CLARA WIMBERLY

Puterea

primei iubiri

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

GABRIELA IACOB.

ALCRIS

giannijollys

Capitolul 1

B`rbatul care m`sura pardoseala de marmur`

ar fi putut poza pentru un afi[ de recrutare a [eri-

filor texani.

Bine cunoscuta insign` în form` de stea sclipea

lipit` de tricoul alb. Blugii negri se mulau pe

picioarele lungi [i zvelte, care m`surau trei, patru,

cinci pa[i. Se întoarse [i repet` caden]a. Cizme

g`lbui, evident scumpe, aceea[i culoare ca [i tocul

pistolului, b`teau un ritm neastâmp`rat [i îi f`ceau

pe ceilal]i vizitatori s` clipeasc` nervos spre texa-

nul înalt [i brunet.

- Pute]i intra acum, [erife Serrat, spuse fata de

la recep]ie.

5

giannijollys

B`rbatul se opri ridicând sprânceneleîntreb`tor. Sub privirea scrut`toare fata ro[i [id`du din cap.

- Am spus c` pute]i intra, repet` zâmbind.- Mul]umesc.În`untru, ferestre înalte l`sau s` p`trund` lumi-

na într-o camer` a c`rei decor reflecta vestuls`lbatic a[a cum era odat`. Arme de foc, insigne [ifotografii în sepia ale unor cowboy înal]i cuînf`]i[`ri dure, to]i purtând diverse forme aleinsignei de [erif texan, atârnau pe pere]i. B`rba]iidin fotografii înf`]i[au o versiune demodat` a [eri-fului dar to]i aveau aceea[i privire neînfricat` ca [ib`rbatul cu ochii negri care tocmai intrase.

- Bun`, c`pitane.- Hei, Diego, îmi pare bine s` te v`d.B`rbatul din spatele biroului se ridic` [i-i

întinse mâna.- Ia loc. Cum te sim]i?Mâna lui Diego se îndrept` automat spre

um`rul stâng.

6

- Acceptabil, spuse.- Câ]iva centimetri mai jos [i glon]ul ni l-ar fi

luat pe unul din cei mai buni [erifi.- Ei bine, n-a f`cut-o. Înc` mai mi[c.C`pitanul se încrunt` pu]in, apoi lu` o hârtie [i

i-o arunc` peste birou.- {tii c` doctorul ]i-a permis numai misiuni u[oare?Buzele lui Diego se mi[car` nervos, în timp ce

se l`s` pe spate în scaun [i î[i încruci[` picioarele.Sper c` n-o s` ]ii seama de asta.C`pitanul David Byrd îl angajase pe Diego în

urm` cu aproape cinci ani. Era dur, dar avea, deasemenea, reputa]ia unui [ef care are grij` deoamenii lui, chiar dac` uneori înc`lca un picregulile ca s` o poat` face.

- Chiar am s` ]in seama de asta, spuse c`pita-nul. Trebuie. În felul în care merg lucrurile acum,dac` str`nut, presa apare ca s` m` întrebe cemedicament iau pentru r`ceal`. Între noi fievorba, m-am s`turat pân` peste cap. Te face s`duci dorul pensiei.

7

Diego zâmbi, din]ii albi [i drep]i sclipir`, con-trastând cu brunul pielii.

- Cu tot respectul, domnule, dar îmi vine greus` cred asta. Sunte]i poli]ist de prea mult` vreme.A ajuns s` fac` parte din dumneavoastr`.

- Ai dreptate în privin]a asta. Sunt în meseriede aproape tot atâ]ia ani câ]i ai tu.

Pe fa]a c`pitanului ap`ru o grimas`. Î[i trecu omân` prin p`rul c`runt [i îl inspect` pe Diego cuochi împov`ra]i de cei peste [aizeci de ani de via]`.

- {ti]i ce se spune. Un [erif nu poate demi-siona, poate doar s` moar` în [a.

- Da, asta era pe vremuri. Mort în fa]a com-puterului, ar fi acum. Byrd vorbea cu un dezgustevident [i arunc` o privire dispre]uitoare calcula-torului care era pe birou.

B`trânul se ridic` [i merse la fereastr`.Diego a[tepta în t`cere ca cel`lalt b`rbat s`vorbeasc`.

- {tiu c e[ti ner`bd`tor s te întorci la lucru. Am omisiune, care ar fi potrivit din punctul de vedere al amân-

8

durora. E în leg tur cu b rbatul pe care-l investig`m. Însfâr[it avem [ansa de a-l închide pentru totdeauna.

- Ascult, spuse Diego.- }i-l aminte[ti pe Lamar Colby?- Mda, mi-l amintesc, aprob` Diego dând din

cap. Suspectat pentru trecere de droguri pestegrani]` [i sp`lare de bani în afaceri legale îndiferite p`r]i ale Texasului.

- De aproape un an opereaz` lâng` El Paso.Avem un colaborator acolo, un mare fermier, carevrea s` depun` m`rturie împotriva lui Colby.

Diego î[i mi[c` umerii [i î[i mas` ceafa. Sim]eao furnic`tur` pe spate. Î[i luase mama din El Paso[i o adusese aici. Nu se mai întorsese acolo dinacea var` în care se desp`r]ise de Jessica.

Dar cuvintele El Paso înc` îi mai aminteau detrecut [i de lupta lui ca s`-[i fac` o via]` mai bun`,pentru el [i pentru familia lui.

{i apoi era Jessica... Întotdeauna Jessica.St`pânindu-[i tulburarea î[i concentr` aten]ia

asupra c`pitanului.

9

- Crezi c` Colby ar putea încerca s`-l pl`teasc`pe acest individ ca s` tac`? întreb` Diego.

- Sau s`-l ucid`.Diego d`du din cap.- E prost, sau ce?- Colby nu e prost. Dar este arogant [i se mân-

dre[te cu puterea pe care o are. A reu[it s` eviteautorit`]ile atâta vreme. Dup` ce i-a fost înmânatmandatul, ca s` se asigure c` domnul Colby nu vaîncerca vreo n`stru[nicie, ne-au cerut s` asigur`msecuritatea fermei unde locuie[te martorul.

Diego î[i mi[c` din nou umerii [i d`du din cap.Sentimentul de alarm` crescuse. Era doarmen]ionarea or`[elului El Paso? Sau era mai mult?

- Martorul va pl`ti orice sistem de securitatedorim [i câ]i oameni este nevoie ca s` se asigure opaz` permanent`. Vei conduce opera]iunea [i veilocui la ferm`.

- B i n e .- E doar o mic` problem`, ad`ug` Byrd.Diego se juca cu pistolul pe deget, învârtindu-l.

10

- Da, m` gândeam c` s-ar putea s` fie. Traseaer în piept, se l`s` pe spate în scaun [i î[i întinsepicioarele.

- De asta e[ti un om al legii a[a de bun. Aiinstincte bune.

Zâmbetul lui Byrd era mai mult o grimas`. Î[ilu` o atitudine solemn`.

- Îi cuno[ti pe cei c`rora le vei asigura pro-tec]ia, Diego. E vorba de Frank McLean [i fiica sa,Jessica.

Î[i trase picioarele, se a[ez` în capul oaselor [iprivi drept. Ochii îi str`luceau periculos.

- Jessica? B`trânul McLean a implicat-o în a[aceva?

Byrd îl opri cu un gest.- Uite, te cunosc destul de bine. Mi-ai povestit

despre leg`tura ta cu familia McLean cu mult timpîn urm`. Când a ap`rut aceast` situa]ie n-am vrutca s` te arunc în ea f`r` ca s` [tii ce se întâmpl`.Dac` preferi s` încredin]ez misiunea altcuiva,atunci...

11

- N u .Se încrunt`. Frank McLean fusese întotdeauna

un egoist nenorocit, dar s`-[i pun` propria fiic` înpericol?

- N-am spus asta. Ea este bine?- Din câte am în]eles, nu [tie nimic.Diego închide ochii [i î[i frec` fruntea, unde

durerea abia începea.- Dumnezeule!- S-ar p`rea c` McLean a descoperit ni[te

nereguli în hârtiile lui Colby cam în acela[i timpcând a aflat c` procurorul general conduce oanchet` asupra afacerilor lor. McLean [tie c` arputea fi implicat [i singura lui [ans` de a sc`pa deposibilele consecin]e este s` depun` m`rturieîmpotriva lui Colby. Dar înainte de toate, a cerutprotec]ie pentru el [i fiica lui.

Diego aprob`. Cel pu]in McLean avusese bunulsim] s` fac` asta.

- De fapt, te-a cerut pe tine în mod special.Diego clipi iute, ochii i se îngustar`.

12

- Nu eram chiar unul dintre favori]ii lui.- Ei bine, e adev`rat. Se pare c` te-a urm`rit de

când ai plecat. Aici este cererea semnat` de el.Cite[te-o.

Diego scrut` scurt hârtia [i respir` adânc.Câteva motive pentru care ar fi putut refuza misi-unea îi trecur` prin cap, inclusiv faptul c` ar puteafi în aceea[i cas` cu Jessica pentru câtevas`pt`mâni. Nu murea de ner`bdare s` se întoarc`într-un loc unde întotdeauna fusese privit de sus,ca un metis, fiu de servitoare, un b`rbat nedemnde compania fiicei patronului. {i acum McLean îlcerea pe el în mod special?

- Ce spui?- McLean nu e prost. Conteaz` pe faptul c` eu

a[ putea avea sentimente pentru Jessica, poatechiar o anume loialitate fa]` de el. Cine ar maiputea aduce asta cu el

-{i? Mai ai sentimente?-Nu. Asta a fost demult.Sun` telefonul [i Byrd îi f`cu semn s` r`mân`.

13

- Da? Bine, o s` vorbesc.În timp ce Byrd vorbea la telefon, Diego se

îndrept` spre fereastr`. Putea vedea de aici statuiadedicat` [erifilor texani. Memorase inscrip]ia: „Nuexist` pericolul unei surprize când [erifii suntîntre noi [i du[man.“

F`cuse din asta crezul s`u [i pentru prima dat`în via]` î[i g`sise locul. Slujba îl f`cuse s` se simt`invincibil [i bine în propria piele. Erau lucruri pecare avea nevoie s` le p`streze dac` accepta misi-unea.

La naiba, pe cine credea c` p`c`le[te?Bineîn]eles c` va accepta. Nu exist` om c`ruia s`-ipoat` încredin]a siguran]a Jessic`i. O iubise.Fusese prima ei dragoste [i ea fusese prima luidragoste. În vara aceea, în care se am`gise c` totular putea dura pentru totdeauna.

În timp ce st`tea privind fix copacii ce înconju-rau cl`direa, Diego nu se putu ab]ine s`-[iaminteasc` acele vremuri. Îi vedea ochii verzi,str`b`tu]i de ape, contura]i cu gene negre, p`rul

14

auriu de soarele Texasului. Nu mai cunoscuse pealtcineva ca Jessica McLean. {i n-o uitase niciodat`complet, indiferent cât de mult încercase.

F`cuser` dragoste pentru prima dat` subcopacii de pe malul iazului. Diego se pierduseîn ochii aceia verzi, atât de vii [i calzi, se pier-duse în dragostea [i încrederea pe care i-oar`tau.

Jessica era mai mult decât un corpatr`g`tor. Avea inima [i sufletul unui înger. Decâte ori, în ultimii cinci ani, comparase altefemei cu ea?

Î[i permisese s` uite c` era fiul buc`t`resei [i alunui muncitor cu ziua. Uitase chiar c` fata care i sed`ruia total era fiica unuia dintre cei mai boga]i [imai influen]i oameni din Texas. Erau doar doitineri îndr`gosti]i, dou` fiin]e care nu se mais`turau una de cealalt`.

Înc` de copil Diego Serrat înv`]ase s` fie precaut[i s`-[i p`zeasc` sentimentele. Cu Jessica l`sasegarda jos. Î[i permisese s` fie aruncat într-un vis în

15

care ei doi erau egali. Doar un b`iat [i o fat` careputeau dep`[i greut`]ile vie]ii [i puteau fi împre-un` pentru totdeauna.

Pân` când b`rbatul îi oferise bani ca s` plece [iîi spusese c` Jessica credea c` s`vâr[ise o gre[eal`.

- Nebun, [opti Diego.- Diego! Hei, cowboy!Diego se întoarse în timp ce vocea lui Byrd tre-

cea de cea]a ce îi cuprinsese mintea.- Te gânde[ti la misiune?- Printre altele.Diego î[i trecu mâna prin p`rul negru.- Ei bine?- O vreau.-M-am gândit c` o s` vrei. Byrd zâmbi vis`tor.

E[ti un om bun, Serrat. Sper c` nu te vâr în ceva ceo s` regre]i.

- Nu, domnule. M` voi descurca.- Speram s` spui asta.

16

Capitolul 2

Jessica credea c` abia a adormit când auzi un

cioc`nit la u[a dormitorului. Se rostogoli [i se uit`

la ceasul de lâng` pat. Era aproape de opt.

- In t r` .

-Îmi pare r`u c` te trezesc, miss Jessica.

Femeia cu p`rul negru care î[i strecurase capul

în camer` era Rosie Blackuring, o indianc`, [i lucra

la ferma McLean de mul]i ani.

- E în regul`, Rosie. Ar fi trebuit s` m` trezesc

cu o or` mai devreme.

-Tat`l t`u mi-a cerut s`-l plimb pe Tommy în

diminea]a asta. Te a[teapt` în sufragerie.

Jessica se ridic` [i împinse cear[afurile.

17

- A spus de ce?Jessica [i tat`l s`u luau deseori micul dejun

împreun`, dar Tommy era întotdeauna prezent.Frank McLean î[i adora nepotul [i nimic nu-i f`ceamai mult` pl`cere decât s`-[i petreac` timpul cuel.

- Nu, n-a spus.Dup` ce Rosie ie[i, Jessica î[i puse o pereche de

pantaloni verde pal [i un tricou. Î[i perie p`rul des[i îl leg` cu o e[arf` de m`tase verde.

Când coborî, tat`l ei era singur. Prin ferestrelecu arcad` se vedeau Mun]ii Sierra Diablo. Îndiminea]a aceasta aveau o culoare vine]ie [i se pro-filau pe un cer senin de var`. Era priveli[tea de careJessica nu se s`tura niciodat`.

Frank McLean st`tea cu mâinile la spate,privind afar`. Era înalt [i fusese întotdeauna unb`rbat masiv, dar de la moartea so]iei, în urm`cu doi ani, descrescuse în mod vizibil. Pân`acum Jessica nu realizase cât de slab [i adus deumeri era.

18

Sim]i c` ceva nu e în regul`. Avea un aer melan-colic, umerii c`zu]i ca [i cum ar fi fost foarte îngri-jorat, într-o mare încurc`tur`.

Era bolnav? Despre asta voia s`-i vorbeasc`? Inim`Jessic`i se strânse la gândul c` l-ar putea pierde atâtde curând dup` moartea mamei sale. Îl v`zuse la felde încurcat seara trecut` când men]ionase c` areni[te probleme cu asociatul lui de afaceri. Dar seoprise brusc [i schimbase subiectul.

- Tat`, s-a întâmplat ceva?Frank McLean se întoarse [i zâmbi. Acesta era

un lucru rar pentru el. Fusese un b`rbat dur dar [iambi]ios, mult prea ocupat pentru a avea o via]a defamilie. Dar na[terea lui Tommy schimbase totul.Jessica sim]ea c` el era fiul pe care tat`l s`u nu-lavusese. {i, în mod firesc, asta nu-i stârnea nici unfel de resentimente. Tommy avea nevoie de figuraunui tat` în via]a lui. {i acesta fusese principalulmotiv pentru care ea r`m`sese la ferm`.

- Intr`, iubito, spuse tat`l ei. Avem c`p[uniproaspete ast`zi.

19

Jessica mânc` în t`cere, [tiind c` zadarnic arîncerca s`-l fac` s` vorbeasc`. El abia se atingea demâncare, dar ea a[tept`.

- Scumpo, spuse în cele din urm`, asear` ]i-amzis c` am probleme cu unul dintre depozitele dinEl Paso.

- D a .- Unul din contabili a g`sit ni[te nereguli în

registre, chiar înainte ca statul s` declan[eze oanchet`. Ar fi putut trece neobservate, dac`... ]i-amspus asta?

Jessica se încrunt`. Nu-i st`tea în obicei s` uite.P`rea atât de b`trân în diminea]a asta, pl`pând chiar.

- Nu, nu cred c` mi-ai spus.- Da, ei bine... Asta a fost acum câteva

s`pt`mâni.- Ce fel de nereguli?El suspin`, se ridic` [i merse la fereastr`.-Sume substan]iale intrau în gestiune f`r` nici

o explica]ie sau documente care s` le expliceprovenien]a. {i despre nici una eu nu [tiam nimic.

20

- De unde veneau banii?- Probabil din afacerile lui Colby de pe lâng`

grani]`. Dar erau mult prea mul]i bani, ca s` aib`vreo logic`. Mult prea mul]i.

Jessica oft`. Presim]ise c` problema eraColby.

- L-ai întrebat ce se întâmpl`?- Da. {i i-am spus c` vom fi ancheta]i.- {i el ce a spus?- Ceva de genul: „Tu ]ine-]i gura [i las`-m` pe

mine s` m` ocup de asta.“- Of, tat`, zise ea suspinând. Vedea teama

tat`lui ei [i nu-[i putu st`pâni un fior.- E în regul`, iubito.Se a[ez` la mas` [i îi lu` mâna.- M-am gândit la asta îndelung. {tii c` am f`cut

câteva lucruri în via]` de care nu sunt mândru. Darasta era ceva ce nu puteam s` las s` treac` pur [isimplu. Nu sub ochii mei [i în afacerea pe care euam ridicat-o de la zero. Dac` îl las pe Colby s` seocupe, atunci nu sunt mai bun ca el.

21

- Nu mi-a pl`cut niciodat`. {i nici mamei nu-i pl`cea.- {tiu. Suspin` [i d`du din cap. Dar mama ta

era bolnav` [i eu nu gândeam limpede. Niciodat`n-am stat cu ea cât ar fi vrut, când era s`n`toas`.Când s-a îmboln`vit [i [tiam c` va muri, ei bine, a[fi fost un nemernic dac` a[ fi abandonat-o. A[a c`aveam nevoie de un partener. Ar fi trebuit s`-l alegcu mai mult` grij`, s`-l verific, dar nu am f`cut-o.

- E în regul`, tat`. Totul se va rezolva, mai alesdac` faci ceea ce trebuie. Cum te pot ajuta?

- Draga mea, î]i mul]umesc, dar nu este cevace tu s` po]i face.

O privi în ochi implorându-i în]elegerea.- Despre asta voiam s` vorbim. Lucrurile au

sc`pat de sub control.- Cum? Te rog, explic`-mi.- Statul a descoperit discrepan]ele înainte ca

eu s` pot lua m`suri. {i n-au crezut c` sunt completnevinovat. De[i n-am f`cut nimic ilegal pentru aevita s` fiu eu însumi investigat... N-am de ales.Trebuie s` spun tot ceea ce [tiu.

22

- Vor s` depui m`rturie împotriva lui Colby? Înochii Jessic`i se citea frica. Dar, tat`, îi [tii reputa]ia.Ar face orice ca s` se protejeze.

- E în regul`. Ne-am îmbun`t`]it sistemul desecuritate, am angajat câ]iva oameni care vor patru-la în jurul casei, am montat camere de luat vederi.{i am cerut pe cineva care s` v` p`zeasc`, pe tine [ipe Tommy.

- Ai angajat un bodyguard?- Ei, tocmai acesta e motivul pentru care am

vrut s`-]i vorbesc mai devreme ast`zi. Cel care vaîndeplini sarcina asta este deja aici.

Se îndrept` spre u[` în timp ce Jessica îl urm`reaîncercând s` în]eleag` de ce e atât de misterios.

- Po]i veni acum.B`rbatul care p`[i în`untru era o priveli[te

cople[itoare. Era înalt [i de[irat în blugii negri care-iveneau ca turna]i. Insigna argintie sclipea lipit` detricoul alb. Privirea insistent` a Jessic`i se mut` dela arma pe care o purta într-un toc de um`r, pân`la fa]a lui.

23

Apoi îl privi în ochi, ochi frumo[i, negri precumnoaptea texan`. Ochi pe care îi cunoscuse atât debine, odat`.

