r a p o r t asupra activitĂŢii desfĂŞurate de consiliul ... · derabil de acte normative în...

I. CO�SIDERAȚII I�TRODUCTIVE

În activitatea sa, Consiliul Legislativ, organ

consultativ de specialitate al Parlamentului, a urmărit

în anul 2011, ca şi în anii precedenți, să-şi realizeze

la un nivel cât mai înalt atribuțiile care îi revin

conform Constituției şi legii sale de organizare şi

funcționare în domeniul sistematizării, unificării şi

coordonării legislației. În acest scop, Consiliul Legis -

lativ a analizat, de o manieră constructivă, soluțiile

legislative propuse de inițiatori, urmărind integrarea

armonioasă a acestora în sistemul normelor juridice

existente şi corelarea lor cu principiile constituționale

şi reglementările Uniunii Europene.

În plan legislativ, proiectele de acte norma tive

înaintate spre avizare în anul 2011 au avut cono tații

economice, financiare şi sociale, determinate de

recesiunea economică mondială. În acest sens, unele

proiecte au vizat măsuri în vederea reluării creşterii

economice, prin stabilirea sau îmbunătățirea cadrului

legal care stă la baza politicii fiscal-bugetare. Prin

alte proiecte au fost promovate măsuri de protecție

socială, menite să asigure adaptarea rapidă a legis -

lației naționale la normele juridice europene, să

faciliteze competitivitatea pe piața muncii, să asigure

protecția unor categorii de persoane cu nevoi

speciale.

În condițiile existenței unui volum consi -

derabil de acte normative în vigoare, s-a încercat să se

asigure proiectelor primite spre avizare un spor de

rigoare normativă şi o formă juridică adecvată, astfel

încât acestea să corespundă şi să se integreze, din

punct de vedere al conținutului, în ansamblul legis -

lației active a României.

În cadrul activității de avizare s-a urmărit

precizarea actelor normative de referință, conexe şi

incidente domeniilor proiectelor supuse analizei,

respectarea normelor de tehnică legislativă, expri -

marea clară, precisă şi concisă a soluțiilor preco -

nizate, sesizarea unor conflicte sau paralelisme în

reglementare. Alte obiective ale acestei activități au

vizat încadrarea în categoria legilor organice sau

ordinare a proiectelor de legi şi a propunerilor legis -

lative, indicarea primei Camere care trebuie să fie

sesizată, necesitatea concentrării într-un singur act

normativ a unor reglementări dispersate în mai multe

acte normative ori abrogarea parțială sau totală a

prevederilor contrare noilor reglementări.

Prin observațiile şi propunerile formulate în

avize s-a încercat să se asigure corelarea noilor soluții

legislative cu prevederile constituționale şi cu

reglementările Uniunii Europene, precum şi o redac -

tare a normelor de o manieră mai clară şi mai precisă,

menită să faciliteze aplicarea corectă a prevederilor

întregului act normativ.

Și în anul 2011 prioritățile Consiliului

Legislativ s-au axat pe avizarea proiectelor de acte

normative, a republicărilor şi rectificărilor, evidența

oficială a legislației, armonizarea legislației naționale

cu actele juridice ale Uniunii Europene, informarea şi

documentarea legislativă, precum şi informatizarea

activității şi a evidenței legislative.

II. ACTIVITATEA DE AVIZARE

A PROIECTELOR

DE ACTE �ORMATIVE

1. În cursul anului 2011, Consiliul Legislativ a

fost sesizat cu un număr de 1509 proiecte de acte

normative şi cereri de republicare/rectificare, trans -

mise spre avizare, după cum urmează:

– de la Preşedintele României – 1 proiect de

lege privind revizuirea Constituției României.

– de la Guvern – 873, din care:

– 126 proiecte de legi;

– 37 proiecte de ordonanțe;

– 166 proiecte de ordonanțe de urgență;

– 544 proiecte de hotărâri.

– de la Senat – 399, din care:

– 398 propuneri legislative;

Buletin de informare legislativă nr. 3 / 2012 3

R A P O R T

ASUPRA ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE

DE CONSILIUL LEGISLATIV

ÎN ANUL 2011

– o solicitare de amendamente la propuneri

legislative.

– de la Camera Deputaților – 221, din care:

– 51 propuneri legislative;

– 5 solicitări de amendamente la proiecte de

legi;

– 4 solicitări de amendamente la propuneri

legislative;

– 161 cereri de avizare a republicărilor şi

rectificărilor.

– de la Consiliul Concurenței -12 proiecte de

regulamente şi instrucțiuni.

– de la cetățeni – 3 inițiative legislative cetă -

țeneşti (din care 1 restituită).

2. În ceea ce priveşte avizele emise, în

număr de 1420, pe categorii de proiecte de acte

normative şi alte cereri de avizare, situația se

prezintă, astfel:

– 125 pentru proiecte de legi;

– 37 pentru proiecte de ordonanță;

– 166 pentru proiecte de ordonanță de urgență;

– 533 pentru proiecte de hotărâri ale

Guvernului;

– 455 pentru propuneri legislative;

– 4 pentru amendamente la proiecte de legi;

– 5 pentru amendamente la propuneri legis -

lative;

– 12 pentru proiecte de instrucțiuni;

– 81 pentru cereri de rectificare şi republicare.

– 2 pentru inițiative legislative cetățeneşti.

3. După felul avizului emis pe categorii de acte

normative, prezentăm următoarea situație statistică:

Raport asupra activității desfășurate de Consiliul Legislativ în anul 2011

4 Buletin de informare legislativă nr. 3 / 2012

Din datele prezentate rezultă o oarecare re -

ducere a lucrărilor primite spre avizare în raport cu

anul precedent, fiind emise 1420 de avize, față de

1664 în anul 2011.

În general, numărul ordonanțelor simple şi al

ordonanțelor de urgență s-a situat cu puțin sub nivelul

anului 2010. Diferențe mai semnificative s-au

înregistrat la propunerile legislative, care au suferit o

reducere de la 623 la 449, în cazul proiectelor de legi,

al căror număr s-a redus de la 168 în anul 2010 la 126

în anul supus analizei, precum şi al proiectelor de

hotărâri ale Guvernului, numărul acestora fiind de

544 față de 578 în anul 2010.

În ceea ce priveşte avizele emise, trebuie

remarcat numărul crescut al avizelor favorabile fără

observații şi propuneri, acestea fiind de 210 față de

181 câte erau în anul 2010. Totodată, o uşoară

scădere au înregistrat avizele negative, acestea fiind

de 69 față de 80 câte au fost emise în anul anterior.

În anexa nr.1A este prevăzută situația statistică

privind proiectele de acte normative primite spre

avizare, pe tipuri de solicitanți, anexa nr.1B reliefează

situația statistică privind felul avizelor emise, în timp

ce anexa nr.1 C prezintă situația privind avizele emise

pe tipuri de proiecte de acte normative.

4. Activitatea de avizare în cadrul prin -

cipalelor domenii de reglementare

Unul dintre evenimentele de referință ale

activității Consiliului Legislativ în anul 2011 l-a

cons tituit avizarea proiectului de Lege privind revi -

zuirea Constituției, precum şi, la solicitarea Comisiei

juridice de disciplină şi imunități a Camerei Depu -

taților, a unui număr impresionant de amendamente la

acest proiect de lege (cuprinse într-un document de

249 de pagini).

1141

1420

73

81

Ca observație generală cu privire la amen -

damentele transmise spre avizare s-a constat că, în

numeroase situații, pentru un singur element de

structură erau propuse mai multe forme, în funcție de

inițiator, iar în cazul în care se dorea abrogarea unui

text, alte amendamente nu aveau în vedere posibila

abrogare.

Aşadar, acceptarea unor amendamente propuse

de un anumit grup parlamentar implica în mod

automat ca amendamentele propuse de alte grupuri

parlamentare să nu mai fie de actualitate, fiind în

contradicție cu primele.

Fiind vorba de opțiuni de natură politică

asupra cărora Consiliul Legislativ nu este abilitat a

se pronunța, s-a apreciat că o analiză şi dezbatere

constructivă se putea face doar asupra amenda -

mentelor care erau admise de Comisia juridică, de

disciplină şi imunități a Camerei Deputaților, în caz

contrar, aflându-ne în situația analizării unor norme

care prevedeau soluții contrare şi care nu se puteau

regăsi în cadrul formei finale a proiectului.

Este de remarcat că în anul 2011 au fost avi -

zate importante acte normative în domeniul legislației

civile, sociale sau al organizării judiciare, care au fost

adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului

în fața Parlamentului. Amintim, în acest sens, pro -

iec tul de Lege pentru modificarea şi completarea

Legii nr.53/2003 – Codul muncii, devenit Legea

nr.40/2011, proiectul Legii dialogului social, devenit

Legea nr.62/2011, proiectul Legii pentru punerea în

aplicare a Legii nr.287/2011 privind Codul civil,

devenit Legea nr.71/2011, precum şi proiectul Legii

pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004

privind Statutul judecătorilor şi procurilor, precum şi

pentru modi ficarea art.29 alin.(1) lit.b) din Legea

nr.304/2004 privind organizarea judiciară, devenit

Legea nr.300/2011.

Avizele emise în anul 2011 au avut în vedere

toate domeniile activității economice şi sociale, din

analiza acestora constatându-se creşterea gradului de

complexitate a problemelor specifice fiecărui do me -

niu. Reglementările adoptate au vizat, pe de o parte

măsuri în vederea creşterii economice şi stabilirea

cadrului macroeconomic care stă la baza politicii

fiscal-bugetare, iar pe de altă parte, îmbunătățirea

soluțiilor legislative existente, prin intervenții legis -

lative de natură a asigura un cadru legal armonizat,

clar şi coerent.

În domeniul administrației publice, Consiliul

Legislativ a avizat în cursul anului 2011 importante

proiecte de acte normative privind organizarea/

reorganizarea unor autorități publice, ministere sau a

unor organe de specialitate ale administrației publice

centrale aflate în subordinea Guvernului sau a mi -

nisterelor. Menționăm aici proiectul de Lege pentru

organizarea şi funcționarea DLAF, devenit Legea

nr.61/2011, proiectul de Ordonanță de urgență pentru

reorganizarea unor instituții aflate în subordinea

Ministerului Culturii şi Patrimoniului Național, pre -

cum şi pentru reducerea de cheltuieli, devenit

Ordonanța de urgență nr.12/2011, proiectul de

Ordonanță de urgență privind unele măsuri temporare

pentru continuarea activității Consiliului Superior al

Magistraturii, devenit Ordonanța de urgență nr.16/2011,

proiectul de Ordonanță de urgență privind unele

măsuri pentru organizarea şi funcționarea Consiliului

de Supraveghere, devenit Ordonanța de urgență

nr.21/2011, proiectul de Ordonanță de urgență privind

stabilirea unor măsuri organizatorice în domeniul

afacerilor europene, devenit Ordonanța de urgență

nr.78/2011, precum şi proiectul de Ordonanță privind

înființarea Autorității Metro politane de Transport

Bucureşti, devenit Ordonanța Guvernului nr.21/2011

ori proiectul de Ordonanță privind înființarea

Inspectoratului de Stat pentru Controlul şi Trans -

portul Rutier, devenit Ordonanța Guvernului

nr.26/2011.

Totodată, au fost avizate şi o serie de propuneri

legislative care aveau ca obiect înființarea sau reîn -

fiin țarea unor agenții, dar şi modificarea şi/sau com -

pletarea Legii administrației publice nr.215/2001, a

Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, a

Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților

administrației publice locale, precum şi modificarea

Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al

senatorilor.

Prin propunerea legislativă privind modi -

ficarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 20/2009 pentru modificarea art.13 alin.(2) şi

(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 30/2007 privind organizarea şi funcționarea

Ministerului Administrației şi Internelor şi pentru

reorganizarea unor unități din subordinea Minis -

terului Administrației şi Internelor, se preconiza

reînființarea Agenției Naționale Antidrog, ca struc -

tură instituțională independentă, în coor donarea

Ministerului Administrației şi Internelor, prin men -

ținerea statutului de structură independentă, care să

gestioneze problematica drogurilor la nivel național

şi să sprijine efortul Uniunii Europene în asigurarea

coordonării eficiente între statele membre.

Agenția Națională Antidrog şi Agenția Națio -

nală Împotriva Traficului de Persoane au fost înfiin -

țate ca organe de specialitate ale administrației

publice centrale cu personalitate juridică în subor -



dinea Ministerului Administrației şi Internelor, prin

Hotărârea Guvernului nr.1.489/2002, respectiv prin

Hotărârea Guvernului nr.1.584/2005. Ulterior, prin

Ordonanța de urgență nr.20/2009, ambele agenții au

fost reorganizate în cadrul Inspectoratului General al

Poliției Române, atribuțiile lor funcționale fiind

preluate de respectivul Inspectorat. Urmare a

reorganizării celor două agenții, prin acelaşi act

normativ, au fost abrogate şi hotărârile Guvernului

de înființare, organizare şi funcționare a acestora.

Prin proiect se dorea modificarea art.II alin.(1)

şi (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 20/2009, în sensul ca numai Agenția Națională

Împotriva Traficului de Persoane să fie reorganizată

în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române,

eliminându-se din text Agenția Națională Antidrog.

Prin avizul său, Consiliul Legislativ a precizat

că printr-o simplă eliminare din text a Agenției

Naționale Antidrog nu se putea reveni automat la

natura juridică a Agenției avută anterior reorganizării.

S-a semnalat că, potrivit exigențelor de tehnică

legislativă, prin abrogarea art.IV alin.(1) lit.a) din

actul normativ de bază, propusă la pct.2 al articolului

unic din proiect, nu se putea repune în vigoare Hotă -

rârea Guvernului nr.1.489/2002 privind înfiin țarea

Agenției Naționale Antidrog – act normativ abrogat

expres prin Ordonanța de urgență nr.20/2009 – , deoa -

rece, potrivit art.64 alin.(3) din Legea nr.24/2000,

abrogarea are caracter definitiv, iar abrogarea

abrogării nu poate repune în vigoare actul nor -

mativ inițial.

De la acest principiu fac excepție doar pre -

vederile din ordonanțele Guvernului care au prevăzut

norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de

Parlament, situație în care respingerea abrogării are

ca efect repunerea în vigoare a actului normativ

abrogat inițial.

În aviz, s-a precizat că soluțiile legislative pro -

puse prin proiect ar fi putut produce efectele dorite

numai dacă s-ar fi regăsit în cuprinsul Legii de

aprobare a Ordonanței de urgență nr.20/2009.

Totodată, Consiliul Legislativ a relevat că,

dacă se dorea modificarea naturii juridice a Agenției

printr-un act normativ de sine stătător, acesta ar fi

trebuit să vizeze nu doar modificarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr.20/2009, ci şi instituirea unor

noi prevederi prin care să se reglementeze atribuțiile,

organizarea şi funcționarea respectivei agenții. Acest

lucru se impunea, deoarece, până la pronunțarea

Parlamentului prin lege asupra Ordo nanței de urgență

nr.20/2009, actul normativ ce reglementa organizarea

şi funcționarea Agenției rămânea abrogat.

Un alt proiect în domeniul administrației

publice, care a avut ca obiect înființarea unei agenții,

l-a reprezentat propunerea legislativă privind

înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției

�aționale a Zonei Montane, având ca scop punerea

în aplicare a politicilor montane ce au debutat prin

adoptarea Legii muntelui nr.347/2004.

Consiliul Legislativ a semnalat că o agenție

națională cu aceeaşi denumire şi acelaşi obiect de

activitate a fost înființată prin Legea nr.181/2007, ca

instituție publică cu personalitate juridică în subor -

dinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Totodată, s-a arătat că, ulterior, prin art.10

alin.(1) din Ordonanța de urgență nr.70/2010, cu

modificările ulterioare, Agenția Națională a Zonei

Montane a fost desființată, urmând ca patrimoniul

acestei agenții să fie preluat de către Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar, prin art.19

alin.(1) lit.c) din acelaşi act normativ, Legea

nr.181/2007 a fost abrogată.

De asemenea, prin aviz s-a precizat că, deoa -

rece Ordonanța de urgență nr.70/2010 nu fusese încă

aprobată prin lege de către Parlament, se putea reveni

la situația reglementată prin Legea nr.181/2007, cu

ocazia dezbaterii legii de aprobare, prin eliminarea

dispozițiilor din ordonanța de urgență care făceau

referire la Agenția Națională a Zonei Montane.

Aşadar, prin promovarea unor amen damente la legea

de aprobare a Ordonanței de urgență nr.70/2010,

Agenția şi-ar fi putut continua activitatea, fără a mai

fi necesară adoptarea unui nou act normativ care să

reglementeze înființarea, organizarea şi funcționarea

acesteia.

Consiliul Legislativ a învederat că, proiectul

era aproape identic cu Legea nr.181/2007, cu excepția

art.1 alin.(2), care prevedea sediul central în oraşul

Câmpeni, județul Alba, precum şi a normei refe -

ritoare la intrarea în vigoare a legii, proiectul vizând

data de 1 ianuarie 2012. Cu alte cuvinte, proiectul

preluase integral soluțiile din Legea nr.181/2007,

inclusiv referirile la unii ani care erau deja depăşiți,

cum era cazul art.7 alin.(3), care făcea trimitere la

anul 2008.

La propunerea legislativă pentru modifi -

carea şi completarea Legii administrației publice

locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind

statutul aleşilor locali, Consiliul Legislativ a sem -

na lat o serie de aspecte care nu se corelau cu

ansamblul reglementării şi nu erau conforme cu unele

prevederi constituționale.

Astfel, în aviz s-a arătat că norma propusă la

art.I pct.1 pentru alin.(2

1

) al art.21 nu era necesară în

raport cu alin.(2) al aceluiaşi articol, rămas nemo di -



ficat, potrivit căruia, în justiție, unitățile adminis -

trativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de

primar sau de preşedintele consiliului județean.

Aşadar, în aceste situații, primarul, respectiv pre -

şedintele consiliului județean stau în instanță în

calitate de autoritate executivă unipersonală a

persoanei juridice, care este unitatea administrativ-

teritorială, nu în nume personal.

S-a semnalat, totodată, că deşi la art.I pct.3

s-a propus modificarea art.31 alin.(1), prin care se

stabilea competența secretarului unității adminis -

trativ-teritoriale de a întocmi şi prezenta câte un

raport de validare sau invalidare a mandatului pentru

fiecare consilier local, prin proiect nu se prevedea

nicio intervenție legislativă asupra art.117 din Legea

nr.215/2001, rezervat atribuțiilor secretarilor uni -

tăților administrativ-teritoriale. Pentru o regle mentare

completă şi asigurarea corelării normelor din actul

normativ de bază, ar fi fost necesară şi completarea

art.117 cu o nouă atribuție a secretarilor unităților

administrativ-teritoriale.

Pe de altă parte, s-a sugerat, totuşi, să se

analizeze dacă competența validării trebuie acordată

unui funcționar public, şi nu unei autorități (admi -

nistrative sau judecătoreşti), având în vedere că,

potrivit legii, posibilitatea adoptării unor acte cu

caracter oficial şi obligatoriu, care ar putea fi atacate

în instanță, aparține primarului şi consiliului local. În

plus, s-a arătat că nici actuala reglementare, nici cea

propusă nu prevedeau această categorie de acte

(rapoarte) în sarcina secretarilor unităților adminis -

trativ-teritoriale.

În legătură cu soluția legislativă propusă la

art.I pct.9 pentru art.41 alin.(1), potrivit căreia

şedințele consiliului local sunt conduse de un pre -

şedinte de şedință, calitate exercitată de primar, s-a

semnalat că aceasta trebuia reanalizată sub mai multe

aspecte:

În primul rând, norma trebuia să fie corelată

cu dispozițiile art.121 alin.(1) şi (2) din Constituție,

care prevăd că autoritățile administrației publice,

prin care se realizează autonomia locală în comune

şi oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi în

condițiile legii, care funcționează ca autorități admi -

nistrative autonome. Pornind de la aceste dispoziții

constituționale, rezultă că cele două autorități publice

locale – deliberativă şi executivă – nu se subor -

donează una alteia şi nu interferează în ceea ce

priveşte organizarea şi atribuțiile lor.

În aceste condiții, avizul a precizat că atribuția

conducerii şedințelor consiliului local trebuie să

aparțină unui membru al acestei autorități, şi nu unei

persoane din afara acesteia, la rândul ei autoritate a

aceleiaşi persoane juridice (unitatea administrativ-

teritorială), care, oricum, nici nu are drept de vot.

În domeniul legislației penale, numeroase

proiecte de lege şi propuneri legislative avizate în

decursul anului 2011 au avut ca obiect modificarea

şi completarea Codului penal, sub următoarele

aspecte:

– stabilirea imprescriptibilității răspunderii

penale şi a executării pedepsei în cazul infracțiunilor

prevăzute la art.174 – 176 din Codul penal, precum şi

al infracțiunilor intenționate urmate de moartea

victimei. În avizul Consiliului Legislativ s-a subliniat

că soluțiile legislative privind reglementarea situa -

țiilor tranzitorii trebuie să fie conforme cu dispozițiile

art.15 alin.(2) din Constituție, referitoare la aplicarea

legii penale mai favorabile.

– reglementarea instituției confiscării extinse,

în scopul transpunerii dispozițiilor Deciziei-cadru

2005/212/JAI a Consiliului privind confiscarea pro -

duselor, a instrumentelor şi a bunurilor având

legătură cu infracțiunea, publicată în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene L68 din 15 martie 2005. Avizul

Consiliului Legislativ a cuprins, în principal, obser -

vații de redactare şi de tehnică legislativă, în ceea ce

priveşte fondul reglementării, reiterându-se cele

reținute de Curtea Constituțională prin Decizia

nr.799/2011, referitor la compatibilitatea regle men -

tărilor care să permită respectarea legislației Uniunii

Europene în domeniul luptei împotriva criminalității

cu prezumția caracterului licit al dobândirii averii

prevăzută de art.44 alin.(8) din Legea fundamentală.

– incriminarea faptei procurorului, judecă -

torului, polițistului, jandarmului sau a oricărei alte

persoane care, prin natura funcției sale, are acces la

informații din dosarele penale, de a divulga, transmite

sau face publice, în orice mod, date sau informații din

aceste dosare înainte de pronunțarea unei hotărâri

judecătoreşti definitive. În avizul Consiliului Legis -

lativ s-a subliniat că incriminarea cuprinsă în proiect

trebuia reanalizată şi nuanțată, întrucât, din redac -

tarea textului propus, rezulta că ar constitui infrac -

țiune orice comunicare cu privire la o cauză penală,

făcută de persoanele implicate în desfăşurarea

procesului penal. S-a arătat că, aşa cum s-a decis în

mod constant în jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, libertatea de exprimare garantată

de art.10 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului şi a libertăților fundamentale cuprinde şi

dreptul de a primi sau de a comunica informații.

Astfel, aşa cum Curtea a precizat în Hotărârile Allenetde Ribemont contra Franța şi Daktras contraLituania, articolul 6, paragraful 2 din Convenție nu ar

putea fi invocat spre a împiedica autoritățile să



informeze publicul cu privire la anchete penale în

curs; textul impune ca ele să procedeze cu toată grija

şi rezerva comandate de respectarea prezumției de

nevinovăție, în acest sens având o importanță deo -

sebită alegerea termenilor prin care agenți ai statului

formulează declarații înainte ca o persoană să fie

judecată şi recunoscută vinovată de săvârşirea unei

infracțiuni.

În materia legislației contravenționale,

observațiile cuprinse în avizele emise în anul 2011 au

vizat, în principal, necesitatea ca stabilirea contra -

vențiilor să fie realizată fie prin descrierea expresă a

faptei care constituie contravenție, fie prin trimiterea

la norme care instituie anumite obligații, şi nu prin

trimiterea generică la dispoziții legale neidentificate

în mod expres. Totodată, s-a subliniat că normele care

au drept obiect stabilirea şi sancționarea contra -

vențiilor sunt dispoziții de fond, care trebuie să fie

prevăzute în corpul actului normativ, şi nu în anexele

acestuia, care, în conformitate cu art.57 din Legea

nr.24/2000, cuprind norme cu caracter predominant

tehnic.

În cazul proiectelor de hotărâri ale Guvernului

prin care se stabileau şi se sancționau contravenții,

s-a precizat că nu era corectă prevederea, drept temei

al adoptării hotărârii, a dispozițiilor art.2 alin.(1) din

Ordonanța Guvernului nr.2/2001. S-a menționat

astfel, că această din urmă normă stabileşte

categoriile de acte normative prin care pot fi stabilite

şi sancționate contravenții, fără a putea constitui

temei pentru adoptarea unei anume hotărâri a

Guvernului.

Modificarea Ordonanței Guvernului nr.2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor a făcut

obiectul a două propuneri legislative, care au vizat

următoarele aspecte:

a) modificarea art.19, în sensul eliminării

cerinței confirmării de către un martor a refuzului sau

a imposibilității contravenientului de a semna

procesul-verbal de constatare a contravenției sau,

după caz, a faptului că persoana care a săvârşit

contravenția nu se află de față la momentul încheierii

procesului-verbal. În avizul Consiliului Legislativ s-a

subliniat că instituția martorului asistent, astfel cum

este prevăzută în prezent în cuprinsul art.19 alin.(1)

din Ordonanța Guvernului nr.2/2001, reprezintă o

constantă a reglementării contravențiilor. S-a precizat

că semnificația reglementării instituției martorului

asistent rezultă din cele reținute de Curtea Con sti -

tuțională prin Decizia nr.5/2002. Astfel, s-a arătat că

instanța de contencios constituțional a stabilit că,

privite din prisma concordanței cu dispozițiile art.24

din Constituție, referitor la dreptul la apărare, pre -

vederile art.19 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001

cuprind „suficiente garanții care să împiedice înche -

ierea abuzivă a proce sului-verbal fără participarea

contravenientului”. În aviz s-a concluzionat că regle -

mentarea necesității confirmării prin intermediul unui

martor a situațiilor în care contravenientul nu este

prezent, refuză sau nu poate să semneze procesul-

verbal nu poate fi calificată, aşa cum rezulta din

Expunerea de motive, drept o consecință a absenței

„încrederii în discernământul şi buna credință a

organului de ordine publică”, ci reprezintă o garanție

legală, menită să evite exercitarea abuzivă de către

agentul constatator a atribuțiilor privind constatarea

contravențiilor şi aplicarea sancțiunilor.

b) modificarea art.32 alin.(2), în scopul

stabilirii competenței de a judeca plângerea împotriva

procesului-verbal de constatare a contravenției şi de

aplicare a sancțiunii pentru judecătoria în a cărei

circumscripție îşi are domiciliul sau sediul persoana

care face plângerea, şi nu pentru judecătoria în a cărei

circumscripție a fost săvârşită contravenția, aşa cum

prevede reglementarea în vigoare. În aviz s-a

semnalat că soluția legislativă propusă prin proiect

putea ridica probleme în practică legate de admi -

nistrarea probelor. În plus, această soluție ar fi creat

o situație mai dificilă pentru martorii care, potrivit

art.33 alin.(1), se citează de către instanță. S-a arătat

că aceştia ar trebui să se deplaseze la sediul jude -

cătoriei în a cărei circumscripție domiciliază sau are

sediul persoana care a făcut plângerea, deşi este mai

probabil ca aceştia să aibă domiciliul în raza de

competență teritorială a judecătoriei în a cărei

circumscripție a fost săvârşită contravenția.

În temeiul art.3 alin.(2) din Legea nr.189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către

cetățeni, republicată, în cursul anului 2011, Consiliul

Legislativ a avizat favorabil, cu observații şi pro -

puneri, două inițiative legislative ale cetățenilor şi

anume:

Inițiativa legislativă a cetățenilor privind

revizuirea Constituției, a avut ca obiect de regle -

men tare completarea art.22 şi 52 din Legea fun -

damentală, în scopul descurajării comiterii unor fapte

antisociale cu pericol deosebit, precum şi modificarea

art.95 alin.(2) din Constituție, în sensul acordării

dreptului de a propune suspendarea din funcție a

Preşedintelui României şi unui număr de cel puțin

1.000.000 de cetățeni cu drept de vot care îndeplinesc

condițiile prevăzute la art.150 din Legea fun -

damentală.

În aviz s-a semnalat că soluția legislativă

privind stabilirea în Constituție a maximumului pe -

depsei pentru anumite infracțiuni nu era în acord cu



dispoziția din art.73 alin.(3) lit.h) din Legea fun -

damentală, potrivit căreia infracțiunile şi pedepsele

sunt reglementate prin lege organică. Aducerea la

nivel constituțional a normelor privind pedepsele

aplicabile în cazul anumitor infracțiuni ar fi creat,

prin urmare, necorelări între dispozițiile Legii

fundamentale.

Pe de altă parte, s-a semnalat că textul propus

pentru art.22 alin.(4) nu avea în vedere regimul

general al pedepselor, astfel cum acesta este regle -

mentat de Codul penal, adoptarea soluției legislative

propuse implicând o modificare de esență a dispo -

zițiilor legii penale referitoare la instituția pedepsei.

S-a arătat că, potrivit art.53 pct.1 din Codul penal,

detențiunea pe viață reprezintă o pedeapsă principală,

alături de închisoare şi de amendă, şi nu un „maxim”

al pedepsei închisorii, aşa cum rezulta din textul

propus în proiect. Prin urmare, adoptarea soluției

legislative propuse ar fi determinat nece sitatea mo -

dificării Codului penal, în sensul instituirii detențiunii

pe viață atât drept maxim general al pedepsei

închisorii, cât şi, în cazul anumitor infracțiuni, drept

maxim special al pedepsei închisorii. S-a precizat că

o astfel de modificare de esență a instituției pedepsei

ar fi impus, de asemenea, revizuirea tuturor normelor

de incriminare din Codul penal şi din legile penale

speciale, cu efect asupra întregii filosofii a dreptului

penal.

