CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XI I I nr . 31 (309) 31 mart ie 2011 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

Sunt convins cã, printre cei repartizaþi la noi, exis-tã deja acela care va deveni viitorul comandant al uni-tãþii. Cariera militarã este strictã ºi cultivã ordinea,disciplina ºi responsabilitatea. Însã, le pot spune cãeste ºi un drum plin de satisfacþii personale ºi profe-

sionale, cu condiþia sã fieîntrunite o serie de calitãþi:seriozitate ºi inteligenþã,ambiþie ºi loialitate care,cu siguranþã, garanteazãsuccesul. Cineva afirmacã trebuie sã-þi stabileºtiun fir roºu pe care sã-l ur-mezi ºi a avut dreptate.

Tabãra Diham. Zãpa-dã, soare, iarna la

munte. Poate din comple-zenþã, poate din respect pen-

tru cele douã subunitãþi ale Batalionului 21 Vânãtoride Munte, care au executat o temã interesantã, apara-tul de fotografiat a imortalizat clipe, ce au devenit eter-nitãþi. Povestea vânãtorilor de munte meritã sã fiespusã, dar nu la gura sobei, cum ne-au obiºnuit tradi-þiile, ci la altitudine, acolo unde brazii înmãnuºaþi cuclorofilã vara ºi cu zãpadã iarna, au fost confesoriipentru aura deschisã a unor pretendenþi la misiunileinternaþionale.

Vitejia ºi curajul trupelor de vânãtori de munte s-aufãcut remarcate pe timpul celor douã conflagraþii mon-diale, vânãtorii parcurgând peste 5.000 de kilometri pecâmpurile de luptã. Prin eforturile susþinute, dãruire,

perseverenþã ºidisciplinã, vâ-nãtorii de mun-te au participatºi participã cusucces la acti-vitãþile care sedesfãºoarã ºi înteatrele de ope-raþii. Oriundes-ar afla, nu ce-deazã nicioda-tã, nu se întorcdin drum sau din urcare, nu se îndoiesc de ei înºiºi ºinu lasã lucrul de pe o zi pe alta. Moralitatea lor estecuratã ºi completã. Aºa am gãsit batalionul din garni-zoana Predeal, aflat în subordinea Brigãzii 2 Vânãtoride Munte „Sarmizegetusa”. (pagina 5)

P e f i r u l r o º u a l c a r i e r e i m i l i t a r e

Kilometrul 0 al vânãtorilor de munte

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

La iniþiativa comandantului Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, general-maior Nicolaie Dohotariu, în ziuade 23 martie, comandamentul diviziei a fost gazda stu-denþilor Academiei Forþelor Terestre, conduºi decomandantul ºi rectorul acesteia colonel dr. ing. GhiþãBârsan. Încã de la sosire, distinºii oaspeþi au fostîntâmpinaþi de cãtre comandantul diviziei, locþiitorulacestuia, general de brigadã Iulian Bacºiº, ºi de cãtreºeful de stat major, colonel Gheorghe Viºan. În sala defestivitãþi „Decebal” a comandamentului, locul deadunare a tuturor participanþilor, comandantul divizieia fãcut o scurtã prezentare viitorilor ofiþeri ...

V i i t o r i i o f i þ e r i î n v i z i t ã l a D i v i z i a 1

KAKI 100%

Român i i d in Shamu lza iImaginea care þi se

înfãþiºeazã în faþa o-chilor, când te apropiide baza de operaþiiînaintatã Shamulzai,este una neobiºnuitãpentru noi, priveliºteasemãnând cu o imagi-ne selenarã. Locul a-

cesta, aflat parcã la capãtul lumii, la câþiva kilometride graniþa dintre Afganistan ºi Pakistan, îþi oferã oimagine de ev mediu, cu sate mici ºi case austere, ceseamãnã mai degrabã cu mici forturi construite...

LECÞIA DE ISTORIE

Armata I , momente de g lo r i e º i onoare (V I )

Nicolae Macici s-a nãs-cut pe 7 noiembrie 1886 înCraiova. A urmat carieraarmelor, fiind admis înªcoala de Ofiþeri de Infan-terie în 1905 ºi a absolvit-oîn anul 1907, cu gradul desublocotenent. În 1910, adevenit locotenent. Între1913 – 1915, a urmat cur-surile ªcolii Superioare deRãzboi, fiind apoi promovatla gradul de cãpitan. S-adistins în timpul Primului Rãzboi Mondial co-mandând o companie de mitraliere din Regimentul 41Infanterie, în luptele din pasul Meriºor...

INTERACTIV

„Dreptatea poate sã ne avertizeze asupra a ceea ceeste bine sã evitãm, însã doar inima ne spune ceea ce estemai potrivit sã facem” - Joseph Joubert, moralistfrancez. Raþiunea de a fi a unui om, de cele mai

multe, ori se relevã al-tora - unor oameni carevãd ce e mai bun în el,care îl descoperã ºi-iîmbrãþiºeazã destinul,îi dau avânt ºi, uneori,istoria preia acest des-tin ºi-l înscrie în pagi-nile sale.

Gândur i d in A fgan i s tan

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 6 (309) din 31 martie 2011Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

TEL AVIV - Israelul va desfãºura prima baterie din sistemul sãusofisticat de apãrare antirachetã, „Domul de Fier”, proiectat sã con-tracareze rachetele lansate din Fâºia Gaza asupra sudului teritoriuluiisraelian, a anunþat ministrul Apãrãrii, Ehud Barak, potrivit FrancePress. „Am autorizat armata sã desfãºoare în urmãtoarele zile primabaterie din Domul de Fier, pentru un test operaþional”, a declarat Barak,în timpul unei vizite de-a lungul frontierei cu Fâºia Gaza, unde tirurilede rachete ºi de obuze s-au oprit dupã zece zile de escaladãri. Sistemul„Domul de Fier”, elaborat de serviciile israeliene cu fonduri americane,este destinat sã contracareze ameninþarea rachetelor cu o razã de pânãla 70 de km, lansate din Fâºia Gaza sau din Libanul vecin. Punerea saîn aplicare a fost pânã în prezent amânatã pentru o mai bunã instruire apersonalului ºi pentru cã sistemul pãrea extrem de scump. Fiecarebaterie cuprinde un radar de detecþie ºi urmãrire, un program de con-trol al tirurilor ºi trei lansatoare echipate fiecare cu câte 20 de rachetede interceptare, conform unor surse militare. Bateriile vor fi instalatemai întâi în apropiere de Fâºia Gaza, apoi de-a lungul frontiereilibaneze, unde Israelul estimeazã cã arsenalul miºcãrii ºiite libanezeHezbollah numãrã 40.000 de rachete. Sistemul „Domul de Fier” seadaugã celui intitulat Hertz, proiectat sã intercepteze rachete cu razãmai mare de acþiune, în special cele de care dispune Iranul. Un al treileasistem, denumit „Praºtia lui David”, este în curs de elaborare, fiind des-tinat rachetelor intermediare. BAMOKO - Al-Qaida în Maghrebulislamic (AQMI) a intrat în posesia unor arme, în urma insurecþieipopulare care zguduie Libia, o evoluþie care îngrijoreazã Mali, Niger ºiMauritania, au declarat surse de securitate din Mali, Niger, citate deAFP. „Avem informaþii sigure. Suntem foarte îngrijoraþi pentruregiune. AQMI a profitat de situaþia din Libia pentru a-ºi procura armegrele care au fost transportate în zona Sahelului”, a declarat pentru AFPo sursã din Mali sub acoperirea anonimatului. „Avem aceleaºi infor-maþii. Printre aceste arme se aflã rachete antiaeriene Sam7. Este foarteîngrijorãtor. Aceastã înarmare reprezintã un adevãrat pericol pentruîntreaga zonã a Sahelului”, a afirmat o sursã militarã nigerianã. „AQMIîºi procurã arme în douã moduri: oamenii pleacã sã caute arme în Libiapentru a le livra AQMI în Sahel sau elemente AQMI pleacã singure peteren pentru a-ºi procura arme. Este periculos pentru þãri ca Mali, Nigerºi Mauritania.”, a aãugat aceeaºi sursã. AQMI opereazã în fâºiasudanezã-sahelianã, o zonã vastã în care s-au intensificat, în ultimii ani,rãpirile de europeni, dintre care unii au ºi fost executaþi. Regimul luiMuammar Gaddafi se confruntã de mai multe sãptãmâni cu o insurecþiepopularã fãrã precedent. Pentru a stopa ofensiva forþelor loiale libieneîmpotriva insurgenþilor, o coaliþie internaþionalã a declanºat la 19 mar-tie o operaþiune care vizeazã obiective militare libiene. MUKALLA- Noi confruntãri au izbucnit între militari ºi garda republicanãloialã preºedintelui Ali Abdallah Saleh în sudul Yemenului,provocând rãnirea a trei persoane, au anunþat martori oculari ºi sursemedicale. Potrivit acestora, doi militari din garda republicanã ºi uncolonel al armatei au fost rãniþi în aceste confruntãri care s-au produssãptãmâna trecutã la Mukalla. Confruntãrile au avut loc între militariiloiali comandantului districtului militar oriental, generalul MohammedAli Mohsen, care a raliat contestarea popularã, ºi membrii gãrzii repu-blicane comandate de Ahmed Saleh, unul dintre fiii ºefului de stat. Alþidoi militari au fost uciºi în confruntãri militare la Mukalla, principaluloraº din provincia Hadramut. Saleh a avertizat împotriva riscurilorunui rãzboi civil în Yemen ºi a apreciat cã diviziunile din cadrularmatei, dupã ce mai mulþi ofiþeri au anunþat cã se alãturã miºcãrii decontestare popularã, sunt nefaste pentru þarã. BERLIN - Deputaþiigermani au validat suprimarea serviciului militar obligatoriu înGermania, începând cu data de 1 iulie, precum ºi reducerea efec-tivelor militare de la 230.000 la 185.000 de persoane, relateazã AFP.Proiectul de lege fusese adoptat de consiliul de miniºtri în decembrie ºia fãcut obiectul mai multor dezbateri parlamentare. Serviciul militarsau civil obligatoriu, care avea o duratã de 18 luni înainte de reunifi-carea Germaniei, a fost redus pe etape de-a lungul timpului ºi este înprezent de ºase luni. Ultimii 12.150 de recruþi au fost înscriºi la 1 ia-nuarie ºi îºi vor termina serviciul la 30 iunie. Guvernul german a decissã reducã efectivele forþelor armate, lãsând posibilitatea efectuãrii ser-viciului militar pe bazã de voluntariat. Aproximativ 15.000 de locurivor fi create astfel, cu o duratã cuprinsã între 12 ºi 23 de luni. A fostsuspendat ºi serviciul civil obligatoriu, care era o alternativã foarteagreatã de tineri în locul serviciului militar. Se va crea un serviciu civilvoluntar, care va dura între ºase luni ºi doi ani. La el vor avea acces per-soane de vârste diferite. Guvernul Angelei Merkel a hotãrât anul trecutsã reducã bugetul apãrãrii în scopul ameliorãrii finanþelor publice.

MADRID - Islamiºtii îi avertizeazã pe liderii europeni cã vor trãipe pielea lor teroarea pe care o provoacã în Libia. Pe un site islamistdin Spania, a apãrut un mesaj dedicat, atât preºedintelui spaniol Zapa-tero, cât ºi lui Sarkozy, Obama ºi Cameron. Mesajul se foloseºte demetafora zilei de 11 martie, cu referire la 11 martie 2004, ziua în careau avut loc atentatele de la Madrid. „Fiecare bombã care va cãdea înLibia ºi omoarã civili nevinovaþi, cu ajutorul spaniolilor, reprezintã oreeditare a atentatelor din 11 martie”, scrie autorul textului. „La numaicâteva zile dupã comemorarea atentatelor din 2004, ca un act de trãdarea victimelor ºi suferinþei spaniolilor, Zapatero sprijinã atacul Libiei.Din nou ne guverneazã rãzboiul. Vor avea 11 martie al lor. Poate nu azisau mâine, poate în altã viaþã, poate în gândul mamei unui copilomorât, poate în coºmarul pilotului care lanseazã rachete. (...) Veþi aveaun 11 martie al vostru, fereascã Dumnezeu”. Acesta este mesajul pecare islamiºtii îl adreseazã Occidentului. (F.C.)

