Ziar r . :::f * • independent

•A N U L I I I NR. 302

■ MARŢI

/

5 FEBRUARIE 1991

4 PAGIN I 3 LEI :

't ■ : ' ■ : : ' 1 - . 1 •

Conflictul actual d in Golf ţiu este atît de im prev iz ib il; pe cîţ. pare unora. Cu decenii în urmă s-a vorbit m ult despre opoziţia Est—Vest, p înă ; cînd o serie de economişti şi politologi au desco­perit existenţa unui conflict m ult mai profund - între săraci (nu că est-europenil ar f i bogaţi, dar n ici ^Aiiar- muritori de foame) şi bbgaţi, "adică tensiunea , dintre Nord ş i , Sud (în „Nord” intrîrid ş i‘ Noua' Zeelandă, Australia ,' A- frica de Sud t- ţâ r i: colonizate m as iv , cu populaţie ,, a lbă).. A l doilea .război mondial avusese, ca temă,-iniţială lupca dintre. dicta­tură Vşi democraţie, .pentru a fi transpus apoi în lupta dintre ra­sa germanică şi celelalte.^ ■‘ Acum, războiul din Golf ar pu­

te a ; fi interpretat — * şi asta şî urmăreşte Saddam Hussein — nti numai' ca lupta definitivă' dintre feste colonii' şi imperialiştii, 'dar şi" d in tre '1 musulmani şi (iudeo) creştini.. E adevărat că, deocam^ dată, tabăra Aliaţilor j i cuprinde

*şi pe unii' musulmani,' şi pe japo- nezi.' Şi nu există ' încă motive Serioase pentru a considera ; ca a- cest' conflict se, va transforma în- tr-un mare război, religios, :cu atît mai mult;. 6u cît Vaticanul nu a recunoscut oficial' Israelul şi do-'

roşte .eliberarea Ierusalimului'; °- raşul s îînt al .religiilor.'iudaică, creştină şi mahomedană. Dacă însă îl considerăm un război al petrolului, atunci î l vom accepta ca un război al civilizaţiei tehnologice “împotriva ameninţă­r ii de manipulare; globală a sur-/

nucleară' (uraniu şi plutoniu, com­bustibil; regenerabil) şi ‘ investesc sume - imense pentru stăpînirea energiei termohucleare. ; '

Desigur,'petrolul Irakului apar­ţine Irakului şi nimeni.tiu-i con-' testă acestuia suveranitatea.' Nu­mai că nu e admisibil ca el să

CULTURA, CIVILIZAŢIA Şl... RĂZBOIUL

selor de energie — tocmai-luînd în considerare dorinţa Iui SaJ-

. dam Hussein de a stăpini sele rezerve ieftine de ţiţei din zonă. Or, în acest caz nu m âi este .vorba d e ' bogaţi' şi săraci, deoarece, paradoxal,' «monopolul

: asupra *r petrolului îi va afecta m ai mult pe cei săraci, Incapa-,

.: b i l i . să ’se mai .dezvolte ' fără el, în timp ce bogaţii' au deja Ia în d e n iîn â n u £număi alte surse deja clasice cărbune, hidroe- nergie,' plus unele surse necon- - Venţionăle (mareele/ energia geo- termală ş,a.) — "dar şi energia

sacrifice suveranitatea altuia, pen­tru: a pune m îna pe arma petro­lu lu i, ' care. este vital pentru în- treâgaV omenire. Că asta Saddam Hussein o face sub pretextul eli­berării' de sub dojninaţia mari­lor;, puteri imperialiste, în speţă âmericahăj’ e ; uri argument care-i- pbate păcăli doar pe. naivi. în realitate,; în această Iunie , a in­terdependenţelor economice, teh­nologice,' ştiinţifice şi politice; n ici o. ţară'nu-este' cu adevărat liberă,' nu poate dispune absolut^ libe r d e ' politica sa în diverse'-

- domenii; * ;

j Putem medita cu tristeţe asu­pra impactului culturii (ca; fapt de spirit şi suflet) şi* pe!de altă:: parte, al civilizaţiei (ca; produse

r materiale) asupra relaţiilor - din­tre popoare. . Cultura, a fost’ în-

f totdeauna > perm eabilă: las valorile ;• gîndului şi t creaţiei ; artistice; ale: altora; au :• demonstrat-o şl cei, v ech i,:a ii‘dovedit-o d in .p l in ..eu-

• ropenii moderni — dar şi. alte popoare. Nu s-au pornit războaie. d in .cauza gamelor muzicale, a

.unei sculpturi sau. a unei epopei..Nici măcar, războaiele zise reli- ’gioase nu s-au purtat din! cauza (dogmelor, ci pentru obţinerea u- :nor avan taje ' ce ţin de civiliza­ţ i a materială. ; ; ..1 'Capuir e generos — ; burta e agresivă şi adesea îşi subordonea- , îză creaţia m in ţii.: Probabil că o- menirea va continua în acest mod• pînă c înd civilizaţia materiala va ajunge pe întreg p ăm în tu l'la un asemenea nivel — egal' peste tot — , îneît îşi va pierde, sim-

Vţul competiţiei la nivelul macro- grupurilor geografice. P înă atunci, .gîndul m ă duce la unii oameni -de cultură de la noi,:care se am­balează în lup te ; politice, ridicole. Deh, ,tot avantajele. burţii par,să . le dicteze.,.. , - s

■Î-,W llio CALIAN

Ar .trebui să mărturisim fieca; ; Te că ruam fost capabili,să ne păstrăm calmul în faţa „tribuna? Îu iu i“ - cdristituit de Parlamentul european, la Strassbourg- şi- că, stînd în faţa televizoarelor, ne­am găsit în momente în care am exclamat 'nerVoşi: --;,Nu, asta nu e pftsib i l“, : qond amrund u-l pe domnul Petro Roman că n-a râs-1 puns::cUm cre<jeam noi'-că isc cu­vine unor întrebări evident ten­denţioasa. Pentru- ca, la sfîrşitul durei încercărir să-l- felicităm nu numai pentru calmul de care. nu-1 credeam în stare sau pentru diplomaţia dovedită; ci şi pentru mărea:'demnitate cil’ care nu s-a lăsat atras pe - căile;-' lăturalnice ale unor discuţii ce, odată de-• dansate, ar-fi putut aduce numai

PURGATOPL ; : ROMÂNIEI |

prejudicii ţării; Desigur' ţrebuib să. admitenj. că parlamentarii eu­ropeni nu pot fi la fel de bine

- informa ţi cu ceea ce se petrece în România cum sîntem *, hoj. (Nici noi n u ' ş tim ; mereu' totul). Şi- că, uneori, pot să se lase un-

• presionaţi de afirm aţif sau decla­raţii răuvoitoate ’râspîndite îti u- nele iiare ori de către unele te^ -lfe viziuni -.europeneyjf s-iExomplelt!: sînt ■ numeroase şi reminiscenţe ale • unor asemenea “răstălmăciri s-au văzut şi*în cadrul întîlniri-' lor avute de premierul român la Strassbourg. E ciudat- de exem­plu, că nimeni-n-a întrebat ce s-a

Vaier CH IOREANU

(Continuare in pag. a IlI-a)

Mare e grădina presei noastre!. O Informaţie publicată în- tr-un ziar 7 central a provocat, fără îndoială, zîmbetul cititori­lor,^chîar dacă pentru neroul“ respectiv faptele au fost prilej de amărăciune şi pagubă. Vâzînd într-o publicaţie recentă, imagi­nea unor bancnote cu alte chi­puri-, pe ele (văr închipuiţi; care;, un. cioban s-ă speriat că s-au schimbat banii, şi-a scos ce avea ascuns la saltea (ciobanii cu bani au neapărat şi saltele) . şi i,xa,;cheltuit,pe toţi ce-a mai pu-

ktUtfgăsr'fşrfiirrprăvăiil -şi tiepcrai- te, adică pe mărfuri lipsite de orice tfecere. Trezirea la reali-

' tate a fost cruntă .şi omul a a-; juns .de pomină ,— ia r . stîna lui, depozit ' de nimicuri. E . un caz izolăt. se va spune, ca şi nepu-; ţin ţaromului, nostru de a- se ţinfe. la curent cu şmecheriile, mane­vrele, găselniţele publicistice ale unei anumite părţi presei ro-

: mâne. Deunăzi,: o cunoştinţă alt- ş fel bine informată^ m i s-aplîns r de tupeul fiţuicii, ce anunţa „că- •; derea guvernului* . şi „formarea“

altui guvern,, omul fiind atît de• revoltat • de tltluriib alarmiste

de-o Şchioapă, pe - care nti - le-a- luat, totuşi, în serios, îne ît:: - n-a

c iiit şi partea-de amuzament a1 „bombei zilei“, j-espectiv lista ] super-fantezistă a 1 „noului . vern“. Tot cii cîteva zile în ur- I toS,, era îmbulzeală: la cel ce- vindea o binecunoscută-.;(de.-la;

distâriţă-'ciiiar) publica ţie; Fic-: carul cumpărător, vînzătoriil a- ; vea grijă să-i atragă atenţia:' „Nu- î e România Mare, domnule; e Ro- ; mânia Tare, e. doar o farsă". Lu- ■j. m ea 'cum pără şi farsa . . . ' Ş tim î că a făcut senzaţie şi^siâ vîndut

D«n IÎEBREANU

(Continuare in pag. a in-a)

