Napotiflfi

cALEA sPRE BocAur,

CHEIA PENTRU

soLLqIoNAREA PROBLEMELOR,' DEPA$IREAE+ECLIRILoS

$I SIGURANTA FINANCIARA

Traducere din limba englezide Cora Radulian

{MtLtrEhao

Bucure$ti2018

**hra ]*irera

G-fu1 ;o Rkbcsrlld.o{: Hill

B 20Ir J-\{II- Group

-tr*n- de Jlrl\( Group Inc.,lEinrx--eroup.ner

rc( {. Bucurqti, RominiaBl 4:i 16 19i 0752 548 372mriglitera.ro

qi uiz.ita per3 Utc bogdlic

biona,ea problemelor,'br

V :iguranTa fnanciardFlcon Hill

trlt Grup Media Literat- in iimba rominirpturiie rezervare

: Yrdra;cu ;i fiiiGcbriela -\{itroviciL 0audia Pascui pacpress: Ofelia Cosman

rii \iarionale a Rominiei

irlmrru solutionarea problemelor,EE:rnra financiarl / Napoleon Hillrl-rres;i: Lirera, 2018

II

CUPR NSI

G,indeste!

Prolog

f. inceputultuturorboglgiilor .." ' "17

2. Cele Douisprezece Bogigii ale viegii . . . " ' 27

3. Cele noui Practici prin care primegti recompense

inviagl...... " " 37

4. Definireaclariascopului """ " 43

5. Obiceiul de a face un efort suplimentar ' ' ' ' 7l

6. Iubirea, adeviratul mijloc de emancipare. . . . "' -' 97

7. MinteaSupremi '''103

8. Principiul Mingii Supreme analizat de

AndrewCarnegie " " " - 'll7g. Credinga " 'l4l

10. Putereacosmic;.aobignuingei . . . . . .' " "165

11. Autodisciplina ""207Despre autori. ' ' ' ' ' ' ' '245

7

9

oANoEgTEI I

Acum multe secole, un filosof fcrarte lngelept de la curtea lui

Cresus, regele Persiei, spunea:

Mi se amiritette mereu' o, rege, ,si invagi bine aceasti

lecqie, ci existi o roatl pe care se invirt toate treburile

omenirii, iar mecanismul siu este astfel construit incit are

griji ca nici un om si nu fie mereu norocos'

Existi o ,,roati a viegiii' care controleazi destinul fieciruia

dintre noi! Ea funcEioneazi prin puterea gindului.Volumul de fagi a fost conceput cu scopul de a te ajuta si

. -iezi acei.sti mare roati, astfel incAt si-gisulpaneitl sl sa contrc&a din abundengi tot ce-gi dore;ti, inclusiv cele Douisprezece

Mari Boglgii ale vietii descrise in capitolul al doilea.

Ntr,ritr, tu, care incepi studiul acestei filosofii, ci aceeagi

rmti care ,,are griji' ca nici un om si nu fie mereu norocos"

Coleo spre bogdfie

poate la fel de bine si se asigure ci nimeni nu va fi mereughinionist, cu condigia ca fiecare persoani. sI devinl stipinulpropriei gindiri gi s-o direcgioneze spre adngerea unui scopmajor definit in viagi.

,Diruiesc gi las mogcnircparte din uriaga m€e evtrq,individuale, prin care

Astfel incepe

meni pe care i-a datPimint, iar acum

a prologului unei poveqti

mai important punct dc

citesc aceasti carte.

Povestea a inceput spre

Andrew Carnegie a apelet

tegritate gi judecati le

nul Carnegie numea,cca

tngelegerea ca mogtenirea siAcum, cu peste 100 &

scrisi in scopul de a te

ci nimeni nu va fi mereusi devini stipinul

spre atingerea unui scop

PROLOG I

.Diruiesc gi las mogtenire Poporului american cea rnai mare

prtc din uriaga mea avere, care consti in filosofia tmpliniriiindividuale, prin care mi-am acumulat toate bogigiile."

Asdel indepe testamentul unuia dintre cei mai bogagi oa-

rreiri pe care i-a dat vreodati cea mai bogati natiune de Pe

Pim/int, iar acum fragmentul de mai sus servegte ca deschidere

e ptologului unei povegti care ar Putea foarte bine marca cel

mi imporiant punct de cotituri din vieiile tuturor celor care

&sc aceasti carte.

Fovestea a inceput spre sftrgitul toamnei anului 1908, clndAadrcr Carnegie a apelat Ia un om de incredere, ale cirui in-

ryitate gi judecati Ie respecta, gi i-a lncredingat ceea ce dom-

dC-amegie rulnGx ac€x mai mare parte" din uriaga sa avere, cu

l;dcgea camogtenirea si fie prezentati poporului american.

