eau# /ă aşteaptă atâtea tre i, încât nu strică sămi daulecuţică pinteni# + a, ine că mi-am adus aminte# "re'i tu, oare de ce să-mi & dat mie doctorul artaoastră cu pricina, Dim drăguţule7 0e %aţa mea se i

esemne o asemenea e@presie de sinceră uimire, încilver înţelese 'ădărnicia între ării# 6 5a, mi-a datarta### 4i %ără îndoială că ceva nu-i în regulă în toestia asta# 5a, da, tre uie să &e ceva la mi2loc# Di

e ine ori de rău o &, nu ştiu# /ai trase un gât deoniac şi clătină din căpăţâna sa cea mare, cu aerul um care se aşteaptă la mari neplăceri#apitolul MM!M !ar apare semnul negru S%atul pir

nea de cine ştie câtă vreme, când se arătă în s%ârşinul din ei şi, salutându-l în at2ocură pe Silver, cerungăduinţa să ia cu el %ăclia# Silver îi dădu voie şi siraţilor ieşi iar, lăsându-ne pe amândoi în întuneric#

e apropie %urtuna, Dim, spuse Silver# Spre uimire



ăpetenia piraţilor începuse să mă trate'e ca pe unrieten# /-am dat mai aproape de-o am ra'ură şi amrivit a%ară# 8ocul mocnea su cenuşă, stingânduse

mai împrăştia de%el lumină, aşa că nu era de mirareomplotiştii avuseseră nevoie de %ăclia noastră# 8ăoată cu toţii pe costişă, între casă şi palisadă# <nul i ţinea vreascul aprins în mână, altul se plecase într

enunc i, încleştând în pumn un cuţit, a cărui lamăcăpăra a în lumina lunii, a în ătaia luminilor deăcări ce mistuia torţa# "eilalţi se plecaseră asup-ra-iarcă urmăreau cu luare-aminte ce %ace# +poi omu

uţitul scoase de undeva o carte# ;-am mai avut timpuget de unde s-o & luat asemenea ciudat lucru în mnui tâl ar, căci l-am vă'ut ridicându-se deodată dinenunc i şi îndreptânduse cu toată ceata spre casă# 6

n încoace, am spus eu# /-am întors la locul meu, căroiam să mă ţin demn în %aţa piraţilor, lipsindu-i dlăcerea de a o serva că-i urmăresc# 6 0o%teascăănătoşi, drăguţă9 spuse cu veselie Silver# ;u te tem

răguţă, am eu cu ce-i ospăta# <şa se dădu de perete



inci dintre piraţi, îngrămădiţi în prag, îl împinserăindărăt pe al şaselea# în alte împre2urări m-ar & ameama şi şovăiala cu care s-a apropiat mesagerul lor,

prindu-se la &ece pas şi întin'ând spre noi mânareaptă, cu pumnul strâns încleştat# 6 :ino, vino maiproape, prietene, spuse Silver, şi nu te teme, că nu t

mănânc# Cai, dă-mi ce ai de dat, găligane9 "unosc

iceiul, aşa că nam să mă ating de tine, câtă vreme va deputat# îm ăr ătat de vor ele lui, tâl arul gră iasul şi, lăsând ceva în palma întinsă a lui Silver, seetrase repede în spatele tovarăşilor săi# ucătarul pri

a o iectul ce-i rămăsese în palmă# 6 Semnul negru9şteptam, rosti el# <nde aţi găsit ârtie7## 5ar ce-i as, nenorociţilor9 +ţi tăiat o %oaie din i lie9 $i, să ş

-o s-o păţiţi voi pentru asta9 "are-i nătărăul de-a tăi

lia7 6 !aca, vedeţi9 om ăni /organ# "e v-am spusu7 ;-are să iasă nimic un dintr-asta# 6 $i, acu nu mcăpaţi voi de spân'urătoare, urmă Silver# "e nătărăudat i lia asta7 6 5icE, mormăi unul din ei# 6 5icE7

i, 5icE, roagă-te lui 5umne'eu, căci ţi-a venit ceasul



osti solemn Silver# "redemă, martor mi-e cel de susar în clipa asta se amestecă %urios în vor ă găliganel cu oc ii gal eni# 6 !a nu ne mai tăia la piroane,

Do n Silver, se răsti el# S%atul marinarilor a otărât,um cere o iceiul, să-ţi trimită semnul negru, întoarci citeşte ce-i scris pe el, după cum mai cere o iceiul#e văd atunci ce-ai să spui# 6 /ulţumesc, ?eorge,

ăspunse Silver# Te ştiu, nu-ţi place vor a lungă şi căunoşti de-a &r a păr o iceiurile# $i, şi ce spui tu că cris aici7 + a9 *5estituit*# +sta era, vasă'ică9 4i ce

%rumos9 "a din carte# Tu scrii aşa %rumos, ?eorge7

el mai cu moţ din toţi, aşa că n-am să mă mir delocacă ai să &i ales căpitan în locul meu# 5ămi te rogorţa, că mi s-a stins pipa# 6 Cai, ai9 mârâi ?eorge# e mai ate capul# "ă dacă ar sta cineva să te asculte,

r crede co orât cu âr'o ul din cer# Cai, dă-te 2os de utoi, şi n-o mai %ace pe căpitanul# 5ă-te 2os de pe ă %acem în toată legea alegeri noi9 6 $, credeam cău adevărat o iceiul, spuse cu dispreţ Silver# /ai ra d

lecuţică, pentru că deocamdată tot mai rămân



ăpitanul vostru# Tre uie să-mi spuneţi mai întâi de mă învinuiţi şi să-mi ascultaţi răspunsul, iar până atuemnul vostru negru nu %ace nici o ceapă degerată#

asă, nu te teme, n-avem să încălcăm o iceiul, îiăspunse ?eorge # :rem să %acem toate după cuviinţite şi învinuirile# /ai întâi de toate tre uie să-ţi spună datorită ţie ne-a dat greş toată întreprinderea# "re

-ai să ai o ra' să negi# într-al doilea rând, tot tu le-angăduit vră2maşilor să plece, deşi se a(au aici ca întdevărată capcană# 5e ce vroiau ei să plece7 ;u ştiu e, dar e limpede că vroiau să plece, şi nu de (ori de

uc# într-al treilea rând, ne-ai oprit să-i urmărim# =,edem noi ce-ţi poate osul, Do n Silver9 5uci un 2ocu lu# 4i-ntr-al patrulea rând, ai luat apărareauştanului ăstuia# 6 +sta-i tot7 între ă calm Silver# 6

red că-i prea de a2uns, răspunse ?eorge# 4i acum,&indcă tu eşti un gură-cască, avem să spân'urăm toţin %urci, uscându-ne la soare# 6 :-aţi spus cuvântul,cum ascultaţi ce-am să vă răspund eu la toate cele

atru puncte ale voastre# Le iau pe rând# Spuneţi că



ricina mea s-a pră uşit toată întreprinderea7 /ă rog,ine v-a împiedicat să mă ascultaţi, că dacă mă asculm & stat acum pe *Cispaniola*, te%eri şi nevătăma

urul s-ar & odi nit 2os în cală9 încă o data vă întreine v-a împiedicat7 "ine m-a gră it şi m-a tot împinsin urmă, deşi eram căpitanul vostru7 "ine mi-a trimemnul negru c iar în prima 'i când ne-am vă'ut a2un

e insulă şi cine a început tot 2ocul acesta diavolescăci 2ucăm cu toţii şi dăm din picioare cum se âţâie%ârtaţii când îi agaţă în ştreang călăul la Londra# 4i

început toată tre uşoara asta7 +nderson, Cands şi tu

eorge /erry# 5oar tu ai mai rămas în viaţă din toţicandalagiii# 4i mai ai o ra' să râvneşti la titlu deăpitan7 Tu, care ai vârât în pământ mai toată andaoastră7 ;u, n-ai să ne tragi pe s%oară9 Silver s%ârş

vea de spus# 0e %aţa lui ?eorge, ca şi pe %eţele cem citit că vor ele ucătarului nu rămăseseră %ără e%+m terminat cu punctul unu9 e@clamă apoi Silver

tergându-şi %runtea asudată# /ă 2ur că mie şi silă s

or esc cu voi# ;-aveţi nici cap, nici ţinere de minte#



mir, cum de v-au lăsat mamele să porniţi pe mare9 0mare9 :oi sunteţi cavaleri ai norocului7 /ai ine va%ăceaţi croitori### 6 !a nu ne mai în2ura, spuse /org

ă ine de răspunde şi la celelalte învinuiri# 6 +, laelelalte79 tună Do n# "elelalte nu-s nici ele mai acăpuneţi că ne-am dus cu toţii pe copcă7 $ e, pe toţiracii, dar mi se pare că nici nu ănuiţi cât de rău stă

u că ne-am dus pe copcă, dar suntem atât de aproape spân'urătoare, încât simt cum mi se înţepeneşte gân laţ# 0arcă mă şi văd alături de voi ălă ănindu-mă

%urci cu ciorile rotind asupra noastră# 4i parcă văd

marinarii arătându-ne cu degetul în vremea (u@ului=are cine să &e cel de colo7* întrea ă unul# *"um cDo n Silver*# *Lam cunoscut şi eu*, răspunde altul#ântul ne leagănă şi ne 'ângănesc lanţurile# <ite ce-l

meninţă pe &ecare din noi din pricina unor idioţi caeorge /erry, Cands şi +nderson şi alţi câţiva de teapor9 0e urmă, lua-v-ar dracu, vă mai interesea'ă şiunctul patru --- ăieţaşul de colo# 0ăi ăieţaşul acest

statec, nu înţelegeţi7 ;u cumva credeţi că tre uie să-



morâm7 5acă vreţi să ştiţi, el poate că e ultima noaăde2de# Să-l omorâm7 ;u, scumpilor, n-am să-l ome alt%el, nu v-am răspuns încă la punctul trei# ;u-i

imic, răspund îndată# "redeţi poate că puţin %ac vilnice ale doctorului, şi ce mai doctor 6 un doctor caterminat colegiul9 =ri nu cumva tigva ta ciuruită nevoie de doctor, Do n7 !ar tu, ?eorge /erry, pe care t

cutură %rigurile din şase în şase ceasuri, şi ai nişte al eni ca lămâia, nici tu nu vrei să te trate'i la doctoau poate nu ştiţi că tre uie să sosească curând şi a dora ie, venind în a2utorul celei dintâi7 5aca nu ştiţi,

ot să vă spun3 tre uie să sosească din clipăn clipă# ite atunci are să ne &e de %olos ostatecul# <rmea'ăunctul doi3 mă învinuiţi că am înc eiat înţelegerea#ot voi m-aţi rugat în genunc i s-o înc ei# :oi, şi nu al

ă târâiaţi în genunc i, vă tânguiaţi şi vă temeaţi să nrăpaţi cumva de %oame### 5ar toate nu sunt decâteacuri# !ată ce e principalul, şi uitaţi-vă de dragul cm înc eiat eu înţelegerea9 Silver aruncă pe duşume

%oaie de ârtie# +m recu-noscut-o îndată# $ra arta a



e ârtie gal enă, cu trei cruciuliţe roşii, pe care oăsisem eu cândva la %undul lă'ii lui ill ones# ;uuteam nicidecum înţelege de ce i-a dat-o doctorul l

ilver# ;u mai puţin uluiţi au %ost şi piraţii, vă'ând-oau repe'it la ea, cum se repede pisica la şoarece# i-mulgeau unul altuia din mâini, în2urând, răcnind şiâ'ând ca nişte copii# S-ar & putut crede că-şi vântur

e-acum mâinile printre gal eni, a(aţi la adăpost peora ie# 6 5a, spuse unul din ei, asta-i c iar iscălituraui 8lint, nu mai încape nici o îndoială# <n 5# şi un 8ar 2os un nod marinăresc# +şa se iscălea el întotdea

6 Toate une, spuse ?eorge, dar cum o să ne cărămomorile de vreme ce am rămas %ără cora ie7 Silverusc de la locul său, spri2inindu-se cu mâna de pere0entru ultima dată te mai previn, ?eorge9 scrâşni e

e mai rosteşti un cuvânt, sar la ătaie### "um7 5e urei să ştiu eu, cum o să cărăm7 Tu tre uie s-o ştii, tuoţi ceilalţi, care maţi lăsat %ără de cora ie, lua-v-arracul9 5ar nu, nam de ce mă aştepta la cine ştie ce

or ă cuminte din parte-ţi, căci n-ai minte nici cât un



ândac# "el puţin %ă ine de vor eşte cuviincios cu mri am să te învăţ eu ce-i aceea una-cuviinţă9 6 +şa puse ătrânul /organ# 6 0ăi cum alt%el9 8ireşte că a

9 îi luă vor a din gură ucătarul# Tu ne-ai pierdutora ia, iar eu am găsit comorile# :asă'ică, care-i maiea' dintre noi doi7 i totuşi nu mai vreau să vă &uăpitan9 +legeţi-vă pe cine vreţi# /ie mi-a2unge9

6 0e Silver să-l alegem9 răcniră toţi într-un glas# 0eDam on9 $l să ne &e căpitan acum şi în vecii veciloa, v-aţi întors la vor a mea9 strigă ucătarul# :ae ui să aşteptaţi acuma alt prile2, ?eorge, drăguţule

orocul tău că nu port niciodată pică nimănui# +mnimă ună# 5ar cu semnul negru ce să %acem, prietare-se că nu mai are nici un rost# 5egea a şi-a maiângărit su(etul 5icE, spurcându-şi i lia# 6 5ar poate

ă tot se mai potriveşte pentru 2urământ7 între ă 5ice care se vede că-l speria, nu glumă, sacrilegiul pe săvârşise# 6 = i lie cu pagini rupte79 se îngro'i

ilver# 0entru nimic în lume9 ;u e mai s%ântă acum

ecât orice altă ârţoagă# 6 4i totuşi, pentru orice



ntâmplare, nu strică s-o păstrăm, mormăi 5icE# 6 !aemnul acesta, Dim, ia-ţi-l ca amintire, spuse Silver,ntin'ându-mi semnul negru# $ra de mărimea unei

oroane # = parte era al ă, căci 5icE tăiase ultima %oin i lie, iar pe cealaltă parte se a(au imprimate douăersete din +pocalips# in minte, de altminteri, douăuvinte3 *câini şi ucigaşi*# Te@tul era mân2it cu %

ar pe partea curată %usese scris cu căr une un singuuvânt3 *5estituit*# Scriind aceste rânduri, am în %mea pe masă semnul, dar din inscripţia cu căr une n-mai rămas decât o um ră sla ă, ca 'gâriată cu g eara#

