r 11 4 informatica economica isaila

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Lect. univ. dr. NARCISA ISĂILĂ Conf.univ.dr. ELENA IANOȘ-SCHILLER

INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Curs în tehnologia ID-IFR

2

INTRODUCERE

Disciplina Informatică Economică este înscrisă în planul de învăţământ în cadrul

disciplinelor cu caracter teoretico-aplicativ ca urmare a dinamicii integrării informaticii în

mediul de afaceri.

În contextul actual al societăţii informaţionale şi al unei economii bazate pe

cunoştinţe, disciplina Informatică Economică contribuie alături de celelalte discipline din

planul de învăţământ la pregătirea studenţilor pentru a deveni economişti cu competenţe bine

definite în domeniul tehnologiilor informaţionale şi al sistemelor informatice pentru mediul

de afaceri.

Obiectivele cursului

Cursul îşi propune să prezinte studenţilor o serie de aspecte teoretice şi practice

privind importanţa noilor tehnologii informaţionale în mediului de afaceri, precum şi

impactul sistemelor infomatice asupra performanţelor organizaţiilor pornind de la bazele

utilizării calculatorului în activitatea oricărei firme. Sintetizat obiectivele cursului sunt:

Crearea unui cadru conceptual în domeniul tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiei, care să permită aplicarea cunoştinţelor dobândite în rezolvarea, la

nivel de utilizator, a unor probleme practice referitoare la configurarea sistemelor

de calcul, operaţiile curente de întreţinere a sistemelor şi de gestiune a fişierelor,

a sistemelor şi de gestiune a bazelor de date, în condiţiile creşterii gradului de

conectivitate a oganizaţiilor la nivel intern şi extern.

Însuşirea conceptelor şi noţiunilor generale şi specifice privind gestiunea bazelor

de date necesare în efectuarea aplicaţiilor informatice;

Însuşirea şi folosirea posibilităţilor de exploatare ale software-ului de aplicaţii

(MS-Access) pentru efectuarea aplicaţiilor cu baze de date în mediile QBE, SQL,

din domeniul economic.

Formarea abilităţilor necesare viitorilor economişti pentru utilizarea eficientă a

serviciilor Internet şi rezolvarea problemelor economice folosind mediul Office

XP (Word, Excel, PowerPoint, Access).

Competenţe conferite

După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe generale

și specifice:

1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi folosirea corectă a noţiunilor specifice

disciplinei):

- identificarea de termeni, noţiuni, concepte în cadrul disciplinelor informatice;

- cunoaşterea şi folosirea adecvată a elementelor grafice afişate în ferestrele

programelor;

2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor posibilităţi de

exploatare):

- în folosirea posibilităţilor de exploatare specifice software-ului de aplicaţii;

- în integrarea aplicaţiilor informatice realizate cu programele MS Office şi

aplicaţiilor informatice realizate în mediile QBE, SQL;

3. Instrumental-aplicative (efectuarea şi evaluarea avtivităţilor practice în cursul

semestrului:

- efectuarea de aplicaţii, susţinerea de teste şi evaluarea pregătirii în cursul

semestrului;

3

- capacitatea de evaluare a pregătirii şi susţinerii examinării finale;

4. Atitudinale(manifestarea unor atitudini pozitive şi responsabile privind pregătirea

în scopul folosirii tehnologiei informaţiei în rezolvarea problemelor din domeniul

specializării):

- reacţia pozitivă la cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de realizare a răspunderii;

- capacitatea de a colabora în echipă la realzarea de aplicaţii informatice.

Resurse şi mijloace de lucru

Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de material

publicat pe Internet sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, studii de caz, aplicaţii, necesare

întregirii cunoştinţelor practice şi teoretice în domeniul studiat.

În timpul convocărilor, în prezentarea informaţiilor sunt folosite echipamente audio-vizuale,

metode interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru conceptualizarea şi vizualizarea

practică a noţiunilor predate.

Activităţi tutoriale se desfăşoară după următorul plan tematic, conform programului fiecărei

grupe:

1. Configuraţia sistemelor de calcul de tip PC şi echipamente periferice utilizate. Familiarizarea

cu sistemul de calcul şi cu modul de operare- Dezbateri (2 ore).

2. Stabilirea configuraţiei în funcţie de necesităţile de prelucrare. Evaluarea ofertelor pentru PC

şi echipamentele periferice. Prezentare referate pe teme hardware. (2 ore).

3. Utilizarea interfeţei Windows şi personalizarea acesteia. Utilitare Windows. Exerciţii practice.

(2 ore).

4. Internet şi utilizarea serviciilor web. Internet Explorer. Utilizare motoare de căutare. Servicii

Internet. Exerciţii practice (2 ore).

5. Realizarea de documente în Word. Aplicaţii Word (2 ore).

6. Realizare de aplicaţii economice în Excel (2 ore).

7. Utilizarea funcţiilor de bază de date în Excel (formulare de preluare date, sortări pe grupuri,

interogări etc.). Aplicaţii (2 ore).

8. Comunicarea între aplicaţiile Word şi Excel. Aplicaţii (2 ore).

9. Prezentări electronice în PowerPoint. Aplicaţii (2 ore).

10. Realizarea efectelor de animaţie şi sunet în PowerPoint. Montarea aplicaţiilor în PowerPoint

(ramificaţii, butoane, hiperlegături). Aplicaţii (2 ore).

11. Crearea tabelelor, formularelor şi rapoartelor în QBE (Access) (2 ore).

12. Interogarea bazelor de date (tipuri de cereri de interogare) (2 ore).

Structura cursului

Cursul este compus din 12 unităţi de învăţare:

Unitatea de învăţare 1. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (2 ore) Unitatea de învăţare 2. Elemente de arhitecturǎ a calculatoarelor electronice (2 ore) Unitatea de învăţare 3. Reţele de calculatoare electronice (2 ore) Unitatea de învăţare 4. Reţeaua globală Internet (4 ore) Unitatea de învăţare 5. Sisteme de operare a calculatoarelor electronice (2 ore)

Unitatea de învăţare 6. Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltare (2 ore) Unitatea de învăţare 7. Aplicaţia Microsoft Word (6 ore) Unitatea de învăţare 8. Aplicaţia Microsoft PowerPoint (4 ore) Unitatea de învăţare 9. Aplicaţia Microsoft Excel (6 ore) Unitatea de învăţare 10. Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date (2 ore) Unitatea de învăţare 11. Mediul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access (6 ore) Unitatea de învăţare 12. Aplicaţii (4 ore)

4

Teme de control (TC)

Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi acestea vor avea

următoarele subiecte:

1. realizarea de scrisori comerciale;

2. rezolvarea unei aplicaţii economice în Excel care să includă: structura tabelară, formulele de calcul

şi funcţiile predefinite pentru rezolvarea cerinţelor, grafice, sortări şi filtrări după anumite criterii;

3. realizarea unei prezentări multimedia care să includă toate obiectele specifice aplicației

PowerPoint: imagini, text, marcatori, tabele, grafice, fişier multimedia (sunet, video), efecte de

animaţie etc.

4. realizarea unei baze de date pentru o aplicaţie din domeniul economic folosind facilităţile

mediului Access QBE sau mediului Access SQL (2 ore).

Bibliografie obligatorie:

Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele

tehnologiei informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro

Universitaria, 2010.

Elena Ianoş-Schiller, Sisteme de calcul şi aplicaţii informatice pentru domeniul economic,

Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010.

Elena Ianoş-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Sisteme Informatice. Fundamente

teoretice, metodologice şi practice. Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access.

Exemple, aplicaţii, studii de caz. Ediţia a II-a revăzută, Editura Pro Universitaria, 2011.

Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii

(MS-Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010.

Baron C., Isăilă N. – Informatică economică. Fundamente teoretice de (IT&C). Arhitectură

Hardware (PC). Software de bază (Windows). Software de aplicaţii (MS-Office) , Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2009.

Baron C, Isăilă N, Sisteme Informatice: Fundamente teoretice, metodologice şi practice;

Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access; Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura

Pro Universitaria, 2009.

Metoda de evaluare:

Examenul final se susţine sub formă scrisă, pe bază de grile (cu unul sau mai multe răspunsuri

corecte) și subiecte în extenso, ţinându-se cont de participarea la activităţile tutoriale şi rezultatul la

temele de control/proiecte ale studentului.

5

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 2

CUPRINS ............................................................................................................................................................... 5

MODULUL 1 ......................................................................................................................................................... 7

TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILOR ............................................................................. 7

1.1. Introducere ...................................................................................................................... 7 1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ............................................................. 7 1.3. Sinteza unităţii de învăţare .............................................................................................. 8 1.4. Îndrumar pentru autoverificare ........................................................................................ 9

ELEMENTE DE ARHITECTURǍ A CALCULATOARELOR ELECTRONICE ..................................... 11

2.1. Introducere .................................................................................................................... 11 2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ............................................................ 11

2.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 12 2.4. Îndrumar pentru autoverificare ...................................................................................... 13

REŢELE DE CALCULATOARE ELECTRONICE ....................................................................................... 16

3.1. Introducere .................................................................................................................... 16

3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................... 16 3.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 17

3.4. Îndrumar pentru autoverificare ...................................................................................... 18

REŢEAUA GLOBALĂ INTERNET ................................................................................................................ 21

4.1. Introducere .................................................................................................................... 21

4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ............................................................ 21 4.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 22 4.4. Îndrumar pentru autoverificare ...................................................................................... 24

SISTEME DE OPERARE A CALCULATOARELOR ELECTRONICE .................................................... 27

5.1. Introducere .................................................................................................................... 27 5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................... 27 5.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 28


INTEGRAREA APLICAŢIILOR INFORMATICE ÎN MEDII DE DEZVOLTARE ................................. 31

6.1. Introducere .................................................................................................................... 31

6.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................... 31 6.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 32 6.4. Îndrumar pentru autoverificare ...................................................................................... 32

APLICAŢIA MICROSOFT WORD ................................................................................................................. 35

7.1. Introducere .................................................................................................................... 35

7.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................... 35 7.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 36 7.4. Îndrumar pentru autoverificare ...................................................................................... 37

MODULUL 2 ....................................................................................................................................................... 39

APLICAŢIA MICROSOFT POWERPOINT .................................................................................................. 39

8.1. Introducere .................................................................................................................... 39

6

8.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................... 39

8.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 40 8.4. Îndrumar pentru autoverificare ...................................................................................... 40

APLICAŢIA MICROSOFT EXCEL ................................................................................................................ 43

9.1. Introducere .................................................................................................................... 43 9.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ........................................................... 43 9.3. Sinteza unităţii de învăţare ............................................................................................ 44


MODULUL 3 ....................................................................................................................................................... 48

BAZE DE DATE ŞI SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE ................................................... 48

10.1. Introducere .................................................................................................................. 48 10.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ......................................................... 48 10.3. Sinteza unităţii de învăţare .......................................................................................... 49

10.4. Îndrumar pentru autoverificare .................................................................................... 49

MEDIUL DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE MICROSOFT ACCESS ............................................. 52

11.1. Introducere .................................................................................................................. 52 11.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ......................................................... 52

11.3. Sinteza unităţii de învăţare .......................................................................................... 53 11.4. Îndrumar pentru autoverificare .................................................................................... 53

APLICAŢII PROPUSE SPRE REZOLVARE ................................................................................................. 56

12.1. Introducere .................................................................................................................. 56 12.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare ......................................................... 56

12.3. Sinteza unităţii de învăţare .......................................................................................... 57 Aplicaţii propuse spre rezolvare ........................................................................................... 57

RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE AUTOEVALUARE ............................................................................ 61

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................. 61

7

MODULUL 1

Unitatea de învăţare 1

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

1.1. Introducere

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare

1.3. Sinteza unităţii de învăţare

1.4. Îndrumar pentru autoverificare

1.1. Introducere

În societatea actuală, obţinerea şi utilizarea informaţiilor este

absolut necesară pentru buna desfăşurare a activităţii din orice

domeniu de activitate.