REMEMBER

BABA NOVAC-Se'-implinesc azi 390 'de arii de

Ia acel însingerat 5 februarie •1601, cînd Baba Novac, linu l din' cei mai de-seam ă. ; viteji şi' iluştri căpitani.‘ai lu i M ihai V i­teazul,' şi-a sfîrsit viaţa .în mod tragic la C luj. ■ ? -- Profitîrid d e : faptul că Mihafl Viteazul se; afla la Viena, nobi-, limea maghiar^ a--dezlănţuit răz-; bunările sîngeroase antiromâ-' neşti. Primtil n'a-căzut Andrei Stăncel; judele; regesc a l C lu ju­lu i . ' A’-fost atacat apoi, prin sur­prindere. Baba Novac. aflat ■; la Lipova, fiind prins împreună cu preo tu l' român Saşcă. 1 .- D in ordinul lui Ştefan Csaki,. fruntaşul ~ nobilim ii maghiare, Baba Novac şi preotul Saşcă au fost aduşi îa C lu j.. In 4 februa- . rle 1601 â avut loc un proces ra­pid, bătrînul oştean. care nu­măra în acel moment peste 80' de ani, fiind condamnat la moar­te prin ărdere pe rug; Execuţia^, a avut loc a doua zi. în 5 febru- aria 1601, în piaţa ' din centrul C lujului. La început. Baba Novac a foşt i jupuit de piele, legat de două.grinzi aşezate deasupra ru ­gului încins şi stropit mereu cu apă pentru . prelungirea chinuri­lor. Şi-'a dat obştescu sfirşlt du­pă un ceas şi jumătate de groaz­nice chinuri. La fel a m u r it ’şl ' preotul Saşcă. Călăii au luat a- . poi cela două trupuri şl le-au

tras îti ţeapă, în faţă Bastionului Croitorilor, acolo unde drum ul Feleacului intra. în' cetate, n J

Cu cit cinism, şr răutate bes­tia lă consemnq cronicarul; ungur Szambskozi momentul de după tragerea în ţeapă a celor două- cadavre, faptă socotită . vrednică

y ie laudă; „N ici'nu se poate spu­ne cu ce iuţeală i-au mîncat cor­bii carnea”. - - .:■ - . , ■- 'După-victoria de la Guruslău,

■ în august 1601, poposind Ia Cluj, marele 'domnitor Mihai Viteazul s-a oprit în faţa Bastionului Croi­torilor, înfingînd în locul besti-

- alelor ţepe un vechi steag ; ro­mânesc de luptă, cinstindu-i.ast-

. fel pe viteazul şi credinciosul său' conducător de oşti Baba No­vac, pe preotul Saşcă;* Urmaşii n-au rămas nici - ei da tori: şi du- pg Marea Unire din 1918. pe lo-

,cul ţepelor a fost în ă lţa tă • o-trO-r Iţă; căreia. în 1976 i-a u rm a t, o statuie în bronz ce imortalizează chipul neuitatului erou.

Dacâ în folclorul şi legendele românilor chipuL lu i Baba No­vac şi al fiu lu i său Gruia lui No­vac au rămas întipărite ca neo­bosiţi luptători antiotomani, is­toria românească i-a păstrat i- , maginea de viteaz conducător de oşti şl sfetnic apropiat al lu i M i­hai Viteazul, domnitorul deve­nit simbol al un ităţii naţionale.

(v.m.)

A ANUNŢ ' - - ». . 8,' antinţă pe membrii săi să con- ASOCIAŢ1A PENTRU PROTE- sulte la sediul, asociaţiei condiţi-

JAREA Ş I AJUTORAREA HAN- ile pentru procurarea suplimen- D iCAPAŢILOR MOTORI, cu se- tuk ii de benzină acordat de gu- d iul în strada Kogălniceanu nr. .^v e rn handicapaţilor'motorL

VSfV

Ş? "3

|;V'-' ^ fe l* ! ; •!: ■' -i' - . >

X

. Foto; N. PETCII

CLAUZA NAŢIUNTI CELEI M A f FAVORIZATE

Barbara Kennelly, membră a• Camerei Reprezen tanţ dor dia ■S.U.A. (Partidul Democrat) a in- .trodus la 29‘ ianuarie vin proiect de lege pentru acordarea clauzei naţiunii ceiei mai favorizate Ho- m ânier şi Bulgariei pentru o pe­rioadă de. tre i. ani, începînd ctt data de 4. iulie 1991, In ce pr<veş-

; te. .României, y doamna Barbara Kennelly consideră că acordarea clauzei poate ajuta transformări- le ce au toc în ’ ţara noastră, de-, :clacînd: „Dacă trebuie “să aibă loc un,; progres î n . direcţia democra- ,

■ ţie i'ş i reformei 'economice înRo- . mânia, ^atunci' nu există nici o 1 îndoială" că clauza, naţiunii celei ;mai,. favorizate ,va asigura un sprt- ■jin-vital în reclădirea economiei ' roirn)neşti“. . - .-

. - PARLAMENTARA

- In Senatul României, după me­dierea a opt articole, Je r i a fost■ supus la • vot ’ textul -integţar ă l ‘proiectului Legii privind contrac­tul colectiv de muncă. Textul a fost'aprobat cu majoritate de vo­turi (îriregistrindu-se opt v. abţi­neri). Tot; ieri a 3ost aprobat in unanim itate proiectul Legii pri- vind'dreptul internaţional privat.

-In Adunarea -Deputaţilor, ieri s-a trecut, lâ dezbaterea pe articole â proiectului Legii pri vînd •'Impozi­tul pe salarii.- : > -v

SITUAŢIA D IN G OLF

• A .Jta fsân jan i, preşedintela Iranului, a afirmat ieri că esta gata să-l întîlnească-pe preşedin- ' tele SaddanrîHussein pentru con­vorbiri legate de restabilirea pă­cii în regiune.-- .S.U.A* au prim&t. cu răceală propunerea iraniană de mediere a conflictului- din’ Golf,: sublini­ind,’ că ele .doresc să obţină o re- . •tragere a Irakului din Kuweit şi •;nu ; înţbleg să se îndepărteze de "la acest ţel. , :•,-: • Iraku l;,va continua să Lan-

, seze vrachcte îm potriva»Israelului şi a Arabici Saudite p înă va ob­ţine victoria — a anunţat postul de radio Bagdad.' „Rachetele ira­kiene vor continua să-i atace pa agresori pînă la sfîrşitul lupte­lor. cînd Irakul va ieşi învingă­tor" -— a afirmat crâitiicul, rele- vîrid. că „preşedintele ' Saddam. Hussein şi-a ţinut făgăduiala^de

.a lovi Israelul daca Iraku l v â fl atacat". - ,1; V ’- • Tariq Aziz, ministrul de ex­

terne, irakian, califică drept „o ruşine“ tăcerea secretarului gene- neral a l O.N.U., Javier Perez do- Cuellnr, în; faţa vio lării principiir lor OJN.U.“. -■ { ^

• Mareea neagră aflată în pre» zent dera lungul coastelor saudi- te are o lungime de aprox im ativ . 140 km şi o ' Lăţime' de aproape 40 de km , fiind estimată la cir­că 1,5 milioane tone de-ţiţei. ' 1

• Richard Cheney, m inistrul apărării al S.U.A.s într-un inter­viu acordat’ 'companiei am ericane' de televiziune- „A.B.C.“, a afir­mat--că „in- prezent nu se va fa­ce avocatul: utilizării armei nu­cleare*^ împotriva Irakului, avet- tizînd însă câ. Bagdadul „va tre­ce un prag“ J n actualul conflict din Golf, dacă va folosi arma chimică.

• -Tunurile de 406 mm ale cuirasatului american ’Missouri (cel mâi mare calibru' de pe Vreo. navă de război) au intrat pentru prima dată in acţiune, borrtbar- d ind poziţii .fortificate iraktena din sudul Kuweitului — a anun­ţat ieri comandamentul forţelor americane. Pînă în prezent nava M’issouri a fost folosită - num ai’ pentru, tiruri de rachete de .croa­zieră Tomahawk împotriva unor obiective irakiene.

• ln c u n u l ultimelor 24 de ore, forţele aiiate-din Golf au pierdut alte două avioane: un 'bom bar­dier „B-52“ .şi un- elicopter anti­tanc „Cobra" — a confirmat ge­neralul american Robert Johnsto- ne, precizînd că pierderile nu uu fost datorate tirurilor inamice.' •- La Jeddah, doi membri ai personalului m ilitar american au fost uşor răniţi în urma unui a- cac efectuat de un agresor care a tras mai multe focuri asupra • u- nui autocar, după care a dispâ-- XUt • -

I ' 0Inccpînd cu ziarul do m îincî ,

„IM AGIN I BLINDE DIN TÎRGU MUREŞ11

. — Jurnalul telespectatorului , DORIN SUCIU — .

în legătură cu cvcnimcnltlp t o Tîrgu Mure? !.

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

PUNŢI: SPRE tlJNOAŞIERE

CENTRUL DE STUDII DE LITERATURA*

belgiana "/^-;-'j ;:în articolul dedicat, Centrului

cultural francez, scriam despre pansele de invidiat ce n i se o- feră. Practic, aproape în toate domeniile. '

La puţin timp de la înfiinţa­rea centrului francez, am fost prezent la prima manifestare a Centrului dc studii de literatu­ră belgiană, centru; condus de doamna eoni. univ. dr. JRodica Lascu-Pop: Cu acest prilej au fost prezentate romanele, scrii­torului belgian Albert Aygues- ■parse, Momentul adevărului ţ i Nonconformiştil. apărute la edi­tura Univers anul trecut, în traducerea d-nei Lascu-Pop.- DeSfJl"e momentul în sine, des­pre cele. două romane, despre opera Scriitorului belgian ţ i per-; sonalitatfcrt- sa au vorbit dl. Li-

. v iu .. Petreseu. ’ 'doamnele Irina ” Petraş Poantă şi Voichiţa Sasu,

dl. Mircea Muthu. Despre poe- . tu l Albert Ayguesparse, a vor- "b it ,dl. Horia Bădescu. care a şi dat citire celor Şapte sărbători sacre, din ^care, pentru dv., ln traducerea aceluiaşi Horia Bă-

i descu,: publicăm Prima sărbă­toare: Fericirea tăcută a pietrei. Roca/ trăind In inima -Uitării,

f Visul eternităţii/ Închis într-un tipar efenaer. Refuzul/ vidului. Straniul foc a l antracitului/ In inima spaimei. Cristalul definind

. transparenţa/ cerului goL- Furat adîncului, torentul/ de lavă dă- ruie drumul spre lab irin t:/ Din 'cea mai umbroasă crăpătură a păm întului se îtaalţă/ întuneca­tele flori de sulf între cuţitele şisturilor*.