Jessica sim]i c` îi st` inima. Î[i pierdu r`suflarea[i se a[ez` pe scaunul cel mai apropiat.

Ochii lui Diego, întuneca]i [i impenetrabili, opriveau, [i privirea aceasta o f`cu s` tremure dincre[tet pân`-n t`lpi.

- Ce faci aici?Jessica se întoarse spre tat`l ei a[teptând o expli-

ca]ie. Dar tot ce ob]inu fu o expresie încurcat`.- Ce-ai f`cut? întreb` ea.Cum a putut s-o pun` în aceast` situa]ie?

Inten]iona el, oare, s`-l lase pe Diego s` afle despreTommy, în felul acesta? S` afle c` are un fiu f`r` caea s` aib` [ansa s`-i explice mai întâi?

Trase aer în piept [i se întoarse spre Diego.Se schimbase. Avea p`rul mai scurt, iar hainele

erau, evident, mai scumpe decât cele pe carevechiul Diego, cel pe care-l cuno[tea ea, [i le puteapermite. Dar ochii ii erau la fel de \ntuneca]i,

24

frumo[i [i misterio[i ca întotdeauna. Era mai înalt,mai lat în umeri. Dar avea în atitudine o r`ceal` pecare nu [i-o amintea. Nu exista zâmbet în ochi sauîn voce. Nu mai r`m`sese nimic din tân`rul pecare-l cunoscuse cu ani în urm`.

Se sim]i prins` în acest moment, dorindu-[i s`nu se mai sfâr[easc` [i, totu[i, dorindu-[i s` scape.

- Ei bine, spuse Diego, în]eleg c` tat`l t`u nu]i-a spus nimic despre venirea mea.

- N u .- Îmi pare r`u, draga mea. L-am cerut pe Diego

în mod special. {tiam c` pot avea încredere în el.Privirea tat`lui ei o implora, spunând ceea ce nu

putea spune cu voce tare. {tia c` Diego va avea maimulte motive s`-i protejeze de îndat` ce va afla c`este vorba [i despre propriul lui copil.

- {i dup` expresia fe]ei tale îmi dau seama c`nu ]i-a spus pentru c` [tia c` vei spune nu, ziseDiego cu voce joas`.

Pentru o clip`, din cauza stânjenelii [i r`celiidintre ei, îi veni s` plâng`. Fuseser` atât de

25

apropia]i. Existase o vreme când s-au iubit [i aurâs cu toat` inocen]a tinere]ii.

Jessica cl`tin` din cap uitându-se la tat`l ei. Cuma putut s` fac` a[a ceva? Dar era ceva tipic pentruFrank McLean. Credea c` avea un drept dat deDumnezeu de a face lucrurile dup` voia sa. Luaseaceast` hot`râre din momentul în care aflase c` tre-buie s` depun` m`rturie împotriva lui Colby. DarJessica n-ar fi crezut c` se va folosi de fiul ei. Celpu]in avea decen]a de a-i ocoli privirea, ru[inat.

- Domnule McLean, spuse Diego, ne-a]i puteal`sa câteva minute singuri?

Frank McLean se uit` la Jessica. Ea d`du din cap.F`r` un cuvânt, el se întoarse [i ie[i.

Diego îl privi pe McLean cum pleac` apoi î[iîntoarse ochii reci spre Jessica.

Se schimbase. Când o cunoscuse era un copilstângaci care se ]inea dup` el, privindu-l cu ochiplini de admira]ie. Când se întorsese de la colegiug`sise o tân`r` frumoas` care îi declarase c` îliube[te. Iar el, la rândul lui, se îndr`gostise de ea.

26

Dar toate acestea disp`ruser` acum. Era evidentc` nu-i f`cea pl`cere s`-l vad`.

Totu[i i se p`rea mai frumoas` ca niciodat`.Frumuse]ea ei era mai calm`, lini[tit`, dar de osenzualitate mai pronun]at`. Chiar [i acum primullui impuls era s-o ating`, m`car o dat`, s`-[i lasedegetele s`-i mângâie fa]a.

Diego se încrunt` [i alung` aceste gândurinedorite. Nu pentru asta era el aici, iar gânduri defelul acesta nu foloseau nim`nui.

- Nu vreau s` r`mâi. Îl urm`rise întrebându-sece e dincolo de ochii negri [i încercând s` nu-l lases` vad` cât de tulburat` era datorit` prezen]ei lui.

- V`d. Întrebarea e de ce. A trecut mult`vreme. Ceea ce s-a întâmplat între noi e, sigur, trist.În fond, eram doar ni[te pu[ti.

Nu putea s`-i înfrunte privirea. Se întoarse cuspatele, îndreptându-se spre fereastr`. „De ce?“

Doamne, ce-ar fi putut spune? Diverse posi-bilit`]i îi trecur` prin minte. Poate c` l-ar puteatrimite undeva pe Tommy pân` se va sfâr[i totul.

27

Sau poate ar trebui s`-i dezv`luie totul acum? Darnu putea decide pe loc în ce fel îi va spune c` etat`. {i mai ales cum îi va explica de ce nu i-a spusnimic pân` acum. Avea nevoie s` fie singur` ca s`hot`rasc` ce era mai bine pentru Tommy [i pentruea.

- Uit`-te la mine, Jess. Vocea lui Diego erablând`. De ce nu m` po]i privi? În]eleg c` este stân-jenitor pentru tine. Nici mie nu mi-a fost u[or s`m` întorc aici.

Jessica se întoarse [i-l privi. Era surprins` cât deu[or se exprima. Nu fusese întotdeauna a[a. Pe vre-muri se retr`gea în sine când era pus în fa]a unorprobleme emo]ionale. Nu p`rea s` mai fug`, a[acum o f`cuse atunci, când fugise de ea [i dragosteape care i-o oferise.

De[i era mândru de sângele lui indian, numai ea[tia ce pu]in încrez`tor era în propriile sale for]e [iviitorul pe care [i l-ar putea f`uri.

Era evident c` succesul îi d`duse încredere însine. P`rea mai dur, mai mândru decât în trecut.

28

- Dac` ]i-a fost atât de greu s` te întorci, m`surprinde c` ai venit totu[i. De ce nu le-ai spus s`trimit` pe altcineva?

Diego se încrunt`. „Cine ar fi putut s` te protejezemai bine decât mine?“ ar fi vrut s` spun`. Dar n-o f`cu.În schimb zâmbi, f`r` ca zâmbetul s`-i ating` ochii.

- R`mân, Jess, a[a c` obi[nuie[te-te cu ideea.Voi încerca s` nu-]i ies în cale pentru ca totul s` fiecât mai pu]in dureros pentru amândoi. Dac` î]i emai comod, m` pot caza în curte, ca un servitor.{tiu cum e, în fond. Totul va fi ca pe vremuri, cuexcep]ia unui singur lucru.

Fa]a ei lu` foc.- Acum, te rog s` m` scuzi dar cred c` cineva

a[teapt` s` m` conduc` în camera mea. Se pare c`voi locui în casa patronului, de data asta, [i nu dea-supra hambarului.

Vocea îi era plin` de sarcasm.- E[ti la fel de sarcastic [i de amar ca întot-

deauna, v`d.Ochii lui se îngustar` [i îi pieri zâmbetul.

29

- Iubito, spuse încet, nu [tii nici m`car pe jum`tate.Ea strânse din din]i [i num`r` pân` la zece.- Ar trebui s` aranjez s` ]i se serveasc` masa în

camer`?- Oh, nu. A[tept de mult s` iau masa cu

patronul [i prin]esa lui.- Nu mai reu[e[ti s` m` faci s` m` simt vino-

vat`, iar prezen]a ta nu m` face s` tremur caalt`dat`. Nu mai sunt prostu]a c`reia i seaprindeau stele în ochi când te vedea [i care teurma peste tot. S` nu crezi c` voi fugi de câte orio s` apari.

Tensiunea din aer era aproape palpabil`. Dar înciuda bravurii ei, Jessica î[i sim]ea inima prins` caîntr-un cle[te.

- Nu mai am nevoie de nimeni care s` decid`pentru mine. De fapt am preluat toate respon-sabilit`]ile de la mama mea. Iau decizii în leg`tur`cu tot ce se întâmpl` aici.

Nu [tia de ce îi spune toate astea lui, probabilpu]in îi p`sa.

30

- Serios? Ei bine, sunt impresionat.Ea d`du din cap. Disputa asta nu ducea nic ieri.

Trebuia s scape de el [i s hot rasc ce va face cu Tommy.Dar u[a se deschise [i decizia fu luat` f`r` ea.

Tommy n`v`li în camer`. Ca într-un vis derulat cuîncetinitorul, îl v`zu pe Diego întorcându-se [iprivind copilul care alerga c`tre ea [i îi picioarelecu mâinile.

- Mam`, ghici ce? Avem un mânz. Vrei s` vii s`-lvezi? O apuc` de mân` [i \i urm`ri privirea. Abiaatunci realiz` c` mai este cineva în camer`.

Se uit` la Diego curios [i mâinile sale strânser`mai tare picioarele Jessic`i.

Ea îl înconjur` cu bra]ele, ca [i cum voia s`-lprotejeze de ceea ce va urma. Se uita la Diegotremurând. Îi era team` c` nu o vor ]ine picioarele.

O privea cu ochi întreb`tori. Capul lui se \nclinacurios, când într-o parte când într-alta, în timp ce îiprivea ba pe ea, ba pe Tommy. P`rea nedumerit [ise uita la b`ie]elul care-l privea cu ochi curio[i [inegri, ca ai lui.

31

Capitolul 3

Ochii lui Tommy erau lumina]i de curiozitate,

în timp ce se uita la b`rbatul înalt, pe pieptul

c`ruia str`lucea o insign`.

Diego se l`s` în jos, la în`l]imea b`iatului.

- Bun`, spuse încet.

Tommy se lipi de genunchii lui. Mânu]a i se

\ntinse spre insigna, dar se opri, iar ochii se

îndreptar` întâi spre Diego apoi spre Jessica.

V`zându-i împreun , Jessica era cuprins de o durere

dulce-am`ruie. Înghi]i ca s alunge nodul din gât.

- E în regul`. Î]i place insigna?

Diego se apropie pentru ca Tommy s` poat`

pune mâna pe aceasta.

32

Jessic`i nu-i venea s` cread` c` era acela[ib`rbat care o tratase cu indiferen]`. Asprimea dinvoce îi disp`ruse [i fusese înlocuit` cu blânde]eape care o [tia. Cu fiecare sim] pe care îl avea, [i-oamintea.

-Cum te cheam`?Tommy se sprijinea de coapsa lui Diego cu

naturale]e. Fiul ei fusese întotdeauna prietenos,dar acum era diferit. Parc` l-ar fi cunoscut peDiego dintotdeauna.

De câte ori nu visase la acest moment? Se între-base dac` Diego ar [ti instinctiv c` Tommy este fiullui [i acum a[tepta r`spunsul la aceast` întrebare.

-Tommy.- Bun`, Tommy. Eu sunt Diego. Îi întinse

mâna. F`r` s` ezite Tommy î[i a[ez` mâna pepalma întins`.

- Dii-ego? [i râse.Râse [i Diego, iar zâmbetul îi cuprinse [i ochii.

Râsul lor împreun` îi înmuie Jessic`i genunchii. Sea[ez` pe cel mai apropiat scaun.

33

{tia încotro se îndreapt` totul. Era inevitabil.Nu exista cale de întoarcere. Decizia de a-i spunelui Diego c` are un fiu nu mai era în mâinile ei.

B`rbatul pe care-l iubise cândva nu era unprost. Î[i va da seama c` Tommy e fiul lui. Probabildeja a în]eles.

- Câ]i ani ai, Tommy?Jessica î[i ]inu respira]ia, a[teptând.- Patru. Tommy ridic` mânu]a ar`tând mân-

dru patru degete.Râsul din ochii lui Diego disp`ru [i privirea sa o

]intui pe Jessica. Un mu[chi i se zb`tea pe fa]`.Mult timp o privi fix, acuzator.

Jessica î[i mu[c` buzele ca s` le opreasc` tremura-tul. Apoi se ridic` [i plec` de lâng` ei. Se îndrept` sprefereastra prin care se vedeau Mun]ii Sierra Diablo.

{tia. Era prea iste], prea instinctiv ca s` nu-[idea seama din primul moment în care l-a v`zut peTommy. Sem`nau atât de mult. Dar s-a întâmplatatât de repede încât Jessica cu greu ar fi pututrealiza ce înseamn` asta pentru ei to]i.

34

R`mase la fereastr`, ascultând conversa]ia din-tre Diego [i Tommy. Ochii i se umplur` de lacrimif`r` voia ei. {i le [terse a furie.

„De ce trebuie s` m` simt vinovat`?“ ar fi vrut s`strige. El nu a vrut-o. Diego o p`r`sise cu atâtau[urin]`, ca [i cum vara aceea n-ar fi însemnatnimic pentru el, ca [i cum n-ar fi [tiut c` el eratoat` via]a ei. Nu avea nici un motiv s` cread` c` arfi sim]it altceva pentru fiul ei.

- Mam`?Se întoarse spre Tommy, ocolind ochii lui

Diego.- Îl putem lua [i pe el s` vad` mânzul?Înainte s` poat` r`spunde, vorbi Diego.- {tii ce? Trebuie s` vorbesc pu]in cu mama ta.

De ce nu te duci cu bunicul la grajd? Pariez c`mânzul abia a[teapt` s` te vad`.

Când Tommy se încrunt`, Diego râse [i întinsemâna s`-i îndep`rteze p`rul din ochi.

- Vin [i eu imediat.- Nu ui]i, nu?

35

- Nu, n-am s` uit.Fa]a lui Tommy se însenin` [i când se întoarse

spre Jessica ea sim]i c` îi va exploda inima de cât`iubire sim]ea pentru el.

- Vii [i tu, mam`?- Sigur c` da, scumpule.Se for]` s` le zâmbeasc`. Ultimul lucru pe care-l

dorea era ca fiul ei s` simt` tensiunea dintre ea [iDiego.

Diego a[tepta t`cut ca Tommy s` p`r`seasc`\nc`perea. Când u[a se închise, totul se schimb`.Aerul p`rea înc`rcat cu electricitate. Jessica traseaer în piept [i îl privi în ochi.

- Vrei s`-mi spui c` ceea ce gândesc nu esteadev`rat? întreb` el, cu vocea la fel de rece ca [i ochii.

- Cum a[ putea [ti ce gânde[ti? Niciodat` n-amreu[it. Nu [tia de ce i-a r`spuns astfel, doar c` nuera preg`tit` s`-i înfrunte acuza]iile.

Din doi pa[i Diego fu lâng` ea; o apuc` de bra]e[i o scutur`, cu din]ii scrâ[nind [i ochii sclipindu-ipericulos.

36

- Nu te juca!Mâinile ei erau lipite de tricoul lui [i pentru

moment, tot ce putea face era s` se uite la ele.P`reau mici în compara]ie cu pieptul lui. Era ciu-dat s`-l simt` aproape, s`-i poat` mirosi par-fumul.

Privirea urc` de la mâini la fa]a lui întunecat` [ifurioas`.

- La naiba, cum ai putut s`-mi ascunzi atâ]iaani c` am un fiu? Dumnezeule, cum ai putut s` m`ur`[ti atât de mult?

Jessica încerc` s`-l împing` dar reu[i numais` se aga]e mai bine de el. Cu ochii închi[id`dea din cap, durerea din vocea lui f`când-os` regrete alegerea f`cut` în urm` cu cinciani.

- E al meu, nu-i a[a? întreb` scuturându-o dinnou. Spune-mi, Jessica, sau jur c`...

- Da, Tommy este fiul t`u. Sigur c` este fiult`u. Al cui altcuiva ar putea fi? Î[i auzea cuvintele[i totu[i i se p`rea c` vin din alt` parte.

37

Se trase din strânsoare. Se a[ez` la mas`.Mâinile îi tremurau atât de tare încât abia reu[is`-[i pun` suc într-un pahar. Înc` mai putea s`-isimt` mâinile pe bra]e.

- Pentru numele lui Dumnezeu, de ce ai f`cutasta? De ce nu mi-ai spus? De ce ai refuzat un tat`copilului nostru?

- Sunt sigur`... Sunt sigur` c` a fost o vremecând ]i-a[ fi putut da mai multe r`spunsuri laaceast` întrebare. Lacrimile îi umpleau ochii. Daracum nu ]i-a[ putea r`spunde.

- Ei bine, ar trebui s` te gânde[ti la unr`spuns! Nu plec pân` când nu-mi explici. Chiaracum!

- Nu [tiu ce s` spun.- Încearc` s` fii cinstit` de data asta. Ai [tiut

atunci [i [tii [i acum.Furia i se sim]ea în voce.-Este acela[i motiv, nu? E vorba de numele

Serrat, nume de metis, un nimic în ochii puter-nicului McLean.

38

- N u .- Nu nega. Sângele amestecat al str`bunicilor

mei, o mixtur` de irlandezi, indieni [i spanioli, nue acceptabil pentru tine [i tat`l t`u. Nu se cade caTommy s` fie un metis, ca tat`l lui, nu?

Jessica încerc` s` nege.- Ce ai spus la club, Jess? Ce minciun` a]i

împr`[tiat ca s` explica]i de unde provinecopilul?

- Cum m` po]i acuza de a[a ceva? strig` ea.Nu este adev`rat. Nimic din toate astea.Niciodat` n-am sim]it a[a ceva. În sinea ta [i tu[tiai asta, Diego. Este ceea ce ai vrut s` crezi [i aipurtat asta ca un scut, dar n-a fost niciodat`adev`rat.

- Atunci care este motivul?Jessica nu spuse nimic [i Diego scoase o excla-

ma]ie de dispre].- Ai furat patru ani din vie]ile noastre, a mea [i

a fiului meu. Te privesc [i totu[i î]i jur c` nu tecunosc. Nu te cunosc deloc.

39

- Ce pot face? Am gre[it [i nu î]i pot înapoiaanii aceia, Diego. Nu pot schimba nimic. Tot ce potface e s`-]i spun ce r`u îmi pare [i s` te rog s` m` ier]i.

- S` te iert? O privi ca [i cum ar fi fost nebun`.Vorbe[ti serios?

- {tiu c` î]i cer foarte mult. Vocea i se topi.- Ai dreptate. Ceri prea mult.O privi fix o vreme îndelungat`, cu ochii negri

îngusta]i. Apoi încet, imperceptibil, expresia i seschimb` devenind rece [i inflexibil`.

- Întotdeauna totul a fost u[or pentru tine,nu-i a[a, Jess? Orice ai fi vrut, orice ]i-ai fi dorit, nutrebuia decât s` pocne[ti din degete.

Ea neg`, cl`tinând capul.- {tii, întotdeauna m-am întrebat cum este s`

te sim]i a[a, s` fii acceptat de to]i, s` [tii c` tot ceeace trebuie s` faci este s` fii tu însu]i.

- Te rog, Diego, înceteaz`.- Oh, nu, nu va fi chiar atât de simplu, Jess.

Rug`min]ile [i lacrimile tale poate c` m-au mi[catodat`, dar nu [i de data asta, iubito. Nici pe departe.

40

Capitolul 4

Când u[a se deschise [i intr` Rosie Blackuring,

suspinul de u[urare al Jessic`i r`sun` în toat`

camera.

- Camera domnului Serrat este gata. Rosie se

întoarce încet spre Diego, incapabil` s` î[i ascund`

\ncântarea.

- Bine a]i venit, domnule Serrat.

- Nici un domnule Serrat. Diego f`cu doi

pa[i [i o lu` pe femeie în bra]e [i se învârti cu

ea.

- Nu-i po]i spune unui b`rbat domnule, dup`

ce l-ai altoit cu nuiaua.

41

Jessica privea [i nu-i venea s` cread` cât derepede se poate schimba. În urm` cu un minut eraatât de furios încât crezuse c` o s-o strâng` de gât,iar acum se bucura de reîntâlnirea cu Rosie.

Aceasta chicotea încântat`. Când Diego îi d`dudrumul, ea îi înconjur` umerii ca [i cum ar mai fifost un b`ie]el.

- Niciodat` n-am dat prea tare. Dar mereufurai mâncarea din buc`t`rie.