Acum, cu peste 100 de ani mai tirziu, Povestea sa a fost

Eirl ln scopul de a te informa ci ai gi tu dreptul la o parte

,!!ffi

Coleo spre bogdlie

din aceasti uriasS. avere 9i de a-gi aduce la cunostinri condigiilein care pogi beneficia de ea.

Ca si. nu faci si tu ceea ce multi dintre noi ar face absolutnatural - anume si tragi concluzia gregiti cI" pentru a aveaparte de aceasti. uriagi avere, conditiile sunt atit rigide incXtnu le-ai putea respecta -, lasi-ne si-gi spulberi"m ingrijorarea,spunindu-gi c5" aceste condigii pot fi indeplinite foarte binede orice adult cu un nivel de inteligenti mediu si ci nu existigmecherii sau false speranre nici legate de conditiile impuse,nici de aceasti promisiune.

Pentru a afla daci acesre promisiuni sunt ceya de care ainevoie sau ceva ce-ti doresti, lasi-mi si"-ti spun ce figidui6gtemostenirea:

. O descriere clari a formulei prin care poti beneficia pedeplin de Marea Cheie a Bogigiilor - o cheie care artrebui si descuie usile citre solutionarea rururor pro-blemelor tale, care te va ajuta sl-gi transformi toateegecurile din trecut in bunuri nepreguite gi te va con-duce spre obtinerea celor Douisprezece Mari Bogigiiale vietii, inclusiv siguranta economicl.

. tIn inventar al vastelor bogigii pe care Andrew Carne-gie le-a oferit spre a fi distribuite celor indreprigigi sile primeasci, impreuni cu instrucgiuni detaliate privi-toare la modul cum igi poti insugi si folosi pe deplinpartea ta din ele.

. O descriere a mijloacelor prin care poti beneficia pe de-plin de educagia, experienga si aptitudinile tehnice alecelor de a ciror cooperare ai nevoie penrru a-ti atingescopul principal in viagi, oferindu-gi astfel un mijlocpractic prin care poti depisi dezavanta)ele unei educagiiinadecvate 9i pogi atinge cele mai inalte scopuri inviati la fel de bine ca aceia care au fost binecuvAntaticu o educagie formali.

t0

P:iriieEiui de a tblosi !i;o:o::a ssalcituiti pe baza erperienre,cr & ,

:ncercirii ;i erorii. prin ca:: au ttoameni de succes. printre aar. se IrThomas A. Edison. \-iliia::: lilriglCurtis, J. Ogden Armour. Eil.err FII

Schs-ab, F\\'. Soolrr'orth. F:ankABok. dr. Alexander Graham BelL (

Luther Burbank. Un plan c";r, prirpoare promova la un venit superiofo

perarea depline ale angalatoruiui s&

Un plan clar, prin care oric:ae hpoare incepe o afacere sau o proftrde succes peste medie. Un pian dom de afaceri isi poate trans:orma ccliengi permanenti care. prin ;oopcpor aduce algi cliengi noi ocaziourindul lor clienti permanenti. Uuorice persoanl care vinde asiguriri r

serviciu ori produs util i;i poate tntorii in lucrltori benevoli care ror ai

cliengi. Un plan clar, prin care oriotransforma angajagii in prieteni pcare-i vor permite si faci aiacerea Itru sine si pentru salariagi.

Ai aici expunerea clari a promisiunii r

di;ie cu care poli beneficia de toate acr

aceasti carte de doui ori, rAnd cu rind, gi

ce citegti!Nimic nu se intimpli in absenta unui r

plitor au ajuns Statele Unite sa fie cunoe

bogati gi mai liberi" gari din lume. Estc

datoriti unor scopuri clare, inteligibile, frclar definite.

trrirl : . :; :.-: " .:.:.i.e ia cunostint5. conditiileici: :. . -:

i ru :=:;. ;- ::.tuili dintre noi ar face absolutri t:::- :or;luzia gregiri ci pentru a avea,riasi -:.'.'::;. condigiile sunt arat rigide incitlccia -. .asi-ne sa-gi spulberim ingrijorarea,:esre ;.-,:dirii pot fi indeplinite foarte binern :i'.-:i ce inreligenga mediu si ci nu existie spe:ir:e nici legate de conditiile impuse,fn:ir:*le.laci .;.s:e promisiuni sunt ceva de care ai-ri i: i:sri. lasi-mi sa-ti spun ce figiduiegte

cnari -:. iormulei prin care poEi beneficia peIars; C:eie a Bogagiilor - o cheie care arscul; usile carre solugionarea tuturor pro-lc. :.:- re va ajuta sl-ti transformi toaten rre:-:: in bunuri nepreguite si te va con-bginr:e: celor Douisprezece Mari Bogitiiclusi'. slquranra economici,'ai ',';srelor bogilii pe care Andrew Carne-it spr: a ti distribuite celor indreptiEigi sir, irnD::uni cu instrucgiuni detaliate privi_dul ;:n-r iri poti insugi gi folosi pe deplina eie.

r n:lt.,:acelor prin care poti beneficia pe de_;a1ia. erperienra gi aptitudinile tehnice aleiror ;ooperare ai nevoie pentru a-ti atingejpal in viari, oferindu-gi astfel un mijloccare roii depigi dezavantajele unei educatii;i po:: aringe cele mai inalte scopuri in[e bine ca aceia care au fost binecuvi.ntatic fornali.