Denumirea de societate informaţională se datorează în principal

dezvoltării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ITC), ca

ramură nouă a ştiinţei, cu un impact deosebit în transformarea

societăţii într-o societate bazată pe cunoştinţe (valori

informaţionale).

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de

învăţare

Obiectivele unităţii de învăţare:

– cunoașterea locului şi rolului tehnologiei informatice în

mediul de afaceri în care companiile își desfășoară activitatea;

– definirea termenilor specifici societăţii informaţionale;

– cunoașterea etapelor în prelucrarea datelor şi ciclul de viaţă

al informaţiilor;

– definirea conceptului de societate informaţională;

– cunoașterea legăturii dintre sistemul informatic, sistemul

informaţional şi sistemul economic din punct de vedere al fluxurilor

informaţionale.

Competenţele unităţii de învăţare:

– studenţii vor putea să definească termeni precum

informaţii, cunoştinţe, eră digitală, sistem informaţional,

8

sistem informatic, TIC, societate informaţională;

– studenţii vor putea să facă distincţie între noţiunile de

informaţie, cunoştinţe şi date;

– studenţii vor putea să descrie situaţiile în care poate fi

utilizat un calculator în activitatea zilnică a unei firme;

– studenţii vor putea să identifice rolul tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiilor în mediul de afaceri;

– studenții vor cunoaște și identifica tendinţele în societatea

viitoare bazată pe noile tehnologii.

Timpul alocat unităţii de învățare:

Pentru unitatea de învățare Tehnologia informaţiei şi

comunicaţiilor, timpul alocat este de 2 ore.


Informaţia reprezintă o resursă fundamentală în societatea

informaţională şi se află în strânsă corelaţie cu noţiunea de dată, ca

suport formal al informaţiei, în contextul în care are loc

transformarea datelor în informaţii, care devin cunoștințe și stau la

baza luării deciziilor .

Importanţă deosebită prezintă relaţia dintre valoarea

informaţiei şi costul acesteia în raport cu un volum determinat al

informaţiilor în contextul procesului de luare a deciziilor.

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor este abordată ca o

colecţie de domenii tehnologice care se dezvoltă simultan şi

interdependent, printre care: informatica şi comunicaţiile.

La nivelul unităţii de învăţare este abordată noţiunea

generală şi abstractă de sistem în societatea informaţională şi

formele concrete de existenţă ale acestei noţiuni, atât în domeniul

Informaticii, cât şi în domeniile de aplicabilitate a tehnologiilor

informatice (sistem informatic, sistem informaţional, sistem

economic).

Tranziţia către societatea global informaţională presupune

înţelegerea tendinţelor şi perspectivelor care prevăd schimbări

deosebit de semnificative în societatea informaţională determinate

de dezvoltarea şi perfecţionarea tehnologiilor informaţionale şi de

comunicaţie.

Informatica utilizatorului final este un concept rezultat ca

urmare a apariţiei şi evoluţiei microinformaticii şi folosirii directe a

calculatoarelor personale (PC-urilor) de către cei mai numeroşi

dintre utilizatori – utilizatorii finali.

9


Concepte şi termeni de reţinut

date, informaţii, cunoştinţe;

sistem informatic;

sistem informațional;

circuitul informaţional;

societate informaţională;

economie digitală;

globalizare.

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care este diferenţa dintre date- informaţii- cunoştinţe, din punct de vedere al utilizării

calculatorului?

2. Prezentați etapele din ciclul de viaţă al informaţiei.

3. Care sunt diferențele dintre sistemul informatic, sistemul informaţional şi sistemul economic?

4. Prin ce se caracterizează societatea informaţională?

5. Care este rolul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în societatea actuală?

10

Teste de evaluare/autoevaluare

Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variantă:

1. Codul ASCII se utilizează pentru:

a. realizarea unei standardizări la nivel extern

b. asigurarea portabilităţii datelor

c. codificarea realizată la nivelul utilizatorului

d. realizarea unei standardizări la nivel intern

2. Societatea informaţională este caracterizată prin:

a. crearea unor reţele globale de informaţii

b. extinderea utilizării posturilor de lucru

c. răspândirea pe verticală şi pe orizontală a sistemelor de calcul

d. crearea depozitelor informaţionale

3. Datele prelucrate pot deveni informaţii dacă:

a. sunt păstrate pe medii de stocare recunoscute de calculator

b. pot fi accesate în cadrul reţelelor de calculatoare

c. rezultatele sunt folosite în procesul decizional

d. sunt păstrate pe dischete

4. Un sistem economic poate fi reprezentat de:

a. o ramură a economiei naţionale

b. o întreprindere

c. economia naţională

d. ansamblul realizat prin integrarea sistemului condus, cu cel de conducere şi cu cel

informaţional

5. Informaţiile reprezintă:

a. un mesaj cu caracter de noutate

b. o reflectare obiectivă a realităţii înconjurătoare

c. date stocate în cadrul unui sistem informatic

d. interpretarea unor date

Bibliografie obligatorie

Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele tehnologiei

informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro Universitaria, 2010.

Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii (MS-

Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010.

11


Elemente de arhitecturǎ a calculatoarelor electronice

2.1. Introducere




2.1. Introducere

Există mai multe moduri în care poate fi definit

calculatorul electronic pornind de la diferite aspecte arhitecturale şi

funcţionale. Astfel, calculatorul electronic se poate definit ca un

ansamblu de componente fizice şi logice care interacţionează în

scopul realizării aplicaţiilor necesare utilizatorilor.

Alte definiții ale calculatorului electronic pot fi date

pornind de la rolul său în obținerea informațiilor.

Privit ca sistem, calculatorul electronic este alcătuit din

două subsisteme: subsistemul componentelor fizice (echipamentelor),

numit hardware şi subsistemul componentelor logice (programelor),

cunoscut şi sub numele de software.


învăţare


– cunoașterea arhitecturii sistemului de calcul;

– definirea termenilor de hardware și software;

– cunoașterea caracteristicilor memoriei RAM şi ROM;

– definirea conceptului de bit şi byte;

– cunoașterea componentelor calculatorului personal şi a

parametrilor prin care este apreciat un sistem de calcul.


– studenţii vor putea să definească termenii de hardware,

software, memorie internă, memorie externă,

12

microprocesor;

– studenţii vor putea să diferențieze dispozitivele periferice;

– studenţii vor putea să descrie particularitățile

calculatoarelor personale;

– studenţii vor putea să identifice componentele hard şi soft

ale unui calculator personal;

– studenţii vor putea să descrie funcţionarea unui calculator

personal

– studenţii vor putea să descrie performanţelor unui

computer.


Pentru unitatea de învățare Elemente de arhitecturǎ a

calculatoarelor electronice, timpul alocat este de 2 ore.


Unitatea de învăţare conţine elementele principale de

arhitectură a calculatoarelor electronice, abordate de pe poziţia

utilizatorului final, astfel:

• prezentarea arhitecturii generale a calculatoarelor

electronice, arhitectură valabilă pentru orice tip de calculator, care

funcţionează ca automat de prelucrare a datelor pe bază de program

memorat intern şi care constituie o formă concretă de existenţă în

practică a noţiunii generale şi abstracte de sistem;

• prezentarea particularităţilor constructive şi funcţionale ale

calculatoarelor personale (PC-urilor), cele mai răspândite

calculatoare folosite de majoritatea covârşitoare a utilizatorilor,

particularităţi care trebuie cunoscute pentru a permite utilizatorilor

să efectueze aplicaţii dintre cele mai diverse, generale şi specifice,

în condiţii de eficienţă şi cu protejarea resurselor fizice, logice şi

informaţionale ale acestor calculatoare; orice utilizator trebuie să

posede cunoştinţele necesare despre funcţionarea şi folosirea

componentelor unui PC:

– unitatea de intrare, ca mijloc de realizare a primei părţi a

interfeţei dintre utilizator şi PC, reprezentată prin: tastatură, ca

dispozitiv standard de intrare, mouse, ca dispozitiv de comandă

necesar pentru operarea rapidă şi efectuarea de operaţii cu interfaţa

grafică, scaner, ca dispo-zitiv de citire de imagini etc;

– unitatea de ieşire, ca mijloc de realizare a celei de a

doua părţi a interfeţei dintre utilizator şi PC, reprezentată prin:

monitor, ca dispozitiv standard de ieşire, imprimantă, ca echi-

13

pament de tipărire de diverse documente (liste, tabele, situaţii,

grafice etc) etc;

– unitatea de memorie, ca mijloc de stocare a datelor şi

programelor pe durata efectuării aplicaţiilor, reprezentat prin

memoria internă RAM şi ca mijloc de stocare a datelor organizate

ca fişiere de date şi baze de date şi a unei diversităţii de produse

software şi informaţii de diferite tipuri (text, imagini, sunet),

reprezentat prin: memoria externă principală – harddisk-uri,

memoria portabilă – USB memory stick, prin CD-uri, DVD-uri şi

alte tipuri de memorie;

– microprocesorul, ca mijloc de comandă şi control al

funcţionării fiecărei unităţi în parte şi a PC-ului ca un tot unitar şi

de efectuare a operaţiilor de prelucrare a datelor;

• prezentarea unei clasificări a calculatoarelor electronice, în

funcţie de diferite criterii (clasificare după performanţe:

calculatoare mainframe, minicalculatoare, microcalculatoare,

super-calculatoare, clasificare după generaţii, clasificare după

modul de utilizare: calculatoare de buzunar, de birou, staţii de

lucru, termi-nale pentru calculatoare puternice, clasificare după

lungimea cuvântului de memorie:pe 8 biţi, 16 biţi, 32 biţi, 64 biţi);

• prezentarea unităţii elementare de memorare a informaţiei –

bit-ul, a unităţii de memorare a caracterelor codificate în sistemul

ASCII – byte-ul, a unităţilor de măsurare a capacităţii de

memorare: KB (KiloByte), MB (MegaByte), GB (GigaByte), TB

(TerraByte) şi a relaţiilor dintre aceste unităţi pe baza puterilor

cifrei 2 (pornind de la 2 la puterea 10 care este 1024).



arhitectura unui sistem de calcul;

blocuri funcţionale;

RAM, ROM;

microprocesor;

dispozitive periferice;

unitate aritmetico-logică;

unitate de comandă- control;

unitate centrală de prelucrare.