- Eram un b`iat în cre[tere.Rosie aprob` în timp ce ochii îl m`surau apre-

ciativ.- Ei bine, sunt bucuroas` s` v`d c` b`iatul cel

fl`mând s-a transformat într-un b`rbat chipe[.Ar`]i minunat, Diego.

- Mul]umesc, Rosie.Diego zâmbea, dar de îndat` ce d`du cu ochii

de Jessica, r`ceala î[i f`cu loc în ei din nou.- Rosie, de ce nu-l conduci pe Diego în

camera lui? Eu voi fi în grajd cu Tommy, spuseJessica ocolind privirea lui Diego.

42

- Te ajung din urm`.Ochii lui spuneau c` nu-i va fi chiar atât de u[or

s` scape de el.Ea ie[i repede din camer`, con[tient` de furia

lui latent`.Ce îi va spune? Îl iubise mai mult decât propria

via]` iar respingerea lui o distrusese. Dar nu erapreg`tit` s` admit` asta. În]elese totu[i c` dorises`-l pedepseasc` nespunându-i de Tommy.

Ast`zi, p`rea c` procedase imatur, m`rginit [iurât. De-a lungul anilor î[i justificase cumvahot`rârea. Dar furia [i durerea din ochii lui Diegoo f`cuser` s` se ru[ineze.

Când intr` în grajd, auzi vocea lui Tommy,plin` de entuziasm.

- Mam`! Uit`-te! Merge.Tommy râdea. Mânzul încerca s` stea în picioare.- Unde este b`rbatul acela?- Rosie îi ar`t` camera unde va sta. Vine ime-

diat. Nu te îngrijora, nu [i-a uitat promisiunea.Tat`l ei se apropie.

43

- Îmi pare r`u, iubito, [tiu cât de sup`rat` e[tipe mine. Dar [tiam c` dac` î]i spun, nu vei fi deacord. {i indiferent c` vrei s` accep]i sau nu,nimeni nu v-ar proteja mai bine pe tine [i peTommy.

Jessica oft`.- Ra]iunea mea [tie c` ai dreptate. Dar...Ar`t` spre inim`, cl`tinând din cap.- {tiu c` e timpul ca amândoi s` afle

adev`rul. N-am vrut ca totul s` dureze atât... cinciani... Când s-au întâlnit, v`zându-i expresia...Ar`t` spre Tommy. Tat`, entuziasmul lui m-a[ocat. Cred c` nu realizasem ce mult îi lipse[te,[tii...

- Lipse[te ce? \ntreb` Tommy, uitându-se laJessica.

Cineva intrase în grajd. Jessica îl v`zu pe Diegoîndreptându-se încet spre ei. Se întreb` de cât`vreme st`tea acolo [i cât auzise.

- Diego! strig` Tommy. Se repezi [i-l lu` demân`, tr`gându-l dup` el. Ai venit!

44

- Sigur c` am venit, ]i-am spus c` vin. Când un[erif î[i d` cuvântul, e lucru serios.

Tommy îl privi cu ochi mari, apoi se uit` laJessica, evident impresionat.

- Trebuie s` m` uit pe ni[te hârtii, spuse FrankMcLean. Când termina]i aici, veni]i amândoi înbiroul meu, s` discut`m despre sistemul de secu-ritate. Nu v` gr`bi]i.

Dup` plecarea tat`lui ei, Jessica se retrase într-uncol]. Nu voia s`-i vorbesc` lui Diego, s`-i înfruntedin nou privirea. Avea nevoie de timp s` seobi[nuiasc` nu numai cu ideea c` el [tia acum c`Tommy e fiul lui, dar [i cu faptul c` era aici. Înciuda celor spuse tat`lui ei, c` era bine c` secretulse aflase, nu era înc` preg`tit`. Într-o clip`, Diegop`[ise în lumea lor. {i din momentul acela [tiusec` via]a ei se va schimba.

Dac` va încerca s` i-l ia pe Tommy ca s-opedepseasc` pentru ce f`cuse? Cel pu]in ar puteaîncerca s`-l fac` pe Tommy s` se întoarc` împotri-va ei.

45

- Cred c` trebuie s` mergem s` vorbim cu tat`l t`u.Jessica nu-l auzi pe Diego. Când în sfâr[it \[i d`du

seama c` el \i vorbe[te , îl v`zu uitându-se la ea.- Ai multe lucruri la care s` te gânde[ti, nu?

Dar nu te îngrijora. Nu î]i voi cere r`spunsurileacum. Nu în prezenta companie, [i ar`t` spreTommy, care se juca cu mânzul.

- Presupun c` ar trebui s`-]i fiurecunosc`toare pentru micile favoruri, îi sc`p`.

- Mda. În ochi îi reap`ru furia. Ar trebui. A[putea face totul mult mai nepl`cut pentru tine,dac` vrei.

Jessica îl privi în ochi înainte de a se îndreptaspre ie[ire.

- Tommy, spuse, trebuie s` mergem, iubitule.Sunt sigur` c` Rosie ]i-a preg`tit prânzul.

- Oh, mam`, chiar trebuie? Pot r`mâne dac`Diego st` cu mine?

- Ascult`-]i mama.Diego îi atinse umerii. Imediat b`iatul îi

r`spunse dându-se jos [i al`turându-li-se.

46

Când se întâlnir` mai târziu, în biroul tat`lui ei,Jessica se a[ez` într-un loc mai retras. În timp ceDiego discuta cu tat`l ei, observ` u[urin]a cu carevorbea despre senzori, camere video [i m`suri desecuritate. Era sigur pe el f`r` s` fie arogant.Pentru o clip` se sim]i mândr`. Str`b`tuse undrum lung pân` la aceast` siguran]`. Nu mai eraintimidat de Frank McLean.

Se trezi punându-[i întreb`ri despre via]a lui.Oare se c`s`torise? Sau m`car inten]ionase? Maiavea copii? Se uit` îndelung la mâinile lui.Observase deja c` nu poart` verighet`.

- Jessica? Tat`l ei râdea. Când ridic` privireaamândoi a[teptau uitându-se la ea.

- Da, spuse ro[ind.- E[ti de acord?T`cu, ridicând din umeri.- M` voi muta în camera lui Tommy.

Putem transforma camera de joac` în dormi-tor. Astfel singura intrare în dormitorul lui vaprin camera mea. Voi fi între camera lui [i a ta.

47

Jessica î[i mu[c` buza de jos [i se încrunt`. Diegonu întrebase dac` poate face asta. Sigur pe el, doaranun]ase ce va face. Nu asta o deranja ci faptul c` vafi atât de aproape. Numai o u[` îi va desp`r]i.

- Nu-mi place s` îl [tiu pe Tommy atât dedeparte de mine. E chiar necesar?

- Da. Lamar Colby este un om periculos, Jess,cu mult` putere [i mul]i bani. Ar face orice ca s`scape de închisoare.

- Dac` este atât de periculos avem nevoie demai mul]i oameni ca s` ne protejeze.

Nu voise s` sune atât de sarcastic. Dar Diegozâmbea.

- Sunt deja la posturi. Nici m`car angaja]iivechi n-ar putea spune care sunt poli]i[tii.

- Se pare c` te-ai gândit la toate. FrankMcLean se ridic` de la birou [i-i întinse mâna luiDiego.

- Mul]umesc, Diego. Venirea ta aici înseamn`pentru mine mai mult decât crezi. Dac` nu e ile-gal, a[ dori s` te recompensez în vreun fel.

48

- P`streaz`-]i banii, McLean. Nu-i vreau [i nicinu am nevoie de ei.

Ignor` mâna întins` [i ie[i.Jessica î[i privi tat`l în ochi. Frank d`du din

umeri ca [i cum pu]in îi p`sa de reac]ia lui. Dar ea[tia c` nu e a[a. Din motive necunoscute, voia caDiego s`-l plac` acum.

Nu [tia dac` tat`l s`u observase sau nu, dar eao f`cuse. Sub masca siguran]ei se ascundea teamade prejudec`]i.

În mod ciudat, aceast` vulnerabilitate o f`ceas`-[i doreasc` s` se apropie de el, îi sporea dorulde a-l atinge [i a-i spune c` valoreaz` mai multdecât orice alt b`rbat.

Dar cum ar fi putut el crede a[a ceva, dup` totceea ce îi f`cuse?

49

Capitolul 5

Diego nu veni la prânz. De[i prima reac]ie a fost de

u[urare, se sim]i dezam`git`. În ciuda inevitabilelor

confrunt`ri dintre ei, adev`rul era c` abia a[tepta

s`-l vad`.

- Unde a plecat Diego? \ntreb` Frank McLean

când Rosie îi anun]` c` nu vine la mas`.

-A spus c` merge s` se plimbe. I-am preg`tit

un pachet, ca pe vremea când era copil.

- N-a spus dac` vine la cin`?

Rosie ridic` din umeri. Jessica î[i spuse c` va

avea timp s` se gândeasc` la eventualele r`spun-

suri pe care i le-ar putea da. Dar când el nu ap`ru

nici la cin`, fu surprins`.

50

Noaptea nu putu s` doarm`. Dup` miezulnop]ii se d`du jos din pat. Î[i puse o pereche dejeansi [i un tricou [i ie[i pe balcon. Respir` miro-sul de trandafiri s`lbatici.

Nu era lumin` în camera al`turat`. Se întreb`din nou unde ar putea fi Diego. Ce joc juca? Voias-o fac` s` sufere? Sau poate p`]ise ceva.

- N-ar trebui s` fii aici.Se întoarse. Diego se mi[c` de lâng` peretele

de care st`tea lipit.- Dumnezeule, m-ai speriat. Ce faci aici? M spionezi?- Nu tocmai. Nu puteam s` dorm. Dar tu?- Nu, eu adormisem, dar...- Mincinoaso. Probabil con[tiin]a nu te las` s` dormi.Jessica nu-i r`spunse la acuza]ii [I-i întoarse

spatele. Dar era zadarnic. Indiferent cât de multpretindea c` îl ignor`, capul n-o asculta. Tremuradin cre[tet pân`-n t`lpi.

- Ce vrei de la mine? întreb` ea speriat`. S` teimplor s` m` ier]i? S`-]i spun cât de r`u îmi parec` nu ]i-am vorbit despre copil?

51

- Ar fi mai bine decât s` fugi de câte ori apar.- Eu? Tu e[ti cel care n-a venit la prânz [i la

cin`. Nimeni nu [tia unde e[ti. Dac` ai fi p`]it ceva,n-am fi [tiut unde s` te c`ut`m.

- Preocuparea ta m` înduio[eaz`.- Bine, Diego. Destul. S` simplific`m

lucrurile. Spune tot ce ai de spus [i s` termin`modat`.

Se apropie. Îi putea vedea sclipirea ochilor înlumina nop]ii.

- De ce, Jess? E destul de simplu pentru tine?Spune-mi doar de ce.

Jessica tremura când se îndep`rt`. Coborîtreptele spre curtea interioar`. Auzi un zgomotcare o f`cu s` înghe]e. Într-o secund` Diego otrase spre el, apoi trecu în fa]`, acoperind-o. F`r`s` se gândeasc`, Jessica se ag`]` de bra]ul lui.

- Hank! strig` Diego.În mâna dreapt` ]inea un pistol.- Sunt eu, [efule. Am auzit voci [i am venit s`

verific. Totul e în regul`?

52

În lumina unui felinar, Jessica v`zu un b`rbatîmbr`cat în negru, care ]inea în mân` o arm` automat`.

- Totul e în regul`, Hank. Mul]umesc.B`rbatul disp`ru în întuneric.Diego îi d`du drumul Jessic`i.- Ai un om care st` în fa]a casei?- Oameni, corect` Diego. Ei te pot vedea dar

nu pot fi v`zu]i.- Nu sunt sigur` c` îmi place asta.- Îmi pare r`u, dar nu vreau s`-mi asum nici

un risc cu...- Cu via]a fiului t`u, [opti ea.- Sau cu a ta. Vocea îi era plin` de am`r`ciune.

N-a[ putea permite s` i se întâmple ceva mameifiului meu.

- Vorbe[ti serios?Diego o privi. Lumina lunii îi transformase

p`rul într-o cascad` argintie. Era atât de mic` [itotu[i îi stârnea atâtea senza]ii. {i nu toate de pro-tec]ie. Era cu mult mai mult, mai mult decât î[iputea permite s` simt`. Încet ea î[i f`cuse, din

53

nou, loc în gândurile lui. Având-o atât de aproapeuit` de toate resentimentele [i jur`mintele f`cuteîn ultimii cinci ani.

Trebuia s` admit`, chiar dac` numai pentrusine, c` ea înc` mai avea puterea

s`-i ating` sufletul. {i asta dup` tot ce îi f`cuse.- Trebuie s` vorbim.Plec` de lâng` ea. Nu avea încredere în sine, s`

stea atât de aproape de ea, în lumina lunii.- Nu aici. Vreau s` fii aproape de Tommy.- Vino. Tommy a visat urât [i m-a întrebat dac`

nu poate dormi cu mine.Tommy dormea lini[tit. Jessica îl înveli.- E un copil bun, Diego.- Spre deosebire de tat`l lui.Ea zâmbi.- Tu ai fost crescut într-un mediu diferit [i

apoi el este [i al meu.- Da, sigur, aprob` [i el zâmbind u[or.

Înc`p`]ânarea [i mândria mea. Avem noroc c` înc`n-a ajuns la [coala de corec]ie.

54

Jessica pufni în râs [i î[i acoperi gura, aruncândo privire spre copil.

Uitase cât de mult o amuza umorul autoironical lui Diego. Îl privi. Avea atât de multe s`-i spun`dar nu [tia de unde s` înceap`.

- Jess, spuse el serios. Îmi vreau fiul. {i nuvreau s` mai treac` o zi f`r` ca el s` [tie c` are untat` care-l iube[te.

- {tiu, dar trebuie s` avem r`bdare. Nu vreaus`-l pierd. Nu pot, Diego. El e toat` via]a mea.

- De ce crezi c` l-ai putea pierde? O privi încruntat.- Mi-e atât de fric` de...- De mine?Nu r`spunse, dar ochii ei spuneau totul.- La asta am ajuns, Jess? Dumnezeule, ]i-e fric`

de mine?Î[i plec` privirea, pentru c` nu suporta s` vad`

durerea din ochii lui.- Nu mi-e fric` de tine ci de ceea ce ai putea

face. Dup` tot ce am f`cut, unii ar g`si o asemeneareac]ie nejustificat`.

55

- Eu nu sunt „unii“. Nu trebuie s`-]i fie fric`de mine sau de ceea ce fac. Ridic` tonul.Niciodat` n-a[ vrea ca fiul meu s` creasc` f`r`mam`.

Ar`t` spre dou` scaune desp`r]ite de o mas`. Înciuda cuvintelor lui, ea era înc` nelini[tit`. Sea[ez` pe unul dintre scaune.

- Atâta vreme cât decizia ne apar]ine nou`, [inumai nou`, spuse el, atunci nic unuia dintre noinu are de ce s`-i fie team`. De acord? A fost ovreme când aveam încredere deplin` unul încel`lalt.

- {tiu, [opti ea.- Ei bine?- Sunt de acord. Atâta vreme cât preten]iile

tale sunt rezonabile.- Eu? întreb` el, simulând surprinderea.

Nerezonabil?Ea îi zâmbi.- Cred c` merit un r`spuns la ce te-am între-

bat mai devreme.

56

- Vrei s` [tii de ce.- Da. De ce l-ai ascuns pe Tommy?Jessica trase aer în piept [i încerc` s` îl

priveasc` în ochi.- M-ai r`nit. Am suferit când ai plecat.- Te-am r`nit?În mod sigur nu se a[teptase s` aud` asta. Când

Frank McLean îi oferise bani, îi spusese [i c`Jessica voia s` scape de aceast` rela]ie.

- Întotdeauna ai spus c` suntem diferi]i.Îi ignor` întrebarea.- Am în]eles târziu ce voiai s` spui, continu` Jessica.T`cu pentru o clip`.- Aveai multe de dovedit, [i era atâta

am`r`ciune în tine, atâtea resentimente. Amîn]eles, dup` o vreme, c` nimic nu putea schimbaasta. Trebuia s` pleci de aici [i s` î]i dovede[ti c`e[ti la fel de inteligent [i de bun ca [i ceilal]i. Suntsigur` c` felul în care tata se purta cu tine a jucatun rol însemnat. Am în]eles c` nu puteai faceschimb`rile de care aveai nevoie.

57

- Sun` atât de rezonabil. Vocea lui Diego eraînc`rcat` de cinism. Prea rezonabil.

- Crezi c` nu în]eleg?- Cum ai putea? E[ti o femeie frumoas`, bogat`,

o prin]es` care a avut întotdeauna tot ce [i-a dorit,sigur` c` ea [i lumea ei sunt perfecte.

- Îmi place s` cred c` am mai crescut.- {tiai unde sunt. Ai fi putut s` suni, dar n-ai

f`cut-o.- Pentru ce? S` te implor s` te întorci? izbucni

Jessica. Crezi c` e[ti singurul care are mândrie?Tremura dar reu[i s` continue:- La început am fost îndurerat` [i...

înc`p`]ânat`. Zâmbi amintindu-[i. Apoi, dup` unan, nu [tiam cum a[ putea s`-]i explic de ce ama[teptat atât. Timpul a trecut [i cred c` pur [i sim-plu mi-a fost team`.

Diego ascultase dând din cap. Se ridic` [iîncepu s` se plimbe prin camer`.

- La naiba, Jessica! Nu are sens.Ea se uit` repede la el.

58

- Spui c` erai r`nit`, indignat`, îndurerat`. Seopri, privind-o furios. De ce? Cum po]i pretindeasta când tu ai vrut s` ne desp`r]im?

- Ce tot spui? P`rea n`ucit`.Diego î[i mu[c` buzele [i continu`.- De câ]i bani credeai c` e nevoie ca s` plec

f`r` s` m` uit înapoi? Vezi, n-am întrebat despre cesum` e vorba. Poate c` n-am vrut s` [tiu cât deieftin` considerai rela]ia noastr`.

Brusc, Tommy se trezi.- Mami ?- Sss... Jessica merse lâng` pat. Îl ajut` s` se

întind` [i îl înveli.- E în regul`, iubitule, dormi. N-am vrut s` te

trezim.Diego ie[i pe balcon.- Am visat urât [i Diego a spus c` pot dormi

cu el.- Bine, acum totul e în regul`.- Unde e? întreb` copilul somnoros.- E aici. Pe balcon.

59

Tommy zâmbi mul]umit [i adormi la fel derepede pe cât se trezise.

Jessica ie[i [i ea pe balcon, l`sând totu[i u[aîntredeschis` ca s`-l poat` auzi.

Putea sim]i tensiunea din aer dar nu în]elegeanimic.

- De ce anume m` acuzi?Diego se întoarse încet spre ea, parc` încercând

s` nu-[i piard` controlul.- Nu-mi spune c` nu [tiai. Nu cred asta.Jessica suspin`. Oare de ce le era atât de greu s`

se în]eleag`?- A[a nu ajungem nic`ieri. O s-o iau de la cap`t.Vorbea în [oapt` [i un pic ezitant.- E[ti primul b`rbat pe care l-am iubit.

Singurul.Diego se preg`ti s` intervin` dar ea îl re]inu cu

un gest.- Sunt sigur` c` î]i vine greu s` crezi, dar las`-m`

s` termin.El \i f`cu semn s` continue.

60

- Întotdeauna ai spus c` n-a[ putea în]elege cesim]i, faptul c` erai s`rac, fiul buc`t`resei [i anga-jatul tatei. Am crezut c` pot. {i am crezut c`în]eleg. Dar eram foarte tân`r`, Diego. Ceea ce nu]i-am spus atunci a fost c` eu credeam c` mareparte din ceea ce sim]eai era mândrie masculin`.Nu spun c` acum în]eleg mai mult, dar am înv`]atmulte, fie c` vei crede, fie c` nu.

Diego o asculta cu aten]ie.- Când ai terminat [coala [i te-ai întors aici, la

ferm`, am crezut, m-am p`c`lit singur`, c` veilucra pentru tat`l meu. Am crezut c` într-o bun` ziîi vei deveni asociat.

El pufni în râs.- Ei bine, eram naiv`. Dar când ai plecat

f`r` s`-mi spui o vorb`, ce ar fi trebuit s`cred? Nu puteam s` î]i spun atunci desprecopil. N-a[ fi putut accepta s` r`mâi dinobliga]ie.

