CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XIV nr . 17 (343) 14 septembrie 2012 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

Brigada 2 Infanterie „Rovine” a gãzduit în perioada3 la 6 septembrie, concursul de patrule, faza pe Divizia1 Infanterie. Concursul s-a desfãºurat în poligonul BaltaVerde, în teren variat, prin parcurgerea unui traseu de

10-12km. În cadrulconcursului, partici-panþii au fost nevo-iþi sã parcurgã ur-mãtoarele momen-te: tragere cu arma-mentul din dotare,aruncarea grenade-lor de mânã de exer-ciþiu...

Concursul de patrule

Timp de patru zile, în perioada 27–30 august, Briga-da 1 Mecanizatã „Argedava” ºi-a ales cei mai buni sub-ofiþeri, respectiv soldaþi gradaþi profesioniºti, elita ce vareprezenta marea uni-tate în concursul „Su-bo f i þ e ru l / so lda tu lanului”, etapa pe Di-vizia 1. Sub atenta su-praveghere a plutonie-rului-adjutant Aureli-an Subþiricã, consilie-rul comandantului bri-gãzii, competiþia a de-butat cu tragerea. S-aexecutat foc asupra...

LECÞIA DE ISTORIE

Bãtãlia din Dealul SpiriiBãtãlia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe

atunci lângã Bucureºti) a fost ultima confruntare armatãdisputatã pe teritoriul românesc dintre structuri militareale Þãrii Româneºti (Batalionul 2 Infanterie din Regi-

mentul 2 Linie Infan-terie, Compania a 7-adin Regimentul 1 Li-nie Infanterie ºi Com-pania de pompieri con-dusã de cãpitanul Pa-vel Zãgãnescu) ºi uncorp de armatã oto-man.

Oamenii de ºtiinþã au conceput un nou test ce va per-mite forþelor legii sã foloseascã ADN-ul prelevat de lalocul unde a avut loc un delict pentru a preciza, atât cu-loarea pãrului suspectului, cât ºi pe cea a ochilor.

Cercetãtorii afirmã cã testul ar putea fi un instru-ment util, ce va permite rezolvarea cazurilor în care in-fractorii nu au pututfi identificaþi pe bazacelorlalte date dispo-nibile. Sistemul Hi-risplex, aºa cum estedenumit testul, vapermite poliþiºtilor sãreducã numãrul sus-pecþilor...

Subofiþerul/Soldatul anului,Brigada 1 ºi-a ales elita

Ad io , ampren te . . .

MOZAIC

Dupã cum se ºtie, o carierã militarã trebuie sãcuprindã etape succesive pe parcursul cãrora se acumu-leazã cunoºtinþe ºi deprinderi care, în timp, vor oferi

posibilitatea ºi încrede-rea necesare accederii lanoi trepte în ierarhia mi-litarã.

Einstein a fãcut o afir-maþie: „Nu am nici un ta-lent anume.....sunt doarextraordinar de curios!”.În cazul meu, atracþia fa-þã de meseria armelor îm-binatã cu dorinþa de cu-noaºtere...

KAKI 100%

ScorpioniiScorpionii pariazã întotdeauna...pariazã întotdeauna...pepe negru!negru!

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (343) din 14 septembrie 2012Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuTToommaa BBaarrbbuuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64412C 17/2012

Bagdad - Irakul, zguduit de o serie de atacuri soldatecu peste 50 de morþi ºi 250 de rãniþi. O serie de atacuriau zguduit Irakul fãcând cel puþin 51 de morþi ºi peste 250de rãniþi în toatã þara, au comunicat autoritãþile irakiene,relateazã AFP. Unul dintre atentate s-a produs în apropie-rea consulatului onorific al Franþei la Nassiriya, soldat cuun mort ºi un rãnit, potrivit site-ului de internet al munici-palitãþii. În aceeaºi localitate, un atentat cu maºinã-capcanãîn faþa unui hotel s-a soldat cu doi morþi ºi doi rãniþi. Însãcel mai sângeros dintre atacuri s-a produs într-o piaþã dinapropierea mausoleului imamului ºiit Ali al-Charki, însudul Irakului. Douã atentate cu maºinã capcanã produseaici s-au soldat cu 14 morþi ºi 60 de rãniþi. De asemenea, 11soldaþi au fost uciºi ºi opt au fost rãniþi, când un necunos-cut a deschis focul asupra unui punct de control al armatei,în apropiere de Balad, la 70km nord de Bagdad. La sosireaîntãririlor, o bombã plasatã pe marginea drumului a explo-dat. În primele ore ale dimineþii de duminicã o bombã a ex-plodat în apropiere de Kirkuk, în parcarea sediului NorthOil Company, societatea petrolierã publicã însãrcinatã cuexploatarea hidrocarburilor în nordul þãrii. ªapte persoaneau murit ºi 17 au fost rãnite. Victimele aºteptau în parcareîn speranþa de a fi selectate penru a lucra în unitatea de pro-tecþie a instalaþiilor companiei. Explozii ale unor maºini-capcanã au avut loc la Hawija, în regiunea Tal Afar, pre-cum ºi la sud de Samarra ºi la Basra. Trei atacuri au avutloc la Tuz Khurmatu. Toate s-au soldat cu morþi ºi rãniþi.

Tel Aviv - Vizitã „discretã” a unui responsabil militaramerican de rang înalt. Adjunctul ºefului Statului Majorinterarme american, amiralul James Winnefeld, a efectuato vizitã „discretã” în Israel, în contextul sporirii preocupãriicomunitãþii internaþionale legate de progresele înregistratede programul nuclear al Iranului, a anunþat postul public deteleviziune israelian. Amiralul Winnefeld a rãspuns invi-taþiei lansate de ºeful Statului Major al armatei israeliene,generalul Yair Naveh, însã Tsahal (armata israelianã) nu aconfirmat aceastã vizitã, preia AFP. Potrivit aceleiaºi surse,vizita, începutã în urmã cu câteva zile ºi care urma sã seîncheie joi, a fost înconjuratã de „discreþie” din cauza ca-racterului sensibil al dialogului SUA-Israel privind neu-tralizarea ambiþiilor nucleare militare ale Iranului. Amira-lul Winnefeld s-a deplasat la o baterie de rachete antirache-tã, denumitã „Cupola de Fier”, desfãºuratã lângã Ashkelon,la sud de Tel Aviv. Comunitatea internaþionalã, în specialSUA ºi Israelul, estimeazã cã Teheranul, în pofida repeta-telor sale dezminþiri, dezvoltã un program militar nuclearsub masca unui proiect civil. Israelul catalogheazã respec-tivul proiect drept „o ameninþare esenþialã” la adresa sa ºinu exclude posibilitatea lansãrii unor acþiuni militare deneutralizare a acestuia. Yediot Aharonot scria cã premierulisraelian Benjamin Netanyahu i-ar fi reproºat recent preºe-dintelui american Barack Obama cã exercitã presiuni asu-pra Israelului pentru a-l împiedica sã acþioneze, în lipsaunor sancþiuni internaþionale mai aspre împotriva Iranului.În viitorul apropiat, sunt aºteptaþi, în Israel, ºi alþi responsa-bili militari americani de rang înalt. Tel Aviv - SUA autransmis Iranului cã nu vor sprijini un eventual atacisraelian (presa israelianã). Guvernul american a trans-mis Iranului, prin intermediul unor mediatori europeni,mesajul cã nu va sprijini un eventual atac israelian împotri-va instalaþiilor sale nucleare, transmite agenþia EFE, careciteazã cotidianul israelian Yediot Ahronot. JurnalistulSimon Shiffer, corespondentul diplomatic al ziarului, asi-gurã în articolul sãu cã Washingtonul a trimis în ultimelezile Teheranului un mesaj clar prin intermediul a douã þãrieuropene, pe care însã nu le precizeazã, cã dacã Israelul valua decizia de a ataca unilateral ºi fãrã o coordonare preala-bilã cu SUA, guvernul american nu va sprijini acest atac ºinici nu se va lãsa antrenat în conflict. Ziaristul israelian,care nu menþioneazã sursele informaþiei publicate, adaugãcã executivul american a mai transmis Iranului cã seaºteaptã ca, în cazul declanºãrii unei operaþiuni militareisraeliene, armata iranianã sã nu atace þintele strategice aleSUA din Golful Persic, cum ar fi baze militare ºi nave derãzboi. Aceste mesaje par sã concorde cu recentul avertis-ment al ºefului Statului Major american, generalul MartinDempsey, care afirma cã SUA nu vor fi „complice” cu unatac împotriva Iranului, dacã Israelul va recurge la o astfelde acþiune. Israelul considerã cã programul nuclear iranianeste o ameninþare la adresa existenþei sale, premierul Ben-jamin Netanyahu insistând cã sancþiunile internaþionale nuau dat rezultate ºi nu ºi-au atins obiectivul de a stopa pro-gramul nuclear iranian. „Iranul nu percepe o determinaresuficientã a comunitãþii internaþionale de a-l obliga sã înce-teze programul nuclear” ºi va renunþa la proiectul sãu nu-mai atunci când acest lucru se va întâmpla, afirma premie-rul israelian în timpul ºedinþei de guvern care a avut loc lasfârºitul acestei sãptãmâni. În schimb, administraþia ameri-canã considerã cã încã mai este timp pentru ca Iranul sã-ºischimbe atitudinea ºi preferã sã mai aºtepte o perioadãefectul sancþiunilor internaþionale.

Brigada 2 Infanterie „Rovine” agãzduit, în perioada 3 la 6 septem-brie, Concursul de patrule, faza peDivizia 1 Infanterie „Dacica”.

Comitetul de organizare, formatdin maior Luigi Udrea, plutonierAdrian Ghenea, plutonier-majorMarian Rãduþ, plutonier-major ViorelFlorescu, plutonier-major BogdanTodiriþã, sergent Adrian Radu, s-apreocupat ca militarilor participanþisã nu le lipseascã nimic.

Concursul s-a desfãºurat în poli-gonul Balta Verde, în teren variat,prin parcurgerea unui traseu de 10-12km. În cadrul concursului, partici-panþii au fost nevoiþi sã parcurgãurmãtoarele momente: tragere cu ar-mamentul din dotare, aruncarea gre-nadelor de mânã de exerciþiu la preci-zie, trecerea unei porþiuni de teren in-festat, transportul unui rãnit, stabili-rea unei legãturi radio.

Dupã desfãºurarea probelor, cla-

samentul aratãastfel: locul I –Brigada 2 Infan-terie; locul II –Brigada 1 Meca-nizatã; locul III– Regimentul 61Rachete Antiae-riene.

Competiþia acontribuit la în-tãrirea stãrii desãnãtate, la dez-voltarea ºi per-fecþionarea cali-tãþilor fizice ºimoral-volitiveale participanþi-lor (ºi nu nu-mai), precum ºi la stimularea activi-tãþii „Sportul pentru toþi” în cadrulDiviziei 1 Infanterie, dar ºi la sta-bilirea celor mai bune echipe ºi spor-tivi pentru constituirea lotului divizi-

ei în vederea participãrii la urmã-tsoarea etapã.

Colonel Ion PAPALEÞ

Concursu l de pat ru leConcursu l de pat ru le

Cadrele militare în rezervã ºi în retragere, pensiona-rii militari, proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,pot beneficia, începând cu luna ianuarie 2013, de legiti-maþii.