şa au luat s%ârşit evenimentele din noaptea ceea# e ne-am ăut &ecare porţia de rom, ne-am dus laulcare# 5rept pedeapsă, Silver l-a pus de santinelă peorge /erry, ameninţându-l cu moartea în ca' că nu v

& de acum cu luareaminte# /ultă vreme n-am pututnc ide oc ii# "ugetam la omul pe care-l omorâsem, lituaţia mea atât de prime2dioasă şi mai ales la 2ocucesta du lu al lui Silver, care cu o mână îşi stăpânea

anda, iar cu cealaltă se agăţa de orice mi2loc real sa



eal, doar pentru a-şi scăpa viata păcătoasă# 5ormeacum şi s%orăia %ără nici o gri2ă# 4i totuşi mi se stnima de milă, uitându-mă la el şi gândindu-mă la

rime2diile ce-l încon2oară şi la moartea ruşinoasă cşteaptă# "apitolul MMM îmi dau cuvântul /-a tre'it,ne spus ne-a tre'it pe toţi un glas limpede şi răsunătncât până şi santinela ce pirotea lângă uşă a sărit,

ţintindu-şi privirea spre li'iera pădurii# 6 $i,arni'oană, sus9 :ine doctorul9 într-adevăr, doctorul am ucurat au'indu-i vocea, dar la simţământulcesta de ucurie se adăuga s&ală şi ruşine# /i-am

mintit de %elul cum am de'ertat, părăsin-du-miovarăşii# 4i unde m-a dus neascultarea7 5rept înearele andiţilor, care mă pot ucide în orice clipă#imţeam că mi-e ruşine să privesc în oc ii doctorului

um se vede, doctorul Livesey pornise la drum încă u noapte, căci a%ară de a ia se lumina de 'i# +m da

%uga la am ra'ură şi m-am uitat să-l văd# Stătea 2osoalele dâm ului, înotând până la genunc i în ceaţa c

ălura la %aţa pământului, cum stătuse cândva şi el



nsuşi, Silver# 6 ună dimineaţa, doctore9 ine aţi venir9 e@clamă Silver, ştergându-se la oc i şi 'âm indrietenos# 5evreme v-aţi mai sculat9 "ine se scoală d

imineaţă, mai departe a2unge, cum spune 'icala###eorge, tre'eşte-te, &ule, şi a2ută-i doctorului să sem race### Toate sunt în ordine, doctore# 0acienţiiumneavoastră s-au în'dravenit detot9 +şa tot sporov

l, stând pe creasta dâm ului, cu câr2a su suoară şipri2init de 'id, de parcă era iar Do n cel de odinioarău aceeaşi voce, aceleaşi apucături şi acelaşi râs# 6vem o surpri'ă pentru dumneavoastră, sir, urmă el#

mic călător, e- e9 <n soi de c iriaş nou, sir, şi ce maiiriaş9 5oarme ca un ursuc, 'ău aşa# Toată noaptea ormit ord în ord cu Do n#ntre timp doctorul Livesey sărise peste palisadă şi

enea spre ucătar# +m au'it cum i-a tremurat glasulând a între at3 6 ;u cumva Dim7 6 a c iar el,ăspunse Silver# 5octorul rămase pironit locului, îţi mpresia că nici nu se mai poate clinti din acel loc# 6

ne, rosti el în s%ârşit# Să ne vedem mai întâi de tre



i să lăsăm pe urmă veselia# 0arcă aşa-i 'icala voastru7 Să vedem ce %ac olnavii# 5octorul intră în casăspun'ând rece la salutul meu, începu să-şi e@amin

olnavii# Se purta cu simplitate şi calm, deşi nu puteu ştie că viaţa îi atârnă de un &r de păr printre oamceştia %ără scrupule# 0ălăvrăgea cu pacienţii, de pr & %ost po%tit în cine ştie ce ti nită %amilie din p

ă vadă vreun olnav# 5ar purtarea asta a lui se vede e impunea gro'av piraţilor# "ăci şi ei se purtau cuânsul de parcă nu s-ar & întâmplat nimic, de parcăoctorul Livesey continuă să &e medicul nostru de

ar ei sunt de asemenea marinarii arnici şi devotaţi, um au %ost mai înainte# 6 i-e mai ine, prietene, îipuse el omului cu %runtea o lo2ită# +ltul în locul tăr & scăpat# 0ăi tu ai o căpăţâna tare, ca o oală de tu

i tu, ?eorge, cum te mai simţi7 $-e, dar te-ai găl e2ietot9 Se vede că &catul nu ţi-e în regulă# +i luatoctoria7## !a spuneţi voi, şi-a luat ?eorge doctoria7i-a luat-o, cum de nu, sir9 8ireşte că şi-a luat-o,

ăspunse /organ# 6 5e când am a2uns medic printre



e eli, ori mai ine spus medic de înc isoare, spuseoctorul Livesey cu un 'âm et la2in, socot de datoria

mea să vă păstre' uni te%eri pentru regele ?eorge, ai

5umne'eu în pa'a sa, ca să vă poată sui în ştreang#andiţii sc im ară priviri între ei, dar se vă'ură nevoiţiă îng ită gluma doctorului# 6 5icE se simte rău, sir,puse unul# 6 Se simte rău7 între ă doctorul# !a vino

ncoace, 5icE, şi arată lim a# =, nu mă mir deloc că simte rău9 "u asemenea lim ă poţi să-i sperii şi pe%rance'i# Se vede că l-au apucat şi pe el %rigurile# e păţeşte oricine pângăreşte s%ânta i lie, spuse

organ# 6 a aşa păţeşte oricine e prost ca un măgar,eplică doctorul# =ricine n-are destulă minte ca săeose ească aerul curat de cel in%ectat şi uscatul demârcurile înveninate de miasme# $ cât se poate de

ro a il că v-aţi îm olnăvit toţi de %riguri, prieteni,upă cum mi se pare 6 şi are să mai treacă multă vreână o să vă i' ăviţi de ele# +u'i trea ă3 să-ti aşe'ia ăra printre smârcuri9### Gău, mă uimeşti, Silver9

şti aşa de prost ca ceilalţi, dar n-ai nici cea mai mic



dee cum să-ţi %ereşti de oală oamenii# 0er%ect, spoc-torul după ce e@amină toţi pacienţii şi le dăduâteva s%aturi medicale, pe care ei le ascultară cu

semenea comică supunere, încât îţi venea să cre'i căunt cine ştie ce şcolărei cuminţi, nu tâl ari cum îi ştioi# +2unge pe 'iua de a'i# !ar acum, dacă-mi îngăduş vrea să stau de vor ă cu tinerelul de colo# i arătă

egetul spre mine, păstrând însă acelaşi aer nepăsătoece# ?eorge /erry stătea în prag şi sor ea cu un aercâr it din mi@tura lui cea amară# +u'ind rugăminteoctorului, se %ăcu staco2iu la %aţă, se întoarse spr

ăcni %urios3 6 0entru nimic în lume9 i trase oudalmă murdară# Silver ătu cu pumnul în utoi# 6ura9 mugi el, căutând în 2ur ca un leu %urios# 5ocrmă el, apoi cu o politeţe aleasă, eram convins că a

rei să vor eşti cu Dim, căci ştiu cât ţii dumneata laăieţandrul acesta# îţi suntem toţi atât de recunoscătoi avem atâta încredere în dumneata, încât am să arandată toate# :e'i doar şi dumneata că-ţi em leacurile

mai di ai ca rac iul### CawEins, poţi să-mi dai cuvâ



ău de gentlemen, căci eşti un gentleman, deşi părinţăi sunt săraci 6 poţi vasă'ică să-mi dai cuvântul că nă %ugi7 ineînţeles că mi-am dat îndată cuvântul de

noare pe care mi-l cerea# 6 în ca'ul acesta, doctore,puse Silver, &i un şi treci de cealaltă parte a palisaar eu ţi-l voi lăsa pe Dim de partea astălaltă# "red căceastă mică arieră n-o să vă împiedice să vor iţi du

o%ta inimii# Toate cele une, sir9 Transmite, te rogalutări lui squire Trelawney şi căpitanului Smollett#ia apucase să iasă doctorul, că piraţii, pe carei

eţinuse până atunci teama de Silver, îşi dădură %râu

er indignării, învinuindu-l că duce un 2oc du lu şi rea să se salve'e pe el, trădându-i pe toţi ceilalţi# înn cuvânt, ei îi g iciseră întradevăr intenţiile# ;u-minc ipuiam că o să i' utească să se descurce de astă

ată# 5ar el era de două ori mai deştept decât erau eioţi la un loc, şi victoria lui de ieri %ăcuse să-i creasemăsurat puterea şi autoritatea# îi %ăcu pe toţi nătăe declară că e cu neputinţă să inter'ică convor irea m

u doctorul# Le tot vâra în nas arta şi între a venino



acă nu cumva au de gând să calce înţelegerea c iar ua când ar putea începe căutarea comorilor# 6 0eunetul din cer9 striga el# +re să vină o vreme când l

terge nasul, dar până atunci am să mă linguşesc peângă doctor, ca să-i adorm ănuielile, c iar de-ar & sustruiesc în &ece 'i ci'mele cu rom9 0orunci să seprindă %ocul, îşi luă câr2a şi cu o mână pe umărul

orni şc iopătând la vale, lăsându-i pe piraţi cu gurilăscate# Se vedea că nu atât argumentele, câtndărătnicia lui semeaţă le impunea# 6 ;u te gră i,rietene, nu te gră i deloc, îmi spuse el# =r să se

epeadă îndată la noi, dacă ne-or vedea gră indu-ne#o orât agale costişa spre locul unde ne aşteptaoctorul, care trecuse dincolo de palisadă# Silver se LasB să-ţi povestească Dim, doctore, cum iam scă

iaţa, deşi era cât pe ce să &u dat 2os din căpitănie dricina asta, spuse el# + , doctore, când omul e silit soarte arca spre pieire, când se 2oacă de-a a a oar au moartea, ar vrea să audă măcar o vor ă ună9 ine

minte, doctore, că e în 2oc nu numai viaţa mea, ci şi



iaţa ăieţaşului acesta# Te con2ur, doctore, &i milou mine, dă-mi măcar Q ra'ă de năde2de9 +cum, depe tovarăşii săi şi întors cu spatele spre redută, Silve

evenise dintr-o dată cu totul alt om# = ra2ii i seco%âlciseră, vocea îi tremura, arăta ca un cadavru#u cumva ai a2uns să ştii şi dumneata ce e teama, Dontre ă doctorul Livesey# 6 ;u sunt un laş, doctore# ;

ici măcar atâtica, îşi arătă el ung ia, dar, sincer să-ţipun, mă apucă tremuriciul când mă gândesc lapân'urătoare# 5umneata eşti un om un şi drept# =m

mai un ca dumneata n-am vă'ut în viaţa mea# +şa că

unt sigur că n-ai să uiţi inele ce lam %ăcut, deşi nicăul, &reşte, nu-l poţi uita# +cum, cum ve'i, mă dau arte şi te las singur cu Dim# Sper că n-ai să-mi uiţi

%acerea asta de ine, nu-i aşa7 Silver se retrase câţiv

aşi, e@act atât cât ne tre uia ca să putem vor iesting eriţi, se aşe'ă pe-o uturugă şi începu să (uierluiera şi se tot răsucea să privească a la mine şi laoctor, a la piraţii ce tot um lau de colo până colo or

tăteau tolăniţi pe nisip, a spre casă, de unde unul di



i scotea acum a%ară pâinea şi %riptura pentru guste dimineaţă# 6 +şadar, eşti aici, Dim, spuse cu tristoctorul# "ine seamănă vânt, culege %urtună, dragu

ăiat# 5ar nu mă simt în putere să te cert# +tâta aş vră-ţi spun3 dacă era sănătos căpitanul Smollett, n-ai ndră'nit să ne părăseşti şi să %ugi# +i procedat neci

Dim, l-ai părăsit pe când era olnav şi nu te putea op

u %orţa# Tre uie să mărturisesc, că la cuvintele acele doctorului, am i' ucnit în plâns# 6 5octore, l-ammplorat eu, nu mă certa, te rog9 /-am certat eu destuaţa mea atârnă de un &r de păr# 5e mult aş & %ost

mort, de nu era Silver să-mi ia apărarea# ;u mă tem dmoarte, doctore, numai de torturi mă tem# 5acă or sănceapă să mă torture'e###6 Dim### mă întrerupse doctorul, şi vocea îi era co

c im ată# +sta n-o mai pot îngădui, Dim# Cai, sariardul şi să %ugim# 6 "um se poate, doctore7 am scu# 5oar mi-am dat cuvântul# 6 4tiu, ştiu9 e@clamăar ce să-i %aci, Dim9 +m să iau păcatul acesta asup

mea# ;u pot să te las aici, în voia soartei# Cai, sari



ardul9 <n salt 6 şi eşti li er# = s-o luăm la goană caişte antilope# 6 ;u, am răspuns eu# ;ici dumneata n

%ace aşa# ;ici dumneata, nici squire-ul, nici căpitan

i-ar călca cuvântul# 5eci n-am să mi-l calc nici eu# avut încredere în mine# !am dat cuvântul meu deinste# 5ar nici nu m-ai ascultat până la s%ârşit, docacă or să înceapă să mă torture'e, n-am să pot supor

i am să le trăde' unde se a(ă ascunsă cora ia# "ăci amvut noroc, doctore, şi am pus mâna pe cora ia lor# S(ă lângă ţărmul sudic al >adei de ;ord# în vremeau@ului o saltă valurile, iar când vine re(u@ul, rămâ

nţepenită pe ancurile de nisip# 6 "ora ia9 e@clamăoctorul# !-am povestit în câteva cuvinte toate celentâmplate# 5octorul m-a ascultat în tăcere# 6 +şa arut soarta, spuse el după ce mi-am s%ârşit povestir

&ece dată ne scapi de pieire# 4i poţi să mai cre'i tu dsta că o să te lăsăm să mori s%ârtecat de cuţitele lo