1. Care este rolul unităţii aritmetico-logice?

2. Prezentați caracteristicile memoriei RAM.

3. Care sunt diferențele dintre bit și byte?

4. Ce este unitatea de comandă- control?

5. Care este rolul microprocesorului?

14


1. Memoria de tip RAM are următoarele caracteristici:

a. este extensibilă

b. este modulară

c. are viteză mare de lucru

d. este volatilă

2. Configuraţia unui PC reprezintă:

a. totalitatea funcţiilor componentelor sistemului de calcul

b. totalitatea componentelor software

c. totalitatea componentelor hardware

d. echipamentele conectate care asigură funcţionalitatea sistemului de calcul

3. Arhitectura unui PC reprezintă:

a. funcţiile componentelor hardware

b. totalitatea componentelor hardware

c. modul de conectare a componentelor hardware

d. modul de comunicare a componentelor hardware şi software

4. Memoria cache se caracterizează prin:

a. capacitate de memorare mai mare decât memoria RAM

b. caracter permanent

c. caracter volatil

d. viteză de lucru mare

5. Locaţia de memorie reprezintă:

a. 8 biţi

b. 1 bit

c. 1 byte

d. echivalentul unui caracter

15


1. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele tehnologiei


2. Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii (MS-


16


Reţele de calculatoare electronice

3.1. Introducere




3.1. Introducere

Conectarea calculatoarelor în reţele de calculatoare are ca

efect creşterea eficienţei utilizării lor. O astfel de conectare, care se

poate realiza prin cabluri electrice, coaxiale, fibre optice sau sateliţi

aduce numeroase avantaje, dintre care se pot menţiona următoarele:

▪ echipamentele, programele şi fişierele de date devin

accesibile unui număr mare de utilizatori;

▪ reţeaua de calculatoare poate funcţiona în continuare,

fără diminuarea accentuată a performanţelor, în cazul în care unele

staţii de lucru ale reţelei se defectează;

▪ raportul dintre costuri şi performanţe pe întreaga reţea

de calculatoare personale este compatibil, chiar avantajos, faţă de

un calculator electronic de tip main-frame rapid, dar costisitor;

▪ accesul la programe complexe şi baze de date mari

profesionale sau de interes general;

▪ realizarea unui nou stil de comunicaţie între partenerii

de afaceri, între furnizori şi clienţi, între agenţi economici şi piaţă.

Reţelele de calculatoare se pot interconecta, permiţând

schimbul de informaţii. Calculatoarele pot fi de acelaşi tip, în cazul

reţelelor omogene sau de tipuri diferite, în cazul reţelelor eterogene.

În cazul unor calculatoare diferite conectarea se realizează

conform unor standarde de reţea.


învăţare


– cunoașterea arhitecturii reţelelor;

– definirea conceptului de reţea de calculatoare şi enumerarea

17

avantajelor lucrului în reţea

– definirea termenului de topologie a unei reţele;

– cunoașterea diferenţei între reţelele bazate pe server şi

reţelele peer to peer ;

– definirea conceptului de protocol de reţea;

– cunoașterea componentelor hardware şi software într-o reţea

de calculatoare.


– studenţii vor putea să definească termenii de LAN, MAN,

WAN, protocol, topologie;

– studenţii vor putea să diferențieze topologiile logice de cele

fizice;

– studenţii vor putea să descrie particularitățile

calculatoarelor personale;

– studenţii vor putea să identifice componentele hard şi soft

ale unui calculator personal;

– studenții vor cunoaște și identifica elementele specifice

topologiilor fizice cu avantajele şi dezavantajele utilizării

lor;

– studenţii vor putea să descrie funcţionarea unei reţele

bazate pe server;

– studenţii vor putea să descrie avantajele lucrului în reţea.


Pentru unitatea de învățare Reţele de calculatoare electronice,

timpul alocat este de 2 ore.


Reţele de calculatoare electronice, constituie o continuare a

problematicii din unitatea de învăţare precedentă, dar abordată într-

o structură arhitecturală complexă – structura de reţea, realizată

prin conectarea calculatoarelor, pe bază de standarde specifice de

reţea, structură care a apărut şi s-a dezvoltat rapid ca urmare a

creşterii performanţelor PC-urilor, tehnologiilor informaţionale,

produselor informatice şi dezvoltării comunicaţiilor şi a cerinţelor

de îmbunătăţire a eficienţei utilizării calculatoarelor electronice, în

general, şi a celor personale, în particular şi resurselor acestora

(logice şi informaţionale). Abordând problematica acestui capitol

tot de pe poziţia utilizatorului final sunt prezentate:

• resursele reţelelor de calculatoare necesare pentru realizarea

18

unei arhitecturi de reţea, reprezentate prin:

– componente hardware: calculatoare (noduri) dotate cu

echipamente periferice din configuraţia reţelei; cabluri de

transmisie între componente; echipamente diverse specifice reţelei;

– componente software: sistemul de operare al reţelei

(software-ul de bază) şi sistemul de programe (software-ul de

aplicaţii);

• tipologii de reţele de calculatoare, definite prin două tipuri:

topologia fizică (modul în care sunt conectate fizic în reţea

calculatoarele) şi topologia logică (modul în care sunt transferate

datele între componentele reţelei) şi reprezentate prin: ;

– tipologia liniară sau magistrală (Bus Topology),

definită printr-un singur canal de comunicaţie la care sunt conectate

toate calculatoarele din reţea;

– tipologia inelară, în care toate calculatoarele sunt

conectate circular, fiecare calculator fiind conectat printr-un canal

de comunicaţie la alte două calculatoare;

– tipologia stea, definită printr-o configuraţie cu un

calculator central la care sunt conectate toate celelalte calculatoare;

– tipologia stea-inel, definită printr-o configuraţie în care

sunt conectate circular diverse calculatoare dispecer, care

gestionează fiecare câte o reţea;

• tipuri de reţele de calculatoare, reprezentate prin:

– reţele cu server de fişiere (file-server, client-server),

alcătuite dintr-un calculator pe care rulează sistemul de operare al

reţelei, denumit sever de fişiere, respectiv mai multe calculatoare

care pot avea acces la resursele reţelei, numite staţii de lucru

(workstations); organizarea clienţilor din reţea este realizată de

persoana denumită administrator de reţea;

– reţele peer to peer (de la egal la egal), în care fiecare

calculator poate fi în acelaşi timp şi client şi server, reţele

recomandate numai atunci când nu se cer performanţe mari şi nu se

pune problema de securitate la nivelul reţelei;

– reţele locale - LAN (Local Area Networks), care au aria

de răspândire de până la 2 Km şi deservesc o instituţie;

– reţele metropolitane - MAN (Metropolitan Area

Networks), care acoperă o arie geografică de mărimea unui oraş;

– reţele globale - WAN (Wide Area Networks), având aria

de răspândire geografică egală cu mărimea unui stat sau continent,

o astfel de reţea fiind alcătuită din mai multe calculatoare

interconectate şi având mai multe servere care lucrează în

multitasking controlat şi asigură un multithreading adevărat.



arhitectura unei reţele;

reţele peer to peer;

19

reţele bazate pe server;

harwdare pentru reţea;

software pentru reţea;

securitatea reţelei;

protocoale de reţea;

topologii de reţele.


1. Care este rolul unui protocol de reţea?

2. Argumentarea necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor .

3. Care sunt diferențele dintre reţele bazate pe server şi cele peer to peer ?

4. Ce este diferenţa între reţelele locale şi reţelele metropolitane ?

5. Prin ce se caracterizează topologia magistrală- stea?


1. Modemul asigură:

a. comunicarea între 2 calculatoare pe linie telefonică

b. comunicarea între un calculator şi un fax

c. comunicarea între un calculator şi un telefon

d. comunicarea în cadrul unei reţele locale în care se asigură conectarea prin cablu a

calculatoarelor

2. Placa de reţea asigură:

a. cuplarea calculatorului într-o reţea locală

b. o conexiune permanentă

c. o conexiune limitată doar pe perioada transmiterii de date

d. execuţia aplicaţiilor multimedia

3. Viteza datelor care circulă la nivel de reţea se măsoară în:

a. bps

b. band

c. minute

d. ore

4. Caracteristicile unei reţele de calculatoare sunt stabilite prin:

a. topologia reţelei;

b. mediul fizic de transmisie în cadrul reţelei;

c. standardul de transport folosit în reţea;

d. Internet.

20


1. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa ISĂILĂ, Informatică Economică: Bazele tehnologiei




21


Reţeaua globală Internet

4.1. Introducere




4.1. Introducere

Istoricul acestei reţele la nivel mondial a început în urmă

cu peste 40 de ani. În anul 1983 ARPANET (vechea denumire a

rețelei) s-a divizat în două reţele, una folosită de utilizatori civili şi

alta folosită de utilizatori militari. Ulterior, interacţiunea dintre aceste

două reţele a devenit cunoscută sub numele de INTERNET şi s-a

dezvoltat în timp prin conectarea unor reţele private comerciale,

regionale şi naţionale, astfel încât s-a obţinut un sistem mai puternic

decât părţile sale componente.

Un moment important, care a favorizat extinderea Internet-

ului, a fost înlocuirea protocolului NCP (Network Control Protocol),

folosit în ARPANET pentru a asigura conectarea mai multor

calculatoare autonome, cu protocolul TCP/IP, adaptat interconectării

unor reţele diferite de calculatoare. Adevărata revoluţie a fost la

începutul anilor ’90, prin inventarea World Wide Web-ului (WWW),

care a deschis calea pentru o extraordinară extindere a sferei de

informare, oferită de Internet, la care se adăugau facilităţi de navigare

în cadrul reţelei. Această reţea de reţele oferă avantajul de a avea

legături şi căi de comunicaţie multiple existente între reţelele

regionale şi naţionale de calculatoare care se conectează la Internet.