Acestea vor certifica provenienþa din M.Ap.N.,gradul militar ºi funcþia avute la data trecerii în rezervãsau direct în retragere. Cu aceastã legitimaþie, pensio-narii militari vor avea acces în spaþiile aflate în admi-nistrarea M.Ap.N., destinate serviciilor medicale, refa-

cerii capacitãþii de muncãsau cazãrii, precum ºi activi-tãþilor recreative, sportive,

culturale, în condiþiile stabilite prin actele normativespecifice în domeniu.

Pentru cadrele militare aflate deja în rezervã sau înretragere, emiterea legitimaþiei se face la solicitareascrisã a acestora adresatã comandantului centrului mili-tar pe raza cãruia domiciliazã.

Procedura de elaborare ºi emitere a legitimaþiilor vaîncepe din ianuarie 2013, când vor fi alocate fondurilenecesare acestui demers. (O.M.)

Cercul Militar Naþional neinformeazã cã, în perioada octom-brie 2012 - iunie 2013, organizeazãurmãtoarele cursuri pentru copii ºiadulþi:

> Cursuri de limbi strãine:englezã (curs acreditat de ComisiaNaþionalã de Autorizare a Furnizo-rilor de Formare Profesionalã aAdulþilor), germanã, italianã, fran-cezã, spaniolã, rusã, turcã, chinezã –nivel începãtori, mediu, avansaþi,perfecþionare;

> Cursuri de pregãtire la limbaromânã pentru admiterea la liceu ºipentru examenul de bacalaureat;

> Cursuri de arte plastice;> Cursuri de fotografie;

> Cursuri de arta actoriei;> Cursuri de arte marþiale, dans

modern, dans sportiv, gimnasticãaerobicã;

> Cursuri de instrumente muzi-cale: pian, chitarã clasicã, vioarã;

> Lecþii de ºah pentru copii. Înscrierile se fac în perioada 10 -

26 septembrie 2012, de luni pânãvineri, între orele 10:00–13:00 ºi14:00–18:00, la secretariatul cursuri,etaj IV, camera 75.

Relaþii la telefon: 021/313.86.80,int. 156.

De asemenea, se vor relua întâl-nirile din cadrul interferenþelor cul-turale (în fiecare joi, ora 17:15) pediverse teme, în perioada octombrie

2012 – mai 2013, precumºi alte activitãþi culturale:spectacole, expoziþii, con-certe, baluri, Ziua Porþilor

Deschise etc. (P.I.)

Legitimaþii pentru cadrele militare în rezervã

Cursuri la Cercul Militar Naþional

ANUNÞ Promoþia de ofiþeri 1987, arma

TANCURI, organizeazã revederea, laîmplinirea a 25 de ani de la absolvireaªcolii Militare de Ofiþeri Activi de Tan-curi ºi Auto „Mihai Viteazul”. Activi-tatea va avea loc în data de 13.10.2012,în Piteºti.

Confirmarea participãrii se va faceprin virarea a 150 lei de persoanã încontul RO70INGB 0000999900992155(titular de cont: Bunduc Dan).

Puncte de contact/comitetul deorganizare - Col. Popescu Constantin,tel. 0744.553.275, RMNC: 1005/344,Col. Bunduc Dan, RMNC: 1005/383.

S tresul din zo-nele de con-

flict determinã altera-rea funcþiilor cogniti-ve, relevã un studiu recent, în careau fost monitorizaþi soldaþi reveniþidin Afganistan.

În timpul celui de-Al DoileaRãzboi Mondial, s-au constataterori grave de pilotaj la cei carefuseserã catalogaþi drept piloþi ex-celenþi în aviaþia civilã. Deloc în-tâmplãtor, dupã cum a arãtat stu-diul efectuat asupra soldaþilorolandezi; stresul chiar schimbãtotul, informeazã Le Figaro.

Oamenii de ºtiinþã de la Univer-sitatea Radboud din Amsterdam,împreunã cu cei de la Centrul decercetãri militare din Utrecht, auurmãrit 33 de soldaþi care s-au de-plasat în Afganistan pentru patruluni. Testele au fost efectuate

înainte de plecare, apoi la ºase sãp-tãmâni ºi, din nou , la un an ºi ju-mãtate de la revenirea din misiune.

Nici unul dintre ei nu a fost rã-nit, în schimb au fost supuºi unuistres prelungit în zonele de con-flict. Rezultatele obþinute au fostcomparate cu cele provenite de laun grup de soldaþi care nu partici-paserã la operaþiune.

Anomalii vizibile pânã la 18 luni,

dupã revenirea din AfganistanCu ajutorul unor tehnici avansa-

te de imagisticã cerebralã, oameniide ºtiinþã au pus în evidenþã la sol-daþii reveniþi din misiune „pertur-bãri durabile între douã zone ale

creierului: cor-texul prefron-tal, partea ceamai evoluatã, ºimezencefal”. A-ceastã alterare a

funcþiilor cognitive a fost vizibilãtimp de un an ºi jumãtate, apoirezultatele testelor au fost bune.

„Creierul uman are capacita-tea de a recupera efectele distru-gãtoare ale stresului”, a menþionatmedicul Guido van Wingen, impli-cat în aceastã cercetare, atrãgândînsã atenþia cã soldaþii reveniþi dinzonele de conflict trebuie urmãriþi,chiar ºi cei care nu manifestãsimptome.

Un alt aspect asupra cãruia oa-menii de ºtiinþã au atras atenþiaeste cã trebuie sã se þinã cont de unanumit interval de timp între misi-uni, pentru a nu afecta sãnãtateamintalã a soldaþilor. (O.M.)

Cum influenþeazã stresul Cum influenþeazã stresul creierul soldaþilor în misiunecreierul soldaþilor în misiune

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (343) din 14 septembrie 2012 Pagina 3

Timp de patru zile, în perioada 27–30 august, Briga-da 1 Mecanizatã „Argedava” ºi-a ales cei mai bunisubofiþeri, respectiv soldaþi gradaþi profesioniºti, elitace va reprezenta marea unitate în concursul „Sub-ofiþerul/soldatul anului”, etapa pe Divizia 1. Sub aten-ta supraveghere a plutonierului-adjutant Aurelian Sub-þiricã, consilierul comandantului brigãzii, competiþia adebutat cu tragerea. S-a executat foc asupra þintei pieptcu cercuri, încercând sã se marcheze cât mai multepuncte cu cinci cartuºe. Examinatorii au vrut sã îl scoa-tã în evidenþã pe caporalul Tudorel Trifu, încadrat laBatalionul 2 Infanterie „Cãlugãreni”, care a cumulat41 de puncte, dovedindu-se, astfel, un bun mânuitor alarmamentului din dotare.

Proba scrisã a scos în evidenþã pregãtirea militarãgeneralã a fiecãruia, prin abordarea tuturor domeniilordin care este imperativ sã ai cunoºtinþe pentru a fi celmai bun din categoria pe care o reprezinþi. De la între-bãrile despre armament ºi pânã la cele de instrucþie sa-nitarã, trecând prin gamele de frecvenþã ale diferitelortipuri de staþii radio, plutonierul-major Florin Bãncea-nu a demonstrat cã experienþa acumulatã în cei peste15 ani de carierã ºi din teatrele de operaþii (Irak în 2005ºi Afganistan în 2007 ºi în 2011) a avut un cuvânt im-portant de spus în rezolvarea testului. A cumulat 45 de

puncte, devansându-ºi toþi competitorii. Din eseul înlimba englezã despre o zi din viaþa lor de militar, am

aflat cã, pentru unii, o bunã condiþie fi-zicã ºi pregãtirea profesionalã conteazãfoarte mult.

Sfârºitul celei de-a doua zile a fostmarcat de proba sportivã care a constatîn alergare pe distanþa de 3.000m (acontat ordinea în care au ajuns, fãrã sãexiste un barem de timp), abdomene ºiflotãri (cât de multe, în 2 minute), cul-minând cu aruncarea grenadelor de mâ-nã, la precizie. Aceasta a fost proba ser-gentului-major ªtefan Filimon, care,aproape de perfecþiune fiind, a marcat90 de puncte.

Ultima zi e debutat devreme, ora10:00 surprinzându-i pe pretendenþii latitlu de cel mai bun subofiþer/soldat dinBrigada 1, în pãdurea de la margineapoligonului Viorel Mãrceanu, cu busolaîntr-o mânã ºi cu o listã cu coordonategeografice în cealaltã. Toate acestea înîncercarea de a descoperi toate cele 15puncte obligatorii de trecere din cadrulprobei de orientare în teren. Isteþimea ºiexperienþa ºi-au spus cuvântul, fiind ce-

le douã criterii care au fãcutdiferenþa în clasament. În-treaga activitate s-a încheiatcu verificarea la instrucþiasanitarã, la cea genisticã, pre-cum ºi la C.B.R.N. ºi Comu-nicaþii ºi Informaticã, execu-tatã în cadrul a patru ateliere.Militarii au fost evaluaþi decãtre o comisie formatã dinspecialiºti din fiecare dome-niu în parte, subofiþeri dincadrul marii unitãþi ºi al uni-tãþilor de brigadã.

Dupã trei zile de foc, s-atras linie ºi s-a hotãrât: la ca-tegoria subofiþeri, cei ce vorreprezenta Brigada 1 Meca-nizatã la urmãtoarea etapã,sunt: plutonierul-major FlorinBãnceanu, din cadrul Batali-onului 2 Infanterie, ºi sergen-tul-major ªtefan Filimon, dinBatalionul 114 Tancuri, întimp ce caporalii Tudorel Tri-fu, încadrat în Batalionul 2

Infanterie, ºi Sorin Cosma, Batalionul 495 Infanterie,sunt soldaþii gradaþi profesioniºti care vor încerca sã

câºtige, aducând faimã unitãþilor din care fac parte. Premierea a fost fãcutã de cãtre comandantul brigã-

zii, colonel Marius Harabagiu, care le-a recomandat sãse pregãteascã temeinic pentru a urca numele unitãþiipe o treaptã cât mai ridicatã a podiumului, ºi s-a decla-rat mulþumit de modul în care a fost organizat concur-sul, precum ºi de faptul cã se reuºeºte sã se gãseascãtimp ºi energie ºi pentru astfel de activitãþi.

„Secretul constã în parcurgerea constantã a tutu-ror probelor. Pregãtirea fizicã, deþinerea unor noþiunide bazã la toate categoriile de instrucþie ºi aptitudinileunui bun trãgãtor sunt ingredientele din care rezultãsubofiþerul/soldatul anului. La final de activitate, potspune cã timpul ºi energia consumate nu au fost în za-dar. Am identificat acei oameni care, încrezãtor afirm,vor cuceri medalii pentru Brigada 1”, declarã plu-tonierul-adjutant Aurelian Subþiricã.

Întrebaþi cum se vor pregãti pentru Craiova ºi cu cegânduri merg la etapa urmãtoare a competiþiei, toþiconcurenþii au rãspuns la unison „Vom studia, vomalerga, plecãm sã câºtigãm!” Purtând pe umeri povaradatã de responsabilitatea venitã cu deþinerea diplome-lor de cãtre cei mai buni subofiþeri/soldaþi ai marii uni-tãþi bucureºtene, cei patru câºtigãtori au plecat spreunitãþile în care sunt încadraþi, fãcându-ºi strategia deabordare a urmãtorului nivel.