Prolog

. Privilegiul de a folosi filosofia succesului, care a fostalcituiti pe baza experiengelor de viaEi, prin metodaincercirii gi erorii, prin care au trecut peste 500 de

oameni de succes, printre care se numiri Henry Ford,Thomas A. Edison, \Tilliam \7rigley, Jr., Cyrus H.K.Curtis, J. Ogden Armour, Elbert Hubbard, Charles M.Schwab, F.-W.'SToolworth, Frank A. Vanderlip, EdwardBok, dr. Alexander Graham Bell, Clarence Darrow gi

Luther Burbank. Un plan clar, prin care orice salariatpoate promova la un venit superior, cu acordul ;i coo-perarea depline ale angajatorului siu.

. IJn plan clar, prin care oricine lucreazl. pentru algiipoate incepe o afacere sau o profesie proprie, cu ganse

de succes peste medie. Un plan clar, prin care oriceom de afaceri isi poate transforma cliengii ocazionali incliengi permanenli care, prin cooperarea lor voluntari,pot aduce algi cliengi noi ocazionali ce vor deveni larindul lor clienti permanenti. Un plan clar, prin care

orice persoani care vinde asiguriri de viagi sau orice altserviciu ori produs util igi poate transforma cumpiri-rorii in lucritori benevoli care vor ajuta la gS.sirea de noicliengi. Un plan clar, prin care orice angajator igi poate' rransforma angajatii in prieteni personali, in conditiicare-i vor permite si faci afacerea mai profitabili pen-rru sine gi pentru salariagi.

-\r aici expunerea clari a promisiunii mele, iar prima con-:,::r cu care poti beneficia de toate acestea este si cite;ti; : :" iri carte de doui ori, rd.nd cu rAnd, gi si gindegti in timp:. :-:;Sfil

\:nic nu se intimpli in absenEa unui scop clar! Nu intim--.-:.::: au ajuns Statele Unite sI fie cunoscute drept,,cea mai:,:.--i:i ;i mai liberl" lari din lume. Este o gari a abundengei- i: ::i:i unor scopuri clare, inteligibile, fiecare dintre ele fiind- :: ieiinite.

'nl'iltr

il

{Coleo spre bogdlie

Doringa de belgug poate fi egoisti, dar cu totii stim ci,este o doringi normal5.. Andrew Carnegie a inteles acestlucru cAnd s-a decis si.-si doneze uriaga avere, dar, fiind in-drumat de ingelepciunea pe care a acumulat-o intr-o viagide experiente practice in relatiile interumane, el gi-a protejatdarul, insotindul de anumite condigii pe care tofi cei careprimesc orice pi.rticici din el trebuie sL le respecte.

Domnul Carnegie a adoptat o metodl noui. de distribuirea bogigiilor sale deoarece a recunoscut slibiciunea oamenilor,care doresc s5. primeascS. ceva firi si dea nimic in schimb. Elgtia ci oamenii din toate domeniile de activitate au ciutat, dincele mai vechi timpuri, o ,,tar5. in care si curgi lapte gi miere".

Mai gtia cI, sub orice form5., darul bogigiilor, daci nueste insogit de vreun fel de plati, face de obicei mai mult riudecAt bine celui care-l primegte. Prin urmare, a adiugat cuingelepciune la darul slu anurnite condigii prin care cei care-lprimesc sunt proteiati impotriva acestei slibiciuni obignuite,de a dori ceva firi si dea nimic in schimb.

Aprofundi.nd istoria, domnul Carnegie gi-a dat seama cL

doringa omului de a primi ceva fdrl. a da nimic in schimb a fostobiectivul ciutirii unor iscoade care au fost trimise inainte de

Moise si Iosua, deoarece, dupi ce munciseri ca sclavi in Egipttimp de mai mulgi ani, producind cirimizi firi si foloseasclpaie, copiii lui Israel sc5"paser5. d.e faraoni si asteptau, dup5.

o perioadi indelungati petrecutS. in silbiticie, o ocazie de atraversa marea spre Pimintul Figiduintei.

Descrierea strS.lucitoare a abundengei din acea gari a ser-

vit drept stimulent care le-a permis conducitorilor, in pofidaunei puternice opozigii, si-i ginl pe oameni unigi pinl ce gi-auatins obiectivul.