Internet-ul nu aparţine unui anumit organism, dar

funcţionarea lui este posibilă datorită efortului comun al mai multor

organizaţii care se ocupă de elaborarea standardelor de funcţionare şi

cooperare, care definesc normele tehnice şi modul de construire a

adreselor.



– cunoașterea arhitecturii reţelei Internet;

– definirea conceptelor specifice structurării informaţiei în

reţeaua Internet;

– definirea termenilor de Intranet, Internet, Extranet;

22

– cunoașterea diferenţei între protocolul de comunicaţii şi

protocolul pentru transfer de fişiere;

– definirea termenilor de browser, portal şi motor de căutare

pe Internet;

– cunoașterea modurilor de conectare la Internet;

– cunoașterea serviciilor disponibile pe Internet.


– studenţii vor putea să definească termenii de Internet,

Intranet, Extranet, browser, portal, motor de căutare;

– studenţii vor putea să diferențieze protocoalele folosite pe

Internet;

– studenţii vor putea să descrie particularitățile motoarelor de

căutare pe Internet;

– studenţii vor putea să identifice conceptele specifice

structurării informaţiei în reţeaua Internet;

– studenții vor cunoaște și identifica elementele specifice

navigării prin intermediul browser-elor;

– studenţii vor putea să descrie funcţionarea unui portal;

– studenţii vor putea să descrie serviciile disponibile pe

Internet.


Pentru unitatea de învățare Reţeaua globală Internet, timpul

alocat este de 4 ore.


Unitatea de învăţare abordează o problematică conţinând

termeni, noţiuni, concepte prin care se prezintă apariţia, dezvoltarea

şi expansiunea rapidă a acestei reţele globale, alcătuită dintr-o

complexitate de reţele naţionale regionale şi instituţionale şi la care

au acces o mulţime de utilizatori, al căror număr este în continuă

creştere. Pornind de la această structură arhitecturală şi funcţională

complexă a reţelei Internet importanţă deosebită prezintă

problemele care interesează pe orice utilizator al reţelei Internet:

• Internet-ul ca mediu de comunicare, funcţional printr-un

protocol, denumit TCP / IP (Trans-mission Control Protocol /

Internet Protocol);

• structura informaţiei în reţeaua Internet, bazată pe concepte

specifice: pagină Web, site, hyperlink, hypertext, HTML etc, care

23

cunoscute şi folosite corespunzător permit utilizatorilor accesul

facil la resursele imense ale reţelei Internet;

• regăsirea informaţiei în reţeaua Internet, bazată pe

cunoaşterea structurii adreselor de pagini Web, care foloseşte un

standard al adreselor, denumit identificator uniform de adrese -

URL (Uniform Resource Locator);

• navigarea în reţeaua Internet, ca mod de acces al

utilizatorilor la Internet în scopul regăsirii unor informaţii de interes

solicitate şi folosirii altor facilităţi oferite de reţeaua Internet, mod

care implică cunoaşterea şi folosirea corespunzătoare a unor

programe specializate, care sunt denumite generic Web browser-e,

bazate pe interfaţa grafică de utilizator – GUI (Graphical User

Interface), cum este, de exemplu, Internet Explorer creat de firma

Microsoft, fiind cel mai folosit browser;

• motoare de căutare în reţeaua Internet – programe

specializate folosite pentru căutarea şi regăsirea informaţiilor în

funcţie de anumite cuvinte cheie specificate de utilizator, ca de

exemplu, Google, considerat cel mai performant şi cel mai folosit

motor de căutare, respectiv portaluri în reţeaua Internet –

componente de promovare şi de gestiune a informaţiilor în reţeaua

Internet, ca de exemplu, Yahoo, considerat cel mai mare director de

site-uri web grupate pe categorii şi subcategorii pentru a facilita

căutarea;

• conectarea la reţeaua Internet, care permite utilizatorilor

accesul la resursele reţelei Internet, realizată în diferite moduri, în

funcţie de anumite cerinţe, condiţii şi de scopul conectării cum sunt

următoarele moduri:

– conectarea permanentă - mod de conectare dedicat folosit

de organizaţii mari (corporaţii, instituţii, universităţi etc), bazat pe

calculatoare gazdă (host);

– conectarea prin linia telefonică (dial-up connection) -

mod de conectare nepermanent prin intermediul unui dispozitiv

adaptor între calculator şi linia telefonică (modem) şi un număr de

telefon indicat de furnizorul de servicii Internet – ISP (Internet

Service Provider), accesibil persoanelor individuale, implicând

cheltuieli mici pentru instalare şi funcţionare;

– conectarea prin poşta electronică (e-mail connection) - un

mod de conectare care permite numai transmiterea /recepţionarea

de mesaje poştale; acest mod este operaţional de oriunde este

permisă o conectare la reţeaua Internet;

– conectarea prin reţeaua de televiziune prin cablu (TV

Cable) - mod de conectare similar cu modul dial-up, deosebirile

constând în echipamentul de conectare (modem de cablu TV);

– conectarea prin tehnologia DSL (Digital Subscriber Line)

- un mod de conectare tot pe linia telefonică prin intermediul unui

modem filtru pentru a separa frecvenţa de voce (în jur de 5 KHz cu

cea digitală (peste 25 KHz);

– alte moduri de conectare: ISDN (Integrated Services

Digital Network) - alternativă la modul de conectare dial-up,

conectare prin telefon mobil, modem radio, satelit;

• servicii disponibile în reţeaua Internet, reprezentând

comunicarea şi schimbul de informaţii în reţeaua Internet, care

permit exploatarea şi căutarea de informaţii, în principal prin:

24

– World Wide Web (WWW) - un sistem de documente

hipertext care facilitează căutarea de fişiere, documente, imagini,

sunete;

– poşta electronică (electronic mail (e-mail)) - unul dintre

cele mai folosite servicii Internet, bazat pe cunoaşterea adreselor e-

mail ale destinatarilor mesajelor poştale;

– grupurile de dialog UseNet (UseNet newsgroups)- grupuri

de discuţii care tratează diferite subiecte referitoare la ştiinţă,

evenimente, muzică, calculatoare etc);

– discuţii în direct pe Internet - care permit utilizatorilor

Internet-ului, situaţi oriunde în lume, să participe la conversaţii în

timp real;

– transferul de fişiere prin protocolul FTP (File Transfer

Protocol) - un serviciu Internet care permite trimiterea, primirea,

stocarea şi accesarea fişierelor de orice dimensiune, către /de către

orice persoană şi de la orice echipament conectat la reţeaua

Internet;

– alte servicii Internet - categorie în care sunt incluse diferite

posibilităţi, altele decât cele prezentate anterior, ca de exemplu,

modalităţi de transmitere a mesajelor care se referă la sistemele de

tip Phone, Video Conferencing, Internet FAX etc.



pagină web, site, hyperlink, hypertext, HTML;

protocol de comunicaţii;

protocol pentru transfer de fişiere;

portal;

browser web;

servicii web;

adresa unei pagini web;

conectare la Internet.


1. Care sunt modurile de conectare la Internet ?

2. Argumentarea alegerea unui motor de căutare pe Internet.

3. Care sunt diferențele dintre un protocol de comunicaţii şi un protocol pentru transfer de fişiere?

4. Ce este diferenţa între hypertext şi hyperlink ?

5. Prin ce se caracterizează portalurile în reţeaua Internet ?

25


1. LAN (Local Area Network) reprezintă:

a. reţea metropolitană;

b. reţea locală;

c. o reţea extinsă;

d. o reţea radio.

2. Protocolul TCP/IP utilizat pentru transferul de fişiere este:

a. SMTP (Simple Mail Transmission Protocol);

b. HTTP (HyperText Transfer Protocol);

c. FTP (File Transfer Protocol);

d. DNS (Domain Naming Service).

3. Care dintre adresele următoare este a unui motor de căutare?

a. www.google.ro;

b. www.edu.ro;

c. www.antena1.ro;

d. www.top100.ro.

4. Dintre următoarele programe, nu este browser:

a. Opera;

b. Mozilla Firefox;

c. Windows Media Player;

d. Internet Explorer.

5. Programele specializate cu ajutorul cărora ne conectăm la un server web, solicităm informaţii,

recepţionăm informaţii şi care ne afişează rezultatele pe ecran, se numesc:

a. arhivatoare;

b. playere;

c. editoare;

d. browsere;

http://www.google.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.antena1.ro/

26


1. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa ISĂILĂ, Informatică Economică: Bazele tehnologiei

informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro Universitaria,

2010.



27


Sisteme de operare a calculatoarelor electronice

5.1. Introducere




5.1. Introducere

Sistemul de operare asigură legătura funcţională între toate

componentele unui sistem de calcul, permite utilizatorilor

comunicarea cu calculatorul şi folosirea eficientă a resurselor

întregului sistem de calcul (fizice, logice şi informaţionale).



- înţelegerea modului de funcţionare a unui sistem de

operare;

- cunoaşterea rolului diferitelor componente ale sistemelor

de operare din mediul Windows;

- cunoaşterea facilităţilor oferite de sistemul de operare;

- cunoaşterea conceptelor utilizate de sistemele de operare.


– studenţii vor cunoaşte conceptele de arhitectură software;

– studenţii vor cunoaşte principalele componente ale unui

sistem de operare din mediul Windows;

– studenţii vor cunoaşte principalele programe utilitare şi

funcţiile acestora.


Pentru unitatea de învățare Sisteme de operare a

28

calculatoarelor electronice, timpul alocat este de 2 ore.