- {tiai c` e[ti îns`rcinat`, când am plecat, [itotu[i nu mi-ai spus?

61

- Da! I-am spus doar mamei.- {i, las`-m` s` ghicesc: [tia [i tat`l t`u.- Nu. I-am cerut mamei s` nu-i spun`. Voiam

s`-]i spun ]ie mai întâi.- {i [tii tu ca vreodat` mama ta s`-i fi ascuns

ceva so]ului ei?Vocea îi era acuzatoare.- Nu. Probabil c` nu.- Bine. Las`-m` s`-]i spun [i eu versiunea mea.

Acceptând c` spui adev`rul [i chiar nu [tii ce s-aîntâmplat. Voiam s` plec de la ferm`, asta eadev`rat. Dar inten]ionasem s`-]i cer s` m` a[tep]ipân` m` stabileam în Austin. Voiam s` te sun.

Jessica îl privea, a[teptându-l s` continue.- Dar înainte de a vorbi cu tine, tat`l t`u a

venit la mine cu o ofert`.- Oh, nu!Cum de nu ghicise? Cum de nu-i trecuse prin

minte?- Oh, da! Mi-a spus c` suntem prea tineri, c`

rela]ia noastr` era prea serioas` [i asta te speriase.

62

C` î]i era team` de mine [i nu [tiai cum s` puicap`t rela]iei. Mi-a oferit bani. Bani ca s` plec [i s`nu m` mai întorc.

- {i tu l-ai crezut?- Sigur c` da. De ce nu l-a[ fi crezut? Un

metis f`r` cas`, îndr`gostit de fiica unuia dintrecei mai boga]i oameni din Texas. Eram doar unpu[ti cu o [ans` foarte mic` de a ajunge altcevadecât un muncitor cu ziua, ca tat`l meu. Da, l-amcrezut.

- Dar n-ai luat banii.Cunoscându-l, [tia r`spunsul înainte de a-l

întreba. Dar voia s`-l aud`spunând-o.- Nu. I-am spus ce putea s` fac` cu ei. Dar am

plecat [i niciodat` nu te-am sunat, nu ]i-am scris.Am încercat s` nu privesc înapoi. Am crezut c` astavoiai.

Jessica r`mase f`r` grai, ru[inat`. Gre[ise atâtde mult. Dar o durea mai mult pentru el. Ac]iuniletat`lui ei m`riser` nesiguran]a lui Diego.

63

- Nu [tiu ce s` spun. Îmi pare atât de r`u c` nuam avut încredere în tine [i c` tata este motivultuturor acestor lucruri.

Diego î[i trecu mâna peste fa]` [i o parte dinfuria lui p`rea c` a disp`rut.

Au r`mas t`cu]i vreme îndelungat`, nici unuldintre ei ne[tiind cum s` treac` de barierele care îidesp`r]eau.

Jessica \ncerca s` nu plâng` [i în ciuda a tot cese întâmplase, tot ceea ce î[i dorea era ca el s-o iaîn bra]e.

- Du-te la culcare, Jessica. E[ti epuizat`.- N-am stabilit nimic în leg`tur` cu Tommy.- Avem destul timp. Trebuie s` m` gândesc.

Amândoi trebuie s-o facem.Jessica ar fi vrut s`-i spun` tot ceea ce simte, cât

de mult regret`. {i mai ales ar fi vrut s`-l aud`spunându-i c` nu o ur`[te. Dar era imposibil. Întreei doi erau înc` durerea [i resentimentele. Nuconta c` nu fusese vina nici unuia dintre ei.

64

Capitolul 6

Jessica nu reu[i s` adoarm`. Auzea tot timpulcuvintele lui Diego. {i nu putea s`-i uite ochii.

Privind înapoi î[i aminti c` existase un moment încare îl b`nuise pe Frank McLean c` e implicat în ple-carea lui Diego. Dar era atât de îndurerat` încât nuluase \n seam` aceast` b`nuial`. {i pe urm` uitase.

În zori reu[i s` a]ipeasc`. Când se trezi, era tre-cut de nou`. Dup` discu]ia cu Diego, se sim]ea mailini[tit`. Nu-i mai era team` c` i-l va lua pe Tommy.

Î[i aminti de tat`l ei [i ceea ce f`cuse, [i segr`bi s`-l întâlneasc`. U[a biroului era între-deschis`. Era singur. Când o v`zu îi zâmbi. Darobservând expresia serioas` pe care o avea, se ridic`.

- Draga mea, ce s-a întâmplat? E vorba de Tommy?- Nu, tat`, Tommy e bine. Dar e ceva în nere-

gul`. Ceea ce ai f`cut în urm` cu cinci ani.

65

- Deci ]i-a spus.- Bineîn]eles c` mi-a spus. Credeai c` n-o s`-mi

spun`? Nu pot s` cred c` ai f`cut asta. {i pe urm`s`-l aduci pe Diego aici, f`r` s`-mi spui...

- Dac` ]i-a[ fi spus, ai fi fost de acord? Ai fi fostpreg`tit` s`-i spui despre Tommy?

- De ce acum, tat`? Tu ai fost cel care a vrut s`îl vad` plecând. A[a c`, de ce?

- Am gre[it, bine? r`bufni tat`l ei. Crezi c` nupot admite c` am gre[it? {i s` încerc s` reparlucrurile? Ei bine, pot. Poate c` nu m` cuno[ti atâtde bine pe cât crezi, feti]o.

Jessica se sim]ea frustrat`, dar furia se risipea.Avea dreptate asupra unui singur lucru. Nu puteas`-l învinov`]easc` doar pe el. Trebuia s` acceptec` era la fel de vinovat`, [i de asemenea Diego.De[i nu era convins` c` asta o s` se întâmple vre-odat`. Î[i iubea tat`l, cu toate defectele lui. Darmai erau lucruri pe care trebuia s` le [tie.

- Ce ai crezut c` se va întâmpla când va veniaici? Pentru Dumnezeu, tat`, spune-mi ce aicrezut. Îmi datorezi o explica]ie.

- Feti]o, [tii bine ce ]i-am spus în ultimii doiani: Diego trebuie s` afle c` are un fiu [i Tommy

66

trebuie s`-[i cunoasc` tat`l. Sunt de acord c` ar fitrebuit s`-]i spun de ce a plecat... {i despre bani.

- Ar fi trebuit. De ce n-ai f`cut-o?- Am vrut. Dar întotdeauna p`rea c` nu e

momentul potrivit.- Momentul potrivit? Pentru Dumnezeu,

aproape c` am murit când a plecat. {tii cât de greumi-a fost singur`, cu un copil, izolându-m` aici,ascunzându-m` de Diego [i de ceilal]i.

- Asta n-a fost ideea mea, spuse tat`l ei dânddin mân`. Nu m` po]i face vinovat de asta.

Acum era din nou b`rbatul dur [i intransigentpe care [i-l amintea din copil`rie.

- Chiar de la început, când aveam dubii înceea ce-l prive[te, nu ]i-am cerut [i nici nu te-amîncurajat s` nu-i spui de existen]a copilului. Asta,draga mea, a fost decizia ta. Eu [i mama ta doarne-am conformat.

- Destul, tat`. De îndat` ce încurc`tura în careai intrat se termin`, îmi iau copilul [i plec. Trebuias` fac asta de mult.

- Nu, Jessica. Se apropie gr`bit de ea. Iubito,nu mi-ai lua nepotul, nu? Nu face ceva ce vei regre-ta mai târziu. E fericit aici. Gânde[te-te la el.

67

Jessica d`du din cap. Întotdeauna argumentelelui erau atât de rezonabile, de logice.

- D`-]i timp, ]ie [i lui Diego, s` v` acomoda]icu noua situa]ie. E timp destul pentru hot`râri.E[ti furioas` acum.

-Sigur c` sunt furioas`. Îmi manipulezi via]a.Dar n-o s` se mai întâmple. Î]i jur.

- E ideea lui Diego? }i-a cerut s` pleci cu el?Jessica r`mase cu gura c`scat`.- Chiar nu \n]elegi, nu? Crezi c` ar mai vrea s`

[tie de mine dup` tot ce am f`cut? Dup` tot ce aif`cut? {tii cât de mult l-ai r`nit oferindu-i bani? M`mir c` nu a venit s` te pocneasc`.

Tat`l ei zâmbi strâmb [i ar`t` spre u[`.- Poate c` asta vrea s` fac`.Jessica se întoarse [i îl v`zu pe Diego rezemat

de tocul u[ii. Fa]a lui nu exprima nimic. Ca [i cumn-ar fi auzit nimic din ce vorbiser`, cioc`ni în u[`.

Jessica lu` o pern` în bra]e [i se ghemui înfotoliu. Obrajii ei ardeau. Diego probabil auzisetot ce spusese. Dar nu era numai asta. Simplul faptde a fi în aceea[i înc`pere cu el o f`cea s` ro[easc`.

- Unde e Tommy? întreb`, ocolindu-i privirea.- În buc`t`rie, cu Rosie [i buc`t`reasa.

68

- Intr`, Diego. Mi-e team` c` nu m` ocup preabine de toate [i Jessica tocmai despre asta îmi vorbea.

Diego închise u[a.- Î]i datorez scuze, fiule, [i nu te-a[ învinov`]i

dac` ai vrea s` m` love[ti.Jessica cuno[tea acest ton. Era modul lui de a

încheia afaceri, cu o voce moale [i inten]ii ascunse.{i probabil, la fel de bine îl [tia [i Diego.

- În primul rând eu nu sunt fiul t`u. {i eu nulovesc oameni în vârst`.

Frank McLean râse, un râs ca un l`trat. Dar erasurprins.

- Ei bine, cred c` merit asta. Oricum v` cerscuze la amândoi. Nu m` prea pricep la asta [i nicis` ascult nu [tiu prea bine.

- Nu [tiu ce l-a determinat s` fac` ce a f`cut,zise Jessica.

- Am crezut c` e mai bine pentru Jessica. {i m`crezi sau nu, am crezut c` e mai bine [i pentrutine, Diego.

Jessica v`zu c` Diego nu putea înc` s` acceptescuzele tat`lui ei.

– Asta e problema, spuse Jessica. Întotdeaunacrezi c` faci ceea ce trebuie, dar niciodat` nu stai

69

s` te gânde[ti ce înseamn` asta pentru cel`lalt.Nici m`car când deciziile tale pot schimba cursulunei vie]i.

- A[a era moda atunci. M-am schimbat. Asta etot ce pot spune. Moartea mamei tale m-a schim-bat, Jessie. {tii asta. {i pe urm` na[terea luiTommy…

Cred c` pentru prima oar` am realizat ce estecu adevarat important în via]`.

– Dar asta nu spune prea multe despre ceea ceai sim]it pentru propria ta fiic`, suger` Diego.

– Ascult`, începu Frank.- E în regul`, Diego. Nu trebuie s` m` aperi.

Am [tiut dintotdeauna c` nu sunt cel mai impor-tant lucru din via]a lui.

Nu voia o ceart`. |n momentul acesta nu doreadecât ca aceast` discu]ie s` se sfâr[easc`.

– S-a schimbat. Sau cel pu]in a[a am crezutpân` zilele trecute.

Te-a adus aici f`r` s` m` întrebe, for]ându-m`s`-]i spun despre Tommy într-un fel care ne-ad`unat amândurora.

Se uit` la Diego. El o asculta cu o expresie maiblând` pe chip.

70

– Nu spun c` sunt mai pu]in vinovat` decât el.{i te-a[ în]elege dac` ne-ai urî pe to]i.

Diego nu r`spunse.– Nu ai nimic de spus ? îl intreb`.– Ce ai vrea s` spun?O privea încruntat.– C` am iertat totul ? C` scuzele tale echivaleaz`

patru ani pierdu]i? Poate c` onoarea de a locui încasa ta [i a mânca la aceea[i mas` poate reparatotul.

Jessica î[i musc` buzele în timp ce îi privi perând pe amândoi. Frank McLean nu era omul cares` tac` atunci când era atacat. Doar v`zându-lreac]ionând astfel, era suficient pentru a o [oca.

Diego continu`:– A[ prefera s` nu mai vorbim despre asta vre-

odat`. Dar vreau s` mai spun ceva.Se întoarse c`tre Frank.– Ceea ce s-a întâmplat în urm` cu cinci ani, nu

se va repeta. Viitorul lui Tommy depinde numaide noi doi. Orice decizie în ceea ce-l prive[te va filuat` doar de mine [i de Jessie. {i aceast` decizienu va avea în vedere banii [i puterea dumnea-voastr`, ci doar ce e mai bine pentru el. Dac`

71

v` mai amesteca]i, s-ar putea s` m` r`zgândesc [is` v` pocnesc, totu[i. Am fost îndeajuns de clar?

Ochii lui Diego sclipeau periculos. Jessica îlprivea intimidat`.

Dar nu-l învinuia pentru aceast` reac]ie maidur`. În el s`l`[luiau înc` multe resentimente. Sesim]ea înc` un str`in între ei.

– Te în]eleg perfect, spuse Frank McLean.Se \ndrept` spre Diego ca [i cum ar fi vrut s`-i

strâng` mâna, dar v`zând ce expresie are, se opri[i î[i vârî mâinile în buzunare.

– Am treab`, spuse Diego. Se \ntoarse. Privirealui o c`uta pe a Jessic`i. Cu cât termin mai repede,cu atât mai curând voi pleca de aici.

Jessica deschise gura. Sperase c` acesta e unmoment bun pentru a hot`rî ce vor face cuTommy. Poate chiar s` rezolve ceea ce s-a întâm-plat în trecut. Dar înainte s` apuce s` spun` uncuvânt, el p`r`sise camera.

Jessica alerg` dupa el.– Las`-l s` plece, Jess, spuse tat`l ei. Las`-l s` se

r`coreasc` pu]in.– Nu, tat`, am a[teptat destul. Vreau s`

l`murim odat` lucrurile.

72

Ie[i în grab` din birou. Când îl ajunse din urm`,el lucra deja pe verand`. Peste tot erau fire aleechipamentului de supraveghere.

– Am treab`, Jess.– Trebuie s` vorbim. Trebuie s` [tiu ce ai de

gând în leg`tur` cu Tommy.El ridic` privirea întreb`tor.– Nu m-am hot`rât înc`. Tu ai a[teptat patru

ani, spuse sarcastic. De unde atâta grab` acum?– Ei bine, când ai de gând s te hot r [ti? Nu mai suport.– Nu for]a nota, Jessica. Nu acum. Nu aici.– La naiba! Furia îi ap`ru în ochii verzi. Ura

r`ceala cu care o trata. Era dispus` s` accepte oricecondi]ii pe care el le-ar fi cerut. Dar chiar trebuias-o trateze astfel?

– Nu \n]eleg de ce te por]i a[a.– Nu, nu \n]elegi, zise el cu voce spart`.– Nu, nu \n]eleg. Am crezut c` dup` discu]ia pe

care am avut-o noaptea trecut`, dup` ce am aflatde oferta tatei…

– Ce, Jess? C` î]i voi mul]umi c` mi-ai spusacum, când e[ti for]at` s-o faci?

R`mase uimit` de duritatea cuvintelor lui, inca-pabil` s`-i mai r`spund`.

73

– Las-o balt`, Jessica.Îi întoarse spatele [i se apuc` din nou de lucru.Ar fi vrut ca reac]ia lui s` fie mai aprig`. R`ceala

aceasta o dezarma. I-ar fi fost mai u[or dac` el ar fifost furios.

– E[ti foarte sigur pe tine, nu-i a[a? Nimic nu tepoate mi[ca.

Cu o mi[care înceat` arunc` firele la care lucra,apoi o apuc` brusc de umeri [i o împinse spre perete.

– Ce vrei, Jess? Spune. Sau nici m`car nu [tii?Nu putea s` se mi[te, nu putea s` respire, nu

putea s` vorbeasc`. Nu se putea gândi decât laochii lui, la atingerea mâinilor lui.

– Nu [tiu… Eu…– Dac` sunt rece, e pentru c` a trebuit s` înv`]

s` fiu astfel. {i cât de mi[cat am fost…Mâna lui urc` încet pe bra]ul ei, apoi îi mângâie

um`rul. Îi atinse fa]a, apoi degetele lui se oprir` îndreptul buzelor.

– Dac` asta te face s` te sim]i mai bine, înc` maiai puterea de a m` face s` vibrez. Asta voiai s` auzi?

– Da, [opti ea. {i asta, Diego.– Dar nu pot avea încredere în tine. D`du

îndurerat din cap. La naiba, nu pot.

74

– Po]i. Nu mai g`ndea, doar reac]iona. Ochii eiîl m`surau, plini de dorin]`. Îi întinse buzele.

El se îndep`rt`, respirând u[or.– Trecutul s-a dus, nu-l putem reînvia. Tu e[ti

cea care a schimbat totul, Jess, nu eu.– Diego… spuse ea, încercând s` se apropie de el.– Nu pot face asta. Nu e bine pentru nici unul

dintre noi. Cât` vreme voi fi aici, gânde[te-te lamine ca la un necunoscut. Un poli]ist oarecare,trimis aici s`-[i fac` meseria. E mai bine a[a. Seîntoarse rapid [i disp`ru în spatele hambarului.

Jessica \[i acoperi gura cu mâna în timp celacrimile îi ]â[neau din ochi. Ar fi putut s` ]ipe dedurere.

,,S` m` prefac c` nu te cunosc? Doamne, Diego!Nu cred c` pot s` fac asta. Nu mai sunt sigur` demine, nu mai sunt sigur` de nimic.“

75

Capitolul 7

Diego î[i petrecu noaptea aceea plimbându-se

prin camer`. De[i de-a lungul timpului î[i

însu[ise o anume disciplin`, momentan se p`rea

c` aceasta îl p`r`sise. Oricât de mult încerca, nu

putea s`-[i alunge din minte ochii Jessic`i.

Privindu-i ast`zi, fusese surprins s` descopere

în ei atâta triste]e, am`r`ciune [i chiar un regret

sincer, pentru tot ce f`cuse. Dar el nu [tia dac`

s` cread` sau nu. Oare chiar regreta? Fusese

uimit de propria lui reac]ie, de cât de mult îl

afecta triste]ea ei.

76

– La naiba, murmur`.De ce ar trebui s`-l afecteze ? La ce se a[tepta

ea? Putea s` cread` c` nu [tiuse de oferta tat`luiei, în urm` cu cinci ani, dar ea era cea care-iascunsese existen]a propriului lui fiu, [i cândîncerca s` g`seasc` un motiv pentru care eareac]ionase astfel, nu g`sea decât unul singur: elnu era destul de bun pentru familia McLean. Nufusese niciodata [i nici nu va fi.

Travers` camera [i se opri în dreptul ferestrei.Privi lumina lunii deasupra mun]ilor. Se schim-baser` atât de pu]ine în aceast` privin]`, a fru-muse]ii locului, încât uneori sim]ea c` niciodat`n-a p`r`sit aceste meleaguri. Nu putea s` nu-[iaminteasc` nop]ile petrecute cu Jessica. De fapt,tot timpul se lupta cu amintirile. Totul îi aminteade ea, oriunde s-ar fi uitat. Dar acum î[i maiamintea de cineva.

De Tommy.În ciuda faptului c` [tia ce f`cuse Jessica, pasi-

unea dintre ei era înc` acolo. La fel de vie ca [i

77

ei. La fel de puternic`. Nici distan]a, nici timpulnu p`reau capabile s` schimbe ceva in privin]aasta.

Se rezem` de tocul u[ii care d`dea spre bal-con. Oft` u[or [i privi cerul. O stea c`z`toarelumina în trecerea ei orizontul.

Petrecuser` multe nop]i privind cerul înste-lat, întin[i pe o p`tur` sub copacii de pe malullacului. Ore în [ir priveau cerul [i avioanelecare treceau uneori. Se întrebau încotro seîndreapt` [i cine este în ele. Se l`sau purta]i deimagina]ie, zburau spre zone necunoscute,dornici de aventur`. Apoi râdeau, se s`rutau [if`ceau din nou dragoste amânând cât puteaumomentul în care î[i spuneau noapte bun`.Urau acel moment, nu voiau s` stea desp`r]i]iacele câteva ore care îi desp`r]eau de o nou`zi.

Diego se retrase în întunericul camerei. Sea[ez` pe un scaun, lâng` u[a care desp`r]ea dor-mitorul lui de cel al Jessic`i.