O variantS. echivalenti a acestei povegri se gS.segte in exo-dul populagiei oprimate din Vechea Anglie citre Lumea Noui.Acegti renegagi au venit aici nu doar in ciutarea bogitiei ma-teriale, ci si a unei giri care oferea o mulgime de ocazii demanifestare a inigiativei personale, asigura libertatea credingei,

12

libertatea cuvAntului, iar scoprtl c

rlrept garanfie a succesului c:clrr

vreodati de un grup de oameni

Acegti oameni au creat o qarl

din eforturile lor pur gi simplu per

pe o filosofie sinitoasi, pe ttnAndrew Carnegie l-a recunoscttl

fhptul ci l-a transformat intr-o tllruturor oamenilor de astizi tttr

tuniversali., prin care oricine ptliPrin truda pionieratului lor tl

denEii acelor pelerini ai prog,resr

cum nu se mai vizuse pAni ltrrrcare depigegte cea mai mirenlilstandarde de viaEi mai inalte tomenirea; facilitigi, confort, <t[r

cesibile pini si celei mai modcst

mai cunoscuse. Toate acestc ilv

fundagii sinitoase - pietrelc cI

abia inmugurite; ceva nou sttb

stat perfect, care era meniti sttc

Nu mai existase pini arunc

treaga istorie a umanitilii. Atr

torie in care progresul unei civielogiogi, dar in fiecare caz dolt

popula;ie beneficia de avantajcl

Diferenga dintre toate acestc

tat gi prezentul de care ne bucut

ci masele de oameni din trectdintre care mulgi erau tirani, llun standard de viagi Pe carc trl

in acele vremuri.Prin urmare, noi reprezentlt

rale ale trecutului 9i cultura dirtabloul avantajelor de care se I

i. dar cu rolii stim cLrnegie a inteles acestsa alere, dar, fiind in-:umulat-o intr-o viagi.umane, el si-a protejatii pe care roti cei care;i le respecte.xda noua de distribuiresiabi;iunea oamen i [or,ea nimic in schimb. Elrcrivitate au ci"utat, dind curgi lapte;i miere".ul boeiliilor, dac5. nuCe obicei mai mult ri.uurmare! a adiugat culiEii orin care cei care-lri slibiciuni obisnuite,imL'.

tegie si-a dat seama ciL nimic in schimb a fosttbsr rrimise inainte de

:iseri ca sclavi in Egiptrnizi iara si foloseascironi si asteptau, dupi"rlbiricie, o ocazie de anrei.rei din acea rari. a ser-rducirorilor, in pofidareni uniri pAni ce si-au

;esri se giseste in exo-Slie cirre Lumea Noui.ciurarea boglgiei ma-muirime de ocazii derra jibertatea credintei,

Prolog

libertatea cuvAntului, iar scopul esenlial al exodului lor a servit

drept garan;ie a succesului celui mai extraordinar pas ficutvreodati de un grup de oameni in istoria modern5..

Acesti oameni au creat o gari a abundengei. Bogigia a venitdin eforturile lor pur gi simplu pentru ci strldaniile lor se bazau

pe o filosofie sinitoasi, pe un obiectiv constructiv Pe care

Andrew Carnegie l-a recunoscut secole mai tirziu 9i, pe lAngiiaptul ci I-a transformat intr-o uriagi avere personali, le-a lisatrururor oamenilor de astizi un set de reguli simple, o cheie

universali, prin care oricine poate dobAndi bog5"gii.

Prin truda pionieratului lor de pe parcursul anilor, descen-

dengii acelor pelerini ai progresului au construit o civilizagie

cum nu se mai vizuse pAni atunci in istoria lumii; o culturicare depigegte cea mai mireagi culturl a tuturor timpurilor;srandarde de viagi mai inalte decAt cunoscuse pAni atunciomenirea; facilitigi, confort, obiecte de lux, oportunitlgi ac-

;esibile pAni gi celei mai modeste persoane, asa cum lumea nu

mai cunoscuse. Toate aceste avantaje au fost rezultatul unei:undatii sinitoase - pietrele de temelie ale unei democragii:bia inmugurite; ceva nou sub soare; o form5. modificati de

.tar perfect, care era meniti succesului deoarece era practici.Nu mai existase pAni atunci o asemenea civilizagie in in-

::iaga istorie a umanitigii. Au existat multe perioade in is-

:.,-rrie in care progresul unei civilizatii era anuntat in termeni

=.,rqiogi, dar in fiecare caz doar un procent relativ mic din:,,pulatie beneficia de avantajele respectivei civilizagii.