& o proastă răsplată pentru tot ce ai %ăcut tu pentruragul meu ăiat# "ăci tu ai descoperit complotul, şi

u l-ai găsit pe en ?unn# " iar de-ar & să mai trăieşti



ută de ani, şi tot n-ai putea săvârşi o %aptă mai unăe- e, en ?unn acesta### a a, ine că mi-am adusminte de el### Silver9 strigă doctorul# :reau să-ţi d

%at, Silver, urmă el când se apropie de noi ucătarue gră i să cauţi comorile# 6 +m să mă străduiesc dinăsputeri să amân trea a asta, sir, răspunse Silver# 5a

mă 2ur că numai căutând comorile pot să-mi mai sal

iaţa mea, ca şi viaţa acestui sărman copil# 6 ine,ilver, răspunse doctorul, dacă-i aşa --- caută# 5ar ammai dau un s%at3 când o să cauţi comorile, să &i

a strigătele ce vei au'i# 6 Sir, spuse Silver, mi-ai spu

ri prea mult ori prea puţin# "e po%tiţi dumneavoase ce aţi părăsit cu toţii %ortul7 5e ce mi-aţi dat artam putut să vă înţeleg intenţiile nici atunci, şi nu vi nţeleg nici acum# Totuşi, m-am supus or eşte şi am

@ecutat tot ce mi s-a cerut, deşi nu mi s-a dat nici cmai sla ă speranţă# +cum vii cu alte taine### 5acă nă mă lămureşti de-a dreptul, spune aşa, ca să ştiu şi um să întorc de acum înainte roata cârmei# 6 a nu,

puse îngândurat doctorul, n-am dreptul să dau în vi



aina asta, căci nu e taina mea, Silver# +lt%el, mă 2ueruca mea, ţi-as & mărturisit totul# 5ar dacă mai adn singur cuvânt, o să am de %urcă cu Smollett# i t

m să-ţi dau o ra'ă de năde2de3 dacă scăpăm amândin capcana asta, am să mă străduiesc să te scap depân'urătoare, în ca' de nu, va tre ui să-mi calcurământul pentru a o %ace# 8aţa lui Silver se ilumi

ucurie#6 ;ici mama care m-a %ăcut n-ar & %ost în stare să mângâie mai ine decât o %aci dumneata acum9 e@l# 6 +sta e ce-am avut să-ţi spun în primul rând,

dăugă doctorul# într-al doilea rând3 ve'i de ţine ăiae lângă dumneata şi, daca ai să ai nevoie de a2utor,eamă-mă# +m să mă străduiesc să te scap, şi atunc

ă ve'i că nu vor esc în vânt ### "u ine, Dim# 5octo

ivesey îmi întinse mâna peste palisadă, îl salută uşoin cap pe Silver şi porni cu paşi repe'i spre pădure#apitolul MMM! în căutarea comorilor# Săgeata lui Dim, începu Silver, după ce ne vă'urăm iar singuri

-am scăpat ţie viaţa, iar tu-mi ai scăpat-o acum pe a



mea# ;-am să uit niciodată asta# 5oar am vă'ut cum tm ia doctorul să %ugi# /ă uitam cu coada oc iului şiedeam# ;-am au'it ce i-ai răspuns, dar te-am vă'ut c

i re%u'at# ;-am să-ţi uit %apta asta, Dim# +stă'i miăsărit prima ra'ă de speranţă după atacul nereuşitsupra %ortului# 4i tot mulţumită ţie# 0ornim or eştăutăm comorile, Dim, şi asta nu-mi place deloc# 5a

e ţinem mereu aproape unul de altul şi o să ne salvăielea în ciuda tuturor prime2diilor ce ne aşteaptă# <in piraţii ce se învârteau pe lângă %oc ne strigă că mgata# ;e-am cui ărit toţi în 2urul %ocului, începând

m ucăm din %riptură, tâl arii aprinseră un %oc de-autut să %rigă şi un ou# 8lăcările pălălăiau atât deăprasnic, încât te puteai apropia numai din partea dnde ătea vântul şi tot tre uiai să &i cu prevedere#

ceeaşi risipă o %ăceau piraţii şi cu merindele3 %ripe trei ori mai multă carne de porc decât ar & avutevoie# <nul din piraţi c icoti tâmp şi aruncă în %ocestul %ripturii# 8lăcările, alimentate de com usti ilu

cesta neaşteptat, porniră să pâlpâie şi mai avan#



ciodată în viaţa mea nu întâlnisem oameni cărora sese atât de puţin de 'iua de mâine# Toate le %ăceau

mântuială, părăduiau %ără păs provi'iile, adormeau

tând de stra2ă şi aşa mai departe# în genere erau în oar de scurte i' ucniri de energie, nu de acţiuni deuptă cât de cât prelungită# 0ână şi Silver, care se ţine o parte, cu papagalul pe umăr, nu le %ăcea nici o

servaţie pentru risipa lor# 4i asta mă mira %oarte mtiindu-l cât e de prevă'ător şi cumpătat# 6 5a, prietepunea el, norocul vostru că-l aveţi pe Dam on, careândeşte şi pentru voi# +m a(at tot ce mi-a tre uit#

ora ia e în mâinile lor# 5eocamdată nu ştiu unde auscuns-o# 5ar când vom avea în mâini comorile, o săăutăm peste tot şi o să găsim noi cora ia# în orice câtă vreme suntem stăpâni pe şalupe, tot noi suntem

mai tari# +şa tot sporovăia el, îm ucând de 'or din%riptură# Le tre'ea iar speranţa, în %elul acesta îşiesta ilea autoritatea 'druncinată şi, după cum îmi %ă

mie impresia, se îm ăr ăta c iar şi pe sine, vor ind aşa

"ât despre ostatecul nostru, urmă el, asta a %ost



ltima lui întâlnire cu ai săi# 5in discuţia lor am a(ate-am vrut să a(u, şi-i sunt %oarte recunoscător# 5arcum asta# "ând o să pornim să căutăm comorile, am

ă-l iau şi pe el, legat de o s%oricică, căci e mai scumurul şi are să ne mai prindă ine# !ar când o să punemâna pe cora ie şi pe comori, când o să ne vedem ien largul mării cu toată vesela noastră companie, atu

să mai stăm noi de vor ă cu mister CawEins şi o săapete el ceea ce i se cuvine# ;u-i de mirare, deci, căiraţii se înveseliră pe dată# $u însă am simţit că măuprinde de'năde2dea şi mi se duce inima în călcâie#

acă Silver îşi va aduce la îndeplinire planul, şi nu mndoiam că aşa va încerca să %acă, precum spusese, u lu trădător nu va e'ita nici o clipă să ne tragă pe%oară# $l 2oacă pe două %ronturi, dar nu se poate

re%ere li ertatea şi ogăţia, pe care i-o o%eră viaţa irat, sla ei năde2di de-a scăpa de ştreang, ce i-o put%eri noi# i c iar dacă împre2urările îl vor sili pe Să se ţină de cuvântul ce i-l dase doctorului, totuna n

meninţa o prime2die de moarte# ănuielile tovarăşil



ui se pot pre%ace în orice clipă în certitudine# i atua tre ui să ne apărăm viaţa3 el calic, iar eu ăieţandrmpotriva a cinci marinari 'draveni# 5e mai adăugaţi

ceste du le temeri taina ce mai acoperea încă %apterietenilor mei, o să vă înc ipuiţi uşor tot ' uciumulmeu# 5e ce au părăsit ei %ortul7 5e ce au dat arta7

roiau să însemne cuvintele pe care i le spusese doct

ui Silver3 *"ând o să cauţi comorile, să &i atent latrigătele ce vei au'i*7 +şa că nu e deloc ciudat de ce%riptura nu mi s-a părut cine ştie ce gustoasă şi de c

ornit cu inima grea în urma tâl arilor, să căutăm

omorile# în%ăţişam o privelişte destul de i'ară3 toţu'e marinăreşti murdare şi rupte, şi toţi, a%ară demine, înarmaţi până-n dinţi# Silver avea c iar două

uşti3 una în andulieră, alta atârnată de gât# La râu

urta pumnal, şi în &ece u'unar căpitanul îşi vârâseâte un pistol# "olac peste pupă'ă, îl mai luase cu el e căpitanul 8lint, care, cocoţat pe umărul lui, turuiaeîntrerupt %el de %el de e@presii marinăreşti# $u

egat în 2urul mi2locului cu o %râng ie şi păşeam su



rma ucătarului, care ţinea încleştat în pumn capătu%râng iei, sau, când avea mâinile ocupate, o prindea

inţii puternici# 0ăream un urs presat, aşa legat cum

ram şi mergând în urma lui# 8iecare din noi căra câeva3 unii cărau ârleţe şi răngi de &er Ipe care tâl ae co orâseră în primul rând de pe ordul *Cispaniolelţii duceau carne, pesmeţi şi rendy pentru prân'# +m

servat că toate merindele erau într-adevăr luate dinmaga'ia noastră, şi am înţeles că Silver spusese ieridevărul adevărat# 5e nu înc eia o înţelegere cuoctorul, tâl arii, ramaşi %ără cora ie, ar & tre uit să

ănească cu păsările, pe care lear & vânat, şi să ea aioară# 5ar apa nu le prea era pe plac, şi nici prea malent la vânat n-au marinarii, după cum se ştie# !ar,

moment ce nu-şi %ăcuseră re'erve de rană, era de la

ine înţeles că pul ere nu-şi luaseră nici atât# =ricum& %ost, am pornit cu toţii la drum, luându-l cu noi pi pe marinarul cel cu capul găurit, căruia de %apt m

mai ine i-ar & priit să rămână culcat în aşternut# +ş

rin (anc câte unul, am a2uns cu c iu cu vai până la



mal, unde ne aşteptau ărcile# 0ână şi ărcile acesteaădau nepăsarea prostească a piraţilor, veşnic eţi3mândouă erau pline de murdărie, iar în una din ele

ână şi anc etele erau stricate# +m otărât să le luăme amândouă, ca să nu se piardă cumva vreuna din empărţindu-ne în două cete, am pornit otărâţi în s%âa drum# 5ar pe drum au început certurile în legătură

arta# "ruciuliţa cea roşie era prea mare şi, &reşte, nuutea indica prea e@act locul comorii# !ar lămuririle dosul ărţii erau prea scurte şi ceţoase# 5acă-şi maduce aminte cititorul, în lămuririle acestea nu se

punea decât următoarele3 *"opacul cel înalt de pemărul *=c eanului*, direcţia spre ;# dinspre ;#-;#-$nsula Sc eletului $#-S#-$# şi spre $# Gece picioare*şadar, mai întâi de toate tre uia să găsim copacul ce

nalt# 5rept în %aţa noastră rada era mărginită de unodiş ce a2ungea până la trei sute de picioare înălţime mărginea spre mia'ănoapte cu panta de sud a=c eanului*, iar spre mia'ă-'i se termina cu înălţime

tâncoasă ce purta numele de +l Treilea "atarg# 0e p



reşteau %el de %el de pini, şi mai înalţi şi mai scunlocuri se vedea câte un pin ce-şi întrecea cu patru'einci'eci de picioare vecinii# ;umai pe loc, şi cu a2ut

usolei, puteai să-ţi dai seama pe care dintre ei îlvusese în vedere căpitanul 8lint când vor ise deopacul cel înalt# "u toate acestea, n-apucasem să %ici 2umătate de drum, că &ecare dintre noi îşi şi ale

opacul# Do n Lunganul dădea doar din umeri,%ătuindu-ne să aşteptăm până a2ungem la locul curicina# 5in porunca lui Silver, ne cruţam puterile şie prea încordam la vâsle# 5upă o călătorie destul de

ndelungată am a2uns în s%ârşit la gurile celui de-aloilea râu, şi am de arcat pe costişa păduratică aealului *=c eanului*# 5e acolo, cotind la stânga, amornit să ne căţărăm spre podiş# La început ne venea

%oarte greu să înaintăm din pricina smârcurilor şiegetaţiei lor %oarte ogate# 5ar încetul cu încetul aă' ătut la teren stâncos şi vegetaţia a prins să seărească, pe când copacii deveneau tot mai înalţi# ;e

propiam de cea mai %rumoasă parte a insulei# în lo



ar ă se aşterneau în %aţă-ne tu%e miresmate de groi dum răvi în (oare# 0rintre ăţişurile ver'i deucşoară răsăreau din loc în loc trunc iurile roşiatice

inilor, împrăştiind în 2uru-le um ră deasă# /ireasmaucşoară se contopea cu i' de rad# +erul era răcorosroaspăt# Strălucea soarele, dar o adiere uşoară de ve răcorea plăcut %eţele# Tâl arii înaintau în evanta

trigându-se vesel între ei# La mi2locul lor, rămânânrma celorlalţi, păşea Silver, care mă ducea de %unienea greu ucătarului să se caţăre pe costişa lunecoau o dată %usesem nevoit să-l spri2in, ca să nu se

mpiedice şi să nu pornească de-a rostogolul pe coasevale# +şa am stră ătut noi cam la vreo 2umătate demilă şi eram de acum aproape de culme, când unul d

iraţi, care păşea mai în stânga celorlalţi, a scos un ţ

e groa'ă# + tot ţipat aşa până când ne-am adunat toţurul lui# 6 "redeţi că a dat peste comoară7 ne spuse

ătrânul /organ# ;ici gând, încă n-am a2uns până laopacul cu pricina# 5a, piratul nu găsise comoara, ci

ase peste un sc elet de om, care 'ăcea la rădăcina un



in înalt, ier urile îl năpădiseră, mişcând din loc unein oscioarele mai mărunţele# Se mai păstraseră pe eâteva petece de îm răcăminte# Sunt convins că n-a