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaanneeSSgg.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

iinntt.. 00111122

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Sg.maj. Narcis Guþã Toma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Redactori

PPlltt.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64409C 6/2011

Denumirea oficialã este Organizaþia Tratatului Atlanticu-lui de Nord ºi a luat fiinþã la 4 aprilie 1949, prin TratatulAtlanticului de Nord, cunoscut sub numele de Tratatul de laWashington. Constituirea organizaþiei s-a realizat în confor-mitate cu prevederile Articolului 51 al Cartei OrganizaþiilorUnite. NATO este o organizaþie guvernamentalã, în careþãrile îºi pãstreazã suveranitatea ºi independenþa. Este oalianþã bazatã pe cooperare politicã ºi militarã între þãrilemembre. Emblema NATO a fost adoptatã ca simbol alAlianþei Nord – Atlantice de cãtre Consiliul Atlanticului deNord, în octombrie 1953. Cercul reprezintã unitatea ºi coo-perarea, în timp ce roza vânturilor simbolizeazã direcþiacomunã spre Pace pe care o urmeazã cele 28 de state membreale organizaþiei. Þelul colectiv al NATO este de a edifica oarhitecturã de securitate europeanã pentru care contribuþiileAlianþei la securitatea ºi stabilitatea spaþiului euroatlantic ºi acelorlalte organizaþii internaþionale sunt complementare ºi seconsolideazã reciproc, atât prin adâncirea relaþiilor între þãrileeuroatlantice, cât ºi prin gestionarea crizelor.

Articolul 5 reprezintã esenþa apãrãrii colective a Alianþeicare prevede asigurarea de garanþii de securitate pentru aliaþi.Odatã cu schimbãrile istorice majore ce au avut loc începânddin 1989 (Cãderea zidului Berlinului în 1989, unificarea Ger-maniei în 1990, dezintegrarea U.R.S.S. în 1991 etc.), Alianþaa cunoscut un proces de restructurare, în primul rând, deordin conceptual. În urma deciziilor luate de ºefii de stat ºi deguvern din þãrile membre ale NATO, Alianþa Nord-Atlanticãºi-a adaptat strategia generalã potrivit noului mediu politic ºistrategic aflat în plinã schimbare. Cel mai important aspect afost acela cã s-a întreprins o revedere aprofundatã a strategieiAlianþei, al cãrei rezultat este noua concepþie strategicã a

NATO. Potrivit actualei concepþii strategice,misiunile principale ale Alianþei sunt: asigurareaunui mediu de securitate stabil în Europa, astfel

încât nici un stat sã nu fie capabil sã intimideze, sã se impunãîn faþa altuia sau sã impunã hegemonia sa prin ameninþare,ori prin folosirea forþei; menþinerea unei capacitãþi militaresuficiente pentru a preveni rãzboiul ºi a asigura o apãrare efi-cientã, precum ºi pentru a gestiona cu succes crizele care arputea afecta securitatea membrilor sãi; constituirea sa caforum de consultãri între aliaþi asupra problemelor care arafecta interesele lor vitale; descurajarea ºi apãrarea împotri-va agresiunii asupra teritoriului oricãrui membru al NATO;menþinerea echilibrului strategic în Europa.

Acþionând confom ideii de bazã a Alianþei menþinutã timpde peste 60 de ani, aceea a realizãrii unei apãrãri comune,credibile ºi eficiente, dar ºi a noii sale concepþii strategice,Alianþa a intervenit din punct de vedere militar în conflictelemajore ale timpului: în rãzboiul din Kosovo, în conflictele dinIrak ºi Afganistan, dar ºi în evenimentele din 11 septembrie2001. În prezent, NATO este angrenat în conflictul din Libia.Invocând Rezoluþia 1973 a Consiliului de Securitate al ONUcare autorizeazã folosirea „tuturor mijloacelor necesare” pen-tru a opri uciderea civililor în Libia, Washingtonul, careiniþial s-a arãtat sceptic, a acceptat în cele din urmã folosireaforþei pentru impunerea unei zone de excludere aerianã. Libiaa fost atacatã la 8 ani de când a fost declanºat cel de-al doilearãzboi din Irak. Iniþiatorii operaþiei au fost Franþa ºi MareaBritanie care au acþionat, alãturi de Canada, într-o primãetapã a miºcãrii militare. Aparate de zbor din Franþa, MareaBritanie, Canada ºi SUA au lansat raiduri aeriene împotrivaunor þinte militare din Libia în cadrul operaþiunii „OdysseyDawn”. Pentru cã situaþia din zona de conflict s-a agravat,NATO a preluat controlul total al acþiunilor militare. EuroNews nota cã NATO a promis sã se limiteze la protecþiacivililor ºi sã rãmânã imparþialã: „NATO va implementarezoluþia ONU. Nimic mai mult. Nimic mai puþin”, adeclarat secretarul general al Alianþei, Anders Fogh Ras-mussen. Astfel, Franþa s-a vãzut nevoitã sã renunþe la coman-da raidurilor aeriene. Bombardamentele au lovit Sirt, oraºulnatal al lui Muammar Gaddafi. Rebelii au declarat cã au pre-luat controlul asupra oraºului, însã potrivit publicaþiei LeMonde, aceºtia s-ar fi oprit la 140 km de Sirt. Explozii pu-ternice au avut loc ºi la Tripoli, unde se afla ºi MuammarGaddafi. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan a propusmedierea relaþiilor între colonelul Gaddafi ºi rebeli pentru aevita „un nou Irak sau Afganistan”. Referitor la poziþia altorstate, Germania a fost cea mai reticentã, fãcând front comuncu Rusia, China, India ºi Brazilia, care nu au votat rezoluþiaONU cu privire la Libia. Ca membrã a Alianþei, Româniaparticipã ºi ea la ofensiva militarã împotriva lui Gaddafi.Anunþul l-a fãcut chiar ºeful statului: „Pe 20 martie a fostaprobat planul operaþiunii pentru impunerea embargouluicu privire la vânzãrile de armament cãtre Libia. Este deciziapoliticã luatã de NATO. CSAT a decis implicarea Românieiîn impunerea condiþiilor de respectare a embargoului cufregata Regele Ferdinand ºi cu doi ofiþeri de stat major dinforþele navale”. Astfel, România participã cu 205 militari labordul fregatei, plus cei doi ofiþeri. Fregata va executa ope-raþiuni de blocare a oricãrei nave suspecte cã transportãarmament cãtre Libia.

DanielaÞÃRUªI

N A T O , g a r a n t a l s e c u r i t ã þ i i

La 18 august 2011, se vor împlini 95 de ani de laînfiinþarea Armatei I Române, mare unitate din com-punerea Armatei României, participantã la cele douãconflagraþii mondiale ºi la numeroase alte evenimentecare au marcat istoria naþionalã.

Continuatoarea tradiþiilor de luptã ale Armatei Ieste, astãzi, Divizia 1 Infanterie „Dacica”, ce ºi-a pro-pus, cu ocazia acestei aniversãri, sã editeze un AlbumFotografic, prin care sã reliefeze, în cuprinsul sãu,evoluþia marilor unitãþi ºi unitãþi care au fãcut partedin aceastã structurã, pe parcursul anilor 1916-1918;1939-1947; 1980-2000; 2000-2008; 2008-2010, petimpul desfãºurãrii unor activitãþi, atât în þarã, cât ºi înteatrele de operaþii.

În vederea editãrii acestui Album Fotografic,organizatorii solicitã sprijinul persoanelor care dispunîn arhiva personalã de fotografii realizate pe timpulparticipãrii la misiuni internaþionale, începând cu anii1990 ºi pânã în prezent.

Fotografiile, puse la dispoziþie pentru realizareaacestui album, pot fi trimise la adresa de e-mail:relpubd1i@forter.ro

La iniþiativa comandantului Diviziei 1 Infanterie„Dacica”, general-maior Nicolaie Dohotariu, în ziua de 23martie, comandamentul diviziei a fost gazda studenþilorAcademiei Forþelor Terestre, conduºi decomandantul ºi rectorul acesteia, colonel dr.ing. Ghiþã Bârsan.

Încã de la sosire, distinºii oaspeþi au fostîntâmpinaþi de cãtre comandantul diviziei,locþiitorul acestuia, general de brigadãIulian Bacºiº, ºi de cãtre ºeful de stat major,colonel Gheorghe Viºan. În sala de festivi-tãþi „Decebal” a comandamentului, locul deadunare a tuturor participanþilor, comandan-tul diviziei a fãcut o scurtã prezentare viito-rilor ofiþeri cu privire la trecutul, prezentulºi viitorul diviziei în cadrul forþelor terestreºi, nu în ultimul rând, la misiunea acesteia.

A urmat apoi vizitarea sãlii de tradiþiimilitare ºi o fotografie de grup. Viitoriiofiþeri au avut ºi ocazia sã fie martorii uneizile de pregãtire a unuia dintre batalioanelecare urmeazã sã fie dislocate în teatrul deoperaþii din Afganistan. Studenþii Academiei, însoþiþi decolonelul Marius Nicolin, au ajuns la Batalionul 2 Infan-terie „Cãlugãreni” din subordinea Brigãzii 1 Mecanizate„Argedava”, unde ºeful de stat major al unitãþii, maiorulEduard Danilof, a prezentat succint istoria batalionului,invitându-i apoi pe tinerii studenþi pe câmpul de instrucþie.

La finalul zilei, satisfacþia reuºitei se citea pe chipulacestora, curiozitatea lor de a afla cât mai multe fiind

doveditã de numeroasele întrebãri adresate. La terminareaactivitãþii, studenþii s-au îmbarcat în autobuzul cu desti-naþia Sibiu, a doua zi aºteptându-i alte ore de curs, de

pregãtire militarã. În mintea lor rãsuna ºi acum invitaþia comandantului

divizie de a fi martori, prin participarea efectivã, la exer-ciþiul ce urmeazã sã-l desfãºoare divizia cu Brigada 2Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa”. Azi se cuvine sãpreþuim ceea ce am avut ieri, pentru ca, mâine, sã constru-im ceva mai durabil.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Vi i to r i i o f i þ e r i î n v iz i tã la D iv iz ia 1

A n u n þ i m p o r t a n t

Imaginea care þi se înfãþiºeazã în faþa ochilor, cândte apropii de baza de operaþii înaintatã Shamul-

zai, este una neobiºnuitã pentru noi, priveliºtea semãnândcu o imagine selenarã. Locul acesta, aflat parcã la capãtullumii, la câþiva kilometri de graniþa dintre Afganistan ºiPakistan, îþi oferã o imagine de ev mediu, cu sate mici ºicase austere, ce seamãnã mai degrabã cu mici forturi con-struite din chirpici sau pãmânt tasat, cu oameni care trã-iesc la limita supravieþuirii. Drumurile de aici dispar dupãfiecare ploaie sau furtunã de nisip ºi reapar dupã aceea.Acesta este þinutul în care, de aproape ºase luni, doi-sprezece militari români, sub comanda cãpitanu-lui Oliver Cîrceanu, îºi desfãºoarã misiunea dementorizare a Companiei 2 din cadrul Kandak-ului 1 (batalion), din Brigada 2 a ArmateiNaþionale Afgane. Comandantul detaºamentuluidin Shamulzai ne-a fãcut o scurtã radiografie acelor aproape ºase luni de misiune în districtulShamulzai, provincia Zabul: „Facem toþi partedin Echipa Operaþionalã de Mentorizare ºi Le-gãturã (OMLT) nr. 2, rotaþia a II-a, de la Iaºi,echipa fiind formatã în totalitate din militariaparþinând Brigãzii 15 Mecanizate „PoduÎnalt”. Este o echipã omogenã, cu experienþã,marea majoritate a militarilor având mai multemisiuni în diferite teatre de operaþii, unii dintreei fiind la a treia sau la a patra misiune.

Comanda echipei de mentorizare se aflã laSweeney, comandant fiind maiorul Iulian Ple-ºescu. La început, dupã cum se ºtia, trebuia sãajungem în Bullard, conform Ordinului de Ope-raþionalizare, însã schimbãrile survenite ne-audeterminat sã ne împãrþim în trei detaºamente cubazele în FOB Sweeney, FOB Atghar ºi noi, înFOB Shamulzai.

În primã fazã, pe 28 septembrie 2010, cândam ajuns în Shamulzai, a trebuit sã înlocuim unpluton american format din 48 de oameni, etapãcare a durat pânã pe 15 octombrie 2010, cândam preluat aria de responsabilitate cu toate implicaþiileºi responsabilitãþile ei.