Diferenta dintre toate aceste perioade din trecutul indeplr-:.:.: ,<i prezentul de care ne bucurim noi acum consti in faptul:-:. nasele de oameni din trecut erau sub talpa suveranilor,:.:.:re care multi erau tirani, in timp ce noi ne bucurim de

-: .:andard de viagi pe care nu-l cuno;teau nici micar regii.. ::ele vremuri.

P:in urmare, noi reprezentim diferenga dintre erele cultu-::.= ale rrecutului 9i cultura din prezent. Studiazi, daci vrei,:::ioul avantajelor de care se bucuri americanii in prezent,

r3

.,rlllut,,

Coleo spre bogdlie

chiar daci.aparfin piturii celei mai sirace si umile. Educa;iagratuitl, distracgia gratuiti, radioul, automobilul, avionul,reteaua de autostrS"zi gratuite, modurile avansate de comu-nicare, libertatea religioasi. Acestea si alte mii de avantaje,refuzate giranilor din trecut, sunt acum proprietatea comunia rururor locuitorilor Americii.

Aceasti deosebire, datorati diferentei fundamentale in mo_tive gi obiective, a devenit posibili datoriti dezvoltirilor prac-tice ale stilului de viati american, care nu au existat vreodatinici in Europa gi nici in alti parte a Vechii Lumi.

In America birbagii gi femeile sunt liberi si urmeze ceea cele dicteazl propria constiintl; au libertate religioasi, Iibertateacuvd.ntului, libertatea presei, libertatea convingerilor politice,libertatea exercitS.rii depline a propriei initiaiive p.irorr"l.,indiferent de chemarea fieciruii, gir,rrt prote)agije o formide guvernS"mAnt care le garanteazfuo"d.i. muncii lor.

._. Aceasti situagie aizvorit din faptul ci independenta, viata,

libertatea si ciutarea fericirii constituie baza d.ezvoltirii a*.-ricii, programul slu de prosperitate fiind obiectivul fieclruicetitean.

Pe mi.suri. ce muncirorii au inceput si"-si manifesteinifiativa personali. ca indivizi, mai apoi ca grup si mai tAr_ziu, penrru.un plus de siguran;i gi protecgi., ,.rb forml decorporatii al ci.ror capital era finangat de lucritori si nelucrr-tori, angajagii au deprins artavinzirii, arta concurentei, aucunoscut binecuvintirile inigiativei individuale gi necesitateaproducgiei oneste pentru a justifica arta publicititii.

Toti acesti factori combinagi au justificat o producgie maimare la costuri mai mici, tot mai multi oameni isi permit siachizigioneze bunuri de consum am.ricarre gi din ce in ce maimulgi sunt implicagi in procesul de fabricarie.

Pe scurt, aceasta este esenta sistemului american _ suntfoarte clare credinga, chibzuiala, cooperarea, incred.erea oa_menilor unul in altul, initiativa personali si corectitudinea inrelagiile interpersonale.

La descrierea acestei relatiri a drumului crtre bogitii in sti-lul de viatr american, esre necesar ca gi cititorul si"contribuie

14

;.L : I,i-a & 3{ I i i:::. ::.: lmE:.::r.i:,,a:i:d ai.:::-;:. "-s :.:,.ai[rE o:rEr:;..:- ::tb,:ie * a:r; r .:r::gil::l;i:c aic .r'"'":le: Ele:I:i r "e

s{- i. i--, ^::c iin e::.t :.'=.::i-

l= .c.* spirir al'or;i:: dr"c:i:r: :,-rlosire r-in trrate Ltoqi:iilc(

T:tbuie si srii dir, ;:arr ci.:ogitii- ne gindirn ,a roarc hxcr.iate de solduri bancare 5i hr

\e eindim la boeiria indtp-\=erica are mai muir ie:ir ori

\e eindim la bositia reiagiil:are cerigean isi poate erercia;personale in orice direcqie aIrylliriative. care i-a atras industr.umi. si la bogigiile presei libcrsi aie lica;elor de culr libere.

Prin urmare, cand vorbim r

r-iaga abundenta accesibili prcnrUnite ;i care poate f i obrinuti

'

intre timp, trebuie si ingdqniminui sugestii privind natu-n

si tinda, nici legate de canri.rtsi Ie obgini.