ASOCIAŢIA „PRIETENII JAPONIEI”Sîmbata • trecută a avut loc

constituirea Filialei clujene - a Asociaţiei „Prietenii Japoniei”, asociaţie ce îşi a re . sediul ţn Bucureşti, fiind condusă de dl. Florin Vasiliu. Intilnirea-'cu fe­nomenul nipon nu este de loc in- Hmplătoare.' Ea vine după ani de marginaîizare- impusă-şi nii dorită, vine ca o dorinţă fireas­că de reintegrare, de „deschide­re ambiţioasă şi fertilă către universalitate* (Florin Vasiliu). E de fapt, - începutul uriui dia­log între cele două culturi sau, ^mai exact, în cadrul .cuprinză­tor unic al culturii” (Florin Va­siliu). Cîteva: date';despre -iPrie-, tenii Japoniei" ;sînt necesare^ Ele ne sînt date de revista lla iku {nr. 2/’90): ;, Asociaţia - -reuneşte

, persoane de diferite profesii -şi îşi propune-: să deschidă în ca­drul membrilor asociaţiei -şi' a publicului • românesc interesul pentru cunoaşterea culturii . şi civilizaţiei nipone, a poeziei hai- ku şi -a cunoştinţelor istorico, literare şi estetice pentru Înţe­legerea acestei specii de poezie... Asociaţia va stabili contacte cu . asociaţii- sau publicaţii- din (ară şi străinătate cu profil cul-

/ tural sau turistic, sau. contacte directe între membrii asociaţiei, şi persoane particulare din Ja- ponia în 'aceleaşi scopuri*.- : /

; Pe marginea' -activităţii viitoa­re ■ a filia le i: clujene, s-au pro-

' nunţat d-na O limpia Deşliu, Dan

Damaschiri, 'scriitor, Daii Lehe-

. ne, economist, Ştefan Caia, arhi-

. tect, Mircea. Olariu, instructor.

Casa7 municipală- de cultură,

i C luj, gazda Intllnirii, d-na Li­

via Bucurescu, d-nii Teofil Voi-

; nescu şi Loyâsz Miklos. A fost

' pusă la dispoziţia eelor prezenţi

revista asociaţiei, lla iku, d in .care

, au~ şl apărut trei numere. Sînt

de semnalat în paginile .revis­

tei, prezenţele clujene, v interviul

' cu Aurel Rău,, ia r între haijini,

-/ loan Milea, Vasile Jgna, Augus-

tin Pop, O limpia Deşliu (rir.2/’90).

O limpia Deşliu,. loan Milea şi

/ Augustin /Pop în nr. 3/‘90. 'U n

început bun şi promiţător, dă­

tător de .speranţe. ( i

: ' . • Dcmostenc ŞOPRON

.A . -fc.

TUR DE ORIZONT• M ii de producători de lapte

din Ungaria au manifestat joia trecută la Budapesta şi în alte mari localităţi în favoarea a-- doptării de măsuri urgente pen­tru -lichidarea enormelor stocuri/ de produse lactate acumulate în ultimul timp. La, Budapesta, adunate în faţa Parlamentului

2,82 leva pentru un dolar) • Apropo de C.A.E.R.: dacă timp de 20 de arii Cuba a be-

. neficiat de un - comerţ preferen­ţial cu ţările C.A.E.R.. în viitor va avea acces: numai la infor­maţie -şi va. fL . partenerul lim i­tat de , cooperare cînd acest or­ganism se va transforma în , Or-;

şi protejate de un impresionant vganizaţia pentru Cooperare 'In- cbrdon . de poliţişti, aproximativ ; ternaţională . (O.C.E.I.) şi care va 6000 de persoane au distribuit elimina statîitul preferenţial a- gratuit lapte trecătorilor, . Peşi /cordat Cubei, Mongoliei ^şi Viet- în perioada 1,987 ţ- 1990 produc- hamului. Această hotărîre va de- ţia de lapte a crescut în medie veni oficială la' ultima reuniu- cu - 118.000.000 litri preţul a- ne a C.A.E.R., care va' avea loc cestuia s-a majorat conside- la 28 februarie, ,/ la Budapesta rabil datorită' reducerii eub- / # La Ilarare s-a 1 încheiat cel de venţiilor de stat.' P o triv it. mi- / al Xl-lea Congres : al Ofgantea-, nisterului'agriculturii din Unga- ţiei Internaţionale a Ziariştilor ria, producţia de lapte trebuie (O.I.Z.), apreciat de toţi parti- redusă cu 20 de procente -peniru cipanţii ca. fiind primul congres a permite absorbirea exeeden- desfăşurat în mod democratic tului existent • Tot-din Ungaria; din istoricul acestei organizaţii, începînd cu ‘data de 1 februa- ; P rin 'vo t secret şi repetate scru- rie s-au majorat preţurile de / tinuri au fost alese noile orga- consum la energia electrică în .ne ;;de ..conducere, în frunte cu

Armando Sobral (Brazilia), pre-medie cu 50 la sută ia r ' la bu­teliile de - gaz - cu aproximativ 80 de procente • Începînd cu data de 1 februarie şi în Bul­garia s-a instituit obligativitate:! schimbului. valutar pentru cetă­ţenii ţărilor membre ale C.A.E.R. care se deplasează în această ţară. Valoarea schimbului , valu­tar m in im obligatoriu de perr soană pe z i ' este d e : 15 dolari S.U.A. sau contravaloarta aees-

-tora In faltă valută convertibi­lă. ; Călătorii în tranzit - care îşi întrerup călătoria în Bulgaria sînt-obligaţi să schimbe 10 do­lari. Fac excepţie de la aceas­tă măsură diplom aţii;, delegaţii oficiali, turiştii sosiţi prin com­panii turistice, studenţii' străini. La efectqarea schimbului valu­tar urmează să se folosească

, şedinţe, Gerard Calinot (Fran­ţa), secretar general, ,şi Grigore Marian (România), trezorier o Pentru; britanici, Saddam Hus-

, sein a devenit ce] / mai detestat om din lume, lu îndu-i: locul lu i Adolf Hitler, care deţinea acest • .record** - iată' rezultatul unul sondaj de opinie realizat printre, vizitatorii celebrului muzeu al figurilor de ceară de Ia Londra

r * In Turcia căderi masive de zăpadă' săptămîna trecută.- A- proximativ 2000 de localităţi ru­rale au fost complet izolate de restul lum ii. Principala magis­trală rutieră a ţării, care’ lea­gă Europa cu Asia,' a fost / blo­

cată pe ruta Ankara — Istam-

bul. Peste 70 de localităţi din

cursul de bază“ • al levei faţă ; .regiunea Samsun au rămas fă- de "dolar (la 31 ianuarie era de ră electricitate. :

BILA ALBĂNe-am obişnuit să vedem ' în ju ru l nostru numai ce este urit

sau incorect Şi aşa trebuie, pentru că numai sesizîml răul, îl putem elimina. Dar să ne am intim din cînd în cind şi de beea ce e pozitiv în viaţa noastră.

• L IN IA DE AUTOBUZ NR. : • F IRM A „PRITAX" rămîne 29: şoferii şi-au „făcut un obicei” consecventă tarifelor iniţiale. O din a-i aştepta pe „întârziaţii* ţ cursă centru-Mănăştur (capăt) e care fug după maşină: Cele cî- 5 taxată cu 50 de iei. preţ rezoria- teva secunda în plus de stat în bil, dar vmai ales constant (nu staţie, nu cred că îi încurcă pe. -şoferi lă - numărul de curse, şi acel' .mulţumesc"' pe care îl au­z i , , adresat şoferului, te face să te simţi bine, efectiv. Nu dau numărul de autobuz, .pentru - că toate cele trei maşini de pe tra­seu au aceeaşi .comportare.*

variază în funcţie de oră,' con­diţii meteo etc.); Este bine, căci poţi şă , ştii întotdeauna dacă banii din buzunar îţi permit să iei un taxi, şi apoi se evită mo­mentul penibil al „negocierii* cursei. ■

AGENDATeatrul Naţional — M-a m

JUCAT ÎNTP.-O ZI, ora 10. .

/ Universitatea liberă prezintă azi. ora 17, în sala mică a Casei

-universitarilor, - expunerea: „STA­BILITATEA SISTEMULUI SO­LAR*, prezintă lector . univ dr. Bazii Pârv; , ora 18. expunerea: „SISTEMELE V II SISTEME INFORMAŢIONALE*. Prezintă, Corina Roşioru, cercetător ştiin­ţific. : '

RADIO

Programul Studioului de Radio C lu j: 6,00 — 8,00:; „Bună dimi­neaţa* , — , Actualităţi şi muzică; 10,00 — lim b a noastră; 10,30:— Divertisment muzical; -, '11,00 — Curierul prefecturilor; 11,20 Piese instrumentale; 11,30 — Sa­lonul. artelor; ,. 12,00 — Concert de prînz: arii din opere; 12,30 — Ateliere muzicale; 16,00 — Pro Natura; 16,30 — Varietăţi - muzi­cale; 17j00 — Buletin de ştiri; 17,10 — Vîrstele şlagărului;* 17.30— In terpe lări;' 20,00 — lif tu r i literare; 20,30 — La fîntina do­rului. . .. ;’ ,/ ' ' ... ► .

F IL M E ~ l | ;g r o l

• NU VREAU POHNO <8 ; 10; 12i 14; 16; 38; 20).. Interzis sub 18 ani — Repub lica • KARA^E K ID (9; 11,30; 14; 16,30; 19) • A D IO DRAGA N ELA (12; 14; 16;18) • DESENE AN IM ATE (IOV — Dacia • SEXM ISS IO N . (9; 11,30; 14; 16,30; 19) • ŢINUTUL UI­TAT DE TIM P (12; 14; 16; 18) • DESENE ANIM ATE (10) — Mărăşti • NU POŢI OPRI MU­ZICA- (9; 11,30; 14: 16,30;' 19) — Victoria • CREATORUL DE IM A G IN I (9; 11;M3;-15; 17; 19)— Arta • CAMPIONUL, serii- sle I şi I I (12; 14,30; 17) — Mun­citoresc M AIMUŢA NEAGRA (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Favo­rit • RĂZBO IU L STELELOR, seriile I şi I I (9; 11,30; 14; 16,30;19) — Timpuri Noi.