Maistru militar cls.IV Monica DEACU

SSuubbooff ii þþeerruu ll//ssoo llddaattuu ll aannuu lluu ii ,,BB rr ii gg aa dd aa 11 ºº ii -- aa aa ll ee ss ee ll ii tt aa

P limbarea prin centrul istorical Bucureºtiului nu poate fi

completã fãrã o incursiune în lumeacelor care cautã prin timp ºi care scotîn calea vizitatorilor, interesaþi sã cum-pere sau nu, magazine cu obiecte deli-cate, salvate de aspra muºcãturã a uitã-rii.

Clinchetul clopoþelului de la intrareridicã cortina, ca un fum, ºi dezvãluie olume pe care abia o intuieºti atuncicând vezi înghesuiala de tablouri,insigne, ceasuri, monede, lãmpi de gaz,mobilã, oglinzi, evantaie, cutii de biju-terii, goblenuri…

Prin minte îþi trec, ca mii de fulge-re, o mulþime de idei…

Este posibil ca broºa de argint, pecare o zãresc înghesuitã împreunã cumulte alte nimicuri, sã fi aparþinut uneifrumuseþi din perioada interbelicã carea primit-o, poate, de la un amant miste-rios. Oare s-a despãrþit de ea cu pãrerede rãu? Sau a oferit-o spre vânzare fãrãvreun regret, încheindu-se astfel cerculcrud al amorului vândut pe… Nimicuri?

Din pãcate, anticarul nu ºtie mainimic despre lampa cu gaz din email,frumos pictat, a cãrei luminã a captu-rat, în ochiul rotund al oglinzii ataºate,foºnetul rochiei de noapte al uneidoamne respectabile cãreia i s-a pãrutcã este un intrus în salonul conacului…ºi care a luat de pe noptierã preþiosulobiect pornind, uºor speriatã, înpapucii de casã cu fulgi, sã-ºi satisfacãcuriozitatea. Bãnuia de mult slujnica…

Nu mai întreb nimic despre goble-

nul cu bucheþel de floarea soarelui, cu-sut de o domniºoarã de familie bunã,care nu ºtia mai nimic despre viaþa as-prã ce urma sã i se aºtearnã dinainte,odatã cu schimbarea regimului politicºi venirea la putere a clasei muncitoa-re. Deºi, pentru multã vreme, a refuzatsã-ºi aducã aminte de mica comoarã,ce n-o lãsa sã uite cum ar fi putut sã fieviaþa ei, acum aceasta s-a dovedit a fiutilã, obþinând pe ea o sumã frumuºicã.

Trebuie sã recunosc cã mã orientezgreu în marea de obiecte, mici ºimari…, în multitudinea de amintiri aleunor oameni pe care nu i-am cunoscut,dar despre a cãror viaþã îndrãznescsã-mi imaginez lucruri romantice,picanterii, poveºti triste… Merg pânã laa smulge, din locul din care îºi spunepovestea, câte un obiect cãruia nu-imai dau drumul.

De data asta am trecut dincoace decortina timpului, þinând strâns un bin-oclu de teatru, mic ºi delicat. Cu sigu-ranþã a vãzut mai multe premiere decâtmine ºi, probabil, a aparþinut… Vã laspe voi sã vã imaginaþi ºi sã gustaþi dinviaþa voluptoasã avutã de stãpâna aces-tui obiect prin care se vede, mai aproa-pe, scena cu dramele ei.

Plutonier Eugenia RAICU

Povestiri din viaþa de zi cu zi

V i z i t ã l a a n t iV i z i t ã l a a n t i c a r i a tc a r i a tÎn perioada 21-29 august s-a desfãºurat

concursul „Cea mai bunã bazã ºi activitatesportivã”, etapa pe Divizia 1 Infanterie. Laconcurs, s-au înscris 8 unitãþi reprezentândocupantele locurilor întâi la faza pe bri-gãzi/similare ºi 4 unitãþi sub-ordonate direct Diviziei 1.Activitatea a constat în veri-ficarea calitãþii ºi modului defolosire a bazei materiale pelinie de educaþie fizicã ºisport, într-o evaluarea practi-cã la probele aplicativ-mili-tare, precum ºi a activitãþiisportive desfãºurate pânã laacea datã.

Locul I a revenit Batalio-nului 313 Cercetare „Bure-bista”, care a cumulat 118puncte. Deºi nu deþine salãde sport, a urcat în clasamentprin oamenii sãi care au ob-þinut rezultate remarcabile încadrul diferitelor competiþiisportive la care au participat.

La o diferenþã de doar unpunct, Batalionului 22Transport i-a revenit locul alII-lea. Au punctat cu terenulde rugby, adunând la capito-lul alte amenajãri 7 puncte,cu 5 mai multe faþã de ocu-pantul locului al III-lea, Batalionul 2 Infan-terie „Cãlugãreni”.

Cu toate cã ultima unitate menþionatã aobþinut rezultate mai bune la etapele finalepe Ministerul Apãrãrii Naþionale ale dife-ritelor concursuri, a pierdut puncte impor-

tante deoarece nu are stadion cu pistã deatletism. Dintre cele trei, Batalionul 2 estesingurul care are salã pentru arte marþiale.

La finalul activitãþii, comisia de evalua-re, în frunte cu colonelul Eduard Efrimes-

cu, s-a declarat mulþumitã de modul în careau rãspuns unitãþile evaluate cerinþelor ºide felul în care se desfãºoarã activitateasportivã în acestea.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

„„Cea mai bunã bazã ºi activitate sportivã”Cea mai bunã bazã ºi activitate sportivã”

- Domnule locotenent-colonel, faceþi parte dintre aceiofiþeri care au parcurs, pe rând, toate etapele ierarhieimilitare, acumulând de-a lungul timpului ºi o bogatãexperienþã internaþionalã. Cum v-a marcat dezvoltareaprofesionalã, dar ºi activitatea de zi cu zi acest parcursal carierei militare?

- Dupã cum se ºtie, o carierã militarã trebuie sã cuprin-dã etape succesive, pe parcursul cãrora se acumuleazã cu-noºtinþe ºi deprinderi care, în timp, vor oferi posibilitateaºi încrederea necesare accederii la noi trepte în ierarhiamilitarã.

Einstein a fãcut o afirmaþie: „Nu am nici un talentanume... sunt doar extraordinar de curios!”. În cazulmeu, atracþia faþã de meseria armelor îmbinatã cu dorinþade cunoaºtere mi-au deschis accederea la fiecare treaptãierarhicã, precum ºi orizonturi noi pe plan intern ºi inter-naþional. Având în vedere cele spuse mai sus, consider cãfiecare militar care se respectã trebuie sã treacã de fiecareetapã a carierei ºi sã caute eliminarea limitãrilor ºi a ruti-nei în folosul cunoaºterii ºi acumulãrii de noi experienþe.Bineînþeles, acest lucru nu este deloc uºor ºi necesitã im-plicare, dãruire, sacrificii ºi privaþiuni, atât pe plan profe-sional, cât ºi familial. În ceea ce mã priveºte, experienþaacumulatã pe plan intern, dar ºi în cel extern, îmi dã oimagine mult mai clarã a sistemului, posibilitatea înþele-gerii mai uºoare a fenomenelor complexe cu care ne con-fruntãm, dar ºi posibilitatea de a gãsi mult mai rapid solu-þii viabile la problemele curente inerente.

- Vã aflaþi la comanda unui batalion cu o prezenþãsemnificativã în teatrele de operaþii, o unitate cu bogatetradiþii de luptã. Cu ce gânduri aþi venit în Cetatea Bã-niei pentru a duce mai departe trendul ascendent cu carene-au obiºnuit militarii craioveni?

- Având în vedere cã provin de la „Scorpionii Roºii”,unde am o vechime de aproximativ 11 ani ºi cã am fãcutparte din prima echipã de comandã, care în anii 2004-2005 a operaþionalizat aceastã unitate pentru acþiuni înafara graniþelor þãrii, pot spune cã sunt deja familiarizatcu „trendul ascendent” al scorpionilor. Mai mult, amavantajul de a cunoaºte parte dintre militari, precum ºi va-loarea lor. Aºa cã revin cu o mare bucurie în suflet, ºtiind,în mare mãsurã, nivelul profesional al batalionului, posi-bilitãþile ºi, bineînþeles, limitãrile lui. Mai mult, apreciezîn mod deosebit faptul cã, pe lângã ceea ce au acumulatpânã în prezent, nu au uitat nici ce au învãþat prima datã.Pot spune cã, în rândul scorpionilor craioveni, fie ei„roºii” sau „negri”, am avut cele mai frumoase ºi bogateexperienþe ºi cele mai mari satisfacþii în carierã, rãmâ-nând la rândul meu în suflet „un scorpion”, indiferent defuncþiile deþinute sau de locul unde mi-am desfãºurat acti-vitatea. Acest lucru, dar ºi obligaþia moralã de a pãstratradiþiile batalionului ºi ale brigãzii, mi-au permis stabili-rea, încã de la început, a unor standarde ºi obiective nece-sare menþinerii ºi, de ce nu, chiar ridicãrii ºtachetei. Amconvingerea cã voi reuºi acest lucru, þinând cont de valoa-rea colectivului cu care lucrez, precum ºi de valoarea eºa-loanelor cãrora mã subordonez.

- Mai sunt câteva luni pânã la finalul anului 2012 ºiacest fapt reprezintã un bun prilej pentru a trece în revis-tã principalele activitãþi ale batalionului, urmãrind bine-înþeles programul cotidian de instrucþie...

- Prioritar pentru noi este tot ceea ce facem conformplanului instrucþiei. Reuºita unor exerciþii tactice de oricenaturã, pregãtirea militarilor ºi ridicarea nivelului profe-sional sunt în strânsã legãturã ºi depind de tot ceea ce seexecutã în fiecare zi de instrucþie, indiferent de tip sau ca-tegorie.

Încã de la primele contacte cu aceastã funcþie, am avutocazia de a participa la o activitate importantã, ºi anumela exerciþiul „FURIA OLTULUI”. Acesta a fost un bunprilej pentru a realiza o evaluare informalã a capacitãþilorbatalionului, în mod special a statului major. Vreau sãscot în evidenþã cã rezultatele au fost foarte bune ºi audemonstrat buna pregãtire personalã ºi profesionalã a mi-litarilor, dar ºi o excelentã coeziune, premize care sunt ne-cesare continuãrii cu optimism a activitãþile viitoare.

- Vã propun în continuare sã discutãm despre relaþiadintre comandant ºi subordonaþi, despre modul cum in-tenþionaþi sã vã exercitaþi actul de comandã. Sinergia cã-ror principii concurã la desãvârºirea actului de coman-dã, în aºa fel încât Batalionul 20 Infanterie sã îºi ducã laîndeplinire misiunea încredinþatã ºi sã atingã obiectivelepe care ºi le-a propus?

- Comandantul are nevoie, în exercitarea actului de co-mandã de concursul întregului colectiv. Experienþa profe-sionalã, cu cât este mai mare ºi mai diversã, cu atât estemai beneficã pentru orice militar aflat într-o funcþie de co-mandã, dar nici un comandant nu le poate ºti pe toate.Concursul micilor comandanþi, consilierea avizatã ºi ex-pertiza pe domenii de activitate a statului major, precumºi aderarea la aceleaºi principii valorice a întregii echipe,sunt cheia succesului exercitãrii eficiente a actului de co-mandã. Totodatã, încrederea în comandant, dar ºi reversulmedaliei - încrederea în subordonaþi, reprezintã liantulsuccesului.