La început, a fost mai greu, deoarece a trebuit sã neîmpãrþim între mentorizare, misiuni ºi partea adminis-trativã, organizare ce a þinut mai mult de redimensio-narea spaþiilor de odihnã ºi a spaþiilor de lucru, dar toates-au rezolvat într-un timp relativ scurt ºi asta numaidatoritã oamenilor care au înþeles perfect ce au de fãcutºi au acþionat unitar, fãrã nici un fel de rezerve.

Misiunea noastrã de bazã, în aceastã locaþie, este dea mentoriza militarii Companiei 2 a Kandak-ului 1, atâtîn bazã, cât ºi în exterior, adicã sã participãm alãturi demilitarii afgani la misiunile din regiune. Aceºtia au fostînvãþaþi într-un anumit fel, iar noi ne strãduim sã-iînvãþãm felul corect, practic, îi învãþãm sã facã acellucru. Am început cu tactica generalã, de la nivel individ,pânã la nivel pluton, încet, cu explicaþii pentru fiecareexerciþiu în parte, iar militarii afgani ºi-au dat tot intere-sul, atât la aspectele teoretice, dar mai ales la cele prac-tice.

Totodatã am reuºit sã îi deprindem pe militarii afganicu noþiunile generale despre topografia militarã, desprecum sã citeºti o hartã, despre alegerea unui itinerar dupãhartã, precum ºi despre orientarea în teren cu ajutorulacestora. Aici, am întâmpinat dificultãþi deoarece, hãr-þile topografice nefiind tipãrite în limba pashtu, am fostnevoiþi sã introducem în program ore de învãþare a ele-

mentelor de bazã, la scriere ºi citire. De aceste aspecte s-au ocupat cãpitanul Oliver Cîrceanu, sublocotenentulRelu Ursu ºi plutonierul-major Petricã Giurgicã.

Plutonierul-major Ciprian Ciocan, specialist în armacomunicaþii, se ocupã de mentorizarea militarilor afganila specialitatea comunicaþii militare, respectiv lucrul custaþia radio ºi regulile de trafic radio. Pot sã spun cã afost unul dintre cei mai solicitaþi oameni, deoarece ori decâte ori militarii afgani au avut o problemã pe aceastãlinie, defectarea unei staþii sau dificultãþi în realizarealegãturilor radio, el a fost cel care le-a explicat ºi le-a

arãtat cum trebuie soluþionatã problema respectivã.Instrucþia sanitarã, un element intens mentorizat de

cãtre plutonierul Iulian Hriscu, i-a învãþat pe militariiafgani elementele de bazã în intervenþia asupra uneihemoragii, a unei fracturi sau în cazul unui stop cardio-respirator. Tot el este cel care s-a ocupat ºi de sãnãtateanoastrã, fiind în momentele dificile „vraciul” nostru, pen-tru vreo rãcealã sau micile probleme de sãnãtate pe carele-am întâmpinat.

O ultimã categorie mentorizatã, dar nu cea din urmã,este pregãtirea fizicã de care s-a ocupat plutonierulAdrian Stamate. El a pus la punct sala de sport, cu odotare minimã necesarã, astfel încât fiecare dintre noi,români ºi afgani, sã ne putem bucura de un loc unde sãne relaxãm în puþinul timp liber avut la dispoziþie.

Nu trebuie sã uit de ceilalþi membri ai detaºamentu-lui, plutonierul-adjutant Mihai Martiniuc, plutonierul-adjutant Constantin Aborºei, plutonierul Gabriel Pân-zaru, plutonierul Constantin Darie, caporalul VasileSãndescu ºi caporalul Constantin Ciucanu, care au par-ticipat, alãturi de militarii afgani, la toate misiunile lacare aceºtia au ieºit din bazã.

Tot dintre ei fac parte ºi oamenii care s-au ocupat degãtit, o sarcinã deloc uºoarã. Trebuie sã fii în mãsurã sãasiguri trei mese pe zi, de cele mai multe ori la cel puþindoisprezece oameni ºi sã-i împaci pe toþi. Bucãtariinoºtri care reuºesc sã ne facã sã ne aducem aminte înfiecare zi de casã, gãtindu-ne preparate tradiþionale

româneºti, sunt plutonierul-adjutant Mihai Martiniuc ºicaporalul Constantin Ciucanu.

Aria de responsabilitate în care acþionãm am vãzut-odin primele zile de la sosirea în Shamulzai, fiind o ariedestul de întinsã. Însã, problema cea mai grea cu care neconfruntãm zi de zi sunt câmpurile de mine rãmase dinconflictul ruso-afgan. În zonã, am reuºit sã închegãmrelaþii bune, solide cu guvernatorul districtului, domnulHaji Faisal Bari, precum ºi cu liderii localitãþilor înveci-nate, iar acest fapt ne oferã o oarecare liniºte ºi sigu-ranþã. De când suntem în Shamulzai, am avut câteva pro-

vocãri, din fericire fãrãurmãri neplãcute pentru noi.Mã refer aici la acele dispozi-tive explozive improvizateplantate pe cãile de comuni-caþii, incidente rezolvate cuajutorul partenerilor afgani.Aº dori sã scot în evidenþãmomentul în care, pe una din-tre cãile de comunicaþii, amdescoperit ºase dispozitiveexplozive improvizate cu ac-þionare la presiune, toateplantate pe o arie destul demicã. Dar, schema acestorase suprapunea peste schemaclasicã de acþiune a noastrãîn cazul descoperirii unui ast-fel de dispozitiv. Cred cã amfost norocoºi!

Tot la capitolul provocãri,aº aminti momentele în caregeneratorul de curent s-a de-fectat ºi a trebuit sã-l repa-rãm prin forþe proprii, pânãcând ne-a fost trimis cel de-aldoilea generator pentru a-lînlocui pe cel vechi. Recupe-

rarea materialelor paraºutate, carburant ºi alimentetrimise în sprijin, a fost de asemenea o altã provocare.Din cauza forþelor ºi a mijloacelor limitate, a ariei deîmprãºtiere destul de întinse, a trebuit sã le recupãrãmdupã un efort extraordinar, acestea fiind rãspândite pe osuprafaþã mare din cauza vântului. A trebuit sã facem unefort pe timpul zilei respective, deoarece exista riscul ca,a doua zi, sã nu mai gãsim nimic.

Pe lângã mentorizarea militarilor afgani, am executatîmpreunã cu aceºtia misiuni CIMIC, misiuni în care amdistribuit alimente de bazã ºi haine localnicilor, am exe-cutat misiuni de pazã, precum ºi patrule de prezenþã ºipatrule de luptã.

Relaþia cu forþele de securitate afgane, atât cu Arma-ta Naþionalã Afganã, cât ºi cu forþele de poliþie afganedin zonã, au fost ºi sunt încã de la început foarte bune,sprijinindu-ne reciproc, ori de câte ori a fost nevoie. Aici,aº vrea sã subliniez relaþia foarte bunã cu comandantulcompaniei afgane, cãpitanul Saed Baba, care a înþeles dela bun început rolul nostru ºi ne-a acordat tot sprijinul decare am avut nevoie.

Prezenþa noastrã în zonã este cu certitudine beneficã,iar militarii afgani care rãmân aici, cu siguranþã, rãmâncu un bagaj de cunoºtinþe bogat, acumulat pe perioadacât noi am fost alãturi de ei ºi am convingerea cã îºi voraminti cu plãcere cã au avut ce sã înveþe de la noi.”

Plutonier-adjutant Cristian SURUGIU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 6 (309) din 31 martie 2011 Pagina 3

Craiova a fost gazda Concursului aplicativ militar deorientare, în perioada 14 - 18 martie, faza pe Divizia 1Infanterie „Dacica”. La competiþie, au participat 6 loturi,cei mai buni sportivi din cadrul Brigãzii 2 Infanteri„Rovine”, din Brigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizege-tusa”, Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”, Baza 2 Logis-ticã, Regimentul 61 Rachete ºi Artilerie Antiaerianã,Batalionul 313 Cercetare. ªeful lotului reprezentativ alRegimentul 61 Rachete ºi Artilerie Antiaerianã, ocupantal locului al III-lea, în clasamentul general, spunea: „Estepentru a doua oarã când participãm în formula de regi-ment de când ne-am transformat din batalion. La primaparticipare, am ocupat locul al patrulea, iar acum ne-amclasat pe podium. Urmeazã sã ne pregãtim în continuare,sã participãm mai departe ºi sã urcãm cât mai sus pepodium”. ªeful lotului Brigãzii 2 Vânãtori de Munte, ocu-pant al locului al doilea la general, a declarat: „Par-ticipãm dintotdeauna la toate concursurile aplicativemilitare, atât de iarnã, cât ºi în cele de varã. Maideparte, vom continua pregãtirea în aºa fel încât sã nemenþinem standardele extrem de ridicate”.

Concursul de orientare sportivã este un sport extremde complex, care implicã o pregãtire foarte bunã fizicã,psihicã ºi o gândire lucidã din partea sportivilor. Aceºtiatrebuie sã parcurgã un traseu obligatoriu, în pãdure, com-petiþia desfãºurându-se în Parcul Romanescu, iar traseulfiind conturat pe harta fiecãrui participant, traseulimplicând puncte obligatorii de trecere. Dacã un sportiv

nu reuºeºte sã treacã prin toate acelepuncte obligatorii, va fi descalificat.La startul competiþiei, s-au aliniat unnumãr de ºase loturi reprezentativeale marilor unitãþi ºi unitãþi din cadruldiviziei, competiþia desfãºurându-se,atât pentru personalul masculin, cât ºipentru cel feminin. A fost o com-petiþie extrem de palpitantã, în finalulcãrei Brigada 2 Infanterie „Rovine”ºi-a adjudecat toate cele trei locuri, laindividual masculin ºi feminin, deciimplicit ºi locul întâi la general. Pelocul doi, s-a clasat Brigada 2 Vânã-tori de Munte „Sarmizegetusa”, iar pelocul al treilea, Regimentul 61Rachete ºi Artilerie Antiaerianã. Dinloturile celor douã brigãzi s-a format lotul reprezentativ alDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, care va efectua, laînceput, un stagiu de pregãtire în garnizoana Craiova.Dupã aceea, va participa la faza pe minister, prevãzutã înluna aprilie.

Festivitatea de premiere a avut loc în cadrul Batali-onului 20 Infanterie, în prezenþa locotenent-coloneluluiIulian Ungureanu, ºeful biroului planificare activitãþi decomandament din cadrul Diviziei 1 Infaterie „Dacica”, încalitate de organizator. Acesta spunea cã: „Nu întâmplã-tor a fost aleasã aceastã garnizoanã. La Craiova, este o

tradiþie în obþinerea locurilor fruntaºe; sunt sportivi carefac parte din acest lot de foarte mult timp. Craiova oferãcondiþii deosebite de desfãºurare a concursurilor prinîmprejurimile acesteia. Consider cã activitatea ºi-a atinsscopul; am reuºit sã descoperim noi sportivi, sã întãrimlotul reprezentativ ºi sã sperãm cã la concursul de ori-entare, faza pe minister, sã obþinem un loc pe podium”.

Sã urãm mult succes lotului reprezentativ al diviziei ºisã îi vedem pe treapta cea mai înaltã a podiumului!

Locotenent-colonel Vasile FUGACIUPlutonier Radu SÃCÃREA

CC oo nn cc uu rr ss dd ee oo rr ii ee nn tt aa rr ee

RR oo mm ââ nn ii ii dd ii nn SS hh aa mm uu ll zz aa ii

CMYK

Curierul ARMATEINr. 6 (309) din 31 martie 2011Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

PP ee ff ii rr uu ll rr oo ºº uu aa ll cc aa rr ii ee rr ee ii mm ii ll ii tt aa rr ee

- Domnule locotenent-colonel, sunteþi lacomanda Batalionului 21 Vânãtori de Muntedin anul 2010. Care este misiunea acesteiunitãþi, atât în cadrul brigãzii, cât ºi în cel alDiviziei 1 Infanterie Dacica? Care sunt princi-palele activitãþi ale unitãþii pânã la finalulanului de instrucþie 2011?

- În primul rând, aº dori sã vã urez un bunvenit la noi în unitate. Aþi ajuns într-un batalionîncãrcat de istorie de-a lungul celor 70 de aniexistenþã, perioadã în care s-au înscris în filelecãrþii de cãpãtâi a neamului nostru nenumãratefapte de arme ºi muncã asiduã. Istoria unitãþiieste marcatã de eroism, abnegaþie, devotamentºi profesionalism, ca principii fundamentalecare ne definesc ºi ne caracterizeazã în conti-nuare.