M ULŢUM IR I

Asociaţia pentru protejarea şi ajutorarea handicapaţilor, filia­la C lu j mulţumeş te . : domnul ui director Victor loan Frunză, domnului ‘ impresar . Vasile Toşa precum şi • întregului colcctiv ar­tistic şi tehnic de la spectacolul „M-am jucat într-o zi“, — pen-r tru înţelegerea profundă ă: con­diţiei persoanelor handicapate, oferind în beneficiul asociaţici spectacolul am intit. . .Deci, se poate şi civilizaţi - ’

Fotbal - ■. . - . . . . . . . . . . ///.

După infringerea felelor, a urmat (inprevizibil) cea f bâielilor! /

• (f)„U“ — Crîşul Oradea 87—60 • (m) Dinamo — „U“ 71—6G• Campioanele şi momentul adevărului • Rezultatele completeale etapei • ■ \

In campionatele naţionale de denţesc. Determinate de atmos- baschet, echipele lui „U*, insta- fera- de patinoar care a domnitlate (neînvinse) confortabil în în sală. cele două formaţii s-aufrunte „navigau* pe ape sur- angajat Intr-o adevărată, cursăprinzător de liniştite, dar iată de alergare, cele mai afectatecă odată cu apropierea ţărmului fiind gazdele, a căror tehnicita-s-au stîrnlt si valurile, care au te a fost greu de valorificat cusurprins,. se , pare, nepregătite mîinile îngheţate. Un spectacolechipajele şi cîrmacti.^- Primele aparte a oferit doar Gabnelacare au „intrat la apa* au fost . Badiu, caro a reuşit să mai în-fetele, la ,Rîmnicu -Vilcea, în es călzească atmosfera, prin „exer-caln din etapa a 13-a, fiind îri- ciţiile liber alese* de sub pa-▼însc practic, de numni două Ju* nou, Intr-o coregrafie personală,cătoare (Antoaneta Barbut şi cotată cu. 32 de puncte, evoluîndMagdalena Moise), binecunoscu- ° adevărată vedetă ce este.te ca realizatoare „de la distan- Diferenţa de pe tabelă s-a rea-•ţft*, dar mal ales de propriile lizat între minutele 12 (scorslăbiciuni: lipsa de coeziune' şi 27—16) şi 20 (54—19), Intervalambiţie, dominante, momentan, ^ orădenccle ' au reuşit săIn „cmeiiil* clujean. In plus, . , __• ___ ,,pionul num it Tunde Enyedi, se transforme o aruncare liberă , şt

pare că a jucat, strategic, un. să însene un coş! Deci,rol „cheie* în angrenajul echi- scor final 87—60 (54—19), rcali-pel. Astfel, cu o infrîngere la de Badiii 32, Moroşanu 13, {«ctlv şi cu m joc mai puţin ^ #Drngoş 6, M isăilă 8, Simion 4,putat (cu Conpref Constanta, din „ ■ __ .. .etapa 14-a), meciul cu Crişul Manasses 10, Popa 4, VelicicaOradea de srîmbătă, din Sala 8, Dragoste 2, pentru „IT*, res-sporturilor, a fost abordat dc pectiv Marchiş 16, Popa 12, Se-«UHlente ca pe o primă treap- re 7 p utidu 9, MicWu 9, Be-16 Sn tentativa de revenire. pe • ’ ___ _ ■primul loc al clasamentului, o- rinde 7. Pentni campioane ui-: cupat Sn prezent de Sportul Stu-.. mează un adevărat moment al

adevărului, mini-turneul din Ca- ' pitală, în intervalul 7— 11 fe- ' bruarie urmînd să întîlnească,' In ordine, pe Voinţa, Sportul

Studenţesc, şi O limpia. - Noi le dorim succes. Ş i acum rezulta­tele complete ale etapei cu nr. 15: Conpref — Sportul Studen­ţesc 53—06 , Gaz Metan ■ Mediaş — , O limpia 62—77, Comerţul Sf. Gheorghe — .Voinţa Bucureşti 63—73. Metalul Rm. .Vîlcea — Politehnica Timişoara 121—64, Voinţa Braşov — Mobila Satu Mare 98—45.

In/Cam pionatu l masculin s-au jucat meciurile etapei a 16-a. Surpriza etapei a fost consem­nată In Capitală unde Dinamo

. (locul 8) a adus prima înfrîn- gere a clujenilor flocul 1), cu scorul de 71—66. Amănuntele

m ult aşteptate nu le putem o-

feri. In delegaţia clujenilor nea--

vînd loc şl un. ziarist Celelalte

rezultatei Automatica Buciireştl

—- I.C.E.D. 90—82, Steaua —

Balanţa Sibiu 124—68, ELBA

Timişoara — OŢELINOX Urgo-

vişte 100—90, I.M .P5. Oradea —

' Rapid Bucureşti 77—68, Farul

— Sportul S tuden ţie 84—59.

Mircca Ion RADU.

„ U R N I R E A ALBĂ IU L IA 1-0 (0 0)Cîteva sute de spectatori au în ­

fruntat duminică, în „matineul* de la ora 11,30, vremea geroasă, îm blînzită totuşi de un soare strălucitor, esistînd pe „Munici­pal* la partida apiicală de • ve­rificare a , pregătirilor, susţinută de „U* în compania echipei de divizia „B‘ , Unirea Alba Iulia. In finalu l . partidei s-au auzit^ chiar -şi unele aplauze, ce-au răsplătit în egală măsură efor­tul depus 90 de minute de cele două protagoniste,, efort îngreu­nat de terenul îngheţat bocnă. -

Mobilizaţi de vremea (geroasă, jucători] ambelor echipe 'au aler­gat mult de tot, oferind partl- - dei un ritm viu, cu sublinierea că balonul a circulat mai mult Intre perimetrele celor două ca­reuri mari, că fazele de poartă au fost mai zglrclte. „U“ , a a- vut mai m ult iniţiativa (dova­dă şi raportul de comere: 8—1), dar atacul continuă să răm înă un' deziderat, respectiv fazele de finalizare au fost puţine şi im ­precis rezolvate. Dar cum- aces­ta a fost primul Joc de verifi­care a pregătirilor, perioada ce* urmează va trebui folosită' cu maximă intensitate, ca pe suportul pregătirii fizice generale să fie implementate tehnica şi tactica. In acest fel .vor dispare unele nesincronlzim în . plasamentul jucătorilor la primirea pasel, vor dispare bilbîiclile iar . atacul

va putea deveni mai percutant.. Totul * pe : fondul ' unei pregătiri disciplinate, în continuare, al asimilării „din mers*: a proble-r. mei or de tehnică - şi tactică. u'S

Echipa ; oaspete, pregătită des ex-intemaţionalul Comei Ţălnâr, a oferit o plăcută surpriză în privinţa tenacităţii, al bunei or­ganizări a defensivei, respectiv a rapidităţii cu care echipa a trecut din apărare în atac. •

întîlnirea s-a încheiat cu un succes la lim ită al echipei' „U*. printr-un gol' - d e . . . portar:- iţi min. 74, Pojar a centrat Jna lt şi cu efect, portarul formaţiei. oas-

,-pete orbit de soare, ' a ' sărit a scăpat balonul din m ină, reprin- zindu-1 după ce In aer depăşise linia porţii. ' — ••

Brigada clujeană alcătuită din Dan Crăciun (la centru), Mircea Ciglcnean şi Gheorghe Brad (la tuşe) a condus corect şi compe-: tent următoarele formaţii:Naghi (Colccag, 46) — Ghenjian (Năstruţ, 64), Neamţu,. Manase,-. Pojar — Falub (Dican, 46), . Do­brotă (Zanc, 46), Buliga — Mun-- tean (Tâmaş, 66), Dochia (Popes- cu, 46), Matei. UN IREA: Sc liuc— > Nichiniş, Mărgineanu, Ilie, Geor»; gescti — Ras, HIncu, Borşa, Ti-, mar — Mitrache, Popa (în re-, priza secundă au mai Jucat S.. Mărginean, Pop şi Burghelea)..

.Victor MOBEA

PAGINA 3 ADEVARUt DE CLUJ

— Ce se întîm plă cu terenurile d in . extravilan rămasei lâ dispoziţia comisiilor comunale, orăşe­neşti .ţi municipale? .

ţţ~ Aceste terenuri,' ne spune domnul “ing . Augus- tiri: Todea, trec în proprietatea privată a' Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea şi Amenajarea Ru-1 ralâ,-urmînd a fi puse de. către acestea .Ta dispo­ziţia celor care doresc să întemeieze sau să-şi dez­volte ferme agricole prin închiriere, concesionare saUivinzare. Unele pot răm îne şi în administrarea primăriilor/pentru a fi vîndute sau concesionate; celor care doresc să-şi construiască locuinţe, pre­cum şi pentru amplasarea de obiective social-cul- turale snu cu caracter productiv. - ^ -

— Cum se-va proceda în cazul islazurilor şi pă­durilor?, - t; .. • v .. , _ • ,

— Paralel cu • stabilirea dreptului,de proprietate" pentru cetăţenii stabiliţi de lege, comisiile vor sta­bili şi suprafaţa islazurilor; comunale. . Aceasta se formează: din însumarea suprafeţei islazului aflat în prezent în administrarea primăriilor şi din su-,’ praiifeţele provenite d in islazuri care au fost date 1 ln folosinţă unor cooperative agricole, precum şi - cele. care au 1 fost transmise 'unor unităţi de stat. Vor f i preluate num ai terenurile care sînt folosite ca păşuni sau arabil. Fac excepţie terenurile ca-, re, deşi provin d in terenuri , comunale, sînt, în, pre- lent, plantate cu vii sau cu pomi fructiferi, sau

, sînt folosite pentru producerea legumelor. In lo­cul acestora, unităţile în cauză vor atribui alte te­renuri pretabile pentru pajişti. î ;

Islazurile comunale trec în proprietatea comu­nelor, oraşelor şi municipiilor, respectiv în admi­nistrarea prim ăriilor prin decizia prefecturii pentru •J fi folosite ca păşuni comunale, şi pentTU pro­ducerea de furaje cultivate şi de seminţe pentru culturi furajere. V -

Comisiile-comunale vor analiza , şi stab ili,- îm -.