Referitor la prevederea imposibilității redu -

cerii, pe parcursul executării, a pedepselor pentru

anumite infracțiuni, s-a precizat că instituirea acestei

soluții legislative, cu rang de principiu constituțional,

ar fi intrat în contradicție cu regula aplicării legii

penale mai favorabile, care derivă din principul

legalității incriminării şi pedepsei, statuat de art.23

alin.(12) din Constituție. S-a precizat că excluderea

posibilității reducerii, în timpul executării, a pedepsei

aplicate, nici ca urmare a intervenției unei legi penale

mai favorabile, astfel cum rezulta din norma propusă

prin proiect, chiar dacă ar fi avut în vedere numai

anumite categorii de infracțiuni, ar fi reprezentat o

suprimare a principiului legalității incriminării,

prevăzut de art.23 alin.(12) din Constituție, principiu

care reprezintă o garanție a libertății individuale

consacrate de art.23 din Legea fundamentală. Prin

urmare, soluția legislativă propusă ar fi venit în con -

tra dicție cu dispozițiile art.152 alin.(2) din Cons ti -

tuție, potrivit cărora nicio revizuire nu poate fi făcută

dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a liber -

tăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor

acestora.

În ceea ce priveşte norma privind stabilirea

numărului de cetățeni cu drept de vot care pot iniția

propunerea de suspendare din funcție a Preşedintelui

României, Consiliul Legislativ a sugerat prin aviz să

se analizeze dacă nu ar fi fost necesară prevederea

expresă a condițiilor de reprezentativitate, şi nu utili -

zarea trimiterii la dispozițiile art.150 din Constituție.

S-a arătat astfel, că s-ar fi putut prevedea, eventual,

un număr mai mare de semnături în sprijinul acestei

inițiative în fiecare dintre județe sau în municipiul

Bucureşti decât numărul de 20.000 semnături,

prevăzut, în prezent de art.150 alin.(2) din Consti -

tuție, la care făcea trimitere norma propusă prin

proiect.

Avizul Consiliului Legislativ a fost publicat în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.713 din

10 octombrie 2011.

Inițiativa legislativă a cetățenilor privind

regimul aplicat autoturismelor staționate nere -

gulamentar a avut ca obiect reglementarea mo -

dalității de aplicare şi de executare a măsurii ridicării

vehiculelor staționate neregulamentar pe partea

carosabilă, prevăzută de art.97 alin.(1) lit.d) din

Ordonanța de urgență nr.195/2002 privind circulația

pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

Consiliul Legislativ a semnalat prin aviz că

unele norme din proiect reluau, cu unele diferențe,

reglementări rămase nemodificate din Ordonanța

Guvernului nr.195/2002. Totodată, s-a arătat că unul

din articolele proiectului cuprindea aceeaşi regle -

mentare ca art.143 din Regulamentul de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002. S-

a precizat că o astfel de soluție legislativă nu era în

acord cu dispozițiile art.16. alin.(1) din Legea

nr.24/2000, potrivit cărora în procesul de legiferare

este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în

două sau mai multe acte normative, pentru subli -

nierea unor conexiuni legislative urmând a fi utilizată

norma de trimitere. În aviz s-au semnalat, de ase -

menea, neconcordanțele între dispozițiile propuse şi

prevederile Ordonanței de urgență nr.195/2002.

Avizul Consiliului Legislativ a fost publicat în


17 noiembrie 2011.

În domeniul financiar-fiscal, în anul 2011 au

fost avizate o serie de proiecte de acte normative care

au vizat, pe de o parte, intervenții legislative asupra

Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, iar

pe de altă parte, măsuri financiar bugetare, reduceri,

eşalonări şi scutiri la plata unor taxe şi impozite,

modificarea şi completarea unor acte normative din

domeniul finanțelor publice, adoptarea unor măsuri

de implementare a sistemului național unic de plată a



taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar sau

interzicerea activității de cămătărie.

Ca observație de ordin general, s-a constatat

că propunerile legislative prin care se afecta bugetul

de stat nu erau însoțite de informarea din partea

Guvernului, potrivit art.111 alin.(1) teza a doua din

Constituție, nu aveau în vedere dispozițiile art.14

alin.(5) din Legea nr.273/2006 privind finanțele

publice locale, conform cărora propunerile trebuiau

să prevadă sursele de acoperire a majorării chel -

tuielilor sau micşorării veniturilor bugetare, şi nici

prevederile art.7 din Legea responsabilității fiscale

nr.69/2010 şi cele ale art.33 din Legea nr.24/2000,

care reglementează obligativitatea efectuării studiului

de impact.

Precizăm că în anul 2011, Codul fiscal a fost

modificat de 5 ori prin două legi şi 3 ordonanțe.

Având în vedere numeroasele intervenții

legislative operate asupra Legii nr.571/2003 privind

Codul fiscal, precum şi faptul că de la adoptare acesta

nu a fost republicat, deşi majoritatea actelor mo di fi -

catoare au dispus republicarea, de-a lungul timpului,

Consiliul Legislativ a recomandat republi carea Legii

nr.571/2003, astfel cum dispune art.70 alin.(1) din

Legea nr.24/2000.

Acest aspect a fost semnalat şi în cadrul

Rapoartelor prezentate de Consiliul Legislativ în anii

2009 şi 2010 dar, cu toate acestea, Codul fiscal nu a

fost republicat.

De asemenea, Ordonanța Guvernului nr.92/2003

privind Codul de procedură fiscală a fost modificată

de 5 ori în anul 2011, prin 3 legi şi două ordonanțe.

Acest act normativ a fost republicat în anul

2004 şi 2005 şi, deşi după ultima republicare a suferit

intervenții legislative majore, care ar fi justificat o

nouă republicare, acest lucru nu s-a întâmplat.

Printre propunerile legislative care au vizat

modificarea şi completarea Codului fiscal, amintim:

– Propunerea legislativă privind comple -

tarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.58/2010 pentru modificarea şi completarea

Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi alte

măsuri financiar-fiscale, care avea ca obiect de

reglementare completarea art.141 din Legea

nr.571/2003, cu un nou alineat, prin care se dorea

scutirea de la plata impozitului pe venit a tichetelor

de masă.

Soluția legislativă propusă era însă incorectă,

deoarece respectivul articol reglementează scutirile

de TVA pentru operațiunile din interiorul țării, astfel

că alineatul care se dorea introdus nu se încadra

tematic în cuprinsul acestui articol.

S-a semnalat şi faptul că scutirea de la plata

impozitului pe veniturile din salarii pentru tichetele

de masă era prevăzută în cadrul art.8 din Legea

nr.142/1998, cu modificările şi completările ulte -

rioare, prevederi care însă au fost abrogate prin

art.IV lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr.58/2010, aprobată prin Legea nr.279/2010.

– Propunerea legislativă pentru modificarea

Legii nr.279/2010 privind aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr.58/2010 pentru

modificarea şi completarea Legii nr.571/2003

privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-

fiscale, avea ca obiect modificarea art.140 alin.(1)

din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, inter -

venția având ca scop exceptarea de la plata TVA a

achiziționării de ambulanțe şi aparatură medicală.

Prin avizul emis, Consiliul Legislativ a sem -

nalat că modificarea propusă prin proiect trebuia să

vizeze Legea nr.571/2003, şi nu Legea nr.279/2010

privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.58/2010, deoarece modificările şi/sau completările

aduse unui act normativ se încorporează, de la data

intrării lor în vigoare, în actul de bază, astfel că

intervențiile legislative ulterioare se raportează tot la

acesta.

O altă propunere din acest domeniu avizată de

Consiliul Legislativ în anul 2011 a fost propunerea

legislativă pentru modificarea şi completarea

Legii nr.334/2006 privind finanțarea activității

partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin

care se preconiza ca veniturile care provin din

subvențiile de la bugetul de stat pentru finanțarea

activității partidelor politice să nu fie destinate

şi cheltuielilor pentru campaniile electorale ale

acestora.

Potrivit proiectului, interdicția utilizării su me -

lor provenite din subvenții de la bugetul de stat pentru

finanțarea cheltuielilor pentru campaniile electorale

era prevăzută în mai multe norme distincte – art.17

alin.(2), art.24 alin.(3) şi art.29 alin.(3), astfel cum

erau propuse la pct.1, 4 şi 5. Această soluție

legislativă era însă în dezacord cu dispozițiile art.16

alin.(1) din Legea nr.24/2000, potrivit cărora în

procesul de legiferare este interzisă instituirea ace -

loraşi reglementări în mai multe articole sau alineate

din acelaşi act normativ. Mai mult decât atât,

încălcarea obligațiilor prevăzute la art.17 alin.(2),

art.24 alin.(3) şi art.29 alin.(3) reprezenta, potrivit

art.41 alin.(1), astfel cum era propus la pct.6, trei

contravenții distincte, deşi aveau în vedere aceeaşi

faptă, respectiv utilizarea sumelor provenite din

subvenții de la bugetul de stat pentru campaniile

electorale. Era necesară, de aceea, reanalizarea, sub



acest aspect, a soluțiilor legislative propuse, urmând

ca interdicția să fie prevăzută într-o singură normă,

respectiv numai la art.17 alin.(2), astfel cum era

propus la pct.1, sau numai la art.24 alin.(3), astfel

cum era propus la pct.4.

În domeniul apărării, ordinii publice şi

securității naționale, Consiliul Legislativ a avizat în

cursul anului 2011 mai multe proiecte de acte

normative şi propuneri legislative cu relevanță în

domeniu analizat, care au vizat modificarea şi

completarea Legii nr.80/1995 privind statutul ca dre -

lor militare, completarea Legii nr.51/1991 pri vind

siguranța națională a României, aprobarea Stra tegiei

naționale de management integrat al frontierei de stat

a României în perioada 2011-2012, aprobarea Stra -

tegiei naționale privind imigrația pentru perioada

2011-2014, modificarea şi completarea Legii

nr.415/2002 privind organizarea şi funcționarea

Consiliului Suprem de Apărare a Țării, modificarea şi

completarea Ordonanței de urgență nr.82/2006 pentru

recunoaşterea meritelor personalului armatei partici -

pant la acțiuni militare şi acordarea unor drep turi

acestuia şi urmaşilor celui decedat, modificarea şi

completarea Legii nr.238/2009 privind reglementarea

prelucrării datelor cu caracter personal de către

structurile/unitățile Ministerului Administrației şi

Internelor în activitățile de prevenire, cercetare şi

combatere a infracțiunilor, precum şi de menținere şi

asigurare a ordinii publice, aprobarea Listei cu prin -

zând produsele militare supuse regimului de control

al exporturilor, importurilor şi altor operațiuni.

În domeniul relațiilor internaționale, Con -

siliul Legislativ a avizat, şi în anul 2011, proiecte de

acte normative având ca obiect ratificarea, aprobarea

sau aderarea la diferite instrumente juridice inter -

naționale. Amintim, în acest sens, proiectul de lege

pentru ratificarea Tratatului între România şi

Republica Moldova privind regimul frontierei de stat,

colaborarea şi asistența mutuală în probleme de

frontiere, semnat la Bucureşti, la 8 noiembrie 2010;

proiectul de hotărâre pentru aprobarea Acordului

între Comisia Națională pentru Controlul Activităților

Nucleare (CNCAN) din România şi Autoritatea de

Reglementare Nucleară (ARN) din Republica

Argentina privind cooperarea tehnică şi schimbul de

informații referitoare la problematica de reglementare

nucleară, semnat la Viena, la 17 septembrie 2009 şi

proiectul de lege privind aderarea României la

Convenția pentru înființarea Agenției Spațiale

Europene, deschisă spre semnare la Paris, la 30 mai

1975.

Totodată, în aceeaşi perioadă de referință, au

fost emise şi avize pentru proiecte de acte normative

privind aprobarea diferitelor acorduri internaționale

în domeniul apărării ori protejării informațiilor

clasificate, precum proiectul de hotărâre pentru

aprobarea Protocolului de amendare a Anexei C la

Acordul de schimb şi colaborare între Ministerul

Apărării Naționale al României prin Direcția Topo -

grafică Militară şi Departamentul Apărării al Statelor

Unite ale Americii prin Agenția Cartografică a

Apărării pentru întocmirea hărților topografice, de

navigație şi aeronavigație, în domeniul geodeziei şi

geofizicii, al datelor digitale, precum şi pentru ma -

terialele cartografice şi geodezice aferente – program

de cooperare şi de schimb privind hărțile de

aeronavigație şi publicațiile cu informații de zbor,

semnat la 1 octombrie 2010 şi la 5 ianuarie 2011, la

Bethesda, MD.

Având în vedere conținutul lor, acordurile

internaționale au intrat fie sub incidența Legii

nr.590/2003 privind tratatele, fie le-au fost aplicabile

prevederile Ordonanței de urgență nr.64/2007 privind

datoria publică.

Ca în fiecare an, Consiliul Legislativ a urmărit

ca proiectele de acte normative să fie conforme cu

angajamentele internaționale asumate la nivel de stat,

guvernamental sau departamental.

În anul 2011 s-a constatat că proiectele supuse

avizării din domeniul relațiilor internaționale au

respectat exigențele normelor legale şi cutumiare de

drept al tratatelor, astfel că observațiile formulate în

avize s-au rezumat numai la aspecte de tehnică

legislativă.

În domeniul legislației comerciale au fost

avizate numeroase proiecte de acte normative, dintre

care amintim:

– Proiectul de Lege privind activitatea de

emitere de monedă electronică, devenită Legea

nr.127/2011, proiectul de Ordonanță de urgență

privind guvernanța corporativă a întreprinderilor

publice, devenit Ordonanța de urgență nr.109/2011,

proiectul de Ordonanță de urgență privind echipa -

mentele sub presiune transportabile, concretizat

legislativ în Ordonanța de urgență nr.126/2011,

proiectul de Hotărâre privind unele măsuri de

supraveghere a pieței produselor reglementate de

legislația Uniunii Europene care armonizează con -

dițiile de comercializare a acestora, concretizat în

Hotărârea Guvernului nr.306/2011 sau proiectul de

Instrucțiuni privind modul de aplicare a regulilor de

concurență acordurilor de acces din sectorul de

comunicații electronice – cadrul general, piețe rele -

vante şi principii, concretizate în Instrucțiunile puse

în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului

Concurenței nr.42/2011.



În ceea ce priveşte domeniul legislației

agrare şi asociative, sunt de semnalat proiectul de

Hotărâre pentru aplicarea prevederilor Regulamen -

tului (CE) nr.1005/2008 al Consiliului de instituire a

unui sistem comunitar pentru prevenirea, des -

curajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat

şi nereglementat, de modificare a Regulamentelor

(CEE) nr.2847/93, (CE) nr.1936/2001 şi (CE)

nr.601/2004 şi de abrogare a Regulamentelor (CE)

nr.1093/94 şi (CE) nr.1447/1999, devenit Hotărârea

Guvernului nr.1136/2011, propunerea legislativă

privind transmiterea suprafețelor de teren destinate

cimitirelor din domeniul public al unităților

administrațiilor publice locale în domeniul privat al

parohiilor şi propunerea legislativă privind

reorganizarea terenurilor agricole prin comasare,

aflată în procedură parlamentară.

În domeniul legislației economice şi de

privatizare, printre actele normative avizate, men -

ționăm cele două proiecte de Ordonanță de urgență


privind parteneriatul public-privat, devenite Ordo -

nanța de urgență nr.39/2011, respectiv Ordonanța de

urgență nr.86/2011, proiectul de Ordonanță de

urgență privind realizarea obiectivului de investiție

„Consolidare şi restaurare Cazino Constanța”, de

către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului,

prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.”-S.A.,

devenit Ordonanța de urgență nr.76/2011, proiectul

de hotărâre pentru modificarea şi completarea

Hotărârii Guvernului nr.1239/2010 privind aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii parte -

neriatului public-privat nr.178/2010, precum şi pentru

aprobarea unor măsuri privind reorganizarea Unității

centrale pentru coordonarea parteneriatului public-

privat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice şi

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guver -

nului nr.405/2007 privind funcționarea Secreta -

riatului General al Guvernului, devenit Hotărârea

Guvernului nr.1000/2011.

În domeniul legislației privind sănătatea,

protecția mediului şi protecția consumatorului,

sunt de semnalat proiectul de Ordonanță pentru

modificarea şi completarea Legii nr.263/2004 privind

asigurarea continuității asistenței medicale primare

prin centrele de permanență, concretizat în Ordonanța

Guvernului nr.7/2011, proiectul de Lege privind taxa

pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule,

care a devenit Legea nr.9/2012, proiectul de Ordo -

nanță de urgență privind comunicațiile electronice,

care s-a materializat în Ordonanța de urgență

nr.111/2011, proiectul de lege pentru prevenirea şi

sancționarea unor fapte privind degradarea mediului,

devenit Legea nr.101/2011, proiectul de lege privind

calitatea aerului înconjurător, devenit Legea

nr.104/2011, proiectul de lege privind regimul deşe -

urilor, devenit Legea nr.211/2011, precum şi proiectul

de Hotărâre pentru modificarea şi completarea

Hotărârii Guvernului nr.1553/2004 privind unele

modalități de încetare a practicilor ilicite în domeniul

protecției intereselor colective ale consumatorilor,

devenit Hotărârea Guvernului nr.795/2011.

Totodată, sunt de semnalat cele 10 intervenții

legislative asupra Legii nr.95/2006 privind reforma

în domeniul sănătății, materializate în plan legislativ

prin 3 legi şi 7 ordonanțe de urgență, precum şi

numeroasele hotărâri emise de Guvern prin care au

fost desființate şi reorganizate unele unități sanitare

publice cu paturi aflate în subordinea Ministerului

Sănătății sau a autorităților administrației publice

locale (25 de proiecte).

În temeiul art.2 alin.(1) lit.b) din Legea

nr.93/1993, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu

observații şi propuneri, amendamentele supuse

dezbaterii comisiilor parlamentare sesizate în

fond referitoare la unele proiecte de legi sau

propuneri legislative, după cum urmează:

– amendamentele supuse dezbaterii Comisiei

juridice, de numiri, disciplină şi imunități a Senatului

referitoare la propunerea legislativă pentru modifi -

carea şi completarea Legii nr.15/1968 – Codul Penal

al României şi a Legii nr.286/2009 privind Codul

penal;

– amendamentele supuse dezbaterii Comi -

siei juridice, de disciplină şi imunități a Camerei

Deputaților referitoare la proiectul de Lege privind

regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor

regimului totalitar comunist;



Deputaților referitoare la proiectul de Lege privind

aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii

nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic

şi măsurile administrative asimilate acestora, pro -

nunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie

1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziții

din titlul VII al Legii nr.247/2005 privind reforma în

domeniile proprietății şi justiției, precum şi unele

măsuri adiacente;



Deputaților referitoare la propunerea legislativă


privind integritatea în exercitarea funcțiilor şi dem -

nităților publice, pentru modificarea şi completarea



Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea şi

funcționarea Agenției Naționale de Integritate, pre -

cum şi pentru modificarea şi completarea altor acte

normative;



Deputaților referitoare la propunerea legislativă


Codul penal al României, cu modificările şi com -

pletările ulterioare.

5. Aspecte de neconstituționalitate sau de

nerespectare a principiului aplicării prioritare a

dreptului Uniunii Europene

În urma analizării proiectelor de acte nor -

mative transmise spre avizare Consiliului Legislativ

a rezultat că şi în anul 2011 o parte dintre acestea nu

se încadrau în spiritul dispozițiilor constituționale ori

în limitele reglementărilor Uniunii Europene, fiind

necesare intervenții asupra normelor propuse sau

chiar reformularea noilor soluții legislative.

a) Propunerea legislativă pentru modi -

ficarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru

alegerea Camerei Deputaților şi a Senatului

şi pentru modificarea şi completarea Legii

nr.67/2004 pentru alegerea autorităților admi -

nistrației publice locale, a Legii administrației

publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004

privind Statutul aleşilor locali a avut ca obiect de

reglementare instituirea obligației cetățenilor de a

participa la vot sub sancțiune contravențională.

În avizul său, Consiliul Legislativ a arătat că,

în ceea ce priveşte normele propuse pentru art.3

alin.(6) şi, respectiv, pentru art.4 alin.(4), referitoare

la instituirea obligației cetățenilor de a participa la

vot, art.36 din Constituție consacră dreptul de vot,

care, alături de dreptul de a fi ales, prevăzut la art.37

din Legea fundamentală, se înscrie în categoria

drepturilor politice.

Sub acest aspect, s-a menționat că dreptul de

vot ca, de altfel, toate celelalte drepturi politice

recunoscute de legiuitorul constituant cetățenilor, este

un drept subiectiv, fundamental al persoanei fizice şi,

ca orice drept subiectiv, el poate să fie exercitat sau

să nu fie exercitat de către titular, această opțiune

fiind de esența oricărui drept subiectiv.

S-a mai precizat că, dacă s-ar reglementa

obligația juridică a cetățenilor de a-şi exercita acest

drept, aşa cum s-a propus prin proiect, ar însemna că

dreptul de vot, statuat prin normă constituțională, să

fie „transformat”, printr-o normă de nivel inferior

Constituției, într-o obligație de vot, încălcându-se,

astfel, principiul supremației Constituției, consacrat

de art.1 alin.(3) din Legea fundamentală, precum şi

principiul ierarhiei actelor normative.

b) Propunerea legislativă pentru modifi -

carea şi completarea Legii nr.95/2006 privind

reforma în domeniul sănătății avea ca obiect de

reglementare completarea Legii nr.95/2006, în sensul

impunerii obligației persoanelor care dețin funcții

publice de autoritate de a se trata numai în România.

Prin excepție de la această regulă, potrivit proiectului,

respectivele persoane se puteau trata în străinătate

doar în situațiile în care erau depăşite posibilitățile de

diagnostic şi tratament în România.

În avizul negativ al Consiliului Legislativ s-a

subliniat că adoptarea unei astfel de soluții legislative

nu era conformă cu principiul egalității în drepturi

a cetățenilor, consacrat de art.16 alin.(1) din

Constituție, întrucât crea o situație discriminatorie

pentru o anumită categorie de persoane. Astfel, s-a

precizat că, aşa cum în mod constant a decis Curtea

Constituțională, „principiul constituțional al egalității

cetățenilor în fața legii, fără privilegii şi fără dis -

criminări, consacrat de art.16 alin.(1), ce se corelează

cu prevederile cuprinse în art.14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților

fundamentale, nu înseamnă că reglementarea trebuie

să fie uniformă, aşa încât, dacă la situații egale trebuie

să corespundă un tratament egal, la situații diferite,

tratamentul nu poate fi decât diferit, justificat în mod

obiectiv şi rațional” (Decizia Curții Constituționale

nr.190/2011). Prin urmare, pentru instituirea unor

soluții diferite trebuia ca situațiile în care se află

persoanele să fie diferite.

c) În avizul la proiectul de Ordonanță de

urgență privind comunicațiile electronice, devenit

Ordonanța de urgență nr.111/2011, s-a semnalat că

încercarea de unificare a cadrului legislativ intern,

însoțită de abrogarea actelor normative în vigoare

care transpun reglementările Uniunii, fără a avea

garanția că transpunerea va fi integrală, ar fi putut

conduce la declanşarea de către Comisia Europeană

a procedurii de infringement împotriva statului

român.

Avizul a semnalat că prin proiectul de

ordonanță de urgență nu erau transpuse dispoziții

importante ale Directivei 2002/20/CE, neiden -

tificând-se lista drepturilor minime care decurg dinautorizația generală, astfel încât caracterul general

al autorizației să rezulte dintr-un set minim de pre-

rogative recunoscute şi garantate tuturor furnizorilor.

Doar alin.(2) al art.4 din Directiva 2002/20/CE

a fost transpus în cadrul art.10 alin.(2) al proiectului,

iar în ceea ce priveşte art.52 alin.(1), norma propusă



era contrară Directivei 2002/22/CE şi, în consecință,

trebuia eliminată.

6. Contradicții şi paralelisme în regle -

mentare

În activitatea de avizare a proiectelor de acte

normative, în anul 2011 au fost sesizate unele aspecte

de necorelare şi chiar de contradictorialitate fie între

acte normative de acelaşi nivel, fie în cadrul aceluiaşi

proiect, paralelisme în reglementare, promovarea

unor soluții legislative deja prevăzute de alte acte

normative în vigoare, nesistematizarea prevederilor

dintr-un anumit domeniu de activitate sau chiar

abrogarea unor dispoziții deja abrogate. În acest sens,

menționăm câteva dintre aceste situații:

a) În avizul la propunerea legislativă privind

promovarea producerii şi utilizării biocar bu -

ranților şi a altor carburanți regenerabili pentru

transport s-a arătat că soluția avută în vedere de

inițiator era reglementată generic în Legea

nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de pro -

movare a producerii energiei din surse regenerabile

de energie.

Avizul a subliniat că încă din anul 2005 există

în vigoare un act normativ care reglementează

promovarea utilizării biocarburanților şi a altor

carburanți regenerabili în vederea înlocuirii benzinei

sau motorinei, pentru a contribui la îndeplinirea

angajamentelor privind schimbările climatice, res -

pectiv Hotărârea Guvernului nr.1844/2005 privind

utilizarea biocarburanților şi a altor carburanți

regenerabili pentru transport.

Referitor la soluțiile propuse prin proiect

pentru art.2 lit.a)-d), art.3, art.4 alin.(1)-(3) şi (6),

art.12 – 15, s-a semnalat că acestea se regăseau,

într-o formulare aproape identică (exceptând unii

termeni) în cuprinsul art.2, 3, 4

1

alin.(1), (2) şi (4),

art.4

2

alin.(1), art.7, 8, 10 şi 11 din Hotărârea

Guvernului nr.1844/2005.

Pentru evitarea unor paralelisme în regle -

mentare, s-a subliniat că s-ar fi impus o intervenție

legislativă asupra Hotărârii Guvernului nr.1844/2005,

cu luarea în considerare a faptului că, potrivit

normelor de tehnică legislativă şi practicii constante

în elaborarea actelor normative, inițiativa de a

modifica şi completa o hotărâre a Guvernului apar -

ține, de regulă, tot Guvernului.

b) În avizul la propunerea legislativă privind

contractarea serviciilor s-a semnalat că, deşi în

Expunerea de motive se invoca lipsa unui cadru

legislativ coerent, contractarea serviciilor sociale are

deja o reglementare substanțială.

Astfel, prin Legea nr.47/2006 privind sistemul

național de asistență socială, sunt stabilite principiile

pe care se bazează sistemul de asistență socială,

persoanele care au dreptul la asistență socială, care

anume sunt serviciile şi prestațiile sociale, cine sunt

furnizorii de servicii sociale şi cum sunt finanțate

aceste prestații şi servicii sociale, elemente care se

regăseau şi în conținutul propunerii legislative.

De asemenea, prin Ordonanța Guvernului

nr.68/2003 privind serviciile sociale, aprobată prin

Legea nr.515/2003, sunt stabilite tipologia serviciilor

sociale, categoriile de furnizori de servicii sociale

care pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori

private. Totodată, acelaşi act normativ prevede în

mod explicit externalizarea furnizării serviciilor

sociale, neputând fi vorba de lipsa unui cadru legis -

lativ sub acest aspect, aşa cum se susținea în

Expunerea de motive.

În acelaşi sens, a fost amintită şi Hotărârea

Guvernului nr.1024/2004 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței

Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale,

precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor

de servicii sociale, care stabileşte în mod concret

modalitatea de organizare şi acordare a serviciilor

sociale, precum şi criteriile de acreditare.

În consecință, s-a apreciat că, domeniul avut

în vedere de propunerea legislativă era deja regle -

mentat, iar o nouă intervenție legislativă ar fi trebuit

fie să modifice cadrul existent, fie să îl abroge şi să-l

înlocuiască cu o nouă reglementare.

c) În avizul la propunerea legislativă pentru

modificarea şi completarea Legii nr.321/2009

privind comercializarea produselor alimentare s-a

semnalat că, astfel cum era formulat, textul propus

pentru art.7

1

crea o situație juridică de neacceptat,

respectiv interzicerea comercializării produselor

alimentare al căror termen de valabilitate era expirat,

doar dacă aceste produse nu se încadrau în limitele

maxime de perisabilitate stabilite prin Hotărârea

Guvernului nr.831/2004, urmând ca cele care se

încadrau în aceste limite, deşi aveau termenul de

valabilitate expirat, să poată fi comercializate. Acest

fapt contravenea însă, dispozițiilor Legii nr.296/2004

privind Codul consumului, care la art.26 alin.(1) lit.a)

instituie ca obligație pentru operatorii economici „de

a comercializa sau de a oferi, cu titlu gratuit, numai

produse sigure, aflate în cadrul termenului de vala -

bilitate şi care nu prezintă riscuri pentru viața,

sănătatea şi/sau securitatea consumatorilor”. Având

în vedere definiția „termenului de valabilitate”,

precum şi aceea a termenului de „perisabilități”,

avizul a precizat necesitatea reformulării textului,

astfel încât să se disocieze în mod clar şi fără echivoc

cele două situații juridice distincte ce se desprindeau



din conținutul acestuia, respectiv, interzicerea co -

mercializării produselor alimentare cu termen de

valabilitate expirat şi neîncadrarea produselor ali -

mentare în limitele maxime de perisabilitate, astfel

cum sunt prevăzute prin Hotărârea Guvernului

nr.831/2004.

d) La propunerea legislativă pentru modi -

ficarea şi completarea Legii nr.211/2011 privind

regimul deşeurilor, Consiliul Legislativ a semnalat

prin aviz că problematica avută în vedere de inițiatori

constituia obiectul de reglementare al Legii

nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, actul

normativ cadru în domeniu, prin intermediul căruia

se stabilesc măsurile cu caracter general necesare

pentru protecția mediului şi a sănătății populației,

prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse

determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor.

Față de cele arătate mai sus şi având în vedere

că prin această propunere legislativă se reglementa

doar o mică parte din categoria deşeurilor din plastic,

respectiv recipientele din polietilen tereftalat (PET-

urile) în care sunt ambalate, în vederea vânzării,

băuturile alcoolice şi nonalcoolice, s-a arătat că

aceste dispoziții nu ar fi trebuit introduse în cuprinsul

reglementării generale în domeniu, respectiv în

Legea nr.211/2011, ci, eventual, incluse în unul din

actele normative ce urmau să fie elaborate în temeiul

art.65 din lege.