În altã ordine de idei, obiectivele stabilite trebuie sã fierealiste, într-o strânsã legãturã cu posibilitãþile reale alepersonalului, iar pentru stabilirea lor este nevoie de cu-noaºterea cât mai bunã a subordonaþilor. Pot spune cumândrie cã am regãsit la militarii olteni aceeaºi exigenþãºi dragoste pentru munca bine fãcutã, caracteristici cele-au adus recunoaºtere internã ºi internaþionalã.

- Ce obiective mai importante v-aþi propus pentru ur-mãtoarea perioadã, þinând cont ºi de inerentele proble-me pe care le aveþi de depãºit pentru buna desfãºurare aactivitãþii?

- Perioada prin care trecem este pentru toþi, fãrã în-doialã, dificilã din punct de vedere financiar ºi material.Problemele de naturã logisticã sunt cunoscute, dar încer-cãm sã le rezolvãm substituind neajunsurile prin compe-tenþa oamenilor, prin grija faþã de tot ceea ce înseamnãpatrimoniu, astfel încât sã influenþeze cât mai puþin acti-vitatea cotidianã de pregãtire.

Oricum aceste neajunsuri nu vor constitui niciodatã unmotiv sã renunþãm la principiile legate de nivelul deinstruire, cu atât mai puþin o scuzã pentru neîndeplinireaunor obiective sau coborârea standardelor batalionului.

Din punctul meu de vedere, aceastã perioadã dificilã,poate fi catalogatã ca o provocare a actului de comandã,iar comandanþii, indiferent de nivel, trebuie sã fie în mã-surã sã-i facã faþã ºi sã gãseascã soluþii pentru a-ºi atingeobiectivele propuse.

În concluzie, instrucþia rãmâne „prioritatea 0”, aºacum trebuie sã fie în viziunea oricãrui comandant care îºidoreºte o unitate instruitã.

Cristina FRATU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (343) din 14 septembrie 2012Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

Interviu cu domnul locotenent-colonel Cãtãlin Nicolae JIANU, comandantul Batalionului 20 Infanterie „Dolj”

La Batalionul 20 Infanterie „Dolj”,SS cc oo rr pp ii oo nn ii iiSS cc oo rr pp ii oo nn ii ii pp aa rr ii aa zz ãã îî nn tt oo tt dd ee aa uu nn aa pp ee .. .. .. pp aa rr ii aa zz ãã îî nn tt oo tt dd ee aa uu nn aa pp ee .. .. .. nn ee gg rr uu !!nn ee gg rr uu !!

Conform Ordinuluinr. M72 din 09.07.2012,a fost aprobat Regula-mentul privind descrie-rea, compunerea ºi por-tul pe timp de pace aluniformelor militare alepersonalului din Minis-terul Apãrãrii Naþionale,ordin semnat de minis-trul Apãrãrii Naþionale,Corneliu Dobriþoiu.

Suporþii cu însemne-le de grad reprezintã ace-le semne distinctive pen-tru fiecare categorie de personal militar înparte ºi pentru fiecare categorie de forþe aleunei armate.

Conform noului regulament cu privire la

gradele soldaþilor-gradaþi profesioniºti dinArmata României, aceºtia se vor împãrþi în:fruntaºi, caporali clasa a III-a, caporali clasaa II-a ºi caporali clasa I.

Ne-am informat pentru dumneavoastrãGradele soldaþilor-gradaþi profesioniºti

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

Experienþã profesionalã:2012 - Comandant - Batalionul 20 Infanterie „Dolj” -

„Scorpionii Negri”, Craiova;2011 - 2012 - Ofiþer de Stat Major - Direcþia Planificare

Strategicã, S.M.G., Bucureºti;2009 - 2011 - Ofiþer masterand, Domeniul ªtiinþe Mili-

tare ºi Informaþii, Programul de Studii Conducere InterarmeForþe Terestre, Facultatea de Conducere Interarme ºi StatMajor, Universitatea Naþionalã de Apãrare „Carol I”,Bucureºti;

2008 - 2009 - Locþiitor al comandantului - Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab” – „Scorpionii Roºii”, Craio-va;

2005 - 2008 - Ofiþer de Stat Major - OPG (OperationalPlanning Group), NATO CC – Land HQ Madrid, Spania;

2004 - 2005 - ªef de Stat Major - Batalionul 20 Infante-rie „Dolj” - „Scorpionii Negri”, Craiova;

2001 - 2004 - ªef operaþii - Batalionul 26 Infanterie„Neagoe Basarab” - „Scorpionii Roºii”, Craiova;

2002 - Comandant ROFND (Romanian Force NationalDetachment) ºi TF „AQUILA” HQ LNO, NATO „JointGuardian Operation”, Kosovo;

2001 - 2001 - Ofiþer de Stat Major - Batalionul 26 Infan-terie „Neagoe Basarab” - „Scorpionii Roºii”, Craiova;

1998 - 2001 - Comandant companie - Batalionul 26Infanterie „Neagoe Basarab” - „Scorpionii Roºii”, Craiova;

1994 - 1998 - Comandant pluton - Batalionul 26 Infan-terie „Neagoe Basarab” - „Scorpionii Roºii”, Craiova;

1996 - Comandant pluton - „UNAVEM III Opera-tion”, Angola;

1991 - 1994 - Comandant companie - Regi-mentul 114 Mecanizat „Rahova”, Vânju Mare;

1989 - 1991 - Comandant companie AT ºilocþiitor comandant baterie - Regimentul 114Mecanizat „Rahova”, Vânju Mare;

1987 - 1989 - Comandant pluton - Regi-mentul 114 Mecanizat „Rahova”, Vânju Mare.

Educaþie ºi pregãtire profesionalã:2011 - Master în domeniul ªtiinþe Militare ºi

Informaþii, Programul de Studii ConducereInterarme Forþe Terestre, Facultatea de Condu-cere Interarme ºi Stat Major, Universitatea Na-þionalã de Apãrare „Carol I”, Bucureºti;

2010 - Training: Formare Evaluatori InterniARACIS (Asociaþia Europeanã pentru Asigura-rea Calitãþii în Învãþãmântul Superior), Bucu-reºti;

2008 – „Crisis Managemet Course” NATOSchool, Oberammergau, Germania;

2007 – „CJOC (Combined Joint OperationsCentre) Course”, NATO School, Oberammer-gau, Germania;

2006 – „TOPFAS (Tool for OperationalPlanning and Force Activation Simulation) ExtendedCourse” CC-Land HQ Madrid, Spania;

2006 – „CREVAL (Combat Readiness Evaluation)Course” CC-Land HQ Madrid, Spania;

2005 – „TOPFAS (Tool for Operational Planning andForce Activation Simulation) Course”, NC3A, Haga, Olan-da;

2005 – „Operational Planning Process (OPP) Course”,NATO School, Oberammergau, Germania;

2003 - Universitatea din Craiova, Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, Geografie-Limba ºi Literatura Engle-zã, Craiova;

2002 – „UN Military Observer Course”, Amersfoort,Olanda;

2000 - Curs „Brigade Staff Training”, Centrul Regionalde Pregãtire PfP, Universitatea Naþionalã de Apãrare„Carol I”, Bucureºti;

2000 - Curs „Peace Support Operations”, Centrul Re-gional de Pregãtire PfP, Universitatea Naþionalã de Apãrare„Carol I”, Bucureºti;

1997 – „NATO Operational Language Course andJunior Staff Officers’ Familiarisation Course”, Beacons-field, Marea Britanie & Oksbol, Danemarca;

1991 - Curs comandant batalion, Centrul de Instrucþie alInfanteriei ºi Vânãtorilor de Munte, Fãgãraº;

1990 - Curs comandant companie, Centrul de Instrucþieal Infanteriei ºi Vânãtorilor de Munte, Fãgãraº;

1987 - ªcoala Militarã de Ofiþeri Activi „NicolaeBãlcescu”, Sibiu;

1984 - Liceul Militar „Tudor Vladimirescu”, Craiova.

Fruntaº Caporalclasa a III-a

Caporalclasa a II-a

Caporalclasa I

La început de septembrie, când se numãrã bobocii,Batalionul 96 Geniu a mai punctat o realizare în listalungã pe care o au. Astfel, ziua de 5 septembrie a fostcea a inaugurãrii Poligonului Cãþelu drept unul în carese pot executa ºi ºe-dinþe de aruncare agrenadelor de mânãde rãzboi ºi lucrãride distrugere.

Construit acummai bine de patrudecenii, cu o lun-gime de 250m ºi olãþime de 60, acestase poate lãuda cafiind singurul poli-gon din Bucureºti alforþelor terestre. Seaflã în grija Batalio-nului 96 din 2002,când l-a preluat dela Batalionul 2 In-fanterie. Încã de laconstrucþie a fost automatizat, iar dispozitivele de ridi-care a þintelor au fost reparate odatã cu schimbãrilemajore din acest an.

Când am ajuns acolo, am gãsit un grup de cinci mi-litari lucrând la schimbarea cablurilor electrice pentruca sistemul de þinte sã nu mai aibã hibe. Privind în jurulmeu, am remarcat calitatea lucrului fãcut din dãruire ºi

din dorinþa de a clãdi totul peste standardele impuse.De la cãpitanul Aurel Fotescu, am aflat cã efortul de-pus a fost considerabil. Dupã mai bine de trei luni demuncã istovitoare în care, zilnic, 15 oameni ºi patru

utilaje au lucrat fãrã întreru-pere, s-a ajuns la performan-þa de a rãspunde tuturor ne-voilor de instrucþie practicãale comandamentului Divizi-ei 1 Infanterie ºi nu numai.Lista lucrãrilor executateeste una foarte lungã, iarcând am citit – construireaunei biute de pãmânt înaltãde 5,5m, peste care s-au pusdouã rânduri de cauciucuri,ridicând-o cu încã 0,5m – nuam putut sã nu mã gândesc lalocaºurile de tragere sãpatecu lopata micã de infanterieºi la cât de epuizaþi fizic nesimþeam dupã numai o orã.Desigur cã militarii batalio-

nului nu au lucrat la modernizarea terenului numai cuuneltele genistice. Tranºeele ºi gropile fãcute pentruºedinþele de aruncare a grenadelor mã duceau, deja, cugândul la ºuieratul schijelor grenadelor ofensive ºi lacãldura flãcãrii produse de cele defensive.

Cu gardul ºi locaºurile destinate þintelor refãcute, cuparabalurile înlocuite, cu suprafaþa destinatã executãrii

ºedinþelor de lucrãri de distrugereclar delimitatã ºi nivelatã, poligonulCãþelu aratã ca nou, aratã aºa cumar trebui sã fie unul al unei armateNATO.

Când a tras linie pentru a culegeroadele muncii, Batalionul 96 Ge-niu se mândreºte cu un poligonomologat pentru tragerile cu arma-ment uºor de infanterie, cu A.G.-7cu þeavã introdusã, pentru aruncareagrenadelor ºi pentru lucrãri de dis-trugere. Peste 30 de unitãþi ºi struc-turi din sistemul naþional de apãrareºi securitate vor profita de acumîncolo de îmbunãtãþirile aduse.