Sistemele de operare reprezintă unitatea de învăţare care

conţine problematica teoretică şi practică necesară în operarea pe

calculator, structurată astfel:

• Definirea sistemului de operare, considerând sistemul de

operare ca un model concret de sistem complex;

• Rolul şi funcţiile sistemului de operare, considerând că

sistemul de operare are un rol determinant în exploatarea eficientă a

calculatoarelor electronice şi în procesul de asistare a utilizatorilor

în efectuarea aplicaţiilor;

• Sistemele de operare Windows, prezentate ca evoluţie de

la sistemele de operare bazate pe lucrul în modul linie de comandă

– MS-DOS la sistemele de operare bazate pe interfaţa grafică

utilizator – GUI (Graphical User Interface), abordând:

- conceptul de interfaţa grafică WINDOWS;

- sesiunea de lucru Windows;

- organizarea lucrărilor în Windows;

- lansarea în execuţie a unui program;

- adăugarea şi ştergerea unor icon-uri de pe Desktop;

- adăugarea şi ştergerea unor programe în meniul Start;

- lucrul cu fişiere şi foldere folosind programul utilitar

Windows Explorer;

- operaţii efectuate cu programul utilitar Windows

Explorer;

- executarea aplicaţiilor în modul MS-DOS, ca

posibilitate de simulare a acestui mod de lucru în anumite situaţii

(ex. depanare, conectare în reţea etc);

- controlul setărilor Windows, control necesar pentru

adaptarea resurselor (hardware şi software) la particularităţile

aplicaţiilor utilizatorilor;

- întreţinerea PC-ului, ca necesitate pentru păstrarea

posibilităţilor de utilizare;

- sistemul de asistare software – Help, ca mijloc de a

ajuta utilizatorii, în special pe cei începători, la efectuarea unor

operaţii;

- prezentarea evoluţiei sistemului de operare Windows

pe versiuni – Windows 2002 (XP), Windows Vista, Windows 7,

particularităţi faţă de Windows Vista;

• Viruşii informatici, reprezentând o problematică

diversificată orientată pe:

- definirea viruşilor informatici, prezentată pe înţelesul

utilizatorului obişnuit;

- tipuri de programe atacatoare, prezentate ca mod de a

înţelege diversificarea atacurilor acestora;

- structura programelor de tip virus;

- procesul distructiv al viruşilor, ca mod de a înţelege

29

pericolul prezentat de viruşi;

- obiectivele acţiunii viruşilor, ca mod de a înţelege cum

să se realizeze protecţia împotriva viruşilor;

- protecţia împotriva viruşilor, ca un complex de măsuri

de natură organizatorică şi de programe antivirus;

- programe de protecţie antivirus – Norton AntiVirus,

Kaspersky Anti-Virus, Symantec Endpoint Protection, prezentate

ca mijloace de protecţie antivirus.



Multitasking (cooperativ şi controlat)

Shell

Apeluri sistem

Proces

Multithreading

Sistem de bază

Maşină virtuală


1. Care sunt principalele funcţii ale unui sistem de operare?

2. Prin ce se deosebeşte multitasking-ul cooperativ de cel controlat?

3. Prin ce se caracterizează interfaţa sistemelor de operare Windows?

4. Care este semnificaţia conceptului de fereastră în mediul Windows?

5. Ce facilităţi oferă sistemul de operare Windows 7?


30

Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variantă

1. Fereastra de dialog într-o aplicaţie Windows reprezintă:

a. o fereastră independentă faţă de aplicaţia care se execută

b. un buton de comandă

c. modalitate de comunicare între utilizator şi aplicaţie

d. o zonă cu opţiuni şi parametri, din care utilizatorul va realiza o selecţie

2. O pictogramă reprezintă:

a. o imagine asociată unui grup de fişiere

b. o imagine asociată unei aplicaţii

c. o imagine asociată unui dispozitiv din configuraţia sistemului de calcul

d. un desen simbolic

3. În sistemele Windows un buton de comandă reprezintă: a. un declanşator al unei operaţii

b. o imagine asociată unei aplicaţii

c. un instrument de selecţie a modului de continuare a prelucrării

d. un element al interfeţei grafice

4. Sistemul de operare Windows 7 asigură:

a. multitasking

b. mod de lucru conversaţional

c. editor de texte

d. interfaţă grafică evoluată

5. GUI reprezintă:

a. o componentă hardware

b. un mod intuitiv de comunicare între utilizator şi sistem

c. un mod interactiv de comunicare între utilizator şi sistem

d. o componentă software

Bibliografie obligatorie 1. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele tehnologiei




31


Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltare

6.1. Introducere




6.1. Introducere

Evoluţia folosirii calculatoarelor electronice indică faptul

că, în marea lor majoritate, acestea au fost folosite pentru

efectuarea de aplicaţii informatice care necesită prelucrarea unui

volum mare şi chiar foarte mare de date şi efectuarea de numeroase

operaţii de acelaşi tip, cu caracter repetitiv şi uşor de formalizat. În

acest context, aplicaţia informatică se poate defini ca un ansamblu

de produse program corelate folosite pentru efectuarea automată a

operaţiilor de prelucrare a datelor într-un anumit domeniu de

activitate.



cunoaşterea componentelor pachetului integrat de aplicaţii

MS Office;

cunoaşterea arhitecturii pachetului integrat MS Office;

cunoaşterea particularităţilor variantei MS Office XP;

cunoaşterea particularităţilor variantei MS Office 2007;

cunoaşterea particularităţilor variantei MS Office 2010.


– studenţii vor cunoaşte conceptele de arhitectură şi

configuraţie a sistemelor de calcul şi a componentelor

utilizate în configuraţiile comerciale;

– studenţii vor cunoaşte principalele criterii care trebuie

analizate la evaluarea ofertelor de calculatoare;

32


Pentru unitatea de învățare Integrarea aplicaţiilor informatice

în medii de dezvoltare, timpul alocat este de 2 ore.


Integrarea aplicaţiilor informatice în medii de dezvoltare prezintă:

• Noţiunea de aplicaţie informatică, pentru a înţelege

modul de efectuare a unor operaţii într-un context determinat de

cerinţele ale utilizatorilor ;

• Integrarea aplicaţiilor informatice, concept care se referă

la modul de folosire a mai multor medii de dezvoltare pentru

efectuarea unor aplicaţii, bazat pe transferul de date, fişiere, părţi de

aplicaţii între mediile de dezvoltare;

• Medii integrate de dezvoltare a aplicaţiilor informatice –

o prezentare a celui mai folosit pachet de programe integrate -

Microsoft Office, completată cu cele mai recente posibilităţi de

exploatare din noua interfaţă Microsoft Office 2007.



Arhitectura MS Office.

Componente integrate tradiţionale (Word, Excel, Power Point, Outlook şi Access).

Aplicaţii secundare, care pot fi apelate şi folosite ca instrumente de lucru de toate

componentele integrate pachetului Microsoft Office (WordArt, ClipArt Gallery, Microsoft

Graph, Equation Editor, Microsoft Organization Chart, MicrosoftMap)

Componente începând cu versiunea MS–Office 2000: Publisher, FrontPage, PhotoDraw,

Small Business Tools.


1. Care sunt avantajele introduse prin standardizarea interfeţei?

2. Care este semnificaţia conceptului de înglobare a obiectelor?

3. Care sunt resursele comune utilizate în MS Office?

4. Care sunt principalele clase de programe integrate în MS Office?

33

5. Care sunt particularităţile pachetului MS Office 2007?



1. Care sunt tehnicile de integrare a aplicaţiilor:

a. legarea;

b. creare;

c. salvarea;

d. înglobarea.

2. Care dintre operaţiile de mai jos sunt generale în aplicaţiile mediului MS Office:

a. crearea de documente;

b. lansarea în execuţie;

c. lucrul cu zona Clipboard;

d. personalizarea unor obiecte din aria de lucru a aplicaţiei.

3. Transferul informaţional din Excel în Power Point se realizează:

a. prin salvare;

b. prin înglobare şi legare;

c. prin import dintr-un fişier creat în Excel;

d. la acţionarea tastei Print Screen.

4. Tehnica OLE este folosită pentru:

a. adăugarea unor butoane în bara de instrumente standard;

b. efectuarea unor transferuri informaţionale între aplicaţii;

c. efectuarea unor operaţii pentru personalizarea elementelor de interfaţă;

d. legarea unui obiect dintr-un document sursă cu cel inclus într-un document destinaţie.

5. Care dintre componentele mediului MS Office sunt considerate aplicaţii secundare:

a. MS Word;

b. MS WordArt;

c. MS FrontPage,

d. MS Excel.

34

Bibliografie obligatorie 1. Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele tehnologiei


2. Elena Ianoş-Schiller, Sisteme de calcul şi aplicaţii informatice pentru domeniul economic, Editura Pro




35


Aplicaţia Microsoft Word

7.1. Introducere




7.1. Introducere

Procesoarele de texte sunt programe care se folosesc pentru

introducerea, memorarea, regăsirea, corectarea şi tipărirea textelor

într-o formă care să satisfacă cerinţele utilizatorilor.

Microsoft Word este procesorul de texte propriu mediului

Windows, care permite scrierea, editarea şi tipărirea documentelor.

În Word utilizatorul poate controla atât aspectul textului prin

schimbarea fontului, stilului şi mărimii caracterelor, cât şi

configurarea unor elemente precum indentarea, distanţa dintre

rânduri, marginile etc. Word include şi o serie de instrumente

pentru efectuarea operaţiilor de verificare ortografică şi gramaticală

a cuvintelor şi frazelor. Pe lângă funcţiile specifice de tratare a

textului, dispune de instrumente de grafică pentru realizarea şi

procesarea unor imagini, cât şi de instrumente specifice pentru

realizarea tabelelor şi efectuarea unor calcule.



înţelegerea modului de lucru pentru introducerea şi

procesarea informaţiilor de tip text;

cunoaşterea facilităţilor pentru lucrul cu tabele;

cunoaşterea facilităţilor pentru lucrul cu imagini;

cunoaşterea facilităţilor de lucru cu documente de mari

dimensiuni (operarea de setări la nivel de secţiune,

inserarea unor antete şi subsoluri de pagină, generare

automată a cuprinsului etc.).


– studenţii vor cunoaşte facilităţile oferite de procesorul de

texte Word;

36

– studenţii vor cunoaşte principalele operaţii în lucrul cu

aplicaţia Word din pachetul Office;


Pentru unitatea de învățare Aplicaţia Microsoft Word, timpul



Microsoft Word este un procesor de texte care realizează

toate funcţiile privind: crearea, modificarea/corectarea, formatarea,

salvarea şi tipărirea documentelor, reprezentând, totodatã, unul

dintre cele mai cunoscute şi utilizate componente ale pachetului

integrat Microsoft Office.

Operaţii pentru configurarea mediului de lucru:

Setarea paginii:

Numerotarea paginilor

Setarea documentului sub forma coloanelor stil ziar

Operaţii uzuale în lucrul cu documente:

Deschiderea unui document şi salvarea acestuia

Operaţii executate asupra textelor

Introducerea textului; modificarea formatului

caracterelor

Selectarea textului

Mutarea şi copierea textului

Alinierea textului

Operaţii de editare

Operaţii de verificare şi corectare automată

Inserarea unei majuscule încorporate

Inserarea unor simboluri

Operarea unor borduri şi umbre

Marcarea şi numerotarea listelor

Crearea de antete şi subsoluri de pagină

Intoducerea unor note de subsol şi note de final

Operaţii pentru crearea şi lucrul cu tabele Word

Word oferă instrumente rapide şi eficiente pentru lucrul cu

tabele. Un tabel este format din linii şi coloane, la intersecţia unei

linii cu o coloană aflându-se o celulă. Referirea unei celule se face

printr-o adresă, reprezentată prin litere şi cifre (litera reprezintă

coloana, iar cifra linia). Cu ajutorul adreselor, în cadrul tabelelor

Word, se pot executa operaţii de calcul prin intermediul formulelor

37

şi/sau funcţiilor.