Totodată, se impunea să se aibă în vedere şi

faptul că gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de

ambalaje este reglementată prin Hotărârea Guver -

nului nr.621/2005, cu modificările şi completările

ulterioare, act normativ la care făcea trimitere chiar

inițiatorul proiectului.

Ca urmare, demersul normativ propus trebuia

raportat la actualele realități legislative în domeniu,

cu respectarea normelor de tehnică legislativă privind

asigurarea integrării organice a reglementării în

sistemul legislației, unicitatea reglementării în

materie pe nivele normative şi evitarea paralelismelor

în procesul de legiferare, instituite prin Legea

nr.24/2000.

7. Aspecte generale privind imperfecțiuni de

redactare şi de tehnică legislativă

Respectând exigențele de redactare şi de teh -

nică legislativă în elaborarea actelor normative se

asigură adoptarea unor reglementări corecte şi

unitare, care se integrează armonios în fondul activ

al legislației. Aşadar, printre obiectivele activității de

avizare se înscrie şi evitarea imperfecțiunilor în

redactarea textelor legale, respectarea exigențelor

stilului normativ prin promovarea unor soluții clare şi

concise, dar şi a normelor de tehnică legislativă.

Ca şi în anii precedenți, şi în 2011 s-a observat

practica de a retrimite spre avizare proiecte asupra

cărora Consiliul Legislativ şi-a exprimat deja punctul

de vedere, deşi respectivele proiecte nu au fost

îmbunătățite sub aspectul problemelor de fond şi de

redactare semnalate în avizele emise, prezentându-se

forme identice cu cele inițiale deja avizate. Mai mult,

unele dintre propunerile legislative fuseseră respinse

definitiv de Camera decizională, iar altele se aflau

încă în procedură legislativă.

De asemenea, s-a înregistrat o creştere a

cazurilor în care nu au fost întrunite nici condițiile

minime referitoare la redactarea şi sistematizarea

conținutului actelor normative, care ar fi trebuit să

cuprindă, pe lângă dispozițiile generale referitoare la

fondul reglementării şi dispoziții tranzitorii şi finale,

mai ales în cazurile în care se reglementa un domeniu

important şi complex al vieții economice şi sociale.

Printre imperfecțiunile de redactare a actelor

normative sesizate de-a lungul timpului, care au

generat deficiențe în exprimarea clară, precisă şi

concisă a soluțiilor preconizate, care s-au menținut şi

în anul 2011, amintim:

– suprapuneri sau interferențe de reglementări

în acelaşi domeniu;

– nedefinirea cu precizie a obiectului de

reglementare al proiectelor de acte normative;

– neidentificarea cu precizie a actului normativ

asupra căruia se dorea să se intervină legislativ;

– propuneri de intervenții legislative asupra

unor acte normative care erau abrogate;

– trimiterea de proiecte identice cu altele aflate

în lucru sau asupra cărora s-a emis deja avizul

Consiliului Legislativ;

– nemotivarea temeinică şi fundamentată a

situației extraordinare care impune recurgerea la

adoptarea unei ordonanțe de urgență, precum şi

neprecizarea efectelor negative care s-ar produce în

lipsa adoptării respectivei reglementări;

– prevederea unor termene de intrare în

vigoare pentru ordonanțele de urgențe de peste 6 luni

de zile de la data publicării, ceea ce contravine

caracterului de urgență al reglementării;

– utilizarea procedeului de a modifica şi/sau

completa un act normativ care a realizat intervenții

legislative asupra actului normativ de bază, în loc de

a se interveni asupra acestuia din urmă, în care s-au

încorporat modificările şi/sau completările res -

pective;

– modificarea prin propuneri legislative a

ordonanțelor de urgență ale Guvernului care nu au

fost încă aprobate de Parlament, în loc ca măsurile



respective să constituie amendamente la legea de

aprobare;

– trimiterea spre avizare a mai multor proiecte

promovate de acelaşi inițiator şi care cuprind, fiecare,

câte o singură intervenție legislativă de modificare,

completare sau abrogare a unor norme aparținând

aceluiaşi act normativ;

– modificarea amplă a unor acte normative,

deşi prin conținutul intervenției legislative pre co -

nizate se afecta concepția generală sau caracterul

unitar al actului normativ de bază, caz în care era

recomandată adoptarea unei noi reglementări şi

abrogarea celei vechi;

– folosirea unor neologisme fără a se reda

semnificația acestora sau fără a se apela la sinonimul

din limba română;

– incorectitudinea normelor de trimitere la

elementele structurale din actele normative de bază;

– structurarea proiectelor de acte normative în

capitole şi secțiuni alcătuite dintr-un singur articol;

– neindicarea normei concrete de la care se

derogă sau de la care se face excepție, adesea nor -

mele derogatorii fiind confundate cu normele de

excepție;

– uzitarea unor procedee care afectau prin -

cipiul neretroactivității;

– propuneri de prelungire a unor termene după

ce acestea au expirat, încălcându-se normele de

tehnică legislativă potrivit cărora ,,dispoziția de

prelungire a termenului de aplicare a actului normativ

temporar trebuie să intervină înainte de expirarea

acestuia;

– nerezolvarea implicațiilor viitoarei regle -

mentări în ansamblul legislativ, neabrogarea sau

nemodificarea textelor aflate în conflict;

– folosirea excesivă a abrogării implicite, chiar

şi atunci când abrogarea expresă era posibilă, aspect

care este în dezacord cu prevederile Legii nr.24/2000,

potrivit cărora, în vederea abrogării, dispozițiile

normative vizate trebuie determinate expres, prin

menționarea tuturor datelor de identificare a acestora.

8. Avize favorabile, fără observații

În anul 2011, Consiliul Legislativ a emis 210

avize favorabile, fără observații şi propuneri, pentru

proiecte de acte normative care respectau rigorile

constituționale, corespundeau reglementărilor cadru

în materie, condițiilor de formă şi de fond, precum şi

exigențelor de redactare şi de tehnică legislativă.

Pe tipuri de acte normative, avizele favorabile

sunt prezentate în tabelul de la Capitolul II, pct.3 din

raport.

9. Avize favorabile cu observații şi pro -

puneri

În cadrul celor 1141 avize favorabile emise în

anul 2011, Consiliul Legislativ a formulat numeroase

observații şi propuneri care au avut ca scop îm bu -

nătățirea soluțiilor legislative propuse, sistematizarea

normelor, asigurarea unei reglementări complete,

precum şi redactarea clară şi concisă a textelor legale,

de natură a facilita înțelegerea şi aplicarea corectă a

acestora.

Dacă unele dintre propunerile formulate au

fost însuşite de către inițiatori, trebuie subliniat că au

fost situații în care sugestiile din cuprinsul avizelor

nu au fost deloc reținute, deşi acestea erau susținute

printr-o motivare pertinentă şi aprofundată.

a) Observații şi propuneri însuşite

– La proiectul Legii Asistenței Sociale, avizul

a semnalat că anumite norme nu erau redactate

într-un limbaj juridic adecvat, utilizându-se termeni

sau expresii care prin asociere dădeau un alt înțeles.

Cu titlu de exemplu, a fost menționat art.6

lit.h), în ceea ce priveşte expresia „externalizarea

răspunderii”, ştiut fiind că răspunderea nu se poate

externaliza, cel mult se poate transfera, delega, iar la

art.18 se făcea o confuzie între plata unor ajutoare şi

,,plata dreptului”, în realitate fiind vorba de plata unor

sume de bani ca urmare a recunoaşterii unor drepturi.

De asemenea, s-a apreciat că nu era necesară

definirea noțiunii de capacitate deplină de exercițiu

în sensul proiectului, deoarece această noțiune este o

componentă a drepturilor civile, definirea acestei

noțiuni regăsindu-se şi în noul Cod civil – Legea

nr.287/2009.

Având în vedere că, potrivit acestor regle -

mentări, drepturile civile ale persoanelor fizice sunt

recunoscute în scopul de a satisface interesele

personale, materiale şi culturale, s-a apreciat că nu

puteau exista mai multe abordări ale noțiunii de

capacitate deplină de exercițiu în funcție de domeniul

la care se aplică.

Toate aceste propuneri au fost însuşite în textul

final al Legii nr.292/2011, aprobată în condițiile

art.114 din Constituție, prin angajarea răspunderii

Guvernului în fața Parlamentului.

– În avizul referitor la proiectul de Regu -

lament privind constatarea contravențiilor şi apli -

carea sancțiunilor de către Consiliul Concurenței

s-a semnalat că prevederea referitoare la constatarea

şi sancționarea contravențiilor pre văzute de Ordo -

nanța de urgență nr.117/2006 de către comisiile

Consiliului Concurenței, nu era corelată cu dis -

pozițiile art.33 alin.(3) şi (4) din respectiva ordonanță

de urgență, potrivit cărora constatarea contravențiilor

şi aplicarea sancțiunilor de către Consiliul Concu -



renței se face prin persoane îm puternicite şi nu de

către comisiile Consiliului. S-a precizat că, atunci

când legiuitorul a înțeles să atri buie respectivelor

comisii competența de a constata contravențiile şi de

a aplica sancțiunile, această soluție legislativă a fost

prevăzută în mod expres (de exemplu, art.55 alin.(3)

şi (4) din Legea nr.21/1996). Prin urmare, în lipsa

unei dispoziții exprese din cuprinsul Ordonanței de

ur gență nr.117/2006 sau din cuprinsul Legii nr.21/1996

referitoare la competența comisiilor Consiliului Con -

curenței în ceea ce priveşte constatarea contravențiilor

şi aplicarea sancțiunilor prevăzute de Ordonanța de

urgență nr.117/2006, aceasta nu putea fi prevăzută nici

în proiectul de Regulament.

În acelaşi aviz s-a semnalat că norma din

proiect referitoare la stabilirea competenței de ju -

decată a plângerii împotriva procesului-verbal de

constatare a contravenției şi de aplicare a sancțiunii

pentru judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are

sediul contravenientului, nu era corelată cu dispo -

zițiile art.32 alin.(2) din Ordonanța Guvernului

nr.2/2001, potrivit cărora această competență aparține

judecătoriei în circumscripția căreia s-a săvârşit

contravenția.

Tot în acelaşi aviz s-a precizat că art.25 alin.(3)

şi art.26 alin.(1) şi (3) din Ordonanța Guvernului

nr.2/2001 fac referire în mod distinct la înştiințarea

de plată, care se comunică sau se înmânează

contravenientului, după caz, odată cu copia de pe

procesul-verbal. Prin urmare, precizarea din finalul

modelelor de proces-verbale din proiect, conform

căreia procesul-verbal „ține loc şi de înştiințare de

plată” nu era în concordanță cu regimul-cadru al

contravențiilor şi trebuia eliminată. S-a propus, de

aceea, completarea proiectului cu norme referitoare

la înmânarea sau comunicarea înştiințării de plată,

precum şi completarea anexei cu un model al acestei

înştiințări.

Aceste observații şi propuneri au fost însuşite

în totalitate, prevederile Regulamentului privind

constatarea contravențiilor şi aplicarea sancțiunilor

de către Consiliul Concurenței, pus în aplicare prin

Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenței

nr.668/2011, fiind corelate cu dispozițiile legale în

materie.

– Cele 37 observații de fond şi de tehnică

legislativă formulate în avizul emis pentru proiectul

de Ordonanță de urgență pentru efectuarea

investigațiilor tehnice privind siguranța în cazul

accidentelor din sectorul de transport maritim au

fost avute în vedere la definitivarea Ordonanței de

urgență nr.87/2011.

Dintre acestea menționăm observația for mu -

lată pentru art.8 alin.(15) prin care s-a sugerat

revederea şi completarea normei prin precizarea

evenimentelor pe care SIPS poate să le investigheze,

întrucât expresia „investigare legată de alte eve -

nimente decât accidentele maritime, cu condiția ca

astfel de investigații să nu îi pună în pericol inde -

pendența” era ambiguă şi era în contradicție cu

definiția dată SIPS la art.3 lit.f), ca fiind un organism

specializat şi „desemnat să efectueze investigația

tehnică privind siguranța în caz de accidente sau

incidente maritime”.

O altă observație avută în vedere a fost aceea

prin care se propunea eliminarea din text a expresiei

„dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale

unei infracțiuni”, întrucât faptele descrise drept

contravenții în actul normativ şi prevăzute cu

sancțiune contravențională nu pot fi decât contra -

venții, nimeni neputând, prin interpretare, să schimbe

caracterizarea lor juridică. Prin aceasta se asigura şi

corelarea cu definiția dată contravenției în Ordonanța

Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări

prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi com ple -

tările ulterioare.

– În avizul referitor la proiectul de Hotărâre

privind organizarea şi funcționarea Agenției

�aționale Antidrog s-a semnalat că în proiect se

făcea trimitere în mod greşit la „Regulamentul

Consiliului Europei nr.302/1993 pentru înființarea

Observatorului European pentru Droguri şi Toxi -

comanie”, întrucât acesta nu este un instrument

juridic adoptat în cadrul Consiliului Europei, ci un

act adoptat la nivelul Uniunii Europene. S-a precizat,

că regulamentul avut în vedere de text a fost abrogat

prin Regulamentul (CE) nr.1920/2006 al Parla -

mentului European şi al Consiliului din 12 decembrie

2006 privind Observatorul European pentru Droguri

şi Toxicomanie. Pe cale de consecință, norma din

proiect trebuia să facă trimitere la acest din urmă

Regulament, cu utilizarea terminologiei consacrate

prin prevederile lui, respectiv „punct focal național”

în loc de „punct național focal” şi „Rețeaua euro -

peană de informații privind drogurile şi toxicomania

(Reitox)” în loc de „Rețeaua Europeană de Informații

cu privire la Droguri şi Dependența de Droguri

(REITOX)”. Observația a fost însuşită, astfel că în

cuprinsul Hotărârii Guvernului nr.461/2011 se face

trimitere în mod corect la Regulamentul (CE)

nr.1920/2006.



b) Observații şi propuneri neînsuşite

– În avizul referitor la propunerea legisla -

tivă pentru modificarea şi completarea Legii

nr.15/1968 – Codul penal al României şi a Legii

nr.286/2009 privind Codul penal s-a precizat că

norma din proiect potrivit căreia, prescripția nu

înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor

prevăzute la art.174 – 176 din Codul penal, precum şi

al infracțiunilor intenționate urmate de moartea

victimei, pentru care termenul de prescripție generală

sau specială nu s-a împlinit la data intrării în vigoare

a acestei dispoziții, instituia un caz de aplicare

obligatorie a legii penale mai puțin favorabile, ceea

ce contravenea dispozițiilor art.15 alin.(2) din

Constituție. În subsidiar, s-a precizat că, din punct de

vedere al respectării normelor de tehnică legislativă,

respectiva normă nici nu s-ar fi putut încorpora în

actul normativ de bază, întrucât aceasta avea ca

obiect reglementarea unei situații tranzitorii. S-a

menționat că, într-un astfel de caz, în măsura în care

ar fi instituit reguli conforme cu Constituția, norma

tranzitorie ar fi trebuit să constituie un articol distinct

al actului modificator. S-a arătat, de asemenea, că

observațiile erau valabile şi în ceea ce priveşte norma

potrivit căreia prescripția nu înlătură executarea

pedepselor principale în cazul aceloraşi infracțiuni,

precum şi în ceea ce priveşte normele similare

propuse a fi introduse în cuprinsul Legii nr.286/2009.

Observațiile nu au fost însuşite, dispozițiile

care au făcut obiectul avizului Consiliului Legislativ

regăsindu-se în cuprinsul Legii nr.27/2012 pentru

modificarea şi completarea Codului penal al

României şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.

– În avizul la proiectul de Ordonanță de

urgență pentru modificarea şi completarea Legii

nr.178/2010 privind parteneriatul public-privat,

la art.I pct.8, în ceea ce priveşte propunerea de

modificare a art.6, s-a recomandat completarea

proiectului cu o nouă normă, care să asigure corelarea

dintre dispozițiile art.6 alin.(2) şi art.1 şi art.4 lit.d)

din lege, potrivit cărora parteneriatul public-privat are

ca finalitate realizarea şi transferul unui bun sau

serviciu public, după caz. S-a menționat că textul

propus pentru alin.(2) al art.6 se referea doar la

transferul bunului public rezultat al proiectului de

parteneriat public-privat, şi că în mod corect ar fi

trebuit să vizeze transferul cu titlu gratuit atât a

bunurilor publice, cât şi a serviciilor publice rezultate

din parteneriatul public-privat.

Referitor la norma propusă pentru art.14

alin.(2), s-a semnalat că aceasta nu se corela cu art.4

lit.f), care definea „compania de proiect”. S-a men țio -

nat că ipoteza art.14 alin.(2) era mult mai restrictivă,

deoarece instituia obligativitatea constituirii

companiei de proiect exclusiv ca societate pe acțiuni,

motiv pentru care era necesară corelarea normelor.

La art.I pct.12, în ceea ce priveşte norma

propusă pentru art.18 alin.(2) lit.d), s-a menționat

că, pentru precizia normei, era necesar să se prevadă

şi modalitatea prin care se numea comisia de evaluare

a ofertelor.

La art.I pct.16, referitor la textul propus

pentru art.24 alin.(1), s-a semnalat că, pentru

precizia normei, era necesară precizarea unui curs de

schimb RON/EUR de referință, la care se va realiza

echivalarea pragurilor valorice vizate.

Proiectul s-a materializat în Ordonanța de

urgență nr.86/2011, fără a se ține seama de obser -

vațiile formulate în aviz.

– În avizul referitor la proiectul de

Ordonanță de urgență privind interzicerea

achiziționării de la persoane fizice a metalelor

feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate

în activitatea feroviară s-a precizat că, potrivit

art.23 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.2/2001,

stabilirea despăgubirii de către agentul constatator,

prin procesul-verbal de constatare a contravenției şi

de aplicare a sancțiunii, este posibilă numai în

situațiile în care există acordul expres al persoanei

vătămate şi numai dacă există tarife de evaluare a

pagubei. Or, prin proiect nu se stabileau tarife de

evaluare a pagubei şi nici nu se prevedea necesitatea

adoptării unei hotărâri a Guvernului cu acest obiect.

S-a precizat că, în lipsa unui tarif de evaluare a

pagubei, agentul constatator nici nu ar putea stabili

despăgubirea prin procesul-verbal, întrucât cuan -

tumul valorii elementelor feroviare şi a manoperei

aferente, la care se referea proiectul, trebuia calculat

prin aplicarea anumitor reguli uniforme, în funcție de

situația concretă existentă în cauză. S-a propus, de

aceea, reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a

normei referitoare la stabilirea despăgubirii. Obser -

vația nu a fost însuşită, astfel încât Ordonanța de

urgență nr.31/2011 cuprinde atât norma referitoare la

achitarea tarifului de despăgubire de către contra -

venient, cât şi dispoziția privind obligația agentului

constatator de a menționa în procesul-verbal

contravaloarea despăgubirii, aşa cum se regăsesc în

forma propusă prin proiect.

– La proiectul de Hotărâre pentru aprobarea

regulilor procedurale privind condițiile şi termenii

referitori la durata, conținutul şi limitele de

exercitare a drepturilor de uz şi servitute asupra

proprietăților private afectate de capacitățile

energetice, a convenției-cadru, precum şi regulile

procedurale pentru determinarea cuantumului



indemnizațiilor şi a despăgubirilor şi a modului de

plată a acestora, avizul a semnalat că norma de la

art.2 era contrară art.16 alin.(5) din Legea nr.13/2007,

deoarece viza „capacitățile energetice realizate după

intrarea în vigoare a prezentei hotărâri a Guvernului”,

în mod corect momentul de referință fiind intrarea în

vigoare a Legii nr.13/2007.

La art.3 alin.(3), s-a semnalat că norma nu era

consecventă, deoarece, pe de o parte, făcea aplicarea

principiului libertății contractuale, prevăzând că

„Cuantumul indemnizației se va stabili prin

negociere” iar, pe de altă parte, eluda acest principiu,

stabilind că, cuantumul indemnizației va fi cel mult

la nivelul tarifului chiriei pe metru pătrat plătită

pentru folosința unui teren din aceeaşi categorie către

administrația publică locală în a cărei rază teritorială

se află terenul.

Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia

nr.365 din 5 iulie 2005 că: „libertatea contractuală

este posibilitatea recunoscută oricărui subiect de

drept de a încheia un contract, în înțelesul de mutuusconsensus, de produs al manifestării sale de voință

convergentă cu a celeilalte sau celorlalte părți, de a

stabili conținutul acestuia şi de a-i determina obiectul,

dobândind drepturi şi asumându-şi obligații a căror

respectare este obligatorie pentru părțile con -

tractante”.

Ca urmare, s-a propus eliminarea din text a

limitării cuantumului indemnizației, observație vala -

bilă şi pentru art.4 alin.(3).

Totodată, în ceea ce priveşte expresia „se

calculează numai pentru suprafața de teren ce

urmează a fi efectiv ocupată pentru realizarea

viitoarei capacități energetice”, s-a semnalat că

norma era contrară art.16 alin.(2) lit.c) din Legea

nr.13/2007, potrivit căreia asupra capacităților ener -

getice se instituie şi o „servitute de trecere subterană,

de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele

electrice sau alte echipamente aferente capacității

energetice şi pentru acces la locul de amplasare a

acestora, în condițiile legii”. Ca urmare, având în

vedere că drepturile de uz şi servitute nu se limitează

la dreptul de uz asupra suprafeței de teren ce urmează

a fi efectiv ocupată pentru realizarea viitoarei

capacități energetice, ci au ca obiect şi dreptul de

servitute aferent acestei suprafețe de teren, cuan -

tumul indemnizației stabilit de comun acord în

Convenția-cadru trebuia să vizeze toate aceste

aspecte.

A fost adoptată Hotărârea Guvernului

nr.135/2011, fără a se ține seama de propunerile şi

observațiile formulate în aviz.

10. Avize negative

În cursul anului 2011 Consiliul Legislativ a

emis un număr de 69 de avize negative, lista acestora

fiind prevăzută în anexa nr.2. Argumentele care au

justificat emiterea avizelor negative au fost diverse.

Printre acestea amintim: necorelarea dispozițiilor

propuse cu principiile şi reglementările constitu -

ționale, cu actele juridice ale Uniunii Europene, cu

tratatele la care România este parte ori cu legislația

cadru în materie, generarea unor paralelisme în

reglementare, propunerea unor prevederi care existau

deja în legislație şi produceau efecte juridice.

Alte motive au vizat intervențiile legislative

asupra unor acte normative fără a se ține seama de

forma în vigoare a actului de bază, propunerea unor

dispoziții normative incomplete, de natură a nu

asigura aplicarea lor în practică, necorelarea cu actele

normative cu forță juridică superioară. Toate aceste

aspecte au făcut imposibilă adoptarea proiectelor în

forma prezentată spre avizare, fiind necesară rea -

nalizarea soluțiilor de ansamblu propuse, precum şi

reformularea şi resistematizarea proiectelor, inter -

vențiile propuse fiind inadecvate din punct de vedere

legislativ.

a) Propunerea legislativă pentru comple-

tarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea au -

torităților administrației publice locale, prin care

se preconiza ca „numărul de consilieri locali şi

județeni să fie reprezentat în proporție de 50% din

reprezentanți ai partidelor politice, ai alianțelor

politice sau alianțelor electorale susținătoare a

primarilor sau preşedinților consiliilor județene, după

caz”, a fost avizată negativ.

Referitor la normele propuse pentru art.1

alin.(3) şi art.6 alin.(1

1

), prin aviz s-a semnalat că

acestea erau în contradicție chiar cu dispozițiile

alin.(2) al art.1 din actul normativ de bază, cu cele

ale art.2 alin.(2) din Legea nr.393/2004 privind

Statutul aleşilor locali, precum şi cu cele ale art.28 şi

art.87 alin.(2) din Legea administrației publice locale

nr.215/2001, potrivit cărora consilierii locali şi

consilierii județeni se aleg prin vot universal, egal,

direct, secret şi liber exprimat.

De aceea, s-a relevat că, prin lege nu se putea

stabili un raport al consilierilor care să facă parte din

partidele politice, alianțele politice sau alianțele

electorale „susținătoare a primarilor sau preşedinților

consiliilor județene, după caz”, această proporție

rezultând numai în urma desfăşurării alegerilor,

neputând fi determinată în mod aprioric.



Avizul a concluzionat că soluția legislativă

propusă nu era în acord cu normele şi principiile

constituționale, fiind de natură a afecta voința

cetățenilor exprimată în procesul electoral.

b) Propunerea legislativă privind modi -

ficarea şi completarea Legii nr.215/2001 a admi -

nistrației publice locale şi a Legii nr.393/2004

privind Statutul aleşilor locali, prin care se

propunea ca viceprimarul să fie numit de către

primar din rândul consilierilor locali în funcție, a

fost avizată negativ.

În aviz s-a semnalat că soluția preconizată nu

ținea seama de celelalte dispoziții din cuprinsul Legii

nr.215/2001, cu care textul în vigoare era corelat,

astfel că, prin modificările propuse, se afecta

concepția de ansamblu a acestei legi.

S-a menționat, totodată, că, având calitatea de

consilier local, deci făcând parte din autoritatea

deliberativă, numai aceasta este abilitată să aleagă din

rândul membrilor săi consilierul care să îndeplinească

funcția de viceprimar şi, respectiv, să-l schimbe din

funcție.

De altfel, s-a arătat că, prin întreaga regle -

mentare a Legii nr.215/2001, viceprimarului i se

aplică acelaşi regim juridic ca şi consilierului local. În

acest sens, s-a precizat că, în conformitate cu dis po -

zițiile art.57 alin.(7), pe durata executării mandatului,

viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local,

iar potrivit art.51 alin.(4), fiecare consilier local şi

viceprimarul sunt obligați să prezinte un raport anual

de activitate.

De asemenea, s-a precizat că, din coroborarea

normelor care reglementează dizolvarea consiliului

local, rezultă că funcția de viceprimar încetează ca

urmare a pierderii calității de consilier local prin

dizolvarea consiliului local din care face parte.

c) Propunerea legislativă pentru modificarea

Ordonanței de urgență nr.111/2010 privind con -

cediul şi indemnizația lunară pentru creşterea

copiilor a fost, de asemenea, avizată negativ.

Referitor la reglementările propuse, prin aviz

s-a precizat că, potrivit art.28 din Ordonanța de

urgență nr.111/2010, aceasta a intrat în vigoare la

data de 1 ianuarie 2011, dată de la care actul

normativ produce efecte juridice, iar persoanele ai

căror copii s-au născut începând cu data de 1

ianuarie 2011 beneficiază de prevederile acestui

act normativ.

Odată intrată în vigoare, Ordonanței de

urgență nr.111/2010 nu putea să îi mai fie pusă o altă

dată ulterioară pentru intrarea în vigoare, întrucât

s-ar fi creat probleme juridice inacceptabile, perioada

1 ianuarie – 30 septembrie 2011 rămânând, din punct

de vedere normativ, neacoperită, propunerea legis -

lativă neprecizând care anume va fi regimul juridic

aplicabil mamelor care au născut sau vor naşte în

această perioadă. Respectiva situație nu putea fi

rezolvată nici prin aplicarea prevederilor Ordonanței

de urgență nr.148/2005, întrucât aceasta îşi încheiase

aplicabilitatea prin intrarea în vigoare a Ordonanței

de urgență nr.111/2010, prevederile sale aplicându-se

doar persoanelor care au născut, precum şi celor care

au adoptat copilul, cărora li s-a încredințat copilul în

vederea adopției sau care aveau copilul în plasament

sau în plasament în regim de urgență, ori care au fost

numite tutore, până la 31 decembrie 2010 inclusiv,

potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Ordonanța de

urgență nr.111/2010.

Propunerea de modificare a datei începerii

aplicării actului normativ ar fi creat un vid legislativ

de 9 luni, între 1 ianuarie 2011 şi 30 septembrie

2011. Acest vid nu ar fi putut fi acoperit nici prin

modificarea Ordonanței de urgență nr.111/2010,

deoarece aplicarea noilor reglementări nu ar fi putut

opera decât ex nunc şi nu retroactiv şi nici prin

reconsiderarea reglementării precedente, respectiv

Ordonanța de urgență nr.148/2005, în sensul că

abrogarea sa să fi fost abrogată pentru a deveni

ultraactivă până la data de 1 octombrie 2011,

întrucât acest procedeu era imposibil din punct de

vedere legislativ.

d) Și propunerea legislativă pentru abrogarea

alin.6

1

al art.37 din Legea nr.51/1995 pentru

organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a

fost avizată negativ de Consiliul Legislativ.

Prin aviz s-a menționat că alineatul propus de

inițiatori spre abrogare fusese introdus prin Legea

nr.270/2010. Actul normativ de bază, respectiv Legea

nr.51/1995 a fost republicat, dându-se textelor o nouă

numerotare, astfel că fostul alin.(6

1

) al art.37 a

devenit alin.(8) al art.39. Ulterior, prin Ordonanța

de urgență nr.10/2011, alin.(8) al art.39 din Legea

nr.51/1995 a fost abrogat.

Având în vedere că, potrivit prevederilor art.12

alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, „ordo -

nanțele de Guvern intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al României, Partea I (...) dacă în

cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară”, la

data emiterii avizului, alin.(8) al art.39 era abrogat şi,

ca urmare, propunerea legislativă nu mai avea obiect

de reglementare.



III. ACTIVITATEA DE AVIZARE A

REPUBLICĂRILOR ȘI RECTIFICĂRILOR

ACTELOR �ORMATIVE

A. Acte normative propuse spre republicare

în anul 2011

Consiliul Legislativ desfăşoară şi o importantă

activitate în baza competenței atribuite prin art.5

alin.(2) din Legea nr.73/1993, republicată, repre -

zentată de avizarea formelor republicabile ale actelor

normative care au suferit intervenții legislative şi

pentru care s-a dispus republicarea.

Operațiunea juridică de republicare este de

mare importanță, deoarece ea are ca rezultat stabilirea

textului corect şi complet al actelor normative care

au suferit, în timp, intervenții legislative multiple.