Batalionul 21 Vânãtori de Munte este o uni-tate de luptã subordonatã Brigãzii 2 Vânãtoride Munte, care are ca principal obiectiv exe-cutarea instrucþiei colective de nivel 1 pe anulîn curs, în localitatea de dislocare la pace, ºi înpoligonul repartizat, pentru a menþine nivelulde operaþionalizare, astfel încât sã fim înmãsurã sã executãm misiuni pe teritoriulnaþional sau în afara acestuia, în cadrul NATO,UE sau comandamente regionale.

Centrul de greutate al procesului de in-strucþie îl constituie realizarea capacitãþii structurale ºifuncþionale în vederea operaþionalizãrii batalionului dinluna mai. Pentru aceasta, procesul de instrucþie aînceput cu etapa grupã, încheiatã la jumãtatea lunii fe-bruarie, toate grupele obþinând calificativul „instruit”.Actualmente, se desfãºoarã o altã etapã care se vaîncheia cu un exerciþiu FTX. Urmeazã apoi etapa com-panie, evaluatã printr-un exerciþiu LFX. Pe lângã acesteactivitãþi, mai avem pregãtirea de alpinism care, în acestan de instrucþie, este prioritarã pentru obþinerea stan-dardelor de performaþã impuse de mediul montan încare activeazã batalionul nostru. Pentru acest an, uni-tatea ºi-a fixat ca obiective principale, dupã cum ammenþionat ºi anterior, obþinerea de rezultate foarte bunela evaluarea operaþionalã NATO, precum ºi dezvoltareacoeziunii ºi nivelului de instrucþie a comandamentului ºisubunitãþilor. Acest lucru s-a observat în tabãra deinstrucþie de la Diham, în cadrul cãreia comandanþii desubunitãþi au pus accent pe realizarea coeziunii sub-unitãþilor. Un alt obiectiv îl constituie organizarea ºidesfãºurarea pregãtirii pentru realizarea capacitãþii dereacþie imediatã, de ridicare a capacitãþii operaþionale ºide mobilizare, pentru implementarea tacticilor, tehni-cilor ºi procedurilor NATO, cu scopul de a participa laoperaþii NATO, asigurarea suportului logistic pentrumisiune, menþinerea capabilitãþilor de comandã ºi con-trol, participarea în caz de calamitate naturalã pentruînlãturarea efectelor acestora. Batalionul a participat cusucces la operaþiunile care au urmat accidentului aviaticde anul trecut din abruptul Guþan, situat în munþii Bu-cegi, fiind prima structurã care a ajuns la faþa locului ºia luat mãsurile necesare. Aº mai vrea sã precizez cãbatalionul a primit vizita unor delegaþii militare strãine,în cazarmã sau în zona de desfãºurare a instrucþiei,printre care ºi delegaþia ataºaþilor militari strãini dinRomânia, delegaþia militarã iordanianã, austriacã ºi de-legaþia forþelor speciale din Africa de Sud. Toþi aceºtioaspeþi au plecat cu o impresie deosebitã legatã depregãtirea militarã a cadrelor comandamentului.

- Ce stil de lucru specific pentru o structurã militarãeste mai aproape de realitatea zilelor nostre, stil carepoate fi considerat o manierã de a conduce?

- Pentru a comanda o structurã militarã, consider cãcel mai bun stil de conducere este cel consultativ, în carecomandantul acordã o încredere sporitã subordonaþilor,dar nu deplinã, folosind oportun ideile acestora ºi sti-mulând comunicaþiile ascendente ºi descendente.Comandantul este cel care îºi motiveazã personalul curecompense ºi aplicã mai rar sancþiuni disciplinare.Decizia îi aparþine întotdeauna, actul de comandã fiindunic. Apreciez cã este bine sã cochetezi cu stilul decomandã participativ, prin luarea în considerare aideilor subordonaþilor, prin participarea acestora la sta-bilirea obiectivelor ºi ajungerea la un numitor comun.

- Ce pãrere aveþi despre oamenii din subordineadumneavoastrã, oameni cu care lucraþi zi de zi? Cereprezintã pentru dumneavoastrã lucrul cu oamenii îngeneral?

- Militarii din subordine reprezintã ostaºii crestelorcarpatine, forþã, siguranþã, cãldurã, optimism ºi muncãbine fãcutã. Îmi doresc ca ºi pe mai departe sã rãmânãceea ce au fost - eºalonul de suflet al ostaºilor Armateiromâne, aºa cum mulþi apreciazã, mai bine spus kilo-metrul 0 al vânãtorilor de munte. Lucrul cu oameniireprezintã pentru mine spirit de echipã, camaraderie ºi

respect reciproc. Încerc sã am în atenþie resursa umanã,cea mai valoroasã dintre toate. Îmi încurajez subordo-naþii, le arãt respect, îi sprijin în activitãþi ºi sunt adep-tul muncii în echipã; numai astfel vor fi loiali, sinceri ºivor acþiona ca un tot unitar pentru îndeplinirea atribuþi-ilor, pentru atingerea standardelor de performanþã nece-sare realizãrii obiectivelor propuse.

- Ce le puteþi transmite celor care fac primii paºi peacest drum bãtãtorit al carierei militare?

- Din fericire, în acest an, au fost repartizaþi în cadrulbatalionului, direct de pe bãncile instituþiilor militare deînvãþãmânt, un numãr de 9 ofiþeri specialiºti vânãtori demunte, 1 ofiþer de artilerie ºi rachete ºi un ofiþer auto.Toþi sunt încadraþi în funcþii de comandanþi pluton,respectiv, secþie.

Tuturor celor care au pãºit în cariera militarã le suge-rez sã-ºi stabileascã obiective pe termen scurt, mediu ºilung. Sunt convins cã, printre cei repartizaþi la noi,existã deja acela care va deveni viitorul comandant alunitãþii. Cariera militarã este strictã ºi cultivã ordinea,disciplina ºi responsabilitatea. Însã, le pot spune cã esteºi un drum plin de satisfacþii personale ºi profesionale,cu condiþia sã fie întrunite o serie de calitãþi: seriozitate,inteligenþã, ambiþie, loialitate care, cu siguranþã, garan-teazã succesul. Cineva afirma cã trebuie sã-þi stabileºtiun fir roºu pe care sã-l urmezi ºi a avut dreptate.

- Cât de mult conteazã pentru dumneavoastrã, încalitate de comandant de batalion, specialiºtii în psi-hologie, asistenþã juridicã, relaþii publice ºi securitateîn muncã?

- Conteazã foarte mult. Complexitatea funcþiei nece-sitã acordarea importanþei cuvenite specialiºtilor ºisolicitarea sprijinului acestora. Lucrul cu oamenii estedificil; a conduce o structurã de tip batalion înseamnã aavea în subordine ºi a fi responsabil pentru aproximativ500 de militari, care îºi desfãºoarã activitatea într-unmediu rigid, dificil, care implicã riscuri, atât pe timpulpregãtirii, cât ºi al misiunilor de luptã. Batalionul 21este o structurã operaþionalã care a participat ºi va par-ticipa la misiuni naþionale ºi internaþionale. De aceea,un specialist în psihologie trebuie sã ofere consiliere înastfel de momente, sprijinul lui fiind absolut necesar. Obunã desfãºurare a actului de comandã implicã o bunãcunoaºtere a subordonaþilor. Astfel, testele psihologiceajutã foarte mult la sesizarea din timp a unor deviericomportamentale.

Pe lângã regulamentele militare, ne supunem ºilegilor civile, interacþionãm cu societatea civilã dinpunct de vedere legal. De aceea, un specialist în dome-niul juridic poate acorda o consultanþã juridicã pentruîncadrarea în normele legislative ºi asigurarea cadruluilegal pentru desfãºurarea activitãþii.

Sprijinul unui specialist în relaþii publice asigurãgestionarea ºi menþinerea unor raporturi favorabile îninteriorul structurii militare, cât ºi între aceasta ºiautoritãþile publice locale, o bunã informare internã ºiexternã pentru vizualizarea rezultatelor batalionului,precum ºi crearea unei imagini favorabile. Batalionulare o relaþie deosebitã cu autoritãþile locale ºi o colabo-rare strânsã ºi beneficã în vederea promovãrii imaginiibatalionului ºi a activitãþilor pe plan local. În sprijinulcelor spuse, am participat la acþiuni de ecologizare, darºi la multe momente culturale ºi competiþii sportive dinPredeal ºi zonele limitrofe, Buºteni ºi Sinaia.

Activitatea din mediul militar este caracterizatã, în

special, de pericole, dificultatea acþiunilorcrescând riscul accidentelor. Un comandant are,în primul rând, grijã de oamenii sãi. Astfel, spe-cialistul în sãnãtate este cel care ia mãsurilepentru minimizarea riscurilor, pentru asigurarearealizãrii sarcinilor în condiþii foarte bune.

- Dacã ar fi sã definiþi portretul unui coman-dant de batalion, la modul ideal, fãrã a facereferire la personajele ºi faptele din cotidian,care ar fi acele trãsãturi ce dau calitate acestu-ia?

- Un comandant trebuie sã aibã caracter,curajul rãspunderii pentru faptele ºi ideile sale,demnitate ºi îndrãzneala de a-ºi apãra principi-ile cu orice risc. Un bun comandant trebuie sãfie autodidact, sã-ºi asume responsabilitatea înutilizarea forþelor ºi resurselor pentru planifi-carea, organizarea ºi conducerea subordonaþilorîn vederea îndeplinirii misiunilor.

- Aþi participat la vreo misiune în teatrul deoperaþii? Cu ce concluzii aþi venit înapoi ºi cumvã ajutã acestea în îndeplinirea misiunilor dinþarã?

- Am participat la douã misiuni inter-naþionale, dar independent, nu cu structurile încadrul unor comandamente internaþionale (1997

- element de sprijin la misiunea Alba, din Albania). Amavut ocazia sã lucrez cu militari deosebiþi. A fost pentrumine un pionierat în a lucra la un nivel multinaþional, îna aplica procedurile de operare ale unor armate cu expe-rienþã în NATO.

Cea de-a doua misiune a fost în Afganistan, într-uncomandament de tip SGTF, la Bagram. Aici, am reuºitsã mã adaptez uºor la cerinþele partenerului american,îndeplinind atribuþii cu responsabilitate ºi dedicaþie.Ambele experienþe au contribuit la îmbunãtãþirea stilu-lui meu de lucru.

- Vã rog sã comentaþi expresia dupã care „uncomandant este predestinat funcþiei sale”.

- Îndeplinirea funcþiei de comandant necesitãprezenþa unor aptitudini clar stabilite. Încã de laînceputul carierei militare, mi-am propus ocuparea uneifuncþii de conducere. Atunci când un militar reuºeºte sãîndeplineascã acele condiþii specifice unui comandant,se va remarca ºi va fi promovat. Un bun profesionist înzona sa de acþiune va atrage admiraþia celor din jurul sãuºi va spori dorinþa acestora de a-l urma. Calitãþileesenþiale ale unui bun comandant sunt: competenþa depedagog, calitatea de a instrui ºi de a educa oameni,pasiunea pentru profesie, stima de sine, rezistenþa lastres, capacitatea de integrare în sistem, exemplul per-sonal, exigenþa faþã de sine. Toate acestea formeazã unsistem ce concurã la formarea unui comandant. Odatãdobândite, te conduc spre ceea ce þi-ai propus.

- Care sunt acele entitãþi sau principii care vãguverneazã viaþa personalã, dar ºi cariera militarã,principii de la care nu aþi fãcut rabat niciodatã?

- Cu certitudine, perseverenþa este atributul care mãcaracterizeazã. De regulã, obiectivele pe care mi le-ampropus le-am realizat, urmând cu tenacitate traseul„firului roºu” planificat încã din ºcoala generalã. De-alundul timpului, am încercat sã îmbin armonios viaþapersonalã cu cariera militarã. Pe întreg parcursul cari-erei militare, am fost loial instituþiei care m-a pregãtit ºiîn care mi-am desfãºurat activitatea, respectiv, instituþiamilitarã, „Armata”. Vã mulþumesc pentru iniþiativa de arealiza un reportaj despre tabãra de instrucþie a sub-unitãþilor din cadrul batalionului nostru.