Lucrul cu desene şi imagini

Procesorul de texte Word oferă posibilitatea includerii

într-un document pe lângă informaţiile de tip text sau tabele şi a

unor desene, scheme, elemente grafice etc. Acestea pot fi realizate

cu ajutorul unor instrumente de desen sau pot fi imagini preluate:

din biblioteca proprie a procesorului Word, din fişierele obţinute ca

urmare a operaţiei de scanare sau fişierele obţinute prin programele

specializate în procesarea imaginilor.



Setări şi aliniere în cadrul paginii.

Formatare text.

Antet şi subsol de pagină. Notă de subsol şi de final.

Creare şi personalizare tabele.

Procesare imagini.

Elemente de interfaţă: meniuri, butoane, bare de instrumente etc. (pentru variantele Word

XP şi 2003), panglică, file, grupuri de comenzi etc. (pentru varianta Word 2007)


1. Care sunt pricipalele funcţii ale procesorului de texte Word?

2. Care sunt particularităţile de interfaţă în Word 2007?

3. Cum se poate schimba setarea pentru orientarea unei pagini?

4. Care sunt operaţiile care se pot executa pentru editarea unei imagini?

5. Care este diferenţa dintre o notă de subsol şi un subsol de pagină?

6. Care dintre facilităţile de formatare a textului pot fi realizate în Word?

7. Ce operaţii pot fi realizate asupra imaginilor?

8. Cum poate fi şters numărul de pagină într-un document Word?

9. Ce operaţii pot fi realizate în tabelele incluse în documentele Word?

10. Ce operaţii sunt necesare pentru realizarea transferului informaţiilor între documente?

38


Alegeţi varianta/variantele corecte, ştiind că pot fi corecte 1, 2, 3, 4 sau nici o variant

1. Un tabel poate fi generat automat şi inclus într-un document Word prin:

a. butonul Insert Table de pe bara de instrumente;

b. secvenţa Format/Borders and Shading…;

c. secvenţa Table/Insert Table…;

d. bara de instrumente Tables and Borders.

2. Operaţiile pentru realizarea corespondenței se realizează în Word 2007 prin:

a. fila Review;

b. fila View;

c. fila Mailings;

d. fila Reference.

3. Într-un tabel Word efectuarea unor calcule se poate realiza dacă pentru scrierea

formulei de calcul se foloseşte:

a. secvenţa Insert/Symbol…;

b. instrumentele din bara Equation;

c. secvenţa Table/Formula;

d. scrierea semnului = înaintea primei adrese de celulă.

4. Reducerea erorilor de tastare într-un document Word se poate realiza prin:

a. opţiunile meniului Edit;

b. secvenţa Tools/AutoCorrect;

c. butoanele de indentare de pe bara Formatting;

d. secvenţa Format/Paragraph.

5. Salvarea unui document Word se poate face:

a. imediat după apăsarea butonului New din bara Standard;

b. numai după operarea unor modificări;

c. la închiderea sesiunii de lucru;

d. oricând pe parcursul unei sesiuni de lucru.



informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro Universitaria, 2010


Universitaria, Bucureşti, 2010


Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010

39

MODULUL 2


Aplicaţia Microsoft PowerPoint

8.1. Introducere




8.1. Introducere

Power Point este un produs software integrat în pachetul

de programe Microsoft Office, care este utilizat pentru realizarea de

prezentări grafice pe calculator.



cunoaşterea conceptelor de bază cu care operează aplicaţia

MS PowerPoint;

înţelegerea modului de proiectare a prezentărilor

electronice;

cunoaşterea modalităţilor prin care se asigură dinamicitate

prezentărilor electronice şi a personalizării acestora;

cunoaşterea modului de asigurare a unui stil unitar al

prezentării prin folosirea diapozitivul coordonator (Master

Slide);

cunoaşterea particularităţilor variantei MS PowerPoint

2007.


– studenţii vor cunoaşte conceptele utilizate de aplicaţiaPower

Point;

– studenţii vor cunoaşte principalele instrumente şi modalităţi

de lucru specifice aplicaţiei Power Point pentru crearea şi

personalizarea prezentărilor electronice;

– studenţii vor cunoaşte principiile care trebuie respectate în

crearea prezentărilor electronice (multimedia);

– studenţii vor cunoaşte modul de realizare a unui stil unitar

prezentărilor prin utilizarea facilităţii Master Slide.

40


Pentru unitatea de învățare Aplicaţia Microsoft PowerPoint,

timpul alocat este de 4 ore.


PowerPoint oferă un mediu de dezvoltare de aplicaţii

multimedia. Programul facilitează realizarea rapidă a unor

prezentări capabile să asiste utilizatorul în expunerea unui material,

în prezentarea unui produs sau poate chiar să-l suplinească prin

prezentarea succesivă a informaţiilor.

Prezentarea în PowerPoint conţine un set de pagini care

sunt expuse pe un calculator sau prezentate în reţea, în sistem de

conferinţă. Rolul său este de a sprijini utilizatorul în prezentarea

informaţiilor care trebuie transmise simultan unui public larg.

Dinamicitatea prezentării este dată de efectele de animaţie

care pot fi adăugate atât la nivel de diapozitiv (slide) cât şi la

nivelul întregii prezentări (efecte de tranziţie).

Fişierul care conţine această prezentare electronică şi care

include la nivelul diapozitivelor (slide-urilor) diverse obiecte

specifice aplicaţiei (text, imagini, grafice, tabele, marcatori, fişier

de sunet sau video) are extensia .ppt sau .pps (pptx sau ppsx în

versiunea PowerPoint 2007) şi poate fi ulterior modificat sau tipărit

în funcţie de intenţiile utilizatorului.



Scenariu

Diapozitiv (slide)

Diapozitiv coordonator (master slide)

Secţiune

Prezentare (show)

Efecte de animaţie

Efecte de tranziţie


41

1. Care sunt avantajele utilizării diapozitivului coordonator (Slide Master)?

2. Care este semnificaţia conceptului de prezentare electronică?

3. Care sunt posibilităţile de personalizare a aplicaţiilor în PowerPoint?

4. Care sunt principalele obiecte care pot fi incluse într-un diapozitiv creat în PowerPoint?

5. Care sunt particularităţile aplicaţiei PowerPoint 2007?



1. În Power Point un diapozitiv reprezintă :

a. elementul de bază a unei prezentări interactive;

b. o pagină din cadrul unei prezentări;

c. o pagină care conţine obligatoriu numai text;

d. o pagină care conţine numai elemente statice.

2. Care dintre filele aplicaţiei Power Point 2007 asigură comenzile pentru verificarea gramaticală:

a. View;

b. Review;

c. Design;

d. Home.

3. Într-o prezentare interactivă efectele de animaţie pot fi operate:

a. numai asupra unui singur obiect;

b. doar la nivelul unui grup de obiecte;

c. la nivelul fiecărui obiect din cadrul paginii;

d. la nivelul de cuvânt.

4. Diapozitivul Master poate fi folosit într-o prezentare Power Point pentru:

a. realizarea unor conexiuni cu alte aplicaţii;

b. realizarea mai rapidă a unei prezentări;

c. generarea paginilor în mediul Internet,

d. realizarea unui stil unitar al prezentării.

42

5. Operaţiile de configurare a paginii unei prezentări Power Point 2007 se realizează prin comenzile

incluse în fila:

a. Insert;

b. View;

c. Design;

d. Review.








43


Aplicaţia Microsoft Excel

9.1. Introducere




9.1. Introducere

Aplicaţia Excel sau procesorul de calcul tabelar, reprezintă

componenta pachetului MS Office care are la bază conceptul de

foaie electronică de calcul (electronic spreadsheet).

Excel oferă instrumentele necesare prelucrării datelor,

transpuse într-o structură tabelară, prin intermediul unor operaţii

care includ utilizarea de funcţii şi formule predefinite.

Rezultatele prelucrărilor efectuate pot fi reprezentate grafic

ceea ce are ca efect creşterea inteligibilităţii informaţiilor obţinute.



cunoaşterea conceptelor de foaie de calcul şi registru,

specifice aplicaţiei Excel;

- înţelegerea modului de tratare a structurilor tabelare pentru

rezolvarea problemelor din domeniul economic;

- cunoaşterea principalelor funcţii utilizate pentru rezolvarea

problemelor din domeniul economic;

- cunoaşterea facilităţilor de realizare a reprezentărilor

grafice;

- cunoaşterea lucrului cu baze de date Excel.


– studenţii vor cunoaşte conceptele folosite în calculul tabelar;

– studenţii vor cunoaşte modul de utilizare a funcţiilor pentru

rezolvarea unor probleme din domeniul economic;

– studenţii vor cunoaşte modul de realizare a reprezentărilor

grafice pe baza seriilor numerice incluse în structurile

tabelare;

– studenţii vor cunoaşte facilităţile oferite de Excel pentru

lucrul cu tabelul văzut ca bază de date.

44


Pentru unitatea de învățare Aplicaţia Microsoft Excel, timpul



Programele de calcul tabelar sunt produse software

destinate atât prelucrării unui volum mare şi chiar foarte mare de

date, care implică efectuarea unor operaţii de calcul relativ simple,

dar cu un înalt nivel de repetabilitate, cât şi prezentării rezultatelor

prelucrărilor sub formă tabelară.

Principalele operaţii:

designul unei aplicaţii sub formă de tabel, prin care se

asigură:

modul de organizare a datelor;

modelarea formei tabelului prin aplicarea unor forme

predefinite sau prin personalizarea conform

cerinţelor utilizatorului (dimensionarea coloanelor,

forma de afişare a datelor, modul de aliniere etc.);

definirea formulelor de calcul prin utilizarea

funcţiilor sistemului (calcule matematice, statistice,

financiare etc.) sau a unui mod de calcul particular

conform cerinţelor aplicaţiei;

introducerea şi prelucrarea datelor, care va avea ca

efect calcularea şi afişarea automată a rezultatelor

obţinute prin aplicarea formulelor şi funcţiilor;

modificarea datelor, care are ca scop actualizarea

informaţiilor ca urmare a efectuării unor modificări sau

utilizarea unor seturi de date diferite pentru construirea

rapidă a unor variante necesare procesului decizional sau

de planificare;

identificarea datelor care conduc la obţinerea unui

anumit rezultat;

construirea şi afişarea rapidă a graficelor pe baza

datelor numerice conţinute în tabele;

facilităţi limitate de lucru cu baze de date: ordonări,

căutări de date etc.

comunicarea cu alte pachete de programe, în scopul

integrării informaţiilor şi realizării unor aplicaţii

complexe .

