r e f e r a t g e o t e h n i c - site.judbrasov.ro geo... · expertiza tehnica pe dj 105 km 9+400,...

Expert iza tehnica pe DJ 105 km 9+400,

alunecare de teren

Contract nr. G41d. /2015

1/14

Studiu Geotehnic

1. GENERALITATI 1.1. Denumirea lucrarii: Expertiza tehnica pe DJ 105 km 9+400, alunecare de teren 1.2. Investitor: Consi l iul Judetean Brasov 1.3. Beneficiar: S.C. Consit S.A. 1.4. Proiectant de specialitate Studii Geotehnice: S.C. Geo-Serv S.R.L. 1.5. Amplasament: Sectorul de drum afectat de fenomenul de instabilitate este amplasat pe DJ 105, intre localitatile Cincsor si Cincu, km 9+400. 1.6. Scopul: Prezentul studiu a fost elaborat pentru cunoasterea litologiei zonale, in scopul stabilizarii si cosolidarii drumului national. 2. DATE GEOLOGICE GENERALE Din punct de vedere geologic teritoriul investigat este alcatuit la suprafata din depozite Holocene, ce repauseaza pe depozite sarmatiene de varsta Volhinian – Bessarabian inferioare. Depozitele Holocene se intalnesc in zonele teraselor joase ale raurilor si sunt alcatuite din acumulari de pietrisuri si nisipuri, peste care s-a depus o patura de depozite loessoide constutuite din prafuri nisipoase si nisipuri argiloase. Depozitele Sarmatiene (Volhiniene – Bessarabiene inferioare) ce repauseaza sub primele sunt constituite incepand din baza dintr-un complex de marne cenusii-albastrui, apoi argile marnoase-nisipoase, sistoase ce alterneaza cu nisipuri galbene, uneori consolidate, sau chiar nivele grezoase si doua nivele de tufuri albe. Succesiunea continua cu nivele groase de nisipuri galbene cu granulatie fina pana la medie, cu numeroase foite de muscovit si dese concretiuni si placi grezoase cu bioglife. Spre partea superioara nisipurile sunt inlocuite de gresii compacte, cu frecvente lentile de microconglomerate. Partea terminala a depozitelor sarmatiene este marcata de pietrisuri poligene cu elemente de cuartite negre si albe, gnaise, pegmatite, sisturi cristaline, deseori consolidate printr-o matrice grezo-calcaroasa. 3. CADRUL GEOMORFOLOGIC SI HIDROGRAFIC 3.1. Din punct de vedere geomorfologic perimetrul investigat este amplasat in sud-estul Podisului Hartibaciului, in apropierea limitei cu Depresiunea Fagarasului. Podisul face parte din Podisul Transilvaniei, parte a marii unitati structurale denumita Depresiunea Transilvaniei. Acesta podis se prezinta ca o regiune deluroasa, strabatuta de vai cu versanti povarniti, a caror adancire s-a produs in doua etape: mai intai s-a realizat peneplenizarea zonei, iar in etapa a doua eroziunea a creat coline inalte si prelungi, cu altitudini cuprinse intre 500 - 600m si care prezinta ramificatii ortogonale.


alunecare de teren


2/14

Principala bogatie a acestui podis si in general a depresiunii Transilvane o constituie depozitele de gaz metan, gaz care se acumuleaza in strate sedimentare aproape orizontale, boltite pe alocuri in forma de domuri. 3.2. Din punct de vedere hidrografic zona este tributara raului Cincu.