Prin urmare, şi în anul 2011, Consiliul Le gis -

lativ a continuat activitatea de avizare a formelor repu -

blicabile transmise de emitenții actelor normative. În

acest an, spre deosebire de anul anterior, s-a constatat

o dublare a numărului de cereri transmise spre solu -

ționare, fiind examinate 46 de cereri de republicare,

față de 19 în anul 2010.

În cadrul formelor republicabile s-au regăsit

acte normative importante, de mare întindere şi

complexitate, cum ar fi Legea nr.287/2009 privind

Codul civil, Legea nr.53/2003 – Codul Muncii, Legea

nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei

de avocat.

Dintre cele 46 de cereri de republicare primite

spre analiză şi avizare, 29 au fost avizate favorabil cu

propuneri şi observații, 5 au fost avize favorabile fără

observații, iar 12 au fost restituite, fiind întocmite

note cu observații şi propuneri. Față de anul anterior,

când nu a fost emis niciun aviz negativ, în acest an o

cerere de republicare a fost avizată negativ.

Se remarcă însă faptul că, în acest an, spre

deosebire de cel anterior, numărul de forme repu -

blicabile de acte normative restituite către emitenți a

crescut (de la 6 cereri în anul 2010 la 12 cereri în anul

2011), deşi, de-a lungul timpului au fost prezentate,

în mod repetitiv, deficiențele întâlnite în practica

republicării actelor normative, tocmai pentru a fi

evitate pe viitor.

Cererile primite de Consiliul Legislativ se

refereau la republicarea a 29 de legi, 5 ordonanțe de

urgență, o ordonanță a Guvernului, 3 hotărâri ale

Guvernului, două ordine – Ordinul Băncii Naționale

a României şi al Comisiei Naționale a Valorilor

Mobiliare nr.15/112/2006 şi Ordinul ministrului

finan țelor publice nr.946/2005, un statut – Statutul

profesiei de avocat şi un regulament – Regulamentul

de organizare şi funcționare a instituției Avocatul

Poporului, aprobat prin Hotărârea Biroului per -

manent al Senatului nr.5/2002.

După cum se observă din datele statistice

prezentate mai sus, republicarea legilor a pre -

dominat în acest an față de celelalte acte normative,

formele republicabile fiind întocmite doar de către

Camera Deputaților, astfel cum prevedea Ordinul

nr.1432/2010 al Secretarului General al Camerei

Deputaților.

1. În anul 2011, Consiliul Legislativ a restituit

12 forme republicabile, adresele de restituire

semnalând diverse aspecte:

a) Analizând forma republicabilă a Legiinr.275/2006 privind executarea pedepselor şi amăsurilor dispuse de organele judiciare în cursulprocesului penal, s-a constatat că la art.62, fost art.63,

exista o trimitere eronată, care determina un caracter

incomprehensibil al textului, atât ca citire, cât şi ca

punere în aplicare a acestuia. Era vorba de alin.(5) al

art.62, alineat care fusese introdus prin Legea

nr.83/2010 şi care prelua, de fapt, dispozițiile unui

alineat abrogat prin aceeaşi lege, respectiv fostul

alin.(6) al art.31. Textul în discuție avea următorul

cuprins: „(5) Sumele stabilite şi avansate de Admi -

nistrația Națională a Penitenciarelor în condițiileprevăzute la art.30 alin.(5) se rețin din cota de 25%

din cea de 40% consemnată pe numele persoanei

condamnate conform art.61 alin.(1) lit.a)”.

În economia art.62, intitulat „Recuperarea

pagubelor”, trimiterea la art.30 alin.(5) nu îşi găsea

justificarea, având în vedere că acesta din urmă

reglementa situația transferului minorilor condamnați

la pedepse privative de libertate pentru o perioadă

mai mare de 5 zile în alte penitenciare decât cele

pentru minori şi tineri. Prin urmare, corelarea mo du -

lui de calcul al reținerii unor venituri ale persoanelor

condamnate – prevăzut la art.62, cu situația trans -

ferului minorului condamnat – prevăzută la art.30, nu

avea o legătură logică, astfel încât textul art.62

alin.(5) trebuia corectat, prin eliminarea sintagmei „în

condițiile prevăzute la art.30 alin.(5)”.

Pentru clarificarea acestei situații s-a discutat

telefonic cu reprezentanții Administrației Naționale

a Penitenciarelor cărora li s-a comunicat că eroarea

semnalată trebuia corectată înainte de republicarea

legii, fie prin rectificare – dacă era vorba de o eroare

materială, fie prin promovarea unui proiect de

modificare a legii, operațiune care însă ar fi întârziat

republicarea. Or, în contextul necesității adoptării

unei noi legi privind executarea pedepselor ca urmare

a intrării în vigoare a noilor Coduri, act normativ care

ar fi abrogat Legea nr.275/2006, republicarea acesteia



din urmă nu ar mai fi operat decât pentru o scurtă

perioadă.

În acelaşi timp, prin nota de restituire s-a

semnalat că, potrivit art.70 alin.(3) din Legea

nr.24/2000, republicarea legilor se face în cel mult 45

de zile de la data publicării actului care a dispus

această măsură, iar transmiterea formei republicabile

pentru obținerea avizului Consiliului Legislativ se

face în termen de 30 de zile de la data publicării

actului care a dispus republicarea. Or, în acest caz,

actul care a dispus republicarea, respectiv, Legea

nr.83/2010, fusese publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr.329 din 19 mai 2010, iar forma

republicabilă a fost transmisă Consiliului Legislativ

tocmai la data de 10 februarie 2011, cu mult peste

termenul prevăzut de lege.

b) La momentul analizării formei republicabile

a Legii nr.678/2001 privind prevenirea şi combatereatraficului de persoane s-a constatat că în suita

intervențiilor legislative asupra Legii nr.678/2001

figura şi Ordonanța de urgență nr.117/2010 pentru

modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind

Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-

fiscale, neaprobată prin lege până la momentul

respectiv, şi care completase art.33 cu alin.(2)-(4).

Prin nota de restituire s-a precizat că, potrivit

principiilor de bază ale operațiunii de republicare a

actelor normative, în cazul în care un act normativ

propus spre republicare a fost modificat prin mai

multe ordonanțe, în vederea republicării era necesară

aprobarea sau respingerea de către Parlament a

acestora.

Au fost amintite, în acest sens, prevederile

art.70 alin.(4) din Legea nr.24/2000, potrivit cărora

republicarea actelor normative modificate saucompletate prin ordonanțe ale Guvernului se facedupă aprobarea acestora din urmă prin lege, pentrua nu se crea eventuale discrepanțe cu actul deaprobare, în cazul în care acesta aduce alte mo -dificări ordonanței supuse aprobării.

Reglementări similare se regăsesc şi în art.15

alin.(3), Legea nr.202/1998 privind organizarea

Monitorului Oficial al României, republicată.

Rezulta deci, că momentul republicării trebuia

să se situeze ulterior aprobării sau respingerii prin

lege a tuturor ordonanțelor modificatoare, şi nu

înainte.

c) Cu ocazia analizării formei republicabile a

Ordonanței de urgență nr.40/1999 privind protecțiachiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spațiile cudestinația de locuințe s-a constatat că la art.21 (fost

art.34), deşi prevederile din acest articol referitoare

la scutirea de impozit pe chirie erau abrogate prin

Legea nr.493/2002 pentru aprobarea Ordonanței

Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit,

acestea au fost totuşi menținute în forma repu -

blicabilă.

Prin nota de restituire s-a precizat că prin

inserarea în forma republicabilă a unor prevederi

abrogate printr-un act care, la rândul lui, era abrogat,

s-ar fi încălcat normele de tehnică legislativă, prin

retroactivitate şi repunere în vigoare a unui text

abrogat.

În acest context, s-a precizat că existau unele

acte normative care nu modificaseră în mod expres

anumite texte din Ordonanța de urgență nr.40/1999,

dar care conțineau modificări implicite ale acesteia.

Ca urmare, republicarea actului nu putea conține

informația juridică reală. S-a exemplificat cazul

Ordonanței de urgență nr.8/2004 privind prelungirea

duratei unor contracte de închiriere, aprobată prin

Legea nr.219/2004, care modifica implicit art.8 din

actul de bază.

S-a considerat că republicarea legii nu putea

avea loc decât după soluționarea contradicțiilor

semnalate, prin promovarea unui act modificator,

care să reglementeze în mod expres intervențiile

legislative necesare pentru asigurarea coerenței

actului normativ de bază.

2. În cazul formelor republicabile avizate de

Consiliul Legislativ, în cuprinsul avizelor au fost

formulate observații şi propuneri, care vizau diverse

aspecte:

a) La forma republicabilă a Legii notarilor

publici şi a activității notariale nr.36/1995, avizul a

semnalat următoarele:

Cu referire la temeiul legal de republicare a

legii, care era Legea nr.71/2011 pentru punerea în

aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, s-a

precizat faptul că acele texte ale actului de bază

modificate prin această lege urmau să intre în vigoare

la data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a

noului Cod civil, în timp ce celelalte texte din

viitoarea formă republicată a legii erau în vigoare.

Prin urmare, pentru a depăşi această situație aparte

din punctul de vedere al producerii efectelor juridice

ale formelor republicabile ale actelor normative, o

soluție putea fi, pe de o parte, ca publicarea formei

republicabile să se facă la 1 octombrie 2011 sau, pe

de altă parte, la nota de subsol indicată şi la fiecare

text modificat prin Legea nr.71/2011 să se facă

următoarea precizare: „Art. ... intră în vigoare la 1

octombrie 2011, data intrării în vigoare a Legii

nr.71/2011”.

Totodată, la nota de subsol corespunzătoare

asteriscului de la finalul titlului, primul alineat urma



să fie reformulat din punct de vedere al redactării, iar

unele acte, prevăzute la prima şi a opta liniuță, să fie

completate cu unele informații, după cum urmează:

„

*)

Republicată în temeiul art.218 din Legea

nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii

nr.287/2009 privind Codul civil, publicată în


10 iunie 2011, dându-se textelor o nouă numerotare.”

În legătură cu art.107, s-a precizat că acest

articol este fostul art.111, care fusese abrogat prin

Ordonanța de urgență nr.85/1997, aprobată cu

modificări prin Legea nr.246/1998. Ulterior aprobării

prin lege, ordonanța menționată fusese abrogată prin

Ordonanța Guvernului nr.73/1999 privind impozitul

pe venit, care a fost respinsă prin Legea nr.206/2002

după ce a fost abrogată prin Ordonanța Guvernului

nr.7/2001 privind impozitul pe venit. Aceasta, la

rândul ei, a fost aprobată cu modificări şi completări

prin Legea nr.493/2002 şi abrogată prin Legea

nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Având în vedere această situație, s-a considerat

că art.111 nu mai era în vigoare şi nu mai putea figura

în forma republicabilă a Legii nr.36/1995, abrogarea

textului având caracter definitiv prin aprobarea prin

lege a Ordonanței de urgență nr.85/1997. Prin

eliminarea acestui articol, art.108 – 113 urmau să fie

renumerotate.

b) La forma republicabilă a Legii nr.255/1998

privind protecția noilor soiuri de plante, avizul a

reținut următoarele observații:

La art.12 alin.(2) lit.d), cu referire la trimiterea

din text la art.46 alin.(2) lit.g), s-a precizat că, după

modificarea ambelor texte în discuție şi înainte de

renumerotarea lor, trimiterea era făcută la art.47

alin.(2) lit.f), care prevedea efectuarea, de către

ISTIS, a examinării tehnice în vegetație. Intenția

legiuitorului în cazul acestei trimiteri, prevăzută în

actul originar, se referea, însă, la lit.g), nu la lit.f),

deoarece la lit.g) era prevăzută o altă atribuție,

respectiv atestarea reprezentanților autorizați pentru

procedurile privind protecția noilor soiuri de plante

în fața ISTIS. Prin urmare, pentru o coroborare exactă

a trimiterii din text cu ipoteza juridică reglementată,

la art.12 alin.(2) lit.d) trebuia să figureze lit.g) a

alin.(2) al art.46, astfel cum, în mod corect, procedase

deja inițiatorul formei republicabile.

Totuşi, având în vedere eroarea din textul

semnalat, s-a considerat utilă o notă explicativă, prin

inserarea unui asterisc la finalul sintagmei „art.46

alin.(2) lit.g)”, căruia să îi corespundă o notă de

subsol, cu următorul conținut:

„*) Trimiterea din textul modificat prin Legea

nr.204/2011 era la art.47 alin.(2) lit.f), care cores -

punde, în prezent, reglementării de la lit.g).”

Referitor la art.51 alin.(3), fost art.52 alin.(4),

nemodificat, s-a precizat că prevederea faptului că

Legea nr.64/1991 a fost republicată ar fi putut induce

unele erori, deoarece această din urmă lege a fost

republicată la o dată ulterioară republicării Legii

nr.255/1998.

Astfel, trimiterile la art.7 alin.3 şi la art.11 din

Legea nr.64/1991 ar fi putut să fie renumerotate după

republicare sau ar fi putut să îşi schimbe fondul

reglementării, astfel încât acestea nu ar mai fi coincis

cu cele inițiale (ceea ce, în fapt, s-a şi întâmplat). Prin

urmare, s-a considerat că ar fi fost utilă soluția

inserării unui asterisc după titlul Legii nr.64/1991, cu

nota de subsol corespunzătoare, însă cu eliminarea

din text a cuvântului „republicată”.

c) La forma republicabilă a Hotărârii Gu ver -

nului nr.65/2009 privind înființarea, organizarea

şi funcționarea Agenției pentru Implementarea

Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi

Mici şi Mijlocii, avizul a semnalat următoarele:

La art.7 alin.(6), ultima teză, având în vedere

că textul fusese introdus prin Hotărârea Guvernului

nr.854/2010 că alin.(5

1

) al art.7, deci prevederile sale

produseseră efecte juridice doar de la data intrării în

vigoare a hotărârii modificatoare, s-a propus inse -

rarea unui asterisc căruia urma să îi corespundă o

notă de subsol, cu următorul conținut:

„*) Fost alin.(5

1

), introdus prin Hotărârea

Guvernului nr.854/2010, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr.628 din 7 septembrie

2010”.

Referitor la art.10-13, s-a precizat că aceste

texte nu trebuiau să figureze în cuprinsul formei

republicabile, deoarece constituiau prevederi cu

caracter tranzitoriu ale actelor modificatoare. În

practica republicării actelor normative, în situația în

care actele modificatoare ale actului supus repu -

blicării conțin măsuri tranzitorii sau finale, la finalul

formei republicabile, se inserează o notă care

reproduce aceste prevederi, ele având legătură cu

actul republicat.

Prin urmare, s-a propus ca respectivele dispo -

ziții să fie eliminate din forma republicabilă, urmând

să figureze într-o notă finală, inserată după textul

republicabil al Hotărârii Guvernului nr.65/2009.

Urmare a acestei operațiuni, articolele formei

republicabile urmau să fie renumerotate, art.14 şi

art.15 devenind art.10 şi art.11.

3. Aşa cum s-a precizat, în anul 2011, pentru

una din cele 46 de cereri de republicare, Consiliul



Legislativ a emis aviz negativ. Este vorba despre

forma republicabilă a Legii nr.80/1995 privind

statutul cadrelor militare care a fost avizată negativ,

pentru următoarele considerente:

În forma republicabilă a Legii nr.80/1995,

apăreau unele prevederi abrogate prin Legea

nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Era vorba de dispozițiile referitoare la pensii

cuprinse la art.11 alin.1 şi 2, art.21 alin.3 şi art.24 din

Legea nr.80/1995, texte abrogate prin art.196 lit.r) din

Legea nr.263/2010. În legătură cu pensiile de serviciu

ale categoriilor profesionale care beneficiau, prin legi

speciale, de o asemenea pensie (inclusiv pensiile

militare), s-a precizat că fuseseră desființate mai întâi

prin Legea nr.119/2010, care a statuat că acestea

devin pensii în sensul Legii nr.19/2000, iar apoi prin

Legea nr.236/2010, care a abrogat expres prevederile

actelor normative privind pensiile de serviciu.

Unele prevederi abrogate prin Ordonanța

Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit,

abrogată prin Ordonanța Guvernului nr.7/2001 pri -

vind impozitul pe venit şi respinsă prin Legea

nr.206/2002 erau, de asemenea, reproduse în forma

republicabilă a Legii nr.80/1995.

Era vorba de prevederile referitoare la reduceri

sau scutiri de impozit pe venit cuprinse în art.9 lit.c)

şi art.10 din Legea nr.80/1995, prevederi abrogate

prin art.86 din Ordonanța Guvernului nr.73/1999

privind impozitul pe venit, abrogată, la rândul ei, prin

Legea nr.571/2003.

Și în acest caz, prin inserarea în forma repu -

blicabilă a acestor prevederi abrogate printr-un act

care, la rândul lui, era abrogat, s-ar fi încălcat

normele de tehnică legislativă, prin retroactivitate şi

repunere în vigoare a unui text abrogat, o simplă notă

de subsol, neputând clarifica situația juridică regle -

mentată.

Ca în fiecare an, Consiliul Legislativ a inter -

venit şi a transmis Secretarului General al Camerei

Deputaților şi Secretariatului General al Guvernului

situația statistică a actelor normative publicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I, în anul 2011,

care au dispus republicări, precum şi modul cum au

fost realizate acestea.

Această situație dă posibilitatea analizării

actelor normative asupra cărora s-ar impune inter -

venții legislative din perspectiva noilor realități socio-

economice, dar şi aceea a identificării ordonanțelor

emise de Guvern care nu au fost încă aprobate/

respinse prin lege, situație care determină, întârzieri

în republicarea multor acte normative.

B. Acte normative propuse spre rectificare

în anul 2011

În anul 2011 au fost examinate 115 de cereri

de rectificare a unor acte normative sau individuale,

dintre care două au fost avizate negativ, 44 au fost

avizate favorabil cu observații şi propuneri, iar 69

de cereri au fost restituite.

1. În cazul avizelor negative s-a constatat că

propunerile de rectificare reprezentau de fapt,

modificări de fond şi nu aveau ca obiect îndreptarea

unor erori materiale, astfel cum prevede legea în

cazul acestei operațiuni.

a) Prin cererea de rectificare a Ordonanței de

urgență nr.6/2011 pentru stimularea înființării şi

dezvoltării microîntreprinderilor de către între -

prinzătorii tineri se solicita extinderea câmpului de

excepții de la plata taxelor pentru operațiunile de

înmatriculare efectuate la oficiile registrului comer -

țului şi asupra tarifelor pentru serviciile regieiMonitorul Oficial.

În urma convorbirilor telefonice a rezultat că,

din modul cum a fost gândită ordonanța de urgență

în cauză, în mod evident nu s-a avut în vedere şi

scutirea de la plata tarifelor pentru serviciile furnizate

de Monitorul Oficial pentru stimularea înființării şi

dezvoltării microîntreprinderilor de către între -

prinzătorii tineri şi, mai mult, că prin promovarea

unei astfel de rectificări situația nu se putea remedia,

în condițiile în care nu rezulta din niciun document că

ar fi existat şi fonduri bugetare care să poată acoperi

aceste scutiri de la plata tarifelor.

Analizând fondul reglementării, s-a constat că

o astfel de solicitare era de natura modificării actului

normativ, nefiind susceptibilă a fi promovată prin

procedura rectificării, în conformitate cu prevederile

legale specifice în materie.

Prin aviz s-a precizat că, în conformitate cu

art.17 din Legea nr.202/1998 privind organizarea

Monitorului Oficial al României, coroborat cu art.71

din Legea nr.24/2000, Consiliul Legislativ avizează

numai rectificările aduse textelor unor acte nor ma -

tive, în cazul în care, ulterior publicării se descoperă

erori materiale.

Or, scutirea şi a altor servicii de la plata tari -

felor prin acoperirea acestor cheltuieli din fonduri

publice nu constituia o eroare materială, aceasta

afectând chiar fondul reglementării, cu impact asupra

bugetului public.

În acelaşi context, s-a menționat că proiectul

legii de aprobare a ordonanței în cauză era depus la

Senat, ca primă Cameră sesizată, astfel că o eventuală

corecție a textului s-ar fi putut realiza în cadrul pro -

cedurii de adoptare a legii de aprobare a respectivei

ordonanțe de urgență.



b) Cel de-al doilea aviz negativ a fost emis

pentru rectificarea Instrucțiunii nr.3/2011 privind

aplicarea Standardelor internaționale de rapor -

tare financiară de către entitățile autorizate,

reglementate şi supravegheate de Comisia �ațio -

nală a Valorilor Mobiliare. Prin cererea de recti -

ficare se solicita eliminarea sintagmei „aprobate prin

Ordinul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare

nr.75/2005, cu modificările şi completările ulte -

rioare” din cadrul textului art.2 alin.(1), precizân -

du-se numai faptul că „rectificarea nu se datorează

Comisiei Naționale a Valorilor Imobiliare”.

Examinând cererea de rectificare s-a constatat

că presupusa eroare pentru care se solicită rectificare

se găsea în cuprinsul art.2 alin.(1) din Instrucțiunea

nr.3/2011, aprobată prin Ordinul Comisiei Naționale

a Valorilor Mobiliare nr.11/2011.

Procedând la analiza fondului reglementării,

s-a constatat că obiectul de reglementare al Ordinului

Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr.75/2005,

astfel cum rezulta din evidența Consiliului Legislativ,

era tocmai aprobarea Reglementărilor contabile con -

forme cu Directiva a IV-a a Comunităților Economice

Europene aplicabile entităților autorizate, regle -

mentate şi supravegheate de Comisia Națională a

Valorilor Mobiliare, deci exact cele invocate în cadrul

normei de la art.2 alin.(1).

Ținând seama de aceste constatări, s-a apreciat

că nu era vorba despre vreo eroare materială în

privința acestui aspect. În ceea ce priveşte modul de

redactare a actului normativ, în sensul dacă precizarea

respectivă se impunea sau nu în contextul dat,

întrucât cererea nu era motivată, nu rezulta nece -

sitatea eliminării sintagmei în cauză, şi nici faptul că,

în eventualitatea unei asemenea operațiuni, nu ar fi

fost afectat fondul reglementării.

Prin urmare, cererea de rectificare a fost

avizată negativ, constatându-se că nu era vorba de o

eroare materială. S-a propus, de aceea, ca îndreptarea

textului să se facă prin procedura modificării, cu atât

mai mult cu cât, fiind vorba de un ordin al minis-

trului, adoptarea acestuia se putea face într-un

interval de timp rezonabil, ce nu presupune par -

curgerea unui traseu legislativ îndelungat.

2. În cazul avizelor favorabile cu observații şi

propuneri s-a constatat că şi în anul 2011 au existat

cereri de rectificare nemotivate în conformitate cu

Ordinul Secretarului General al Camerei Deputaților

nr.1432/2010, astfel că pentru emiterea avizului a fost

necesar a se contacta inițiatorii, pentru completarea

cererilor cu motivarea corespunzătoare.

În alte situații, s-a constatat că cererile de

rectificare nu erau redactate cu respectarea condițiilor

stabilite prin normele legale şi nici nu erau indicate,

în cele mai multe cazuri, persoanele care să poată da

explicații, informații sau precizări pe tot parcursul

procedurii de rectificare.

O situație aparte în cazul avizelor favorabile o

constituie rectificarea unor acte normative cu caracter

internațional, în cazul în care existau unele erori de

traducere şi redactare a actului original.

a) Cu titlu de exemplu, amintim aici cererea

de rectificare a Hotărârii Guvernului nr.891/2011

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul

României şi Guvernul Georgiei cu privire la coope -

rarea economică, ştiințifică şi tehnică, semnat la

Bucureşti la 2 iunie 2010, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr.687 din 28 sep-

tembrie 2011. Cererea a fost formulată de Ministerul

Economiei, Comerțului şi Mediului de Afaceri, care

solicita mai multe rectificări în cadrul Acordului,consecință a faptului că „textul în limba română dat

publicității trebuia să corespundă ad litteram textului

în limba română convenit/semnat de Părți”.

Analizând cererea de rectificare s-a constatat

că o parte dintre textele Acordului erau susceptibile a

fi îndreptate prin procedura rectificării actelor

normative interne, întrucât, astfel cum rezulta chiar

din formularea cererii de rectificare, corecturile vizau

doar forma Acordului dată publicității.

Prin cerere însă, se solicita şi rectificarea altor

4 texte, care aveau forma identică cu cea a textului în

limba română adoptat şi semnat de Părți.

Având în vedere că Acordul a fost redactat în

două exemplare originale, în limbile română, geor -

giană şi engleză, toate textele fiind egal autentice, în

conformitate cu prevederile art.31 alin.(4) coroborate

cu prevederile art.33 din Legea nr.590/2003 privind

tratatele, îndreptarea presupuselor erori se putea

realiza numai prin schimb de note verbale inițiat de

Ministerul Afacerilor Externe.

b) O situație atipică întâlnită a fost aceea în

care, deşi Părțile inițiaseră schimbul de note verbale

în vederea îndreptării erorilor materiale descoperite

ulterior în textul Tratatului, şi conveniseră asupra

acestora în cadrul negocierilor, aceste Note verbale

au fost transmise Consiliului Legislativ spre pro -

nunțare asupra oportunității promovării rectificării,

şi nu direct redacției Monitorului Oficial, cum ar fi

fost normal, odată ce procedura era îndeplinită. Este

vorba despre rectificarea Hotărârii Guvernului

nr.770/2011 pentru aprobarea Acordului dintre Gu -

vernul României şi Guvernul Republicii Federative



a Braziliei privind cooperarea economică şi tehnică,

semnat la Rio de Janeiro la 28 mai 2010. Solicitarea

s-a soluționat prin adresă de restituire pe considerent

că, din documentația anexată cererii rezulta existența

Notelor verbale prin care fusese semnalate şi accep-

tate de către părți erorile materiale apărute în textul în

limba română, astfel că rectificarea solicitată nu era

supusă avizării Consiliului Legislativ.

3. Unele cereri de rectificare au fost restituite

pe motivul că actele care se doreau rectificate erau,

prin conținutul lor, acte individuale, şi nu acte

normative, (decrete privind conferirea unor decorații,

hotărâri ale Guvernului privind acordarea de ajutoare

de urgență, de trecere a unor imobile din domeniul

privat al statului în domeniul public, de alocări de

sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția

Guvernului pentru unele județe ori de acordare,

redobândire sau renunțare la cetățenia română, care

rezolvau o situație concretă, şi, ca urmare, nu erau

supuse avizării Consiliului Legislativ.

O situație aparte o constituie restituirea ce re -

rilor de rectificare a hotărârilor Curții Europene a

Drepturilor Omului pe considerentul actului juris -

dicțional, de dispoziție al Curții Europene a

Drepturilor Omului, prin care se soluționează un

litigiu concret şi care nu intră sub incidența pre -

vederilor specifice procedurii rectificării. Tot pe

considerentul actului jurisdicțional au fost restituite o

serie de decizii ale Înaltei Curți de Casație şi Justiție

care examinau recursul în interesul legii. Amintim,

spre exemplu, cererea de rectificare a Deciziei Înaltei

Curți de Casație şi Justiție nr.8 din 6 iunie 2011.

IV. ARMO�IZAREA LEGISLAȚIEI

I�TER�E CU REGLEME�TĂRILE

U�IU�II EUROPE�E

În realizarea competențelor de avizare a pro -

iec telor de acte normative şi a propunerilor legis -

lative, Consiliul Legislativ a examinat şi în anul 2011

concordanța normelor juridice interne propuse cu

reglementările Uniunii Europene, pe linia armonizării

legislative, din perspectiva necesității de îndeplinire

a obligațiilor ce revin României, desprinse din cali -

tatea sa de stat membru.

Procesul de armonizare legislativă s-a ra cordat

exigențelor etapei pe care o parcurge România, şi

anume aceea de consolidare a statutului său juridic

în cadrul Uniunii Europene şi de eli minare a întâr -

zierilor în alinierea la acquis-ul euro pean, în con -

textul necesității respectării angaja mentelor asumate.

Problematica vizată de proiectele de acte

normative în raport cu segmentul legislației europene

incidente s-a circumscris Politicii regionale şi coor -

donării instrumentelor structurale, Politicii în materia

protecției consumatorului, a protecției mediului, a

transporturilor, precum şi Politicii Agricole şi Ener -

getice ale Uniunii Europene.

a) Din analiza modului de preluare sau

adaptare a proiectelor examinate în raport cu normele

ori exigențele dreptului european s-a constatat că

unele proiecte au asigurat transpunerea integrală a

directivelor de bază şi a actelor de modificare şi

completare a acestora. Exemplificăm, în acest sens:

– proiectul de Ordonanță de urgență pentru

siguranța în cazul accidentelor din sectorul

de trans port maritim;

– proiectul de Ordonanță de urgență privind

atribuirea anumitor contracte de achiziții

publice în domeniile apărării şi securității;


unele măsuri pentru modificarea unor acte

normative în domeniul comunicațiilor elec -

tronice;

– proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru

modificarea anexelor nr.2, 5 şi 6 la Hotărârea

Guver nului nr.877/2010 privind intero pe-

rabilitatea sistemului feroviar;

– proiectul de Hotărâre a Guvernului privind

siguranța jucăriilor;


modificarea şi completarea Hotărârii Guver -

nului nr.1029/2008 referitoare la condițiile

introducerii pe piață a maşinilor;


măsuri de supraveghere a pieței aparatelor

consu matoare de combustibili gazoşi şi sta -

bilirea condițiilor de introducere pe piață a

acestora;


promovarea utilizării biocarburanților şi a

bioli chidelor;

– propunerea legislativă privind reținerea

datelor generate sau prelucrate de furnizorii

de rețele publice de comunicații electronice

şi de furnizorii de servicii de comunicații

electronice destinate publicului.

b) Prin alte proiecte de acte normative s-a

asigurat doar transpunerea parțială a reglemen -

tărilor Uniunii Europene, cum ar fi:

– proiectul de Ordonanță a Guvernului privind

reglementarea unor măsuri financiar – fiscale

în domeniul bancar;



– proiectul de Lege pentru completarea Legii

nr.95/2006 privind reforma în domeniul

sănătății;


producerea, importul şi comercializarea

suplimentelor alimentare;

– proiectul de Lege privind registratorii comer -

ciali şi activitatea de înregistrare în registrul

comerțului, precum şi pentru modificarea

unor acte normative cu incidență asupra acti -

vității de înregistrare în registrul comerțului.

c) Consiliul Legislativ a avizat şi proiecte de

acte normative care, deşi nu intrau sub incidența

directă a dreptului Uniunii Europene şi nu preluau un

act juridic concret, erau conforme principiilor

fundamentale ale Uniunii Europene ori se încadrau

spiritului legislației europene:

– propunerea legislativă privind modificarea

Legii nr.448/2006 privind protecția şi pro -

mo varea drepturilor persoanelor cu han di -

cap;

– proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru

aprobarea Strategiei naționale privind

imigrația pentru perioada 2011-2014;

– propunerea legislativă privind înființarea,

organizarea şi funcționarea serviciilor de

creştere, îngrijire şi educare a copiilor în

vârstă de 0-3 ani;

– proiectul de Lege pentru modificarea şi

completarea Legii nr.273/2004 privind

regimul juridic al adopției;

– proiectul de Lege privind cooperarea între

Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor

europene;

– proiectul de Lege privind reproducerea

umană asistată medical;

– proiectul de Lege privind unele măsuri

suplimentare pentru etichetarea produselor

alimentare.

d) În activitatea de avizare Consiliul Legislativ

a sesizat şi unele situații în care, prin dispozițiile

conținute, proiectele de acte normative erau sus -

ceptibile de a încălca prevederi de ordin substanțial şi

procedural ale dreptului Uniunii Europene. Exem -

plificăm, în acest sens:

– propunerea legislativă privind statutul

artistului în România, exercitarea profesiei

de artist, precum şi înființarea, organizarea

şi funcționarea Ordinului Artiştilor din

România.