Operaţii de bază cu foaia de calcul

Inserare, redenumire, ştergere

45

Mutare şi copiere

Selectarea tuturor foilor de calcul

Vizualizarea procedurilor ataşate foii de calcul curente

Formatarea spaţiului de lucru

Lucrul cu funcţii Excel

Funcţii predefinite Excel

funcţiile matematice şi trigonometrice (Math &

Trig) - permit efectuarea de calcule matematice

simple sau complexe;

funcţiile text (Text) - permit efectuarea de operaţii

asupra şirurilor de caractere;

funcţiile calendar (Date & Time) - permit efectuarea

unor operaţii cu datele de tip calendaristic sau care

ilustrează timpul;

funcţiile logice (Logical) - permit evaluarea unor

expresii, stabilind valoarea de adevăr sau fals,

conform unor anumite condiţii;

funcţiile economico-financiare (Financial) - permit

efectuarea rapidă a unor calcule economice

complicate, facilitând obţinerea unor variante diferite

în funcţie de datele de intrare furnizate;

funcţiile statistice (Statistical) - permit realizarea

unor calcule statistice utilizând serii de date;

funcţiile bază de date (Database) – permit efectuarea

unor calcule sau consultarea rapidă a datelor dintr-o

bază de date, prin testarea unor criterii.



Foaie electronică de calcul (WorkSheet)

Celulă şi zonă

Funcţii predefinite

Reprezentări grafice

Baze de date Excel

Registru de lucru (WorkBook)

Adresă relativă, absolută şi mixtă


1. Ce facilităţi există pentru protejarea la ştergere a unor zone din foaia de calcul?

2. Care sunt principalele facilităţi pentru interogarea unei baze de date Excel?

3. Care sunt principalele funcţii predefinite care permit efectuarea de calcule?

4. Care sunt modalităţile de personalizare a graficelor realizate în Excel 2007?

5. Ce modalităţi de localizare a datelor oferă folosirea formularelor?

46



1. Care dintre funcţiile Excel realizează conversii:

a. Proper();

b. Avg ();

c. Lower();

d. Min().

2. Care dintre operaţiile Excel sunt opţionale pentru realizarea unui grafic:

a. selecţia seriei/seriilor de date numerice;

b. stabilirea locului afişării graficului;

c. introducerea denumirii axelor;

d. alegerea tipului de grafic.

3. Adresele utilizate în Excel sunt de tip:

a. absolut;

b. relativ;

c. interactiv;

d. neinteractiv.

4. Un fişier creat în Excel corespunde:

a. unui registru;

b. unei foi de calcul;

c. unui tabel;

d. mai multor foi de calcul grupate într-un registru.

5. Ce funcţii calculează diferenţa între două date calendaristice:

a. Datevalue();

b. Date();

c. Days360();

d. Day().

47








48

MODULUL 3


Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date

10.1. Introducere




10.1. Introducere

În cazul unor volume mari de date modul de structurare a

datelor care intervine cel mai frecvent este baza de date (Database). Microsoft Access este o componentă a pachetului de

programe Microsoft Office, pentru gestiunea bazelor de date de tip

relaţional.



- cunoaşterea modului de abordare a structurării colecţiilor

de date într-o bază de date pentru rezolvarea problemelor

economice;

- înţelegerea modului de tratare a bazelor de date;

- cunoaşterea componentelor unui SGBD;

- cunoaşterea principalelor funcţii ale SGBD-urilor;

- cunoaşterea facilităţilor de realizare a unei aplicaţii.


– studenţii vor cunoaşte conceptele folosite în lucrul cu baze

de date;

– studenţii vor cunoaşte modul de utilizare a facilităţilor oferite

de MS Access;

– studenţii vor cunoaşte principalele componente ale SGBD

Access;


49

Pentru unitatea de învățare Baze de date şi sisteme de gestiune

a bazelor de date, timpul alocat este de 2 ore.


O bază de date poate fi definită ca fiind una sau mai multe

colecţii de date aflate în interdependenţă. Acestea dispun de o

descriere a structurii şi relaţiilor dintre ele.

Baza de date poate fi exploatată prin intermediul unui

sistemul de gestiune al bazei de date (SGBD). Atât baza de date

cât şi SGBD-ul folosit devin operaţionale prin intermediul

sistemului de calcul şi sub controlul sistemului de operare.

Prin particularităţile arhitecturale şi de exploatare,

Microsoft Access este un mediu de programare pentru gestiunea

bazelor de date relaţionale MS-Access.

O bază de date MS-Access se poate defini ca fiind o

colecţie de obiecte:

Tables (tabele),

Queries (interogări),

Forms (formulare),

Reports (rapoarte),

Macros (comenzi macro),

Modules (module program),

Pages (pagini Web).

Interacţiunea utilizatorilor cu o bază de date creată în

Access se poate realiza folosind limbajul de interogare (QL -

Query Language.

Cel mai cunoscut standard al acestui limbaj este SQL

(Structured Query Language), limbaj neprocedural recunoscut de

majoritatea sistemelor importante de gestiune a bazelor de date.



Bază de date

Tabel al bazei de date

Bază de date relaţională

Sistem de gestiune a bazelor de date

Limbaj standard de interogare a bazelor de date

Obiecte ale bazei de date Access: table, query, form, report, page, module, macro


1. Care este relaţia dintre o bază de date creată în Access şi un tabel creat în Access?

50

2. Ce tipuri de obiecte pot fi incluse într-o bază de date realizată cu MS Access?

3. Cum pot fi actualizate datele dintr-o bază de date Access?

4. Ce facilităţi prezintă interfaţa Microsoft Access 2007 comparativ cu versiunile anterioare?

5. Ce diferenţe există între SQL, QBE, VBA?

6. Care sunt principalele funcţii ale unui sistem de gestiune a bazelor de date?



1. O bază de date de tip Microsoft Access se poate defini ca o colecţie de:

a. resurse fizice;

b. resurse logice;

c. obiecte;

d. programe.

2. Elementele dintr-o bază de date Access situate pe nivele ierarhice sunt:

a. caracterele;

b. câmpurile de date;

c. înregistrările;

d. coloanele de date .

3. Interfaţa grafică de utilizator (GUI) specifică produselor software de tip Windows, inclusiv

programului Microsoft-Access, se numeşte:

a. VBA;

b. QBE;

c. GUI;

d. SQL.

4. În bazele de date de tip Microsoft Access sunt incluse obiectele:

a. Tables;

b. Queries;

c. Forms;

d. Reports.

51

5. Obiectele definite de utilizator care reprezintă expresia modelului relaţional al bazei de date MS-

Access se numesc:

a. Reports;

b. Forms;

c. Queries;

d. Tables.








52


Mediul de gestiune a bazelor de date Microsoft Access

11.1. Introducere




11.1. Introducere

Microsoft Access este un sistem de gestiune a bazelor de

date (SGBD) de nivel mediu, uşor de implementat şi cu largă

utilizare în domeniul tehnologiei informaţiei, care foloseşte

modelarea relaţională a datelor şi este orientat spre obiecte care au

asociate evenimente şi proprietăţi.

Prin particularităţile arhitecturale şi de exploatare,

Microsoft Access este un mediu de programare pentru gestiunea

bazelor de date relaţionale MS-Access.

O bază de date Microsoft Access se poate defini ca fiind

o colecţie de obiecte: Tables (tabele), Queries (interogări), Forms

(formulare), Reports (rapoarte), Macros (comenzi macro), Modules

(module program) şi Pages (pagini Web), integrate şi folosite în

diverse aplicaţii informatice cu baze de date. Definită astfel, baza

de date Access se deosebeşte esenţial de bazele de date definite în

alte SGBD-uri. Astfel, în Visual FoxPro, prin bază de date se

înţelege numai mulţimea fişierelor de tip .DBF (fişierele care conţin

datele).



- cunoaşterea modului de abordare a structurării colecţiilor

de date într-o bază de date Access pentru rezolvarea

problemelor economice;

- cunoaşterea facilităţilor de realizare a unei aplicaţii;

- cunoaşterea facilităţilor oferite de limbajul SQL pentru

lucrul cu baze de date Access.


53

– studenţii vor cunoaşte modul de utilizare a facilităţilor oferite

de MS Access;

– studenţii vor cunoaşte principalele componente ale SGBD

Access;

– studenţii vor cunoaşte modul de realizare a aplicaţiilor ce

utilizeză SGBD Access (modul QBE);

– studenţii vor cunoaşte principalele facilităţi oferite de

limbajul SQL.


Pentru unitatea de învățare Mediul de gestiune a bazelor de

date Microsoft Access, timpul alocat este de 6 ore.


Colecţia de obiecte, prin care se poate defini o bază de date

în SGBD Microsoft Access, se caracterizează prin interdependenţa

şi interacţiunea obiectelor conţinute în scopul gestionării bazelor de

date relaţionale şi realizării de aplicaţii complexe. Astfel, în tabele

(Tables) sunt stocate date introduse de la tastatură prin formulare

(Forms) sau extrase prin interogări (Queries) şi sunt afişate sau

tipărite rezultate ale prelucrării acestor date sub formă de rapoarte

(Reports) sau sunt accesate date din pagini Web (Pages). Pentru

realizarea interogărilor, formularelor şi rapoartelor se pot folosi

comenzi macro (Macros) şi/sau proceduri VBA (Modules).

SQL (Structured Query Language) este folosit frecvent

pentru gestiunea bazelor de date organizate structural conform

modelului de date relaţional. SQL a fost dezvoltat şi comercializat

de firma IBM prin anii ’70, ceea ce i-a asigurat o mare răspândire

în gestiunea bazelor de date relaţionale. Principala aplicaţie a

limbajului SQL efectuată de utilizatori, constă, după cum rezultă

din denumirea limbajului, în interogarea bazelor de date.



Bază de date relaţională

Bază de date orientată pe obiecte

Bază de date relaţional-obiectuală

54

Sistem de Gestiune a Bazelor de Date

Obiecte ale bazei de date Access: table, query, form, report, page, module, macro

Limbaj standard de interogare a bazelor de date


1. Ce tipuri de obiecte pot fi incluse într-o bază de date realizată cu MS Access?

2. Cum pot fi actualizate datele dintr-o bază de date Access?

3. Ce este cheia primară şi la ce poate fi folosită?

4. Care sunt diferenţele între comenzile ALTER TABLE şi INSERT?

5. Ce comenzi oferă SQL pentru lucrul cu structura bazei de date?



1. Instrumentele Wizard se folosesc în special pentru crearea de obiecte: a. Tables; b. Queries; c. Forms; d. Reports. 2. Crearea cererilor de selecţie se realizează prin:

a. utilizarea formularelor;

b. proiectare;

c. introducerea de câmpuri calculate;

d. folosirea componentei Wizard.