78

St`tea privind u[a închis`. {tia c` ea nuîncuia niciodat` u[a dintre dormitoarele lor.Imediat imaginea camerei ei îi ap`ru în minte. Oimagine imbog`]it` de prezen]a ei. Era at`t deaproape de el, atât de cald`, \ncât aproape osim]ea.

Se ridic` brusc [i se indep`rt`.Ar fi trebuit s-o urasc` pentru ceea ce îi

f`cuse. În schimb visa cu ochii deschi[i, ca [icum n-ar fi fost desp`r]i]i at`]ia ani, în urma uneirespingeri atât de brutale. Cel mai dureros modde a respinge un b`rbat – îi ascunsese existen]afiului lui.

Acum putea în]elege asta. Putea chiar s-ocread` atunci când spunea c` regret`. Dar asta nuexplica celelalte sentimente pe care le avea pen-tru ea. Înc` o dorea.

U[a desp`r]itoare îi atr`gea privirea ca unmagnet. Atât îl desp`r]ea de ea. Oare ce arface, se întreb`, dac` s-ar strecura lâng` ea, înpat?

79

giannijollys

Diego scutur` puternic din cap, ca [i cum ar fivrut s` scape de o imagine atât de ispititoare. {tiac` nu l-ar respinge. Era sigur. Ar fi mai întâi sur-prins`, apoi l-ar îmbr`]i[a [i…

- Dumnezeule, murmur`. Întoarse spateleu[ii [i tenta]iei de dincolo de ea.

{eful lui îl întrebase dac` poate face fat` aces-tei misiuni. Îi r`spunsese afirmativ, atât de sigurde el. Acum aceast` siguran]` îi disp`ruse.

Cum de crezuse c` putea locui atât de aproapede ea, ignorându-i prezen]a?

Acceptase misiunea convins fiind c` nimeni nu oputea ap`ra mai bine decât el. Acum [tia c` î[i prote-jeaz` [i fiul. Iar asta însemna c` trebuia s` uite deorice tenta]ie. Chiar dac` subcon[tientul lucraîmpotriva lui. Fiecare p`rticic` din el dorea s-o ating`.

Era târziu. Dac` voia s`-[i poate face datoria adoua zi, trebuia s` adoarm`. Mai erau multe def`cut pân` ce Colby va fi arestat. Orice întârziereînsemna o [ans` în plus pentru Colby, o [ans` dea sc`pa.

80

{i Diego nu putea permite a[a ceva.A[a c` î[i impuse s` adoarm`. În fond, disci-

plina însu[it` de-a lungul anilor avea [i ea uncuvânt de spus.

Se întinse [i începu s` respire rar, controlat,încerc`nd s` alunge orice amintire sau am`gire.

El [i Jessica se iubiser` odat` [i între ei era acumun b`ie]el. Era surprins de sentimentele noi pe carele încerca. Pân` acum nu [tiuse ce sentimente put-ernice îl leag` pe tat` de fiul s`u. N-o învinov`]eape Jessica de ceea ce f`cuse tat`l ei. Dar o învi-nov`]ea pentru c` îi ascunsese existen]a lui Tommy.

Hot`rî c` o iart`. Ea crezuse c` el o p`r`se[tepentru c` n-o iube[te [i nu vrea s` se c`s`to-reasc` cu ea. Era tân`r` [i dezorientat`. Putea s`în]eleag` asta.

Dar nu putea s` mai aib` încredere în ea. Cumar fi putut?

Cu toat` disciplina, abia în zori reu[i s` adoarm`.

81

În urm`toarele zile, Diego reu[i s-o ocoleasc`pe Jessica, cu excep]ia timpului în care luaumasa. Muncea toat` ziua iar noaptea c`deafrânt.

Când avea timp îl lua pe Tommy [i f`ceau oplimbare c`lare. Dar întotdeauna când se \ntâl-nea cu Jessica îi observa privirea trist`urm`rindu-l. Vedea c` dore[te s`-i vorbeasc`, dardeocamdat` el nu putea s` poarte o discu]ie.Trebuia s`-[i dep`[easca problemele [i resenti-mentele în felul lui.

Într-o noapte, în ciuda muncii istovitoare depeste zi, Diego avu din nou insomnii.

Îl auzi pe Tommy [i merse s` vad` ce e cu el.B`iatul p`rea nelini[tit, dar peste câteva secundese calm`.

Diego se înapoie în pat. Imediat auzi pa[iimicu]ului.

82

– Tommy? Ce s-a întâmplat? Ai visat urât?– Nu m` simt bine.Diego s`ri din pat [i-l lu` în bra]e. Corpul

b`iatului ardea.– Ai febr`. }i-e r`u? Te doare burtica?- Nu. Vocea îi era r`gu[it`. M` doare gâtul.

Pot s` dorm cu tine?- Sigur c` da, spuse Diego cu blânde]e. M`

duc s` o chem pe mama ta.Îl îngrijora paloarea b`iatului. P`rea atât de

mic [i neajutorat, întins pe patul acela prea marepentru el.

De îndat` ce intr` în camer`, Jessica se ridic`de parc` n-ar fi dormit.

- Ce s-a \ntâmplat? intreb` ea.- Tommy nu se simte bine.Jessica se repezi în camera al`turat`.- Iubitule, ce te doare? Gâtul?- Are febr`, spuse Diego. Se plimba în jurul

patului, f`r` astâmp`r.Jessica se întoarse spre Diego.

83

– Trebuie s` fie o lantern` în dul`piorul pen-tru medicamente. Adu-o, te rog.

Îi aduse lanterna, iar cu ajutorul ei Jessica seuit` la gâtul lui Tommy.

– Deschide gura mare, iubitule. Las-o pemama s` se uite.

Diego era mirat de calmul ei. Î[i sim]ea pro-pria nelini[te gâtuindu-l. Trebuia s` fac` ceva,orice. Dar nu avea ce, a[a c` str`b`tea camera înlung [i-n lat.

– Jessica, pentru numele lui Dumnezeu!Ea observ` cât de nelini[tit era. B`rbatul sigur

de sine tremura pentru c` fiul lui avea febr`.– E bine, [opti lini[titor. Îl doare pu]in

gâtul.– Cum po]i fi sigur` c` nu e ceva mai grav?– E doar o r`ceal`. Doctorul lui m-a averti-

zat c` e probabil alergic la lactate, dar pân`acum n-a ap`rut nimic serios. Am ni[temedicamente pentru a[a ceva. Dac` stai cu el,le aduc.

84

– De unde [tii toate astea? Ce s` faci, adic`?– Vine cu timpul. O s` înve]i [i tu.Îl privi cu toat` tandre]ea pe care [i-o repri-

mase în ultimul timp. Era vina ei c` el descopereaabia acum ce înseamn` s` cre[ti un copil. Aceast`vinov`]ie o chinuia zi [i noapte.

– M` duc s` aduc medicamentele.Ie[i repede din camer`.În baie, închise u[a, se lipi de lemnul rece, [i

izbucni in plâns. Gre[ise atât de mult! Îi r`piselui Diego acele momente atât de pre]ioase, dinprimii ani de via]` ai fiului lui. {i o dat` cu astaîi luase [i fiului ei [ansa de a sim]i iubireapatern`.

Cum ar fi putut crede c` Diego o va iertavreodat`?

85

Capitolul 8

De[i Tommy se sim]ea mai bine, Jessica r`mase

cu el [i ziua urm`toare. Seara, Diego insist` s` stea

el cu copilul în timp ce ea se odihne[te.

- Poate c` unul dintre oamenii t`i î]i va putea

]ine locul mâine.

- De ce?

- Dac` stai treaz toat` noaptea, m` gândeam

c`...

- S` lucrez dup` o noapte alb` nu e o noutate

pentru mine.

- Da, uneori uit c` e[ti un [erif dur [i antrenat.

Sarcasmul ei îl f`cu s` zâmbeasc` strâmb dar t`cu.

86

- Tommy se simte mult mai bine [i probabil c`va dormi toat` noaptea. Rosie m` poate ajuta dac`am nevoie.

- Vreau s` r`mân!- Bine, zise ea.Mai târziu îl privi cum îi cite[te o poveste lui

Tommy.

Diego visa. Adormise cu cartea în mân`. Visulera neclar [i nu putea vedea cine e femeia de pecal. Dar îi vedea p`rul blond fluturând în vânt. Îiauzea râsul, clar [i dulce.

Voia s-o prind`. Trebuia s-o vad`, s` afle cineeste. Se mi[c` [i cartea îi c`zu cu un zgomot u[or,dar el nu se trezi.

Auzind zgomotul, Jessica se ridic` [i îl v`zuadormit, [i se apropie de el s`-l înveleasc`.

Purta înc` tocul pistolului [i p`rea c` îl inco-modeaz`. Nu putea s` i-l ia, dar ar fi putut s`-isl`beasc` pu]in cureaua.

87

Mâna lui Diego se mi[c` fulger`tor, apucând-ope a ei [i tr`gând-o spre el.

- Nu [tii c` nu e bine s` te furi[ezi a[a? mur-mur`. Se trezise [i de[i [tia cine e, nu-i d`du dru-mul.

- Îmi pare r`u, [opti ea. }i-a c`zut cartea.Jessica r`mase t`cut`, neputincioas`.

Nici unul nu p`rea capabil s` se mi[te sau s`vorbeasc`.

- De ce nu-l duci pe Tommy în patul lui? Î[id`dea seama ce proste[ti sunau propriile eicuvinte, dar avea nevoie s` înl`ture emo]iile care-icople[iser` pe amândoi. Ar`]i obosit. Ai nevoie deodihn`.

- Odihna e ultimul lucru la care m` gândescacum. O privi în ochi [i [tiu c` ea e femeia dinvis.

Privirea lui o f`cu s`-[i ]in` respira]ia. Toate scu-turile pe care le ridicase ca s` se autoprotejezec`zur` [i el putea s` vad` asta pe chipul ei. Dar nu-imai p`sa.

88

- Diego...- Da. O trase mai aproape. Ce vrei, Jess? Ar fi

bine s` spui acum, pentru c` în acest moment nucred c` î]i pot refuza ceva.

F`r` s`-[i dea seama era în bra]ele lui,s`rutându-l, atingându-l. El o cuprinse cu unbra], cu cealalt` mân` îi ]inea capul, cu degeteler`sfirate prin p`rul ei, tr`gând-o tot maiaproape.

Era agresiv. Întotdeauna ei îi pl`cuse asta. Iaracum, dup` atâtea zile de respingere, avea nevoiede el, de iubirea lui.

Încerc` s` se desprind`.- Nu putem face asta.El o cuprinse cu bra]ele amândou`, hot`rât s`

nu îi dea drumul.- De ce? Amândoi vrem. O s` negi?O s`rut` din nou, de data asta mai blând.- Cum a[ putea nega?Se ridic` [i cu picioarele tremurând, plec` de

lâng` el.

89

Privirea lui o urm`rea, ]inând-o în aceea[i stare.Îl dorea, dar [tia c` e nevoie de mai mult.

Voia s`-i explice.- Ai fost atât de furios. Abia ai schimbat un

cuvânt cu mine. Ai spus c` niciodat` nu veimai avea încredere în mine [i acum... Vrei caeu...

- Vreau s` fac dragoste cu tine, Jessica.Încerc` s` se apropie dar ea se retrase.- E ceea ce vreau... [i [tiu c`...Îl opri cu un gest. Voia s` vorbeasc` dar nu

reu[ea. {tia c` dac` exist` o a doua [ans` pentruei, e nevoie de mai mult. Se doreau unul pecel`lalt dar acum nu mai era suficient.

Îi atinse bra]ul [i îi v`zu reac]ia în ochi.- E prea curând, [opti ea. Nu cred c` e

momentul potrivit... pentru nici unul dintrenoi.

- Oricând e momentul potrivit.- Nu. {tii ce vreau s` spun.Se a[ez` la loc pe scaun [i o privi încruntat.

90

- Nu [tiu. De ce nu spui exact ce vrei?Jessica trase aer în piept. Ultimele zile fuseser`

grele pentru amândoi.- Ar fi fost u[or s` facem dragoste...- {i firesc.- Poate.El se ridic` brusc. Ea îl opri. Î[i puse mâinile pe

pieptul lui [i îl privi în ochi.- Asta e problema, Diego. Nu vorbim

niciodat`. Nici m`car nu ne cunoa[tem. Dac`ne-am fi cunoscut nu am fi reac]ionat a[a înurm` cu cinci ani. Am fi avut încredere unulîn cel`lalt.

- Te cunosc mai bine decât pe oricine altcine-va.

- Da? Care e culoarea mea preferat`? Locul pecare-l iubesc cel mai mult?

- Albastru. {i malul râului, locul unde amf`cut dragoste prima dat`.

{tia c` o provoac`. A[tept` o clip`, pentru cavocea s`-i fie sigur`.

91

- Unul din dou`.- Verde, ghici el din nou, culoarea ochilor t`i.- Verdele e într-adev`r culoarea mea favorit`

dar ghicitul nu conteaz`.- Ce vrei, Jess?- Cum ai putut s` m` ier]i?Întrebarea îl lu` pe nepreg`tite.- N-am spus c` am f`cut-o.Jessica îl privi trist`.- Asta voiam s`-]i spun.- Ce? E un [antaj? Eu spun c` te-am iertat, [i tu...- Dac` eram b`rbat te pocneam pentru o

asemenea remarc`.- OK, scuz`-m`.- {tii bine ce spun. Cum am putea fi împreun`

când resentimentele tale sunt înc`...Diego o întrerupse, nedorind s` aud` ce avea

ea de spus.- Crede-m`, ar fi u[or.- Nu m` a[teptam la a[a ceva.Râsul lui r`sun` nepl`cut.

92

- Prostii. {tiai asta. Am [tiut-o amândoi dinclipa în care m-am întors aici.

- Nu e chiar atât de u[or pentru o femeie.- Femeie, vrei s` vorbim pân` în clipa mor]ii?Se opri singur [i îi f`cu semn c` îi cere scuze. Îi

întoarse spatele, a[teptând ca ea s` ias` dincamer`. Jessica st`tea nemi[cat`, nedorind calucrurile s` r`mân` a[a între ei. Ar fi fost nevoie demai mult` în]elegere.

F`r` s` se întoarc`, el îi spuse:- Dac` nu pleci în momentul acesta, î]i jur, nu

r`spund pentru faptele mele.- {erifii sunt oameni de onoare.Ea se îndrept` spre u[`. Înainte de a ie[i se

întoarse.- Crezi c` am putea încheia un armisti]iu,

pân` când clarific`m ce e între noi?El d`du din mân`, semn care ar fi putut însem-

na orice. Dar Jessica se mul]umi [i cu atât [i ie[i.

93

Capitolul 9

În urm`toarele zile Diego î[i petrecu timpul în

afara casei, de cele mai multe ori cu Tommy.

V`zându-i plecând împreun`, Jessica îi mul]umi

Cerului pentru aceast` fericire, chiar dac` numai

temporar`.

Într-o sear`, la cin`, Tommy povestea cu entuzi-

asm despre aventura ultimei zile. Deseori, peste

mas`, privirile lor se întâlneau [i î[i zâmbeau.

Tommy îi unea într-un fel cu totul nou [i se bucu-

rau de aceste momente.

Dar Diego o privea ca [i cum ar fi vrut s`-i

spun` ceva.

94

- Diego [i cu mine...- Nu vorbi cu gura plin`.Tommy \nghi]i cu dificultate [i se gr`bi s` continue.- ... am fost pe malul râului.Jessica r`mase nemi[cat` privindu-l pe Diego.

El î[i fixase ochii pe chipul fiului s`u [i nu p`readispus s-o priveasc`.

Pe malul râului f`cuser` dragoste pentru primadat`. Cu siguran]` acolo fusese conceput Tommy.

- Întotdeauna am iubit locul acela. Nu [tia cealtceva s` spun`.

- Mergem [i mâine?- Poate c` mama ta vrea s` vin` cu noi, suger`

Diego. Ad`ug` c`tre Jessica:- E ultima zi în care putem p`r`si ferma.

Camerele de luat vederi au fost montate, toatem`surile de securitate rev`zute, partea aceasta s-aîncheiat.

- Vii, mam`?- Dac` Diego nu se sup`r`. Se uit` la el

a[teptând.

95

- Eu te-am invitat, nu?- Bine. Mi-ar face pl`cere.Frank McLean interveni, interesat mai mult de

un alt punct din conversa]ie.- Lamar Colby va fi arestat?- Da. Am vorbit ast`zi cu procurorul general.

Hârtiile sunt gata, a[teptau doar ca noi s`-ianun]`m c` totul e pus la punct aici. Probabil îl voraresta în noaptea asta. Încearc` s`-l prind` într-unmoment în care renun]` la garda de corp.

Frank se ridic`.- M` scuza]i. Trebuie s` dau ni[te telefoane.

Se opri lâng` Diego. Crezi c` totul e în ordine?- Nimeni nu poate trece f`r` s` fie v`zut.- Bine. Îl b`tu u[or pe um`r. Ai f`cut treab`

bun`, fiule. Sper s` [tii cât de mult înseamn` pen-tru mine.

Jessica îl privi cu coada ochiului. Cl`tin` u[ordin cap, apoi izbucni în râs.

Continuar` s` m`nânce to]i trei, iar Jessica î[iimagin` c` sunt o familie adev`rat`.

96

A doua zi Tommy nu st`tu locului o clip`,gr`bind-o. În timp ce ea se îmbr`ca, fugea dincamera lui în a ei, cu câte o juc`rie în mân`.

- Iubitule, nu are rost s` iei lucruri cu tine,doar ca s` avem ce s` c`r`m înapoi. Po]i lua o sin-gur` juc`rie, OK?

Dar el se întoarse cu un pistol de juc`rie. Earâse [i se întreb` dac` ar trebui s` fie îngrijorat` deatrac]ia brusc` fa]` de arme. Probabil v`zuse preamul]i oameni înarma]i în ultimele zile.

Se întâlnir` cu Diego la grajduri. Îi a[tepta cucaii în[eua]i.

- Bun` diminea]a. Diego încerca s-o priveasc`cât mai pu]in.

- Ce-i asta, cowboy? întreb` când îi v`zu pis-tolul lui Tommy. El este bodyguard-ul nostruast`zi? o întreb` pe Jessica.

- A[a s-ar p`rea. Îi întoarse zâmbetul. Dar suntpu]in îngrijorat` de aceast` obsesie brusc` pentruarme, ad`ug` serioas`.

Diego p`ru surprins, apoi zise:

97

- O s` vorbesc eu cu el, dac` asta te face s` tesim]i mai bine.

- Da. A[ prefera s-o faci.Îi pl`cea c` Diego î[i lua în serios rolul de tat`.

Îl iubea [i mai mult când îl vedea cum se comport`cu Tommy. Era evident cât de mult î[i iube[te fiul.

„Fiul nostru“. {i î[i aminti c` el era motivulacestei excursii.

Malul râului respira pacea. Frunzele verzitremurau u[or [i sunetul se amesteca cu susurulrâului.

În mijlocul acestor lucruri familiare nostalgiapuse st`pânire pe ea. Î[i d`du seama c` Diego oprivea [i se întoarse spre Tommy.

Tommy alerga pe mal, urm`rind numai el [tiace.

- Un lucru e sigur.- Ce? întreb` ea privindu-l peste um`r.- Dup` ziua de ast`zi, împ`r]ind acest loc cu

un copil n`zdr`van nu-l vom mai privi cu aceia[iochi.

98

O tachina. Dar îi [i amintea de vremurile cânderau doar ei doi aici. Totu[i în loc s` risipeasc`tensiunea dintre ei, vorbele lui o accentuar`. Daravea dreptate. Prezen]a lui Tommy aici schimbaperspectiva amintirii. În inima ei se rug` ca acestas` fie modul în care se vor referi pe viitor la acestloc. Malul râului, loc de picnic favorit pentrufamilie, familia lor.

Dup ce termin de mâncat, Jessica se întinse [iînchise ochii. Asculta murmurul râului [i vocea luiTommy, care obosise [i î[i g`sise un loc între ea [i Diego.