Unitatea militarã care s-a ocupatde lucrãrile executate în vedereareamenajãrii ºi omologãrii poligo-

nului ºi pentru alte activitãþi decât cele pentru care afost proiectat iniþial, a demonstrat practic eficienþaterenului printr-o lucrare de distrugeri cu tema „Distru-gerea unei porþiuni cu material real respectând mãsu-rile de siguranþã specifice.“ Pentru aceasta, s-au folosit3,1 kilograme de trotil ºi au constat în executarea unorfurnale sau ºanþuri în platforma drumului precum ºi îndintrugerea unei porþiuni din el.

Totul a decurs fãrã incidente sau prea mari emoþii,semn cã poligonul este cu adevãrat pregãtit ºi aºteaptãplutoanele de militari pentru a se instrui în condiþii op-time.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr.17 (343) din 14 septembrie 2012

Poligonul Poligonul CãþeluCãþeluBatalionul 96 Geniu a mai punctat o realizareBatalionul 96 Geniu a mai punctat o realizare

Misiunile pe care militarii din Batalionul 21Vânãtori de Munte „„GGeenneerraall LLeeoonnaarrdd MMoocciiuullsscchhii””,cunoscut în Afganistan ca Task Force 21, sunt di-verse. Una dintre acestea este executatã de echipade angajare a femeilor (FET).

Vânãtorii de munte sunt implicaþi în multe proiectede reconstrucþie în aria lor de responsabilitate dinprovincia Zabul. Misiunile sunt complexe, mai ales cã,în contactul cu populaþia civilã, trebuie þinut cont detradiþiile ºi regulile de convieþuire ale afganilor. Con-form studiilor efectuate de diverse grupuri specializateîn drepturile omului, situaþia femeilor din Afganistaneste sumbrã, acestea fiind, în propria lor þarã, printrecele mai discriminate din lume.

Acþiunile echipei de angajare a femeilor au urmãrit,în principal, îndrumarea femeilor afgane cãtre DoWA(Director of Women Affairs) pentru a participa la pro-gramele desfãºuratede autoritãþile afganeîn sprijinul acestora,îndrumarea femeilorcare nu au acces laeducaþie, organizareaºi desfãºurarea unoractivitãþi de instruirepe linie de igienã, înscopul îmbunãtãþiriivieþii populaþiei afga-ne feminine ºi a fami-liilor acestora.

Practica dovedeº-te cã misiunea fetelornoastre este extremde dificilã pe fondulexistenþei unui numãrredus de interpreþi fe-mei (cunoscãtoare alimbii engleze ºi adialectelor paºtun ºidari), care trebuie sã

le însoþeascã înmod obligato-riu în acþiunide acest tip, ºial reticenþei el-

der-ilor locali care refuzã prezenþa FET în sate-le pe care le conduc, a declarat maiorul inginerCostel Mãgirescu, ofiþer CIMIC în cadrul Gru-pului de Comandã Zabul. Totuºi, cu ajutorulpartenerului american, a unei cooperãri bunecu echipa româneascã PSYOPS ºi cu entuzias-mul specialistelor noastre sperãm sã putem spu-ne, la finalul misiunii, cã am atins o parte din-tre obiectivele propuse.

Nu trebuie uitat faptul cã femeia are un alt rolîn societatea afganã decât cel pe care îl cunoaº-tem noi. Contactul cu femeile afgane este foartegreu, fiind necesar a se urma o serie de proceduriîn acest sens. Cultura ºi tradiþiile musulmanesunt foarte stricte din acest punct de vedere, aºacã pregãtirea unor astfel de echipe este foartecomplexã.

Locotenent Mi-rela Caracaleanu ºiplutonierii-majoriLiliana Bodescu ºiCristina Oncicãformeazã o astfelde echipã de anga-jare a femeilor încadrul Task Force21. Ele au o misiu-ne grea. Pregãtireabine executatã înþarã le ajutã acumla desfãºurarea ac-þiunilor FET. Sub-ofiþerii sunt la a do-ua misiune de acestgen în Afganistan,aºa cã, experienþaanterioarã este be-neficã.

Am fost alãturide FET într-o misi-

une desfãºuratã în satul Garmam. Alãturi de echipafemininã româneascã a mai fost prezentã ºi FET-ulamerican, precum ºi un specialist PSYOPS, sergentul-major Sorin Ciocoiu. Respectând tradiþiile afgane, s-aaºteptat ca bãtrânul satului (elder-ul) sã permitã acce-sul, dar acesta nu a mai venit aºa cum era planificat.Echipa nu a dezarmat, ci a continuat misiunea, ajutândcopiii apãruþi în zonã.

Într-una din zile, am executat o misiune în satulGarmam, a declarat plutonier-major Cristina Oncicã.Fiindcã nu am gãsit elder-ul satului pentru a angajafemeile afgane, am lucrat cu copiii. Am discutat cuaceºtia despre probleme educaþionale ºi despre igienã.Le-am prezentat reguli de igienã personalã ºi am do-nat materiale pentru educaþie.

Despre modul de desfãºurare a unei astfel de misi-uni vã invit sã priviþi fotografiile. Acestea vorbesc de lasine despre ce înseamnã la ora actualã viaþa într-un satdin Afganistan.

Text: Plutonier-major Lucian IRIMIAFoto: Plutonier-major Carol LASCU

F.E.T.

SSUUNNTTEEMM AACCOOLLOO UUNNDDEE EESSTTEE NNEEVVOOIIEE

Bãtãlia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848,pe atunci lângã Bucureºti) a fost ultima confrun-tare armatã disputatã pe teritoriul românesc întrestructuri militare ale Þãrii Româneºti (Batalionul2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie,Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infante-rie ºi Compania de pompieri condusã de cãpitanulPavel Zãgãnescu) ºi un corp de armatã otoman.

PremiseRevoluþia de la 1848 în Þara Româneascã, ini-

þial, a avut succes. La începutul verii, PrincipeleBibescu a abdicatdupã ce guvernul re-voluþionar a preluatputerea. Revoluþio-narii munteni îºipropuneau printrealtele emancipareaclãcaºilor ºi a evrei-lor, eliberarea robi-lor þigani, guverna-rea în acord cu prin-cipiul separãrii pu-terilor în stat, limi-tarea puterii dom-neºti ºi crearea uneigãrzi naþionale (veziproclamaþia de laIslaz).

Guvernul a încercat sã implementeze acestereforme democratice, dar adversarii revoluþiilorde la 1848, ºi anume marile imperii europene, auintervenit. Astfel, la 13 septembrie 1848, trei pu-ternice coloane militare otomane au pãtruns înBucureºti, dupã arestarea fruntaºilor revoluþionariºi zdrobirea rezistenþei poporului neînarmat. Înfaþa celei de-a treia coloane otomane, comandatãde Kerim-Paºa, au stat trupele aflate sub coman-da colonelului Radu Golescu, comandantul Gar-nizoanei Bucureºti.

Desfãºurarea evenimentelorColonelul Radu Golescu concentrase în Dealul

Spirii Batalionul 2 din Regimentul 2 Linie Infan-terie ºi Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie,punându-le sub comanda maiorului Nicolae Gre-ceanu. Spre aceste trupe se îndrepta ºi companiade pompieri de sub comanda cãpitanului PavelZãgãnescu. Cãutând sã previnã rezistenþa unitãþi-lor militare, locotenenþa domneascã instauratã detrupele intervenþioniste a dat ordin de predare acazãrmii Alexandria.

Ostaºii români au dat dovadã de un puternicspirit antiotoman, reliefat iniþial în atitudinea co-lonelului Radu Golescu care, la cererea luiKerim-Paºa de a-ºi dezarma ostaºii, a rãspuns cumândrie cã „datoria unui soldat este sã moarã cuarma în mânã ºi cã mai mulþumit este în acestcaz, decât sã se vadã dezarmat”. Surprins plãcut

de acest rãspuns, comandantul turcilor,Kerim–Paºa, ordonã retragerea trupelor otomanespre oraº pânã la reglementarea pe cale diploma-ticã a situaþiei tensionate create. Pe drumul deîntoarcere, acestea s-au întâlnit cu compania depompieri comandatã de cãpitanul Pavel Zãgãnes-cu. La apropierea acesteia de cazarmã s-a produsun incident care avea sã ducã la începerea uneiadevãrate bãtãlii. Infanteria ºi artileria otomanãerau masate în apropierea cazãrmii, în preajmaunui podeþ care îngusta mult calea companiei depompieri. La trecerea acesteia, sublocotenentul

Bãlãºan l-a atins cucotul pe un artileristturc, incident apa-rent fãrã importanþã.

Ura crâncenãdintre români ºiturci a fãcut ca acestincident sã degene-reze. Sublocotenen-tul român a fost lovitde un maior turc culatul sabiei. Ofiþerulromân a tras douãfocuri de pistol, întâiasupra maioruluiturc (pe care l-aucis), apoi asupra luiKerim-Paºa (cãruia

i-a ucis calul). În evenimente, au intervenit ostaºii români

pentru a-ºi apãra comandantul. Trupele otomaneatacã cu violenþã compania de pompieri careopune o puternicã rezistenþã ºi strãpunge liniileinamice reuºind sã continue lupta alãturi deostaºii aflaþi în cazarma Alexandria din DealulSpirii.

Dupã o luptã crâncenã ce a durat aproximativdouã ore ºi jumãtate (de la 16:30 pânã la 19:00),trupele româneºti au fost împrãºtiate, iar militariiturci au pus stãpânire pe Bucureºti. În acest fel,Revoluþia de la 1848 din Þara Româneascã a fostînãbuºitã.

Ecouri în prezentChiar dacã Bãtãlia din Dealul Spirii s-a înche-

iat cu înfrângerea trupelor româneºti, totuºi dinpunct de vedere istoric, aceastã luptã consfinþeºtedorinþa naþionalã de autodeterminare, chiar dacãacest lucru presupune însãºi jertfa supremã.

Pentru comemorarea eroilor pompieri cãzuþi înluptã, pe Dealul Spirii a fost ridicat, în anul 1901,Monumentul Eroilor Pompieri din Bucureºti, mo-nument cu un trecut la fel de zbuciumat ca ºievenimentele a cãror memorie o reprezintã.

Ziua de 13 Septembrie a fost sãrbãtoritã maiapoi ca fiind Ziua Pompierilor din România ºi afost legal oficializatã începând din 1953. (O.M.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (343) din 14 septembrie 2012Pagina 6

BB ãã tt ãã ll ii aa dd ii nn DD ee aa ll uu ll SS pp ii rr ii iiBB ãã tt ãã ll ii aa dd ii nn DD ee aa ll uu ll SS pp ii rr ii ii

A n u l b i s e r i c e s c l i t u r g i c o r t o d o xA n u l b i s e r i c e s c l i t u r g i c o r t o d o x

Car tea d in v i t r i nã

Cel care mã aºteaptãCel care mã aºteaptã

SScchhiimmbb ddee ssooþþiiii - 2255 sseepptteemmbbrriiee 22001122,, TTeeaattrruull NNoottttaarraa,,ssaallaa HHoorriiaa LLoovviinneessccuu,, oorraa 1199::3300

O piesã cu adevãrat delicioasã, despre cãsnicie ºi fericireaconjugalã, în care Aurel Baranga înveleºte drama cupluluiplictisit într-o comedie de tip far-sã. Personajul principal, compozi-torul Cristofor Bellea, fire auten-ticã de artist, se îndrãgosteºte desoþia actriþã a prietenului sãu, undascãl timid, ºi, evident, cade înplasa farselor, regretând în finalrãtãcirile sale sentimentale. Tex-tul este bogat în situaþii comice,iar personajele au consistenþã. Autorul, observator fin al meca-nismelor vieþii ºi al imprevizibilului ei, ºtie cã în universul ba-nal ºi totuºi subtil al cuplului, balansul stãrilor ºi sentimenteloreste delicat ºi instabil. El emite avertismentul, semnalul dealarmã.