Din fericire, modul de viagiroate formele de bogagie. sufickrru a satisface toate dorinqele rsincer cL intr-un fel sau akul ficota lui, nu doar din lucrurile r

ci 9i din cele care nu por fi culNu-i vom spune niminui crr

pentru ci i-am observat atit pcricii, ci bogIgiile materiale nu

1

lnca nu am gaslt o persoarnu fie implicati intr-o formi r

:r ma: .irace si umile. Educatiarad:o;1. auromobilul, avionul,:, rnoiurile avansate de comu-\ce st:a si alre mii de avantaje,,unr a.um proprietatea comunli_

diter::rei fundamentale in mo-bil; iarorita dezvoltirilor prac-:an. .-are nu au existat vreodati'arrr .: \ echii Lumi.ile sui: liberi si urmeze ceea ceru iiSr::are religioasi, libertateabcr:::ea convingerilor politice,r prri::iei initiative personale,da. s: sunr protejati de o formI":eazi :oadele muncii lor.n ia::ul ci independenta, viata,rnsr::ie baza dezvoltirii Ame-'rira:: iiind obiecrivul fiecarui

l au ii.iceput sI-si manifestei. mai apoi ca grup gi mai ti,r-nri s: prorecEie, sub forml deinan:ar de lucritori si nelucri-r-ar:zirii, arta concurentei, aurrir e: indir.iduaie si necesitatea:itica arta publicitigii.ri au 'usrificat o productie mainai :rulti oameni isi permit sin ameiicane gi din ce in ce mairl de tabricagie.ra si..remului american - suntla. cooperarea, increderea oa-r personala ;i corectitudinea in

e drumului citre bogitii in sti-sar ca qi cititorul si contribuie

Prolog

cu o parte a povegtii, prin intermediul propriilor gAnduri gi

comparind afirmagiile noastre cu propriile experienge. in plus,

cititorul trebuie si aibi o imagine clari a istoriei surselor ame-

ricane ale avugiei p€ntru a se asigura ci-gi insugegte Partea care

i se cuvine din acele comori.i., acest spirit abordim descrierea Cheii Universale, din a

carei folosire vin toate bogigiile cunoscute poporului american.

Trebuie si gtii din start ci atunci cind vorbim despre..bogigii" ne gindim la toate bogigiile, nu doar la cele rePre-

zentate de solduri bancare si lucruri materiale.Ne gAndim la bogigia independengei gi libertlgii, din care

-\merica are mai mult decAt orice alti nagie.

Ne gindim la bogiEia relagiilor dintre oameni, prin care fie-

-are cetitean i9i poate exercita pe deplin privilegiul inigiativei:ersonale in orice direcgie alege; la bogigiile sistemului libereirririative, care i-a atras industriei americane invidia intregii.:mi, gi la bogigiile presei libere, ale gcolilor publice gratuites: a1e laca;elor de cult libere.

Prin urmare, cind vorbim despre ,,bogitii" ne referim la

' :,::a abundenti accesibili pretutindeni locuitorilor din Statele

--:ire si care poate fi obginuti cu un efort minim.intre timp, trebuie si ingelegi foarte bine ci nu vom oferi

:-=inui sugeotii privind natura boglgiilor spre care ar trebuii:. :inda, nici legate de cantitatea in care ar trebui si incercei-r .e obtini..

Din fericire, modul de viagi american oferi din abundengi: -::e iormele de bogigie, suficiente in calitate gi cantitate pen-

::* a sarisface toate doringele umane rezonabile, dar sperlm,.::er ci intr-un fel sau altul fiecare cititor va tinde si oblinl: ::-: iui. nu doar din lucrurile care pot fi cumpirate cu bani,:, ': iin cele care nu pot fi cumpirate cu bani!

\::-i vom spune niminui cum si-;i triiascl viaga, dar gtim,.::::u ca i-am observat atet pe bogagii, cAt gi pe siracii Ame-' : .. :i bogigiile materiale nu garanteazi singure fericirea.

-:.:i nu am gisit o persoani cu adevirat fericiti care si- - : = :mplicati intr-o formi de serviciu de care beneficiazi

rmf

15

Coleo spre bog6fie

alfii. Cunoagtem de asenrenea mtlEi oameni care de;in bogigiimateriale, dar care nu au gisit fericirea.

Facem aceste observagii nu penrru a gine predici, ci pen-tru a le arrage atengia celor care, avind in vedere abundentadeosebitl de bogiEii materiale din America, consideri ci iise cuvin gi care au pierdut din vedere lucrurile nepreEuite aleviegii, care se obgin doar prin intermediul bogi;iilor imateri-ale mengionate.

Degi poporul american se bucuri de cel mai ridicat sran-dard de viagl din intreaga lume, noi nu suntem mulgumigi deacesta gi ne propunem si igi aritim cum credem cI poate ffridicat gi mai mult.

in urmitoarele cAteva pagini vei vedea .rr- pogi contri-bui gi tu la lmbunitigirea viegilor tuturor..lo, cu ."ie ai legi-turi apropiate.