- Mam`, eu de unde vin?Jessica clipi [i îl privi pe Diego.- Ce vrei s` spui, iubitule? Î]i aminte[ti când

Lady a avut c`]elu[i [i ]i-am explicat c` a[a...- Nu asta voiam s` [tiu.- Atunci? întreb` Diego.- Lady avea un so], pe Bo. El era tat`l

c`]elu[ilor. {i iepele. Ele îl au pe Thunder ca so],îi explic` lui Diego. Bunicul spune c` un cal poateavea mai multe so]ii.

99

- Aha, spuse Diego.Obrajii Jessic`i ardeau în timp ce Diego se

amuza. Î[i ascunse fa]a cu mâinile.- B`iatul e iste].Tommy îi privea pe rând. Era serios [i nu price-

pea discu]ia celor mari.- Vino, fiule. Diego îl lu` în bra]e. Cred c`

întrebi cine e tat`l t`u. ]i-ai mai pus întrebareaasta, nu?

- D a .Jessica î[i ]inea respira]ia. Era un moment atât

de important.- Î]i aminte[ti c` ]i-am spus c` am mai locuit la

ferm` în urm` cu câ]iva ani?- Înainte s` fii [erif.- Exact. Iar eu [i mama ta eram... prieteni buni.- Prieteni buni?- Diego vrea s` spun` c` eram îndr`gosti]i.- Îndr`gosti]i? Oh! Îi privi atent pe amândoi.

Adic` Diego e tat`l meu? Tat`l meu adev`rat?Jessica respir` u[urat`.

100

- Da, spuse Diego. Ce crezi despre asta?

- Nu [tiu. E Ok ... Mam`, pot s` m` uit dup`

salamandre acum? S`ri din bra]ele lui Diego [i

disp`ru în spatele copacilor.

- Ei bine... Diego p`rea ab`tut.

- Stai pe aproape, s` te pot vedea! strig`

Jessica dup` Tommy. Asta-i tot? Ok? îl întreb` apoi

pe Diego.

- Nu cred. Îl privea pe Tommy. Cel pu]in nu-i

displace ideea.

- Sigur c` nu, îl asigur`. {tiam c` n-o s`-i dis-

plac`. Te ador`. E ca [i cum ar fi [tiut-o dintot-

deauna în sufle]elul lui.

- E[ti o vis`toare. Dar nu suna a tachinare. Era

aproape un compliment [i ei îi f`cu pl`cere.

Pentru o clip` era ca [i când s-ar fi întors în

timp, când pentru fiecare conta doar cel`lalt. {i îi

d`du dreptate. Dac` ar mai avea speran]` c` între

ei lucrurile se vor aranja, atunci era o vis`toare.

101

Capitolul 10

Îl urm`reau pe Tommy cum se joac`. T`cerea o

ajuta pe Jessica s` se relaxeze.

- Po]i s` stai lini[tit`, zise Diego, am eu grij`

de el. Sau nu ai încredere în mine?

De[i tonul o tachina, era o und` de autoap`rare

care nu-i sc`p` Jessic`i.

Avea încredere în el mai mult decât în oricine

altcineva dar nu [tia cum s`-l fac` s` cread` asta.

Lucrurile care se întâmplaser` între ei, de[i nu

fusese vina lor, produseser` un r`u greu reparabil.

Între ei domnea durerea [i neîncrederea.

- Ce este, atunci?

102

- Nimic. Închise ochii ca [i cum ar fi a]ipit.- Regre]i?- Ce s` regret? C` i-am spus lui Tommy? Sigur

c` nu. De ce? Tu regre]i?El se juca cu un b`], desenând pe nisip.- Nu, zise. Dar trebuie s` decidem asupra

unor lucruri. Sper c` f`r` ajutorul avoca]ilor.- Ce lucruri?- Vizitele, pensia alimentar`...- Nu e nevoie de pensie alimentar`, spuse

Jessica repede.- Sunt sigur c` nu e nevoie, r`spunse sarcas-

tic. Dar e fiul meu [i inten]ionez s` dau ace[ti bani,fie c` vrei sau nu. Pune-i în banc`, f` ce vrei cu ei.

- Te rog, nu interpreta gre[it tot ce spun. Eatât de greu, nu vreau s` ne cert`m tot timpul. Amcrezut c` dup` ziua de ast`zi...

- Ce? C` o vom lua de la cap`t, de under`m`sesem?

Ea se ridic`. Lini[tea zilei se dusese. Nuîn]elegea de ce se schimbase el atât de brusc.

103

- De ce, dintr-o dat`, e[ti furios [i crud?Diego nu-i r`spunse. P`rea preocupat s`-l

g`seasc` pe Tommy.Nu [tia de ce se înfuriase. Acum voia mai mult.

Voia cei patru ani pierdu]i. Voia de la Jessica maimult decât era dispus` s` dea.

- A[ vrea s` ne în]elegem, Diego. În]eleg c`e[ti furios. Nu te-a[ învinov`]i nici dac` m-ai urî.

- Nu te ur`sc, murmur` el.- Ai ceea ce ai dorit. Tommy [tie c` \i e[ti tat`

[i dac` e[ti dezam`git de reac]ia lui...- Nu sunt dezam`git. {tiu c` e nevoie de timp

ca s` se obi[nuiasc` [i s` în]eleag` ce înseamn` asta.- Atunci, nu-m putea s` ne purt`m civilizat

unul cu cel`lalt? M`car de dragul lui Tommy?Un tunet îi întrerupse. Diego se uit` la cer. Nu

era nici urm` de nor. Dar în partea aceasta aTexasului o furtun` se poate stârni din senin.

- M` duc dup` Tommy, zise Diego.Jessica începu s` strâng`. Se uit` [i ea la cer. La

vest era întunecat.

104

Furtuna le îng`dui s` ajung` la ad`post. Nu eranici un strop de ploaie, doar vânt, fulgere [itunete. Intrar` în grajd. Caii erau nelini[ti]i.

- Ar fi mai bine s` r`mânem aici pentru untimp, zise Diego. Pân` mai trec fulgerele.

Tommy adormise în bra]ele lui.- O s`-l a[ez pe patul de companie din spate.Era timpul cinei [i nu mai era nimeni în grajd.- O s` am eu grij` de cai, zise Jessica.Îi lini[ti cum putu, de[i p`rea inutil. Se foiau

speria]i.- O furtun` puternic`.Diego era în spatele ei.- Sper c` tata nu este îngrijorat. Ar trebui s`

m` duc în cas`.- Nu. A[tept`m s` mai treac`.Îi lu` mâna.- Jessica, îmi pare r`u pentru comportamentul

meu. Nu avea nici o leg`tur` cu tine.- În]eleg. Min]ea, bineîn]eles, dar prefera s`

mint` decât s` se certe din nou.

105

Îi mângâie fa]a, ghicindu-i tr`s`turile în întuneric.- M` bucur c` am ie[it cu Tommy ast`zi.- { i eu.- Ast`zi a fost ultima zi în care ne-am putut

mi[ca liber. Dar nu va dura mult.- { t iu .- Pentru mine, e o situa]ie n`ucitoare.

Niciodat` n-am p`zit un cunoscut, pe cineva lacare ]in. Îmi d` o stare de nervozitate.

- }i-e team` pentru Tommy.Î[i apropie fa]a de a ei, încercând s`-i vad` ochii.- {tii bine ce vreau s` spun, Jess.F`r` s` vrea, lacrimile îi inundar` ochii. Se lupta

cu ele de câteva ore.- Nu [tiu de ce plâng. Nu-mi da aten]ie.- Jess, murmur`.Îi sim]ea durerea din voce. Nu era pentru prima

oar` când observa asta, în ultimele zile. {i [tia c`nu se preface. Îl emo]iona durerea ei.

O lu` în bra]e [i îi [terse lacrimile de pe obraji.Îi mângâie p`rul. Îi trase capul la pieptul lui.

106

- A fost greu pentru noi to]i.Se sim]ea atât de mic` în bra]ele lui, atât de

delicat`. {i atât de bine. P`rul ei mirosea a soare [ia vânt, dar ast`zi îl atr`gea mai mult decât asta. Eraacea scânteie între ei. Ardeau doar privindu-se.Dorin]a îi consuma.

Jessica se surprinse pe sine. Se ag`]` de el.- Dac` am spus ceva mai devreme, care te-a

sup`rat…- N u .Mâinile îi mângâiau curba delicat` a spatelui. Î[i

aminti cum îl s`rutase cu o sear` în urm`. Dac` seva retrage [i acum?

Îi lu` capul în mâini [i o privi.- Atunci de ce ai plâns?- Nu [tiu... ai fost dr`gu] cu mine.- Jessie…O lu` în bra]e, acoperindu-i gura. Îi sim]i

mâinile mângâindu-i ceafa, r`sfirându-i p`rul.Furtuna r`v`[ea împrejurimile, nu mai exista

nimic. Doar ei doi [i bucuria de a fi împreun`.

107

O s`ruta cu nesa], ca [i cum nu se putea s`tura.O înl`n]ui [i o împinse pân` când îi lipi spatele deun stâlp. Mâinile îi alunecau înnebunite.

Dar un sunet familiar îi atrase aten]ia.- Mami .Încet Jessica se desprinse din îmbr`]i[are.- E Tommy, [op]i cu vocea tremurând`. Se lipi

de el încercând s` se lini[teasc`.- Trebuie s` m` duc la el.Diego o s`rut`.- {tiu. Du-te. O s` se sperie dac` nu ne vede.R`mas singur se întreb` dac` era bine ceea ce

se întâmpla între ei. Se l`sa prins din nou într-opoveste despre care nu [tia cum se va sfâr[i.

Dar [tia c` de data asta nu ar mai putea încercas-o uite. Încercase, f`r` succes, în ultimii cinci ani.

Nu voia s-o ia de la cap`t.

108

Capitolul 11

Înainte de a intra în cas`, Diego îi promise lui

Tommy c` va veni s`-i citeasc` o poveste înainte de

culcare.

To]i ai casei se bucurar` s`-i vad` teferi [i

s`n`to[i.

Diego îl puse pe Tommy jos [i Rosie îl lu` de mân`.

- Am fost atât de îngrijora]i pentru voi. Îi

întinse lui Diego o hârtie. C`pitanul t`u a sunat [i

]i-a l`sat un mesaj.

Rosie îl conduse pe Tommy în buc`t`rie. Arunc`

o privire peste um`r la cei doi r`ma[i în întunericul

holului [i zâmbi ca [i cum ar fi [tiut un secret.

109

Stânjeneala domnea \n atmosfer`. Jessica ar fivrut ca el s-o ia în bra]e. Dorea s` simt` din noupasiunea împ`rt`[it`. Fuseser` cinci ani lungi [iplini de singur`tate. Existaser` momente în care seîntrebase dac` se va mai d`rui vreodat` cuiva.

A[tept` cel mai mic semn din partea lui c` ardori s-o îmbr`]i[eze.

- C`pitanul spune c` Colby este arestat. {i totul eîn regul`. Trebuie s` verific tot echipamentul. S-arputea ca din pricina furtunii s` fi ap`rut scurtcircuite.

- {i Tommy?- O s` m` întorc la timp ca s`-i citesc.Cum putea fi atât de protocolar dup` ceea ce se

întâmplase între ei în grajd?Acum, când [tia cât de mult îl dorea, de ce

d`dea înapoi?El o privea în umbra holului.- Ei bine, trebuie s` muncesc.- {i cina?- O s` iau un sandvi[. M`nânc`, nu m`

a[tepta.

110

Plec` [i o l`s` singur`, incapabil` s` în]eleag` cese întâmplase între ei.

Trecu prin fa]a biroului [i v`zându-l singur petat`l ei, intr`. Îi spuse c` totul e în regul`. Dar nur`mase mai mult. Nu voia s` vorbeasc` cu el. Defapt, nu voia s` vorbeasc` cu nimeni.

Mai târziu cioc`ni la u[a lui Diego. Voia s` vad`dac` s-a întors. Dar camera era goal` [i întunecat`.V`zând lumin` în camera lui Tommy se gândi c` ele deja acolo [i-i cite[te povestea.

În camer`, Rosie st`tea la capul patului citinddintr-o carte. Tommy adormise deja.

- Tocmai a adormit.- Era epuizat.- Mai ai nevoie de mine?- Nu. R`mân cu el pân` vine Diego.Spera c` vocea îi sun` non[alant când întreb`:-Diego a fost aici mai devreme? I-a citit lui Tommy?- Nu. Nu l-am v`zut.- Bine. Noapte bun` [i mul]umesc c` ai r`mas

atât de târziu.

111

Ceva probabil intervenise, ceva care-l împiedi-case s`-[i ]in` promisiunea.

Câteva minute mai târziu ap`ru [i el. Î[i scoasetocul pistolului.

- B`iatul a adormit?Cuvintele lui o înfuriar`.- „B`iatul“, cum îl nume[ti, a adormit.El trecu pe lâng ea, se a[ez lâng Tommy [i-l înveli.- Cum ai putut? În ziua în care afl` c` e[ti tat`l

lui, îl dezam`ge[ti.Diego se întoarse rapid c`tre ea. O lu` de bra]

[i o scoase din camer`.- E[ti furioas` pentru c` n-am venit la timp.

S`-i citesc?- Ai promis.- Pentru numele lui Dumnezeu, Jessica, e

doar o poveste. În via]` va suferi dezam`giri maimari ca aceasta. Furtuna a provocat un adev`ratdezastru în circuite. O s`-i explic mâine.

- Sigur. O explica]ie va îndrepta lucrurile.- E mai bine decât s`-l r`sfe]i.

112

- A[a cum am fost eu.- Tu ai spus-o.Plec` de lâng` ea.- Credeam c` te cunosc. Dar nu sunt sigur` c`

te-am cunoscut vreodat`.- Ce vrei de la mine, Jessica?Se post` în fa]a ei, a[teptând un r`spuns.

Printre din]i, continu`.- Vrei s` fiu tat`l lui Tommy, acum? Pentru c`

nu m` prind. {i pentru tine? Prietenul, protectorult`u? Sau vrei mai mult?

O apuc` de bra]e [i o ridic` pân` la nivelulochilor lui.

- Te joci, Jess. Vrei s` vezi cum e cu b`iatuls`rac din partea r`u famat` a ora[ului.

- Cum po]i s` spui a[a ceva?Se uit` în ochii lui. O durea fiecare parte a cor-

pului. Tremura. Vârfurile picioarelor ei abiaatingeau podeaua. Furia dintre ei cre[tea cufiecare secund`. Neputând suporta, Jessica izbuc-ni în plâns:

113

- D`-mi drumul!Îi d`du drumul [i îi f`cu loc s` treac`. Auzi u[a

de la camera ei închizându-se.Înc` o dat` reu[ise s-o fac` s` plâng`. Obosit se

a[ez` pe marginea patului, ne[tiind ce s` fac`.Gândul c` ea plânge dincolo de u[`, singur`, îlînnebunea.

Jessica plângea. Pentru dragostea lor de copii,care acum disp`ruse, pentru to]i anii în carefusese singur`. Încercase s`-[i continue via]a darnici unul dintre cei care îi f`cuser` curte nu erauca el. Iar acum nici el nu mai era acela[i. {iplânse [i pentru schimbarea aceasta care o luape nepreg`tite. Î[i f`cuse, din nou, atâtea spe-ran]e.

Diego privea înm`rmurit u[a închis`. În celedin urm` se apropie de u[`.

- Jess, deschide.- Pleac`! Vocea îi era înecat` de lacrimi.- Jessica! Plângi?- Nu. Las`-m` în pace!

114

{tia c` minte. Îi venea s` se plesneasc` singur.Nu dorise s-o fac` s` plâng`. Ar fi vrut s` sparg`u[a [i s-o oblige s`-l asculte. Dar era mai bine s` sepotoleasc`. Pentru c` în acest moment nu [tia pecine este mai sup`rat, pe ea sau pe el însu[i.

Era imposibil s` mai poarte o conversa]ie nor-mal`.

Jessica se îmbr`ca. Avea nevoie s` ias` din cas`,s` fie singur`. Se s`turase s` fie privit` tot timpul.To]i ai casei a[teptau marea decizie. {i nu puteaspune nim`nui c` timpul romantismului pentruea [i Diego s-a dus. Nu puteau discuta f`r` s`-[iscoat` ochii.

Zâmbi când î[i imagin` cum ar reac]iona dac`ar [ti ce are de gând s` fac`. Dar nu-i p`sa. Erast`pân` pe propriile ei acte. Trecu prin buc`t`rie.B`g` în buzunare câte ceva de mâncare. Nu [tia ce-iva spune paznicului de la poarta principal`. Vainventa ceva pe moment.

115

În grajd î[i în[eu` calul. Merse cu el de c`p`strupân` la poarta principal`. Poli]istul care asigurapaza se îndrept` c`tre telefon când o v`zu. Înainteca el s` apuce s`-l sune pe Diego, ea îi spuse:

- {tie c` ies. Nu-l deranja. Doarme.Paznicul o privi contrariat.- A spus c` nimeni nu mai iese. Vom intra în

perioada de protec]ie total`. Nu o putem asiguradecât pe teritoriul fermei.

- Da, [tiu. I-am spus lui Diego c` m` voiîntoarce în câteva ore. V`zându-l nehot`rât,ad`ug`:

- Dac` vrei s`-l treze[ti, po]i s`-l suni.- Sigur v` întoarce]i în câteva ore?- Sigur. {i zâmbi.L`s` calul s`-[i aleag` ritmul. Era ner`bd`tor s`

se bucure de spa]iul liber din fa]a sa. {i galopul luiîi f`cea bine [i ei. Tensiunea disp`rea încetul cuîncetul.

Soarele ap`ru la orizont. Jessica iubeapriveli[tea aceasta. Zorile ap`reau în culori deli-

116

cate. Se îndep`rtase de cas`. Privea în jur cu nesa],ca [i cum n-ar mai fi fost în aer liber de mult` vreme.

Î[i petrecu astfel toat` ziua. Ocoli capcanelepentru animale, dar în rest l`s` frâu liber calului.

Se opri pe malul râului. Îl leg` pe Cowpoke deo creang`. Î[i ud` fa]a. Gândurile îi erau mai clareacum.

- E timpul s` ne întoarcem, Cowpoke. Calulîntoarse capul pentru un moment. „Nu are rost s`fug. Trebuie s` înfrunt situa]ia. Îi voi spune cesimt. Cel pu]in lucrurile vor fi clare. Dup` astapoate face ce vrea.“

Sim]i c` i s-a luat o mare greutate de pe umeri.Î[i strânse lucrurile [i dezleg` calul. St`tuse mai

mult decât inten]ionase. Probabil se întrebauunde e.

Înc`lec`, dar înainte de a fi în [a, o pas`re î[i lu`zborul din copac. La auzul zgomotului calul seridic` în dou` picioare, aruncând-o pe Jessica lap`mânt. Nu mai avu timp s`-i prind` c`p`strul.Cowpoke se hot`rî brusc s` se bucure de libertate.

117

R`mas` singur` î[i d`du seama c` se r`nise lapicior. Nu era nimic grav, î[i putea da singur`seama, dar o durea.

- Mai r`u ca o or`[eanc`.Vorbea singur`. Nu-i era team`, dar va ajunge

acas` mai târziu decât prev`zuse.- O s` se întoarc`.Încerca s` se încurajeze singur`. Dar nu credea

cu adev`rat.Î[i trase piciorul r`nit. Se a[ez` mai bine,

privind în jur. Calul nu se vedea nic`ieri. C`ut` înbuzunarul jachetei [i g`si ni[te chibrituri. Adun`crengu]ele care erau în apropiere [i aprinse unfoc.

- Nu pot face nimic decât s` stau [i s` a[tept.Privea în jur, ascultând cu aten]ie, sperând s`

apar` Cowpoke.

118

Capitolul 12

Când Diego afl` c` Jessica a p`r`sit ferma se

înfurie. Ar fi trebuit s` rezolve lucrurile între ei ieri

noapte. Diego se învinov`]ea pentru toate. Dac`

dorea ca între ei s` se limpezeasc` odat` situa]ia,

trebuia s` uite trecutul [i s` aib` încredere în ea.

- Vrei s-o c`ut`m? \ntreb` Hank.

- Nu. O s` se întoarc` singur`.

Dar când v`zu c` trece de amiaz` [i ea nu apare,

începu s` se îngrijoreze. Mergea t`cut, privind tot

timpul spre poart`. Oamenii lui îi observar` neli-

ni[tea. Când Diego Serrat era atât de t`cut, era

semn r`u.