Avizul a semnalat că textul art.7 alin.(2) intra

în contradicție cu principiile dreptului european,

deoarece crea un regim discriminator pentru toți

artiştii cetățeni străini (textul nefacând nici o

diferențiere nici între cetățenii statelor terțe şi cetă -

țenii statelor Uniunii Europene), aspect ce încălca nu

numai principiile consacrate de Tratatul de la

Lisabona, dar şi Acordul privind aspectele legate de

comerț ale dreptului de proprietate intelectuală

(TRIPS) al Organizației Mondiale a Comerțului,

documente redactate în respectul principiilor de

nondiscriminare şi de tratament național.

Dincolo de transpunerea directivelor europene,

ca obiect predilect al procesului de armonizare

legislativă, crearea cadrului juridic necesar aplicării

directe şi obligatorii a regulamentelor Uniunii

Europene a constituit o altă coordonată a acestui

proces, integrată activității de avizare.

În acest context, proiectele de acte normative

inițiate au vizat măsuri cu caracter instituțional,

metodologic, procedural ori de instituire a unor

mecanisme de control sau a unor sancțiuni corelative,

prin care să se asigure aplicarea directă a reglemen -

tărilor Uniunii Europene, în condițiile art.288 din

Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene

(TFUE). Exemplificăm prin:


stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării

prevederilor Regulamentului (CE) nr.1221/2009 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 25 no -

iembrie 2009 privind participarea voluntară a

organizațiilor la un sistem comunitar de management

de mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr.761/2001 şi a Deciziilor

nr.2001/681/CE şi 2006/193/CE ale Comisiei;


stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a

Regulamentului (CE) nr.1005/2009 al Parlamentului

European şi al Consiliului privind substanțele care

diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordo -

nanței Guvernului nr.89/1999 privind regimul co mer -

cial şi introducerea unor restricții la utilizarea

hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de

ozon;


stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regu lamen -

tului (CE) nr.443/2009 al Parlamentului European şi

al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a

standardelor de performanță privind emisiile pentru

autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a

Comunității de a reduce emisiile de CO

2

generate de

vehiculele uşoare;




stabilirea unor fapte contravenționale din domeniul

aviației civile;


mențiunile nutriționale şi de sănătate asociate ali -

mentelor.

Procesul de aliniere la acquis-ul Uniunii

Europene şi, respectiv, de îndeplinire a obligațiilor de

stat membru, a mai vizat pe de o parte, recuperarea

întârzierilor determinate de depăşirea termenelor

limită de transpunere stabilite de unele directive, iar

pe de altă parte, completarea ori modificarea demer -

sului inițial de preluare a unor reglementări ale

Uniunii Europene, prin aplicarea corecțiilor cores -

punzătoare, în situațiile de transpunere neconformă

sau incompletă a respectivelor acte juridice europene

sesizate de către Comisia Europeană.

Îndeplinirea acestor obiective a presupus

avizarea în regim de urgență a mai multor proiecte de

acte normative având ca scop prevenirea declanşării

şi/sau întreruperii procedurii de infringement declan -

şată de Comisia Europeană împotriva României, prin

introducerea acțiunilor specifice în constatarea

neîndeplinirii obligațiilor de stat membru al Uniunii

Europene. Amintim aici:


unele măsuri pentru organizarea şi funcționarea

Consiliului de Supraveghere;

– proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi

completarea Hotărârii Guvernului nr.546/2008 pri -

vind gestionarea calității apei de îmbăiere;


promovarea vehiculelor de transport rutier nepo -

luante şi eficiente din punct de vedere energetic;


modificarea şi completarea Legii nr.17/1990, repu -

blicată, privind regimul juridic al apelor maritime

interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al

zonei economice exclusive ale României;


siguranța în cazul accidentelor din sectorul de

transport maritim;


protecția consumatorilor la încheierea, executarea şi

revânzarea contractelor privind dobândirea dreptului

de folosință pe o perioadă determinată a unuia sau a

mai multor spații de cazare şi a contractelor pe

termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru

produsele de vacanță, precum şi la încheierea şi

executarea contractelor de schimb;


unele măsuri pentru modificarea unor acte normative

în domeniul comunicațiilor electronice.

În temeiul prevederilor statuate prin Tratatul

de la Lisabona, prin care se sporesc funcțiile, dar şi

contribuțiile parlamentelor naționale în realizarea

politicilor Uniunii, dată fiind participarea şi impli -

carea într-o măsură mai mare a acestora la activitățile

Uniunii Europene, din perspectiva respectării prin -

cipiului subsidiarității şi proporționalității, Parla -

mentului României i s-a solicitat să se pronunțe

asupra următoarelor proiecte de acte legislative ale

Uniunii Europene.

– propunerea de Regulament al Consiliului

UE privind competența, legea aplicabilă, recu -

noaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti

în materia parteneriatelor înregistrate;


UE privind competența, legea aplicabilă, recu -

noaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti

în materia regimurilor matrimoniale;


UE de modificare a Regulamentului (CE)

nr.1049/2001 privind accesul public la docu -

mentele Parlamentului European, ale Consiliului

şi ale Comisiei.

În acest sens, Comisia Juridică, de Disciplină

şi Imunități a Camerei Deputaților a sesizat Consiliul

Legislativ în vederea formulării unor avize.

Cele două propuneri de acte europene se con -

formau inclusiv principiului proporționalității, a doua

exigență majoră a Protocolului nr.2 al TFUE, întrucât

proiectele de Regulament se limitau strict la ceea ce

era necesar pentru atingerea obiectivelor prestabilite

ale reglementărilor promovate.

În ceea ce priveşte propunerea de Regulament

al Parlamentului European şi al Consiliului de mo -

dificare a Regulamentului (CE) nr.1049/2001 privind

accesul public la documentele Parlamentului

European, ale Consiliului şi ale Comisiei, analiza

întreprinsă a reliefat că aceasta era în acord cu

dispozițiile art.15 alin.(3) din versiunea consolidată a

Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene şi

respecta principiile subsidiarității şi proporționalității,

întrucât obiectivul privind reglementarea accesului

public la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor

şi agenților Uniunii Europene, inclusiv la cele ale

Serviciului European de Acțiune Externă, nu putea fi

atins prin reglementări adoptate la nivelul statelor

membre şi nici nu se depăşea ceea ce era necesar a se

reglementa pentru realizarea acestui obiectiv.

În anul 2011, Consiliul Legislativ, prin Depar -

tamentul de specialitate, şi-a intensificat colaborarea



cu structurile guvernamentale din perspectiva pro -

cesului de armonizare legislativă ori de implementare

a acquis-ului Uniunii Europene, îndeosebi cu Depar -

tamentul Afacerilor Europene, reorganizat spre finele

anului ca minister.

De asemenea, reprezentanții Departamentului

de specialitate au participat la numeroase reuniuni,

seminarii, mese rotunde ori alte întâlniri cu caracter

ştiințific, organizate de instituțiile publice cărora le

revin responsabilități pe linia aplicării dreptului

european, pe teme de maximă actualitate, dar şi de

organizații neguvernamentale de profil sau asociații

profesionale (Societatea Română de Drept European,

Uniunea Națională a Juriştilor din România, Camera

de Comerț şi Industrie a României, Camera Națională

a Consilierilor în Proprietate Industrială din

România, Oficiul Român pentru Dreptul de Autor,

Oficiul de Stat pentru Invenții şi Mărci etc.).

V. EVIDE�ȚA OFICIALĂ A LEGISLAȚIEI

ROMÂ�IEI. REPERTORIUL LEGISLAȚIEI

ROMÂ�IEI

1. Evidența oficială a legislației

În anul 2011, Consiliul Legislativ a continuat

organizarea şi ținerea evidenței oficiale a legislației

României, necesară pentru desfăşurarea procesului

legislativ, dar şi pentru realizarea lucrării „Reper -toriul legislației României – evidență oficială. Edițiaa XVI-a”.

Această activitate a constat, în principal, în

actualizarea fişierului legislației României cu toate

actele publicate în decursul anului 2011 în Monitorul

Oficial al României, Partea I, prin includerea legilor,

decretelor, ordonanțelor, ordonanțelor de urgență,

hotărârilor Guvernului, precum şi a celorlalte acte

emise de organele de specialitate ale administrației

publice centrale şi de autoritățile administrative

autonome în baza de date legislativă, indiferent dacă

acestea erau normative sau individuale.

Actele normative au fost incluse în bază cu

toate elementele lor de identificare, realizându-se şi

indexarea acestora pe materii, precum şi separarea

legislației active de legislația abrogată în anul 2011.

Operațiile specifice pe care le presupune

activitatea de actualizare a bazei de date, precum şi

cea de transmitere a datelor către administratorii site-

urilor Consiliului Legislativ şi Camerei Deputaților,

au constat în încărcarea a 6.784 de acte normative şi

individuale publicate.

Situația statistică a tuturor actelor adoptate în

anul 2011, normative sau individuale, de bază sau

modificatoare, se prezintă, astfel:

– legi: 302

– ordonanțe ale Guvernului: 30

– ordonanțe de urgență: 125

– hotărâri ale Guvernului: 1.305

Total: 1.736

Precizăm că din cele 302 de legi, 127 au avut

ca obiect de reglementare aprobarea unor ordonanțe

sau ordonanțe de urgență ale Guvernului, în timp ce

6 dintre ele au avut ca obiect respingerea de ordo -

nanțe.

Referitor la situația statistică a actelor

normative de bază, adoptate în anul 2011, care

însumează un număr de 757 acte, pe categorii,

aceasta se prezintă astfel:

– legi: 216

– ordonanțe ale Guvernului: 12


– hotărâri ale Guvernului: 466.

Dintre aceste acte normative de bază, la data

de 15 ianuarie 2012 mai erau în vigoare:

– legi: 207

– ordonanțe ale Guvernului:12


– hotărâri ale Guvernului: 464.

În anul 2011 au fost scoase din legislația activă

un număr de 199 de acte normative (decrete ale

Consiliului de Stat, legi, ordonanțe, ordonanțe de

urgență şi hotărâri ale Guvernului).

Din analiza evidenței actelor adoptate şi publi -

cate în anul 2011 rezultă că din succesiunea crono -

logică a ordonanțelor de urgență lipseşte numărul 90.

În legătură cu Hotărârile Guvernului, precizăm că,

din cele 1.305 adoptate în anul 2011, au fost publicate

1.279, unele dintre hotărârile nepublicate având

caracter militar, fiind comunicate doar instituțiilor

interesate, astfel cum prevede art.108 alin.(4) din

Constituție.

Având în vedere că, potrivit dispozițiilor

legale, Consiliul Legislativ nu avizează proiectele de

acte normative adoptate de autoritățile administrative

autonome şi de organele de specialitate ale admi nis -

trației publice centrale, situațiile statistice prezentate

se referă strict la actele normative adoptate de

Parlament şi de Guvern.

Menționăm însă, că Consiliul Legislativ ține şi

evidența acestor acte (ordine, instrucțiuni, norme,

norme metodologice, norme tehnice, regulamente,

circulare, decizii, etc.), dată fiind importanța lor în



cadrul sistemului legislativ. Și pentru aceste acte s-a

păstrat modalitatea de ținere a evidenței, aşa cum se

procedează şi în cazul actelor de nivel superior, prin

clasificarea în funcție de emitenți şi anul adoptării şi

încadrarea acestora ca acte de bază sau cu rol

modificator, normative sau individuale.

Încărcarea în baza de date a tuturor actelor s-a

făcut prin indicarea elementelor de identificare,

respectiv titlu, intrare în vigoare, compoziție, înca -

drare ca fiind de bază sau modificator, normativ sau

individual, temei legal, funcție activă, trimiteri, norme

în alb, norme de republicare, directive trans puse.

Această activitate a necesitat, mai întâi lec -

turarea actului, introducerea elementelor de identi -

ficare şi a elementelor structurale, pentru ca apoi, să

se facă analiza juridică a acestuia, respectiv a funcției

active.

Evidența informatizată a legislației permite

extragerea fişei actului din baza de date putându-se

cunoaşte situația fiecărui act normativ la diferite

momente istorice. Această fişă păstrează formatul

fişelor de evidență pe suport de hârtie şi cuprinde o

multitudine de informații referitoare la actul nor-

mativ, precum încadrarea acestuia ca normativ sau

individual, de bază ori modificator, temeiul legal,

funcția pasivă şi funcția activă.

În afara fişierului electronic al actelor nor -

mative, Consiliul Legislativ mai are în evidența sa şi

un număr de cca.33.500 de fişe pe suport de hârtie,

corespunzătoare aceluiaşi număr de acte normative,

care cuprinde legislația României începând cu anul

1864 şi până în anul 2003 şi care reflectă evoluția

acesteia pe o perioadă de 140 de ani.

În prezent, evidența actelor normative este

complet informatizată, asupra fondului legislativ

efectuându-se numai în anul 2011 circa 25.000 de

operațiuni.

Actele normative de bază care formează fon dul

activ al legislației naționale, la data de 31 decembrie

2011, se prezintă, astfel:



În baza evidenței legislației, Consiliul

Legislativ a identificat o serie de acte normative

asupra cărora s-a intervenit masiv prin numeroase

operațiuni de modificare şi completare, uneori chiar

la intervale scurte de timp, intervenții care au generat

greutăți în înțelegerea şi aplicarea corectă a normelor

legale. Anexa nr.3 evidențiază această categorie de

acte normative*. Pentru identificarea cu uşurință a

prevederilor legale în vigoare era necesară republi -

carea acestor acte, operațiune care însă nu s-a realizat

în timp, fie datorită lipsei normei care să dispună

republicarea, fie datorită nerespectării termenelor de

către instituțiile publice care avea obligația redactării

formei republicabile.

Amintim: Legea nr.571/2003 privind Codul

fiscal, care de la adoptare a suferit 82 intervenții le gis -

lative, dintre care 7 în anul 2011; Legea nr.80/1995

privind statutul cadrelor militare, care a suferit

30 intervenții legislative; Ordonanța Guver nului

nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care

Acte normative de bază din perioada 1864 – 31 decembrie 2011,

în vigoare sau neabrogate expres, existente în fondul

activ al legislației României

* Anexa nr. 3 poate fi consultată în integralitate la http://

www.clr.ro/binform.htm.

de la republicarea din anul 2007 a mai suferit un

număr de 24 intervenții legislative, dintre care 7 în

anul 2011; Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor

şi drepturile conexe, care a suferit 11 inter venții

legislative; Hotărârea Guvernului nr.44/2004 pentru

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr.571/2003 privind Codul fiscal, care a suferit un

număr de 27 intervenții legislative.

Pe de altă parte, trebuie precizat că au existat

acte normative noi prin care a fost modificată masiv

legislația în vigoare, spre exemplu Legea educației

naționale nr.1/2011 care a modificat sau abrogat un

număr de 63 de acte normative în domeniul său;

Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii

nr.287/2009 privind Codul civil, care a modificat sau

abrogat un număr de 61 de acte normative.

Declararea neconstituționalității unor dispoziții

legale, în special a celor cu caracter abrogator, a

repre zentat un alt aspect cu implicații asupra evi -

denței actelor normative.

În anul 2011, printr-un număr de 12 decizii ale

Curții Constituționale au fost declarate ca neconsti -

tuționale o serie de dispoziții legale.

Aceste decizii au fost luate în evidență şi

menționate în fişa actului care a fost declarat integral

sau parțial neconstituțional.

În exercitarea atribuției de evidență oficială a

legislației, Consiliul Legislativ, urmăreşte emiterea

actelor normative în executare, dispuse prin legi,

ordonanțe şi hotărâri ale Guvernului, de către

autoritățile publice competente.

În acest scop, Consiliul Legislativ întocmeşte

lunar situația actelor normative care au dispus

elaborarea de norme metodologice şi alte acte în

aplicare, precum şi stadiul realizării acestor dispoziții

legale, situație care se transmite Secretariatului

General al Guvernului şi Departamentului pentru

Relația cu Parlamentul la data de 15 a fiecărei luni.

Din această evidență a rezultat că în anul 2011,

un număr de 108 acte normative de categorie juridică

superioară, din care 28 legi, 12 ordonanțe, 38 ordo -

nanțe de urgență şi 30 hotărâri ale Guvernului au

dispus elaborarea a 173 de acte în aplicare. Dintre

acestea, au fost elaborate 68 de acte în aplicare, din

care 10 în termen, 31 cu termen depăşit şi 27 fără

termen.

S-a constatat, totodată, că 101 acte în aplicare

nu au fost elaborate, din care: 50 au depăşit termenul

de elaborare, 38 nu au avut precizat acest termen, iar

13 nu au avut termenul de elaborare expirat la finele

anului 2011.

Odată cu realizarea acestei evidențe, Consiliul

Legislativ a verificat şi dacă au fost întrunite con -

dițiile ce trebuie îndeplinite de actele în aplicare, şi

anume:

– să fie în conformitate cu actele de categorie

juridică superioară, în sensul să nu conțină dispoziții

contrare acestora;

– să nu conțină norme primare sau să nu

intervină în domenii a căror reglementare trebuie

realizată prin acte cu forță juridică superioară.

Dintre actele normative care au dispus adop -

tarea de acte în aplicare, acte care nu au fost publicate

până la finele anului 2011, amintim:

– Legea dialogului social nr.62/2011, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.322 din

10 mai 2011, a dispus în art.176 alin.(1) ca, în termen

de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să se

adopte, prin hotărâre a Guvernului, modalitatea de

înființare, organizare şi funcționare a Oficiului de

Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de

Muncă.

– Legea nr.105/2011 privind gestionarea şi

utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a

cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul

„Cooperare teritorială europeană”, publicată în


21 iunie 2011, a dispus în art.28 ca, în termen de 60

de zile de la intrarea în vigoare a legii, să se adopte,

prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale

şi turismului şi al ministrului finanțelor publice,

normele metodologice de aplicare.

– Ordonanța Guvernului nr.18/2011 pentru

stabilirea măsurilor privind verificarea şi controlul

unităților sanitare cu paturi de către Ministerul Sănătății

şi instituțiile din subordinea acestuia, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.607 din 29

august 2011, a dispus în art.5 ca, în termen de 30 de zile

de la intrarea în vigoare a ordonanței, să se adopte, prin

hotărâre a Guvernului, stabilirea contravențiilor şi a

sancțiunilor aplicabile pentru nerespectarea dispo -

zițiilor acestei ordonanțe. În acelaşi timp, prin art.6 din

aceeaşi ordonanță, s-a dispus ca, în termen de 30 de zile

de la intrarea în vigoare a acesteia, să se adopte, prin

ordin al ministrului sănătății, normele metodologice de

aplicare.

– Ordonanța de urgență nr.58/2011 pentru

modificarea art.5

2

din Ordonanța Guvernului

nr.70/2002 privind administrarea unităților sanitare

publice de interes județean şi local, publicată în


22 iunie 2011, a dispus în art.II ca, în termen de 7 zile

de la intrarea în vigoare a acesteia, să se adopte, prin

ordin al ministrului sănătății, normele privind orga -



nizarea şi funcționarea centrelor de sănătate multi -

funcționale.

– Ordonanța de urgență nr.94/2011 privind

organizarea şi funcționarea inspecției economico-

financiare la operatorii economici, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.799 din 11

noiembrie 2011, a dispus în art.26 alin.(1) ca, în

termen de 15 zile de la publicarea ordonanței de

urgență, să se adopte, prin hotărâre a Guvernului,

norme metodologice privind înființarea, organizarea,

funcționarea şi structura organizatorică a inspecției

economico-financiare.

– Hotărârea Guvernului nr.790/2011 pentru

modificarea Hotărârii Guvernului nr.984/1999 pri -

vind înființarea Institutului Național de Cercetare –

Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Științelor

Biomedicale „Victor Babeş”, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr.591 din 22 august

2011, a dispus în art.II alin.(1) ca, în termen de 45 de

zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, să se adopte,

prin ordin al ministrului sănătății, structura organi -

zatorică a Institutului Național de Cercetare-Dez vol -

tare în Domeniul Patologiei şi Științelor Biomedicale

„Victor Babeş”.

Pe de altă parte, semnalăm că au existat şi în

anul 2011 acte în aplicare adoptate mult mai târziu

decât era prevăzut în actul de nivel superior. Astfel:

– Ordonanța de urgență nr.54/2011 pentru

stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita

alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Admi -

nistrației şi Internelor pentru anul 2011, publicată în


21 iunie 2011, a dispus în art.1 alin.(2) ca, în termen

de 10 de zile de la publicarea ordonanței de urgență,

prin hotărâre a Guvernului să se adopte normele

metodologice de aplicare a art.1 alin.(1). Acest ter -

men a expirat la 1 iulie 2011, iar actul de aplicare –

Hotărârea Guvernului nr.1007/2011 – a fost publicat

la 13 octombrie 2011.

– Ordonanța de urgență nr.66/2011 privind

prevenirea, constatarea şi sancționarea neregulilor

apărute în obținerea şi utilizarea fondurilor europene

şi/sau a fondurilor publice naționale aferente aces -

tora, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.461 din 30 iunie 2011, a dispus în art.61

ca, în termen de 30 de zile de la data publicării

ordonanței de urgență, prin hotărâre a Guvernului, să

se adopte normele metodologice de aplicare. Acest

termen a expirat la 30 iulie 2011, iar actul de aplicare

– Hotărârea Guvernului nr.875/2011 – a fost publicat

la 15 septembrie 2011.

– Ordonanța de urgență a Guvernului

nr.40/2011 privind promovarea vehiculelor de trans -

port rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere

energetic, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr.307 din 4 mai 2011, a dispus în art.10

alin.(3) ca, în termen de 30 de zile de la data intrării

în vigoare a ordonanței de urgență, prin ordin al

ministrului mediului şi pădurilor, să se adopte

instrucțiunile privind aplicarea prevederilor art.10

alin.(1). Acest termen a expirat la 3 iunie 2011, iar

actul de aplicare – Ordinul ministrului mediului şi

pădurilor nr.1994/2011 – a fost publicat la 17 august

2011.

– Hotărârea Guvernului nr.57/2011 privind

stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării

prevederilor Regulamentului (CE) nr.1.221/2009 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 25 no -

iem brie 2009 privind participarea voluntară a org a -

nizațiilor la un sistem comunitar de management de

mediu şi audit (EMAS) şi de abrogare a Regu lamen -

tului (CE) nr.761/2001 şi a deciziilor 2001/681/CE şi

2006/193/CE ale Comisiei, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr.119 din 16 februarie

2011, a dispus în art.2 alin.(6) ca, în termen de 60 zile

de la intrarea în vigoare a hotărârii, prin ordin al

conducătorului autorității publice centrale pentru

protecția mediului să se aprobe Regulamentul de

organizare şi funcționare al Comitetului EMAS şi al

Biroului EMAS. Acest termen a expirat la 18 aprilie

2011, iar actul de aplicare – Ordinul ministrului

mediului şi pădurilor nr.1541/2011 – a fost publicat la

data de 24 iunie 2011.

2. Repertoriul legislației României

În conformitate cu prevederile art.1 alin.(1)

lit.h) din Legea nr.73/1993, republicată, Consi -

liul Legislativ elaborează Repertoriul legislației

României – evidența oficială şi furnizează varianta

on-line a acestuia.

Până la ediția a XII-a inclusiv, Repertoriullegislației României – evidență oficială a fost editat

pe suport de hârtie. Ulterior însă, având în vedere

conținutul vast al acestuia care, de la an la an, a

crescut proporțional cu numărul actelor normative

adoptate, Repertoriul legislației – evidență oficială a

fost realizat doar pe suport electronic, în format pdf.

Volumul mare al lucrării este dat, alături de actele

nor mative care alcătuiesc legislația activă a României,

şi de informațiile cuprinse într-un capitol distinct

destinat actelor normative ieşite din vigoare în de -

cursul timpului.

Repertoriul legislației României este structurat

în două componente, Partea I, Cronologică, şi Partea

a II-a, Indexul alfabetic.



Capitolul I din Partea I – Cronologică cu prinde

actele normative, cu funcție de sine stătătoare,

denumite acte normative de bază. Acestea sunt

prezentate în funcție de ierarhia forței lor juridice, şi

de nivelul organelor de la care emană, respectându-se

principiul supremației legii.

Actele normative de bază sunt inserate cu toate

elementele lor de identificare şi anume: categoria

actului normativ, numărul şi anul adoptării/emiterii,

titlul astfel cum a fost redactat inițial sau în forma

ultimei modificări şi, în final, numărul şi data Moni -

torului Oficial în care a fost publicat.

În situația în care un act normativ de bază este

modificat, actul modificator este menționat numai cu

unele elemente esențiale de regăsire şi trecut, după

termenul „Modificări”, sub actul de bază.

Pentru cunoaşterea precisă a conținutului

sintetic al intervențiilor produse în structura actului

de bază, actul modificator indică articolele, alineatele

sau alte elemente structurale care au fost modificate,

completate, introduse sau abrogate.

În ansamblul modificărilor sunt menționate

toate intervențiile legislative care au avut loc asupra

unui act normativ de bază, ca evenimente juridice,

chiar dacă unele din acestea au avut caracter temporar

sau au fost abrogate expres. Procedându-se astfel, se

facilitează cunoaşterea tuturor intervențiilor

legislative care au avut loc asupra actului normativ

de bază.

În cazul în care actul de bază, modificat în

timp, a fost republicat, la actele modificatoare

anterioare republicării, înregistrate la actul de bază,

nu s-au mai menționat elementele care au fost

anterior modificate, completate sau abrogate, întrucât

forma republicată a actului de bază asigură informații

precise despre noua sa configurație juridică.

În evidența oficială a legislației sunt prezentate

şi dispozițiile din cuprinsul actelor normative

declarate neconstituționale ca urmare a admiterii unor

excepții de neconstituționalitate.

Totodată, această evidență include şi deciziile

Înaltei Curți de Casație şi Justiție prin care s-au admis

recursuri în interesul legii, făcându-se mențiunile

corespunzătoare pentru actele normative la care

acestea se referă.

Cuprinderea actelor internaționale la care

România este parte, în ordinea cronologică a actelor

normative în vigoare, reprezintă o aplicație în concret

a principiului constituțional consacrat de art.11 din

Legea fundamentală, potrivit căruia „Tratatele

ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din

dreptul intern”.

În vederea regăsirii informației legislative

conținută în Partea I – Cronologică a Repertoriului

legislației, în Partea a II-a – Indexul alfabetic, au fost

selectați descriptori, concepte, instituții juridice sau

termeni reprezentativi din cuprinsul actelor nor -

mative.

Partea a II-a, Indexul alfabetic, conține infor -

mații utile pentru actele interne, dar şi pentru actele

internaționale la care România este parte. Descriptorii

care caracterizează un asemenea act normativ sunt

inserați, în funcție de conținutul lor juridic, în ordine

alfabetică.

Fiecare descriptor are, la rândul lui, atunci

când este cazul, subdescriptori rezultați din legăturile

sale fireşti, ca urmare a subsumării față de descrip-

torul aflat în vârful ierarhiei date. Acest procedeu

permite o reprezentare rapidă asupra ansamblului de

norme, dependente unele de altele, în modalități

multiple.

Actualizarea fondului existent în indexul

alfabetic a reprezentat o altă operațiune juridică ce a

stat la baza realizării Repertoriului. Aceasta a avut ca

scop eliminarea acelor informații juridice care nu se

mai justifică a fi reținute în evidență ca urmare a

ieşirii din uz legislativ a unor acte normative prin

abrogare, expirarea termenului de aplicare sau

prin respingerea prin lege a unor ordonanțe ale

Guvernului.

În cursul anului 2011 a continuat activitatea de

transmitere a informațiilor legislative către adminis -

tratorii site-urilor Camerei Deputaților şi Consiliului

Legislativ, constând în aşa-numitele „Sumare ale

actualizărilor juridice efectuate în baza de date

legislative”. Aceste fişiere sunt utilizate pentru

actualizarea Repertoriului legislației, varianta

on-line.

Obligațiile constituționale şi legale de ținere a

evidenței oficiale a legislației şi de întocmire a

Repertoriului au ca fundament principiul existenței

în România a unei singure evidențe oficiale a

legislației, care să permită cunoaşterea exactă şi

corectă a situației juridice a fiecărui act normativ, la

diferite momente istorice; orice altă evidență

legislativă ținută de alte entități juridice, neabilitate în

acest sens, nu poate fi avută în vedere în mod oficial.

De asemenea, variantele consolidate ale actelor

normative trebuie consultate cu rezervă, întrucât

numai varianta republicată a actelor normative are

caracter oficial, fiind întocmită de organele abilitate

şi avizată de Consiliul Legislativ, conform dispo -

zițiilor legale.