Am consultat pentru dumneavoastră:

preună cu organele silvice,, fostele păduri comuna^ •le care au fost" trecute în proprietatea statului şi înregistrate în amenajamente silyice. Se- va întocmi" o documentaţie care. se va înainta, comisiei 'Jude-

. ţene j cu propunerea ca acestea, să fie trecute în : proprietatea comunei şi exploatate In regim silvic.

"De asemenea,' la cererea foştilor proprietari sau a •moştenitorilor acestora cu domiciliul în localitate, li se'poate atribu i o suprafaţă de 5000 m p de pă­d u re : de fam ilie cu obligaţia' de a o exploata în regim silvic. Aceste' suprafeţe’ vor fi' acordate din trupuri izolate sau din lizieră pădurilor. >

Zona montană ridică probleme deosebite?— Fam iliile din zona montană dare se'încadrează

în prevederile art. 21 din lege, vor solicita în scris primăriilor locale acordarea în proprietate a tere­nu lu i agricol Ia care le dă dreptul legea. - . Primăria va constitui o comisie formată din pri­mar, secretarul primăriei, inginerul agronom de la Ocolul agricol şi 5—10 gospodari şi intelectuali carc se bucură , d ţ prestigiu din localitatea res­pectivă. _

i vi Comisia vii analiza în plen cererile primite şi stabileşte familiile} îndreptăţite să primească te­renuri agricole,- av înd . în vedere-mai multe crite­rii: vîrsta p înă la 40 de ani, cunoştinţe şi practică agrozootehnică specifice zonei, putere de muncă, o bună comportare moral—cetăţenească. . V

Suprafaţa atribu ită trebuie ,să asigure posibilita­tea solicitantului să crească m in im um 15 bovine sau ovine. Aceasta este.^de fapt, şi o obligaţie. Pe baza titlu lu i de proprietate primăria -locală emite decizia de atribuire a terenului, iar proprie­tarul -are obligaţia : să se înscrie cu suprafaţa res­pectivă în cadastrul func iar ,; registrul agricol şi la secţia financiară.

. Ion RUS

NOllf REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE PRIVITOARE LA COMERCIAiyîl (IV)■ >— Este, acest lucru valabil fi in dazui filialelor din alte judeţe sau din străinătate? v‘ :

— Daâ. Aceeaşi obligaţie o au şi sucursalele sau filialele. Indiferent că sîn t ale unor şocietăţi co­merciale de naţionalitate română;sau societăţi co­merciale străine. Dar principiul acesta a l unicită­ţii: este -valabil num ai în interiorul-unui' judeţ. Distincţia trebuie să se realizeze numai faţă ’ de firmele’ înscrise în registrul judeţean. E un lu­cru uşor de înţeles pentru că nu se poate rea­liza,' cu tehnica d in dotare la ora actuală, o in­formare promptă . cu toate înregistrările din ţa ră ., Ar însemna ca in fiecare zi, oficiul naţional al registrului comerţului; care primeşte informaţii de la oficiile , judeţene, să le difuzeze simultan la toate oficiile judeţene, pentru a f i înregistrate. Asta ar - însemna - informatizarea Completă a ofi­ciului pe plan naţional. Deocamdată nu se poate, de aceea şi legea este mai puţin severă. Ea pre-. tinde doar să nu se confunde firm a cu alte fir­me diri acelaşi judeţ. Dacă cineva îşi deschide o sucursală În alt judeţ, trebuie de asemenea să consulte registrul acelui judeţ ca nu cumva In acel judeţ să existe o firmă cu nume identic. Acelaşi lucru este valabil şi pentru un comer­ciant care vrea să înscrie o firm ă comercială de naţionalitate străină. La fel, societăţile comerciale care activează în alte judeţe din România, pot deschide, sucursale1 In judeţul nostru,' dovedind că s-au înmatriculat lă sediul principal şi aducînd' toate actele care au servit la înregistrare. în acel judeţ. In privinţa verificării şi notării datelor, există aceleaşi exigenţei .. "■/_- .-

. — Iatâ-ne ajunşi Ia un alt punct al discuţiei;- faiimentuL ' ' > . . .

— Falimentul nu e de dorit desigur ş i'n ic i nu e momentul să speriem pe nimeni cu spectrul fali-

' mentului care înseamnă practic imposibilitatea de

a mai plăti; de a-şi mai onora obligaţiile. El poate fi consecinţa unei neîndemînări, unor scăpări care deodată sau ' treptat, prin. acumulare, au produs această, consecinţă. 'Dar mai poate fi şi consecinţa unor fraude. Legea este înarmată cu toate mij-

Joacele de lup tă împotriva fraudelor şi este, aptă- ■să: reglementeze lichidarea societăţilor comerciale

care au falim entat in aşa fel ‘îneît să- protejeze _pe cei care de bună credinţă au «încheiat aţaceri,

4 u investit bani. Sigur că ar f i bine să nu se '-ajungă niciodată la faliment, dar vreau să accen-

tuez îndemnul meu la prudenţă pentru cei ce vor sâ. încheie afaceri. Rostul registrului comerţu­lu i este de a asigura publicitatea pentru tot ceea ce priveşte viaţa comercianţilor, indiferent că sînt persoane , fizice sau juridice. Ş i toate momentele esenţiale cu caracter patrimonial din sau cu efecte -patrimoniale sînt reflectate în acest registru, Co- merciănţil devin ,astfel persoane publice. înainte de a încheia' o afacere cu o societate comercială cu răspundere lim ita tă, este bine ca partenerul ca­re va face o investiţie să se asigure că această societate are „vărsat" capitalul social pe care îl

. . afişează în prospect, în • publicaţii, în oferte,-^ ca }‘ fiind^ capitalul societăţii. Subscris sau vărsat nu

e totuna. Subscris nu înseamnă decît promis. Im ­portant este ceea ce a intrat efectiv în: patrimoniu.

; Societăţile; cu răspundere lim itată par a fi mai la indemîna celor ce pornesc la drum cu bani mai puţini.' Dar partenerii serioşi vor ^verifica In .pre­alabil jdacă .pot acorda credit unor asemenea so­

cietăţi comerciale. Vor decide, probabil în-, funcţie de capitalul vărsat, ,nu d e ce l subscris. Totuşi, cei ce-şi imaginează că vor putea face afaceri mari cil bani puţini, trebuie să reflecteze încă odată îna­inte de a porni l a . drum . Eu le doresc tuturor succes. • . - -

Demostcne ŞOFRON

SEvSGHIWBÂ BAMIL?' Oficial, sintem asiguraţi că nu : : .se vă produce reforma monetară Zvonul, însă, a fost lansat' şi -es- ; • te imposibil să anihilezi scepti­cismul- oamenilor. în consecinţă, lUmea a dat năvală la C-E.C.-uri^ să-^i depună (scoată) bănii, alţii

-se înghlşsuie- în magazine să-l • cheltuiască, a lţ ii' sînt . 'd e ru ta ţ i * Eu una, nea vînd bani,' n-am nici

-griji. Interesată, să ştiu pe ce aş putea cheltui banii (dacă i-aş a- vea). am făcut; un raid prin va- ia­durile financiare ale oraşului. i ‘

La cafeneaua „Mamaia" nu mai găseşti picior de rom care să-ţi vîndă a un M ă aşteptam la această retragere strategică, aşa • că prezenţa unui întreprinzător li­căre vindea a,ir m-a surprins. M-a- surprins, insă,* şi preţul au- - rului care s-a liberalizat'la 2000— 2200 de lei. Speculanţii n-au acum nevoie de bani, şi-au făcut plinul şi aşteaptă liniştiţi ncile ocazii ce urmează să apără.

în faţa -Băncii Naţionale din Piaţa Unirii (fostă Libertăţii), nu departe de locul unde, în 21 de- cembrie 1989, s-ă adus ' libertăţi jertfă de sînge omenesc, se fac afaceri cu valută; Dolarul costă, acum,-230. lei, marca, germană — 150 de lei, forintul — 2 lei. U n * ' gă grupul de comercianţi se o- preşte o doamnă bine îmbrăcată, : anunţă că are de vîndut 10.000 de forinţi, vine un băiat de nici 20 de . ani. scoate 20.000 de lei

NOTA ' . - . ......

ZERO LA PURTARE!Aşteptăm de mai bine de un •

ăn ca lucrurile,să intre în matca lor firească şi fiecare să ajungă - la locul pe care îl merită. ‘ D ar >■ cerne greu sita tim pulu i şi . ,V mai şi „scapă", uneori ceea ce ar ’ trebui să .dispară de fin itiv .; ‘I-a scăpat pe ju n ii ca brazii .care, de • lun i de zile reazemă pereţii-din ■ zon a : băncii, tndeletnicindu-se : nestingherit cu, .schimbul* - de valută (de, tot e mai comod de- cît. opt bre într-o fabrică i-a scăpat şi pe cei care se în ­chină slugarnic -, In faţa Măriei-

. Sale, Banul. ,M ă aflam într-o frizerie tinde .

oamenii îşi aşteptau cum inţi rtn- " dul. X a iînV m om ent dat apare i un grup de „oacheşi", care pre- , tind că au „rînd rezervaţ" şi se aşează cii dezinvoltură pe scaii^ ne. La urma urmei; nu asta m-a revoltat cel mai m ult (că ne-am obişnuit cu tupeul de orice cu­loare), ci atitudinea frizerilor, care au început să chicotească a- m uzaţi, de 'indignarea clienţilor ce s-au văzut daţi de-o parte; ca nişţe obiecte. De ce, s-au purtat aşa? Pentţu un bacşiş? Doar pentru' atît? . . .