119

- Jur, spuse Rosie, b`rbatul acesta e ca un vul-can gata s` erup`.

Hank lu` un binoclu. Cel pu]in nu-i st`tea încale. Din fericire se z`rea ceva.

- Uite, se mi[c` ceva. Probabil un c`l`re].A[teptând s` se apropie, Diego se gândea la

toate lucrurile pe care la va spune sau pe care ar fibine s` se ab]in` s` le spun`. Nu se hot`râse înc`.

Când îns` se uit` prin binoclu uit` de toate.Cowpoke se întorcea singur. Într-o secund` p`r`sipostul de observa]ie. Hank anun]` prin sta]ie:

- Preg`ti]i-i un cal lui Diego.{tia unde s-a dus. Cu ani în urm` îi ar`tase acel

loc. Locul ei preferat. Locul unde mergea când eratrist` [i nec`jit`. În mod sigur timpul nu schim-base asta.

Din fericire nu se în[elase. V`zu de departefocul de tab`r`. Era o fat` istea]`.

Auzind zgomot, Jessica se întoarse bucuroas`.- Cowpoke! Frumosule, te-ai întors!- Cu pu]in ajutor. Diego desc`lec`.

120

- Diego!V`zu dintr-o privire c` e teaf`r`. Ar fi vrut s-o ia

în bra]e [i s-o acopere cu s`rut`ri. Dar dup`noaptea trecut` era sigur c` Jessica nici nu voia s`aud` de a[a ceva. Prin urmare se comport` ca [icum acesta ar fi fost lucrul cel mai firesc pe lume.Î[i leg` calul de o creang`.

Jessica observ` c` era obosit.- Te sim]i bine? întreb` el, oprindu-se la o dis-

tan]` apreciabil`.- Da. Îi explic` în câteva cuvinte cum fugise

Cowpoke.Privindu-l, uit` de noaptea trecut` [i cât de

mult o r`nise. Uit` cum fugise ca s` fie singur`. Îliubea.

Încerc` s` se ridice [i se sprijini de o creang`.V`zu surpriza din ochii lui. Într-o clip` fu lâng` ea,s-o ajute.

O lu` în bra]e [i o s`rut`. {i îi sim]i dispe-rarea. Când, în sfâr[it, se desp`r]ir`, abiarespirau.

121

- Femeie, [opti el, am înnebunit de fric`.- Nu m` lingu[i!- Nu asta inten]ionez, dar...- Ssst. . .Îl s`rut` [i Jessica.- Nu vreau s` m` mai gândesc la altceva.Uitase cum o respinsese. Nu se putea gândi

decât la el. Era aici [i îl dorea.Diego se retrase un pas [i o privi în ochi.- E[ti la fel de schimb`toare ca [i vremea.- Am avut toat` ziua la dispozi]ie. M-am gândit.Diego \nchise ochii. O dorea cu disperare. Dar

c`lcau pe nisipuri mi[c`toare. O ajut` s` se a[eze,oprindu-i cu un gest mângâierile. Se a[ez` pe opiatr` [i o privi. În lumina focului era mai fru-moas` decât î[i amintea.

- Te holbezi la mine.- E[ti frumoas`. Chiar mai frumoas` decât erai

în adolescen]`.- Dar? Ochii îi zâmbeau. Calm` îi spuse: M-am

gândit toat` ziua. A fost o vreme când aveam

122

încredere unul în cel`lalt. Asta m-a durut celmai mult. C` ]i-ai pierdut încrederea în mine.

- {tiu, spuse Diego gânditor.- Te-am r`nit, dar n-a fost vina mea. Sau a ta.Încerc` s` se apropie de el dar privirea lui o opri.- Spune-mi.- M-am schimbat, Jess. Nu sunt cel care eram

odat` {i asta nu are leg`tur` cu trecutul nostru.- Ce vrei s` spui? \ntreb` Jessica ]inându-[i respi-

ra]ia. Se preg`tea s`-i spun` c` se vor desp`r]i definitiv?- În parte datorit` slujbei mele, v`d lucruri

despre care nu se poate vorbi. Sunt în contactdirect cu oameni de cea mai joas` spe]`. Asta teschimb`. Am înv`]at c` m` pot încrede doar înmine. Nu mi-e u[or...

- Nu-mi pas`. Putem îndrepta asta în timp. Tevreau, Diego. E[ti singurul b`rbat pe care îl vreau.

El d`du din cap. Ochii îi erau plini de triste]e.- Lucrurile vor fi diferite de data asta.Jessica nu voia s -l implore, dar dac nu avea încotro...

Înainte s spun ceva el o opri. Îi puse un deget pe buze.

123

- Nu. Nu face promisiuni pe care nu le veiputea respecta. Nu mai suntem un b`iat [i o fat`.{i indiferent de cât de mult am vrea, nu îi maiputem aduce înapoi.

- }i-e fric`.El râse.- Da. Mi-e fric`.Nu îl condamna. Se arsese o dat` [i acum se

p`zea. {i între ei va fi întotdeauna Tommy. Dar eavoia mai mult. Îl voia [i pe el. Pentru totdeauna.Voia o familie. Totu[I

nu zise nimic. Îl va l`sa pe el s` hot`rasc`.- În]eleg, [opti.- Îmi pare r`u, Jess.Jessica îi zâmbi.- Ajut`-m` s` încalec. Trebuie s` fie teribil de

îngrijora]i.- J e s s .- Nu, serios, în]eleg. Îi lu` mâna. Orice va fi,

va fi bine.

124

Capitolul 13

Jessica lu` masa în buc`t`rie. Era ner`bd`toare

s`-l vad` pe Tommy. Ultimele zile le petrecuse, în

exclusivitate, cu tat`l lui. Auzi pa[i [i se întoarse.

Tat`l ei [i Tommy erau în prag, ]inându-se de

mân`.

- Ce pune]i la cale?

- Îmi petrec seara cu bunicul. Ne uit`m la tv.

- Serios? Ce anume ve]i vedea? V` pot

înso]i.

- Oh, nu cred c` vrei s` faci asta. Tat`l ei era

misterios. {i se amuza de ceva ce ei îi sc`pa. De ce

nu te duci în camera ta? O s` în]elegi.

125

Jessica urc` imediat, curioas`. Totul p`rea înregul`. Nu observ` nici o schimbare. Dar ceva scli-pea pe pat. Aprinse lumina. O rochie verde eraîntins` de-a lungul cuverturii.

- Sunt sigur c` e m`rimea ta.Se întoarse [i îl v`zu pe Diego rezemat de tocul

u[ii. Era îmbr`cat într-un costum negru, de sear`.Nu-i venea s`-[i cread` ochilor. Nu-[i amintea s`-lfi v`zut vreodat` în altceva decât în jean[i.

- Ce-i asta?- Te invit la cin`.- Dar abia...- În curte.Jessica r`mase f`r` cuvinte. Î[i d`du seama c`

trebuie s` se schimbe. {i s` înceteze s` se mai mire.Se va bucura de seara asta, cu toate surprizele ei.

În centrul cur]ii, lâng` o fântân` artezian`, eraa[ezat` o mas` pentru dou` persoane. Lumânareatremura din pricina vântului, împr`[tiind umbrepeste mas`.

Se întoarse spre el.

126

- Nu [tiu ce s` spun.- Nu spune nimic. Îi trase scaunul [i o ajut` s`

se a[eze. Vreau doar s` te bucuri de seara asta.Undeva, în spate, se auzea o muzic` spaniol`.

Ar fi vrut s` vad` cine cânt`. Dar eraparte a aranjamentului lui, a[a c` renun]`.Diego se a[ez`. Privea mul]umit expresia sur-

prins` de pe fa]a ei.- M-am gândit c` ne-ar fi mai u[or s` vorbim

dac` am fi singuri. Într-un fel s-o lu`m de lacap`t. S` ne cunoa[tem. S` afl`m cine suntemast`zi.

Jessica era cople[it`. Mâinile \i tremurau,încle[tate în poala rochiei.

- Sun` bine.El scoase sticla de [ampanie [i turn` în pahare.

Ridic` paharul.- Pentru un nou început.În ochi i se citea regretul pentru cele întâm-

plate. Jessica reu[i s` dea din cap, în semn deaprobare.

127

- Jessica, am gre[it mult. Nu asta am vrut; cer-turi, neîn]elegeri, lacrimi. Dumnezeule, nu potsuporta s` te v`d plângând.

- Îmi pare r`u. Eu...- Nu. Este vina mea.Nu [tia ce s` spun`. Nu-i venea s` cread` ce

aude sau felul în care o privea Diego.- Ce spui? Crezi c` e posibil s` uit`m trecutul,

[i s` mergem mai departe?- Dar a[ vrea s` [tiu ce înseamn` asta. Vom fi

prieteni?- {i nu numai. {tim amândoi ce sim]im. {i [tii

cât de mult te doresc. Dar poate c` ai dreptate.Nu-mi vine s` cred c` spun asta. Poate trebuie s`ne cunoa[tem mai bine înainte de a merge maideparte.

Ea sorbi din [ampanie [i îl privi cu ochii verzi,str`lucitori, peste buza paharului.

- Dac` m` mai prive[ti a[a, toat` bun`voin]amea o s` dispar` [i...

Râse [i î[i puse paharul pe mas`.

128

- Nu vreau s` fiu o tenta]ie.- Mincinoaso!Jessica îl privi în ochi [i el îi lu` mâna.- Jess, crezi c` am putea reu[i?- Pentru Tommy putem face orice.- Dar [i pentru noi, Jess. {i sincer, nu [tim

cum se va încheia. S-ar putea s` ne desp`r]im încele din uem`. Poate ne vom urî.

- Nu cred asta.- Dar vreau s` încerc`m. Nu vreau s` ne petrecem

restul vie]ii întrebându-ne ce s-ar fi întâmplat dac`...- OK. Seara e minunat`, Diego. {i cred c`

merit`m o a doua [ans`. Dar înainte de a terminadiscu]ia... îi zâmbi... [i a trece la cin`, trebuie s`-]ispun ceva.

Îl privi serios. Totul era bine dar ea trebuia s`mearg` pân` la cap`t.

- Îmi pare r`u pentru ce am f`cut. Vreau s` m` ier]i.Ochii lui îi promiteau chiar mai mult.Dup` cin`, Diego o conduse pe Jessica pân` în

camera ei. Îi spuse noapte bun` la u[` [i o s`rut`.

129

Capitolul 14

Pentru Jessica zilele urm`toare fur` nea[teptat

de lini[tite. Tommy î[i petrecea majoritatea tim-

pului cu bunicul lui.

Diego p`rea distant dar Jessica sim]ea leg`tura

care se stabilea între ei. C`p`tase un prieten, cine-

va c`ruia s`-i vorbeasc`.

Uneori, seara, Diego se întorcea foarte

obosit. Petreceau ore în [ir stând pe balcon.

Ascultau zgomotele obi[nuite ale fermei [i

priveau cerul.

Puteau vorbi despre absolut orice.

130

Într-o sear`, la cin`, Frank readuse în discu]iemotivul pentru care nu puteau înc` p`r`si ferma.

- Ce mai [tii de Colby?- Va fi audiat luni. Pân` atunci vom afla mai

multe. Dac` îi va fi refuzat` eliberarea pe cau]iune,ne vom relaxa un pic. Dac` nu...

- {i [efii t`i ce au hot`rât? Tu [i oamenii t`ir`mâne]i aici pe tot parcursul procesului?

Diego d`du din umeri.- Probabil o s` mai reducem num`rul

poli]i[tilor dispu[i în paza fermei. Dar putemob]ine un proces rapid. Vei depune m`rturie [i încâteva luni se termin`.

- Dac` avoca]ii lui nu vor tergiversa, spuseFrank.

- Nu cred. Judec`tor este Ambrose. E unul dincei mai duri judec`tori din Texas.

Frank p`rea mai u[urat. Explica]ia lui Diego îlmul]umise.

- Bine. Tot ce vreau acum este s` dep`[imacest moment [i s` ne vedem de vie]ile noastre.

131

- Amin, spuse Diego, [i ridic` cea[ca de cafea.Se uit` la Jessica, dar ea îi ocoli privirea. Nu

suporta s` se gândeasc` la plecarea lui. Acum c` seîntorsese în via]a ei, ar fi vrut s` [i r`mân`.

Dar \n seara aceasta, nu se va mai gândi lanimic. Se va bucura doar de o sear` lini[tit` cufamilia ei.

Luni, Diego veni dis-de-diminea]` în cameraei [i îi spuse c` merge la El Paso pentruaudiere.

- Oamenii mei sunt la posturi. În cazul în carele scap` ceva, nu vorbe[ti cu nimeni decât dac` îlcuno[ti personal.

- Da, domnule.St`teau aproape unul de cel`lalt. Jessica îl

încheie la un nasture. Mâinile i se încle[tar` înmaterialul c`m`[ii, \l trase mai aproape de ea [i ses`rutar` îndelung.

- Îmi pare r`u c` trebuie s` plec.- Totul va fi bine în lipsa ta. Nu fi îngrijorat.- M` întorc cât pot de repede.

132

giannijollys

Diego p`r`si ferma [i se îndrept` spre El Paso.Traficul nu era aglomerat. Era bine, c`ci nu s-ar fiputut concentra. Se gândea la Jessica [i cum sedesp`r]iser`.

Dragostea Jessic`i [i prezen]a lui Tommy îischimbaser` via]a. Î[i dorea o familie [i ei eraufamilia lui. Tommy îl iubea. Îl iubise înc`înainte de a afla c` e tat`l lui. Iar în ochiiJessic`i v`zuse acela[i lucru. {i începea s`cread` c` îl vrea pentru ceea ce este, indife-rent` la prejudec`]i. Acum î[i dorea s`îndep`rteze triste]ea din ochii ei pentru tot-deauna.

Dup` ce plec` Diego, Jessica nu se putu gândila nimic altceva decât la s`rutul lui.

Î[i petrecu o parte din timp amintindu-[i devremuri trecute.

Apoi, cu un suspin, î[i impuse s` se întoarc` lalucru. Tommy se foia între camera sa [i biroul ei.În cele din urm` î[i fix` cartierul general pe ziuaaceea în curtea interioar`.

133

- Doamn` McLean, este un b`rbat la poart`care spune c` v` cunoa[te [i vrea s` v` vor-beasc`.

Jessica se încrunt`. Î[i aminti de avertismentullui Diego.

- Cine e?- Spune c` numele lui e Red Ogle. Zice c` a

mai lucrat pentru dumneavoastr` acum câ]iva ani.Î[i aminte[te c` i-a]i promis o slujb` temporar` petimpul verii când se va întoarce din New Mexico.

Jessica respir` u[urat` [i zâmbi.- Da. A lucrat pentru noi de mai multe ori.

Las`-l s` intre.Peste câteva minute Red Ogle intr` în camer`.

Era un b`rbat înalt, trecut de patruzeci de ani, darar`ta mai b`trân. Î[i scoase p`l`ria [i-i întinsemâna.

- Bun`, Red. M` bucur s` te rev`d. Cum a fostîn New Mexico?

- Mai cald decât în iad. N-a plouat de mult. Oslujb` e din ce în ce mai greu de g`sit.

134

- Întotdeauna ai f`cut treab` bun`. Dac`vrei o slujb` po]i începe de azi. {tii ce ai def`cut.

El ar`t` spre curtea interioar`.- B`iatul dumneavoastr` a crescut.- D a .- Ce-i cu atâta paz`?- Am avut câteva probleme. Ni[te sp`rg`tori.

Am angajat mai mul]i oameni pentru paz`.- Arat` ciudat. Parc` ar fi poli]i[ti. Dar nu e

treaba mea. N-am vrut s` m` amestec.- E în regul`, Red. Anun]`-m` dac` ai nevoie

de ceva.- Mul]umesc mult, miss McLean.Îl privi cum iese, întrebându-se de ce, brusc,

nu-i mai place. Sau poate c` nu din vina lui. Eraea foarte stresat`. Abia a[tepta s` se întoarc`Diego.

Privi pe fereastr`. Tommy se juca.Peste câteva minute, î[i ridic` ochii de pe hâr-

tiile pe care le citea [i se uit` spre Tommy. Dar

135

nu-l mai v`zu. Se ridic` de la birou [i se apropie defereastr` ca s` poat` vedea mai bine. Copilul nuera acolo.

- Tommy? Ie[i în curte [i \l strig` din nou.Ap`ru Rosie.- Jessica, ce este?- Era aici acum câteva minute. Dumnezeule...

Red!- Jessica tremura. Îi explic` lui Rosie. Nu [tia

de ce, dar credea c` Red e vinovat de ceva.- Calmeaz`-te. B`iatul poate fi în buc`t`rie sau

pe aici, pe undeva.În clipa aceea ap`ru Diego. Când îl v`zu, alerg`

la el. Îi explic` repede ce se întâmplase.- Ce-ai f`cut? Nu pot s` cred. Dup` ce te-am

avertizat s` nu la[i pe nimeni s` intre...- Ai spus doar pe cei pe care-i cunosc.Dar el nu o mai asculta. P`rea c` pentru o clip`

nu [tie ce s` fac`.- Ascult`-m`! Îl cuno[team pe acest om,

Diego! Nu aveam de ce s`-l b`nuiesc.

136

- Cum îl cheam`? {i descrie-mi-l pu]in.

Diego \l anun]` pe Hank prin sta]ie [i sun` la

Austin. Trebuia s` verifice dac` Red apare pe lis-

tele celor cu cazier.

Hank îi anun]` c` Red p`r`sise ferma imediat.

Jessica se a[ez` pe un scaun. Îl auzea pe Diego

vorbind la telefon.

- Are cazier. Ultima dat` când a fost arestat

lucra pentru Lamar Colby.

Jessica nu putea s` r`spund`. Nu în]elegea

nimic. Dar nu putea s` stea degeaba.

- Îl are pe Tommy. Dumnezeule, cred c` e atât

de speriat.

Izbucni în plâns. Diego o ridic` de pe scaun [i

o lu` în bra]e.

- Nu e vina ta. Nu e vina nim`nui. Nu aveai de

unde s` [tii. M` auzi? Îmi pare r`u pentru ce am

spus mai devreme. N-ai gre[it cu nimic.

Ea nu putea s` vorbeasc`. Tremura în bra]ele lui.

- O s`-l g`sim. Î]i promit.

137

Capitolul 15

Dup` o jum`tate de or`, [tiau cu certitudine

c` Tommy nu era \n cas` sau în împrejurimi.

Apoi sun telefonul. Frank McLean r`spunse [i puse

telefonul pe speaker. Mesajul era scurt [i la obiect.

– Am luat copilul, McLean. Nu va p`]i nimic

dac` vei face exact ce î]i spunem. Trebuie doar

s` ui]i de povestea asta cu m`rturia împotriva lui

Colby. F` asta [i î]i vei primi înapoi nepotul

teaf`r [i s`n`tos. Ai în]eles?

– Da. Vocea lui Frank se frânse. Am în]eles.

– Sun imediat la procuratur . Spune-le c te-ai

r`zgândit. Spune-le c` ]i-e fric`. {i c` în fond nu [tii

138

nimic. Nu ne pas` ce scuz` g`se[ti. {i nu te nelini[ti,

o s` avem grij` s` nu petreci nici o zi în închisoare.

Vocea izbucni într-un râs for]at. De îndat` ce-l vor

elibera pe Colby, o s`-]i prime[ti înapoi nepotul. A,

[i dac` îl vrei înapoi, s` nu spui nim`nui despre asta.

F`r` poli]ie, F.B.I., sau alte prostii.

– Bine, spuse Frank. Orice dori]i. Dar trebuie

s`-mi spune]i unde…

– Nu trebuie s`-]i spunem nimic. Te mai

sun`m noi.

Frank se uit` la Diego a[teptând instruc]iuni,

dar înainte ca acesta s` apuce s` spun` ceva, con-

vorbirea se întrerupse.

Jessica respir` adânc, ca [i cum ar fi vrut s`-[i

recapete vocea. Atâta vreme cât îl auzise pe

r`pitor vorbind, se sim]ise cumva aproape de

Tommy. Dar acum era mai neajutorat` decât

fusese vreodat`. Strângea în pumn micul

sold`]el de plumb, pe care-l g`sise în patio, cel

cu care se jucase Tommy.

139

Se întoarse spre Diego [i v`zu \n ochii lui

aceea[i team`, aceea[i nelini[te. Nu era mai

pu]in speriat decât ea.