Vreau sã menþionez ºi faptul cã am fost gazdele con-cursului aplicativ de iarnã, faza pe Divizia 1 Infanterie.Faza pe Ministerul Apãrãrii Naþionale, la care cu mân-drie pot afirma cã Brigada 2 Vânãtori de Munte a ocu-pat locul I, a aliniat la startul competiþiei un lot sportivcompus din aproximativ 90% din militarii Batalionului21. Acest fapt reprezintã o mândrie pentru unitateanoastrã, pentru brigadã, dar ºi pentru Divizia 1 Infan-terie, eºalon cu care avem o relaþie deosebitã. Afirmacest lucru ºi în baza experienþei mele de ºef planificareoperaþii în cadrul Brigãzii 2 Vânãtori de Munte, funcþiecare m-a pus în legãturã permanentã cu personaluldiviziei.

Pe aceastã cale, aº vrea sã mulþumesc tuturor celorcu care am colaborat în trecut, dar ºi celor care îmi staualãturi zi de zi. Batalionul 21 este încadrat cu buni pro-fesioniºti ºi sunt mândru cã fac parte din aceastã struc-turã. Ar mai fi multe de spus, pentru cã avem ºi multesarcini de îndeplinit, dar un singur lucru îmi doresc dintot sufletul ºi o sã fac tot ceea ce îmi stã în putere caBatalionul 21 sã rãmânã în continuare o unitate de elitãa Armatei României.

Plutonier Radu SÃCÃREA

Interviu cu comandantul Batalionului 21 Vânãtori de Munte „General Leonard Mociulschi”, locotenent-colonel Ovidiu CONDURUÞA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 6 (309) din 31 martie 2011

Tabãra Diham. Zãpadã, soare, iarna la munte.Poate din complezenþã, poate din respect pentru

cele douã subunitãþi ale Batalionului 21 Vânãtori deMunte, care au executat o temã interesantã, aparatulde fotografiat a imortalizat clipe, ce au devenit eter-nitãþi. Povestea vânãtorilor de munte meritã sã fiespusã, dar nu la gura sobei, cum ne-au obiºnuit tradiþi-ile, ci la altitudine, acolo unde brazii înmãnuºaþi cu clo-rofilã vara ºi cu zãpadã iarna, au fost confesorii pentruaura deschisã a unor pretendenþi la misiunile inter-naþionale.

Vitejia ºi curajul trupelor de vânãtori de munte s-aufãcut remarcate pe timpul celor douã conflagraþii mon-diale, vânãtorii parcurgând peste 5.000 de kilometri pecâmpurile de luptã. Prin eforturile susþinute, dãruire,perseverenþã ºi disciplinã, vânãtorii de munte au par-ticipat ºi participã cu succes la activitãþile care sedesfãºoarã ºi în teatrele de operaþii. Oriunde s-ar afla,nu cedeazã niciodatã, nu se întorc din drum sau dinurcare, nu se îndoiesc de ei înºiºi ºi nu lasã lucrul de peo zi pe alta. Moralitatea lor este curatã ºi completã. Aºaam gãsit batalionul din garnizoana Predeal, aflat însubordinea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizege-tusa”. Batalionul 21 Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi”, ca unitate a Armatei române, afost înfiinþat în 1940, în oraºul Baia-Sprie, judeþulMaramureº. De-a lungul timpului, batalionul a partici-pat la acþiunile de luptã din Caucaz ºi Crimeea, dinUngaria ºi Cehoslovacia. Începând cu anul 2005, odatãcu aderarea României la structurile NATO, batalionula devenit o unitate operaþionalizatã la dispoziþiaNATO, care a participat în misiunea UNAMI din

teatrul de operaþii din Irak (2006 - 2007) cu câte o com-panie. În anul 2009, timp de 6 luni, militarii unitãþii auparticipat ºi la misiunea ISAF III din teatrul de operaþiidin Afganistan. În afara transformãrilor structuralecare au caracterizat unitatea în ultimii 14 ani, Bata-lionul 21 Vânãtori de Munte a participat la activitãþi deinstruire în comun, în þarã ºi strãinãtate, cu militari dinSUA, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Turcia, Italia,Georgia, Armenia, Germania. De asemenea, a primitnumeroase vizite din partea unor delegaþii oficialestrãine, militare ºi civile, care au apreciat profesiona-lismul ºi dãruirea militarilor unitãþii.

În perioada 28 februarie - 11 martie, douã subunitãþidin cadrul batalionului au fost dislocate în Diham, într-o tabãrã de intrucþie. Aºa cum spunea ºi locotenentulRãzvan Almãºan, comandant companie, „principalulobiectiv al acestei tabere, pentru mine, având învedere cã personalul subunitãþii face naveta ºi nuexistã o altã posibilitate sã se întâlneascã, sã secunoascã, sã interacþioneze, decât tabãra aceasta, afost crearea coeziunii în cadrul subunitãþii. Un altobiectiv urmãrit de mine a constat în pregãtireaechipelor de navigare în cadrul patrulelor. Am încer-cat sã realizez acest lucru prin exerciþii, atât pe timpde noapte, cât ºi pe timpul zilei, obiectivul fiind atins.Taberele de iarnã, în concepþia mea, ne folosesc pen-tru spargerea pragului de confort al militarului,majoritatea lor având o viaþã comodã. În astfel detabere, ajung sã trãiascã momente în care depind doarde ei; doar de ei depinde reuºita ºi de felul cum ºtiu sãse mobilizeze pentru a-ºi îndeplini misiunea”.

Vânãtorul de munte trebuie sã fie pregãtit sã exe-cute deplasãri pe distanþe lungi, prin locuri greu acce-sibile, sã desfãºoare acþiuni solicitante timp îndelungat.Trebuie sã aibã capacitatea de a aplica o gamã largã de

forme, metode ºi procedee de luptãspecifice terenului muntos, sã cunoascãºi sã utilizeze eficient armamentul,tehnica, dar, mai ales, materialele speci-fice ce condiþioneazã îndeplinirea cusucces a misiunilor primite, în condiþiiminime de trai ºi asigurând protecþiapersonalã a coechipierilor. Luptãtorul înmunþi trebuie sã cunoascã particulari-tãþile de manifestare a factorilor de me-diu montan, sã poatã contracara efectelenegative ale acestora ºi sã fie în mãsurãsã exploateze avantajele oferite de unastfel de teren.

Accentul a fost pus pe instrucþia despecialitate (instrucþia schiului), atât petimpul instrucþiei individuale, cât ºi pecel al instrucþiei colective (prin exerciþii-le STX, FTX de nivel grupã). Obiec-tivele taberei au fost: dezvoltarea conti-nuã a calitãþilor fizice ºi psihice, a de-prinderilor ºi priceperii; realizarea uneifoarte bune coeziuni în vederea asigu-rãrii succesului acþiunilor militaredesfãºurate în teren împãdurit, indiferentde anotimp ºi stare a vremii; dezvoltareadeprinderilor de buni schiori în vedereadeplasãrii, realizãrii dispozitivelor premergãtoare deluptã ºi chiar executãrii tragerilor de pe schiuri; evalu-area subunitãþilor nivel grupã sau piesã pentru sta-bilirea nivelului de instruire, la finalul etapei deinstrucþie, pentru respectivele structuri.

Majoritatea militarilor participanþi în tabãrã facparte din aceastã structurã demuþi ani ºi au trecut prin câtevaetape de instruire ºi evaluare,care au presupus dislocareapentru perioade relativ lungi întabere de instrucþie sau chiar înraioane neamenajate. Expe-rienþa i-a învãþat cã, pentru aavea condiþii de lucru ºi traidecente, vânãtorul de munte,trebuie sã aibã întotdeauna ruc-sacul plin. Astfel, majoritateamilitarilor deþin echipamente ºimateriale specifice: haine ter-moizolante, bocanci rezistenþila frig ºi umezealã, parazãpezi,echipament de protecþie a capu-lui ºi mâinilor, saci de dormit latemperaturi scãzute, echipa-ment pentru încãlzit lichide ºipreparat hranã ºi multe alte ele-mente specifice muntelui. Spa-þiile de cazare din tabãrã suntdotate excelent; hrana este pre-paratã la popota din tabãrã pringrija administratorului de com-panie, astfel încât militarii sã

serveascã întotdeauna hranã proaspãtã ºi caldã.Locotenentul Tiberiu Ghenþi, comandant pluton,

susþine cã „în cadrul acestei tabere, au executatºedinþe de instrucþie pe schiuri, dar ºi ºedinþe tactice.Privind instrucþia tacticã, aceasta a fost axatã, în spe-cial, pe tehnici ºi proceduri necesareteatrului de operaþii. A fost o perioa-dã bunã pentru comanda subuni-tãþilor, deorece sunt oameni nou ve-niþi în cadrul subunitãþilor ºi am reu-ºit sã standardizãm un pic nivelul ºiprocedurile specifice”. Referitor laexperienþa în teatrele de operaþii,locotenentul comandant de plutonsusþine cã: „Misiunea din 2009, dinAfganistan, a fost o experienþã bene-ficã ºi unicã, care mi-a deschis ochiiîn carierã ºi m-a ajutat sã înþelegcum merge sistemul”.

Vânãtorul de munte trebuie sãaibã deprinderi de deplasare pe schi-uri, colþari ºi rachete de zãpadã pedistanþe mari, în teren accidentat ºicu pante abrupte, acoperite cu zãpadãºi gheaþã. Referitor la instrucþia peschiuri, caporalul clasa a III-a MihaiBârlã, din cadrul companiei stat ma-jor, spune cã: „Mulþi dintre cei veniþi aici sunt în primatabãrã de iarnã ºi nu ºtiu nimic despre schiuri, dar auajuns la performanþe remarcabile ºi schiazã foartebine”. În toate situaþiile, militarul vânãtor de muntetrebuie sã manifeste curaj, iniþiativã, dârzenie, inge-niozitate ºi spirit de orientare în luptã. Fiecare trebuiesã-ºi cunoascã ºi sã aplice foarte bine atribuþiilefuncþionale ºi sã fie un element activ în funcþionarea

închegatã a colectivului. Pregãtirea profesionalã foartebunã a personalului companiei, o constantã a activitãþiiacesteia în ultimii ani, dublatã de calitãþile psiho-morale ºi completatã de un aport însemnat de adap-tabilitate, poate fi observatã în toate aspectele din viaþastructurii, începând chiar de la comportament, þinutã ºidisciplinã.

Plutonierul Dan ªuhan, comandant piesã în cadrulcompaniei sprijin, considerã cã: „activitatea desfãºura-tã aici, în condiþii foarte bune, este extrem de beneficã;oamenii ºi-au îmbunãtãþit nivelul de pregãtire, iar noi,comandanþii, am încercat sã ridicãm nivelul decunoºtinþe al militarilor. Taberele, în general, suntconstructive, efortul fizic ºi cel intelectual fiind un picmai ridicate decât pe parcursul ºedinþelor deinstrucþie, în unitate sau pe câmpul de instrucþie”.

Au trecut abia câteva ore de când gladiatorii dinarenã luptã pe cotele înalte ale muntelui. Se ºtie, cã laefort, legea este aceeaºi pentru toþi. Valoreazã clipa. Eaeste singura ce va figura ca o pecete. ªi, nu oriunde, ciacolo, pe vârful de munte ce pare cã îl poþi prinde îndegetul inelar al mâinii. Privitorul, avizat sau nu, ar fiînþeles clipele îngroºate cu dinamicã ca fiind cevainteresant. ªi anume cã, în tabãra Diham, s-a lucrat laun film în genul celui prins în memoria peliculei„Ultimul pistolar din Cross Creek”. Personajele noas-tre au trecut de emoþiile din studiourile hollywoodieneºi au luat azimutul unor înãlþimi din Carpaþii Meridi-onali.

Instrucþia, specificã vânãtorilor de munte, evidenþi-azã clar complexitatea unor activitãþi militare ce con-tribuie din plin la recunoaºterea acestora ca militari aitrupelor de elitã româneºti. Coeziunea vânãtorilor demunte nu poate fi pusã la îndoialã. Pe stâncã, în coardãsau la trageri, o singurã greºealã poate fi fatalã. Dez-voltarea noþiunii de „camarad” primeazã încã de ladebutul sau iniþierea în aceastã specialitate.

Din punctul meu de vedere, vânãtorul de munte este

luptãtorul de elitã din Armata României. Instrucþiaacestuia presupune un efort deosebit, deplasãri în terendificil, escaladare în masive muntoase prin locuri greuaccesibile, desfãºurãri de acþiuni solicitante pe timpîndelungat, indiferent de timp sau condiþii meteo, careimplicã foarte multe riscuri, dar ºi foarte multe satis-facþii.