Harta geologica a zonei investigate Harta geomorfologica a zonei investigate


alunecare de teren


3/14

4. DATE SEISMOLOGICE din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,20g, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100ani, iar valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc=0,7s; din punct de vedere al macrozonãrii seismice, perimetrul se incadreazã in gradul 71, corespunzãtor gradului VII pe scara MSK cu o perioada de revenire de minimum 50 de ani, conform STAS 11100/1-93. 5. DATE CLIMATOLOGICE Din punct de vedere climatic, perimetrul studiat are urmãtoarele caracteristici: temperatura medie multianualã a aerului 6 - 80C; prima zi cu îngheţ: < 1X; ultima zi de îngheţ: >1 IV; adâncimea maximã de îngheţ a zonei este de 100 - 110cm, conform STAS 6054-77. frecvenţa medie a umezelii relative r ≥ 80% la ora 14:00 (%): iarna > 50; primãvara < 10; vara < 5; toamna 20 – 30 . precipitaţii atmosferice: media cantitatilor anuale 700 – 800mm; numar mediu annual zile cu cantitate precipitatii: p ≥ 0,1mm: 130-140; numãr anual zile cu ninsoare: 30 – 40; numãr anual zile cu strat de zapada: 60 – 80. 6. CATEGORIA GEOTEHNICA Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP 074/2014: “Normativ privind principiile, exigentele şi metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”. Categoria geotehnica indica riscul geotehnic la realizarea unei constructii. incadrarea preliminara a unei lucrari intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in mod uzual inainte de cercetarea terenului de fundare. Aceasta incadrare poate fi ulterior schimbata in fiecare faza a procesului de proiectare şi de executie. Riscul geotehnic depinde de doua grupe de factori: pe de o parte factorii legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren şi apa subterana, iar pe de alta parte factorii legati de structura şi de vecinatatile acestora. Punctajul acordat in aceasta faza de proiectare este urmatorul: conditii de teren – terenuri medii– 3 puncte; apa subterana – cu epuismente normale – 2 puncte; clasificarea constructiei dupa categoria de importanta – normala – 3 puncte; vecinatati – risc moderat – 3 puncte; zona seismica – 2 puncte, pentru ag =0,15 – 0,25. Riscul geotehnic pentru 13 puncte, tabel A3, este de tip moderat, iar categoria geotehnica este 2, tabel A4.


alunecare de teren


4/14

7. INCADRAREA OBIECTIVULUI IN “ZONE DE RISC” (CUTREMUR, ALUNECARI DE TEREN. INUNDATII) CARE FORMEAZA “PLANUL DE AMENAJARE AL TERITORIULUI NATIONAL – SECTIUNEA – ZONE DE RISC” din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural: – inundatii, cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 ore: 150mm – 200mm; – alunecari de teren, potential de producere al alunecarilor - ridicat probabilitate de alunecare – mare. 8. DOTAREA TEHNICA 8.1. Utilajele de investigat terenul in adancime Caracteristicile esentiale ale utilajelor de forat: instalatie de forat mecanica Beretta T41 si instalatie de forat manuala cu diametrul 2''. Specificatii tehnice generale utilaj Beretta T41: -Sasiu pe senile cu deschidere variabila, motoreductoare hidraulice cu frana negativa si valve de control a vitezei; -Brate stabilizatoare frontale mobile complete actionate hidraulic; -Brate posterioare fixe complete actionate hidraulic; -Cadru suport sustinere cu cricuri hidraulice si piston de inclinare; -Turla de forare 3200mm, cu inclinare orizontala-verticala peste 95° si inclinare stanga dreapta 45°; cursa utila cap rotativ min.2m;translatie cap rot. min.350mm; -Centrala hidraulica cu motor Diesel silentios min.45Kw, pompe hidraulice cu pinioane, distribuitori, valve, manometre presiune pompe, rezervor motorina/ulei hidraulic cu filtru, dop nivel, dop golire si radiator de racire a uleiului hidraulic; -Distribuitor pentru pozitionarea utilajului; distribuitor de comanda cu manete si valve reglaj si control al vitezei de rotire si al avansarii capului rotativ; -Tablou instalatie electrica, cu display ore functionare motor, control presiune ulei si instalatie oprire de urgenta al motorului. -Cap rotativ cu minim: 340 rpm - max.speed ; 7000Nm - max.torque; -Menghina hidraulica de min.216mm/valva reglaj; -Troliu-vinci de min.400kgf; -Pompa de min. 350 l/min, 25 bar, cu valva de reglaj debit. nstalatia foloseste sapa cu diametrul de 131mm, iar coloana are diametrul de 151mm, iar adancimea maxima de investigare este 80-100m si dispune de un echipament complet de penetrare (cu prajini, burlane, carotiera probe) pana la 30m. Adancimea/adancimile maxima/maxime de investigatie: - La solicitarea beneficiarului s-au executat 2 sondaje geotehnice, cu adancimi de 3,00m – 15,00m fata de nivelul terenului, pentru determinarea litologiei zonale. Sondaje au fost amplasate de comun acord cu proiectantul, acestea fiind redate in figura nr.1. - Din sondaje s-au prelevat probe de pamanturi pentru analizarea lor in laboratoare specializate. Mod de prelevare si conservare a probelor, precum si descrierea primara a litologiei: - Se recolteaza stanta si se introduce intr-un borcan de plastic sau se parafineaza. - Atat prelevarea probelor, cat si descrierea primara a litologiei este facuta de catre reprezentantii Geo-Serv. 8.2. Denumirea laboratorului care realizeaza analizele:


alunecare de teren


5/14

- Probele de pamanturi au fost analizate in cadrul Laboratorului al S.C. Carmen Geoproiect S.R.L. Bucuresti, pentru determinarea proprietatilor fizico-mecanice ale acestora. 8.3. Dispozitive de pastrare si protectie a probelor pentru a fi transportate la laborator: pana cand probele de duc in laborator, ele sunt tinute intr-o camera, la o temperatura corespunzatoare, astfel incat sa nu fie afectate proprietatile pamanturilor

prelevate. Fig nr.1

9. LUCRARI DE EXPLORARE A TERENULUI LA SUPRAFATA SI IN ADANCIME

Sondajele geotehnice au fost executate pe drumul judetean DJ 105, iar pozitia kilometrica si lungimea acestora sunt precizate in tabelul urmator.

Nr Crt Denumire

sondaj Pozitie Km Lungime sondaj si pozitie fata de ax drum Observatii/Data

stanga dreapta

1 1F Km 9+520 L = 3,00m stg. 10,60m din ax DJ

Timp insorit/01.09.2015

2 2F Km 9+520 L = 15,00m dr. 3,00m din ax DJ

Timp insorit/ 02.09.2015


alunecare de teren


6/14

10. DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE Drumul judetean DJ 105 in zona km 9+400 (pe teren km 9+520) este executat in aliniament si in usoara rampa, fiind realizat in profil mixt cu versant de debleu pe partea stanga si versant de rambleu pe partea dreapta (Foto nr.1). La baza versantului de rambleu, la cca 30m fata de marginea drumului curge un rau. Din punct de vedere morfologic, zona investigata nu prezinta un relief accidentat, versantii neavand forme variate, ci forme domoale, usor peneplenizate (peneplena = Suprafață de teren plană sau ușor ond ulată, care rezultă prin eroziunea și prin transportarea materialului dintr-o regiune). Acestia sunt constituiti la suprafata din depozite deluvial-coluviale prafoase-argiloase, au aspect de podis intretaiat de vai nu foarte adanci, in general seci si impadurite, cu inaltimi mici, culmile lor avand aspect rotunjit pe anticlinale. In aceasta zona s-a produs un fenomen de instabilitate care a afectat in timp drumul si lucrarile de stabilitate ale acestuia, fenomenul conducand in final la ruperea si prabusirea unui tronson dintr-o lucrare de sprijinire, precum si degradarea celei de a doua. Cele doua lucrari de sprijinire au fost executate in perioade diferite de timp si au avut ca scop stabilizarea corpului drumului. Prin Caietul de sarcini emis de beneficiar, acestea prezinta urmatoarele aspecte: - prima lucrare de consolidare a fost realizata în perioada anilor 1990-1995, din piloti forati cu diametrul de φ = 1080mm solidarizati la partea superioara printr-o grinda din beton de 1,00m latime. Lucrarea este tronsonata, se gasete la o distanta de 5,70m fata de marginea dreapta a drumului, are o lungime de 94.00m, de la km 9+459 si pana la km 9+553, iar starea ei este degradata (ex. in zona mediana, intre km 9+514,50 si k 9+525,50 un tronson cu lungimea de 11m s-a rasturnat in vale impreuna cu pilotii de sustinere (Foto nr.2 si nr.3. De asemenea tronsonul din capatul Agnita este usor deplasat spre vale cu cca 10 cm). Mentionam ca distanta intre pilotii forati este de 2,20m (Foto nr.4). - a doua lucrare de consolidare a fost realizata în anul 2001, din micropiloti solidarizati la partea superioara printr-o grinda din beton de 0,50m latime. Grinda de beton se continua si sub rambleu, patrunzand in corpul drumului. Lucrarea este interpusa intre drum si prima lucrare de consolidare, fiind la o distanta de 2,60m fata de marginea dreapta a acestuia, are o lungime de 70,50m, de la km 9+479,50 si pana la km 9+550, iar starea ei este degradata (ex. in zona mediana, pe o lungime de 12,00m minipilotii sunt erodati pana la armatura datorita circulatiei apei – Foto nr.5 si nr.6). Mentionam ca distanta intre minipiloti este de cca. 1,50m.