3. Într-un bloc de selecţie, clauza ORDER BY se plasează numai după:

a. instrucţiunea SELECT ;

b. clauza FROM ;

c. HAVING ;

d. GROUP BY.

4. Cererile de interogare de tip acţiune se pot utiliza pentru:

a. crearea de noi tabele;

55

b. inserarea de parametri;

c. modificarea unui grup de înregistrări dintr-un tabel;

d. ştergerea unor câmpuri din structura tabelului care face obiectul cererii.

5. Tipurile de date care se pot folosi în mediul SQL sunt:

a. Text;

b. Boolean;

c. Numeric ;

d. Date/Time.








56


Aplicaţii propuse spre rezolvare

12.1. Introducere




12.1. Introducere

Aplicarea cunoştinţelor teoretice dobândite permite formarea abilităţilor

necesare pentru rezolvarea problemelor economice folosind mediul Office

(Word, Excel, PowerPoint şi Access).



reactualizarea cunoştinţelor privind utilizarea aplicaţiilor cuprinse în

pachetul MS Office;

identificarea compatibilităţii utilizării datelor la nivelul pachetului Office;

înţelegerea importanţei mediului MS Office pentru rezolvarea

problemelor din domeniul economic.


– studenţii vor utiliza cunoştinţele teoretice în rezolvarea problemelor din

domeniul economic;

– studenţii vor identifica modul în care datele „comunică” între ele la nivelul

pachetului Office;


Pentru unitatea de învățare Aplicaţii propuse spre rezolvare, timpul alocat

este de 4 ore.

57


Aplicaţii propuse spre rezolvare

1. Aplicaţie în Word

1. Realizaţi generarea automată a următorului cuprins pe pagina urmatoare1 :

1. Calculatorul electronic

1.1. Arhitectura calculatorului

1.2. Dispozitive periferice

2. Reţele

2.1. Configuraţii posibile

2.2. Clasificarea reţelelor

2. Cerinţe:

a) setaţi pagina: Portrait, format A4, sus/ jos 1,5 cm, stânga/ dreapta 1,5 cm iar a

treia pagină va avea orientare Landscape.

b) antetul va cuprinde textul: “Informatică economică” pe pagina impară şi

“Aplicaţii” pe pagina pară, font Arial 12 şi o imagine inserată din biblioteca

ClipArt

c) un subsol de pagină care va conţine numărul paginii (aliniere la dreapta).

3. Introduceţi textul (utilizând marcatori), între rânduri va exista un spaţiu de 1,5

linii, apoi aşezaţi pe coloane:

Rolul şi funcţiile sistemului de operare

Asistă utilizatorii în conceperea, realizarea, depanarea şi execuţia

programelor;

Oferă utilizatorilor diferite facilităţi pentru rezolvarea problemelor;

Permite execuţia programelor la un cost relativ redus prin folosirea

eficientă a resurselor sistemului de calcul;

Asigură execuţia concurentă a programelor şi comunicarea între

programe.

4. Inseraţi o imagine reprezentând bara de formatare (Formatting) cu explicarea

elementelor componente.

5. Editaţi următoarele expresii matematice:

1 INSERT, Page Break

58

a)

495

763

821

A

b)

1

32 yxf

d) n

tf1

12

6. Realizaţi următoarea schemă (cu TextBox şi Autoshapes) şi grupaţi obiectele;

Schema va avea numele Structura sistemului de calcul (Insert- Caption) :

Structura sistemului de calcul

7. Creaţi o notă finală de document cu textul “Aplicaţie complexă Word”

8. Realizaţi tabelul:

Cod Denumire produs Cantitate Preţ Valoare

C1 Produs 1 45 23

C2 Produs 2 12 15

Total valoare

Folosind formula calculaţi valoarea produselor şi total valoare;

Personalizaţi tabelul;

Sortaţi datele din tabel dupa preţ;

Realizaţi un grafic;

Transformaţi tabelul în text (Separator Tab).

9. Realizaţi un colaj cu imagini de componente hardware.

SOFTWARE

DE BAZĂ

DE APLICAŢII

COMPONENTE

HARDWARE

59

10. Salvaţi documentul ca pagină Web şi realizaţi o hiperlegatură.

2. Folosind aplicaţia Excel să se realizeze prelucrările înscrise în următorul

tabel:

Nr.crt. Cerinţă

1. să se realizeze un tabel personalizat care să conţină veniturile

şi cheltuielile lunare ale unei firme, de pe semestrul al I al

anului precedent

2. să se calculeze profitul înregistrat de firmă în fiecare lună,

precum şi valoarea totală a profitului pe întregul semestru

3. să se scrie pentru fiecare lună un mesaj, în funcţie de datele

calculate:

“Lună cu profit” în cazul în care s-a înregistrat profit

(profit>0);

“Lună fără profit” în cazul în care valoarea profitului este

zero;

“Lună deficitară” în cazul în care cheltuielile au depăşit

veniturile (profit <0)

4. să se afizeze luna în care s-a realizat profit maxim

5. să se realizeze un grafic personalizat care să reflecte evoluţia

profitului

3. Folosind aplicaţia Excel să se realizeze prelucrările înscrise în următorul

tabel:

Nr.crt. Cerinţă

1. să se realizeze un tabel personalizat care să conţină datele

aferente acordării unui credit, la două bănci diferite.

2. să se calculeze, folosindu-se funcţiile predefinite Excel,

valoarea care trebuie plătită lunar pentru achitarea creditului şi

a dobânzii aferente celor două oferte de creditare

3. să se afişeze care dintre oferte are cea mai mică valoare pentru

plata lunară

4. să se realizeze un grafic care să prezinte valoarea ratelor care

vor fi plătite

5. să se salveze foaia de calcul ca fişier, cu numele Achitare

credit în folderul Datorii de pe discul C:

4. Să se realizeze o aplicaţie în Power Point având ca temă prezentarea unei

ţări din U.E.

Cerinţe:

• Diapozitivele vor conţine imagini, texte, grafice, diagrame, capturi de

ecran şi vor avea inserate data, ora curentă şi numărul diapozitivului în cadrul

prezentării. Fiecare diapozitiv va avea o altă culoare de fond (background);

• Să se realizeze efecte de tranziţie, de animaţie şi legături între diapozitive

prin mouse click şi mouse over;

• Prezentarea se va derula automat, timpul dintre două slide-uri consecutive

fiind setat la 8 secunde;

• Să se introducă un fond muzical specific ţării respective şi o hiperlegătură

către un site corelat cu tema aleasă; • Să se trimită prezentarea ca ataşament la un e-mail.

60

5. Să se creeze o prezentare în PowerPoint prin care să se promoveze un

produs sau un serviciu.

Cerinţe:

• Să se utilizeze cât mai multe obiecte PowerPoint şi să se aplice formatări;

• Fiecare diapozitiv va avea un fundal diferit folosind opţiunea Fill Efects;

• Să se realizeze în Word o ofertă pentru produsul sau serviciul ales;

• Să se utilizeze oferta într-un slide;

• Să se realizeze legături între diapozitive;

• Să se aplice diferite efecte de animaţie pentru obiectele din fiecare slide;

• Să se aplice efecte de tranziţie prezentării;

• Să se salveze fişierul cu numele „Promovare produs/ serviciu”;

• Să se salveze prezentarea cu nume nou şi format RTF (Rich Text Format).








61

RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE AUTOEVALUARE

Unitatea de învăţare 1: 1) b,d; 2) a,c,d; 3) c; 4) d; 5) a.

Unitatea de învăţare 2: 1) a,b,c,d; 2) c; 3) a; 4) c,d; 5) a,c,d.

Unitatea de învăţare 3: 1) a,b,c,d; 2) a,b; 3)a ; 4) a,b,c .

Unitatea de învăţare 4: 1) b; 2) c; 3)a ; 4) c; 5d.

Unitatea de învăţare 5: 1) a,c,d; 2) a,b,c,d; 3) a,c,d; 4) a,b,c,d; 5) b,d.

Unitatea de învăţare 6: 1) a,d; 2) a,b,c,d; 3) b; 4) d; 5) b,c.

Unitatea de învăţare 7: 1) a,c; 2) c; 3) c; 4) b; 5) d.

Unitatea de învăţare 8: 1) a,b; 2) b; 3) c; 4) b,d; 5) c.

Unitatea de învăţare 9: 1) a, c; 2) b, c; 3) a, b; 4) a,d; 5) c,d.

Unitatea de învăţare 10: 1) c; 2) a, b, c; 3) c ; 4) a, b, c, d; 5d.

Unitatea de învăţare 11: 1) c,d; 2) b,d; 3) d; 4) a, c; 5) a,b, c,d.

BIBLIOGRAFIE

Elena Ianoș-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Informatică Economică: Bazele

tehnologiei informaţiei; Exemple, aplicaţii și studii de caz pentru mediul economic, Editura Pro

Universitaria, 2010.

Elena Ianoş-Schiller, Sisteme de calcul şi aplicaţii informatice pentru domeniul economic,

Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010.

Elena Ianoş-Schiller, Constantin Baron, Narcisa Isăilă, Sisteme Informatice. Fundamente

teoretice, metodologice şi practice. Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access.

Exemple, aplicaţii, studii de caz. Ediţia a II-a revăzută, Editura Pro Universitaria, 2011.

Baron C, Isăilă N, Informatică Economică: Bazele tehnologiei informaţiei; Software de aplicaţii

(MS-Office); Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura Pro Universitaria, 2010.

Baron C., Isăilă N. – Informatică economică. Fundamente teoretice de (IT&C). Arhitectură

Hardware (PC). Software de bază (Windows). Software de aplicaţii (MS-Office) , Editura Pro


Baron C, Isăilă N, Sisteme Informatice: Fundamente teoretice, metodologice şi practice;

Gestiunea bazelor de date în mediul Microsoft Access; Exemple, aplicaţii, studii de caz, Editura

Pro Universitaria, 2009.

Kovács S., Bocu D. – Manualul utilizatorului de PC pentru obţinerea Permisului European de

Conducere a Computerului, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2005

Pribeanu (Ed.) C. – Interacţiune om - calculator, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

2003.

Florescu V. şi colectiv – Baze de date, Editura Economică, Bucureşti, 1999.

r 11 4 informatica economica isaila

Documents