Plutonier Radu SÃCÃREA

KK ii ll oo mm ee tt rr uu ll 00 pp ee nn tt rr uu vv ââ nn ãã tt oo rr ii ii dd ee mm uu nn tt ee

C r e d i n þ ã º i î n d o i a l ã

P rin credinþã dreaptã ºi deplinã, omul poate,cu puterea lui Dumnezeu, sã facã minuni ºi

sã dobândeascã fericirea vremelnicã ºi veºnicã.Numai credinþa cea dreaptã ºi deplinã, pe care omãrturiseºte ºi o propovãduieºte Biserica Ortodoxã,este mântuitoare, fiind întemeiatã pe Sfânta Scrip-turã ºi Sfânta Tradiþie apostolicã ºi patristicã. Ea aretemelie neclintitã pe Hristos, piatra cea din capulunghiului.

Adevãrurile dreptei credinþe au fost pãstrate întotalitatea ºi curãþia lor cu multe jertfe ºi cu mari va-luri de sânge creºtin. Când milioane de oameni, bãr-baþi, femei, copii, tineri ºi bãtrâni, învãþaþi ºi filosofi,din primele veacuri ale creºtinismului, ºi-au dat viaþapentru învãþãtura creºtinã, pentru a ne lãsa moºtenirecuratã în Iisus Hristos, nimeni dintre creºtinii zilelornoastre n-are dreptul sã strice frumuseþea ºi podoabadreptei credinþe, având în ea adevãrul. Toþi care vorface unele schimbãri în cuvintele Sfintei Scripturi ºiale Sfintei Tradiþii nu vor avea parte de Hristos ºi nuvor moºteni cu sfinþii Lui cereasca Împãrãþie.

Primul exemplu de jertfã totalã pentru mântuirealumii ºi pentru propovãduirea Sfintei Evanghelii pepãmânt a fost Însuºi Domnul nostru Iisus Hristos. Elne-a descoperit adevãrurile veºnice ale dreptei cre-dinþe. El ne-a învãþat cum sã credem în adevãratulDumnezeu, cel închinat ºi mãrit în trei persoane:Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt. Hristos, Mântuitorullumii, ne-a descoperit cã Duhul Sfânt purcede de laTatãl ºi ni L-a trimis pe pãmânt ca Mângâietor ºiDomn al vieþii.

Dreaptã credinþã, plinã de Duh ºi de putere, aavut dintre oameni cel mai mult Maica Domnului,cea dintâi rugãtoare pentru noi toþi înaintea Preasfin-

tei Treimi. Ea a crezut în cuvintele ArhangheluluiGavriil ºi, prin el, a primit sã nascã cu trup pe Hris-tos, când a spus: „Fie mie dupã cuvântul tãu!”.

Cine poate spune cu câtã dragoste ºi fierbintecredinþã au slujit Apostolii pe Hristos ºi Evanghelialui? Oare ei credeau în Hristos numai cu buzele saupentru rãsplatã? Sau slujeau Biserica pentru ranguri?Sau mãrturiseau Evanghelia Învierii pentru bani ºidaruri? Nu. Credinþa lor dreptã ºi statornicã în Dum-nezeu era tare ca fierul. Aceeaºi credinþã tare pânã lajertfã ºi viaþa îngereascã au dus pe pãmânt toþi sfinþiiºi Cuvioºii Pãrinþi ai Bisericii Ortodoxe. Nu putemuita nici pe bunii noºtri pãrinþi ºi þãrani credincioºide la sate. Oare câþi erau mai credincioºi decât ei?Cine se ruga mai cu credinþã ºi cu lacrimi ca ei,þãranii ºi mamele noastre blânde ºi evlavioase deprin sate?

Împotriva credinþei adevãrate ºi puternice înDumnezeu, de-a lungul celor douã mii de ani decreºtinism, s-au ridicat tot felul de obstacole, ispiteºi neghine, cum le numeºte Iisus Hristos în pildeleSale.

Din secolul al IV-lea, diavolul a ridicat împotrivacredinþei apostolice tot felul de eresuri, secte ºicurente filosofice pãgâne, ca: arianismul, nestoria-nismul, monofizismul, iconoclasmul, gnosticismul,maniheismul, montanismul ºi multe altele. Mai târ-ziu, s-au ridicat reformiºtii luterani, calvinii, husiþiiºi sectele mai noi din zilele noastre. Toate acestea auurmãrit slãbirea dreptei credinþe ºi convertireaortodocºilor la eresul lor. Unii au reuºit mai mult,alþii mai puþin în scopul lor prozelitist, diabolic, defãrâmiþare a Bisericii lui Hristos, iar alþii au dispãrutfãrã urme. Cea mai puternicã armã, dupã secte, este

necredinþa în Dumnezeu care, luând locul pãgânis-mului, încearcã sã slãbeascã credinþa tare ºi curatã înDumnezeu. Însã, jertfa pãstorilor devotaþi ai Bise-ricii, scrierile Sfinþilor Pãrinþi ºi rugãciunilecãlugãrilor ºi ale credincioºilor au slãbit ataculnecredincioºilor.

Atunci, diavolul a inventat o nouã armã împotri-va credinþei vii, lucrãtoare în Hristos, ºi anume,îndoiala. Creºtinii îndoielnici sunt din ce în ce mainumeroºi. Ei cred în Dumnezeu, dar se îndoiesc ºi deviaþa veºnicã, ºi de puterea rugãciunii, ºi de harulLui. Creºtinii îndoielnici merg la bisericã numaicând sunt bolnavi, când au duºmani, necazuri sauexamene. În rest, spun cã n-au timp, cã se pot ruga ºiacasã sau cã se roagã preoþii pentru ei. Duhulîndoielii este un diavol cumplit care chinuie pe mulþicredincioºi ºi îi aruncã în deznãdejde, în gândurinegre, în secte, în sinucidere.

Dacã vrem sã ne mântuim ºi sã fim miluiþi deHristos, sã avem credinþã tare, vie, curatã, statornicã.Altfel, nu ne aude repede Dumnezeu. Sau nerãspunde ca omului ce i-a cerut sã-i vindece copilulbolnav de epilepsie: „De poþi crede, toate sunt cuputinþã celui credincios!”.

Îndoiala în credinþã a adus lumea aici, la margi-nea prãpastiei. Îndoiala în credinþã a creat atâteasecte ºi a adus dezbinarea în Bisericã, în familie ºipeste tot.

De ne vom ruga cu credinþã ºi cu post, vomdobândi cererile nostre ºi vom putea rosti cu folosrugãciunea omului de mai sus, care i-a rãspuns Mân-tuitorului: „Cred, Doamne! Ajutã necredinþeimele!”. Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 6 (309) din 31 martie 2011Pagina 6

General de corp de armatã Nicolae Macici

Nicolae Macici s-a nãscut pe 7 noiembrie 1886 înCraiova. A urmat cariera armelor, fiind admis înªcoala de Ofiþeri de Infanterie în 1905 ºi a absolvit-o în anul 1907, cu gradul de sublocotenent. În 1910,a devenit locotenent. Între 1913 – 1915, a urmat cur-surile ªcolii Superioare de Rãzboi, fiind apoi promo-vat la gradul de cãpitan.

S-a distins în timpul Primului Rãzboi Mondialcomandând o companie de mitraliere din Regimentul41 Infanterie, în luptele din pasul Meriºor ºi de laVulcan, în luna septembrie 1916. Pentru aceste faptede arme a primit Ordinul „Mihai Viteazu” clasa a III-a. În anul 1917, a fost din nou promovat, iar, în 1920,era deja locotenent-colonel, apoi colonel în 1927. Adevenit general de brigadã în anul 1935 ºi general dedivizie în 1939. În iunie 1941, generalul de divizieNicolae Macici era la comanda Corpului 2 Armata(Diviziile 9 ºi 10 Infanterie), care era dispus în nor-dul Dobrogei la începutul Operaþiunii Barbarossa.Acesta se bucura de o anumitã independenþã decomandã, nefiind subordonat unei armate.

A luat parte, iniþial, la ciocnirile cu forþele sovie-tice care încercau sã se înfiltreze în Delta Dunãrii,respingându-le. Dupã declaºarea ofensivei Grupuluide Armate „Antonescu” ºi dislocarea apãrãrii sovie-tice din sudul Basarabiei, a forþat Dunãrea ºi a luatparte la operaþiunea de urmãrire spre Nistru. Dupãcucerirea Odesei, Corpul 2 a preluat garnizoanaoraºului. În urma exploziei clãdirii comandamentu-lui român, mareºalul Antonescu a ordonat represalii,generalul Macici raportând pe 25 octombrie execuþiaa 13.000 de evrei ºi comuniºti, 400 dintre ei fiindspânzuraþi pe strãzi sau în pieþe.

Dupã acest episod sângeros, în noiembrie 1941, afost numit comandant al singurei armate române carerãmãsese acasã: Armata I. A fost promovat la gradulde general de corp de armatã în ianuarie 1942. Timpde peste doi ani ºi jumãtate situaþia a fost liniºtitãpentru Armata I. În aceastã perioadã, a ajutat comu-nitãþile evreieºti din Orãºtie, Sibiu ºi alte oraºe dinzona trupelor sale, aºa cum fãcuse în Dobrogea îniarna anului 1940/1941. Aceste lucruri au ieºit laivealã în timpul procesului sãu, când i s-au adusacuzaþii de antisemitism.

Dupã 23 august 1944, generalul Macici se aflaîntr-o situaþie foarte dificilã. Trupele sale, în princi-pal de linia a doua, s-au gãsit deodatã în linia întâi pefrontul contra Axei în Criºana ºi Banat. Deºi supusã

unor atacuri hotãrâte, Armata I a reuºit sãmenþinã trecãtorile Carpaþilor pânã lasosirea întãririlor române ºi sovietice. Pe22 septembrie 1944, a trecut la ofensivãocupând succesiv Beiuºul, Salonta ºiOradea. Armata I a forþat apoi Tisa,înlocuind trupele sovietice în capetele depod de la Mindszent, Csongrad ºi Szol-nok, având de înfruntat contraatacurilegermane ºi ungare. În luptele de lângãSzolnok, s-a pierdut Divizia 4 Infanterieaproape în întregime, din cauza lipseiarmamentului. Generalul Macici a trebuitsã evacueze restul capetelor de pod.

Într-o lunã de operaþiuni, Armata Ipierduse 8.720 de soldaþi. În continuare,Corpul 7 a fost angajat în OperaþiuneaBudapesta, în subordinea Armatei 7Gardã, în timp ce Corpul 4 a luptat înzona Miskolc ºi în Munþii Bükk, în sub-ordinea Armatei 27 sovietice. Practic,generalul Macici rãmãsese fãrã armatã.Corpul 4 a revenit sub autoritatea sa îndecembrie 1944, iar Corpul 7 în ianuarie1945. A declanºat apoi ofensiva în Slova-cia, în Munþii Javorina, dar care nu a apu-cat sã o ducã la sfârºit, pentru cã, pe 12februarie 1945, a fost demis ºi apoi ares-tat. Iniþial, Comisia Aliatã de Control(aflatã sub control sovietic) cerusearestarea lui încã de pe 20 octombrie1944, dar la intervenþia generaluluiMihail Racoviþã, Ministrul de Rãzboi,cererea a fost retrasã.

Între 14 si 22 mai, a avut loc procesulsãu ºi a altor 37 de persoane acuzate decrime de rãzboi. Imediat dupã reorgani-zarea din aprilie 1945, Tribunalul crimi-nalilor de rãzboi ºi-a început activitatea. „Acuzatoriipublici” lucraserã la strângerea materialelor încã dinianuarie 1945. Primul lot de „criminali de rãzboi” afost adus în instanþã la 14 mai. În capul listei se aflageneralul Nicolae Macici, urmat de ofiþeri care deþi-nuserã funcþii în Transnistria ºi Basarabia. Maciciera acuzat cã pregãtise ºi executase represiunea po-pulaþiei din Odessa, dupã aruncarea în aer a Coman-damentului român din localitate, la 22 octombrie1941. Acuzarea a adus numeroase mãrturii scrise alepopulaþiei care a asistat la represiune, susþinând cã,prin masacrarea cu cruzime a populaþiei civile,Macici încãlcase toate legile rãzboiului.