ămas printre noi nici unul pe care să nu-l & trecut &a vederea acestui sc elet# 6 Să ştiţi că marinar a %opuse ?eorge /erry, care se dovedi mai cura2os decâtoţi ceilalţi şi se aplecă să-i cercete'e 'drenţele# "ăci

m răcămintea-i de marinar# 6 8ireşte, că e marinar,puse Silver# ;u cumva te aşteptai să găseşti aici unpiscop7 ;umai că de ce 'ace în po'iţia asta ciudată7ntr-adevăr, sc eletul 'ăcea într-o po'iţie cât se poate d

e&rească# întâmplarea Iori poate păsările care-liuguliseră şi ier urile care-l năpădiseră din toateărţileJ %ăcuse ca sc eletul să 'acă în po'iţie de drepţicioarele arătau într-o direcţie, iar mâinile aruncate

easupra capului, cum şi le aruncă un înotător gata sară în apă, arătau în direcţia opusă# 6 $ e, încep sănţeleg, spuse Silver# Sc eletul acesta e un %el de ua, da9 <ite cum se vede, ca un dinte, culmea !nsule

c eletului# "ontrolaţi după usolă ce direcţie anume



rată# +m controlat# +răta într-adevăr spre !nsulac eletului, iar usola indica şi ea direcţia spre $st-Sust şi spre $st# 6 +şa credeam şi eu9 e@clamă ucăta

asă'ică asta e săgeata indicatoare# "olo e Steauaolară, iar dincolo tre uie să se a(e ănuţii noştri# +lracului să &u că mă trec &orii când mă gândesc la sta-i una din glumele lui# + rămas aici cu şase tova

i le-a %ăcut de petrecanie la toţi# !ar pe urmă şi-a %usolă dintr-un mort### =a-selei sunt lungi, şi văd căe cap nişte &re de păr roşcat# $i, păi să mă trăsneaumne'eu, daca nu-i c iar +llardyce9 îl mai ţii minte

llardyce, Tom /organ7 6 "um de nu, spuse /organ,&reşte că-l mai ţin minte, îmi rămăsese dator niştearale şi, colac peste pupă'ă, îmi mai luase şi cuţitulând a de arcat pe insulă# :asă'ică cuţitul tre uie să &

e undeva pe-aici, mormăi alt tâl ar# 8lint nu era omă-şi u'unărească tovarăşii# i-apoi nici păsărileaveau cum răpi cuţitul9 6 Să ştii că ai dreptate, lua-r dracul9 e@clamă Silver# 6 Totuşi nu văd nimic, s

erry, pipăind cu luare-aminte pământul în 2urul



c eletului# /ăcar vreun gologan de aramă să & rămari o ta ac eră, dar aşa îmi cam dă de ănuit### 6 +şaşa-i9 spuse şi Silver# "eva nu-i în regulă# 5a, scum

ă & %ost în viaţă 8lint nu ne mai plim am noi pe-aiesting eriţi# ;oi suntem şase, dar şi ei tot şase au %o-au mai rămas decât ciolanele de pe urma lor# 6inişteşte-te, a murit 8lint al tău3 l-am vă'ut mort cu

c ii mei, răspunse /organ# S-a dus illy la căpătâiul i l-am vă'ut 'ăcând, cu doi gologani de aramăpăsându-i pleoapele# 6 8ireşte că a murit, con&rmăiratul o lo2it la cap# 5ar dacă mai um lă cineva pe

ământ după moarte, să ştiţi că nu-i altul decât 8lint#ăci tare greu a mai murit9 6 5a, urât a mai murit, îlusţinu altul# a-l apuca tur area, a cerea rom, ancepea să urle cât îl lua gura *Lada mortului cea gr

lt cântec nu l-am mai au'it să & cântat vreodată# 4irept să vă spun, de atunci nu-mi mai place cânteculcesta# $ra gro'av de cald în 'iua aceea şi %erestrele esc ise, iar 8lint cânta de 'or, deşi a ia-şi mai trăgea

u(etul şi-l îneca orcăitul morţii### 6 Cai, a2unge a



ălăvrăgeală, înainte9 strigă Silver# 8lint a murit şi nând să um le strigoi pe pământ# 4i c iar dacă i-ar treumva prin cap să iasă din groapă, ştiţi prea ine că

%antomele nu se arată decât noaptea, iar acum, cumedeţi, e 'iua-n amia'a mare### "e să mai vor im deăposaţi când ne aşteaptă colea du lonii# ;e-amontinuat calea# 5ar deşi soarele strălucea sus pe cer

iraţii nu se mai împrăştiau şi nu se mai strigau deeparte între ei# Se ţineau toţi grămadă şi vor eau înoaptă3 asemenea groa'ă continua să le inspire piratu

mort de atâta vreme# "apitolul MMM!! în căutarea

omorilor# :ocea din pădure 0oate şi pentru că groa'ceasta le cam luase tuturor piuitul, şi în orice ca'entru a le mai da răga' să răsu(e lui Silver şi piratulelui olnav, detaşamentul %ăcu un popas pe creasta

odişului# 0odişul acesta co ora uşor spre apus, aşa e unde ne a(am noi se desc ideau privelişti înmândouă părţile# în %aţă, dincolo de creşteteleopacilor, vedeam "apul 0ăduratic, înrămat de valuri

pumegânde ale (u@ului# în urma noastră se 'ăreau



umai strâmtoarea şi !nsula Sc eletului, ci, dincolo d%ale'ă şi şesul dinspre partea răsăritului, se aşterneaarga oglindă a mării# 5rept deasupra noastră se ridic

pre tăriile cerului *=c eanul*, năpădit pe alocuri deum păvi de pin şi crestat de râpe adânci# 5oar mugepărtat al (u@ului şi â'âitul nenumăratelor insecteul ura liniştea# ;u se vedea nici ţipenie de om# 0e m

nici o pân'ă# Sen'aţia asta de singurătate, care neopleşea, venea, poate, şi din prea largul întinsurilore încon2urau# "ât am poposit, Silver a %ăcut calcue uinţă# 6 <ite ici sunt trei copaci înalţi, spuse el,

mânuind usola, şi toţi trei sunt aşe'aţi în linie dreapt%aţă de !nsula Sc eletului# *<mărul =c eanului* treă &e valea de colo# +cum şi un copil ar putea găsiomorile# ;-ar strica, cred, să mai punem ceva în gur

nainte de a ne apuca de lucru# 6 0arcă nu-mi prea cu(etul mâncare, ol orosi /organ# "ând mi-am adusminte de 8lint, mi-a pierit pe loc tot c e%ul# 6 5a,

&ule, norocul tău că a murit, spuse Silver# 6 +vea şi

mutră de te ăga în răcori9 e@clamă cutremurându-s



eilea pirat# :ânătă toată9 6 :ânătă era de atâta romât ea, adăugă /erry# :ânătă9 "um să nu & %ost vânomul te învineţeşte mai di ai ca moartea# :ederea

c eletului şi amintirea lui 8lint îi impresionase însemenea al pe oamenii aceştia, încât vor eau tot mancet, până când a2unseră la o şoaptă care nu maiul ura de%el liniştea pădurii# Si deodată, din ăţiş, s

%ăcu au'it un glas piţigăiat şi strident, care intonăântecul cel atât de ine cunoscut3 Lada mortului cearea, !u- u- u şi-un şip de rom9 "inB şpe andralăinea### = groa'ă ne ună îi cuprinse pe piraţi# într-o

e înver'iră toţi de spaimă# <nul sări în picioare, ceile agăţară convulsiv unii de alţii# /organ că'u laământ şi prinse să se târâie prin iar ă ca un şarpe# 6enit 8lint9 e@clamă /erry# "ântecul se întrerupse to

şa de rusc cum începuse, de parcă i-ar & astupatineva gura cântăreţului, gâtuindu-l la 2umătate de n

Giua era însorită şi senină, iar glasul cântăreţului atâăsunător, încât n-am putut înţelege deloc de ce s-au

periat aşa de cumplit tovarăşii mei de drum# 6 înain



puse Silver, a ia mişcând din u'ele palide ca cenuşaşa nu mai %acem noi trea ă# 8ireşte, toate astea sune poate de ciudate şi nu ştiu cine şi-o & %ăcând de

eacolo în pădure, dar sunt sigur că tre uie să &e un n carne şi oase, şi nu răposatul# între timp Silver îşievenise şi o ra2ii lui îşi recăpătaseră culoareaanda&rie# Se îm ăr ătaseră un pic şi ceilalţi au-'ind

ând deodată răsună iar în depărtare aceeaşi voce# 5cum nu mai cânta, ci striga un cuvânt de undeva de%oarte departe, şi strigătul acesta stârnea ecouri ciud

rintre stâncile *=c eanului*# 6 5ar y /ac ?raw9 strig

ocea# 5ar y /ac ?raw9 +şa repetă la nes%ârşit voceaână când mai adăuga o sudalmă urâtă şi mugi3 6ar y, adu-mi nişte rom9 Tâl arii parcă prinseserăădăcini în pământ, şi oc ii le erau gata să iasă din

r ite# 5e mult amuţise vocea, dar ei mai urmau să stşa, pironiţi locului, muţi de groa'ă# 6 ;e-am lămuritâigui unul# Tre uie să %ugim# 6 +stea au %ost ultimui cuvinte, gemu /organ# <ltimele lui cuvinte înaint

e moarte# 5icE îşi scoase dintre catra%use i lia şi



ncepu să se roage# înainte de a porni pe mare şi a2unge andit, 5icE crescuse într-o %amilie evlavioaumai Silver nu se da ătut# 5inţii îi clănţăneau de

roa'ă, dar nici nu vroia să audă de retragere# 6 ;ime%ară de noi n-a mai au'it pe insula asta de 5ar y,ol orosea el năuc# ;imeni, a%ară de noi### +poi îşiecăpătă stăpânirea de sine şi strigă3 +scultaţi colea

mine9 +m venit aici să găsesc comoara şi nimeni nua putea opri 6 nici om, nici diavol# ;u m-am temut lint pe când trăia şi, dracul să-l ia, n-am să mă tem cum, când e mort# La un s%ert de milă depărtare d

ac îngropate şapte sute de mii de lire sterline# ;uumva se va găsi un cavaler al norocului, care săntoarcă pupa şi s-o şteargă de lângă asemenea grăme ani de %rica unui eţivan cu mutra vânătă, care m

şi mort pe lângă toate79 5ar cuvintele lui nu mai avuterea să-i îm ăr ăte'e pe tâl ari# 5impotrivă, lipsasta de cuviinţă %aţă de um ra mortului nu %ăcea dă le mărească groa'a# 6 Taci, Do n9 şoptea /erry# ;u

udui %antoma# "eilalţi erau atât de împietriţi de sp



ncât nu puteau rosti nici un cuvânt# ;ici măcar nuute'au s-o rupă de %ugă# 8rica îi %ăcea să se strângile în 2urul lui Silver, simţindu-l că el e cel mai cur

intre dânşii# !ar el i' utise, cum am mai spus, să seescotorosească de spaima care-i înţepenea pe ei# 6 redeţi că strigă o %antomă7 0oate să &e şi %antompuse el# 5ar am au'it cu toţii ecoul, nu-i aşa7 $i ine

are dintre voi a mai vă'ut să ai ă %antoma um ră7 ;-ă'ut nimeni# 4i dacă %antomele n-au um ră, înseamă n-au nici ecou# înţelesu-m-aţi7 +rgumentele lui mu părut destul de sla e# 5ar niciodată nu-i c ip să şti

inainte ce anume poate avea in(uenţă asupraamenilor superstiţioşi# Spre marea mea uimire, ?eoerry strigă îndată, uşurat3 6 +şa e# 4i ce cap mai ai e umeri, Do n9### Toate-s în regulă, prieteni9 +ţi l

lecuţică ăisa cu toţii9 ?lasul cam semăna el, nu-ior ă, cu al lui 8lint, dar parcă tot nu al lui era### mărut a semăna mai curând cu glasul lui### 6 0e toţiracii, să ştiţi că era glasul lui en ?unn9 mugi Silver

i dreptate9 e@clamă /organ, ridicându-se de 2os şi



ămânând într-un genunc i# $ra glasul lui en ?unn9 arcă e mare deose ire7 între ă 5icE# +mândoi suntăposaţi# 5ar marinarii mai în vârstă îl priviră cu dis

5ă-l încolo pe en ?unn9 strigă /erry# :iu ori mort,-avem ce ne teme de o stârpitură ca el9 /-a cuprinsmirarea vă'ându-i cât de repede şiau venit în &re cu i cum le-au revenit într-o clipă culorile în o ra2i# 0e

âteva minute se puseseră pe pălăvrăgeală şi doarăgeau din când în când cu urec ea, nărăvind să audar glasul cel ciudat# 5ar nimic nu tul ura liniştea# 5vreme piraţii şi-au luat iar poverile pe umeri şi au

urces la drum# în %aţă păşea /erry, care ţinea în mâusola lui Do n, pentru a ne păstra mereu ruta peceeaşi linie cu !nsula Sc eletului# Spusese adevărulerry3 viu sau mort, en ?unn nu mai inspira nici o

eamă cât de cât nimănui# ;umai 5icE continua să-şină în mâini i lia şi arunca priviri speriate în 2ur# 5imeni nu-i mai dădea atenţie, a Silver începuse c iaă-şi ată 2oc de teama lui superstiţioasă3 6 i-am spu