Aºadar, Aventurieri, iluzia dureazã o clipã. Restul e singu-rãtate.

PPuuººllaammaauuaa - 2266 sseepptteemmbbrriiee 22001122,, TTeeaattrruull NNoottttaarraa,, SSaallaaHHoorriiaa LLoovviinneessccuu,, oorraa 1199..3300

Este o comedie franþuzeascã de Pierre Chesnot, al cãreititlu a fost tradus de cãtre RaduBeligan ºi Liviu Dorneanu, o come-die celebrã, care satirizeazã lumeamondenã a Parisului de azi. De laînceput pânã la sfârºit este o satirã aseducþiei ºi infidelitãþii, un spec-tacol strãlucit cu succes garantat.Nu rataþi acest eveniment artistic,cu o distribuþie de excepþie, în caremarele actor este înconjurat de strã-lucite actriþe de comedie. (O.M.)

www.spectacole.ro

R e p e r e c u l t u r a l e

Înainte de înãlþarea Sa la cer, Mântui-torul a fãgãduit Sfinþilor Sãi Apostoli:„Iatã, Eu voi fi cu voi în toate zilele, pânãla sfârºitul veacului...” (Matei 28,20).Potrivit acestei fãgãduinþe, Biserica a fostpreocupatã încã de la început sã asigure ºisã facã simþitã prezenþa spiritualã, nevãzu-tã, dar realã ºi perpetuã, a Mântuitorului,în mijlocul credincioºilor ei, în tot timpulvieþii lor. Cum? Cãutând sã întreþinã me-reu vie amintirea vieþii, a învãþãturii ºi afaptelor Domnului, precum ºi a Sfinþilor,în mintea ºi viaþa de toate zilele a credin-cioºilor, prin comemorarea periodicã aacelor fapte. Prin sãrbãtorile, posturile, di-feritele pomeniri ºi slujbele bisericeºti,care se succed ºi revin într-o anumitã or-dine în fiecare zi ºi în fiecare an, noi nunumai cã reîmprospãtãm în minte sau co-memorãm, ci ºi retrãim, oarecum, perio-dic, momentele importante din viaþa ºiactivitatea Mântuitorului, precum ºi dinîntreaga istorie sfântã a mântuirii, cu per-soanele ºi evenimentele ei mai de seamã,dinainte de venirea Domnului ºi de dupãînãlþarea Lui la cer.

În cultul creºtin, ziua liturgicã nuîncepe cu miezul nopþii sau dimineaþa, ca

în mãsurãtoarea civilã (laicã) a timpului,ci cu seara.

Un an bisericesc complet are 52 desãptãmâni, dar de la un Paºte la altul pot fimai multe sau mai puþine sãptãmâni, dincauza datei variabile a acestei sãrbãtori.Ceva mai puþinã importanþã are în cadrulanului bisericesc împãrþirea timpului înluni, rolul fundamental din punct de vede-re cronologic avându-l sãptãmâna. Totuºi,împãrþirea anului bisericesc ortodox înluni a dat astfel naºtere celor 12 mineie(cãrþile de ritual care cuprind slujbele sfin-þilor din fiecare lunã). Spre deosebire deanul civil, care începe la 1 ianuarie, anulbisericesc începe la 1 septembrie, pentrucã, dupã tradiþia moºtenitã din LegeaVeche, în aceastã zi s-a început creaþialumii ºi tot în aceastã zi ºi-ar fi începutMântuitorul activitatea Sa publicã, atuncicând a citit în sinagogã cuvintele prooro-cului Isaia, care profeþeau despre Sine:„Duhul Domnului peste Mine, pentru cãM-a uns ca sã binevestesc sãracilor..., sãvestesc anul milei Domnului.” Ca mijlocde comemorare a vieþii ºi a activitãþii rãs-cumpãrãtoare a Mântuitorului, anul biseri-cesc ortodox are în centrul sãu sãrbãtoarea

Sfintelor Paºti ºi se poate împãrþi în treimari faze sau perioade, numite dupã carteaprincipalã de slujbã, folositã de cântãreþiide stranã în fiecare din aceste perioade, ºianume:

a) Perioada Triodului (perioada prepas-calã): þine de la Duminica Vameºului ºi aFariseului (cu trei sãptãmâni înainte de în-ceputul postului Paºtelui), pânã la Dumi-nica Paºtilor (total 10 sãptãmâni).

b) Perioada Penticostarului (perioadapascalã): þine de la Duminica Paºtilor pânãla Duminica I-a dupã Rusalii sau a TuturorSfinþilor (total 8 sãptãmâni).

c) Perioada Octoihului (perioada post-pascalã): þine tot restul anului, adicã de lasfârºitul perioadei Penticostarului pânã laînceputul perioadei Triodului, durata eifiind, în funcþie de data Paºtilor, între 26 ºi40 de sãptãmâni.

Fiecare dintre aceste trei perioade saufaze ale anului bisericesc are în centrul eiun moment liturgic, cãtre care graviteazãtoate celelalte sãrbãtori ale ei, ºi anume:

Octoihul are ca sãrbãtoare centralã(culminantã) Naºterea Domnului, urmatãde Boboteazã. Triodul culmineazã cuVinerea Patimilor. Penticostarul începe cu

Paºtile ºi se încheie cu Rusaliile (Pogorâ-rea Sfântului Duh).

Perioada Octoihului comemoreazã ºisãrbãtoreºte evenimentele dinainte deVenirea Mântuitorului, pânã în ajunul Pa-timilor Sale; cu alte cuvinte, reînnoieºteactivitatea profeticã a Domnului, în careEl a dat lumii învãþãtura divinã a Evan-gheliei Sale.

Perioada Triodului reînnoieºte oficiularhieresc al Mântuitorului sau activitateaSa de Mare Preot, îndeplinitã mai ales prinJertfã, adicã prin Patimile ºi moartea Sa pecruce.

Perioada Penticostarului reprezintã ºicelebreazã timpul dintre Înviere ºi Înãlþa-rea în slavã a Domnului, urmat de pogorâ-rea Sfântului Duh ºi întemeierea BisericiiCreºtine.

Prin urmare, în cursul fiecãrui an bise-ricesc, ni se reprezintã ºi se reînnoieºte(comemoreazã) întreaga viaþã ºi activitatea Domnulusi, în toate cele trei laturi sauaspecte ale misiunii Sale: cea de învãþãtor(profet), cea de arhiereu (mare preot) ºicea de împãrat sau biruitor al pãcatului ºial morþii.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Lec þ ia de i s to r i e

Povestea romanului Cel care mã aºteaptã al lui ParinoushSaniee este una emblematicã pentru destinul femeilor din Iran.Evenimentele debuteazã în anul 1979,cu puþin timp înainte de revoluþia irani-anã, ºi se concentreazã asupra vieþiiunei femei obligate sã se descurce sin-gurã, cu trei copii, într-un oraº dezbinatde conflicte politice ºi religioase, aflatîntr-o permanentã stare de instabilitateºi nesiguranþã. La vârsta adolescenþei,protagonista romanului, Masumeh, seîndrãgosteºte de un tânãr, în drumul eispre ºcoalã. Deºi relaþia lor este inocen-tã - cei doi abia dacã îndrãznesc sãschimbe câteva priviri - iubirea îi estedescoperitã, iar ea ajunge sã fie mãri-tatã cu forþa. Din fericire, se nimereºte sã aibe un soþ care îi per-mite sã-ºi continue studiile ºi care, spre deosebire de bãrbaþii dinpropria ei familie, nu încearcã sã-i controleze viaþa pas cu pas.Treptat, Masumeh descoperã cã soþul ei are cu totul alte preocu-pãri decât familia ºi cã idealurile ºi obiectivele sale politice îi punviaþa în pericol, forþând-o sã trãiascã într-o continuã stare de în-grijorare si neliniºte. (O.M.)

www.cartinoi.ro

Mai bine sã fi prost 5 minutedacã pui o întrebare, decât sãrãmâi prost toatã viaþa, dacã n-ofaci.

Prost nu e cel ce nu înþelegeunele lucruri, ci acela care leînþelege pe dos.

Omul cu adevãrat bun estedoar cel care ar fi putut fi rãu ºi nua fost.

Când trei femei discutã, se nu-meºte conversaþie. Dupã ce unadintre ele pleacã, se numeºtebârfã.

Orice bãrbat care crede cã estemai deºtept decât nevasta lui, estecãsãtorit cu o femeie inteligentã.

Un om ar trebui sã se cãsãto-reascã numai cu acea femeie pecare ºi-ar fi ales-o drept prieten,dacã ar fi fost bãrbat.

O cale de a fi atent cu ceilalþieste sã gândeºti înainte de a vorbi.

Nu meritã sã plângi pentrunimeni, iar cei care meritã nu tevor face sã plângi.

Am cerut putere ºi viaþa mi-adat probleme ca sã le pot rezolva.

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

Adio, amprente: O nouã invenþie permite identificarea mult mai uºoarã

a infractorilorOamenii de ºtiinþã au conceput un nou test ce va

permite forþelor legii sã foloseascã ADN-ul prelevatde la locul unde a avut loc un delict pentru a preciza,atât culoarea pãrului suspectului, cât ºi pe cea a ochi-lor.

Cercetãtorii afirmã cã testul ar putea fi un instru-ment util, ce va permite rezolvarea cazurilor în careinfractorii nu au putut fi identificaþi pe baza celorlaltedate disponibile. Sistemul Hirisplex, aºa cum este de-numit testul, va permite poliþiºtilor sã reducã numãrulsuspecþilor, fãcând mai uºoarã identificarea persoaneivinovate. Testele existente pânã acum permit compa-rarea datelor ADN prelevate de la locul faptei cu o ba-zã de date ale poliþiei. Profesorul Manfred Kayser,coordonatorul studiului ce a arãtat eficienþa sistemu-lui Hirisplex, afirmã cã noul test va fi util în acelesituaþii în care datele ADN ale suspectului nu se aflãîn baza de date ale poliþiei.

„Testul este extrem de sensibil ºi poate producerezultate complete chiar ºi cu ajutorul unor cantitãþifoarte mici de ADN, chiar mai mici decât cele necesa-re pentru testele ADN obiºnuite”, a declarat în conti-nuare profesorul Kayser. Studiul a prezentat o acura-teþe de 69,5% în cazul pãrului blond, 78,5% în cazulcelui ºaten, 80% pentru pãrul roºcat ºi 87,5% pentrucel de culoare neagrã. De asemenea, echipa de cerce-tãtori a putut determina, pe baza ADN-ului, cu o pre-cizie de 86%, dacã o persoanã cu ochii cãprui ºi pãrulnegru este de origine europeanã sau non-europeanã.

Rezultatele au fost prezentate în cadrul unei con-ferinþe europene ce trata tema ºtiinþelor medico-lega-le, care s-a desfãºurat la Haga, în cursul acestei sãptã-mâni.