În apãrarea sa, generalul Macici a susþinut cã nu

fãcuse altceva decât sã execute ordinele venite de laAntonescu. S-a apãrat susþinând cã, dacã ar firefuzat, conform legilor militare, era pasibil de legeamarþialã. Tribunalul Poporului a emis repedesentinþa în „lotul Macici”. La 22 mai, împreunã cualþi 28 de ofiþeri, Nicolae Macici a primit pedeapsacapitalã. Ei au fãcut recurs la Înalta Curte de Casaþieºi Justiþie, însã acesta a fost respins la 28 mai.Sentinþa nu s-a executat, deoarece, la 1 iunie, regeleMihai I, la propunere guvernului, le-a comutatpedeapsa cu moartea în muncã silnicã pe viaþã.Pedeapsa a fost transformatã apoi în închisoare peviaþã. A fost închis la Jilava, Dumbrãveni ºi Aiud,unde a ºi decedat pe 15 iunie 1950.

Plutonier Radu SÃCÃREA

AA rr mm aa tt aa II ,, mm oo mm ee nn tt ee dd ee gg ll oo rr ii ee ºº ii oo nn oo aa rr ee (( VV II ))

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

Soþia unui vânãtor de munteinsistã atât de mult sã meargã ºi eala o partidã de vânãtoare, încâtsoþul cedeazã ºi îi face damblaua.În pãdure, tipul îi dã indicaþiile derigoare ºi se despart... La unmoment dat, se aude o împuºcãturãdin partea soþiei. Teribil de intrigatºi curios, soþul, aleargã sã vadã ces-a întâmplat. La locul faptei, ne-vastã-sa se ciondãnea cu un tip caretocmai ceda nervos:

- Bine, cucoanã! Am înþeles! Ecerbul matale! Da`, mã laºi mãcarsã-i iau ºaua?

☺- De ce a inventat Dumnezeu

blonda!

- Simplu! Calul nu era în staresã aducã o cutie de bere de lafrigider...

☺Soþul: Nu mai fii supãratã! Îþi

promit cã te fac cea mai fericitãfemeie din lume!

Soþia: Când pleci?☺

- Doamnã, ºtiþi cã soþul dum-neavoastrã vã înºealã?

- Bineînþeles! ªtiu cu cine, ºtiuunde ºi când, dar nu îmi dau seamacu ce...

☺M-a sunat ieri o tipã: Vino la

mine acum, nu-i nimeni acasã! M-am dus. Într-adevãr, nu eranimeni...

☺Cabinetul unui psihiatru. Se

deschide uºa ºi intrã un bãrbat, înpatru labe ºi cu ceva în gurã. Psihi-atrul:

- Vai! Cine a venit la noi? Opisicuþã?

Bãrbatul se târâie pânã în colþulcabinetului. Doctotrul îl urmãreºte.

- Un cãþeluº?Bãrbatul trece cu mâna pe lângã

perete ºi se târâie în celãlalt colþ alcamerei. Doctorul nu renunþã:

- Ah! Cred cã este un arici. Nu?Poate o broascã þestoasã?

Bãrbatul scoate un cablu dingurã ºi zice:

- Auzi? Mã laºi ºi pe mine sã îþitrag internetul sau nu?

ªtiaþi cã... vulcanii produc o mare cantitate dematerii prime utile sau extrem de cãutate? Unexemplu ar fi piatra ponce, care este de faptspumã de lavã. De asemenea, formaþiunile vul-canice sunt, uneori, sediul reacþiilor care concen-treazã metalele prezente în mantã (aramã, argint,mercur). Iar, vulcanii erodaþi din lanþul cascade-lor, în vestul Statelor Unite, se aflã la origineacelebrei „Goane dupã aur”. Miºcãrile vulcanicepermit aducerea la suprafaþã a diamantelor for-mate la presiune ridicatã ºi la o adâncime deaproape 3.000 km. Vulcanii se formeazã mai alesla marginea plãcilor tectonice. Când plãcile seîndreaptã una spre alta, una dintre ele trece pe subcealaltã, ridicând-o. Placa de dedesubt se înfier-bântã ºi se fluidificã, formând magma care, fiindmai uºoarã ºi mai fierbinte, are tendinþa sã urcecãtre suprafaþã, profitând de zonele fragile alescoarþei terestre.

ªtiaþi cã... meteoriþii (stelele cãzãtoare) suntresturi care provin din comete? Cometele suntniºte corpuri care orbiteazã în jurul Soarelui peniºte orbite foarte alungite ºi de mari dimensiuni.Când, pe orbitele lor, se gãsesc la marginea sis-temului solar, cometele sunt niºte bulgãri degheaþã. Când se apropie de Soare, o cometã începesã se topeascã pierzând materie (ºi astfel seexplicã ºi coada ei, pe care o putem vedea cu o-chiul liber), dar ºi bucãþi mai mari de rocã. Aces-te fragmente de rocã din comete vor reprezentameteoriþii, care vor gravita o perioadã în jurulSoarelui. Când Pãmântul se intersecteazã cu aces-te resturi, se observã ploile de meteoriþi. Cândmeteoriþii intrã în atmosferã, încep sã ardã, iarpuþini dintre aceºtia vor reuºi sã ajungã pePãmânt. Unii, mai mari, pot forma chiar cratere.

ªtiaþi cã... pe întreg Pãmântul se înregistreazãaproximativ 120 de fulgere pe secundã? Dar cumse formeazã un fulger? Când o masã de aer caldîntâlneºte o masã de aer rece, apa se va condensaºi va trece din stare gazoasã în stare lichidã, for-mându-se norii. Apoi, picãturile de la bazã, maicalde ºi mai uºoare, vor urca la altitudini maimari. Pe mãsurã ce urcã, temperatura scade, iarpicãturile de apã pot îngheþa ºi devin ºi mai grele.Fiind mai grele, vor cãdea înapoi, iar frecarea din-tre picãturile de gheaþã aflate în cãdere ºi celecare se aflã în urcare va produce electricitate.Când diferenþa de potenþial faþã de sol e preamare, se produce fulgerul. Dar ce este tunetul?Când se declanºeazã un fulger, are loc o încãlzirefoarte rapidã a aerului din nori, care se va dilatabrusc. Se formeazã astfel tunetul, care este o undãde ºoc ce se deplaseazã mult mai încet decât lumi-na ºi de aceea noi îl auzim dupã ce am vãzut dejafulgerul.

ªtiaþi cã... mirajele sunt simple iluzii optice?Noi putem sã vedem un obiect pentru cã razele deluminã, care vin de la acel obiect, sunt preluate decãtre receptorii de la nivelul retinei; de aici, infor-maþia este transmisã la creier, unde este ºi ana-lizatã, traducându-se astfel realitatea înconjurã-toare. Dar ceea ce percepem nu este, de fapt, rea-litatea strictã, ci o interpretare a ei de cãtre creier.Atunci când temperatura aerului variazã mult dela un strat la altul, cum se întâmplã în deºerturi,lumina va parcurge o traiectorie curbatã, ocolindzona în care densitatea aerului este mai mare.Creierul percepe lumina ca având traiectorie rec-tilinie, iar drept urmare, obiectul la care privim vaapãrea cã se gãseºte în altã parte. Creierul inter-preteazã toate semnalele luminoase ca ºi cum arproveni în linie dreaptã de la obiectul privit. Însã,lumina se propagã diferit în diferite medii. Astfel,în deºerturi de exemplu, unde este foarte cald,temperatura aerului la nivelul solului variazã mult(e mai mare) faþã de temperatura aerului din stra-turile superioare (de la nivelul ochilor), deci, lanivelul solului, aerul va fi mai cald, deci mai puþindens. Iar lumina se propagã mai uºor prin mediimai puþin dense, deci ea va parcurge distanþa de laobiect la ochi sub forma unei traiectorii curbate.Cum ochii percep lumina ca având traiectorie rec-tilinie, ºi obiectul respectiv va fi vãzut ca aflându-se în alt loc.

ªtiaþi cã... cel mai mare seism înregistrat vreo-datã s-a produs în Chile ºi a avut magnitudineade 9,5 pe scara Richter? Un cutremur reprezintã omiºcare a scoarþei terestre ce antreneazã lasuprafaþa solului vibraþii mai mult sau mai puþindistrugãtoare. Acesta se produce ca urmare amiºcãrii plãcilor tectonice, miºcare care la unmoment dat poate determina ruptura unui ansam-blu de roci, rupturã ce constituie de fapt focarulseismului. Ca urmare a crãpãrii scoarþei, se vaelibera o mare cantitate de energie, sub formã decãldurã ºi vibraþii. Magnitudinea reprezintãmãsura energiei eliberate ºi se mãsoarã pe scaraRichter. Intensitatea unui cutremur mãsoarãefectele lui (pagube materiale, prãbuºiri declãdiri, pierderi de vieþi omeneºti) ºi se mãsoarãpe scara Mercalli. (F.C.)

MOZAICCurierul ARMATEINr. 6 (309) din 31 martie 2011

Pagina 7

Alegerea consolei Wii, DS sau PSP

Nintendo Wii - În prezent, suntmai multe variante cu preþuri cu-prinse între 800 ºi 1.200 lei. Se re-comandã cumpãrarea unui bundlecu Motion Plus ºi Sport Resort,deoarece de MotionPlus o sã aveþi ne-voie, iar Sport Re-sort este o colecþiede jocuri.

Costurile ascun-se implicã încã ungamepad, care încazul Wii-ului suntdouã (Remote +Nunchuck ºi s-arputea ºi Motion-Plus). Iar dacã eºtimaniac, ai mulþiprieteni ºi îþi placjocurile Super Ma-rio, încã 2 (adicã 4,8 în total). Dar,nu vã opriþi! Deºi este cea mai puþinputernicã consolã din noua genera-þie, Wii-ul este cea mai pretenþi-oasã. Mai ai nevoie, pentru a te bu-cura la maxim de plãcerea jocului,de un cablu component proprietar,care digitalizeazã ºi mãreºte puþinrezoluþia, dar ºi de 2/4/8 acumula-tori, dupã caz. Spaþiu în camerã, aercondiþionat vara ºi un TV mare...

Vitality Sensor este noua gãsel-niþã a celor de la Nintendo. Este unaparat micuþ care se conecteazã ºiîþi poate citi, atât pulsul, cât ºi alþi

parametri ai corpului. Nu se ºtieunde vrea sã foloseascã Nintendoacest gadget, dar aºteptãm.

Caracteristici: Cam orice calcu-lator actual ar trebui sã fie în staresã ruleze titlurile Wii-ului, de fapt,din câte am înþeles, chiar existã un

emulator care poate emula jocuri ºile poate scala în adevãrate titluriHD. Wii, prin interfaþa ei, a aduscea mai puternicã bibliotecã cu jo-curi exclusive. De obicei, jocurilesunt copilãroase, dar, nu cum zicunii, prosteºti... O sã vinã: EpicMickey, Kirby’s Epic Yarn, Pikmin3, Xenoblade.

PlayStation Portable - Nu se re-comandã nici sã vã luaþi un simpluPSP, ci un PSP2/NGP, ºi pentruasta trebuie sã mai aºteptaþi puþin.De ce nu se recomandã? Simplu,pentru cã nu se mai fac jocuri puter-

nice pentru PSP, care deja a începutsã fie destul de uitat. Ultimul jocapãrut este God of War: Ghost ofSparta.

Nintendo DS - Apare Nintendo3DS, care este iar e o achiziþie cepoate fi înlocuitã cu ceva mai bun.

Jocurile pentru Nintendo 3DS,de obicei, sunt simpatice, darau o graficã destul de ciudatã.

Ei, ce alegeþi?

Soluþie backup pentru Windows serverIntegritatea ºi siguranþa

datelor este un subiect deinteres pentru oricine are unsite web sau beneficiazã dealte servicii web ºi nu numai.

Existã multe soluþii debackup când vine vorba despreWindows server, însã nu toatesunt fiabile. Unele se miºcã

foarte greu, iar altele sunt foartescumpe.

O alternativã la acestea o consti-tuie SQL Backup and FTP. Sepoate descãrca ºi instala gratuit sause pot alege ºi versiuni plãtite careoferã unele facilitãþi, precum FTPS.SQL Backup and FTP este un tooldrãguþ care se conecteazã la ser-verul sql, face backup ºi îl trimitepe acesta pe ftp-ul specificat dedumneavoastrã.