alunecare de teren


7/14

Foto nr.1 Foto nr.2

Foto nr.3 Foto nr.4

Foto nr.5 Foto nr.6 De asemenea materilalul dintre minipiloti, dar si material din corpul rambleului din unele zone) a fost spalat, formandu-se mici caverne intre grinda si umplutura ramasa. In vale, la baza versantului, curge un parau, care in aceasta zona are aspect meandrat (formeaza bucla catre drum). Intre rau si lucrarile de stabilitate exista vegetatie specifica de balta (Foto nr.7), iar terenul din vale este framantat. De asemenea pe parau, in amonte, in zona km 9+460, respectiv in zona km 9+510 exista doua lucrari de disipare a energiei


alunecare de teren


8/14

apei, executate din beton, starea acestora fiind foarte degradata (ex. acestea sunt rupte in totalitate). Mentionam ca in zona investigata paraul curge pe marna. Pe partea stanga a drumului exista o rigola de pamant, care la data efectuarii observatiilor de teren era colmatata si inierbata. In acesta zona versantul are o panta mica si este acoperit cu vegetatie agricola. Pe el nu au fost observate valuriri sau zone umede. Structura rutiera a dumului este alcatuita din asfalt, aflat in stare generala buna; mentionam ca la data efectuarii observatiilor de teren, in zona tronsonului prabusit banda dreapta a drumului era refacuta prin adaugare de asfalt (Foto nr.8).

Foto nr.7 Foto nr.8 11. REZULTATELE INVESTIGATIILOR GEOTEHNICE In vederea determinarii litologiei zonale, au fost executate doua sondaje geotehnice dispuse pe un profil transversal, la km 9+520 care au interceptat urmatoarele: 1F– stg. 10,60m din ax DJ, +1,10 fata de ax DJ, NH= fara apa

- 0.00m-0.20m: sol vegetal; - 0,20m-3,00m: argila prafoasa, slab nisipoasa, cafeniu-galbuie, plastic vartoasa; de la 2.60m creste procentul de nisip.. Apa subterana nu a fost interceptata in sondajul executat pe adancimea investigata. 2F – dr. 3,00m din ax DJ, -0,15m fata de ax DJ, NH= -6,40m

- 0,00m-0,15m: Asfalt; - 0,15m-0,25m: balast stabilizat; - 0,25m-0,50m: pietris in amestec cu piatra sparta si nisip neuniform, cafeniu, putin umed, cu indesare medie; - 0,50m-2,50m: umplutura din pietris, bolovanis si nisip neuniform, cafeniu, putin umed, cu indesare medie; de la 1.10m umplutura este din praf argilos, cafeniu, in amestec cu pietris, nisip si fragmente de caramizi, plastic consistent-plastic vartos;


alunecare de teren


9/14

- 2,50m-3,00m: beton armat.; - 3,00m-8,00m: argila prafoasa, slab nisipoasa, cafeniu-galbuie, plastic vartoasa; de la 6.20m plastic consistenta; de la 6.60m in amestec cu rar pietris, plastic vartoasa. - 8,00m-9,80m: nisip fin, argilos-marnos, cenusiu, plastic consistent-plastic vartos. - 9,80m-15,00m: argila prafoasa (marna), cenusie, fin nisipoasa, plastic consistenta-plastic vartoasa; de la 10.20m plastic vartoasa. Apa subterana a fost interceptata ca slaba infiltratie la adancimea de 6,40m fata de nivelul terenului, in stratul de argila prafoasa, slab nisipoasa, cafeniu-galbuie, plastic consistenta.

Din analiza profilului litologic se desprind urmatoarele:

- existenta unor suprafete de alunecare (conform forajului 2F) la cotele de -3,75m si -6,55m fata de ax DJ, in stratul de argila prafoasa, slab nisipoasa.