F. SERG IIIE

• P.S.. Orice asemănare /Intre cele scrise mai sus şi cele întîm- plate joi, 28 ianuarie a.c. (în ju ­rul orei 12— 12,30) în Frizeria din Piaţa M ihai Viteazul este absolut întîmplătoare. . i ..

PURGATORIUL ROMÂNIEI(Urmare din pag. I) .

Întîmplat de fapt in 13 iunie îa Bucureşti, cineva reţinînd, In schimb doar că m inerii au de- vastaţ. instituţii ale Capitalei. La fel! de ciudat este că pe nimeni n-fii Îndurerat soarta unui neno­rocit .călcat.Jn-picioare şi lovit pe străzile oraşului Tîrgu Mureş, scenă văzută de întreaga Europă, dar s-a găsit cineva interesat de nn proces între un general şl scriitorul Sfitfi Andras — despre care nu ştie nimeni, sau despre o carte scrisă In lim ba maghiară de pastorul Tcikes, Nimeni nU s-a mirat cum de acelaişi pastor n-a ac­ţionat ln'judecată un ziar italian

1 care a publicat un interviu ca-, lomnios la adresa României, mul- ţnmindu-se să nege că l-ar fi n- corclat, dar mulţi au crezut efi viitoarea lege‘ a presei din Ro- mânia vn Îngrădi libertatea cu- vlntului. • T

Pisate e ciudat că s-n întîmplat •ţajj d a r : este explicabil. Mai în-

tîi, prin virulenţa deosebită a u- rior fapte petrecute în ţară, caro impresionează prin ea însăşi, fas- cinîndu-1 pe observatorul străin, care este a b ia . apoi interesat de cauzele ei. Cauze care, în astfel de situaţii, sînt greu de desci­frat, m ai ales In condiţiile în care forţe politice doresc, din- tr-un motiv sau altul, ca acestea să răm înă ascunse. Apoi, inter­vin declarăţiile făcute de persoa­ne din România despre eveni­mentele respective şi, în general, despre starea 'din ţară. Persoane care nu adm it că Rom ânia îna>- intează spre democraţie, ţara ră- m înind, ln viziunea lor, în sta­diul în care se'găsea la Revolu­ţie. E un blocaj care cq m ultă greutate poate fi despărţit -de reavoinţă. ’ , :

Evident, România putea I I ad­misă ca invitat special In Parla­mentul european odată cu’ alte cîteva ţări din sud-estul Europei. ■

.Pentru că nu sîntem deloc 'mat ncdemocraţi decît bulgarii, ruşii

ori chiar ungurii atît de lăudaţi. Puteam fi' admişi. Zic, dacă nu se Intîmplau două evenimente regretabile: de Ia Tîrgu Mureş şi d in 13—15 iunie din Bucureşti. Ş i dacă unele ' persoane şi cercuri n-ar f i considerat că trebuie să prezinte în străinătate situaţia din România într-o viziune cel puţin originală. S-a scris m u lt pe a- ceastă temă şi s-a vorbit la fel

, de m u lt. Un lucru- cred că ai trebui să fie reţinut. Dacă dom­nul Petre Roman a parcurs ta Strassbourg, împreună cu Româ­nia, un purgatoriu la care noi, uneori bucuroşi, alteori întristaţi sau curioşi, am asistat din foto­liu, era obligatoriu ca şi întllni- rile .celorlalţi români cu Parla­mentul european să fi fost trans­mise. la televiziune.' Deoarece, chiar dacă nu i-a trim is ţara, ei au devenit Intr-uh fel repre­zentanţi ai . ei. Iar ţara trebuie să ştie ce au afirmat ei acolo. Audierile lor s-au petrecut Insă cu uşile închise. Unele afirmaţii se cunosc;, altele se vor afla In curind. Ş tim de exemplu că dom­nul Raţiu a spus că din 5 puncte

■ care ou Interesat tn mod deosebit

Parlamentul european, numai

unul a fost îndeplinit integral în România, şi anume pluriparti- tismul. Era culmea să nu fi re­cunoscut nici existenţa partidelor. Ne întrebăm însă dacă e^normal să se spună că. în România nu există o libertate a presei — ca să dau un exem plu ..Apoi nu ştim ,ce a spus .în faţa Parlamen­tului european doamna Smaran-_ da Enache. De fapt, nu ştim de ce a fost invitată la Strassbourg, pe cine a reprezentat dînsa aco­lo, din moment ce tu ţară : nu

.s-a afirmat în nici un domeniu, poate doar în acela a l agitaţi­e i . . verbale. D in cîte se afirmă, doamna Enache a fost împotriva acordării României a statutului de invitat special. Trebuie dect să ne bucurăm că n*t» ascultat-o

nimeni la Strassbourg, poate chiar

cei care i-au trim is invitaţia

dîndu-şi seama de spiritul care o

anjtnă. Trectnd peste toate aces­

tea, să ne bucurăm că, în duda

unor In tim p lări‘"regretabile şl a

staţionării în neîncredere (să nu

spunem altceva) a unor români,

ţara lor şi a noastră a îre»“rtt

ţt peste această mare Încercare.

şi-i dfi In schimbul forinţilor. H ă prefac că vreau să cumpăr do* lari de lâ un rom, acesta îm i ferâ 50 de dolări <ultima dîvizi*■ une monetară, de’ care r (domnia r şa dispuneaj...eu ni* .grăbesc sâ m tru la L ibrăria Universităţii chipurile dezamăgită că nu are : mărunţiş.: : *: ' rr-

De dimineaţă,^ . pe ; troleibuz, provoc o discuţie despre, schim-, barca banilor. O doamnă pensio­nară, unguroaică, se lansează în discuţie: schimbă banii? Cu cc? Cu dolari? Păi nu trebuie să se schimbe, câ. n-uu pc ei foto- Brafia regelui. Numai să scoată banii noi, c j ăştia sînt ru p ţ i Re­gele nu vine că nu vrea poporul".O a ltă pensionară din apropiere combate rapid: „Lasă-1 să stea acolo, unde-i, câ bine stă. Ş i să nu facem politică noi, pensiona­rele, să-i' lăsăm pe tineri", Cal­mez repede discuţia, de frică s ă . nu iasă un m iting pe mijloaceleI.J.T.L. : ,• Domnul Ioan 'D um itru direc­

torul, Băncii Comerciale Cluj,, ne-a' declarat, prin telefon:

'„Schimbarea banilor nu-i decîto poveste. Au mai fost asemenea zvonuri ca să-şi depună oamenii banii la C.E.C**.

De la-Administraţia financiară, ' domnul director Valentin €im- ' poiu ne-a răspuns: „S-a spus foarte clar de către guvernatorul Băncii Naţionale că-n România - nu se pune problema unei retor- , me. nici a tfnei stabitizân. Nu-i momentul".

Totuşi. . - - ' -- , •Lumea' este neîncrezătoare; - şi *

preferă, sfi nu se ia după deda- ' raţiile oficialilor. Drept urmare ' a luat cu asalt ghişeele de /la . _G,E.C.-uri. Are lumea - barii, nu? ’ Atîta doar că nu-i are cine- tre- J , buiel- D in^m uncă proprie, d in a- ; faceri curate nu s-au - îmbogăţit ' mulţi,-anul trecut. In schimb au luat un start foarte bun a u ra r ii . bişniţarii şi dom nii /(foşti' tova­răşi) care ocupă posturi cheie în " administraţia de stat. ~ r

; M . SÂ N G EO R ZA N "

Mare e grădină.../;_- / ; (Urmare din pag Ij

ca pîinea caldă. încă şi mai bine. ziarul „Scînteia" — despre care lumea a aflat imediat că e, de fapt, „anti-Scînteia*1, o năzbîtic, .o parodie publicisticâi deci ţot o;, farsă. Au fost şi alte cazuri, u- nele de-a dreptul . . . picante. C a ,? .im ogor încă peste ,măsură v. de uscat, decenii întregi lips it’ de f ploi adevărate, lumea ' cumpără ./.; şi citeşte tot ce Înseamnă pub li­cistică nouă, formulă gazetăreas­că insolită, titlu şocant;' mereu ■ în căutarea, în aşteptarea unor ■ adevăruri, a unor dezvăluiri "ca- / re să ne m ăi răcorească- sufletele. \ Pentru mulţi, presa e forma su- premă :a ' libertăţii, fiindcă . prin intermediul ei poţi spune, prac­tic, tot ce doreşti, iar peisajul e i. -. e atît de variat, îneît şi exprima- rea optează liber între, formule, ’ adoptîndu-le nestingherit pe « l e . căre i se par convehabile. De la ./ publicaţiile foarte serioase, cu f morgă, oarecum înţepenite, l a ' 1 foile parodice, absolut neorto- ’ doxe, cititorul-poate alege orice. ; E Insă surprinzător că printre cei ' ce reclamă sus şi ţare lipsa de libertate a presei sau invocă în- ' grădirea ei se află persoane ca» ' re protestează contra „libertina- ; ju lu i* unor gazetari şugubeţi. Pa­rodia nu e nouă în gazetăria - noastră, Unii îşi mal amintesc că prin 1946 apărea „Strlmbătatea*, replică neprotocolară, de-a drep- ■

-tul băşcălioasă la adresa oficiosu- ’ lui „Dreptatea*, - al Partidului — Naţional Ţărănesc, şl n u s-a fă­cut gaură-n cer (Gaură-n cer ' au făcut alţii, mai tîrziu). In tre lim ite care pot şi trebuie să (ie destul de largi, ţinînd seama de j ccle prevăzute' expres de . lege, în speţă de codul penal (în ab- esenţa controversatei legi a pre­sei), publicistica româneasca de azi. cu marele ei număr de apa­riţii. este şl o foarte necesară

şcoală democraţiei. Valoare

unei grădini o dă, adesea, şi va» .

-r!etatea vegetaţiei de pe cuprin*

sul e i ■ • .