În vederea îndeplinirii obligației legale a

Consiliului Legislativ de furnizare a informației



necesare desfăşurării procesului legislativ, Reper -toriul legislației României – evidență oficială este

distribuit autorităților publice, ministerelor, precum

şi altor organe de specialitate ale administrației

publice centrale.

Repertoriul Legislației României se regă -

seşte pe site-ul Consiliului Legislativ, la adresa

http://www.clr.ro.

VI. I�FORMATIZAREA ACTIVITĂȚII

SPECIFICE

EVIDE�ȚEI OFICIALE A LEGISLAȚIEI

Departamentul de Informatică Legislativă din

cadrul Consiliului Legislativ a continuat, şi în anul

2011, să furnizeze servicii şi produse IT destinate

activității de avizare a proiectelor de acte normative

denumită generic „avizare asistată de calculator”,

evidenței oficiale a legislației, denumită „evidența

oficială a legislației asistată de calculator”, precum şi

managementului informațiilor cu privire la armo -

nizarea legislației României cu reglementările

Uniunii Europene. În paralel cu acest complex de

activități au fost furnizate servicii şi produse IT

destinate dome niului financiar-contabil şi de gestiune

a activelor Consiliului Legislativ.

În centrul preocupărilor a stat asigurarea conti -

nuității în furnizarea de servicii IT de bună calitate

tuturor secțiilor şi sectoarelor funcționale ale

Consiliului Legislativ. Realizarea acestui obiectiv a

fost orientată, încă din anul 2009, către alinierea

infrastructurii la una de private cloud, care a debutat

cu o masivă virtualizare a infrastructurii. Pentru

consolidarea arhitecturală a soluției a fost achi -

ziționată şi implementată în anul 2011 o soluție de

stocare „enterprise storage”, pentru stocarea şi ma -

na gementul centralizat al datelor din cadrul insti -

tuției. Prin implementarea unui Hyper-V failurecluster cu două noduri s-a obținut o variantă re -

dundantă funcțional a infrastructurii de calcul

consolidată a Consiliului Legislativ, care însumează

25 de servere şi 20 desktop-uri virtualizate din cele

90 aflate în dotare. Managementul unificat al infra -

structurii (virtual+fizic) a fost realizat prin inter -

mediul suitei de aplicații denumită generic SystemCenter 2012, care interoperează atât cu componentele

de firewall (Forefront Threat Management Gateway

2010), cât şi cu managementul securității IT, realizat

cu Forefront EndPoint Protection.

Prin aplicarea acestui complex de tehnologii,

pe lângă o arhitectură mult mai robustă funcțional,

s-au obținut costuri cu mult reduse comparativ cu

perioada în care se opera o infrastructură necon so -

lidată. Dacă etapa anterioară consolidării infra -

structurii IT a Consiliului Legislativ s-a caracterizat

printr-un grad ridicat de granularitate, a cărei

administrare reclama un volum important de lucru,

în anul 2011 activitatea de administrare s-a plasat la

25% din totalul timpului alocat activităților de

mentenanță a rețelelor de calculatoare. Nivelul de

consolidare a infrastructurii Consiliului Legislativ şi

puternica orientare către cloud computing a soluției

Microsoft System Center 2012 au orientat specialiştii

în domeniu către implementarea produsului SystemCenter 2012 Virtual Machine Manager. Se poate

spune că a fost implementată o arhitectură privatecloud cu excepția unei soluții dedicate enterpriseback-up, care va fi achiziționată în perioada urmă -

toare. La rândul ei, aceasta ar putea fi administrată

de System Center Data Protection Manager 2012care furnizează soluții de protecție a datelor pe

discuri sau benzi magnetice şi recuperarea unor

servere de tipul SQL Server, Exchange Server,

SharePoint Server, servere virtuale, servere de fişiere

etc. Trebuie subliniat faptul că toate aceste servere se

găsesc în familia de servere pe care se sprijină

serviciile IT oferite de departamentul de specialitate

secțiilor şi sectoarelor funcționale ale Consiliului

Legislativ. Totodată, a fost demarată şi inițiativa

legată de implementarea unor soluții „virtual desktop”,

care pot reduce considerabil cheltuielile de înlocuire

a echipamentelor de calcul de tip desktop din cadrul

Consiliului Legislativ, dar şi cheltuielile de adminis -

trare şi mentenanță a acestora.

În perioada analizată a fost realizată retopo -logizarea rețelei de calculatoare a instituției, urmând

a se realiza recablarea unor noduri ale acesteia în

vederea optimizării traficului în rețea. Prin aceste

măsuri au putut fi realizate următoarele:

• automatizarea proceselor de administrare

• crearea unui sistem de alertare automată în

cazul evenimentelor din rețea

• îmbunătățirea performanțelor firewall-ului

prin trecerea TMG pe o maşină dedicată

• crearea premiselor pentru implementarea

soluției SCDPM 2010 pentru operațiuni de

protecție a datelor

• o viteză superioară în transferul datelor.

În domeniul securității rețelei de calculatoare a

instituției s-a trecut la versiunea 2011 a liniei de pro -

duse Forefront EndpointProtection, care asigură pro -



tecție antivirus, antispam, antimalware, atât la nivel

client, cât şi la nivelul serverelor Exchange Server,SharePoint Server, iar TMG 2010 este varianta de

gateway operațională, fiind pregătită tre cerea la

Microsoft System Center EndPoint Pro tection 2012

şi Forefront Endpoint Protection 2012.

În cursul anului 2011 a continuat exploatarea

sistemului de aplicații multidesktop pentru mana -

gementul computerizat al proiectelor de acte

normative primite spre soluționare, în scopul ges -

tionării informațiilor relative la dosarele de avizare şi

obținerii rapoartelor şi situațiilor statistice soli citate.

Managementul on-line al actelor juridice ale

Uniunii Europene şi al tratatelor încheiate de

România cu Consiliul Europei, ONU şi NATO a fost

un alt subiect abordat în cadrul Consiliului Legislativ.

Evidența legislației româneşti în corelație cu acteleUniunii Europene este o aplicație web care utilizează

serverul de baze de date SQL Server 2005 şi mediul

de dezvoltare Visual Studio 2005. Aplicația reali -

zează regăsirea unui act intern pe baza clasifi -

catorului Eur-Lex şi generarea fişei pasive a acestuia.

Pentru actul intern sunt prezentate trimiterile la actele

juridice ale Uniunii Europene, în măsura în care

acestea au fost menționate în textul actului intern

publicat în Monitorul Oficial. Pentru fiecare nivel de

clasificare Eur-Lex pot fi identificate actele interne

care se referă la actul european clasificat pe acel nivel.

VII. ACTIVITATEA DE I�FORMARE

ȘI DOCUME�TARE LEGISLATIVĂ

Procesul de avizare a actelor normative are ca

punct de plecare o analiză laborioasă şi complexă a

reglementărilor legale în vigoare specifice fiecărui

domeniu de activitate, precum şi o documentare

aprofundată asupra doctrinei şi practicii legislative în

materie. În acest scop, Direcția de studii şi docu -

mentare a Consiliului Legislativ deține o bază solidă

de cercetare, cuprinzând atât fondul de carte existent,

cât şi baza de date informatică, actualizată permanent

cu noutăți editoriale din domeniul juridic.

Ca atare, în procesul de avizare a actelor

normative au fost furnizate informații legate de as -

pecte de drept comparat, puncte de vedere din

literatura de specialitate română şi străină, practică

legislativă şi judiciară, precum şi referințe biblio -

grafice pentru elaborarea unor lucrări de specialitate.

Valoarea acestor documente este dată şi de analiza

conținutului articolelor din periodicele străine de care

Biblioteca Consiliului Legislativ dispune. Studiile şi

documentele realizate au fost destinate specialiştilor

Consiliului Legislativ, precum şi conducerilor celor

două Camere sau ale comisiilor parlamentare, con -

form atribuțiilor legale prevăzute în actele normative

care reglementează organizarea şi desfăşurarea

activității Consiliului Legislativ .

Documentarea legislativă a presupus, şi în

acest an, prelucrarea articolelor de drept din perio -

dicele româneşti şi străine achiziționate de Consiliul

Legislativ. Au fost astfel redactate rezumate, care au

fost incluse în baza de date realizată în sistem

automatizat, (ajungând-se în prezent la aproximativ

19.500 de înregistrări). Deşi au existat probleme

financiare, au fost totuşi achiziționate cele mai

importante reviste din Franța, dintre care amintim:

Revue de droit public, Revue trimestrielle de droitcivil, Revue trimestrielle de droit commercial et dedroit économique, Revue internationale de droitcomparé, Revue de science criminelle et de droitpénal comparé, Revue francaise de droit cons -titutionnel, Revue trimestrielle de droit européen.

Au fost prelucrate peste 130 de articole din

revistele de drept străine, continuându-se redactarea

de rezumate şi inserarea lor în baza de date realizată

în sistem automatizat ce cuprinde în prezent peste

4000 de titluri adnotate. Totodată, a continuat înre -

gistrarea şi indexarea tuturor articolelor din cele 16

reviste româneşti la care Biblioteca Consiliului

Legis lativ are abonament, dintre care amintim:

Revista Dreptul, Revista Curierul Judiciar, Revistaromână de dreptul muncii, Pandectele Române,Revista română de drept al afacerilor, Revista dedrept comercial, Revista de drept public, Revista dedrept penal, Caiete de drept penal, Revista de dreptprivat, Revista română de drept internațional.

Această activitate a vizat, în special, obser -

vațiile critice referitoare la legislația românească,

precum dispoziții neconstituționale ori nearmonizate

cu prevederile Uniunii Europene, neconcordanțe

legislative, dar şi propunerile de lege ferenda.

Revista editată trimestrial de Consiliul Legis -

lativ „Buletinul de informare legislativă” a con -

tinuat să apară cu aceeaşi frecvență şi în anul 2011.

Ca de obicei, numărul 3 al revistei a fost rezervat

publicării Raportului anual de activitate al Consiliului

Legislativ, în timp ce în celelalte 3 numere au fost

publicate articole ale specialiştilor Consiliului Legis -

lativ, dar şi ai altor instituții publice, cum ar fi

Ministerul Justiției, Autoritatea Națională de Supra -

veghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Aceste studii au abordat probleme juridice diverse,

cum ar fi:

– „Interpelările, modalitate de realizare a

controlului parlamentar asupra Guvernului”;



– „Unele ficțiuni juridice în Noul Cod Civil”;

– „Atribuțiile şefului de stat în cadrul regi -

mului parlamentar din statele membre ale Uniunii

Europene”;

– „Regimul juridic aplicabil unei noi instituții

în România: responsabilul cu protecția datelor”;

– „Considerații privind o eventuală modificare

a Tratatului de la Lisabona”;

– „Opinii doctrinare privind formele de

manifestare a opoziției în activitatea parlamentară”;

– „Arbitrajul internațional: Delimitări de com -

petențe între Curtea permanentă de arbitraj, Tribu nalul

Internațional pentru Dreptul Mării şi me ca nismele

jurisdicționale NAFTA”;

– „Considerații privind unele cazuri de neapli -

care a sancțiunilor contravenționale”.

Totodată, ca şi în anii anteriori, în conținutul

publicației a fost menținută rubrica consacrată unor

personalități din trecutul Consiliului Legislativ.

Buletinul de informare legislativă a păstrat în

structura sa rubricile “�oi apariții editoriale”, în care

au fost recenzate cărți de un real interes şi de ac -

tualitate, precum şi „Referințe bibliografice”, care

cuprinde bibliografii adnotate cu articole din revistele

de drept străine intrate în biblioteca Consiliului

Legislativ, bibliografii indexate cu recentele cărți

achiziționate. De asemenea, publicația cuprinde şi

lucrarea semestrială „Propuneri de lege ferendaextrase din articolele publicate în revistele româneştide drept” document deosebit de util pentru cei cu

drept de inițiativă legislativă.

„Buletinul de informare legislativă” este dis -

tri buit gratuit Camerei Deputaților şi Senatului,

tuturor celorlalte instituții fundamentale ale statului,

dar şi instituțiilor cu profil juridic, bucurându-se de

aprecieri din partea acestora.

Biblioteca Consiliului Legislativ, fiind o bi -

blio tecă specializată, şi-a orientat achizițiile şi în

2011, spre domeniul drept-legislație, fondul docu -

mentar de carte crescând prin cumpărarea a 33 de

titluri noi, reprezentând legislație, tratate de drept,

lucrări de referință, legislație comentată, jurispru -

dență, studii juridice. De asemenea, au fost incluse în

fondul bibliotecii 70 de cărți provenite din diverse

donații şi s-au completat colecțiile celor 9 reviste

străine şi 16 reviste româneşti.

Colaborarea cu Biblioteca Senatului, a Came -

rei Deputaților şi Curții Constituționale a continuat,

fiind axată, în general, pe schimbul de publicații, în

scopul unei informări şi documentări complete a

specialiştilor din cadrul acestor autorități publice.

Din cele prezentate se poate aprecia că şi în

anul 2011 s-a depus un efort susținut pentru ținerea la

zi a bazelor de date documentare, biblioteca dispu -

nând în prezent de 7725 de exemplare de cărți înre -

gistrate, analiticul revistelor româneşti cuprinzând

peste 7700 de înregistrări, iar analiticul revistelor

străine peste 3700 de înregistrări.

VIII. PETIȚII ȘI I�FORMAȚII

DE I�TERES PUBLIC

Consiliul Legislativ a primit, în anul 2011, un

număr de 107 de petiții şi cereri de informații de

interes public. Dintre acestea, 48 au fost formulate în

temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces lainformațiile de interes public, iar 59 în temeiul

Ordonanței Guvernului nr.27/2002 privind regle -mentarea activității de soluționare a petițiilor.

În ceea ce priveşte solicitările de informații de

interes public, acestea au vizat: evidența oficială a

legislației (28), avizarea proiectelor de acte nor -

mative (11), organizarea şi funcționarea Consiliului

Legis lativ (8), tehnica legislativă (1). Din numărul

total de cereri, 47 au fost rezolvate favorabil, iar una

a primit răspuns negativ. Din cele 48 de solicitări, 41

au fost adresate de persoane fizice, iar 7 de persoane

juridice.

Cele 59 de petiții au vizat următoarele do -

menii: solicitarea unor acte normative sau individuale

(23), consultanță juridică ori interpretarea sau

aplicarea unor dispoziții legale (19), soluționarea

unor probleme de ordin juridic sau emiterea unor

documente de competența altor instituții (8), soli -

citarea unor informații legislative (3), propuneri de

amendare sau inițiere a unor acte normative (2),

probleme de tehnică legislativă (1), avizarea proiec -

telor de acte normative (1), evidența oficială a

legislației (1), organizarea şi funcționarea Consiliului

Legislativ (1). Din numărul total de petiții, 18 au fost

rezolvate favorabil, iar 41 au primit răspuns negativ

sau au fost direcționate către alte instituții, deoarece

aspectele vizate nu intrau în sfera de competență a

Consiliului Legislativ. Petițiile au fost adresate de 36

de persoane fizice şi 23 de persoane juridice.

IX. ACTIVITATEA LOGISTICĂ

Plățile totale efectuate în anul 2011 au fost în

sumă de 4.753 mii lei, iar cheltuielile înregistrate în

sumă de 4.579 mii lei.

Configurația internă a cheltuielilor repartizate

pe titluri ale clasificației bugetare pe anul 2011

prezintă următoarea structură analitică:





Anexa nr. 1A

Situație statistică privind proiectele de acte normative primite spre avizare

pe tipuri și solicitanți în anul 2011

Anexa nr. 1B

Situație statistică privind felul avizelor elaborate de Consiliul Legislativ în anul 2011



Anexa nr. 1C

Situație statistică privind avizele elaborate de Consiliul Legislativ

în anul 2011, pe tipuri de proiecte de acte normative

1. Aviz nr.55 / 2011 − Dosar nr.1868 / 2010

Propunere legislativă – Legea antreprenorului social

Solicitant: Senat

2. Aviz nr.62 / 2011 − Dosar nr.1867 / 2010

Propunere legislativă privind promovarea invențiilor

Solicitant: Senat

3. Aviz nr.197 / 2011 − Dosar nr.159 / 2011

Propunere legislativă pentru abrogarea alin. (6

1

) al art. 37

din Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea

profesiei de avocat

Solicitant: Senat

4. Aviz nr.203 / 2011 − Dosar nr.153 / 2011

Propunere legislativă privind modificarea Legii

nr.325/2006 privind serviciul public de alimentare cu

energie termică

Solicitant: Senat

5. Aviz nr.204 / 2011 − Dosar nr.154 / 2011

Propunere legislativă privind modificarea și completarea

Hotărârii nr.1588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea

Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor

de proprietari

Solicitant: Senat

6. Aviz nr.221 / 2011 − Dosar nr.144 / 2011

Propunere legislativă privind contractarea serviciilor

sociale

Solicitant: Senat

7. Aviz nr.231 / 2011 − Dosar nr.281 / 2011

RECTIFICAREA Instrucțiunii 3/2011 privind aplicarea

Standardelor internaționale de raportare financiară de către

entitățile autorizate, reglementate și supravegheate de

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare nr.11/2011,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.145

din 28 februarie 2011

Solicitant: Monitorul Oficial

8. Aviz nr.238 / 2011 − Dosar nr.139 / 2011


Hotărârii nr.932/2002 pentru aplicarea Regulamentului de

aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.96/2002

privind acordarea de produse lactate și de panificație

pentru elevii din clasele I – IV din învățământul de stat

Solicitant: Senat

9. Aviz nr.321 / 2011 − Dosar nr.226 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea art. 1 din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind

concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Solicitant: Senat

10. Aviz nr.324 / 2011 − Dosar nr.274 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea

Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de

interes public

Solicitant: Senat

11. Aviz nr.332 / 2011 − Dosar nr.358 / 2011

RECTIFICAREA Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării micro -

întreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, publicată în


9 februarie 2011


12. Aviz nr.345 / 2011 − Dosar nr.269 / 2011


Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în

vederea restabilirii echilibrului bugetar

Solicitant: Senat

13. Aviz nr.348 / 2011 − Dosar nr.266 / 2011

Propunere legislativă privind modificarea Normelor de

autorizare a funcționării centrelor de pregătire a per so -

nalului din domeniul transporturilor rutiere privind

Ordinul 1019 din 2 octombrie 2009 pentru aprobarea

Metodologiei privind atestarea instructorilor de pregătire

practică și a profesorilor de legislație rutieră, a Normelor

privind autorizarea școlilor de conducători auto, a Meto -

dologiei privind autorizarea instructorilor de pregătire

practică, a Programei de școlarizare și a Metodologiei de

organizare și desfășurare a cursurilor de pregătire teoretică

și practică în vederea obținerii permisului de conducere

Solicitant: Senat

14. Aviz nr.372 / 2011 − Dosar nr.264 / 2011

Propunere legislativă privind modificarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr.94/2010 privind unele măsuri în

domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul

public de pensii

Solicitant: Senat



Anexa 2

SITUAȚIE privind avizele �EGATIVE

emise în anul 2011

15. Aviz nr.393 / 2011 − Dosar nr.305 / 2011

Propunere legislativă privind scoaterea din fondul forestier

proprietate publică a statului a unei suprafețe de teren

necesare desfășurării activității de interes strategic ale

Companiei Naționale ROMARM S.A., Filiala S.C. Uzina

Mecanică Mija S.A.

Solicitant: Senat

16. Aviz nr.395 / 2011 − Dosar nr.260 / 2011

Propunere legislativă privind reproducerea umană asistată

medical

Solicitant: Senat

17. Aviz nr.396 / 2011 − Dosar nr.303 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 30

din Legea administrației publice nr.215/2001, republicată

Solicitant: Senat

18. Aviz nr.397 / 2011 − Dosar nr.308 / 2011


Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Solicitant: Senat

19. Aviz nr.406 / 2011 − Dosar nr.416 / 2011


Legii nr.215/2001 a administrației publice locale și a Legii

nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Solicitant: Camera Deputaților

20. Aviz nr.408 / 2011 − Dosar nr.312 / 2011

Propunere legislativă privind completarea Legii nr.67/2005

pentru înființarea de comune

Solicitant: Senat

21. Aviz nr.427 / 2011 − Dosar nr.366 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea art. 32 din Legea

nr.273/2006 privind finanțele publice

Solicitant: Senat

22. Aviz nr.435 / 2011 − Dosar nr.373 / 2011

Propunere legislativă privind protecția persoanelor de

interes public

Solicitant: Senat

23. Aviz nr.443 / 2011 − Dosar nr.374 / 2011

Propunere legislativă privind acordarea de despăgubiri sau

compensații financiare cetățenilor români, victime ale

stării de război din 1944, pentru bunurile distruse de către

armatele străine ce au invadat Podișul Transilvaniei

Solicitant: Senat

24. Aviz nr.449 / 2011 − Dosar nr.395 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea Hotărârii nr.527

din 30/05/2007 privind denumirea, marcarea compoziției

fibroase și etichetarea produselor textile

Solicitant: Senat

25. Aviz nr.498 / 2011 − Dosar nr.451 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.31/1990

privind societățile comerciale

Solicitant: Senat

26. Aviz nr.536 / 2011 − Dosar nr.470 / 2011

Propunere legislativă privind autorizarea, organizarea și

exercitarea profesiei de stenograf în instanțele

judecătorești

Solicitant: Senat

27. Aviz nr.546 / 2011 − Dosar nr.560 / 2011


Legii audiovizualului nr.504/2002


28. Aviz nr.547 / 2011 − Dosar nr.515 / 2011


Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82 din 2006 pentru

recunoașterea meritelor personalului armatei participant la

acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și

urmașilor celui decedat

Solicitant: Senat

29. Aviz nr.557 / 2011 − Dosar nr.509 / 2011

Propunere legislativă privind aplicarea unor drepturi ale

personalului diplomatic și consular

Solicitant: Senat

30. Aviz nr.572 / 2011 − Dosar nr.528 / 2011

Propunere legislativă privind măsuri temporare de

combatere a creșterii prețurilor la combustibili

Solicitant: Senat

31. Aviz nr.576 / 2011 − Dosar nr.529 / 2011

Propunere legislativă privind modificarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr.111 din 8 decembrie 2010 privind

concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor

Solicitant: Senat

32. Aviz nr.585 / 2011 − Dosar nr.538 / 2011


Legii nr.69/2000, Legea educației fizice și sportului,

consolidată în 2009

Solicitant: Senat

33. Aviz nr.619 / 2011 − Dosar nr.627 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.41/1994

privind organizarea și funcționarea Societății Române de

Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune


34. Aviz nr.623 / 2011 − Dosar nr.585 / 2011


Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Solicitant: Senat



35. Aviz nr.624 / 2011 − Dosar nr.583 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea Legii

nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea

asociațiilor de proprietari, cu modificările ulterioare

Solicitant: Senat

36. Aviz nr.650 / 2011 − Dosar nr.601 / 2011


Legii nr.53/2003 – Codul Muncii

Solicitant: Senat

37. Aviz nr.654 / 2011 − Dosar nr.603 / 2011


Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situației juridice a

unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în

proprietatea statului

Solicitant: Senat

38. Aviz nr.688 / 2011 − Dosar nr.634 / 2011

Propunere legislativă privind transmiterea suprafețelor de

teren destinate cimitirelor din domeniul public al unităților

administrațiilor publice locale în domeniul privat al

parohiilor

Solicitant: Senat

39. Aviz nr.700 / 2011 − Dosar nr.747 / 2011

Proiect de amendament la propunerea legislativă privind

modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind

normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative


40. Aviz nr.753 / 2011 − Dosar nr.779 / 2011

Propunere legislativă pentru înființarea Studioului

Teritorial Constanța al Societății Române de Televiziune


41. Aviz nr.769 / 2011 − Dosar nr.805 / 2011

REPUBLICAREA Legii nr.80/1995 privind statutul

cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr.155 din 20 iulie 1995


42. Aviz nr.794 / 2011 − Dosar nr.756 / 2011

Propunere legislativă privind prevenirea violenței și

abuzurilor sexuale asupra minorului

Solicitant: Senat

43. Aviz nr.815 / 2011 − Dosar nr.758 / 2011


Legii nr.571 din 22 decembrie 2003 (Codul fiscal)

Solicitant: Senat

44. Aviz nr.1049 / 2011 − Dosar nr.1035 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea Hotărârii

Guvernului nr.361 din 28/04/2005 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților

Solicitant: Senat

45. Aviz nr.1093 / 2011 − Dosar nr.1119 / 2011


Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali


46. Aviz nr.1094 / 2011 − Dosar nr.1120 / 2011


Legii nr.215/2001 a administrației publice locale


47. Aviz nr.1098 / 2011 − Dosar nr.1129 / 2011


Ordonanței Guvernului nr.42 din 30 ianuarie 2003,

actualizată, privind organizarea și funcționarea serviciilor

de iluminat public, prin adăugarea art.14, alin. (4) și art.14,

alin. (4), lit. a

Solicitant: Senat

48. Aviz nr.1116 / 2011 − Dosar nr.1125 / 2011

Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și

pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru

alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii

administrației publice locale nr.215/2001 și a Legii

nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali

Solicitant: Senat

49. Aviz nr.1134 / 2011 − Dosar nr.1133 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.460/

2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist,

biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea

Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în

sistemul sanitar din România

Solicitant: Senat

50. Aviz nr.1166 / 2011 − Dosar nr.1159 / 2011


Legii nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției

Solicitant: Senat

51. Aviz nr.1170 / 2011 − Dosar nr.1223 / 2011


Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală


52. Aviz nr.1178 / 2011 − Dosar nr.1166 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale

Solicitant: Senat

53. Aviz nr.1180 / 2011 − Dosar nr.1173 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea

familiei în vederea creșterii copilului

Solicitant: Senat



54. Aviz nr.1188 / 2011 − Dosar nr.1174 / 2011

Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.406 din

10 iulie 2001 pentru acordarea unor drepturi persoanelor

care au avut calitatea de șef al statului român

Solicitant: Senat

55. Aviz nr.1193 / 2011 − Dosar nr.1199 / 2011

Propunere legislativă privind administrarea fondului de

pensii de către patronate și sindicate

Solicitant: Senat

56. Aviz nr.1194 / 2011 − Dosar nr.1198 / 2011


sănătate de către patronate și sindicate

Solicitant: Senat

57. Aviz nr.1195 / 2011 − Dosar nr.1200 / 2011


șomaj de către patronate și sindicate

Solicitant: Senat

58. Aviz nr.1198 / 2011 − Dosar nr.1201 / 2011

Propunere legislativă privind constituirea de laboratoare

pentru expertizarea și conformitatea produselor

Solicitant: Senat

59. Aviz nr.1210 / 2011 − Dosar nr.1204 / 2011

Propunere legislativă privind completarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr.58/2010 – modificarea și

completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal și alte

măsuri financiar-fiscale

Solicitant: Senat

60. Aviz nr.1212 / 2011 − Dosar nr.1298 / 2011


Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali


61. Aviz nr.1213 / 2011 − Dosar nr.1202 / 2011


Legii nr.40/2011 pentru modificarea și completarea Legii

nr.53/2003 – Codul Muncii

Solicitant: Senat



62. Aviz nr.1233 / 2011 − Dosar nr.1233 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea art. 1 al Ordo -

nanței nr.137 din 2000

Solicitant: Senat

63. Aviz nr.1235 / 2011 − Dosar nr.1238 / 2011

Propunere legislativă privind înființarea posturilor de

poliție în comunele cu peste 5000 de locuitori

Solicitant: Senat

64. Aviz nr.1275 / 2011 − Dosar nr.1288 / 2011

Propunere legislativă privind contractele de investiții de

interes public

Solicitant: Senat

65. Aviz nr.1280 / 2011 − Dosar nr.1291 / 2011


art. 42 din Legea apelor nr.107/1996

Solicitant: Senat

66. Aviz nr.1338 / 2011 − Dosar nr.1337 / 2011


Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României,

intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema

României de către autoritățile și instituțiile publice

Solicitant: Senat

67. Aviz nr.1388 / 2011 − Dosar nr.1375 / 2011


Legii nr.102/1992 privind stema țării și a sigiliului statului

Solicitant: Senat

68. Aviz nr.1410 / 2011 − Dosar nr.1373 / 2011

Propunere legislativă privind protecția minorilor împotriva

presei cu conținut indecent

Solicitant: Senat

69. Aviz nr.1415 / 2011 − Dosar nr.1401 / 2011

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.143/

2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de

droguri

Solicitant: Senat

� L. nr.31/1990

privind societățile comerciale

M. Of. nr.126-127/17 nov. 1990

Modificări:– L. nr.41/1991 (M. Of. nr.120/4 iun. 1991) – L. nr.44/1991 (M. Of. nr.142/11 iul. 1991) – L. nr.80/1991 (M. Of. nr.263/23 dec. 1991) – L. nr.78/1992 (M. Of. nr.178/28 iul. 1992) – O.U.G. nr.32/1997 (M. Of. nr.133/27 iun. 1997) Rectificare:M. Of. nr.162/18 iul. 1997Modificări:– L. nr.195/1997 (M. Of. nr.335/28 nov. 1997) Republicare:M. Of. nr.33/29 ian. 1998Modificări:– O.U.G. nr.16/1998 (M. Of. nr.359/22 sep. 1998) –L. nr.99/1999 (M. Of. nr.236/27 mai 1999) – O.U.G. nr.75/1999 (M. Of. nr.256/4 iun. 1999) – L. nr.127/2000 (M. Of. nr.345/25 iul. 2000) – O.U.G. nr.76/2001 (M. Of. nr.283/31 mai 2001) – L. nr.314/2001 (M. Of. nr.338/26 iun. 2001) – L. nr.133/2002 (M. Of. nr.230/5 apr. 2002) – O.U.G. nr.102/2002 (M. Of. nr.673/11 sep. 2002) – L. nr.161/2003 (M. Of. nr.279/21 apr. 2003) – L. nr.297/2004 (M. Of. nr.571/29 iun. 2004) Republicare:M. Of. nr.1066/17 nov. 2004

Modificări:– L. nr.302/2005 – modifică art. 10 alin. (1), art. 237alin. (6) ;introduce la art. 237 alin. (7) – (10) ;abrogăart. 293 (M. Of. nr.953/27 oct. 2005) – L. nr.85/2006 – abrogă art. 282 (M. Of. nr.359/21apr. 2006) – L. nr.164/2006 – modifică art. 17 alin. (2) (M. Of.nr.430/18 mai 2006) – L. nr.441/2006 – modifică art. 6 alin. (2), art. 7 lit.a), b), d) şi e), art. 8 lit. a), b), d) -i), m), n) şi o), art.9, art. 10, art. 11 alin. (1), art. 16 alin. (2), (3) şi (4),art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 26, art. 28, art.29 alin. (1), art. 30 alin. (2), art. 31 alin. (1) şi (3),art. 36 alin. (1) şi alin. (2) lit. d) şi f), art. 38, art. 39,art. 43, art. 52, art. 54, art. 55 alin. (1), art. 56 lit. f),art. 67 alin. (2) şi (5), art. 74, art. 93 alin. (1) şi (4),art. 95 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi alin. (4), art. 98 alin.(2), art. 100 alin. (2), art. 103, art. 104, art. 105, art.106, art. 107, art. 111 alin. (1), alin. (2) lit. a) -d), art.112, art. 114, art. 115, art. 117, art. 119, art. 123 alin.(1) şi (2), art. 125 alin. (1), (2), (3) şi (5), art. 126, art.128, art. 129 alin. (1), (2) şi (5), art. 130 alin. (2), art.131 alin. (4) şi (5), art. 132 alin. (4) – (7), art. 134, art.136 alin. (1), art. 137, art. 141, art. 142, art. 143, art.