- fenomenul a afectat versantul drept al drumului, prin deplasarea catre aval si prabusirea unui tronson din zidul de sprijin fundat pe coloane si afectarea celui de-al doilea zid fundat pe micropiloti. - deoarece nu ni s-au pus la dispozitie studiul geotehnic si proiectele lucrarilor executate si partial dezafectate si prin modul cum lucrarea s-a deplasat si prabusit, este foarte posibil ca aceste lucrari sa nu fie incastrate deloc in roca stabila. Cauzele care au condus la declansarea fenomenului si la degradarile din corpul drumului sunt urmatoarele: - influenta raului de la baza versantului, prin producerea si accelerarea fenomenului de alunecare si antrenarea lucrarilor existente: eroziunea piciurului versantului, inmuierea intregului versant prin capilaritate; - acumularea si infiltrarea apelor meteorice in versantul de debleu, in corpul drumului si in versantul de rambleu; - scurgerea deficitara a apelor in lungul drumului, baltirea acestora pe partea carosabila si pe acostament si infiltrarea lor in corpul drumului; - realizarea benzii si a acostamentului din aval din umplutura de pietris, bolovanis si nisip grosier, cu indesare medie, conform forajului 2F; - intrucat aceasta umplutura este colmatata cu praf argilos (conform forajului 2F), confirma faptul ca apele pluviale infiltrate prin santul de pamant de pe partea stanga, antreneaza materialul fin catre aval, prin corpul drumului; - gradul mediu de indesare a umpluturii se datoreaza unei compactari insuficiente, cat si antrenarii partii fine a umpluturii. - baltirea apei provenite din precipitatii si de pe platforma drumului, la baza lucrarilor de consolidare, in concordanta cu o posibila incastrare insuficienta a pilotilor forati de la prima lucrare, au condus la rasturnarea tronsolului zidului de sprijin.


alunecare de teren


10/14

12. ANALIZE DE LABORATOR Rezultatele analizelor geotehnice de laborator efectuate pe probe prelevate din sondajele executate sunt prezentate in centralizatorul incercarilor de laborator aferent comenzii nr.9007/2015. din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaza in categoria argilelor prafoase; dupa indicele de plasticitate (Ip), probele analizate se incadreaza in categoriile pamânturilor cu plasticitate mare -21 < Ip > -35% si cu plasticitate foarte mare Ip > 35%; dupa indicele de consistenta (Ic), probele analizate sunt plastic vartoase (Ic = 0,76 – 0,99); dupa gradul de umiditate (Sr), probele analizate se incadreaza in categoria pamanturilor foarte umede (Sr = 0,81 - 0,90) si practic saturate (Sr > 0,90); dupa modulul edometric de deformatie (M2-3), proba analizata se incadreaza in categoria pamânturilor cu compresibilitate mare (M2-3 = 5.000 – 10.000 kPa). după indicele de tasare suplimentară la umezire (Im3), stratul de argila prafoasa, nu este sensibil la umezire (Im3 < 2,0 %). 13. VALORILE CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE Valorile caracteristicilor geotehnice au fost stabilite pe baza determinarilor fizico-mecanice de laborator, conform NP 112-2004 si NP 122 – valori normate.

Tip

litologic

γ (kN/m3)

ϕ (°)

c (kPa) E (kPa) Ip

(%) Ic e

__

P conv

(Kpa)

Argila prafoasa

19,5

20

39 15000 32,8 0,95 0,63 250*

Argila prafoasa (marna)

20,0

8

114 24000** 37,1 0,95 0,56 400*

*conform NP 112-2004 - Anexa A, Tabel A.1., valoarea Pconv. este stabilita pentru fundatii având latimea talpii B= 1m şi adâncimea de fundare Df= 2m. γ − greutatea naturala a pamantului; φ � unghiul de frecare interna; c – coeziunea; E – modulul de deformatie liniara; Ip – indicele de plasticitate; Ic – indicele de consistenta; e – indicele porilor; Pconv – presiunea conventionala de baza 14. NORMATIVUL Ts/1-93 privind clasificarea pamanturilor dupa proprietatile lor coezive si modul de comportare la sapat, stabileşte urmãtoarele caracteristici (tabel 1): - argila prafoasa, coeziune mijlocie, categorie de teren tare, I, II, II, greutate medie in situ 1800 - 2000 kg/m3, pozitia 9; - nisip argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I, II, II, greutate medie in situ 1500 - 1700 kg/m3, pozitia 19;