Viitorul va aparþine Cyborg-ilor?Savanþii americani au creat

primul þesut uman bio-electronicOamenii de ºtiinþã de la Universitatea Harvard au

reuºit sã fabrice un astfel de þesut „cyborg”, înglobândo reþea de nanofilamente biocompatibile în þesutuman cultivat în laborator.

Echipa de cercetãtori, condusã de Charles M.Lieber ºi Daniel Kohane, a realizat o „armãturã” lascarã nanometricã, pe care a „însãmânþat-o” cu celulecare, proliferând, au format þesuturi. Inspirându-sedin arhitectura sistemului nervos autonom, cercetã-torii au construit întâi, pe un substrat bidimensional,reþele de nanofilamente de siliciu, în jurul cãrora afost depusã apoi o reþea de molecule de polimeri orga-nici. În interiorul „împletiturii” astfel obþinute, au fostintroduºi nano-electrozi care permit tranzistorilor re-prezentaþi de nanofilamente sã mãsoare activitateaelectricã din celule, fãrã a le leza. Apoi, substratul afost dizolvat, lãsând în urmã împletitura de structuri

nanometrice, carepoate fi modelatã ul-terior în diferite for-me tridimensionale.

„Însãmânþând”aceastã structurã po-roasã cu celule uma-ne, cãrora li s-au cre-at condiþii pentru ase dezvolta, s-a obþi-nut un þesut bio-electronic. Ar puteafi soluþia unei pro-bleme mult timpasociate cu bioingi-

neria la nivel de þesuturi: cum pot fi create sistemecapabile sã înregistreze schimbãrile de ordin chimicsau electric dintr-un þesut, odatã ce acesta a fost culti-vat ºi implantat la locul dorit?

De asemenea, modelul ar putea duce la creareaunei metode de stimulare directã a þesutului ºi de amãsura reacþiile celulare. În acest sens, modelul esteun fel de replicã artificialã a sistemului nervos auto-nom, care, la nivel tisular ºi celular, controleazã per-manent parametri precum pH-ul, concentraþia de oxi-gen ºi alþi factori ºi declanºeazã rãspunsuri adecvate,pentru a menþine respectivii parametri în limitele nor-male. (O.M.)

www.descoperiri.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (343) din 14 septembrie 2012 Pagina 7

ALLVIEW lanseazã o nouã serie de tablete

cu AndroidÎn aceastã lunã, Allview a lansat

o nouã serie de tablete, Alldro Speed3 Duo. Noile modele beneficiazã deun display capacitiv de tip IPS ºi unprocesor Cortex A9 dual-core, cu ofrecvenþã de 1,5 GHz. Este lãudabilãintenþia celor de la Allview pentruacest salt de performanþã adus unuiprodus care îºi va pãstra preþul sublimita de 300 Euro. Mai exact, noulmodel este disponibil la un preþ de1.149 lei. Alldro Speed 3 Duo dis-pune de un ecran de 9,7 inch, cu orezoluþie de 1024x768 pixeli. Proce-sorul grafic este din seria Mali 400 ºipoate rula fãrã probleme cele mainoi aplicaþii ºi jocuri din magazinulGoogle Play. Alternativ, existã ºi unmodel de 8 inch cu aceleaºi specifi-caþii, dar cu o rezoluþie puþin mai re-dusã. Existã un al treilea model, cu odiagonalã de data aceasta de 7 inch,care va fi disponibilã în câteva sãp-tãmâni ºi va avea o rezoluþie de1280x800 pixeli. Pânã în momentulde faþã, pot sã spun cã aceste noimodele sunt printre cele mai bune pecare le-am vãzut. ªi aici vorbesc ºidespre produsele oferite de concu-

renþa autohtonã. Display-ul de tipIPS este cea mai bunã soluþie pentruo imagine clarã ºi culori frumoase,iar în acest moment sunt plãcut im-presionat de companie pentru im-plementarea unui produs cu un preþmai mult decât decent.

Procesorul Dual-Core oferã pe dealtã parte rezultate foarte bune înteste, putând fi comparat cu Trans-former TF201. Rãmâne sã vedem ºireacþia consumatorilor despre carepot sã spun cã va fi una pozitivã. Amuitat sã vã spun cã noile modele vincu ICS ºi se vorbeºte despre unupdate foarte rapid la „faimosul”Jelly Bean.

Lansarea unui Ipad mai miceste aproape sigurã

Într-un nou reportaj al celor de laAllThingsD, se dezvãluie noi infor-maþii legate de un iPad mini. Ca deobicei, din surse apropiate de Apple,se pare cã vom vedea pânã la sfârºi-tul anului douã lansãri importante dela acelaºi producãtor. Mini-iPad-ulva avea o diagonalã de opt inch.Dupã lansarea noului iPhone din 12septembrie, o datã confirmatã, înluna octombrie, se pare cã vom maivedea un produs nou ieºind din fa-bricile companiei. Este vorba despreun nou iPad mult mai mic decât ulti-

mele 3 modele care au ajuns pe pia-þã. Zvonurile descriu micuþul iPad caavând sub 8 inch în diagonalã. Lan-sarea unei tablete mai mici se parecã a fost acceleratã ºi de anunþulcompactului Nexus 7. Ca de obicei,în cazul unor astfel de ºtiri, reticenþaeste cuvântul de ordine. Ca o excep-þie de la regulã, dacã vedem aceeaºiinformaþie, venind din alte 2-3 surse,posibilitatea ca un frate mai mic aliPad-ului sã ajungã la utilizatori lasfârºitul lunii octombrie devine multmai probabilã.

Un SmartPhonemai performant decât

GALAXY S IIILG a lansat Optimus G (E973),

un smartphone cu ecran mare, pro-cesor rapid ºi o memorie RAM pemãsurã. Noul model a fost prezentatla IFA 2012. Optimus G este echi-pat cu un procesor quad-core, cufrecvenþã de 1,5GHz, chipset Qual-comm Snapdragon S4 Pro ºi proce-sor grafic GPU Adreno 320.

Noul model are o memorie RAMde 2GB, dublã faþã de cea de peSamsung Galaxy S III. Smartphone-ul are un ecran IPS HD de 4,7 inch,cu rezoluþia de 1280x768 pixeli ºi odensitate de 320ppi (pixels perinch). Telefonul are o camerã cu re-zoluþia de 13MP ºi înregistrare

video Full-HD 1080p. Optimus G afost anunþat oficial cu sistemul deoperare An-droid 4.0.4, IceCream Sand-wich, urmândsã fie disponi-bil cât de cu-rând cu nouaversiune 4.1Jelly Bean.Noul model afost prezentatla târgul detehnologie IFA 2012. Evenimentuls-a desfãºurat în perioada 31 augustºi 5 septembrie, la Berlin.

Show-ul Gadgeturilors-a încheiat!

Ediþia cu numãrul 52 a IFABerlin, unul dintre cele mai impor-tante târguri de tehnologie din lume,organizat prima datã în 1924, cândera o întâlnire a iubitorilor tehniciiradio, Internaþionale Funkausstel-lung Berlin, reuneºte acum 300.000vizitatori pe an. Târgul a început în29 august, însã primele douã zile aufost rezervate presei. Abia de pe 31august ºi pânã pe 5 septembrie el afost deschis pentru public. La un ast-fel de eveniment vin în jur de 7.000de jurnaliºti din întreaga lume, careaºteaptã lansãrile pregãtite de sutede companii. Ce ne-a pregãtit IFABerlin 2012 ?

Primele tablete cu Windows 8Lenovo ThinkPad 2 ºi HP Slate 8

sunt douã dintre produsele care aucompletat peisajul tabletelor ce au

sistemul de instalare Windows 8, pelângã Microsoft Surface. Am vãzut,de asemenea, ºi ultrabook-uri cunoul sistem de operare. (O.M.)

www.playtech.ro

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Albumul Thriller al lui Michael Jackson este cel maibine vândut album din toate timpurile? Distincþia i-a fostacordatã în anul 1984 de cãtre Guiness Book. Totodatã,Thriller este ºi singurul album vândut în mai mult de 100de milioane de exemplare (109 conform celor mai multesurse) în întreaga lume.

Michael a fost prima persoanã din industria diver-tismentului care a câºtigat mai mult de 100 de mili-oane de dolari într-un singur an? Totodatã el este ºicea mai bine plãtitã persoanã din show-biz din toatetimpurile, conform Guiness Book.

Megastarul a fost ºi prima celebritate care a avutnumele inscripþionat pe 2 stele de pe celebrul bule-vard Hollywood Walk of Fame? Mai întâi, în 1980,pentru activitatea desfãºuratã în cadrul trupei „TheJacksons” (alãturi de fraþii ºi surorile lui) ºi apoi, în1984, pentru cariera solo.

Videoclipul piesei Scream (în duet cu sora luiMichael, Janet Jackson) este cel mai scump din toate timpurile? Videoclipula fost lansat în 1995 ºi a costat 7 milioane de dolari. ªi alte videoclipuri alecelebrului cântãreþ au avut costuri mari de producþie: Bad (1987) – 2,2 mili-oane dolari, Black or White (1991) – 1,5 milioane dolari sau Remember theTime (1992) – 1,2 milioane de dolari.

Videoclipul piesei Black or White a fost difuzat simultan în 27 de þãri, fiindvãzut de peste 500.000 de telespectatori? Evenimentul a avut loc pe 14 no-iembrie 1991, iar audienþa avutã este cea mai mare înregistratã vreodatã pen-tru un clip video.

Timp de 17 ani, cele 8 distincþii câºtigate de artist la ediþia Premiilor Gram-my din 1984 au reprezentat un record neatins de vreun alt cântãreþ? În 2001,însã, Carlos Santana a reuºit sã egaleze recordul lui Michael. (O.M.)

www.stiatica.ro

Michael Jackson! ªtiaþi cã...?

(continuare din nr. trecut)V. În ultima parte a lucrãrii „Emil

sau despre educaþie”, Rousseau se ocu-pã de educaþia fetei (Sofia), care va de-veni mai târziu soþia lui Emile. Ea vaprimi o educaþie limitatã ºi specificã, învederea formãrii ca bunã gospodinã curol de întreþinere a casei (gospodãriei) ºide îngrijire a soþului ºi copiilor. În acestsens, ea va trebui sã devinã virtuoasã,blândã ºi înþelegãtoare, fãcutã anume sãplacã bãrbatului

În concluzie, opera lui Rousseau aavut un impact mai mare decât al oricã-rui alt teoretician al educaþiei asupragândirii pedagogice din acele vremuri(marele filosof ºi pedagog nord-ameri-

can John Dewey, l-a considerat peRousseau „profetul educaþiei noi”), cu omare focalizare pe secolul al XX-lea,constituind ºi un imbold, atât pentru dez-voltarea psihologiei copilului, cât ºi înceea ce priveºte dezvoltarea unor ramuriale pedagogiei, aºa cum am mai menþio-nat în deschidera acestui articol. De aici,cred cã putem da cel puþin un exemplu ºianume prin unele conþinuturi instructiv-educative ale pedagogiei militare, regã-site încã din partea de început a viziuniisale privind educaþia, inclusiv partea le-gatã de pregãtirea fizicã a copilului ºi,ulterior, a tânãrului militar în devenire,cãlirea organismului, bãi reci, îmbrãcã-minte simplã, cât mai naturalã ºi adec-

vatã oricãrei împrejurãri, etc.