I16

Em adun4i in cea rnei m.t€nre hotel.lin lume. Un locrrii oratori motiYa$onzli airn public mai numeros cadtrgur om. Fuseseri atrasj dcdryg gi ei nivelul de succes

lmovaseri evenimentul nu&r ee zvonea ci acesta avea o&rcimri ai marilor natiuni iimeri corporaEii internaEionaledorea si vorbeasci in fata unuicale, la fel cum a fost si elcere-i diferenEiazl. pe cei care-gitn viaEi de cei care abia reutesc

oEmcni care deEin bogigii

a Fne predici, ci pen-in vedere abundenga

America, considerl ci lilucrurile nepreguite ale

bogiEiilor imateri-

dc cel mai ridicat stan-mr sunrem mulEumigi decum credem ci poate fi

vedea cum pogi contri-celor cu care ai legi- ICAPITOLUL

INCTpUTUL TUTURORBOGATIILOR

&r edunaEi in cea mai mare sali de conferinge din cel mai

- hotcl din lume. Un loc in care linuseri discursuri togimemri motivagionali ai vremurilor noastre. Astizi, insi,

pdlic mai numeros ca oric6.nd venise sI intilneasci unm. Fuseseri atragi de perspectiva de a invi;a cum pot

$ ci nivelul de succes al vorbitorului" Reclamele careevenimentul nu dezviluiau numele vorbitorului,ci acesta avea o avere de miliarde de dolari. Con-

ai marilor nagiuni ii cereau sfatul. $efi ai celor maicporaEii internagionale ii cereau pirerea. Dar astizi eld rorbeasci in faEa unui public mai larg, a oamenilor

cum a fost 9i el odatl, erau curiogi si afle secretele

&Ercngiazi pe cei care-gi pot atinge potengialul maxim& c€i care abia reutesc doar si se descurce.

m17

Coleo spre bogdlie

Era un vorbitor unic, pentru ci nu exista taxi. de partici-pare gi nici un fel de-alti cerinti care si condigioneze partici-parea la conferinti.. in orice caz, celor care au ales se iimaneli s-a cerut si. semneze un angajament ci yor impirtigi gratuitinformatiile pe care le vor afla pXnI la sfArsitul conferinlei.

Nimini nu gtia ce temi. va avea discuisul. in orice'caz,fuseseri invitati si participe oameni din toate domeniile deactivitate. Erau doctori, avocati, stomatologi, goferi de taxi,comercianti, ingineri, lucritori in construcEii Ei profesori degcoal5, agreptand si audi ce ar purea spune vorbitorul cares5" le arate calea spre boglgii.

Erau acolo clerici aparginand fiecirei religii, cu sperantaci vor putea aduna din mesajul vorbitorului idei in'spirate pecare le-ar purea transmite membrilor congregatiilor lor.

Reporterii erau mai numerosi decAt albinele, cu o grimadiuriagi de camere indreptate spre podiumul pe care urma si iacuvi.ntul vorbitorul. Echipele de reporteri ai programelor degtiri se inghesuiau in apropierea scenei.

Incetul cu incetul, cortina care acoperea scena a inceput sise ridice 9i un birbat bine imbricar, in costum business inchisla culoare, a pisit spre podium, ridicind md.na pentru a ceresI se facl" liniste. Zgomotul a incetat gi un sssssst! in semn deticere s-a rispAndit prin public.

Introducerea a fost succinti. Birbatul a spus pur si simplu:,,Doamnelor gi domnilor, am onoarea si vi-l prezint pe cel maibogat om din lume. El a venit si vL vorbeasci despre MareaCheie a Bogi.tiilor". in acel momenr un birbat ina1t, cu maimulte foi de hArtie in mAini, a pigit vioi pe platformi.

Era imbrS.cat impecabil, intr-un costum bleumarin, cu ocimagi in dungi albastre gi aurii si o cravati aurie. Butoniisii cu diamante striluceau in luminile scenei. Arita, intr-uncuvAnt, bogat.

Pirul siu grizonant era des gi elegant. Pirea si aibi in jurde saizeci de ani.

A r5.mas tI"cut cAteva clipe, in timp ce bligurile aparatelorde fotografiat scdnteiau. Apoi, lent, cu o voce .*r. i-p,rr."atentie, a inceput s5. vorbeasc5":

r8

!'t€

-*,; -i :-:.: l.= :;.: :! ::-:. :;:iri

--- :: ::.;;::.4 s,a E

r-,'r:.: :.:. .:. :i'::::; Ci-.:.. --.-.:rus-4 4-a-4. uLr:1...! v! d -

!",.ir:i. ;l::I..:a Re C3fe Lr ei-i ICi: LIaIIX

:;.::".::::::a. Pe car€ ,ioar bai.il -:-o p--':.,- :i: i.rresc o tiuctiri:a:: a tak

rr-,.i-r.i ie a-si crea propriiie bo:igii--::: ;auti calea usoari spre :mbc

. :: :is:. :iri sl dea nimic in ';nimlj:.i-...ir! inralniti. Este insi o d.oringi

:.:. lertru binele tiu, deoarece Cin c

:.::-.ieti nu primelri ceva tiri si &ixisti o singura cale siguri spre bc

-:::lara doar de citre cei care ,letin c:

Creie a Bogigiilor.