ªi un alt tool free ne sare în aju-tor. Comodo Backup este un sistemflexibil de backup&restore. (F.C.)

DE LA LUME ADUNATE. . .

SS oo ff tt && TT ee hh nn oo ll oo gg ii ee

Cele mai multe probleme din viaþãsunt probleme de voinþã.

Orgoliul ºi mândria sunt lucruridiferite, deºi, de cele mai multe ori,aceste cuvinte sunt tratate dreptsinonime.

Cele mai mari probleme ale lumiisunt cauzate de oamenii care vor sãfie importanþi.

Matematicile pun în joc puterisufleteºti care nu sunt cu multdiferite de cele solicitate de poezieºi de arte.

Ideologiile apar ºi dispar. Rãmâneorgoliul capabil sã reproducãgreºeala.

Victoria vine atunci când curajulconduce.

Curajul este virtutea care faceposibile celelalte virtuþi.

Dacã taci atunci când ar trebui sãvorbeºti, sã ºtii cã eºti fricos.

Omul care ºtie cã are asiguratãviaþa veºnicã nu se teme de moarte.

Nu-i nici o ruºine sã fii sãrac, dareste teribil de neplãcut.

Selecþie realizatã deColonel (r.) ªtefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

ªª tt ii aa þþ ii cc ãã ??ªª tt ii aa þþ ii cc ãã ??

VV II ZZ II UU NN IIA-ªI DUCEEXISTENÞA

OAMENI...DE ORDINE

A FACE CUOU ªI CU

OÞET

BOLOVAN

EVA POP

ASFIXIERE

CUSÃTURÃPE

MARGINE

DRUMEÞ

ASIGURAÞICELEBRAAGENÞIESPAÞIALÃ

IBOVNICÃ

OCHITE ÎNPOLIGON

GAZDE SONDÃ

EGUMENI

PENESERIOASE

GESTMECANIC

SÃPAT LÂNGÃDRUM

MÃMÃLIGÃMOALE

CER

BIRLICI

ÎN DACIA!

DATDISPÃRUT

OBICEIBISERICESC

REVERIE...ÎN

SOMN

PLIMBAREÎN VITEZÃ!

SERE!

ÎN LAVÃ!

OANAGHEORGHE

OS LAUN JOCDE COPII

CLOCOTIT

ARBUªTIEXOTICI

FACEMOARTEDE OM

SINGULARI

SUNETLA CEAS

MUZICÃVOCALÃ

NEAMURIMARI

AI DECOLO

A PUNE ÎNLEGÃTURÃ

INTRARELA TEATRU

DIN NOU

METALDE PREÞ

A SCURMACU GHEARA

A FACE OALEGERE

MAT

O ZICU

FOTBAL

CORP DEILUMINAT

TITLU DENOBLEÞE

FEMEIEFÃRÃ

CREDINÞÃ

MORAL

M-C-S-N-A-S-DIVERTISMENT-CIR-CAR-ORAR-DURI-LIPSITI-TANC-GAIE-V-SI-TOCAT-NAI-O-PALI-AGER-LAI-ATATA-B-S-ICONAR-TRIL-TUNSE-CAIETE-RIT-IERTARI-MACINA-SALUT

REZOLVAREA INTEGRAMEIDIN NUMÃRUL TRECUT

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr .6 (309) din 31 martie 2011Pagina 8

„Dreptatea poate sã ne avertizeze asupra a ceea ce estebine sã evitãm, însã doar inima ne spune ceea ce este maipotrivit sã facem” - Joseph Joubert, moralist francez.

Raþiunea de a fi a unui om, de cele mai multe, orise relevã altora - unor oameni care vãd ce e mai bunîn el, care îl descoperã ºi-i îmbrãþiºeazã destinul, îidau avânt ºi, uneori, istoria preia acest destin ºi-lînscrie în paginile sale. În amintirea cui ºi cãrui fel deom a lãsat umanitatea un loc în albumul ei de memo-rii? Celor care s-au sacrificat, celor care ºi-au depãºitcondiþia, celor filantropi, celor înþelepþi sau învãþaþi,celor puternici, celor cruzi sau celor preamiloºi, saupoate tuturor acestora?

Pãtrunºi în „spaþiul nemuririi”, oare se va gãsi unraft pe care sã fie aºezaþi oameni speciali ºi fapte mar-

cante, sau un neant plin cu sentimente care copleºescprin intensitate aºa cum rãmân faptele muritorilor îneternitate? Mihail Kogãlniceanu spunea: „Nu este înlumea aceasta totul deºertãciune, rãmâne ceva sta-tornic, rãmân faptele mari, care sunt nepieritoare”.

Destinul nostru, al militarilor, este ºtiut; menireanoastrã o redescoperim cu fiecare misiune executatã,pentru cã ea ne leagã de eternitate, ne aduce maiaproape prin intensitatea, pasiunea, devotamentul ºicredinþa noastrã. Afganistanul este un pãmânt parcãdesprins din legendã, un tãrâm de basm, misterios,spiritual ºi feeric, cu un peisaj contemplativ, de medi-taþie, dar ºi distant în acelaºi timp, care parcã suspinãînfricoºãtor. Cine „l-a vizitat” mãcar o datã înþelegeperfect sentimentul indus de rãsãritul soarelui princeaþa vie, parcã rãutãcioasã, ce împodobeºte stâncilesemeþe ºi orgolioase, sau apusul care lasã în urmã unsurâs violet, plin de înþelesuri, destul de sfidãtor, ºiinsinuant, ce ne ºopteºte „ sã aveþi grijã în noapteaasta...”. Un relief dur, o climã capricioasã ºi oamenirezervaþi. Atât vei cunoaºte despre aceste meleaguriparcã ireale, dacã eºti grãbit. Iar dacã te opreºti,nimeni nu-þi va acorda atenþie, nu-þi va spune nimic.Poate doar te va tolera, cãci a trãit în prea multãteroare ºi momente de groazã în ultimii 30 de ani casã nu fie prevãzãtor. Dar, ca sã te integrezi, sã înþe-legi ambientul cu adevãrat, sã poþi interpreta ce þi seprezintã parcã ostentativ, dar fãrã a-þi fi arãtat, enevoie de mai mult, mult mai mult. „Scorpionii Ne-gri” din Batalionul 20 Infanterie ºtiau realitatea Afga-nistanului; ºtiau ce îl caracterizeazã de câþiva anibuni; ºtiau cum sunt toate aici, dar, în primul rând,ºtiau ce alegere trebuiau sã facã odatã intraþi întumultul vieþii locale: sã trãiascã într-o lume proprieºi sã facã totul cu rãcealã, mecanic, cu ignoranþã sausã trãiascã realitatea, sã ºi-o însuºeascã, sã devinãparte din viaþa de zi cu zi ºi sã fie ei înºiºi o parte dinviaþa ºi viitorul oamenilor afgani.

De regulã, cei care trec pe aici abia dacã au timp

sã observe. Sunt mult prea preocupaþide un inamic aproape invizibil, de peri-cole, de propria siguranþã, de calitateaîndeplinirii misiunilor de luptã ºi de gri-jile ºi problemele personale. Totuºi,militarii noºtri au ales sã fie implicaþi întot ceea ce existã în jurul lor, înþelegândadevãrul din afirmaþia - „Nu trebuie sãfii trist cã n-ai fost remarcat. Fii trist cãn-ai fãcut nimic remarcabil.” (Confu-cius). Pe fundamentul executãrii misiu-nilor, s-au apropiat de oameni, de pro-bleme, de viaþa din jurul lor ºi auînceput s-o trãiascã. Sã facem bine, sãaducem un strop de bunãstare ºi spe-

ranþã în viaþa unoroameni - asta îºidoresc „Scorpi-onii Negri” -,pentru ca, la final,sã se poatã spunecã România ºi-aadus contribuþiala binele unui po-por.

Vrem ºi trebu-ie ca aprecierile câºtigate aici sãne dea puterea ºi încrederea cãdrumul nostru este cel bun, cãvaloarea noastrã nu este numaiprofesionalã, ci este ºi moralã,socialã sau umanã. Astfel vomînþelege cã eternitatea, de fapt,este tot timpul lângã noi ºi cãtrebuie numai sã ne luptãm ºi sãne bucurãm de recunoºtinþã, sãºtim cã trãim în conºtiinþa cuivacare ne va duce povestea ºi fap-tele în lume. Prin misunea noas-trã, credem cã eternitatea îºi vaîmpleti poveºtile ancestrale cugândurile bune, gânduri carespun cã am tratat oamenii curespect, cã ne-am purtat demn,cã i-am ajutat pe cei bolnavi, i-am apãrat pe cei aflaþi în peri-col, cã am înlãturat rãul dinapropierea lor, cã fãrã noi nu arfi fost la fel. Vrem sã ne poarteîn sufletul ºi în memoria lor.

Colindând prin satele depeste dealuri, pe uliþele prãfuitesau înecate în nãmol, este im-

posibil sã simþi altfel. E greu sã descrii imaginea,chiar ºi prin comparaþii forþate cu alte vremuri, cu alterealitãþi pe care mintea metropolitanului de secol 21poate le ºtie dupã ovizitã pe fugã într-un muzeu de istorie.Imaginaþi-vã bãr-baþi de 40 de ani cuînfãþiºãri octogena-re, cu înþelepciuneºi durere în ochiidezamãgiþi de viaþã,bãrbaþi copleºiþi deamintiri negre ºiorizonturi incerte,dar plini de speran-þã la atingerea creº-tetului unui copil.

Imaginaþi-vã a-cum copiii afgani.Copiii parcã sunttoþi la fel... toþi voraceleaºi lucruri co-lorate ºi dulci. Co-piii de aici îºi do-resc..., dar nu aspi-rã... Ar fi prea mult!Aceºti copii vorliniºte, pace, vor sãse bucure de copi-lãrie, cu toate cã nusunt convins cã auauzit vreodatã aces-te cuvinte ºi, cu atâtmai puþin, cã leînþeleg sensul. Muncesc ca niºte oameni mari ºi seuitã la tine cu priviri mature, deºi zâmbetul, deseori,îi trãdeazã. Þi-ar spune mii de lucruri, dar nu autimp... Ei trebuie sã-ºi ajute pãrinþii ºi fraþii, sã ajute

la lupta perpetuã pentru supravieþuire.Oare am putea reproduce sentimentul pe care îl

avem când stãm aproape de aceºti copii minunaþi, saude aceºti oameni în puterea vieþii, dar îmbãtrâniþi denedreptatea hazardului? Impactul asupra militarilor lasosirea în aceastã lume paradoxalã este diluat deexperienþele anterioare, de capacitatea de adaptare acelor mai tineri ºi de viziunea comandanþilor. Suntsigur cã, la final, se vor întoarce schimbaþi, împo-vãraþi de praful gros ºi de tristeþea surdã care i-au în-conjurat o jumãtate de an, dar fiecare dintre ei pur-tând, ca pe un talisman, zâmbetul pe care l-au obþinutºi privirea recunoscãtoare de la toþi oamenii pe care i-au ajutat, cãrora le-au dat speranþã, oameni ce le vorpreþui bunãtatea ºi sinceritatea. Nu putem noi opri unrãzboi ºi nu putem sã-i judecãm pe cei care l-au pro-vocat, dar putem sã-i limitãm efectele, sã-l facem sãse ascundã în surdina vieþii ºi sã ajutãm la construireaunui nou orizont - unul al copiilor care se joacã zgo-motos în jurul unei fântâni, la umbra unor copaci,admiraþi de pãrinþi cu frunþi mai descreþite.

Oare am fi în mãsurã sã îi facem pe cei de acasãsã înþeleagã ce norocoºi suntem, ce þarã frumoasãavem sau cât de binecuvântaþi sunt copiii noºtri?Vom încerca. Vom încerca sã insuflãm mai multã în-credere oamenilor din jurul nostru, îi vom ajuta sã sedescopere, sã-ºi gãseascã menirea. Noi am crescut caoameni ºi ca militari pentru cã, dacã la plecarea dinþarã eram pregãtiþi sã identificãm, sã recunoaºtem pe-ricolul ºi sã îl eliminãm, sã surmontãm toate tipurilede obstacole, pe parcursul executãrii misiunii, am în-

vãþat sã vedem ºi ce este mai bun în oameni, înoamenii obiºnuiþi, cei care au în gândul lor destinuleternitãþii.

Locotenent Aurel STÃNESCU

G â n d u r i d i n A f g a n i s t a nG â n d u r i d i n A f g a n i s t a n