ă ţi-ai stricat i lia# =are cre'i tu că %antomele s-ar



peria de o i lie pe care nici nu se mai poate 2uraimeni7 i-ai găsit9 Ca9 şi Silver se opri o clipă trosnin degete# ;ici atâtica9 5ar nici un %el de cuvinte n

mai puteau linişti pe 5icE# "urând mi-am dat seama e uie să &e rău olnav# 5e căldură, o oseală şi spaim%rigurile ce le prevestise doctorul Livesey îl scuturamai avan# 0e culmea dealului nu mai creşteau atâtea

u%ărişuri, şi înaintam acum mult mai uşor# începusiar să co orâm, pentru că, după cum am mai spus,odişul se înclina uşor spre apus# între pini 6 care mnalţi, care mai scun'i 6 rămâneau largi spaţii goale#

iar printre dum răvile de nucari se aşterneau ici-coloiene întinse şi pâr2olite de dogoarea soarelui,naintând spre nord-vest, ne apropiam de *<mărulc eanului*# Dos su noi vedeam vălurând larga ogl

gol%ului vestic, unde mă scuturaseră aşa de cumpalurile în ărcuţa mea câteva 'ile în urmă# "el dintâiopac mai înalt la care am a2uns se dovedi a & altulecât cel indicat pe artă# 5upă ce am consultat iar

usola, l-am găsit nepotrivit pe cel de-al doilea# +l



eilea avea aproape două sute de picioare înălţime# n uriaş al lumii vegetale, cu trunc i roşu şi gros, de puteau cuprinde cu raţele câţiva oameni# La um ra

r & putut poposi un pluton întreg# 0inul acesta puteă'ut %ără îndoială de departe, şi dinspre răsărit, undşternea marea, şi dinspre as&nţit, unde era uscatul, ă putea să &e trecut pe artă ca un singur punct de

eper# 5ar tovarăşii mei de drum nu se arătaumpresionaţi de dimensiunile copacului, ci mai curânul ura gândul că la um ra lui s-ar putea să &e îngropele şapte sute de mii de lire sterline# La gândul ani

e pieriseră toate spaimele# =c ii le ardeau în cap, pae devenise mai sigur# Se gândeau cu toţii numai laogăţia ce-i aşteaptă şi la viaţa de lu@ şi risipă ce le-duce# Silver ţopăia, spri2inindu-se în câr2ă# ;ările

m(a-seră# în2ura ca un ne un când muştele i se aşe'e %aţa asudată şi în&er ântată# La mine privea cu e moarte, smuncind %urios de %unia cu care eram ci nu se mai străduia să-şi ascundă gândurile# ! le

iteam pe %aţă ca din carte# +2uns în s%ârşit la doi



urul râvnit, uitase de toate 6 şi de %ăgăduielile salee avertismentele doctorului# 8ireşte, el nădă2duia sună mâna pe comoară, să găsească apoi noaptea

oeleta şi să pornească în larg, după ce ne va & tăiatntâi eregata la toţi# G uciumat de gândurile acesteaegre, a ia mă mai puteam ţine de piraţi, poticnindu-a &ecare pas# Silver smuncea mereu de %unie,

runcându-mi priviri cumplite### 5icE păşea lălâu îrma tuturor, ol orosind rugăciuni şi sudalme#rigurile îl scuturau din ce în ce mai tare# La vederecestui nenorocit mă simţeam şi mai rău# /i se năluc

mereu tragediile ce se petrecuseră cândva pe lo-curilcestea# îl vedeam aievea pe tâl arul cu %aţa învineţare omorâse aici şase oameni şi se dusese apoi să mndeva la Sivanna , urlând cântece şi cerând rom în

easul morţii# 5um rava asta ti nită răsunase cândva trigăte de agonie# /i se nă'ăreau gemetele şi ţipeteleenorociţilor acelora# în s%ârşit am ieşit din tu&şurupă mine, prieteni9 strigă /erry# Toţi piraţii a(aţi în

%aţa noastră se repe'iră în %ugă după el# 5ar nu %ă



ici 'ece paşi, că se opriră rusc# >ăsună un urlet demânie# Silver săltă ca tur at, spri2inin-du-se în câr2ălipă mai târ'iu ne oprirăm şi noi# în %aţa noastră se

groapă mare, săpată se vede mai demult, căcimarginile i se năruiseră şi pe %undul ei creştea iar ă#%undul săpăturii se vedea răsărind un mâner de târni câteva scânduri care înc ipuiseră cândva o ladă# 0

na din scânduri se a(a săpată cu &erul roşu onscripţie3 */orsa*# +şa se c ema vasul ce-i aparţinuui 8lint# $ra limpede că cineva găsise şi răpise comapte sute de mii de lire sterline dispăruseră#

apitolul MMM!!! "ăderea căpeteniei 0arcă de când%usese %ăcută lumea nu se mai pră uşiseră atât deăprasnic cele mai luminoase năde2di# Toţi cei şaseiraţi stăteau ca loviţi de trăsnet# Silver îşi veni în &

rimul# +tât de dornic %usese el de anii aceştia şi iantr-o singură clipă s-a pomenit %ără nimic# 5ar nu-ierdu capul, îşi recăpătă stăpânirea de sine şi i' utiiar să-şi sc im e planurile mai înainte ca tovarăşii lu

ă-şi poată da măcar seama de cele întâmplate# 6 Di



opti el, uite, ţine asta şi &i gata# 4imi vârî în mină uistol cu două ţevi# Totodată el o porni încetişor la dst%el ca groapa să rămână între noi şi cei cinci tâl a

poi Silver îmi aruncă o privire şi dădu din cap de pr & vrut să spună3 *?rea situaţie*# $ram în totul decord cu el# 0rivirea i se %ăcuse iar mângâietoare# imţit că mă cuprinde de'gustul de %ăţărnicia lui# ;u

m putut stăpâni să nu-i şoptesc3 6 :asă'ică iar îţiăde'i tovarăşii# 5ar el nu mai avu când să-miăspundă# Tâl arii săriseră în groapă, urlând şi în2uri răscoleau pământul cu g earele, aruncând scânduri

n toate părţile# /organ găsise o monedă de aur şi odică în2urând# /oneda era de două guinee# "âtevalipe trecu din mână-n mână# 6 5ouă guinee9 urlăerry, întin'ând moneda spre Silver# ;u cumva astea

unt cele şapte sute de mii ale tale7 "e mai spui acummatorule de tratate7 +şa-i că reuşeşti în toate, cap demn ce eşti7 6 Săpaţi, săpaţi, ăieţi, spuse Silver cu onie rece# 0oate găsiţi şi nişte g inde, că tare le ma

lac porcilor# 6 ? inde79 scrâşni cu tur are /erry# îl



u'iţi ce spune, %raţilor7 +l nai ii să &u de nu ştia toinainte9 <itaţi-vă la mutra lui, stă scris pe ea9

6 $ , /erry, spuse cu reproş Silver# ;u cumva iar vrei

ă te %aci căpitan7 "um te văd eu, eşti un (ăcău careă ră' ată# 5ar de data asta toată lumea era de parteaui /erry# <nul câte unul prinseră să iasă din groapăâl arii, aruncându-ne priviri însetate de sânge# însă,

pre norocul nostru, toţi erau pe malul celălalt# +şa tat cu toţii câteva clipe, doi împotriva celorlalţi cincespărţiţi de groapă# ;ici una din părţi nu se otărî sătace prima# Silver stătea neclintit# "alm şi cu sânge

ece, se spri2inea în câr2ă, urmărind cu oc i agerimişcările duşmanilor# $ra într-adevăr un om cura2oilver acesta# în s%ârşit, /erry otărî să-şi îm ăr ăte'eiracii printr-o cuvântare# 6 0rieteni, spuse el, avem

%aţă doi oameni3 unul e sc ilodul cel ătrân care ne-dus aici la pieire, iar celălalt e ţâncanul pe care de mroiam să-l ăcuiesc ucăţi# +cum### i el ridică mânnălţându-şi glasul, gata să-şi pornească la atac ceata

ând deodată, poc9 poc9 poc9 6 răsunară din desiş tr



%ocuri de musc etă# /erry că'u cu capul în 2os, dreproapă# =mul cu o lo2eala pe %runte se răsuci în locn titire' şi că'u alături de el# "eilalţi trei o rupseră de

%ugă# în aceeaşi clipă Do n Lunganul îşi descărcămândouă pistoalele drept în /erry, care încerca să iain groapă# /urind, /erry îl privi drept în oc i pecigaşul său# 6 +cum suntem c it, nu-i aşa, ?eorge7

trigă Silver# 0rintre tu%ărişuri îl vă'urăm pe doctorray şi en ?unn# Toţi trei stăteau cu musc etele%umegând în mâini# 6 înainte9 strigă doctorul# ?ră

ă, ăieţi9 Tre uie să le tăiem calea spre şalupe# ;e-am

epe'it cu toţii înainte, %ăcându-ne loc printreu%ărişurile ce ne a2ungeau până la piept# Silver setrăduia din răsputeri să nu rămână în urma noastră#e avan se sălta în câr2ă, încât părea că or să i se rup

ucăţi muşc ii încordaţi ai pieptului# 5upă cum spunemai târ'iu doctorul, nici un om sănătos n-ar & putute'ista la o asemenea goană# "ând am a2uns la costişilver rămăsese cu trei'eci de iar'i în urmă noastră şi

lăguit detot# 6 5octore, strigă el, priveşte9 ;u mai



vem de ce ne gră i9 într-adevăr, gra a noastră era derisos# +2unşi la luminiş, i-am vă'ut pe cei trei tâl aronind spre +l Treilea "atarg ast%el, că ne a(am acu

ntre %ugari şi ărci şi puteam să poposim o clipă# Dunganul se apropie încetişor de noi, ştergându-şi %e sudoare# 6 /ulţumesc din toată inima, doctore,puse el# +i a2uns e@act la vreme pentru a ne salva

mândoi### +-a, vasă'ică tu erai, en ?unn7 adăugă eavo ţie, ăiatule# 6 5a, eu sunt, răspunse sting erit%ostul pirat, tot %ăcându-i la plecăciuni lui Silver# %aceţi, mister Silver7 între ă el după o lungă pau'ă#

uceţi ine, nu-i aşa7 6 $ , en, en, mormăi Silver, nuredeam să-mi %aci tu una ca asta9 5octorul îl trimiray după târnăcopul ce-l aruncaseră în %ugă tâl ariipoi, în vreme ce co oram cu toţii %ără gra ă costişa

pre ărci, ne povesti în câteva cuvinte cele petrecuteltimele 'ile# Silver îi asculta cu lăcomie &ece cuvânroul povestirii era en ?unn, pustnicul cel pe 2umătaeşit din minţi# 5upă cum povestea doctorul, en, în

remea rătăcirilor sale, dăduse şi peste sc elet şi pest



omoară# $l despuiase sc eletul şi de'gropase anii diământ, iar târnăcopul ce-l vă'usem noi la %undul got al lui era# "ărase încetul cu încetul tot aurul de su

inul cel înalt până-n peştera de su dealul cu douăreste, în partea de nord-est a insulei# /unca astaupraomenească luase s%ârşit a ia cu două luni înaine sosirea *Cispaniolei*# 5octorul a(ase toate aceste

ura lui c iar la prima lor întâlnire, în 'iua ataculuisupra %ortăreţei noastre# în dimineaţa următoare,ă'ând că goeleta a dispărut, doctorul venise la Silveăduse arta, care nu mai avea acum nici o însemnăt

i îi lăsase în stăpânire %ortăreaţa cu toate merindeleoarece în peştera lui en se a(a din elşug carneărată de căprioară, pe care pustnicul le vâna cu mânui# /ulţumită acestui şiretlic, prietenii mei căpătaser

utinţa să iasă %ără nici un pericol din %ortăreaţă,mutându-se pe dealul cel cu două creste, departe demârcurile, unde ântuiau %rigurile, şi alături de peşu comorile# 6 8ireşte, dragul meu Dim, adăugă

octorul, îmi dădeam seama că mutarea noastră poat



e pună într-o situaţie %oarte di&cilă, şi eram întristau'a asta, dar tre uia să mă gândesc mai întâi de toata cei ce-şi îndepliniseră conştiincios datoria# La urm

rmelor, numai tu eşti vinovat că nu erai cu noi# 5arimineaţa când m-a vă'ut pri'onier la piraţi, doctorulnţeles că dacă or a(a cumva andiţii de dispariţiaomorilor, au să-şi verse %ocul pe mine# 5e aceea l-

ăsat pe squire Trelawney săl pă'ească pe căpitan şi,mpreună cu ?ray şi en ?unn, a pornit spre pinul celmare# :ă'ând pe drum detaşamentul nostru i-a luat-o

inainteA doctorul l-a trimis după noi pe en ?unn ca

ra %oarte iute de picior# en a otărât să pro&te deuperstiţia %oştilor săi tovarăşi, %ăcându-i să se oprn cale şi vârându-i în toate spaimele după cum v-am

mai descris# Gă ava asta le-a dat putinţa lui ?ray şi

octorului să a2ungă la pin şi să se ascundă în prea2ui, mai înainte de a-şi %ace apariţia piraţii# 6 "e innimerit că CawEins era cu mine9 spuse Silver# Să

%ost el, nici n-ai & clipit, doctore, să mă tai în ucăţ

a ine că nu9 răspunse râ'ând doctorul Livesey# într



mp a2unsesem la ţărm# 5octorul s%ărâmă îndată cârnăcopul una din ărci, ca să nu se mai poată %olosâl arii de ea, apoi ne suirăm cu toţii în cealaltă arcă

ornirăm în 2urul insulei spre >ada de ;ord# +veam tră ătut opt sau nouă mile# "ât era de o osit, Silver sşe'ă şi el la lopeţi, vâslind alături de noi# +m ieşit dol% în largul mării, care era netedă ca oglinda# +m

colit capul de sud-est al insulei, urmând calea pe ca%ăcusem patru 'ile în urmă cu *Cispaniola*# Trecânângă dâm ul cu două creste, am vă'ut gura neagră antrării în peştera lui en ?unn şi un om stând alături,

pri2init în musc etă# =mul acesta era squire Trelaw-am %ăcut semn cu atistele şi am strigat de trei oriura*, iar Silver striga mai tare ca noi toţi# /aitră ătând trei mile, am intrat în >ada de ;ord şi am

ă'u-t-o pe *Cispaniola* noastră# Sălta pe apă în voialurilor# 8lu@ul o urnise de pe ancul de nisip# Să

ătut vântul astă'i, ori să & %ost aici un curent tot atâuternic, cum era în >ada de Sud, am & putut pierde

entru totdeauna cora ia# în cel mai un ca' am & gă



numai ţăndări# Spre norocul nostru însă, goeleta eea%ără şi nevătămată, dacă %acem a stracţie de %aă-şi pier-du-se pân'ă cea mare# +m aruncat în apă

ncora de re'ervă la o adâncime de un stân2en şiumătate, apoi am pornit cu şalupa spre "olţul eţivuel mai apropiat punct de peştera lui en ?unn# +colom de arcat şi l-am trimis pe ?ray să %acă de stra2ă

Cispaniola* în cursul nopţii# 0e costişa lină ne-antâmpinat squire Trelawney# "u mine squire-ul s-arătat %oarte drăgăstos şi nu mi-a pomenit nici un cue de'ertarea mea# 5ar când s-a apropiat Silver,

alutându-l ceremonios, squire Trelawney a roşit demânie# 6 $şti un trădător mârşav şi un escroc, Do nilver9 spuse el# <n escroc cum nu s-a mai pomenitir9 /-au convins oamenii să te las în pace, şi le-am