Publicul a ri.mas tacut. Felul de

.ragerat ;i pompos. Daca nu ar fi fo:oscura, multi ar fi ales sa piriseasa.esr om avea multe de oferit si au <

:ismul, afundAndu-se in schimL' 5i r

Iari mesajul siu:

Aceasti Cheie Universala esre ur

aiutorul ciruia cei care il posedi por

careia vor gisi solutia tuturor probler

gice le depigesc pe cele ale lui HoudDeschide uga sinitlgii puternice-Deschide uga iubirii si a romantirDeschide uga prieteniei, dezvilui

nalitate si caracter care igi aduc priaDezviluie metoda prin care Fiec

gire, eroare de judecati si infringenformate in bogi;ii de o valoare nepr',

nic. :.n:ru ci nu exisra tax5" de partici-rlti cerinri care sa conditioneze parrici-n or:-r caz. celor care au ales si. rimAni: un anqaiament ci vor impirtisi gratuite ro: a:-1a pani la sfir;irul conferingei.: rer:--i \ a avea discursul. in orice caz,rrric:i: t-rameni din roate domeniile derri. a','o;ati. stomatologi, soferi de taxi,- luc:irori in constructii 9i profesori derudi ;e ar purea spune vorbitorul care)ogi:::.apa:::::ind tiecarei religii, cu sperantaLn n:ts;rul vorbitorului idei inspirate pemire ::embrilor congregatiilor lor.d nu=e:osi decit albinele, cu o grimadlEpra:i spre podiumul pe care urma si ia[chir<le de reporteri ai programelor deapro:ierea scenei.corrina care acoperea scena a inceput si

:irre :::'lbricat, in costum business inchise poii:m. ridicind mAna pentru a ceremor;- a incetat si un sssssst! in semn derin pu'>lic.r suc:irri. Birbatul a spus pur si simplu:lor" ar:: onoarea si viJ prezint pe cel mai:l a r.enir si vL vorbeasci despre Marean acel moment un birbat inalt, cu maimiiai. a pasit vioi pe platformi.

rcabii. intr-un costum bleumarin, cu ostre si aurii gi o cravati aurie. Butoniirceau in luminile scenei. Ari.ta, intr-un

rt era des si elegant. Pirea si aibl in jur

ra ciipe. in timp ce bligurile aparatelorru. -\poi, lent, cu o voce care impuneaorbeasci:

inceputul luluror bogdfiilor

Ceea ce sunt pe cale si spun astizi e posibil ca unora si li se

pari o scamatorie, dar te indemn si mi asculgi pini la capit..\i venit aici in ceutarea Cheii Universale a Bogigiilor!Ai venitCaroriti. acelei dorinfe umane de a avea lucruri mai bune in". iati, doringi pe care o au togi oamenii. Unii vor sigurangieconomici., pe care doar banii le-o pot oferi.

Unii igi doresc o fructificare a talentelor lor pentru a avea

bucuria de a-gi crea propriile bogigii.Unii caut5" calea ugoari spre imbogitire, cu speranga ci o

'.'or gasi firi si dea nimic in schimb; gi aceasta e o doringi:recvent intAlniti. Este insi o doringi pe care sper si o modi-:ic. pentru binele tIu, deoarece din experienfe am invi;at ci:iciodatl nu primegti ceva firi si dai nimic in schimb.

Existi o singurl cale siguri spre bogigii, iar aceasta poate fi-::rata doar de citre cei care detin ceea ce eu numesc Marea

::ie a Bogitiilor.

lublicul a rlmas ticut. Felul de a vorbi al omului pirea, i:irar si pompos. Daci nu ar fi fost reputatia lui bine-cu-. i-:ta. mulgi ar fi ales si piriseasca sala. Totu;i, stiau ci:::: om avea multe de oferit gi au decis si-;i ignore scePti-

,:r:1. aiundindu-se in schimb gi mai mult in fotoliile lor.;:" ::::sajul s5.u:

1-::asri Cheie Universali este un dispozitiv ingenios cu

-:-:-- ciruia cei care il posedi pot deschide uga in spatele

i-: :. :'cr gasi solutia tuturor problemelor lor. Puterile ei ma-

-: ; iepe;esc pe cele ale lui Houdini insugi.

- :;::ide u;a sinitigii puternice.. :',:ride uga iubirii si a romantismului.

- .::hide usa prieteniei, dezviluind trlsiturile de perso-.; :!:: -.i caracter care igi aduc prietenii durabile.

- ::.'aluie metoda prin care fiecare necaz, egec, dezaml-' -: r:,;.:. de iudecati gi infrXngere din trecut pot fi trans-. -- i:. ..- bogaqii de o valoare nepreguiti.

ilm lflr19