ADEVARUL DE CLWI/

pagina

SOCIETATEA COMERCIALA „AVICOLA" GILĂU S.A.; cu sediul în comuna Floreştir' ; '

ofe/'ă producătorilor, agricoli particulari şi de stat: ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE (dejecţii) de pasat ;

re, la preţul de 195 lei/to, încărcat, în mijlocul de ' transport loco furnizor. ; ; ; ; : ...• In cazul cînd beneficiarul nu dispune de mijloa­

ce; de transport, va solicita aceqsta fermei furni- . zjoare, achitînd şî coitul transportului.1' Relaţii suplimentare, la telefon -3-40=48; 3-41-26; .

3-42-27, interior 119. (170)

lîalâ şi boli infectioase• cunoştinţe perfecte'de'limba' engleză (scris şi

citit} ■ V ; î z U• posibilităţi de a asigura propriul transport (ma­

şina proprie) / v

• telefon la domiciliu. V ' - Răspunsul în scris, în limba engleză. Menţionaţi

numărul de telefon pentru a vă putea contacta.(21751)

V MEDICII'FARA FRONTIERE OLANDA ' str. Bacău nr. 7 >.•■

K-; ; caută '. • MEDICI care du- absolvit receht. facultatea• • STUDENţl în ultimul an• Condiţii: . . ^ , , ; ; , :' • interes pentru domeniile de planificare Jami-

/

DIRECJIA JUDEJEANA DE STATISTICA CLUJ

• - str. Matei Corvin nr. 4 Cluj-Napoca, -,,v.T'.r organizează y v : :'"-concurs, pe data de 25 februarie 199,1, pentru ocu­parea' a:; 1. ... V :"‘y

• 3 posturi de ECONOMIŞTIInformaţii suplimentare la sediul instituţiei sau

telefon: 1-83-44; 1-26-79. (1 <57) V . *

SOCIETATEA „TRANSCOM" S.A. CLujŢT^ A ' Str. Cîmpina nr. 51-53 . " '

angajează:'' . ' - -• 14 MECANICI AUTO, cat. 4-6 / :•2 FOCHIŞTI, de medie presiune, la centrala

termică cu gaz• UN MECANIC UTILAJE, cat 4-6 •4 PAZNICISocietatea vulcanizează pentru unităţile de stat

şi particulari următoarele: anveţope, camere şi per. ne de aer. (166) y"-.:

ÎNTREPRINDEREA DE POMPE FUNEBRE GHERLA

str..Mihai Viteazul nr. 42, telefon 952/4-10-98

' oferă servicii complete, permanent.'(20472) 1;

j& ffcv& C L

. VlNZARI-CUIVIl’ARA RI • Vînd înscriere Dacia — a-. '.V • ' . ' prilie 1989. Telefon 2-04-17.-

• Vînd Trabant în stare bună. (20801)Adresa: Cîmpia^ Turzii, ■ telefon « Vînd televizor color," marcă9.5.3/6rŢ®-27 - (21V92), ■ germană. Telefon 7-73-38. (20797). • ,y în a . videorecorder JVC, cU ♦,,Vînd maşină de scris porta-telecomândă. Telefon 2-41-47, du- b ilă . Telefon 4-51-55. (20796) pă .ora 16. (20595) r;.. ; • De vînzare casă particulară*

^ , al1toturism Dacia 1300,t: cu 3 camere ocupabilâ. Str. Li-_an ,fabricaţie ,1975; necesită re- vezeni nr. 2.’ (20794) /paraţii. Telefon 6-30-70._ (206Q0) , ® Vînd CEC Dacia, ; depunere

r'5ec,?™*er^ “ ?sâ’ --cuietT. 1990. Telefon 3-63-92. (20799)frigider,; parchet;/ medicamentul „„‘Gentamină". Teiefon '6-91-63. (20170) . ;; • , Vînd, convenabil, TV Tem p,

şi. National. Telefon 4-82-08. (21753) . / / V,.. ■;',- • Vînd antenă parabolică com­pletă. telefon 3-46-30. (21786). '

.,•' Cumpăr garnitură mobilă - înaltă şi televizor sport. Telefon 7-30-46, între orele 18—20. > - , ' : (20006) i :' , ■■

• .Cumpăr apartament 2—3 ca- mere şi cil preluare *tie rate; .Ofer ' CEC -"pentru ',' Dacia. Telefon:. 6-53-75. (20586) ' ... « Cumpăr două camere confort

mărit,: zonă centrâlăr etaj I. rT«- • leton-3-15-33. (20624) •

• Cumpăr garsonieră, prefera­bil; în 'Grigorescu. Informaţii: t(> lefon. S ^- D l,în tre orele 18—21. (20634) .v • Cumpăr urgent garaj maşină sau loc garaj; cartier Gheorglip- ni-"Telefon-4-49^63, după ora 15. (21717) i r -•

• Cumpăr remorcă p înă la 750 . kg. Telefon 4-138-34. (21783) /

• Cumpăr forinţi. Telefon: . .1-49-72, diipă^orâ’16,.zilnic:.(21769) • '•••

Cumpăr "valută vesti Telefon T-'Şf-li, orbie 9-^22..' (21843)| v Cumpăr, în condiţii avanta-,

Joase, loc înscriere pentru aparta-

IN CH fK rtR I

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament cu camere, mo­bilate; sau nu. Telefon 4-21-90. (218.16) ■ -> \ . . :

* închiriez apartament 3 came­re, mobilat, cu telefon/: în bloc V.' vechi cărămidă, str. Gr. Alexan- y drescu, Mănăştur. în valută. Con­diţii avantajoase. Informaţii: zii- . nic între orele 16—21, la telefon.:; G-74-52. (21806-A) , ;

• Primesc în chirie o studentă din Grecia.' Telefon 2-73-20. ! ' •

-.(21782) .y; • -‘4

: • Familie medici,'căutăm peri- . tru închiriat, pe lei, garsonieră mobilată; de preferat cartier Zo- • rilor (SpitaV de recuperare) . sau*; 1

central. Informaţii' telefon 8-62-19 ' orele 19—22. (21781) ;

■ închiriez 'rochie de mireasă de sezon. Telefon '4-08-02. '(21790) : ’

♦ Iau în chirie, cu - plata în : lei ■ > şi valută, spaţiu pentru unitate -• comercială nepoliiantă (noxe,, şi zgomot). Prefer zonă centrală s a u . 'intens populată. Telefon 6-40-18. (21848) . r -c‘. ; . , i .. ■

■ PIKRDKKI’ ^ V

r : V c ;.• Popescu Nicolae, pierdut con- '

tract ICRAL. II declar nul.(20121) - ; - - : ■-

: . DIVERSE

: • Matematician, meditez m a­tematică, clasele V—V III. Info'r- ' maţii l â ‘telefon 2-73-31. . r ;

DECESE-COMEMORARI

• Ilowsky Foti, pierdut con­tract -închiriere eliberat de I.C.R.

ment Jn ' municipiul Cluj-Napoca, ' A i,: Cluj-Napoca./ î l declar nu l.1 preferabil' num ăr ‘mic; -Telefon: (20575)4-60-87, după 'ora 17, Cluj-Napo- : ca .(21788) '

’• Cumpăr TV color nou. Or fcrte: 4-81-74, orele 16—20. ’ ;(21854) " V

' • Vînd Volkswagen Buss, cu '-nouă focuri, în stare ; .'excepţio­nală. Telefon'3-66-83,. între orele '10—18. (21832) < ^ y

' • Cumpăr apartament-2—3 ca- , mere (exclus Mănăştur-Mărăşti) şi, teren construcţie casă. Telefon •1-82-35. (20822) . - -Â..... ,

• Vînd, pe valută, 3 camere -S confort. Str„ Cîmpeni* rir. 3, ap. ?2.-Vizibil orele 15—17. (20808) -

• Vînd CEC Oltcit.'cu ridicare 'Imediată. Telefon 1-66-71. (20806)''

• Vînd televizoare color. Volk­swagen buss, transport. marfă.Cumpăr valută. Telefon 3-95-23.(20805)

■ -• Cumpăr maşină de'rtricotat cu pat dublu. Telefon 5-72-98, după orele 17. (21814)

• Cumpăr,. pe valută, înscrie-: re'TV color, cu ridicare -' ime­diată. Telefon 5-80-84. (21815)

• Regretăm şl acum, 1 după : T an!, plecarea' dintre noi a neul-, talului nostru : IOAN ROM AN CA, care toată viaţa ne-a înconjurat cu dragoste şl sfaturi bune. Veş­nică recunoştinţă. Familia,(20133) v- .•

• rloasă aducere aminte la împlinirea unul an, respectiv şase. ani, de la' moartea soţilor ALMA Şl LIVIU VUIA. Invităm prlcter nil şi cunoscuţii Ia comemorarea ce va avea loc stmbită, 8; fe­bruarie l$31f ora 10, Ia capela greco-catolicâ din str .. 'Moţilor. Nepoatele Gabriela şi Monlca. (20219)

• Cu adine regret şi durere In suflet' anunţăm Încetarea din viaţăj după o fungă şl grea su­ferinţă in ziua de 2 februarie â.c. Ia vlrsta de C0 ani a iubitului

nostru tată,-socru şi bun ic . . .- COST1CA AUGJint. Ceremonia ■ Înhumării va avea loc in data de 6 februarie, ora t i de^lă’ ca­pela I a cimitiru'ui din Mănăş- tur, jar Inmormîntarea la cimiti­rul din Floreştl. Amintirea Iul va râmîne - veşnic vie In sufletele noastre. Familia Îndurerată.' * (21356).' • "

O Stntem alături de colega noastră. Aurelia Cucşdcanu In durerea^ pricinuită de moartea soţului drag. Condoleanţe fami­liei. Colectivul Liceului Mihai Eminescu. (21336) 7-

0 Sîntem alături de colegul nostru 1‘antilimon perşa în ma­rea durere pricinuită de moartea mameţ dragi. Colegii P.I.S. „Uni­

rea". (21759) . / \ , ~.