%ăgăduit că aşa voi %ace# 5ar morţii continuă să ate gâtul dumitale, sir, ca nişte pietre de moară### 6

mulţumesc din inimă, sir, răspunse Lunganul, salutâiar# 6 ;u cute'a să-mi mulţumeşti9 răcni squire

relawney# îmi calc datoria din cau'a dumitale# 0iei



c ii mei9 +m intrat cu toţii în peşteră# ?rota erancăpătoare şi aerul dinăuntrul ei %oarte curat, i'voraârăiaş din pământ, purtându-şi apa cristalină într-un

mic eleşteu, înrămat în tu%e dese de %erigă# 0e 2oresărat nisip# Lângă un %oc ce pâlpâia vesel stăteaulcat căpitanul Smollett# !ar în %undul peşterii licătins o grămadă uriaşă de monede şi lingouri de aur#

cestea erau comorile lui 8lint, comorile de dragulărora %ăcusem noi un drum atât de lung şi o ositorragul cărora muriseră şaptespre'ece oameni dinc ipa2ul *Cispaniolei*# 5ar câte vieţi omeneşti, cât

u%erinţă şi sânge mai tre uiseră pentru a strângeogăţia asta9 "âte vase %useseră scu%undate, câţi oaite2i %useseră ucişi sau siliţi să păşească cu oc ii lee-o scândură îngustă, înălţată deasupra valurilor9 "

%ocuri de tunA câtă minciună şi cru'ime9 Se mai găcum pe insula asta trei oameni 6 Silver, ătrânulorgan şi en 6 care luaseră parte cândva la toateceste cumplite %ărădelegi şi nu pierduseră încă năd

ă-şi capete partea de comoară# 6 !ntră, Dim, spuse



ăpitanul# în %elul tău poate că nu eşti un ăiat rău, i dau cuvântul că nu te mai iau niciodată cu mine p

mare, pentru că prea eşti răs%ăţat şi %aci numai ce a

e% să %aci### +, ai venit şi tu, Do n Silver9 "e te oi7 6 /-am întors la îndatoririle mele, sir, răspunseilver# 6 +9 rosti căpitanul# 4i nu mai adăugă nici uuvânt# "e minune a %ost cina în seara aceea, alătur

oţi prietenii mei9 "e gustoasă mi s-a părut sărătura dăprioară a lui en, pe care am stropit-o cu vin vec i de *Cispanio-la*9 ;u mai %useseră niciodată oameneseli şi %ericiţi ca noi# Silver şedea într-un colţ, %

e de lumină, dar mânca cât şapte şi sărea îndatăprinten să ne servească ori de câte ori era nevoie deerviciile lui, râ'ând la toate glumele noastre, într-unuvânt, redevenise iar ucătarul acela vesel, cuviinci

upus din timpul călătoriei noastre#apitolul MMM!: 4i ultimul + doua 'i dimineaţa ne-pucat devreme de lucru# 0ână la ţărm era o milăntreagă# Tre uia să cărăm pe mal tot aurul nostru şi

colo să-l ducem cu arca până la ordul *Cispaniole



o muncă %oarte grea pentru o ceată atât de mică dameni# "ei trei tâl ari care rătăceau în prea2mă nu n

mai inspirau de%el teamă# $ra de a2uns să punem u

ingur om de stra2ă pe culmea dâm ului, pentru ca săe mai poată lua nimeni prin surprindere# +%ară deresupuneam că andiţii s-au săturat pentru multăreme de ciocniri ră' oinice# /unceam cu toţii în

udoarea %runţii# ?ray şi en ?unn cărau aurul cu arână la goeletă, iar noi ceilalţi îl duceam la ţărm# Leu %râng ii două lingouri de aur şi ni le încărcam unltora pe umeri, căci mai mult de două lingouri nu er

tare să ducă nimenea dintre noi# $u, care nu preaveam putere să car asemenea greutăţi, am %ost lăsaeşteră să încarc anii în sacii unde ţinusem până atuesmeţi# "a şi în lada lui illy ones, găsisem aici

monede din cele mai di%erite, numai că, &reşte, eramult mai multe# îmi %ăcea o nespusă plăcere să le aonede engle'eşti, %ranţu'eşti, spaniole, portug e'e,uinee şi ludovici, du loni şi monede de câte două

uinee, muador şi ţec ini, monede cu c ipurile tuturo



egilor europeni din ultimii o sută de ani, ciudatemonede orientale, având săpate pe ele cine ştie ce

emuri de aţă ori pân'e de păian2en, monede rotund

ătrate, monede găurite la mi2loc, ca să poată & pura gât, monede din toate colţurile lumii îşi găsiseră loolecţia asta# $rau mai multe decât %run'ele toamneurea spinarea şi-mi amorţiseră degetele de atâta

orăială cu ele# Trecea 'i după 'i, dar nu mai vedeamapătul muncii noastre# în &ece seară e@pediam curăme'i întregi din comoară, şi tot atâtea grăme'i maiămâneau să 'acă încă în peşteră# în toată vremea ast

ici n-am au'it, nici n-am vă'ut pe vreunul din tâl ariiămaşi te%eri# în s%ârşit 6 într-a treia seară, daca nunşel, pe când suiam cu doctorul dâm ul, am au'it 2oe'nă, ca un %el de cântec, sau un ţipăt# = adiere de v

dusese până la noi auitul acesta, pe care nu-l puteamesluşi ce e# 6 0iraţii tre uie să &e, ierte-i 5umne'eupuse doctorul# 6 Sunt toţi eţi, sir, am au'it din urmăocea lui Silver# Silver se ucura de deplină li ertate

u toată răceala ce i-o arătam, începuse iar să se poa



ilver# ;-aţi %ace decât să vă pierdeţi preţioasaumneavoastră viaţă3 atâta tot# +cum sunt cu tot sue partea dumneavoastră şi n-as vrea ca detaşamentu

ostru să piardă un om cum sunteţi dumneavoastră#unt %oarte îndatorat# !ar oamenii aceştia n-ar & în entru nimica în lume să-şi respecte cuvântul de cinai mult c iar3 nici în cuvântul dumneavoastră de cin

u s-ar încrede niciodată# 6 în sc im dumneata ştii%oarte ine să te ţii de cuvânt, spuse doctorul# +m arile2ul să mă conving nu demult# ;-am mai putut a(proape nimic despre cei trei piraţi# ;umai o dată a m

2uns până la au'ul nostru un %oc de armăA am trasonclu'ia că piraţii or & um lând la vânat# La oons%ătuire ce a urmat au luat cu toţii otărârea să n

mai primim pe ord, ci să-i lăsăm pe insulă# /ai ales

en ?unn sa ucurat gro'av de otărârea asta# +pro at-o şi ?ray# Le-am lăsat o mare re'ervă de pul ei gloanţe, un morman de carne de căprioară, ceva

medicamente şi alte o iecte de tre uinţă3 scule,

m răcăminte, o pân'ă de re'ervă, câţiva colaci de



%râng ie şi, după stăruinţa deose ită a doctorului, oună porţie de tutun# ;u ne mai rămânea nimic de %ăe insulă# încărcasem pe cora ie şi aurul, şi apa de ă

i, pentru orice eventualitate, resturile de carne deăprioară# în s%ârşit am ridicat ancora şi am ieşit diada de ;ord# 5easupra noastră %âl%âia acelaşi steaare luptasem şi ne apărasem %ortul împotriva piraţ

urând ieşi la iveală că tâl arii ne urmăreau mult maiu luare-aminte decât cre'userăm noi, căci, stră ătândtrâmtoarea şi apropiindu-ne de ţărmul sudic al insulam vă'ut pe toţi trei stând în genunc i pe lim a de

ământ şi întin'ându-şi rugător spre noi mâinile# ;eimţeam inima grea, dar n-aveam altă soluţie# "ine şacă n-ar & pornit o nouă re eliune în ca' că-i luam coi pe ord7 +%ară de asta, e şi crud să iei cu tine ni

ameni pe care-i aşteaptă la destinaţie spân'urătoareaoctorul le strigă unde le-am lăsat merindele şiul erea, e@plicându-le cum pot & găsite# 5ar ei netrigau pe nume, ne implorau să ne %acem milă şi să

ăsăm să moară în pustietatea asta# în cele din urmă,



ă'ând că goeleta se îndepărtea'ă, unul din ei 6 nu ştiare 6 scoase un ţipăt săl atic, sări în picioare şi,ucând la oc i musc eta, o descărcă în direcţia noastr

lonţul trecu şuierând deasupra capului lui Silver şi ăuri pân'ă cea mare# 5upă împuşcătura asta deveniroţi mai prevă'ători, ascun'ându-ne în dosul alustradând m-am otărât, în s%ârşit, să arunc o privire din

scun'işul meu, piraţii nu se mai vedeau pe ţărm, şi nărmul aproape că nu se mai vedea, iar pe aproape derân', spre nespusa mea ucurie, a dispărut la ori'ont el mai înalt dintre dâm urile !nsulei "omorilor# $ram

tât de puţini, încât tre ui să muncim toţi din răsputeăpitanul ne dădea toate poruncile stând culcat pe oaltea la pupă# Se întremase, dar mai avea nevoie dedi nă# Cotărâsem să acostăm în cel mai apropiat po

l +mericii Spaniole, pentru a anga2a un nou ec ipa2ăci %ără a2utorul lui nu ne puteam decide să săvârşungul drum spre casă# :ântul se sc im a des şi neătea din caleA a%ara de asta, de două ori am trecu

işte %urtuni groa'nice şi eram cu toţii complet istov



leiţi de puteri, când ne-am vă'ut, în s%ârşit, a2unşi ărmul american# Soarele as&nţea când am aruncat ncora într-o radă pitorească# ;e-au încon2urat îndat

mulţime de ărci, pline de negri, mulatri şi indienime@icani, care ne vindeau %el de %el de %ructe şii se arătau gata să sară în orice clipă în apă după

monedele ce le lăsam să cadă de sus de pe ord# 8eţe

rietenoase şi la2ine Icele mai multe negreJ,elicioasele %ructe tropicale şi mai ales luminile ce edeam scăpărând pretutindeni în oraş 6 cât de

minunate erau toate acestea, cât de puţin semănau cu

osomorâta şi sângeroasa !nsulă a "omorilor9 5octorquire-ul otărâră să-şi petreacă seara în oraş# /-au lui pe mine cu ei# 0e ţărm ne-am întâlnit cu căpitanulnui vas de ră' oi engle', care ne-a invitat la el pe ord

m petrecut %oarte ine şi ne-am întors pe *Cispanioar spre 'ori# ;u l-am găsit pe punte decât pe enunn, şi de îndată ce ne-a vă'ut, începu să se ată cuumnul în piept, tânguindu-se şi învinuindu-se de ce

mai gro'ave crime# Toată pricina era că Silver dispăr



en ne-a mărturisit că de %apt i-a a2utat c iar el să seuie în arcă, deoarece era convins că ne ameninţaeşnic prime2dia *câtă vreme se a(ă pe ord diavolul

cesta sc iop*# 5ar ucătarul nu-şi luase tălpăşiţa cumâinile goale# 8ăcând o spărtură în peretele coră iei%urase un săculeţ cu ani 6 trei ori patru sute de guin

care, %ără îndoială, aveau să-i prindă ine în

eregrinările lui viitoare# ;u-i vor ă, am %ost şi noimulţumiţi că am scăpat atât de ie%tin de el# "a să nuungesc istoria asta, voi spune doar că, luând pe ordâţiva marinari, am a2uns cu ine la ristol# *Cispani

-a întors tocmai la timp, căci mister landly începusugete dacă n-ar & ca'ul să ne trimită în a2utor cea doua cora ie# 5in tot ec ipa2ul ne întorceam acasă doinci oameni# * ea şi dracii să te ia* 6 iată o pro%eţ

are se adeverise pe deplin în privinţa tuturor celorlae altminteri, *Cispaniola* se dovedise mai norocoaecât cora ia despre care cântau piraţii3 Toţi şapte'ecinci nu s-au mai întors nicicând 6 !-a primit marea î

l ei adânc# 8iecare din noi îşi primi partea sa de



omoară# <nii s-au %olosit cu cap de averea lor, alţiimpotrivă, şi-au risipit prosteşte anii, &ecare dupăum îi era şi &rea# "ăpitanul Smollett se lăsă de

avigaţie# ?ray nu numai că îşi păstră anii, dar,otărând neaşteptat să-şi re%acă viaţa, se apucă sătudie'e serios arta militară# +cum e timonier şioproprietar al unui vas e@celent şi ine ec ipat# "ât

espre en ?unn, şi-a primit şi el mia să de lire sterlini le-a c eltuit în trei săptămâni, ori mai e@act înouăspre'ece 'ile, căci într-a două'ecea a venit la noierşetor# Squire Trelawney a %ăcut tocmai ceea ce

emuse en că va %ace cu el3 i-a dat un loc de pa'nicrădină# en trăieşte şi până acum, se ceartă, se cearte 'or şi apoi iar se împacă cu pric indeii din sat, iaruminica şi săr ătorile cântă cu mare însu(eţire în co

sericii# 5e Silver n-am mai au'it niciodată nimic#arinarul cel şc iop, care mi-a otrăvit copilăria, aispărut pentru totdeauna din viaţa mea# i-o & găsitesemne consoarta tuciurie şi trăieşte pe undeva %ă

ri2i, cu ea şi cu căpitanul 8lint# Să sperăm că aşa e



ansele ce le are de-a găsi o viaţă mai ună pe cealaltume sunt cu totul reduse# >estul comorilor 6 lingoue argint şi armele 6 continuă să 'acă unde lea îngrop

ăposatul 8lint# i, în ceea ce mă priveşte, rămân deărere că e mai ine aşa# ;imic în lume nu m-ar mai%ace să plec încă o dată spre insula aceea lestemată

ână acum mai vise' uneori noaptea valurile ce i' esc

pumegând în maluri şi sar din pat speriat, când mi să'are glasul răguşit al căpitanului 8lint3 6 0iaştri9iaştri9 0iaştri9

>$8$>!; $ ">!T!"$ 0rimele opere ale lui Stevenson

parţin genului eseului şi sc iţei3 = călătorie înnteriorul ţării I+n !nland :oyage, 1V)VJ, "ălătorii cumăgar prin "evennes ITravels wit a 5onEey in t eevennes, 1V)RJ, Studii %amiliare despre oameni şi