Referinþe criticeJean-Jacques Rousseau, aºa cum am

mai afirmat, a reuºit sã sintetizeze mul-te dintre dorinþele ºi aspiraþiile filosofi-ce, politice ºi pedagogice din secolul sãucare au avut un impact rãsunãtor, atâtdin punct de vedere social, cât ºi cultu-ral.

Prin scrierile sale, a reuºit sã influen-þeze multe decenii care i-au urmat, iarefectele ajung sã se resimtã ºi astãzi îngândirea unor pedagogi ºi oameni deculturã din întreaga lume, care reuºescsã pãtrundã adânc în substanþa gânduri-lor sale educative ºi scot la luminã con-þinuturi calde, înmiresmate de caracte-risticile timpului prezent.

Printre criticile aduse operei luiRousseau ºi în special lucrãrii Emil sau

despre educaþie,enumerãm: plagi-at, formã literarãneadecvatã, cre-dinþa cã un pãrintecare ºi-a abando-nat propriii copiinu poate fi un bunpedagog ci doarun autor. Însã,chiar dacã Rous-seau recunoscusefaptul cã nu era unbun practician, ela scris un tratat deeducaþie originalºi autentic.

Alte critici laadresa lui s-au fo-calizat pe discre-panþele legate desusþinerea educa-

þiei familiale, în lucrarea „Noua Eloizã”,ºi izolarea lui Emil, chiar ºi de cãtre pro-pria familie, în Emil sau despre educa-þie, etc.

Au mai fost supuse criticii: educaþianegativã ºi fizicã exageratã, amânareaînceperii învãþãmântului propriu-zis,excluderea utilizãrii cãrþilor în actul edu-cativ, lipsa unui plan de învãþãmânt binedeterminat, întârzierea ºi negativismuleducaþiei morale, amânarea educaþiei re-ligioase, etc.

Cu toate aceste critici, opera luiRousseau, Emil sau despre educaþie, avizat întemeierea unui sistem de educa-þie complet ºi original, iar prin acesteprincipii educative a pus bazele curentu-lui naturalist în pedagogie.

Astfel, este mai mult decât înþeles dece opera pedagogicã fundamentalã a luiRousseau, este socotitã de cãtre unii cer-cetãtori pe bunã dreptate un tratat de pe-dagogie, aºa cum am mai spus. Chiardacã este totuºi o lucrare utopicã dinpunct de vedere al posibilitãþii de aplica-re practicã, susþinem faptul cã ea cuprin-de mai multe idei deschizãtoare de dru-muri în pedagogia modernã, care i-au in-spirat, atât pe reprezentaþii educaþiei noi,pe promotorii pedagogiilor alternative,cât ºi pe toþi teoreticienii ºi practicieniieducaþiei care, de-a lungul timpului, auadus contribuþii acestui domeniu.

În concluzie, din punct de vedere mi-litar, putem surprinde în esenþa postula-telor enunþate de cãtre Rousseau înopera sa fundamentalã Emil sau despreeducaþie, referitoare la instrucþie, parteintegrantã a educaþiei copilului, cores-pondenþe conceptuale care au dominanþãîn instrucþia ºi educaþia militarã contem-poranã.

Vasile ÞAMPÃU

În luna august, în Bullard, a avut loc ceremonialulmilitar prilejuit de executarea transferului de autoritateîntre Batalionul 280 Infanterie Mecanizatã ºi Bata-lionul 33 Vânãtori de Munte Posada.

Afganistan: Misiune îndeplinitã!Afganistan: Misiune îndeplinitã!Militarii Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã

ºi-au încheiat misiunea ordonatã în nordul provincieiZabul. Ei au acþionat împreunã cu camarazii americaniºi partenerii afgani timp de ºase luni pentru a aduceacea liniºte necesarã dezvoltãrii unei societãþi greu în-cercate. Militarii comandaþi de maiorul CristinelColibaba au avut o misiune grea, plinã de pericole,într-o zonã pe care insurgenþii cautã sã o destabilizeze.Însã, urmaºii fiilor Vrâncioaiei ºi-au îndeplinit misi-unea cu succes. Prin abnegaþie, curaj, dãruire ºi devota-ment au fost pretutindeni în aria lor de responsabilitate,indiferent de vreme sau orele din zi sau din noapte.

Frazele sunt puþine, iar cuvintele nu pot aduce în faþacititorilor efortul realizat de militari, în aceastã parte aAfganistanului. Însã, toate au un preþ. Camaradul lor,plutonierul-adjutant principal Florinel Enache a fostgrav rãnit, dar acum se simte mai bine. Ceremonia mi-litarã desfãºuratã în Bullard a avut loc în prezenþa co-mandantului Contingentului Naþional ºi locþiitor alCombined Team Zabul Arrowhead pentru operaþiiNATO, colonel Cristinel Cernea, locþiitorului coman-dantului brigãzii Arrowhead pentru zona de operaþiiEst, colonelul David Sheridan, locþiitorului comandan-

tului Brigãzii 3-2 Stryker Brigade Combat Team(SBCT) ºi Combined Team Force Arrowhead(CTF-AH), locotenent-colonel Frank Brewster,comandanþilor OMLT-urilor româneºti, a altormilitari români ºi americani, precum ºi a autoritã-þilor publice ºi militare afgane din provinciaZabul.

Dupã intonarea imnurilor naþionale afgan,românesc ºi american, Drapelele de Luptã alebatalioanelor româneºti au ieºit în faþa formaþiei ºia asistenþei. A fost scoasã husa de pe drapelulBatalionului 33 Vânãtori de Munte ºi s-a acoperitdrapelul Batalionului 280 Infanterie Mecanizatã.Comandanþii celor douã detaºamente româneºti,maiorul Cristinel Colibaba ºi locotenent-colonelulFlorin-Corneliu ªoltuz, au dat raportul privindpredarea-primirea autoritãþii locþiitorului coman-dantului CTF-AH, locotenent-colonel Frank

Brewster.În continuarea ceremonialului, a luat cu-

vântul colonelul David Sheridan, locotenent-colonelul Frank Brewster, colonelul CristinelCernea ºi comandantul kandak-ului afgandin zonã, locotenent-colonel Abdul Jalal.Aceºtia au mulþumit militarilor români pen-tru efortul ºi munca depusã ºi ajutorul datautoritãþilor ºi populaþiei afgane în dezvol-tare zonalã ºi câºtigarea pãcii în aceastã zonãa Afganistanului.

Cele ºase luni au însemnat muncã con-tinuã, a declarat maiorul Cristinel Colibaba.Acum, la sfârºit, putem raporta cu mândrie:Afganistan, misiune îndeplinitã! Acest lucrunu ar fi fost posibil fãrã munca de echipã pecare au desfãºurat-o militarii batalionului.Aprecierile pe care le-am primit, atât pe li-nie naþionalã, cât ºi din partea partenerilorde coaliþie, dar ºi din partea autoritãþilor lo-cale ne-au întãrit încrederea cã ce am fãcut

în cele ºase luni de zile a dus cãtre un trai ºi o viaþãmai bunã pentru populaþia din zona unde ne-am desfã-ºurat activitatea.

Cavalerii florii de colþCavalerii florii de colþ , , pentru a treia oarã în Afganistanpentru a treia oarã în Afganistan

Militarii Batalionului 33 Vânãtori de Munte au în-ceput a treia misiune în teatrul de operaþii din Afganis-tan. Ei desfãºoarã misiuni împreunã cu camarazii foc-ºãneni. Vânãtorii de munte din Curtea de Argeº ºtiu cãau în faþã o misiune grea, cu un inamic perfid. Antre-

naþi în condiþii dure, ei doresc sã-ºi execute sarcinileîncredinþate cu abnegaþie ºi curaj, aºa cum le stã bineCavalerilor florii de colþ.

Plecãm cu încredere în aceastã misiune, pentru cãunitatea pe care o comand a îndeplinit alte douã misi-uni, aici, în 2007 ºi 2010, a spus locotenent-colonelulFlorin-Corneliu ªoltuz. Aceasta înseamnã cã vom facefaþã tuturor provocãrilor cu care ne vom confrunta.Acþiunile noastre vor fi centrate pe populaþia localã.Vom încerca sã identificãm ºi sã dezvoltãm proiecteumanitare. O altã prioritate pentru mine o reprezintãdirecþionarea statului major pentru planificarea deacþiuni în comun cu forþele de securitate afgane. Oaltã linie de acþiune o constituie susþinerea procesuluide dezvoltare economicã ºi creºterea legitimitãþii au-toritãþilor locale, prin asigurarea unui mediu stabil.Facem paºi importanþi în dezvoltarea economicã ºi ainfrastructurii locale. Ne aºteptãm la un drum lung, cuacþiuni din partea forþelor insurgente, dar militarii ro-mâni vor fi la datorie.

Vânãtorii de munte argeºeni sunt la un nou început.Unul greu, plin de pericole. Prin pregãtirea pe care auexecutat-o þarã ºi devotamentul lor, ei vor rãspundeoricãrei provocãri. În încheierea ceremonialului, mili-tarii români au oferit ºi au primit distincþii ºi diplomede la partenerii americani ºi afgani.

Începând cu aceastã datã, Brigada 2 Vânãtori deMunte se aflã în misiune, în Afganistan, cu douã batali-oane din subordine ºi cu Grupul de Comandã Zabul. Oprovocare demnã de militari încercaþi, curajoºi care vorsã demonstreze cã Armata românã este un aliat deîncredere ºi un ambasador al pãcii.

Plutonier-major Lucian IRIMIA

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 17 (343) din 14 septembrie 2012Pagina 8

VV ââ nn ãã tt oo rr ii ii dd ee mm uu nn tt ee aa uu pp rr ee ll uu aa tt ºº tt aa ff ee tt aa îî nn ZZ aa bb uu ll

Procesul continuu de transformare ºi adaptare a forþelor armate dinîntreaga lume la realitãþile societãþii de azi ºi ale teatrelor de operaþii adus la creºterea rolului subofiþerului, maistrului militar ºi soldatului gra-dat profesionist, proces care a contribuit la eficientizarea acþiunilor mili-tare, ca parte a canalului de sprijin pentru susþinerea actului de comandãºi îndeplinirea misiunilor asumate.

La finele lui septembrie a.c., garnizoana Craiova va gãzdui o nouãediþie a concursului „Subofiþerul/Soldatul anului”, etapa pe Divizia 1Infanterie „Dacica”. În organizare, s-a plecat de la premiza cã o parteimportantã în pregãtirea necesarã fiecãrui militar este cunoaºterea, ceeace îi permite acestuia sã facã faþã diferitelor situaþii, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii. Bibliografia este una destul de simplã, baza fiind Ma-nualul Luptãtorului. De aici sunt formulate întrebãrile pentru ambeleprobe (teoreticã ºi practicã). Ca o noutate, brigada de arbitri din acest an,brigadã formatã din maiºtri militari ºi subofiþeri din comandamentuldiviziei ºi din unitãþile care nu au reprezentanþi în competiþie, va declaraADMIS mai departe în concurs numai pe aceia care vor trece proba elimi-natorie la sport, cu un minimum de 60 de puncte. Se vor organiza ºi acti-vitãþi de socializare ºi cunoaºtere a oraºului Craiova prin vizitarea unorobiective turistice locale. Te provocãm, Oriunde, Oricând, sã fii primul!

SemnalI n s t r u c þ i a a l t f e lI n s t r u c þ i a a l t f e l

Jean-Jacques Rousseau, vector de forþãîn pedagogia universalã