150 alin. (1), art. 152, art. 153, art. 155, art. 160 alin.(1) şi alin. (2), art. 161 alin. (2) lit. c), art. 163 alin.(1), (2) şi (5), art. 167 alin. (1), art. 170 alin. (3), art.171 alin. (5), art. 177 alin. (1) lit. a), c), e) şi f) şi alin.(2), art. 178 alin. (1), art. 181, art. 184, art. 185, art.186, art. 187, art. 190, art. 194 alin. (1) parteaintroductivă, lit. b) şi c), art. 199 alin. (2) şi (5), art.201 alin. (1), art. 204 alin. (1) şi (3) – (7), art. 208alin. (3) şi (4), art. 211, art. 212 alin. (2) lit. d), art.213, art. 214, art. 215 alin. (1), art. 216, art. 217, art.219, art. 227 alin. (2), art. 228, art. 233 alin. (2), art.237 alin. (10), art. 238, art. 241, art. 243, art. 244,art. 245, art. 246, art. 249, art. 250, art. 251, art. 252alin. (1) lit. a) şi b), art. 253 alin. (2) – (5), art. 255alin. (2), art. 264 alin. (3), art. 265 alin. (1), art. 266alin. (1), denumirea titlului VIII, art. 272; introducelit. e1) la art. 7, lit. f1), f2), g1) şi i1) la art. 8, art. 81, art.91, lit. g) la art. 36 alin. (2), art. 441, alin. (2) la art. 53,art. 731, alin. (2) la art. 86, alin. (5) la art. 95, art. 991,art. 1031, art. 1041, art. 1051, art. 1071, lit. b1) la art.111 alin. (2), lit. i1) la art. 113, art. 1171, art. 1172, alin.(7) la art. 129, alin. (11) la art. 136, art. 1361, titlulsubsecțiunii I după titlul secțiunii a III-a, art. 1371,art. 1372, art. 1381, art. 1382, art. 1401, art. 1402, art.1411, art. 1431, art. 1432, art. 1441-1444, alin. (11) laart. 150, art. 1521, titlul subsecțiunii a II-a după art.1521, paragraful A cu art. 1531-1535 în cadrulsubsecțiunii a II-a după art. 153, paragraful B cu art.1536-15311 în cadrul secțiunii a II-a după art. 1535,titlul subsecțiunii a III-a după art. 15311, art. 15312-15324 după titlul subsecțiunii a III-a, art. 1551, alin.(11) şi (12) la art. 160, art. 1601, art. 1641, lit. g) la art.177 alin. (1), art. 1961, art. 2161, art. 2201, alin. (2) –(4) la art. 235, art. 2411, art. 2431-2433, art. 2491, art.2501, art. 2511, art. 2521, alin. (11) şi (12) la art. 263,art. 2701, art. 2702, art. 2703 după denumirea titluluiVIII, art. 2721, art. 2801-2803, art. 2821; abrogă art.27 alin. (1), art. 35, art. 36 alin. (3), art. 91 alin. (3),art. 125 alin. (4), art. 135, art. 138, art. 139, art. 140,art. 144, art. 145-149, art. 151, art. 154, art. 156-158,art. 159 alin. (5), art. 163 alin. (4), art. 164 alin. (2),art. 168, art. 169, art. 177 alin. (1) lit. d), art. 218, art.236, art. 240 (M. Of. nr.955/28 nov. 2006) – O.U.G. nr.82/2007 – modifică art. 6 alin. (2), art. 7lit. e1), art. 36 alin. (2) lit. f), art. 37 alin. (3), art. 731,art. 86 alin. (2), art. 100 alin. (1), art. 108, art. 111alin. (2) lit. b1), art. 114 alin. (1) şi (3), art. 117 alin.(3), art. 123 alin. (1), art. 130 alin. (2), art. 132 alin.(6), art. 1382 alin. (2), art. 1402 alin. (1), art. 1431 alin.(3), art. 1441, art. 152, art. 1521, art. 1532 alin. (6),art. 1533 alin. (5), art. 15311 alin. (2), art. 15312 alin.(4), art. 15317, art. 159, art. 160 alin. (12) şi alin. (2),



Anexa nr.3

Exemple de acte normative care au suferit mai multe modificări în decursul timpului

art. 1601, art. 161 alin. (1), art. 162, art. 163 alin. (1)şi (2), art. 166 alin. (3), art. 178 alin. (1), art. 187, art.189 alin. (2), art. 194 alin. (1) lit. b) şi c), art. 1961

alin. (3), art. 199 alin. (1) şi (2), art. 204 alin. (1) şi(4), art. 212 alin. (2) partea dispozitivă, art. 214, art.216 alin. (2), art. 2201 alin. (4), art. 221, art. 237 alin.(5), art. 238 alin. (1) şi (2), art. 255 alin. (1) lit. a), c)şi e), art. 2703 alin. (2), art. 275 alin. (1) pct.1;introduce alin. (2) la art. 52, alin. (8) la art. 117, alin.(5) la art. 185, alin. (4) la art. 1961, alin. (2) la art.228, alin. (71) la art. 237, art. 2371, alin. (21) la art.238, alin. (2) şi (3) la art. 272; abrogă art. 1402 alin.(3), art. 150 alin. (11), art. 15314, art. 204 alin. (8), art.211, art. 252 alin. (3), art. 2521, art. 263 alin. (12) (M.Of. nr.446/29 iun. 2007) – O.U.G. nr.52/2008 – modifică art. 69, art. 142 alin.(2) lit. b), art. 241 lit. i), art. 244 alin. (1) lit. f), art.251 alin. (3) ; introduce art. 701, alin. (3) şi (4) la art.227, alin. (5) la art. 2433, alin. (3) la art. 244, cap. IIIla titlul VI cu art. 2512 – 25119, titlul VII1 după art.2702 cu art. 2702a) – 2702e) ; abrogă art. 267 (M. Of.nr.333/30 apr. 2008)

– L. nr.284/2008- aprobă cu completări O.U.G.nr.52/2008 şi modifică art. 208 alin. (4) ; introducealin. (5) la art. 208 (M. Of. nr.778/20 nov. 2008)

– L. nr.88/2009- aprobă O.U.G. nr.82/2007 şi modificăart. 8 lit. g1), art. 134 alin. (4), art. 1538 alin. (2), art.161 alin. (2) lit. c), art. 166 alin. (3); introduce alin.(4) la art. 197; abrogă art. 8 lit. i1), art. 15310 alin. (4),art. 1961 alin. (4)(M. Of. nr.246/14 apr. 2009)– O.U.G. nr.43/2010- modifică art. 260(M. Of.nr.316/13 mai 2010)– O.U.G. nr.54/2010- modifică art. 17; introduce alin.(21) – (24) la art. 202, alin. (3) la art. 203(M. Of.nr.421/23 iun. 2010)– O.U.G. nr.90/2010- modifică art. 185, art. 243, art.246 alin. (1), art. 2519, art. 25111 alin. (1); introducealin. (3) la art. 2411, alin. (3) la art. 242(M. Of.nr.674/4 oct. 2010)– L. nr.202/2010- modifică art. 132 alin. (9)(M. Of.nr.714/26 oct. 2010)– L. nr.34/2011- aprobă O.U.G. nr.90/2010(M. Of.nr.205/24 mar. 2011)– O.U.G. nr.37/2011- abrogă art. 237 alin. (1) lit. b)(M.Of. nr.285/22 apr. 2011)– L. nr.71/2011- la data de 1 oct. 2011, modifică art. 1alin. (1), art. 5 alin. (6) lit. a), art. 63, art. 991, art. 204alin. (2) lit. a), art. 291; abrogă art. 124 alin. (1)(M.Of. nr.409/10 iun. 2011)




1 Actualul medalion reprezintă o formă revizuită şi adăugită a

evocării lui Vasile (Basile) V. Stănescu apărută în volumul I al

lucrării Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungultimpului, Bucureşti, Editura Lumina Lex, 2006

Dintre juriştii care s-au afirmat în primul

Consiliu Legislativ, contribuind la realizarea obiec -

tivelor ambițioase ale acestei instituții, ce s-a

remarcat în mod deosebit în perioada interbelică, a

făcut parte şi Vasile (Basile) V. Stănescu

1

.

S-a născut la 13 iunie 1907, în Bucureşti,

într-o familie de intelectuali (tatăl se numea tot

Vasile, iar mama, Elena-Lilly). A fost, de altfel, văr cu

Aurel A. Beleş (1891-1976), inginer constructor,

specialist în beton armat, profesor la Școala Poli -

tehnică (1938-1948) şi la Institutul de Construcții

(1963-1976) din Bucureşti, membru titular al Aca -

demiei Române din 21 martie 1963. Se înrudea, de

asemenea, cu familia Orghidan, ai cărei membri erau

renumiți prin bogăția lor şi care s-au remarcat prin

donarea unor colecții foarte valoroase către statul

român.

A urmat Facultatea de Drept în Bucureşti şi,

ulterior, a plecat la Paris, împreună cu fratele său, Ion

Vasile (Jean Basile), pentru a se înscrie la doctorat. În

capitala Franței, unde a locuit pe rue des Écoles la

nr.43, a studiat cu asiduitate la Facultatea de Drept a

Universității din Paris, iar între profesorii pe care i-a

audiat s-a numărat Georges Ripert (1880-1958), unul

dintre faimoşii reprezen tanți ai şcolii franceze de

drept civil, autorul unor importante lucrări, ca: Traitépratique de droit civil (scrisă în colaborare cu

M. Planiol între anii 1924-1930), Traité de droitmaritime (1914), Traité elementaire de droitcommercial (1954).

Și-a dat doctoratul în drept civil cu ilustrul

profesor Léon Julliot de La Morandière, membru al

Institutului Franței, viitor decan al Facultății de Drept

şi de Științe Economice din Paris, continuator al lui

Henri Capitant, autor, printre altele, al unei lucrări

celebre Grands arrêts de la jurisprudence civile.

Lucrarea mai sus amintită a fost continuată, peste ani,

de decanii Léon Julliot de La Morandière și Alex

Weill, primul ocupându-se de partea întâi și de partea

a patra, incluzând introducerea generală şi materiile:

persoanele fizice şi familia, regimurile matrimoniale,

PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIVde-a lungul timpului

M e d a l i o n

VASILE (BASILE) V. STĂNESCU – un jurist subtil,apărător dârz al principiilor fundamentale

ale dreptului

Sorin POPESCU Tudor PRELIPCEANU

Preşedinte de Secție

Consiliul Legislativ

3

Constantin C. Angelescu: Teze de doctorat în drept susținutede studenți români în Franța, în: „Arhiva de drept public”, anul

I, nr.1, ianuarie-martie 1939, p.122-123.

Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului


succesiunile şi dispozițiile cu titlu gratuit. Vasile

(Basile) V. Stănescu şi-a tradus singur teza de

doctorat în limba franceză, teză pe care a susținut-o,

de altfel, în 1937. Ea a apărut în acelaşi an, la Paris,

în editura Domat-Montchrestien, sub titlul Lacapacité civile de la femme mariée en Roumanie.Après la nouvelle loi du 20 Avril 1932 şi a însumat

454 de pagini.

În prefața la această lucrare, profesorul Léon

Julliot de La Morandière arăta că a fost deosebit de

interesat de subiectul abordat de Vasile (Basile) V.

Stănescu, deoarece era membru şi raportor al Co -

misiei însărcinate de guvernul francez cu pregătirea

proiectului de lege depus la Senat la 12 iunie 1932,

proiect care şi-a propus să suprime incapacitatea

femeii căsătorite în dreptul francez şi să modifice

regimul matrimonial legal. Marele specialist francez

aprecia din plin meritele lui Vasile V. Stănescu, după

cum urmează: „Prin legea din 20 aprilie 1932,România a înlăturat din codurile sale vecheainstituție, aproape pretutindeni abandonată, a inca -pacității civile a femeii măritate. Această problemăridică în practică numeroase probleme, domnulStănescu relevând cu un simț foarte sigur nevoilesociale şi cartea sa, foarte completă, constituiepentru jurisprudența din țara sa un ghid deosebit deprețios”

2. Autorul nu s-a mulțumit să studieze legea

română din 20 aprilie 1932, care mergea mai departe

decât legea franceză, ci a acordat atenție şi multi -

plelor sale repercusiuni asupra materiilor dreptului

civil. A analizat cu imparțialitate legea din 1932,

furnizând un răspuns detaliat la fiecare din pro -

blemele pe care putea să le ridice. De mare interes

s-a bucurat în special construcția care trebuia să

înlocuiască vechea teorie a mandatului casnic, ce

califica “reprezentarea reciprocă a soților”. Lucrarea,

ce a necesitat o documentare extrem de complexă, a

adus o contribuție importantă la studiul dreptului civil

român.

De remarcat că Vasile (Basile) V. Stănescu

şi-a luat doctoratul la Sorbona în perioada în care

mulți tineri jurişti români îşi desăvârşeau studiile în

capitala Franței, câştigând apoi renume la întoarcerea

în România şi formând, la rândul lor, alte generații

de jurişti valoroşi în țară. După cum remarca însă

cunoscutul jurist Constantin C. Angelescu, fost

membru al Consiliului Legislativ interbelic, în

articolul Teze de doctorat în drept susținute destudenți români în Franța, apărut, în 1939, în revista

ieşeană „Arhiva de drept public”, „în 1937, numai la

Facultatea juridică din Paris întâlnim studențiromâni, care şi-au susținut teza de doctorat. �umărullor este de zece. [...] Mai toate aceste teze de doctoratsunt lucrări mediocre. Singura excepție o constituieteza d-lui Vasile Stănescu, care a obținut mențiuneafoarte bine şi a fost reținută, în vederea distribuiriipremiilor”

3

. De remarcat că, în 1937, Vasile (Basile)

V. Stănescu a publicat materialul Femeia poateexpulza pe soțul ei – în timpul divorțului – dindomiciliul conjugal aflător în imobilul parafernal.Adnotarea deciziunei Înaltei Curți de Casație şiJustiție, Secția a III-a, nr.1541, din 29 septembrie1936 în revista „Pandectele Române” nr.10, partea I,

din acel an.

După întoarcerea în țară, Vasile (Basile) V.

Stănescu a fost angajat, în 1939, prin concurs, la

Consiliul Legislativ, pe postul de referent stagiar în

Secțiunea a II-a de drept civil, care l-a avut drept

preşedinte pe reputatul jurist Mihail Eliescu. Înalta

ținută profesională a acestei instituții juridice este

evidențiată şi de prezența în rândurile ei doar a unor

jurişti care îşi susținuseră doctoratul în țară sau

străinătate, de regulă în Franța. Din momentul

angajării a participat la elaborarea Codului civil, a

Codului de procedură civilă, precum şi a altor legi

importante în domeniul dreptului privat, sub directa

conducere a civilistului de mare clasă – Mihail

Eliescu. Tot prin concurs a ajuns referent titular,

funcție pe care a deținut-o până în 1946 inclusiv,

pentru ca în perioada 1947-1948 să devină referent

şef (echivalent cu vechiul grad de referent titular).

Despărțirea de Consiliul Legislativ a avut loc în

1948, în urma desființării acestei instituții de către

autoritățile noului regim dictatorial instaurat la putere

în România, cu sprijin sovietic, după cel de-al doilea

război mondial.

Având în vedere înalta sa pregătire

profesională, dublată de experiența acumulată în

domeniul juridic, Vasile (Basile) V. Stănescu a lucrat

în Ministerul Justiției, apoi la direcția juridică a

Prezidiului Marii Adunări Naționale, unde s-a lovit

de persecuția lui Gheorghe Stoica, unul dintre liderii

cunoscuți ai Partidului Comunist Român din acele

timpuri.

La înființarea în 1961 a Consiliului de Stat a

fost încadrat referent de specialitate în cadrul direcției

juridice. Acolo, a avut drept colegi jurişti renumiți,

precum: Alexandru Volanschi (nepotul fostului prim-

preşedinte al Înaltei Curți de Casație şi Justiție, ce-i

fusese coleg şi la Consiliul Legislativ), Gheorghe

2

Basile Stanesco: La capacité civile de la Femme Mariée enRoumanie. Après la nouvelle loi du 20 Avril 1932, Paris, Les

Éditions Domat-Montchrestien, 1937, p.3.

Chivulescu (fost judecător la Tribunalul Suprem şi

specialist în drept penal), Victor Tănăsescu (ulterior

cercetător la Institutul de Cercetări Juridice, iar astăzi,

avocat de succes), Pompiliu Georgescu, Alfred

Carsian, Virgil Pavelescu (directorul direcției

juridice, fost magistrat, director în Ministerul Justiției

şi inspector general judecătoresc), Ștefan Siclodi (fost

consultant la Tribunalul Suprem, fin teoretician al

dreptului penal), Mircea Lepădătescu (profesor de

drept constituțional şi, ulterior, decan al Facultății de

Drept a Universității din Bucureşti) etc.

„L-am cunoscut4 pe Basile Stănescu dupăabsolvirea facultății, pe când îmi începeam cariera,iar el se afla spre sfârşitul ei. Soarta a făcut sălucrăm câțiva ani buni în acelaşi birou şi să devenimdestul de apropiați, cu toată diferența de vârstă dintrenoi. „Maître Basile” sau pe scurt „maître”, cum îispuneau toți – aluzie la perioada pariziană aexistenței sale – avea mereu multe lucruri interesantede povestit din trecut, despre boema Parisului, încare se părea că se integrase perfect, despre viațabucureşteană de altădată. Îşi păstrase o anumităcandoare, cu toată trecerea timpului şi relatările luine uimeau printr-o sinceritate dezarmantă, chiardacă, uneori, zgâriau urechile unor interlocutori. Eraburlac şi aşa a rămas toată viața, astfel că trebuiasă-şi aibă singur de grijă.

După ce ne-am cunoscut mai bine, mi-apovestit despre marea dragoste a vieții lui şi despreregretul de a nu avea copii. Când a plecat la Parisavea legătură cu o fată de mai joasă condiție, de carepărinții au insistat să-l despartă. La revenirea în țară,a reluat relațiile cu ea – n-a vrut niciodată să-idivulge numele, eu îi spuneam „Umbra” – şi la unmoment dat era pe punctul de a se căsători, darpărinții, în special mama, s-au opus mereu. Fata n-amai putut aştepta şi s-a căsătorit cu un oarecare, darnu l-a uitat pe Basile. În anii ‘70, visul lui maîtreBasile de a revedea Parisul unde îşi petrecuse cei maifrumoşi ani ai tinereții sale, oraş de care era, înconsecință, atât de legat sufleteşte, s-a îndeplinit. Afost o mare bucurie, dar parcă din glasul său răzbeaşi o umbră de tristețe, poate după tinerețea care numai putea fi întoarsă. De atunci, făcea economii lasânge şi la fiecare doi ani călătorea în străinătate (peatunci nu aveai voie să pleci mai des peste graniță),în Germania Federală (unde avea nişte veri), înSpania, dar mai ales revedea Parisul. În 1972, amprimit, de altfel, o ilustrată din Paris, trimisă de

Vasile (Basile) V. Stănescu, care se afla în vizită încapitala Franței, în care acesta scria: «Fericit de amă regăsi – chiar şi numai după 35 de ani – pemeleagurile formațiunii mele intelectuale, unde totulîmi reapare enorm şi splendid (deşi viața în cartierulLatin şi-a pierdut farmecul boem de odinioară, ceeace m-a decepționat)»”.

În 1969, a fost nevoit să treacă la Ministerul

Justiției, pentru că nu era angajat politic, activând la

acest minister până la pensionare. De remarcat că în

toată această perioadă a rămas în casa părintească –

care nu fusese naționalizată, pentru că tatăl lui Vasile

(Basile) V. Stănescu a fost funcționar de stat – de pe

strada Silvestru nr.3, pe lângă Biserica Armenească,

o veche casă boierească cu o superbă grădină în față,

unde, necăsătorit fiind, locuia, împreună cu fratele,

în doar două camere, la parter, restul încăperilor fiind

ocupate de chiriaşi, aduşi cu forța de organele statului

comunist. Obişnuia să-şi primească de Sfântul Vasile

prietenii, care îl apelau cu multă afecțiune maîtreBasile, în semn de caldă prețuire pentru solidele sale

cunoştințe în domeniul dreptului. Se poate spune că

aceste reuniuni – în cursul cărora prietenii aveau

ocazia să admire mobila stil, sticla franțuzească

semnată, porțelanuri fine, argintăria veche, austriacă

sau rusească, covoare persane veritabile şi obiectele

prețioase de artă decorativă, moştenire de familie –

erau tradiționale.

Vasile (Basile) V. Stănescu a fost un jurist

subtil, făcând, chiar în acele timpuri vitrege, ori de

câte ori avea prilejul şi i se permitea, apel la doctrina

juridică occidentală; era, totodată, un apărător dârz al

principiilor fundamentale ale dreptului, aşa cum le

însuşise de la marii săi profesori. A colaborat la

revistele juridice apărute după 1948 cu articole şi

adnotări la unele hotărâri ale instanțelor, în special în

materia dreptului civil. S-a ridicat împotriva ruperii

din Codul civil, după modelul sovietic, a normelor de

drept al familiei, care astăzi se întorc la locul lor

firesc, prin noul Cod civil.

Era un meloman pasionat, având abonament

şi frecventând asiduu Filarmonica din Bucureşti,

concertele de la Ateneu ori de la Sala Radio. Deşi nu

învățase să interpreteze la vreun instrument, era un

bun cunoscător al muzicii clasice. De asemenea, era

un admirator al muzicii bisericeşti, fiind foarte

credincios. Se ducea în special la Mănăstirea Antim,

dar frecventa şi biserica Sf. Silvestru, având o mare

venerație pentru părintele Galeriu.

„Când l-am reîntâlnit5 odată în dreptulGrădinii Icoanei, prin anii ‘80, mi s-a părut mult



4

Fragmentele în italice sunt reproduse din evocarea „Vasile

Stănescu (Maître Basile)” a subsemnatului (S.P.) apărută în

„Palatul de justiție” nr.12/2007, p.14

5 idem

îmbă trânit. Mergea gârbovit spre Ateneu, la un con -cert, dar parcă nu mai era cel de dinainte, de altfel seşi apropia de 80 de ani. Mi-a relatat, cu glas scăzut,că îi murise fratele, Jean-Basile, precum şi un văr maitânăr, căruia voia să-i lase casa, dar mai ales căDomnul o chemase lângă el pe amica sa de-o viață.Am desluşit în vorbele sale o lehamite: nu avea pentruce să mai trăiască. �e-am despărțit spunându-mi căar mai vrea să vadă o dată Parisul”. La puțin timp

după aceea, respectiv la 16 decembrie 1988, Vasile

(Basile) V. Stănescu a decedat, în urma unor arsuri

grave provocate de un accident casnic. Dis pariția

apreciatului jurist Vasile (Basile) V. Stănescu, care s-a

străduit să nu facă rabat de la nobilele cerințe ale

dreptului chiar în acele vremuri neprielnice, a lăsat un

imens gol în sufletele prietenilor şi foştilor colegi din

domeniul justiției, care i-au păstrat o amintire din cele

mai frumoase.



La data de 22 iunie 2012 a avut loc la Chișinău,

în Republica Moldova, sesiunea seme strială a

Academiei Central Europene de Științe, Litere și Arte.

Sesiunea s-a desfășurat în clădirea Parla -

mentului Republicii Moldova, în organizarea prof. dr.

Gheorghe Avornic, rectorul Universității de Studii

Politice și Economice Europene „Constantin Stere”

din Chișinău.

Lucrările sesiunii au fost conduse de acad. prof.

Edmond Jouve (Franța), președinte executiv al

Academiei. Din prezidiu au făcut parte prof. dr. Dumitru

Florescu, cancelarul Academiei, prof. dr. Gheorghe

Avornic, prof. dr. Dumitru Mazilu și dl. Sorin Popescu,

președinte de secție, secretar de stat la Consiliul

Legislativ al României, membru al Academiei.

În cadrul sesiunii au fost prezentate comu nicări

din partea unor membri ai celor cinci secțiuni ale Acade -

miei: medicală, juridică, tehnică, politică și de arte.

La secțiunea politică a prezentat o comuni -

care prof. dr. Dumitru Mazilu, iar la secțiunea juridică

dr. Ion Popa, judecător la Curtea de Apel București și

dl. Dan Bucur, șef de departament în cadrul Inspec -

toratului General al Poliției Române.

Cu acest prilej a fost adoptat noul statut al

Academiei, prezentat de prof. dr. Dumitru Florescu și

au fost votați, individual, noii membri ai Academiei.

Totodată, a fost propusă și s-a adoptat înfiin țarea

funcțiilor de coordonator de departament, apro bându-se

persoanele care urmează să îndepli nească aceste funcții.

În cuvântul său, dl. Sorin Popescu a prezentat

salutul Uniunii Juriștilor din România, a președintelui

acestuia, dr. Gavril Iosif Chiuzbaian, care a fost

împiedicat, din motive personale, să participe la

lucrările prezentei sesiuni a Academiei.

Participanții la sesiune au fost prezenți, în

aceeași zi, la festivitățile prilejuite de sărbătorirea a

15 ani de la înființarea Universității de Studii Politice

și Economice Europene „Constantin Stere”.

Prin grija unui colectiv condus de prof. dr.

Dumitru Florescu, cancelarul Academiei, toate co mu -

nicările prezentate în cadrul sesiunii au fost publicate,

în limba franceză, în Buletinul Academiei nr.3/2012,

distribuit cu acest prilej tuturor partici panților.

Menționăm că la sesiunea Academiei din 7

oc tombrie 2011, desfășurată la București, dl. Sorin

Popescu și dl. Cătălin Ciora, consilier, șef sector la

Consiliul Legislativ, au susținut comunicarea Simpli -ficarea legislației – condiție esențială pentru îmbună -tățirea elaborării actelor normative. Comunicarea a

apărut în Buletinul Academiei nr.2/2012.

Sorin Popescu

Președinte de Secție


Academia Central Europeană de Știinţe, Litere şi Arte

Sesiunea din 22 iunie 2012, Chișinău

MANIFESTĂRI ȘTIINŢIFICE

Articole din revistele de drept străineintrate în Biblioteca Consiliului Legislativ

– Bibliografie adnotată –

REVUE CRITIQUE DE DROIT I�TER�ATIO�AL PRIVÉ

1. MARCHADIER, FABIE�. L’attribution de la nationalité à l’épreuve de la Convention européenne

des droits de l’homme = Atribuirea cetățeniei și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În: Revue critique

de droit international privé nr.1, 2012, p.61-78

Prin hotărârea Genovese c/Malte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului adoptă o soluție inedită, controlul criteriilor de

atribuire a cetățeniei, astfel cum este conceput de Curtea de la Strasbourg în hotărâre, traducând o ruptură, ale cărei efecte Curtea

își propune să le atenueze. Articolul 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului nu era aplicabil la problemele legate de

cetățenie, dar este de acum înainte. Se pune întrebarea dacă acest lucru înseamnă și o deschidere spre recunoașterea, în

întregime, a unui drept al omului la cetățenia (sa).

2. PAJOR, TOMASZ. – La nouvelle loi polonaise de droit international privé = �oua lege poloneză de dreptinternațional privat. În: Revue critique de droit international privé nr.1, 2012, p.5-13

Sunt analizate dispozițiile noii legi poloneze de drept internațional privat care a intrat în vigoare la data de 16 mai 2011.

Autorul își pune întrebarea dacă adoptarea noii legi era cu adevărat necesară, dar îi recunoaște totodată utilitatea pentru practica

juridică, care a primit cu această ocazie, o bază ordonată și modernă de acțiune într-un domeniu de drept aflat în plină

reconstrucție.

3. TE�E�BAUM, ALI�E. – Retombées de l’affaire Madoff sur la Convention de Lugano = Consecințeleafacerii Madoff asupra Convenției de la Lugano. În: Revue critique de droit international privé nr.1, 2012,

p. 45-60

Marile escrocherii bursiere se aseamănă, iar globalizarea schimburilor și piețelor financiare le conferă astăzi o dimensiune

internațională complexă. Această nouă anvergură determină interesul unor analize de drept internațional privat, după cum

atestă hotărârea emisă de Curtea de Casație din Franța la data de 12 iulie 2011 în ceea ce privește numeroasele ramificații a

ceea ce poate fi denumit în zilele noastre, scandalul Madoff. Acesta din urmă s-a inspirat dintr-o escrocherie denumită “piramida

lui Ponzi” care a marcat spiritele în secolul trecut, adaptînd-o la noile tehnici financiare. Articolul este consacrat hotărârii

Madoff care nu aduce însă o soluție definitivă și sigură la problema privind competența internațională, mizele acesteia depășind

problema conflictului de jurisdicții.