8amiliar Studies o% /en and ooEs, 1VV.J şi altele#in aceste opere Stevenson s-a dovedit a & un maesttilului literar elegant, iar în cartea ;oile asme ara eT e ;ew +ra ian ;ig ts, 1VV.J, el a apărut în %aţa

ititorilor ca un captivant povestitor de aventuri



@traordinare# Stevenson şi-a e@pus concepţia desarcinile creaţiei literare într-o serie de articole# în +crisului IT e +rts o% WritingJ, el a declarat desc is

ocietatea modernă arta nu are alt scop decât acela dmu'a# Scriitorul se ridică împotriva artei realiste, cae(ectă activitatea de &ecare 'i# Sarcina literaturii esceea de-a răni imaginaţia cititorilor# în eseul

ampagiii IT e Lantern earersJ, Stevenson a&rmă cdevărata viaţă a omului constă nu în activitatea luiractică, ci în visuri3 *$a este atât de puţin legată dempre2urările e@terioare Ipe care o servatorul le

onsemnea'ă în cai-etul său de noteJ, încât poate c iaă nu ai ă nici o legătură cu ele3 şi adevărata viaţă amului, pentru care el şi consimte să e@iste, sees%ăşoară pe de-a-ntregul în s%era imaginaţiei# 0r

oate să se pasione'e în orele li ere după %apte de ar%ermierul 6 după navigaţie, iar anc erul 6 dupăeali'ări în domeniul artei*# >enunţarea lui Stevensoescrierea realităţii cotidiene a %ost un act de repud

modului de viaţă urg e'# $l a vă'ut că această



rânduire îl lipseşte complet pe om de o viaţă spiritudevărată, înlocuieşte dorinţele estetice cu practicaucidă, mercantilă a luptei pentru e@istenţă# Steven

espinge categoric orice legătură a artei cu morala#rtistul nu este un mentor al cititorilor, ci un maestruare creea'ă ta louri interesante pentru a satis%aceă'uinţa omului spre e@traordinar, pentru a-l amu'a

ovestindu-i întâmplări prin care cititorul însuşi nu ticiodată, dar pe care, în sc im , le poate trăi înmaginaţie# "oncepţiile estetice ale lui Stevenson pon-contesta il amprenta teoriilor literare din epoca

ecadentismului# +ceastă concepţie despre sarcinileteraturii stă şi la a'a ro-manelor lui Stevenson, dintare c iar primul, !nsula comorilor ITreasure !sland,VVKJ, i-a adus scriitorului o mare popularitate# 5e

venimentele din roman se petrec în secolul al M:!!!pera nu are un caracter istoric în sensul e@act aluvântului# "ititorul nu găseşte aici nici evenimentestorice importante, nici descrieri de moravuri şi

iceiuri# ;araţiunea se reduce la relatarea de către D



CawEins a e@traordinarelor peripeţii legate de căutaomorii ascunse de un oarecare căpitan Hidd pe o inierdută undeva pe întinsul mărilor# în căutarea com

orneşte o e@pediţie la care participă şi micul Dim#c ipa2ul goeletei *Cispaniola* este %ormat din pirantenţionea'ă să pună mâna pe comoara căpitanului

Hidd când aceasta va & descoperită de squire-ul

relawney şi de doctorul Livesey, care posedă o artăndicând locul unde este ascunsă# Dim a(ă planurileecrete ale piraţilor şi, datorită lui, Trelawney şi Liveeuşesc să-şi atingă scopul, după ce iruie tot %elul d

iedici# 0e insulă se a(ă %ostul pirat en ?unn, care a%ost silit să de arce acolo şi care a petrecut mulţi aningurătate# $l îi a2ută să găsească comoara# !ncă înoman s-au mani%estat trăsăturile caracteristice ale

măiestriei de povestitor a lui Stevenson# $l acordătenţie nu atât creării de caractere, cât inventării unecţiuni şi a unor situaţii interesante# 5e&nind genulperelor create de el, Stevenson le-a nu-mit nu nove

omanceA primul dintre aceşti termeni ar putea & tr



a *roman realist*, iar al doilea ca *roman romanticante'ia lui Stevenson nu este însă complet ruptă deealitate# "omportarea persona2elor sale este destul

motivată din punct de vedere psi- ologic, motivelecţiunilor lor netrădând nimic supranatural sau ne&rtevenson este e@trem de laconic în descrierea cadrcţiunii, introducând numai amănunte strict necesare

entru înţelegerea evenimentelor lor# 0ovestirea see'voltă dinamic şi într-o serie de episoade atinge omare intensitate dramatică# în acelaşi spirit şi-a desc

tevenson şi celelalte romane# >ăpit IHidnapped, 1V

i "atriona I1VRKJ istorisesc povestirea tânărului scavid la%our, al cărui unc i i-a lăsat o moştenire# 5ece printr-o mulţime de aventuri până când Iîn aloilea romanJ îşi găseşte %ericirea alături de %ata iu

atriona# 5eşi în aceste opere %ondul istoric este ma@presiv decât în !nsula comorilor, totuşi luptaaco iţilor, pe care a descris-o cu atâta pro%un'ime lampul său Walter Scott, are doar o importanţă

ecundară pentru de'voltarea acţiunii principale#



venimentele răscoalei iaco ite din 1)NF servesc ca i romanului Stăpânul moşiei allantrae IT e /asre o%allantrae, 1VVRJ, în care acţiunea principală este a@

e duşmănia născută între doi %raţi din cau'a uneimoşteniri# 0rintre operele lui Stevenson se distingeuvela "iudata poveste a doctorului DerEyll şi aomnului Cyde IT e Strange "ase o% 5r# DeEyll and

Cyde, 1VVOJ, care aminteşte de cele mai sum re %aomantice ale scriitorului american $dgar 0oe# Spreeose ire de celelalte romane, scriitorul pune aiciro lema &loso&că-etică a luptei dintre ine şi rău în

m# 5octorul DeEyll, dându-şi seama de e@istenţa nclinaţii rele în &rea sa, este o sedat de ideea de a-şrea un alter ego care să întrupe'e una dintre laturileersonalităţii sale# DeEyll reuşeşte să invente'e un

medicament cu a2utorul căruia creea'ă o &inţă vie,enumită de el domnul Cyde# DeEyll îi transmite lu

Cyde toate înclinaţiile şi pornirile sale# +şadar, doctDeEyll duce o e@istenţă du lă# "a doctorul DeEyll,

pare tuturor drept un om %oarte cuviincios, care se



ucură de respect pentru cunoştinţele sale şi pentruonduita sa morală# +lături de el, însă, e@istă odiosespingătorul domn Cyde, purtătorul tuturor viciilor

scunse ale lui DeEyll# Treptat, Cyde începe să nu-lsculte pe DeEyll# $l comite o crimă îngro'itoare#edicamentul începe să-şi piardă e%ectul şi, lui DeEupă ce se reîntrupea'ă în Cyde, îi vine tot mai greu

evină la %orma sa corporală iniţială# în a2unulemascării doctorul DeEyll se sinucide# Tema lupteintre ine şi rău în &rea omenească este tratată înuvela lui Stevenson %ără o legătură cu condiţiile v

eale# Scrii-torul în%ăţişea'ă aceste însuşiri în modstract# $le îi apar misterioase şi enigmatice# Steveu este însă deloc un apologet al răului şi al imoralitl constată doar %aptul că omul modern este supus

n(uenţei pornirilor rele# +ceastă pro lemă a lupteiintre principiile une şi cele rele se întâlneşte şi înomanele sale menţionate mai înainte, dar acolo nu eusă cu atâta tărie# Tre uie relevat curiosul paralelis

intre nuvele lui Stevenson şi romanul lui =scar Wil



ortretul lui 5orian ?ray# La Wilde tema dedu lării ee'olvată pe plan estetic# în romanul său, 5orian ?rayuce şi el o viaţă du lă# +colo înclinaţiile rele ale

roului se re(ectă pe portretul lui# La Stevenson un mol în dedu larea personalităţii îl 2oacă ştiinţa# 5octoDeEyll îşi creea'ă cel de al doilea *eu* în urma

escoperirii unui medicament# $lementele ştiinţi&co

%antastice din nuvela lui Stevenson şi-au găsit ulterontinuarea la ?eorge Cer ert Wells# "ri'a culturiiurg e'e şi-a pus pecetea asupra creaţiei lui Stevensoncest lucru s-a vădit atât în renunţarea la descrierea

ealităţii contemporane, cât şi în tendinţa scriitoruluise esc iva de la o apreciere etică a conduiteiersoana2elor# 5e aici, caracterul original alomantismului lui Stevenson# >omanticii de la încep

ecolului al M!M-lea erau su iectivi, în sensul că opeor îşi &@au întotdeauna simpatiile asupra uneia saulteia dintre părţile a(ate în luptă# >omantismul luitevenson avea, putem spune, un caracter o iectivist

ceasta nu înseamnă, &reşte, că scriitorul nu lua atit



ine %aţă de ceea ce descria# Stevenson însuşi, 2udupă amintirile persoanelor care l-au cunoscutndeaproape, era un om de un mare %armec persona

rtist care iu ea ceea ce era cu adevărat %rumos# $lreţuia la oameni cura2ul, energia, cinstea şievotamentul# 5eşi în operele sale el evita să-şi e@pn mod direct simpatia sau antipatia %aţă de di%erit

ersona2e, cititorul nu poate să nu simtă că, în adâncnimii, Stevenson este de partea acelor eroi ai săi carntruc ipea'ă o atitudine morală %aţă de viaţă# /eriteui ca stilist s-au vădit şi în romane, care sunt scrise

lim ă ci'elată, %ără ornamente de prisos# Stevensoăutat nu atât să tre'ească cititorului percepţii vi'ualeât să-i provoace, printr-o povestire dinamică, anummoţii, interesul, aşteptarea, teama, să-i în(ăcăre'e

maginaţia# =punând realităţii cotidiene e@traordinatevenson voia, după cum spune scriitorul Cenry Daă de'volte *sentimentele cele mai alese 6eastâmpărul, cute'anţa, otărârea, pasiunea,

urio'itatea, no leţea, elocvenţa şi prietenia*, căutând



tradiţiile acestor însuşiri preţioase să nu dispară*# ;!MTărţile lui Stevenson captivea'ă cititorii de toate

ârstele# 5ar, cu toate că operele sale sunt incluse înirca trei'eci de volume, la nivelul mondial Stevensoămâne a &, totuşi, autorul unei singure cărţi, care esvident, !nsula comorilor# +nume prin acest roman

mpune adevăratul Stevenson, unicul în %elul său, cuţin aşa cum l-au savurat şi continuă să-l savure'emiile de cititori# 5mitri <>;=: Scrisă în anii 1VVQ-1i pu licată iniţial cu pseudonimul *"ăpitan ?eorge

ort*, !nsula comorilor n-are nici un rând plictisitorceea ce corespunde întocmai e@igenţelor autoruluionalitatea con%esională, vi raţia încordată şi agreastilului so ru, an-grenarea persona2elor într-un su i

%rapant, plin de con(icte şi re'olvări romantico-ramatice, tensiunea sporită a mani%estării per-sonaau universului acestei opere o ţinută şi o pregnanţărtis-tică impunătoare# 5e aici şi paralelismele 2usti

%ăcute între !nsula comorilor şi 5oamna ovary a lui



ustave 8lau ert de către >ic ard +ldington, iogra%uui >o ert Louis Stevenson# 5ar prospeţimea, atât ac

mesa2ului artistic, cât şi a stilului vi rant, pe care o

duce în genere romanul său de aventuri, nu stă numn dinamismul, e@u eranţa şi în so rietatea lui stilistii, întâi de toate, în însăşi concepţia şi vi'iuneanterioară a autorului asupra pro lemelor a ordate şi

nterpretării şi reali'ării persona2elor# 5eoarece, cumpunea Cenry Dames, Stevenson voia să de'volte pucului cititor *sentimentele cele mai alese 6eastâmpărul, cute'anţa, otărârea, pasiunea,

urio'itatea, no leţea, elocvenţa şi prietenia*# "ultul@traordinarului pe care îl opune realităţii cotidieneespective i-a dictat evident lui Stevenson să luptentreaga viaţă pentru o ma@imă posi ilitate de reali'a

visului, comoara căruia iar putea tre'i cititoruluinume emoţii şi i-ar aprinde interesul, l-ar agita şi i-eştepta şi stimula simţirea şi imaginaţia# !n(uenţatndiscuta il, după cum remarcă istoricii literari, de

eoriile literare ale decadentismului, >o ert Louis



tevenson a pledat întotdeauna pentru caracterulelecta il al artei, proclamându-se ast%el contraealismului rut al acesteia# +tât în arta scrisului, cât

n eseul Lampagiii el menţionea'ă că viaţa individuluu constă în activitatea, ci în visurile lui# însă renuna la descrierea vieţii imediate repre'intă mai degra ăn act îndră'neţ de renegare totală şi a solută a modu

e trai urg e', %apt care l-a %ăcut să &e ve ement %e orice raport dintre artă şi morală# 5e unde credemu-i deloc incidental ca'ul că Stevenson dă totuşirioritate inventării de acţiuni şi situaţii captivante s

mai ine 'is e@traordinare şi nu creării de caractere#n aceasta de %apt şi re'idă trăsăturile caracteristice măiestriei sale narative# 5upă propriile de&niţii, opeale nu sunt *romane realiste* InovelJ, ci *romane

omantice* IromanceJ# $locventă în această constele idei este şi capodopera !nsula comorilor#venimentele ce i-au servit drept %undal istoric pencrierea acestui roman au avut loc doar în secolul al

M:!!!-lea# +utorul însă nu reconstituie nici cât de câ



venimentele importante ale vremii şi nici nu se lasătras de descrierea unor moravuri sau o iceiuri detunci# Stevenson e o sedat în %ond de imaginea

omantico-dramatică ce-o tăinuieşte comoaraăpitanului 8lint, de su sidiarul misterios al visuluiomantic pe care îl opune celui avid de ogăţie alealului, întru reali'area căruia persona2ele sale au a

ece printr-o serie de peripeţii e@traordinare# 5upăa descoperi mai apoi însuşi micul Dim, întreg ec ipe năieri ai goeletei *Cis-paniola* cu care purceserăăutarea insulei comorilor din largul mărilor se vor

ovedi piraţi adevăraţi# Trăirile şi aventurile dramati circumstanţele romantice prin care trece persona2entral al romanului, cât şi altele I unăoară, cum este