alunecare de teren


11/14

- sol vegetal, slab coeziv, categorie de teren usoara, I, I, I, greutate medie in situ 1200 - 1400 kg/m3, pozitia 22; - umplutura, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I, II, II, greutate medie in situ 1600 - 1850 kg/m3, pozitia 24; - pietris cu nisip, necoeziv, categorie de teren utare, II, II, -, greutate medie in situ 1750 - 2000 kg/m3, pozitia 29. - marna, greutate medie in situ cca. 2300 kg/m3, pozitia 39. 15. CONCLUZII Drumul national DJ 105, in zona km 9+400 este executat in aliniament si in profil mixt, zona investigata fiind marcata de o instabilitate a terenului, care a cauzat degradari la lucrarile de stabilitate existente (ziduri de sprijin) de pe partea dreapta a drumului. In vederea determinarii litologiei zonale, precum si a cauzelor care au stat la baza producerii fenomenului de instabilitate s-au executat 2 sondaje geotehnice (notate cu F), pentru determinarea geolitologiei zonale precum si a structurii rutiere din zona. Fenomenul de instabilitate a condus la degradarea celor doua ziduri de sprijin existene, degradarile constand atat in rasturnarea si prabusirea in vale a unui tronson din zidul de sprijin fundat pe piloti forati de diametru mare, cat si in erodarea betonului micropilotilor de sustinere de la zidul de sprijin mai nou, in unele zone putandu-se observa si armatura. De asemenea la ambele lucrari de consolidare apa a spalat materialul de sustinere dintre piloti, dar si o parte din materialul de umplutura drumului formand mici caverne sub grinda zidului de sprijin. Pe partea stanga a drumului exista un sant de pamant, colmatat si inierbat. Cauzele care au condus la declansarea fenomenului sunt: influenta raului de la baza versantului, prin producerea si accelerarea fenomenului de alunecare si antrenarea lucrarilor existente: eroziunea piciurului versantului, inmuierea intregului versant prin capilaritate acumularea si infiltrarea apelor meteorice in versantul de debleu, in corpul drumului si in versantul de rambleu; scurgerea deficitara a apelor in lungul drumului, baltirea acestora pe partea carosabila si pe acostament si infiltrarea lor in corpul drumului; realizarea benzii si a acostamentului din aval din umplutura de pietris, bolovanis si nisip grosier, cu indesare medie, conform forajului 2F; intrucat aceasta umplutura este colmatata cu praf argilos (conform forajului 2F), confirma faptul ca apele pluviale infiltrate prin santul de pamant de pe partea stanga, antreneaza materialul fin catre aval, prin corpul drumului; gradul mediu de indesare a umpluturii se datoreaza unei compactari insuficiente, cat si antrenarii partii fine a umpluturii;


alunecare de teren


12/14

baltirea apei provenite din precipitatii si de pe platforma drumului, la baza lucrarilor de consolidare, in concordanta cu o posibila incastrare insuficienta a pilotilor forati de la prima lucrare, au condus la rasturnarea tronsolului zidului de sprijin. Litologic sondajele executate au traversat sub materialele de la suprafata (umpluturi neomogene si balast), terenul natural constituit la partea superioara din argila prafoasa si nisip fin argilos, in baza interceptandu-se roca de fundament alcatuita din argila prafoasa (marna). Indicele de consistenta al pamanturilor coezive variaza intre plastic consistent si plastic vartos. Apa subterana a fost interceptata ca slaba infiltratie in sondajul 2F, la adancimea de 6,40m fata de nivelul terenului, in stratul de argila prafoasa, plastic consistenta. Din analizarea profilului geolitologic intocmit la km 9+520 si anexat prezentului studiu s-au interpretat suprafete de alunecare, la diferite cote fata de cota reper 0,00m ax DJ. Structura rutiera in acesta zona este alcatuita la suprafata din asfalt aflat in stare generala buna. Conform STAS 1709/1-90 si 1709/2-90 zona studiata se incadreaza la conditii hidrologice mediocre, avandu-se in vedere existenta unor rigole cu functionare necorespunzatoare, iar scurgerea apelor de pe terenul inconjurator drumului este neasigurata. Terenul studiat se incadreaza la tipul climatic III, stabilit pe baza indicelui de umiditate Thornthwaite Im = > 20, conform STAS 1709/1-90. Pamanturile sunt foarte sensibile la inghet, de tip P5 iar gradul de asigurare la patrunderea inghetului K are valoarea de 0.55. pamanturile sunt foarte sensibile la inghet, in conditii hidrologice mediocre, iar pentru o valoare a indicelui de inghet de calcul I3/30

med.= 6290C x zile au urmatoarele caracteristici, conform STAS 1709/1-90 si STAS 1709/2-90:

Material Tip pamant Adancime de inghet in pamant Z (cm)

Calitatea ca material pentru umpluturi

Argila prafoasa P5 93 4d – rea Clasificarea si identificarea pamanturilor interceptate, s-a facut conform SR EN ISO 14688-1:2004, acestea fiind constituite din pamanturi coezive (argile prafoase) practic saturate si cu compresibilitate mare; Presiunile conventionale de baza s-au stabilit conform NP 112/2014 si areurmatoarele valori: - convp = 250 kPa pentru stratul de argila prafoasa (teren neebulat), plastic vartoasa. - convp = 400 kPa pentru stratul de argila prafoasa (marna), plastic vartoasa.