4. VEILLARD, ISABELLE. – Le domaine de l’autorité de la chose arbitrée. Etude critique à la lumière

des développements récents de la jurisprudence de la Cour de cassation = Domeniul autorității de lucrujudecat în materie de arbitraj. Studiu critic în lumina recentelor evoluții ale jurisprudenței Curții de Casație.În: Revue critique de droit international privé nr.1, 2012, p.15-44

Regulile aplicabile arbitrajului în Franța diferă după cum este în cauză o procedură de arbitraj intern sau internațional, din

dorința de a asigura un regim foarte liberal arbitrajului internațional, garantând totodată posibilitatea de a supune arbitrajul

intern unor constrângeri mai importante. Problema autorității de lucru judecat capătă o dimensiune diferită în materie de

arbitraj, datorită particularităților acestui mod de reglare a litigiilor.


*Lucrare realizată de Svetlana Baciu

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

REVUE DE SCIE�CE CRIMI�ELLE ET DE DROIT PÉ�AL COMPARÉ

5. DUMO�T, HÉLÈ�E; JULIETTE TRICOT; GERHARD WERLE. – Criminalité collective et

impunité des principaux responsables: est-ce la faute du droit pénal? = Criminalitatea colectivă șiimpunitatea principalilor responsabili: oare este vina dreptului penal? În: Revue de science criminelle et de

droit pénal comparé nr.1, 2012, p.1-131

Numărul 1 al revistei “Revue de science criminelle et de droit pénal comparé” este consacrat criminalității colective. Autorilor

articolelor li s-a pus întrebarea dacă în materie de criminalitate colectivă, impunitatea principalilor responsabili ar putea să

rezulte din insuficiențele și lacunele dreptului penal național și internațional. S-a convenit astfel să fie studiate patru fenomene

contemporane ale criminalității colective: criminalitatea persoanelor juridice, crimele împotriva umanității a înalților

conducători politici, criminalitatea de mediu a multinaționalelor și terorismul internațional. Articolele grupate în jurul acestei

teme vizează: dreptul penal și responsabilitatea persoanelor juridice – exemplul francez, formele de participare în dreptul

internațional penal, elementele pentru un drept internațional penal al mediului, criminalitatea teroristă.

REVUE DU DROIT PUBLIC

6. L’égalité au service de l’indépendance. Retour prospectif sur les configurations du jury de recrutement

des universitaires = Egalitatea în serviciul independenței. Revenire prospectivă la componența juriului derecrutare a universitarilor. În: Revue du droit public nr.1, 2012, p.3-37

În cadrul dezbaterii consacrate facultăților de drept și reformei universitare franceze, articolul își propune să clarifice aspecte

legate de componența juriului de recrutare a universitarilor. Articolul prezintă dispozițiile privind identificarea și componența

juriului de recrutare a universitarilor, prevăzute de legea LRU (Loi relative aux libertés et responsabilités des universités/Lege

privind libertățile și responsabilitățile universităților). După părerea autorului, puterea de veto asupra recrutărilor, acordată

președintelui universității sporește riscul de a limita independența universitarilor.

7. Entretien avec Jean-Paul Costa = O discuție cu Jean-Paul Costa. În: Revue du droit public nr.2, 2012,

p.267-287

Jean-Paul Costa, preşedintele Curții Europene a Drepturilor Omului a petrecut aproape 13 ani în cadrul acestei importante

instituții, asistând la o multitudine de transformări şi a contribuit la o veritabilă metamorfoză a acestei înalte instanțe europene.

La sfârşitul mandatului său, revista “Revue du droit public” şi-a propus să afle opiniile preşedintelui Costa asupra situației

Curții şi a Convenției. Momentul este considerat cu atât mai important cu cât se organizează aderarea Uniunii Europene la

Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale, aderare care va avea numeroase

consecințe asupra coerenței respectării acestor drepturi în spațiul european.

8. AIVO, FRÉDÉRIC JOEL. – La crise de normativité de la Constitution en Afrique = Criza denormativitate a Constituției în Africa. În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.141-180

Autorul consideră că, în Africa, criza de normativitate a Constituției nu afectează pentru moment decât câteva țări. O întreagă

conjunctură de factori contribuie la slăbirea sarcinii normative a Constituției. În cadrul acestui studiu, rețin atenția autorului

două aspecte – cel al vulnerabilității constituției şi avântul convenționalismului constituțional.

9. BERTRA�D, BRU�ESSE�. – Cohérence normative et désordres contentieux. A propos de l’adhésion

de l’Union européenne à la Convention européenne des droits de l’homme = Coerență normativă șidezordini contencioase. Pe marginea aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.În: Revue du droit public nr.1, 2012, p.181-216

Reflecțiile autorului privesc aderarea Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Devenită posibilă în

virtutea art.6, paragraful 2 al TUE, izvorât din Tratatul de la Lisabona, care afirmă că Uniunea aderă la Convenție, precizându-

se totodată că această aderare nu modifică competențele Uniunii astfel cum sunt ele definite în Tratate, aderarea apare astăzi,

în ceea ce privește starea evoluției negocierilor, ca fiind o certitudine. Avantajele aderării fiind stabilite, rămâne să fie înlăturate

dificultățile teoretice și practice suscitate de această perspectivă pe care nu le-au rezolvat primele documente de lucru.

10. CHAFFARDO�, GUILLAUME; JOYE, JEA�-FRA�ÇOIS. – La LOLF a dix ans: un rendez-vous

(déjà) manqué? = LOLF (Legea organică nr.2001-692 din 1 august 2001 privind legile finanțelor) a împlinitzece ani: un rendez-vous (deja) ratat? În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.303-332

LOLF (Legea organică nr.2001-692 din 1 august 2001 privind legile finanțelor) a împlinit 10 ani în 2011. După părerea

autorului, legea nu determină pentru moment decât o responsabilitate comună a administrațiilor gestionare, iar controlul

financiar al Parlamentului rămâne timorat.

Referințe bibliografice


11. DUMO�T, GILLES; MERGEY, A�THO�Y; PRELOT, PIERRE-HE�RI. – Actes du collocque de

l’AFDA du 11 décembre 2011, “Droit administratif et libertés: quelles leçons tirer de l’Histoire?” = Actelecolocviului AFDA din 11 decembrie 2011, “Drept administrativ și libertăți: ce fel de învățăminte pot fi extrasedin Istorie?”. În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.419-485

Tema colocviului AFDA – “Drept administrativ și libertăți: ce fel de învățăminte pot fi extrase din Istorie” – dă prilejul

participanților să își expună punctele de vedere cu referire la mai multe aspecte. Numărul 2/2012 al revistei “Revue du droit

public” reunește opiniile acestora, pe care le publică în cinci articole consacrate acestei teme. Sunt supuse astfel atenției

cititorilor aspecte privind istoria și protecția libertăților în jurisprudența recentă a Consiliului de Stat din Franța, libertățile

administrate înainte de 1789, justiția administrativă și liberalismul, dreptul libertăților publice

12. DUROY, STÉPHA�E. – Des nouriturres terrestres aux nourritures célestes: le bail emphytéotique

cultuel, avatar du bail emphytéotique rural = De la hrana terestră la hrana celestă: contractul emfiteoticcultual, avatar al contractului emfiteotic rural. În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.287-303

Prin introducerea în art.L.1311-2 al Codului general al colectivităților teritoriale francez a unei dispoziții care face posibilă

încheierea unui contract emfiteotic administrativ în favoarea unei asociații de cult, autorii Ordonanței din 21 aprilie 2006 au

conferit existență legală unei practici de încheiere a contractelor emfiteotice privind terenurile, menite să favorizeze construcția

de lăcașuri de cult. Această practică era destinată să atenueze principiul afirmat de art.2 al Legii din 9 decembrie 1905 de

separare a Bisericii de Stat, conform căruia “Republica nu recunoaște, nu salariază și nu subvențonează niciun cult”. Dintr-o

decizie a Consiliului de Stat rezultă că acest tip de contract reprezintă o subvenție acordată unui cult. Se consideră că edificiile

de cult, care reprezintă obiectul unui contract emfiteotic pot fi și rămâne proprietăți publice.

13. FUCHS-CESSOT, ALICE – Le “député Lisbonne”: un objet juridique atypique = “DeputatulLisabona”: un obiect juridic atipic. În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.334-346

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Franța beneficiază de doi deputați europeni suplimentari aleși în cadrul

Adunării Naționale, contrar colegilor lor din Parlamentul de la Strasbourg. Două categorii de eurodeputați francezi vor coabita

de acum înainte, după cum a decis legiuitorul francez. După părerea autorului, soluția reținută, chiar dacă este temporară

ajunge la crearea unei categorii juridice sui generis, cu atât mai contestabilă cu cât ar fi putut fi evitată cu ușurință.

14. GERVIER, PAULI�E. – Le changement de circonstances dans la jurisprudence du Conseil

constitutionnel = Modificarea circumstanțelor în jurisprudența Consiliului Constituțional. În: Revue du droit

public nr.1, 2012, p.89-112

Ridicând o serie de întrebări ce vizează mutațiile intervenite în exercitarea controlului de constituționalitate al legilor, autorul

consideră că aprecierea modificării circumstanțelor reținută de judecători și Consiliul Constituțional francez atestă continuitatea

jurisprudenței constituționale, iar recurgerea la această tehnică se dovedește a fi un instrument prețios de reînnoire a controlului

de constituționalitate și de articulare a controalelor a priori și a posteriori.

15. �DAM, GERARD PEKASSA. – La notion d’administration publique dans la jurisprudence de la

Cour de justice de l’Union européenne = �oțiunea de administrație publică în jurisprudența Curții de Justițiea Uniunii Europene. În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.347-377

Administrația publică a făcut obiectul unor studii remarcabile dar, cu toate acestea, se constată că cercetările juridice centrate

pe conceptul însăși de administrație publică sunt destul de rare. Articolul își propune să cerceteze, într-o perspectivă

jurisprudențială europeană, conținutul noțiunii de administrație publică. Autorul răspunde astfel la întrebarea: care este noțiunea

de administrație publică construită în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

16. PARE�T, CHRISTOPHE. – Histoire du costume parlementaire = Istoria costumului parlamentar.În: Revue du droit public nr.2, 2012, p.379-419

Articolul prezintă o istorie necunoscută a costumului oficial al legiuitorilor în Franța, istorie care este în același timp, bogată

în învățăminte. În fapt, la originea costumului oficial al legiuitorilor se află proiectul înaintat de abatele Grégoire, istoria

costumului pornind astfel de la începuturile Revoluției franceze, unde acesta a jucat un rol important, cristalizând din luna mai

1789, aspirația crescută spre egalitate, justificând în octombrie, abolirea oricărui costum distinctiv. Costumul oficial va fi

purtat în regimurile politice care se vor succeda, dar nu fără dezbateri aprinse. Reprezentanții națiunii au purtat un costum,

începând cu anul 1870. Napoleon oferă o ultimă reminiscență costumului, iar reîntoarcerea la parlamentarism sub cea de-a III-a

Republică va coincide cu libertatea regasită de deputați și senatori de a nu purta un costum oficial, încheind astfel o tradiție

veche de trei sferturi de secol.

17. POULET-GIBOT LECLERC, �ADI�E. – La garde des mineurs et la responsabilité administrative

personnelle = Supravegherea minorilor și responsabilitatea administrativă personală. În: Revue du droit public

nr.1, 2012, p. 67-88

După ce a cunoscut o relativă stabilitate de-a lungul a mai multor decenii, dreptul responsabilității administrative continuă să

fie traversat de profunde evoluții. Supravegherea ar putea constitui un nou fundament al responsabilității administrative fără

culpă, înscriindu-se prin aceasta în sensul evoluției generale a responsabilității administrative.



18. SAVO�ITTO, FLORIA�. – Les lois de programmation du vingtième alinéa de l’article 34 de la

Constitution: une nouveauté à abandonner = Legile de programare din alineatul douăzeci al articolului 34al Constituției: o noutate care trebuie abandonată. În: Revue du droit public nr.1, 2012, p.113-140

După părerea autorului, abandonarea legilor de programare în Franța, legi ce reprezintă o categorie legislativă neclară dar și

o excepție constituțională inoportună, este de dorit. Această categorie nouă legislativă introdusă în Constituție suferă de

incertitudini, ceea ce nu pare să militeze pentru menținerea sa.

REVUE FRA�ÇAISE DE DROIT CO�STITUTIO��EL

19. AG�IEL, GUY. – Le Parlement et la �ouvelle-Calédonie: du “droit à la bouderie”... à la délégation

de souveraineté? = Parlamentul și �oua Caledonie: de la “dreptul de a fi nemulțumit“... la delegarea desuveranitate? În: Revue française de droit constitutionnel nr.90, 2012, p.227-239

Autorul prezintă aspecte legate de recenta modificare a legii organice din martie 1999 privind Noua Caledonie. Sunt expuse

astfel motivele modificării legii, corecțiile aduse acesteia, prin legea organică din 25 iulie 2011.

20. CROTTET, BRICE. – Le Conseil constitutionnel et l’obligation de vigilance enviromentale = ConsiliulConstituțional și obligația de vigilență privind mediul. În: Revue française de droit constitutionnel nr.90, 2012,

p. 239-267

Carta Mediului din Franța a suscitat o serie de controverse privind valoarea constituțională a dispozițiilor sale și referitor la

influența concretă pe care drepturile și nevoile astfel consacrate le pot avea în fața judecătorilor judiciari și administrativi.

Crearea mecanismului chestiunii prioritare de constituționalitate (QPC) a reaprins controversele. Articolul analizează hotărârile

QPC ale Consiliului Constituțional francez privind Carta mediului din 2011.

21. DURA�D, FRA�CK. – L’avenir incertain du Sénat irlandais = Viitorul incert al Senatului irlandez.În: Revue française de droit constitutionnel nr.90, 2012, p.269-290

În centrul dezbaterii vizând viitorul incert al Senatului irlandez se află compunerea sa socio-profesională și modul de

desemnare, judecate ca fiind perimate de către detractori. Cea de-a doua cameră în forma sa actuală este considerată ca având

o legitimitate democratică îndoielnică, nefiind izvorâtă din sufragiu universal direct.

22. MARTI�EZ, FER�A�DO REY. – Egalité constitutionnelle et sanction différenciée de

comportements similaires = Egalitatea constituțională și sancțiunea diferențiată a comportamentelor similare.În: Revue française de droit constitutionnel nr.90, 2012, p.291-302

Se pune problema dacă tratamentul diferențiat aplicat unor comportamente identice, având ca scop protejarea femeilor de

violența conjugală și în final egalitatea între femei și bărbați aduce atingere principiului constituțional de egalitate, consacrând

o discriminare bazată pe sex. Articolul prezintă o analiză critică a hotărârii Tribunalului Constituțional spaniol. După părerea

autorului, tribunalul nu identifică corect problema cu care este confruntat, iar interpretarea sa este discutabilă.

23. MO�GOUACHO�, CLAIRE – Les débats sur la Constitution économique en Allemagne =

Dezbaterile asupra Constituției economice în Germania. În: Revue française de droit constitutionnel nr.90,

2012, p.303-337

În Germania, noțiunea de “constituție economică” se află în centrul a numeroase studii doctrinare. Dreptul constituțional

economic se preocupă de studierea dispozițiilor economice conținute de legea fundamentală și Constituția Landurilor: este exact

semnificația pe care o îmbracă termenul de “constituție economică” în sensul său cel mai strict. Studiul este consacrat

dezbaterilor constituționale pe care aceasta le-a suscitat în Germania.

24. TEJADA, TAJADURA JAVIER. – La doctrine de la Cour européenne des droits de l’homme sur

l’interdiction des partis politiques = Doctrina Curții Europene a Drepturilor Omului și interzicerea partidelorpolitice. În: Revue française de droit constitutionnel nr.90, 2012, p.339-371

Europa a cunoscut în ultimii ani o recrudescență a ideologiilor și partidelor xenofobe, rasiste, naționaliste, antieuropene,

incompatibile cu toleranța și drepturile omului. Conducătorii politici europeni au rezonat la această problemă. Scopul studiului

este de a răspunde la întrebarea dacă Consiliul Europei poate cuprinde în cadrul său toate partidele politice, și deci și partide

care apără proiecte sau susțin ideologii incompatibile cu democrația și drepturile omului sau dacă dimpotrivă, trebuie dedus

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1950), cum a făcut Curtea Europeană a Drepturilor Omului, un concept de

democrație militantă invalidând existența partidelor antidemocratice sau liberticide.



REVUE I�TER�ATIO�ALE DE DROIT COMPARÉ

25. A�DE�AS, MADS; BJORGE, EIRIC. – L’application de la Convention européenne des droits de

l’homme: quel rôle pour le juge interne? = Aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului: care esterolul judecătorului național? În: Revue internationale de droit comparé nr.2, 2012, p.383-415

În mai multe hotărâri ale sale, Curtea de la Strasbourg a considerat că interpretarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

trebuie să fie dinamică și evolutivă. La fel de importantă este considerată a fi și datoria statelor părți de a nu pune o frână în

calea acestei evoluții. În prezentul studiu, autorul propune o investigare a modului în care judecătorul național francez, englez

sau german interpretează Convenția Europeană în mod evolutiv. Răspunsul la această întrebare este complicat, el depinzând

de caracteristicile proprii fiecăruia din cele trei sisteme naționale.

26. COLSO�, RE�AUD. – Quel devenir pour la criminologie? �ote historiographique sur l’exemple

britannique = Ce fel de viitor pentru criminologie? �otă istoriografică privind exemplul britanic. În: Revue

internationale de droit comparé nr.2, 2012, p.503-524

Autorul consideră că istoria criminologiei britanice prezintă un interes teoretic evident pentru specialiști. Articolul schițează

istoria socială, intelectuală și politică a criminologiei, pune în evidență faptul că există o tradiție științifică națională ce a

cunoscut un avânt remarcabil la începutul secolului al XX-lea și care se bucură în prezent de o puternică legitimitate în peisajul

universitar britanic. Această perspectivă istorică permite abordarea dezbaterilor contemporane cu privire la locul criminologiei

în Franța.

27. GATSI, JEA�. – La jurisprudence, source du droit OHADA (Organisation pour l’harmonisation en

Afrique du droit des affaires) = Jurisprudența, sursă a dreptului OHADA (Organizația pentru armonizareaîn Africa a dreptului afacerilor). În: Revue internationale de droit comparé nr.2, 2012, p.477-502

Studiul își propune să investigheze care este contribuția jurisprudenței la dezvoltarea dreptului OHADA (Organizația pentru

armonizarea în Africa a dreptului afacerilor) și anume, dacă această contribuție este semnificativă și care sunt particularitățile sale.

28. HOCHMA��, THOMAS. – Dénonciation, déni et dénigrement: les procédures allemandes d‘auto-

contrôle de la recherche face au plagiat = Denunț, denegare și denigrare: procedurile germane de autocontrolpentru cercetarea plagiatului. În: Revue internationale de droit comparé nr.2, 2012, p.549-576

De peste 10 ani, universitățile și alte instituții germane de cercetare au adoptat proceduri interne de control a cercetării. Pentru

a zdruncina inerția sistemică a instituțiilor științifice în fața plagiatului, aceste proceduri favorizează denunțul, mai ales

protejându-l pe autorul acestuia. Totuși, negarea și protecția denunțului nu trebuie să ajungă la regimul de denigrare, o rumoare

de plagiat putând produce prejudicii grave într-un mediu unde reputația joacă un rol esențial. Recentele scandaluri legate de

plagiat care au zguduit mediile politice și academice din Germania sunt ocazia de a prezenta aceste proceduri și de a stabili

un bilanț al aplicării lor.

29. LI, ZHA�G. – La procédure administrative en Chine = Procedura administrativă în China. În: Revue

internationale de droit comparé nr.2, 2012, p.451-476

Odată cu introducerea, la începutul anilor ‘80, a principiului legalității administrative, China a început să conștientizeze care

este valoarea procedurii administrative. Astfel, inspirate de experiența străină, grupuri de cercetare au avut inițiativa de a

pregăti proiecte pentru a elabora o lege consacrată în întregime procedurii administrative. Autorul își propune să clarifice

aspecte privind caracteristicile dreptului chinez actual al procedurii administrative.

30. PEJOVIC, CASLAV. – La gouvernance d’entreprise japonaise et l’aculturation du modèle américain =

Guvernanța întreprinderii japoneze și aculturația modelului american. În: Revue internationale de droit

comparé nr.2, 2012, p.417-450

Articolul analizează relația dintre normele extralegale și guvernanța întreprinderii și influența acestor norme asupra funcționării

guvernanței întreprinderii în Japonia. Obiectivul este cel de a examina motivele distanțării dintre guvernanța întreprinderii

japoneză și modelul american transplantat în perioada de după război. Autorul studiului are drept scop ca cercetarea să dea

posibilitatea aplicării și la alte segmente ale sistemului juridic japonez, ajutând la înțelegerea rolului jucat de normele legale

și extralegale în cadrul societății japoneze. De asemenea, un obiectiv suplimentar este reprezentat de sublinierea necesității de

a acorda o atenție mai mare abordării sociologice a dreptului și în general, unei abordări plurisdiciplinare în cercetarea juridică.

31. RUIZ SUTIL, CARME�. – Le nouveau Règlement “Rome III”: la séparation de corps et le divorce

de la population marocaine en Europe et en Espagne = �oul Regulament “Roma III”: separarea de corp șidivorțul populației marocane în Europa și în Spania. În: Revue internationale de droit comparé nr.2, 2012,

p.525-548

Creșterea în Spania a imigrației provenind din Maroc suscită în cadrul relațiilor hispano-marocane o problemă caracterizată

printr-o puternică creștere a traficului de hotărâri judecătorești cu privire la conflictele matrimoniale între cele două țări.

Regulamentele “Bruxelles II bis” și “Roma III” constituie sistemul preferențial pentru a determina dizolvarea căsătoriei

marocanilor pe lângă autoritățile europene și spaniole. Autorul consideră că este necesar să fie abordate soluțiile pe care dreptul

internațional privat spaniol le aduce cazurilor de separare de corp și divorț solicitate de către marocanii rezidenți în Spania.



REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT COMMERCIAL ET DE DROIT ÉCO�OMIQUE

32. ALBARIA�, ALEXIS. – La révocation des mandataires sociaux pour perte de confiance = Revocareamandatarilor sociali pentru pierderea încrederii. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit

économique nr.1, 2012, p.1-33

Bazându-se pe examinarea atentă a dreptului pozitiv, mai ales a hotărârilor jurisdicțiilor de fond, autorul își propune să

demonstreze faptul că pierderea încrederii, în ipoteza în care aceasta se bazează pe elemente obiectiv verificabile, paralizând

buna funcționare a întreprinderii, permite justificarea revocării mandatarilor sociali de orice natură.

33. A�TIPPAS, JEREMY. – Propos dissidents sur les droits dits “patrimoniaux” de la personnalité =

Reflecții dizidente asupra drepturilor denumite “patrimoniale” ale personalității. În: Revue trimestrielle de droit

commercial et de droit économique nr.1, 2012, p.35-54

Autorul consideră că drepturile denumite “patrimoniale” ale personalității sunt inutile dacă se admite că același drept al

personalității este extrapatrimonial și poate permite realizarea de operațiuni economice. Analiza propusă astfel încearcă să

demonstreze acest lucru, mai întâi pe plan teoretic, și apoi prin jurisprudență, pe plan practic.

34. PAG�UCCO, JEA�-CHRISTOPHE. – L’obligation à la dette de l’associé indéfiniment responsable =

Obligația la datorii a asociatului răspunzător în mod nelimitat. În: Revue trimestrielle de droit commercial et

de droit économique nr.1, 2012, p.55-74

Autorul este preocupat de verificarea pertinenței ideii conform căreia asociatul răspunzător în mod nelimitat este un veritabil

coobligat subsidiar la datorii sociale, calitate recunoscută la ora actuală de judecătorii care statuează asupra soartei asociaților

din societățile cu risc nelimitat, precum și de determinarea consecințelor acestei calificări în ceea ce privește aplicarea acestei

obligații la datorii.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT EUROPÉE�

35. ABE�HAIM, MARC. – Quel droit au juge en matière de cartels? = Care este dreptul judecătorului,în materie de carteluri? În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p.117-133

Este comentată hotărârea Menarini Diagnostics c/Italie a Curții Europene a Drepturilor Omului, în care Curtea refuză să

constate incompatibilitatea regimului italian de punere în aplicare a regulilor de concurență cu art.6, paragraful 1 al Convenției

Europene a Drepturilor Omului, regim caracterizat totuși, printr-un control jurisdicțional “slab” asupra deciziilor de sancționare

a autorității concurenței.

36. BIA�CHI, DA�IELE. – La comitologie est morte! vive la comitologie! = Comitologia a murit! trăiascăcomitologia! În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p.75-116

Comitologia trebuie înțeleasă ca o procedură ce se înscrie în procesul decizional al Uniunii la nivelul de executare a legislației,

legislația necesitând măsuri de executare, atât la nivelul Uniunii cât şi a statelor membre. Parlamentul European şi Consiliul,

odată cu adoptarea la 16 februarie 2011 a Regulamentului UE nr.182/2011 de stabilire a normelor şi principiilor generale

privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie, au

completat cadrul reglementar destinat ca, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, să pună în aplicare dispozițiile

în materie de executare ale dreptului Uniunii, astfel cum sunt ele prevăzute de art.290 şi art.291 ale TFUE. Sunt analizate

conținutul, noutățile în raport de vechea comitologie şi mai ales, impactul asupra Politicii agricole comune care a fost

principalul utilizator al procedurilor de comitologie de la naşterea acestei practici în cadrul său, în anul 1960.

37. JACQUÉ, JEA�-PAUL. – Institutions de l’Union (2011) = Instituțiile Uniunii (2011). În: Revue

trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p.151-164

Anul 2011 a fost marcat de criza datoriei publice care a determinat un proces de revizuire a guvernanței în zona Euro. Dar,

acest lucru nu trebuie să disimuleze celelalte aspecte instituționale legate în parte încă de punerea în aplicare a Tratatului de

la Lisabona. În spatele acestor reforme, funcționarea instituțiilor Uniunii îşi urmează cursul normal; sunt reflectate astfel unele

aspecte ale acesteia.

38. LOUIS, JEA�-VICTOR. – Un traité vite fait, bien fait? = Un tratat repede făcut, bine făcut? În: Revue

trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p.5-22

Articolul se referă la Pactul fiscal – Tratatul din 2 martie 2012 privind stabilitatea, guvernanța în cadrul Uniunii Economice

şi Monetare – care reprezintă cea mai recentă dezvoltare dintr-un ansamblu impresionant de texte care s-au succedat de la

începutul crizei datoriei suverane în 2010.



39. PEIFFERT, OLIVIER. – La contribution de la Cour de justice de l’Union européenne à la définition

du principe du pollueur-payeur = Contribuția Curții de Justiție a Uniunii Europene la definirea principiuluipoluatorului-plătitor. În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p.53-73

Autorul este de părere că studierea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene permite contribuția la definirea

principiului poluatorului-plătitor în dreptul UE, principiu care, de altfel, face obiectul unor analize divergente în doctrină. De

asemenea, se consideră că studierea conținutului principiului, care oscilează între cauzalitate și proporționalitate, lasă loc

pentru formularea unor probleme ce trebuie dezbătute.

40. PLATO�, SEBASTYE�. – Le champ d’application des droits du citoyen européen après les arrêts

„Zambrano”, „McCarthy” et „Dereci” = Câmpul de aplicare al drepturilor cetățenilor europeni, în urmahotărârilor „Zambrano”, ”McCarthy” și „Dereci”. În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p.23-52

Sunt clarificate aspecte ce țin de redefinirea câmpului de aplicare a drepturilor cetățenilor europeni în hotărârile Curții de

Justiție a Uniunii Europene. Se ridică probleme importante ce privesc nu numai câmpul de aplicare “material”, dar și câmpul

de aplicare “personal” al drepturilor ce decurg din cetățenie.

41. RITLE�G, DOMI�IQUE. – Le juge français se veut un bon élève de l’ Union = Judecătorul francezse vrea un bun elev al Uniunii. În: Revue trimestrielle de droit européen nr.1, 2012, p. 135-150

Articolul comentează decizia emisă de Tribunalul de conflicte francez. In prezent, implicațiile dualismului jurisdicțional și, mai

precis, cele ale principiului separației autorităților administrative și judiciare trebuie să cedeze în fața exigențelor de efectivitate

ale dreptului Uniunii. Acestea sunt învățămintele ce pot fi extrase din hotărârea SCEA du Cheneau, emisă de Tribunalul de

conflicte la 17 octombrie 2011.



Consiliul Legislativ – Bucureşti, Palatul Parlamentului, Corp B1,

Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, Sector 5, Cod poştal 050711

Tel: 021.313.66.08 fax: 021.311.29.35 website: www.clr.ro

� Colegiul ştiinţific: Dragoş Iliescu, Preşedintele Consiliului Legislativ

Sorin Popescu, Locţiitorul Preşedintelui Consiliului Legislativ,

Preşedintele Secţiei de Evidenţă Oficială a Legislaţiei şi Documentare

�icolae Turcu, Preşedintele Secţiei de Drept Privat

Benonica Vasilescu, Preşedintele Secţiei de Drept Public, ad-interim

Cristian Kevorchian, Şeful Departamentului de Informatică Legislativă, ad-interim

Cezar Manda, consilier, Departamentul pentru Armonizarea Legislaţiei

cu Reglementările Uniunii Europene

� Colegiul de redacţie: Sorin Popescu (coordonator)

Maria Luiza Manea

Svetlana Baciu

Lucica Violeta �iculae

Mihaela Bora

� Tipografia „Monitorul Oficial“ R.A., str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București

Punctele de vedere exprimate în această publicaţie nu reprezintă analize oficiale asupra legislaţiei, ci doar opinii

personale ale autorilor.

ISSN 1583-3178

r a p o r t asupra activitĂŢii desfĂŞurate de consiliul ... · derabil de acte normative în...

Documents