Do n Silver 6 unul dintre cele mai complicate, mai

omple@e şi contradictorii caractere create de Stevel este în acelaşi timp rău şi deştept, âtru şi energic,uternic şi cura2osJ, precum şi comportarea lor suntestul de convingătoare şi relie%ate psi ologic, ceea

nseamnă că totuşi au un sol real şi că s&dea'ă în



rincipiu de la sine ne&rescul sau supranaturalul#Triung iul* Dim, doctorul Livesey şi squire-ul Trele care autorul îl suprapune piraţilor, planurilor secr

le acestora de nimicire a ec ipa2ului şi de acaparareomorii, după găsirea şi îm arcarea acesteia pe vas, emenit să în%runte toate o stacolele şi să-şi atingă sco

e lângă aceea că ei dispun de o artă ce indică preci

ocul unde este ascunsă comoara, lor li se alătură piren ?unn, de arcat odinioară pe insulă în deplinăingurătate# =morurile săl atice săvârşite de către pireg i'aţi de dragul stăpânirii comorii, lupta întru

ţinerea ei pe de o parte a squire-ului şi doctoruluiivesey care sunt a2utaţi de către agerul Dim şi de %irat en ?unn, laconismul descrierii des%ăşurăriicţiunii, precum şi lupta dintre ine şi rău, pe de altă

arte, con%eră operei a aureolă romantică şi o intenramatică certă# =r, peripeţiile micului Dim CawEinat &ind că sunt o adevărată odisee, repre'intă căutai găsirea unor cu totul altor comori 6 interioare,

u(eteşti, cu adevărat suverane# /icul Dim, erou în to



uterea cuvântului, ţine piept întregii perioade de viamarină, încordate şi pândite de moarte, mani%estând&nalmente în toată amploarea, %rumuseţea lor lăun

ctivă, etico-civică şi umanitară3 cura2ul şi ăr ăţia,nestitatea şi ingenio'itatea, a ilitatea şi deci'ia,umsecădenia şi credinţa în realităţile de prietenie şindeplinirea datoriilor de serviciu şi de om### ;otele

line de optimism şi ăr ăţie a caracterului micului Dmprimă o tonalitate ma2oră, patetică şi umanăntregului operei, îi con%eră un su(u romantic irepetare stă în adevăr su semnele visului# >omanele

lterioare ale scriitorului >ăpit I1VVVJ, "atriona I1Viar graţie %undalului istoric mult mai plastic %aţăcel, unăoară, din !nsula comorilor, cu voia sau %ăroia autorului însă poartă amprenta aceloraşi stări de

pirit, cutreierate de aventuri# 5acă în paginile acestreaţii răscoala iaco ită în cele din urmă ocupă director ind totuşi măcar un loc secund în de'voltareacţiunii principale a su iectelor, apoi în Stăpânul mo

allantrae I1VVRJ, spre e@emplu, autorul re%u'ă to



muia pana în valul %rământărilor istorice ale vremiicţiunea propriu-'isă a pro'ei &ind alimentată doar don(ictul duşmănos dintre doi %raţi, născut din prici

nei averi# = etapă considera ilă în căutările şieali'ările visului său literar găsim în scrierile autoruin perioada de la ornmut Iseptem rie 1VVN 6 auguVV)J, între care Săgeata neagră Iprimul roman isto

ui Stevenson, care ne mai aminteşte o dată deentimentul şi atitudinea, de pre%erinţele sale sporite creaţia lui Sir Walter ScottJ, 0rinţul =tto, ?rădinaoetică pentru a copilăriei şi Tu%ărişuri Iculegeri de

oemeJ, nuvelele /arE eim şi =lalla, şi o serie de eseuntre care /emorii şi portrete# +rta nuvelistică a luio ert Louis Stevenson, anunţată de prima nuvelă "ae pe dune Icea mai însemnată lucrare din perioada

mpurie de creaţieJ, este încununată de pro'a "iudataoveste a doctorului DeEyll şi a domnului Cyde I1Ve menţionat că nuvela respectivă ocupă un loc aparn opera scriitorului# $vident, se poate vor i şi de an

imilitudini între ea şi 0ortretul lui 5orian ?ray de =s



Wilde# Lupta acută dintre ine şi rău în om îşi a(ă înniversul nuvelei o a ordare %oarte interesantă,lementele ei ştiinţi&co%antastice însă îşi vor găsi o

atare mai amplă în opera lui Cer ert ?eorge Welsunăoară, =mul indivi'i il şi alteleJ# $ ştiut că unmoment decisiv în desăvârşirea concepţiei literare şirtei narative la 2ucat în creaţia lui Stevenson in(uen

criitorilor ruşi, între care acea a lui Turg eniev Iînrma convor irilor sale cu Cenry Dames care l-aunoscut pe Turg eniev ###J, Tolstoi I*Tolstoi,

mărturiseşte un martor ocular, i-a a2utat lui Stevenso

ă-şi clari&ce opiniile, concepţiile sale ceţoase şi adaotice*J, deşi el ştia mai mult despre Tolstoi decât polstoi, şi 5ostoievsEi# !n(uenţa e@ercitată de creaţcestuia din urmă asupra lui Stevenson a %ost atât d

uternică şi pro%undă, încât după lectura romanuluirimă şi pedeapsă, con%orm mărturisirilor proprii, sm olnăvit# /ărturie a muncii eroice, pline de sacri&cunt înseşi lucrările lui pe care lea smuls nu numai d

mâinile inspiraţiei, ci şi din cele ale olii# =pera



omanescă Stăpânul moşiei allantrae e considerată n%ără temei o variantă scoţiană a 8raţilor Harama'ov#

escriind pră uşirea unei vec i %amilii, Stevenson a

ugrăvit de %apt un moment crucial din istoria naţiuale, depistând ast%el de sine stătător aceeaşi ideertistică pe care a depistat-o şi 5ostoievsEi în opera se geniu# 5intre operele ne&nisate merită a & menţi

ntâi de toate ro-manul <ir ? ermiston I*o ucată, unrâmpei de statuie %rumoasă* 6 >ic ard +ldingtonJ,oman despre care mărturisise însuşi creatorul lui3 *ă va & cea mai ună carte a mea*# ;umai moartea c

ăpit dintre cei vii şi entu'iasmaţi de romanticaestinului, de co-moara acestuia, numai moartea, carntr-un moment de repaos l-a găsit în ultima 'i %atala în momentul când tocmai lăsase pentru o clipă luc

supra acestei opere literare, l-a împiedicat s-o de&nve'e, să-i dea deplinul său su(u interior, romantico-ramatic I*$u nu sunt dintre cei ce uită de viaţa lor*enei lui >o ert Louis Stevenson îi aparţin de asemen

serie de eseuri literare, de memorii, de note de



ălătorie şi scrisori preţioase, precum şi multe paginoetice Ivolumele "ântece de pri egie, alade, ?rădinaoetică a copilărieiJ# 8iind unul dintre primii scriito

ro%esionişti, Stevenson a trăit în adevăr şi spirituamaterial numai datorită muncii inspirate, dar şinsistente şi pline de eroism pe ogorul literaturii# 5ei vestita lui devi'ă3 *$u trăiesc cu cuvântul*# Cărţu

inurile olii &'ice şi ale traiului material, Stevensoni-a consacrat întreaga viaţă căutării comorii 5estinuîntruc ipării visului său veşnic 6 de a & un adevăra

nvingător, un re el al sănătăţii şi al vieţii sale# 5eşi s

uptat totdeauna cu maladia sa 6 tu erculo'a, totuşioarta i-a 2ucat %esta şi l-a răpit dintre rândurileontemporanilor săi cu mult înainte de vreme 6 laumai NN de ani 6 o emoragie cere rală, cau'ată de

stovirea totală în urma munci literare încordate# 5aroate că *ultima sa nuntă* a sosit su it, marele năier uvântului, >o ert Luois Stevenson a presimţit-o şi ccântat-o indirect, atingându-şi cu (ăcările invi'i ile

le destinului său adevărata comoară a visului topit î



emurirea cuvântului cu care a trăit o viaţă de om şi reator de valori literare ce per%ectea'ă drumul nostpre ideea de om# 5e aici se vede şi ca'ul deloc ciuda

au oarecum incidental al uneia dintre poe'iile sale@prese Ior, el a %ost şi a rămas nu numai un romane primă mărime al timpului respectiv, dar şi un eseie %orţă, precum şi un poet de vocaţie gravă, de

espiraţie interioară personalăJ, poe'ie în careurprindem tocmai acea mişcare internă a ideii de sine om şi de creator, de întoarcere a sinelui acasă, adin sine şi în pământul stră unilor şi părinţilor care l-a

dus pe lume în %atala 'i de 1K noiem rie 1VFQ *Sueru-ntins, spu'it de stele X Loc să a(aţi odi nei meleesel am vieţuit şi tot aşa să mor X "u voia din urmă las tuturor3 X Săpaţi-mi un vers care să sune aşa3

di neşte cum îşi dorea# X +casă-i năierul, întors demări X +casăi vânătorul, întors de pe naltele cărări*>ecviem# :ersiune de /argareta SterianJ# *;ăierul* şvânătorul* de sine şi de %rumos, meta%oric vor in

edu lat în persoana creatorului şi a omului Stevenso



a cutreiera multe ţări şi meleaguri şi se va statornicele din urmă în Samoa, în una din insulele din /ărileudului, graţie ' uciumatei sale vieţi ărţuite de

inurile olii &'ice, unde din păcate şi se trece înumea, în împărăţia um relor, însă mereu rămânând cândul acasă Ila vatră, la ine şi la %rumos, la creaţiensăşi viaţa lui &ind unul din cele mai romantice şi m

miraculoase, mai insolu ile, mai dramatice şi pline dventura cunoaşterii depline, poeme din vieţile strălui eroice ale scriitorilor de ieri şi de a'i# <rmea'ă săedem, dar, prin intermediul scrisului său Igraţie c ia

cestei traduceri a romanului !nsula comorilor %ăcuni în urmă de admira ilul şi regretatul slu2itor aluvântului inspirat şi adevărat maestru în arta traducterare care a %ost +le@andru "osmescuJ acel tărâm

miraculos al lui >o ert Louis Stevenson şi să pro ăm cel dar irepeta il care este viaţa în iposta'ele eiecreatoare, re'idite după c ipul şi asemănareaeînc ipuită a talentului său netrecătorA urmea'ă să-i

ănuim comoara destinului său trans&gurat în



eşmântul cuvintelor Iîn noua aină de e@presieeolatină, românăJ, încercată de alt%el îndea2uns deecerea ireversi ilă a timpului, dâr'ă şi demnă, de

epeta ila mu'ă a plăsmuitorului de sine şi cu sine ca%ost şi pururea va & >o ert Louis Stevenson# Leceluată a oricărei opere din palmaresul lui te %ace săimţi acele (ăcări invi'i ile, al astre-portocalii, ale

omorii destinului său stevensonian şi visului săumnipre'ent care într-un cuvânt este însăşi arta saterară, eul său turnat în tiparul cuvintelor mereuia ile şi purtătoare, molipsitoare de %rumos, de rea

i poe'ie, de îndemn şi povaţă întru %ăurirea cura2oam iţioasă a omului, a c ipului său moral, cristalin şiintr-o ucată 6 măsura perenă, de eternitate a &inţăroastre# =pera marelui scriitor engle' o ert Louis

tevenson pluteşte aidoma unui ais erg în apele adânle literaturii universale, întrunind în cele trei'eci deolume ale palmaresului său acea insulă a comorilorare a %ost şi este imaginea visului ce i-a domnit de

a propriu şi la &gurat# ;oua întâlnire cu romanul !n



omorilor, cu *această stră%ulgerare de geniu* I>icldingtonJ în versiunea lui +le@andru "osmescu 6 căstrea'ă în totul ei tot pecetea inspiraţiei nealterate,

recum şi ţinuta stilistică pregnantă a originalului 6%eră posi ilitatea, atât tânărului pu lic cititor, cât şiuturor îndrăgostiţilor de scrisul lui Stevenson, de austa din tumultul operei lui, din comoara 5estinului

ău care a %ost în %elul ei un vis, însă nu un vis o işi un vis ales, cu sclipiri în adevăr de stea# Tudor+LL+5!

+ $L ">=;=L=?!"

VFQ 1K noiem rie Se naşte la $din urg IScoţiaJo ert Louis Stevenson# Tatăl său, Tomas Stevenson

e pro%esie inginer de %aruri# 1VOK 8iind elev, purimele povestiri în paginile *2urnalelor* de %amilicolare# 1VO) !ntră la <niversitate, la %acultatea denginerie, la dorinţa tatălui său# 0ro%esia însă îi disp

V)1 >o ert Louis Stevenson pre%eră să studie'e dre



i se înscrie la avocatură# 5ar nici dreptul nu corespureocupărilor sale spirituale# 5in acest an datea'ăcrierea unei serii de portrete literare şi de note de

ălătorie# 1V)K 0u lică întâia lucrare eletristică 6ovestirea ?ă'duirea lui 8ranpois :illon# 1V)) 5in acen se consacră totalmente activităţii literare# + trăit mmp când în 8ranţa, când în "ali%ornia# 0u lică eseu

rticole, în care îşi e@pune concepţiile sale artisticeV)) +par lucrările memorialistice = călătorie înnteriorul ţării, !mpresii de călătorie în 8ranţa# 1V)Rălătorii cu un măgar prin "evennes Isc iţe şi eseuriJ#

VVQ 5rama 5eacon rodie#

VV1

rgini us 0uerisque IeseuriJ# 1VV. Stevenson pu licătudii %amiliare despre oameni şi cărţi, pre-cum şiulegerea de povestiri ;oile asme ara e# 1VVK Scriensula comorilor, primul său roman, considerat şi ce

mai repre'entativă lucrare a lui Stevenson# 1VVN-1V



crie şi pu lică câteva culegeri de poeme, printre carrădină poetică pentru copii, Tu%ărişuri, nuvelelearE eim şi =lalla, precum şi o serie de eseuri

nmănunc eate în cartea /emorii şi portrete# 1VVOomanul "iudata poveste a doctorului DeEyll şi aomnului Cyde# 1VVV >omanul istoric Săgeata neaomanul de aventuri >ăpit# 1VVR Stăpânul moşiei

allantrae IromanJ# 1VRK "atriona IromanJ, 0etreceocturne pe insulă Inote de călătorieJ# 1VRN K deco ert Louis Stevenson se stinge din viaţă pe insulaamoa, unde a venit în speranţa atenuării su%erinţei

u erculo'ă# 1VRF +par postum Scrisori din :ai ima#

r. l. stevenson - comoara din insula [charis]

Documents