16. RECOMANDARI stabilizarea drumului in partea din aval, prin executarea unei noi lucrari de sprijinire

fundata indirect prin piloti forati, incastrarea acestora facandu-se in in roca de fundament constituita din argila prafoasa (marna) fin nisipoasa, plastic vartoasa, pentru care se va tine cont de prescriptiile SR EN 1997-1/2004/NB:2007, STAS 2561/3-90, SREN 1536/2004 si NP 123/2008;


alunecare de teren


13/14

refacerea sistemului de preluare a apelor de pe partea stanga a drumului, precum si realizarea unui sistem de drenaj longitudinal amplasat sub sant, cu rol in protejarea corpul drumului si a fundatiei acestuia de infiltratiile de suprafata si a unei rigole de acostament pe partea dreapta;

stabilizarea talvegului paraului pe zona investigata prin realizarea unor noi praguri incastrate in marna;

de asemenea se poate avea in vedere si deplasarea axului drumului spre stanga (spre amonte) cu cca 2m, precum si corectia liniei rosii in zona de creasta, pentru asigurarea vizibilitatii circulatiei rutiere;

pe timpul executării lucrărilor se va respecta legea securitatii si sanatatii in munca, precum si normele metodologice de aplicare a acesteia, pentru prevenirea accidentelor;

orice neconcordanta cu prezentul studiu, pusa in evidenta in timpul excavatiilor, precum si inainte de turnarea betoanelor necesita prezenta pe santier a geotehnicianului. 17.DOCUMENTE DE REFERINTA 17.1. Normative - SR EN 1997-1/2004/NB:2007 – Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale. Anexa Nationala; - SR EN 1997-2:2007 – Eurocod 7: Proiectare geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea terenului; - SR EN ISO 14688-1:2004 – Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere; - SR EN ISO 14688-2:2005 – Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare; - NP 074/2014 – Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”; - NP 112 – 2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa; - NP 120 – 2006 Normativ privind cerintele de proiectare şi executie a excavatiilor adânci; - NP 122/2010 – Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici; - NP 123-2008 - Normativ Privind Proiectarea Geotehnica a Fundatiilor Pe Piloti. - AND nr.116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de īntreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor; - Ts1-93 – Incadrarea pamanturilor dupa sapaturi; - P100-1/2013 – Cod de proiectare seismica. Partea 1. Prevederi de proiectare pentru cladiri. 17.2. STAS-uri


alunecare de teren


14/14

- STAS 1709/1-90 – Actiunea fenomenului de inghet dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul; - STAS 1709/2-90 – Actiunea fenomenului de inghet dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice; - STAS 1709/3-90 – Actiunea fenomenului de inghet dezghet la lucrari de drumuri. Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de fundatie. Metoda de determinare; - STAS 1913/1-82 – Teren de fundare. Determinarea umiditatii; - STAS 1913/3-76 – Teren de fundare. Determinarea densitatii pamanturilor; - STAS 1913/4-86 – Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; - STAS 1913/5-85 – Teren de fundare. Determinarea granulozitatii; - STAS 2914-84 – Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate; - STAS 6054-77 – Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei; - STAS 8942/1-89 – Teren de fundare. Determinarea compresibilitatii pamanturilor prin incercarea in edometru; - STAS 8942/2-82 – Teren de fundare. Determinarea rezistentei pamanturilor la forfecare, prin incercarea de forfecare directa; - STAS 10796/1-77 – Lucrari de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor; - STAS 10796/2-79 – Lucrari de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor, rigole, santuri si casiuri. Prescriptii de proiectare si executie; - STAS 11100/1-93 – Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei. Elaborat Verificator MLPAT “Af” ing. O. Ionescu ing. M. Chiroiu Verificat ing. Gh. Neata

r e f e r a t g e o t e h n i c - site.judbrasov.ro geo... · expertiza tehnica pe dj 105 km 9+400,...

Documents