JT vn ultim omagiu fostei colo­catare IULIANA .STEGARIU. A- * sociaţia de locatari. Piaţa Abator,

bloc C 3. (21767)

• Sintem alaturi de tine, Neli, In aceste- momente grele prici­nuite de moartea soţului. - Rika şl Babi. (21772)

0 Un pios omagiu celui care a fost vecinul şl prietenul nostru. DAN HANDREA.' Sincere condo­

leanţe îndureratei familii. Colo­catarii din str. Fasteur 38. '

(21787).

• Sintem alături de colega noastră Mariana. Florea in ma­rca durere pricinuită de decesul tatălui drag. Colegii, do serviciu.

(21814) -. -. ; '. ' ■ ' ;; • ''Regretăm nespus de m u lt .

plecarea pe ultimul liii drum- - a- naşului nostru drag ALEXANDRU STAN. - Finii Emilia; şi Ioan Bâ- cean, cu familia. (21857) ________

■• Sintem alături de colega noastră Nagy irina în marea, rere pricinuită de moartea ma­mei sale* - ColegU de la I.R.E» — Centrul exterior Cluj. (21851) ■ :

— 0 Azi, S februarie, se împli­neşte un an de cînd ne-a p i^â- slt iubitul nostru soţ, tată, bunic şl socru MIIIAI LĂCĂTUŞ. Nu-1 vom uita niciodată» Familia îndu­

rerată. (21856) .v*-".

- • Sintem profund Îndureraţi de neaşteptata. dispariţie a- celei care a fost _ vecină şi colocatară bună, MINERVA BOJAN (MIMI). Sincere condoleanţe familiei. A- sociaţia de locatari din Azuga 7.

(21813) . ' -

, • Cu adincă durere anunţăm încctarea > din viaţă a scumpei noastre , fiice, :. mame şl bunici MARIA CAZAN, în virstă de ţ0 de ani, din comuna Geaca, satul Legii, Inmormîntarea are Ioc azi, marţi i februarie 19SI, ora 12,30, In satul Legii. Dragostea cu ca­re ne-a înconjurat ,va rămtne In inimile noastro îndurerate. Tata Todor,;.fiica Ana, ginerele Tco- ăo f) ş i , nepoţii. (20793) , . \ ,

' • Slntem alături de doamna Irina Sumtirducan In greaua pier­dere : a mâmel sale.' Colegii de Ia I.C.P. Cluj — Ediţii. (20801)

• Anunţăm, cu adincă durere, decesul Iubitei noastre mame, bu-: nici' îşi ' cuscre DUMITRA : HAHUI, de 68 'ani, exemplu de bunlitate sufletească. Familia Hahol şi Sa- VU. (20803) J-'

• Cu inima zdrobită de. durere anunţăm) încetarea din viaţă, du­pă o lungă şl grea suferinţă,. a Iubitului' nostru soţ, tată, bunic

frate şl cumnat KERTESZ ' MARTIN, fost pensionar 1REC, in virstă. de 61 ani. Inrtiormînta- rca va avea Ioc in data'de £ fe­bruarie 1991,. la ora 15, în comu­na Fiorcştl, str. Cuza Vodă nr. 46. In veci nemingîiată^ familia îndoliată. (20807) /

• Ultim' omagiu DUMITREI IIAHUI. şi condoleanţe familiei. Familiile ' Dimofte, j Nenciu şi - Vlad.; (20803-A) ;

• Cu sufletele Îndurerate anun­ţăm Încetarea din viaţă, In. 2 fe­bruarie 1991, j a scumpei noasţre bunici şi străbunici ECATERINA DUMA. Dana Ghassan şi Sonia.:(20811) ,V

• Sintem alSturi de colegul nostru: Joan Duma în accăte cli­pe grele. Colectivul Firmei „Mir hat“. (20812)

; • -Cu durere în sufletele anun-' ţăni tiicetarea din viaţă In 2 fe­bruarie, 1991, a scumpei noastre mame, soacre şl bunici DUMA ECATERINA. Inmormîntarea are Ioc azi, 5 februarie 1991, ora 12, tn Someşul: Rece. Nelu şi Luci. (20810) ■,

• Sintem alături de colegul Vasile Vlalcu la moartea tragică a fratelui drag. Sincere, condole- anţe familiei. Colegii dc la B J . C.C. Cluj. (169) ' ?

• ■ Pentru noi amintirea: ţa ,, prietene .NICU BERECZKI, nu ’ pleacă In . veşnicie, pentru că faptele bune nil mor, niciodată. Pleci doar intr-o ncsfîrşită odiii- nă, care aşa cum ţi-a fost , via­ta, ifăţl fie în pace.; Ţie, Sia, ţie Steluţa şi familiei tale să vă dea Domnul curaj şl • putere, incre- dinţindu-vă că slntem alături de voi. Fam .Crlstea. (21835) ' ,

• Cu inimile zdrobite de du­rere aducem la cunoştinţă înce­tarea din viaţă a iubitului, nos­

tru soţ, tată, socru, bunic NICOLAE BERECZKI, In virstă de SC ani. Chipiul lui blind şl bun Va rămine «veşnic, in inimile noas­tre. Inmormîntarea are loc azi, marţi 5 februarie, din capela ma­re a cimitirului Central, ora 15. Veşnic nemingiiată, familia. 2(1833)

• Sintem alături de familiile (tereczkl şt Pruneanu in marea durere prin care trec. Fam. Gro- belu. (21827)

• Cu durere în suflet aTiunţăm incctarea diri viaţă a iubitului ■ nostru tată, socru şl bunic

PAVEL ANG11ELCEV, la vlrsta _ de 81 ani. tnmormtntarea are loc- astăzt, orele 14, la cimitirul Cen­tral. . Familia îndurerată. (21824)

• A plecat dincolo de hotarele acestei lumi, tndurlnd o lungă şl pustiitoare suferinţă, ’ unchiul nostru, cel ce a fost dr. GAVRILA MORARIU. Fie-I ţărina uşoară. Luclca şl Miron. (21823-A)

• Regrete eterne, poetului .' A- LEXANXDRU CÂPRARIU, gum. natul şl unchiul drag. Pia, uiu,

'Anca. .(20690) . :

• Sîntem alături dg Nicolae~jr Ciprian in marea .durere prici­nuită de .decesul scumpei lor so­ţii şi mame 'MARIOARA 'MOŞ,

căreia li, vom: păstra neştearsâa- mintirea.. Dumnezeu să ; o odih­nească tn pace.. Familia victor B ă g u ţ . (21779) .v , •:

• Anunţăm, cu durere, des~ părţirea de fratele nostru drag, dr. GAVRILA MORARIU, iplecat dintre noi, după o,lungă şl grea suferinţă. Amintirea Iul va ră­mine rjeştearsă in inimile, noas­tre. Inmormîntarea - are loc azi, marţi, 5 februarie,, Ora, 13, la ci­mitirul ; Central, Mărioara,’ Lact şi luliu. (21823)’ - W ? W

• Sincere . condoleanţe familiei Apostol-Cocişiu pentru pierderea grea suferită prin decesul ma­mei sale CHARLOTTE FAMALAŞ, Asociaţia' de locatari Bălţa .1, (2J820) : . V '

- • Colectivul de lucrători de 1* U.J.C.C. Cluj' sînt alături de-'co- legui Ioan Nistor, contabil şef la Cooperativa de Consum Ciucea, în marea durere pricinuită \ de moartea copilaşului drag. (168)

• Cu nespusă-durere anunţăm încetarea din . . viaţă a . dragei noastre mame, bunici, surori şl stsâbunici ELENA COLAN, năs­cută Rafiroiu, în-virstă de 92 de an i,; a: „cărei amintire va rămine neştearsă in Inimile noastre. In* mormintarci va avea loc joi, 1 februarie, ora 15 de la capela ci­mitirului Central. Familia Îndu­rerată. (21370)

• Niciodată, . nimeni şl nimic pe lume hii ' va' putea şterge sufletele noastre marea durere, acum cînd ne despărţim de bun* şl iubita noastră soţie, mamă fl bunică1M1NERVA EOJAN (MIMI) la vlrsta' de 53 "ani; Bunătatea 'Şl dăruirea -sufletului tău pentra familie nu lc ' vom uita niciodată Cit ai trăit te-am iubit, vom trăi, te 1 vom. plînge. bum* nezea s-d/odihnească. Inmor- mîntarea are Ioc miercuri,: 8 ,e’ bruarie 1991, ora 15 din capei» 1 Mănăştur. Soţul Ion, ;co p lii Ga* - briei, Paul şi. Marcel cu familiile- (21364)

• Colectivul Clinicii Obstretici Ginecologie II Cluj împărtăşeşte durerea d-nei dr. Monlca Colan şi a fiicei sale Dana Colan •* despărţirea dc mama şl bunic» dragă. (213G8)

- • cu adincă durere ne des­părţim de Iubitul nostru tată,*®*

cru şl bunic, cont. dr. SCIIAPIRA„ MAURIŢIU. Mărini­mia, dragostea cu care ne-» *111* conjurat 11 fac -de neşters tn *0* fletele noastre cernite. Ceremo­nia Inmormlntărll se va face 1* mormintul familial din - cimitir0* Cetral In ziua de 8 februarie, of» 12, do Ia Intrarea principali * cimitirului se , va pleca spre mor*

mint Irina, Zoltan, • LlvlU ?• rah. (20849) ' î <

r OOI.EGICJL DE REDACŢIE: (Il#( CâHan {redactor »ef).

Dan Rebrennu (rcdactor ţel adjunct). Traian Bara (se-

- crctar generat do redacţie). Vaier Cbloreand, Emil Luca,

’ Io n ' Ras, Marla Sângcorzan. Rada Vida.

REDACŢIA: «lu j.’ str Napoca nr 18. TELEFOANE: 1-10-32 (redactor seOi 1-75-07 (redactor set

adjunct'$1 secretariatul de redacţie)! 1-74-18 (secţia culturaiă)i l -73-07 (secţia problema social-

economice):-1-74-90 (secţia probleme cetăţeneşti)! Ir73-04 (administraţia ziarului). Mica publi­citate se primeşte zilnic, tntre orele' 10—18, nurtiai la administraţie, str. Napoca nr. 18 (la par­ter). S îm bătaşidunninlcatnrhia.