F`r` s` se gândeasc` îl lu` în bra]e, nu îi p`sa

c` ceilal]i ar putea g`si gestul ei deplasat. Voia s`

se lini[teasc` un pic, [i numai el o putea ajuta.

{tia c` acela[i lucru îl simte [i Diego.

– Avem un mic avantaj, spuse acesta f`r` s` îi

dea drumul. În mod evident, ei nu [tiu de

prezen]a noastr` aici, nici de m`surile de securi-

tate.

– Red m-a întrebat ce e cu paza de la poart`,

dar i-am spus c` am avut ni[te spargeri în ultima

vreme.

– Ai f`cut foarte bine. Îi s`rut` p`rul. S`

sper`m c` te-a crezut.

Hank intr`. Diego îl privi, a[teptând s` spun`

singur ce mai aflase.

– Tocmai au g`sit ma[ina lui Ogle.

Abandonat`. Nu era nimeni in ea.

140

Diego d`du din cap. O privi pe Jessica în

ochi ca [i cum ea ar fi putut completa

informa]ia. Era mult` spaim` în ochii lui iar

ea, paradoxal, se sim]i îmb`rb`tat` de aceast`

vulnerabilitate.

– Altceva, Hank?

– Se pare c` au plecat cu doi cai, spre Sierra

Diablos.

– Curând se întunec` [i nu vom mai putea

folosi elicopterele.

– Mda, zise Hank. Se pare c` au anticipat

asta. De îndat` ce vor ajunge pe munte, va fi

imposibil s`-i mai detect`m din aer. {i, Diego…

Hank ezit`. Au g`sit ceva la locul de unde au ple-

cat cu caii.

– Ce? Vocea lui Diego abia se auzea.

– Un sold`]el de plumb.

Diego privi juc`ria din mâna Jessic`i.

– Tic`lo[ii! Dac` îi fac ceva lui Tommy, jur c`…

– {efule, ai auzit ce am spus despre juc`rie?

141

– Da, am auzit. Era a lui Tommy, Hank. Se

juca cu sold`]eii înainte s` dispar`.

– Vrei s` fac ceva anume?

– Nu. R`mâi pe pozi]ie.

Diego se întoarse spre Jessica.

– Plec dup` el. Dac` a[tept`m pân` mâine

diminea]`, vor avansa prea mult [i scad [ansele

s` îi mai g`sim. Cred c` vrea s` ajung` într-un

anume loc pe munte, de unde s` poat` fi luat cu

un elicopter sau cu un avion.

– Nu po]i s` pleci singur. Îngrijorarea î[i f`cu

loc în ochii ei verzi.

– Dac` simt prezen]a poli]iei, pierdem [ansa

de a-l c`p`ta pe Tommy înapoi. O privi în ochi.

Trebuie s` fac asta, Jessica. E singura noastr`

[ans`. Ai încredere în mine. M` voi întoarce cu

fiul nostru.

– Vin cu tine. Nu încerca s` m` opre[ti.

– Oh, nu! Asta nici m`car nu intr` în discu]ie.

Nu vii nic ieri. Nu inten]ionez s pun [i via]a ta în pericol.

142

– Vin. Trag la fel de bine ca [i tine. {i, în caz

c` ai uitat, pot c`l`ri mai bine decât tine.

– Jessica, nu \n]elegi? Nu conteaz` dac` e[ti

capabil` sau nu, [i de ce. Nu po]i merge [i gata.

Dac` ]i se întâmpl` ceva?

– {i dac` ]i se întâmpl` ]ie ceva?

– La naiba, Jess!

Frank McLean interveni.

– E mai bine s` spui da. {tii cât e de

înc`p`]ânat`. {i eu cred c` are dreptate. O s` î]i

fie de folos.

Diego îl privi nedumerit. Apoi se duse la u[a

care d`dea spre patio [i r`mase t`cut câteva

clipe.

– Bine, zise. Preg`te[te-te. Plec`m în

dou`zeci de minute. Dac` nu e[ti gata, plec f`r`

tine.

Jessica [tia c` vorbe[te serios. Se întoarse [i

ie[i. În trecere atinse bra]ul tat`lui ei, în semn de

mul]umire.

143

Dup` dou`zeci de minute î[i luau r`mas-bun

de la Frank McLean.

– A[tept`m s` îl aduce]i pe Tommy acas`.

Frank îi întinse mâna lui Diego.

Jessica î[i v`zuse tat`l plângând o singur`

dat`, la moartea mamei ei. Acum, din nou,

lacrimile î[i f`ceau loc în ochii unui b`rbat atât

de dur.

– Nu [tiu ce altceva s`-]i spun, îi zise lui

Diego. Nu a[ fi putut avea un ginere mai bun.

Sau un tat` mai bun pentru nepotul meu. Dac`

cineva îl poate salva, acela e[ti tu. Sunt mândru

de tine.

Jessica murmur`:

– Mul]umesc, tat`.

Frank lu` mâna Jessic`i [i o s`rut`.

– Te iubesc, feti]o.

Se întoarse spre Diego.

– Ai grij` de feti]a mea.

– O s` fac tot ce-mi st` în puteri, domnule.

144

Jessica observ` c` Diego vrea s` plece cât mai

repede, a[a c` porni prima. Aveau nevoie de

aceste ultime cuvinte, în caz c` se întâmpla ceva.

Îl auzi pe tat`l ei spunând:

– Merge]i, merge]i. Se face târziu.

Caii îi a[teptau în[eua]i, cu provizii. {i cu câte

o pu[c`.

– Ai luat telefoanele celulare? întreb` Diego.

– Da. {i baterii de rezerv`.

Se oprir` pentru un moment la poarta princi-

pal`, unde îi a[tepta Hank cu o hart` [i explica]ii

despre locul unde fusese abandonat` ma[ina.

– Urmele indic` estul. Ei cunosc zona. Dar dac`

o lua]i pe poteca asta, spuse ar`tând pe hart`, o s`

le intersecta]i drumul în cel mult treizeci de

minute.

Diego aprob` [i lu` harta. O privi o clip` pe

Jessica în ochi [i porni în galop.

Merser` pe poteca ar`tat` de Hank, sperând

s` se întâlneasc` la un moment dat cu r`pitorii.

145

Inima Jessic`i era strâns` de spaim`. Dac` nu

erau pe calea cea bun` [i va trebui s` se

întoarc`, pierzând astfel timp pre]ios? Trebuiau

s` ajung` la poalele muntelui înainte de l`sarea

serii.

Mai târziu, când Diego se opri, Jessica î[i

]inu respira]ia întrebându-se ce s-a întâm-

plat.

– Asta e.

Ea zâmbi când îi v`zu expresia, a omului sigur

de sine, pentru c` [tia c` [i el avea acelea[i

temeri.

Î[i trase calul mai aproape, ca s` poat` vedea

mai bine urmele.

– Sunt urme noi. Pe aici s-a trecut de curând.

Ei sunt.

– Am câ[tigat timp luând-o pe scurt`tur`, dar

m` întreb dac` nu era totu[i mai bine s` pornim

de unde au abandonat ma[ina. Am fi fost siguri

c` urmele sunt ale lor.

146

–Nu avem timp s` ne îndoim acum. Trebuie

s` credem c` suntem pe drumul cel bun.

O s`rut` tandru.

– Nu ai idee cât de mult înseamn` încurajarea

ta.

– Am încredere în tine. Am încredere c` ne

vei g`si copilul.

– Cred c` acesta e cel mai bun moment s`-]i

spun c` [i eu am încredere în tine. Am gre[it

atunci când te-am acuzat pentru gre[elile tat`lui

t`u. {i chiar [i pentru gre[elile mele. N-ar fi tre-

buit s` plec atunci f`r` nici o explica]ie. Ar trebui

s` facem un pact. Indiferent ce se va întâmpla,

vom ramâne împreun`, vom trece prin toate

împreun`.

Câteva clipe Jessica nu putu vorbi. Se întreb`

dac` el [tie cât sunt de importante pentru ea

aceste cuvinte. Avea nevoie de încrederea lui.

147

Se înnoptase [i ei nu ajunseser` înc` la

poalele mun]ilor. În cele din urm` Diego se opri

[i desc`lec`.

– Trebuie s` înnopt`m aici, zise.

– Dar mai sunt numai câteva mile.

– S-a întunecat, iubito. Trebuie s` ne oprim.

Dac` mai mergem, am putea pierde urmele. {i

nu putem risca asta.

Î[i d`du seama c` [i el ar fi vrut s` continue,

dar era evident c` n-ar fi fost de nici un folos.

– Ai dreptate. Desc`lec`. O durea fiecare

mu[chi. În mod categoric, ai dreptate, zise

întinzându-se.

Diego îi întinse sacii de dormit [i geanta cu

provizii. Leg` caii de un copac.

Diego tocmai adormise, când un zgomot îl trezi.

A[tept` nemi[cat un moment, apoi in]elese c`

zgomotul venea de la Jessica. Încerca s`-l

148

ascund`, plângând în`bu[it. St`tea ghemuit` în

sacul de dormit, cu mâinile la gur`. Umerii îi

tremurau.

– Jess?

Jessica r`mase nemi[cat`, tinându-[i

respira]ia. Ar fi vrut s` fie puternic`, nu dorea ca

el s-o vad` plângând astfel.

Diego o lu` în bra]e [i o trase mai aproape.

– Iubito, ce e? Spune-mi.

– M` simt atât de pierdut`. Ca [i cum lumea

s-ar fi oprit, [i totul ar fi mort. Îl v`d tot timpul,

Diego. Îi v`d fa]a [i îi simt spaima.

Diego îi mângâie p`rul [i încerc` s-o

lin[teasc`.

– Plângi. O s` te r`core[ti. La naiba, [i eu a[

vrea s` plâng.

În bra]ele lui se sim]ea mai bine. Putea s`

cread` c` înc` nu e totul pierdut. Adormi

epuizat` de emo]ie [i efortul de peste zi.

149

Când Jessica se trezi a doua zi, era singur`. Abiase luminase dar soarele era deja sus. Întoarsecapul [i îl v`zu pe Diego preg`tind cafeaua lâng`un foc mic. Zâmbi. Pentru o clip` uit` de ce erauaici [i se sim]i fericit`. Dar zâmbetul îi disp`rubrusc.

Strânse repede sacii de dormit.– Bun` diminea]a. M-am gândit c` o s` ne

prind` bine, zise Diego întinzându-i cafeaua.– Crezi c` o s`-i ajungem din urm` ast`zi?– Îi ajungem. Prezen]a unui copil mic le

îngreuneaz` drumul. Cum te sim]i?– A[ fi putut zice minunat, dar nu mi-o permit

\mprejur`rile.– Bea-]i cafeaua în lini[te, strâng eu restul.Jessica îl privi îndreptându-se c`tre cai [i se

rug` ca ziua s` se termine cu bine.

150

Capitolul 16

Când soarele ajunsese deasupra mun]ilor, ei

înaintau cu greu prin p`dure, mergând la pas. Încer-

cau s` ajung` la poteca pe care merseser` r`pitorii.

– {tii poteca aceasta, Jess? o \ntreb` Diego,

întorcându-se în [a.

– Nu, dar sunt sigur` c` nu mai suntem pe vreo

proprietate privat`. Am intrat în spa]iul public.

Diego o ascult` gânditor, apoi î[i scoase tele-

fonul celular [i îl sun` pe Hank, la ferm`.

– Am ajuns la o potec` des folosit`, în partea

de nord a muntelui. Întreab`-l pe domnul McLean

dac` o [tie.

151

– Spune c` duce la o caban` veche, abando-nat`. Acum este în proprietatea guvernului, darpe vremuri era folosit` de fermieri. Voi ce face]i?A]i descoperit ceva?

– Cred c` Ogle a înnoptat la cabana desprecare mi-ai spus. Probabil a[teapt` un eli-copter. Domnul McLean a mai primit vreuntelefon?

– Nu, nimic. Vrei s` trimit elicopterul cuînt`riri?

– Nu, spuse Diego ferm. Nu vreau s`-l sperii.Dac` Ogle este singur, m` descurc.

– S` sper`m c` e singur, ad`ug` Hank. Îl po]itermina repede.

Diego închise [i-i spuse Jessic`I în câtevacuvinte ce aflase.

- Îmi amintesc c` am auzit vorbindu-sedespre o potec` ce duce la o caban`, în mun]i.Fermierii o foloseau în verile foarte c`lduroase,atunci când erau nevoi]i s` urce turmele pemunte. Nu cred c` e prea departe.

152

- }i-e foame? o întreb` el.- Mor de foame. Dar mai pot r`bda.- O s` ne oprim pentru cinci minute. Ne

odihnim [i noi, l`s`m [i caii s` respire, [i mânc`mce a mai r`mas. Cinci minute nu înseamn` preamult.

Cele cinci minute fur` o adev`rat` minune pen-tru Jessica. Acum se putea odihni în bra]ele luiDiego, [i asta era singura form` de odihn` pe care[i-o putea imagina.

- Doar de atât am nevoie, de cinci minute cutine, spuse Diego.

- {i eu la fel. Ochii îi sc`p`rau de fericire.Dar nu aveau la dispozi]ie mai mult de cinci

minute. Strânser` în grab` [i plecar`.

Pe la jum`tatea dimine]ii drumul intr` într-opant` mai u[oar`, semn c` se apropiau decaban`. Diego îi f`cu semn s` încetineasc`.|ndat` ce z`ri cabana, desc`lec` [i leg` calul de

153

un copac. Jessica f`cu acela[i lucru. Scoasepu[ca din tocul ei, [i c`ut` muni]ia în geant`.

Se apropie de Diego [I-i întinse o cutie cucartu[e. Acesta îi f`cu semn s-o ia la stânga, în timpce el o lu` spre dreapta.

Inima Jessic`i b`tea cu putere. Sim]ea c` nu maipoate respira.Pentru o clip` se temu c` o s` le[ine.

- Trebuie s` îl g`sim pe Tommy, murmur`strângând din din]i. Pot s` fac asta. Trebuie s` pot.

Se uit` spre Diego. El îi f`cu semn s` mearg` înainte.Ajunser` în spatele cabanei. Nu existau ferestre,

[i un firicel sub]ire de fum ie[ea pe horn. Miroseaa [unc` pr`jit`.

Diego îi f`cu semn s` priveasc` spre poieni]adin spatele cabanei, unde erau lega]i doi cai. Înspatele cabanei era un spa]iu deschis, suficient pen-tru ca un elicopter s` poat` ateriza. Se p`rea c`Diego avusese dreptate. Ogle a[tepta pe cineva s`-iia de acolo.

Timpul le era limitat. Nu puteau a[tepta aju-toare. V`z`ndu-l pe Diego îndreptându-se spre cas`

154

Jessica î[i impuse s` fie calm`. Tremura mult preatare. Rezem` pu[ca de un copac, ca s` poat` ]inti.

Când ajunse lâng` peretele cabanei Diegoarunc` o piatr` spre cai. Unul din cai nechez`, [iapoi amândoi continuar` s` trop`ie nelini[ti]i.

A[teptar` un timp, apoi Diego arunc` o alt`piatr`. Nechezatul cailor r`sun` in lini[tea p`durii.

U[a cabanei se deschise încet. Cu ochii a]inti]i lacol]ul cabanei, Diego îi f cu semn Jessic i s se apropie.Aceasta alerg cât putu de repede. Ajuns lânga el, serezem cu spatele de peretele cabanei, ridic pu[ca [ia[tept . Auzeau pa[i pe verand . Brusc zgomotul încet .

- Haide, [opti Diego.Red Ogle ajunse în fa]a verandei cu un pistol în

mân`. Diego îl urm`, în timp ce Jessica a[tepta curespira]ia t`iat`.

- Arunc` arma, Ogle! strig` Diego.B`rbatul trase brusc [i fugi spre p`dure. În

acela[i timp, Diego trase, r`nindu-l. Ogle continu`s` alerge printre copaci.

Diego se întoarse spre Jessica.

155

- E[ti bine?- Da. Nu te duci dup` el?- Nu, pân` când nu-l g`sim pe Tommy. Nu

poate ajunge departe pe jos.Se îndreptar` cu precau]ie spre u[a cabanei,

ne[tiind dac` Ogle avea aici un complice. U[a eraînchis` [i nu se auzea nici un sunet în`untru.Diego îi f`cu semn s` stea de o parte a u[ii, în timpce el trecu de cealalt`. Deschise u[a încet. Lini[teîn continuare. P`[i în`untru, cuprinzândînc`perea cu privirea. P`rea goal`. Pentru o clip`inima Jessic`i se opri.

- Tommy! strig` Diego. De sub o p`tur` s`riTommy, frecându-[i ochii.

- Ta t i !Diego [i Jessica c`zura amândoi în genunchi, cu

bra]ele deschise spre micu]ul care alerga spre ei.- Te sim]i bine, fiule? întreb` Diego. }i-a fost

fric`?- {tiam c` o s` m` g`se[ti. Am l`sat ni[te

sold`]ei pentru tine s` îi g`se[ti. I-ai g`sit, tati?

156

- Da, fiule, spuse Diego cu voce tremurând`.I-am g`sit. E[ti un b`ie]el curajos. Tata este mân-dru de tine.

Jessica plângea. Când se uit` în ochii lui Diego v`zuc` [i el avea ochii înl`crima]i, [i se întinse s`-l s`rute.

- E în regul`, îi [opti. Ai reu[it.- Am reu[it, spuse Diego strângându-i în bra]e

pe amândoi. N-a[ fi putut-o face f`r` tine, Jess. S`mergem afar`. Tommy, ]i-e foame?

- Nu, spuse Tommy. B`rbatul mi-a dat s`m`nânc. Putem s` mergem acas` acum, tati?

-Sigur c` da. Tu [i mami o s` v` odihni]i întimp ce eu o s` încerc s`-l g`sesc pe b`rbatul carete-a r`pit. Pe urm` vom putea merge acas`.

Jessica îl lu` pe Tommy de mân` [i ie[ir` afar`pe verand`. Se a[ez` pe podea, sprijinindu-se înmân`. Când atinse lemnul sim]i o în]ep`tur`. Priviîn jos [i v`zu un scorpion îndep`rtându-se de ea.

- O, Doamne! S`ri în picioare. Tommy, d`-tela o parte! E un scorpion! Se uit` în palm`. Un cercro[iatic începea s` se formeze. Diego îi lu` mâna.

157

-Las`-m` s` v`d! Te-a în]epat?-Nu-i nimic. Am antidotul în geant`.- M` duc s`-l aduc. Diego se îndrept` gr`bit

spre cai. Când se întoarse, cercul din palmaJessic`i devenise de un ro[u aprins.

- Trebuie s` plec`m de aici.- Trebuie s` te duci dupa Ogle. Dac` mai

a[tep]i mult, poate disp`rea pentru totdeuna.El se încrunt`, în timp ce îi turna antisepticul

pe ran`.- Las`-l s` se duc`. Nu te las singur`.Jessica încerc` s`-i r`spund`, dar în mod ciudat

nu reu[ea s` articuleze cuvintele. V`zu fe]eleîngrijorate ale lui Diego [i Tommy înainte s`le[ine.

Când deschise ochii, soarele r`s`rea [i Diegoa[tepta pe scaun, lâng` pat.

- Jess, murmur` el. Se întinse [i-i cuprinsemâna. Cum te sim]i?

158

- Sunt acas`? intreb` ea, privind în jur.- Da, e[ti acasa. În patul t`u. B`nuiesc c` nu-]i

aminte[ti prea multe despre c`l`toria cu eli-copterul deasupra mun]ilor.

- Mun]ii… O, Doamne, Tommy…-Tommy este bine, spuse Diego, ajutând-o s`

se întind` la loc. Mica escapada a lui Colby s-a ter-minat în închisoare. L-au prins pe Ogle [i acesta vadepune m`rturie împotriva lui Colby. Tat`l t`u s-adus ast`zi pentru a semna o în]elegere cu procu-ratura. În felul acesta, ne asigur`m c` amicul nos-tru, Colby, nu va dori s` se r`zbune.

- S-a terminat?- Da, spuse el, s-a terminat.- {i tu? Te întorci la Austin?- Glume[ti? Îmi iau concediu definitiv.O lu` pe Jessica în bra]e [i pecetlui cu un s`rut

iubirea lor ve[nic`.

Sfâr[it

159

giannijollys