1 Decembrie este Ziua Na-ţională a României, adop-tată prin lege după înlătu-rarea regimului comunist.

Din punct de vedere istoric,la 1 Decembrie 1918, Adu-narea Naţională de la AlbaIulia, constituită din 1.228 dedelegaţi şi sprijinită de pes-te 100.000 de români veniţidin toate colţurile Ardealu-lui şi Banatului, a adoptat oRezoluţie prin care s-a con-sfinţit unirea tuturor româ-nilor din Transilvania, întregBanatul (cuprins între râuri-le Mureş, Tisa şi Dunăre) şiŢara Ungurească (Crişana,

Sătmar şi Maramureş) cuRomânia.

Ziua de 1 Decembrie 1918încununează deci lupta româ-nilor transilvăneni pentru Uni-tate Naţională şi marcheazămomentul creării RomânieiMari, situându-se în continua-rea precedentelor acţiuni unio -niste ale fraţilor din Basarabia(27 martie 1918) şi Bucovina(15 / 28 noiembrie 1918).

Poporul român a ştiutatunci sa valorifice admira-bil conjunctura internaţiona-lă favorabilă creată în urmaprimului război mondial şi adestrămării imperiilor Ţaristşi Austro-Ungar.

Aşa cum sublinia şi isto -ricul Florin Constantiniu,„ ...Marea Unire din 1918 afost şi rămâne pagina ceamai sublimă a istoriei româ-neşti. Măreţia ei stă în fap-tul că desăvârşirea unităţiinaţionale nu este opera niciunui om politic, a nici unuiguvern, a nici unui partid;este fapta istorică a întregiinaţiuni române, realizatăîntr-un elan ţâşnit cu puteredin străfundurile conştiinţeiunităţii neamului, un elancontrolat de fruntaşii politici,pentru a-l călăuzi cu inteli-genţă politică remarcabilăspre ţelul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost re-zultatul participării Româ-niei la război. Nici partizaniAntantei, nici cei ai Puteri-lor Centrale nu au avut în ve-dere revoluţia din Rusia şidestrămarea monarhiei aus-tro-ungare. Raţionamentullor s-a înscris formulei tra-diţionale a raportului de pu-tere interstate: victoria An-tantei ne va da Bucovina,Transilvania şi Banatul, vic-toria Puterilor Centrale ne vada Basarabia; o biruinţă oexcludea pe cealaltă, astfelcă nimeni nu vedea cum arfi cu putinţă ca toate acesteprovincii să intre aproape

simultan în frontierele Ve-chiului Regat. [...]

Nu o victorie militară a statla temelia României Mari, ciactul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armăturateritorial-instituţională careeste statul naţional. [...]

O necesitate istorică – na-ţiunea trebuie să trăiascăîntr-un stat naţional – s-a do-vedit mai puternică decâtorice guvern sau partid, cul-pabil de egoisme sau incom-petenţă, şi, punând în mişca-re naţiunea, i-a dat acea for-ţă uriaşă ca peste toate ad-versităţile să dea viaţă aspi-raţiei sale: statul naţional”.

94 de şcheieni au fost la Alba Iulia

Documentele păstrate laMuzeul Primei Şcoli Româ-neşti din Şcheii Braşovuluivorbesc despre participareabraşoveana la Marea Adu -nare Naţionala de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918.Bătrânul cartier braşovean sepoate mândri că, dintre cei1.228 de români care s-auaflat, în urmă cu 91 de ani,în oraşul Unirii, 94 erauşcheieni. Contribuţia braşo-veană nu este impresionan-tă doar numeric: statura in-telectuală a delegaţiei de laBraşov, în rândul căreia s-auaflat compozitorul TiberiuBrediceanu, lingvistul IonLacea şi istoricul Stere Stin-ghe, vorbeşte despre calita-tea şcheienilor ce s-au alătu-rat fraţilor lor veniţi din toa-tă zarea românescă.

Braşovenii nu s-au dusînsă, la Alba Iulia, doar casă privească sau să asculte:cei 94 au stat pe podiumuloficialilor şi au contribuit la întocmirea documentelor.Chiar procesul-verbal al Marii Adunari Naţionale aPoporului Român din Tran-silvania, Banat şi Părţile Un-gurene este găzduit în arhi-va Muzeului Primei Şcolidin Şcheii Braşovului.

Întins pe câteva zeci depagini, documentul aminteş-te că doctorul Ştefan C. Pop,în calitate de preşedinte alMarelui Sfat Naţional Ro-mân din Arad, a fost cel carea convocat Adunarea. Ace-laşi act închide în cuprinsulsău şi vorbele nemuritoarerostite de Iuliu Maniu laAlba Iulia: „Istoria ne-a învăţat că nu trebuie să aş-teptăm nimic de la împăra-ţii străini şi de la fiii altor neamuri , ci de la propriilenoastre puteri. Adevărul cene călăuzeşte acum e că sin-gura noastră forţă, care nepoate ţinea în viitor, e aceeaprovenită din unirea tuturorromânilor”.

Discurs înflăcărat, care aelectrizat sutele de românide la Alba Iulia veniţi săconsfinţească în cetatea încare Mihai Viteazu intra tri-umfal în 1599 şi care vedea,în 1922, la Catedrala Reîn-tregirii, încoronarea regeluiFerdinand şi a reginei Ma-ria, Unirea Transilvaniei,Banatului, Crişanei şi Ma-ramureşului cu România.

Nicolae Bălica a fost săr -bătorit de familie, de comu-nitate, dar şi de autorităţile

locale şi cele judeţene, fiindprimul din oraş care a ajunsla această vârstă. pag. 4

Reprezentanţii ComitetuluiOlimpic şi ai Primăriei Bra-şov au trimis scrisori de in-

tenţie cu privire la organiza-rea la Braşov a J.O. de Iarnăpentru Tineret 2020. pag. 5

Proiectul este destinat Cole-giului Naţional „Dr. Ioan Şen-chea”, deoarece distanţa până

la oraş este foarte mare şi nuputea fi legat la sistemul cen-tralizat de încălzire. pag. 4

Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 15 16–30 noiembrie 2013

Secretul vieţii celui mai longeviv rupean –Nicolae Bălica a împlinit un secol de viaţă

Braşovul şi-a depus oficial candidaturapentru Jocurile Olimpice de Tineret din 2020

S-a semnat contractul pentru încălzireaColegiului „Dr. Ioan Şenchea” din Făgăraş

La Mulţi Ani, România!

Localitatea Bran nu poa-te să devină staţiune turis-tică de interes naţional dincauza stării drumuluiDN73 dintre Râşnov şiBran şi a lipsei unei staţiiproprii de ambulanţă, deşila ultima evaluare a avutun punctaj foarte bun, fiind la un pas de a obţinestatutul de staţiune de in-teres naţional, a declaratprimarul localităţii, Gheor-ghe Hermeneanu.

„Rămânem în continua-re staţiune turistică de in-teres local. La ultima eva-luare, am avut un punctajfoarte bun, la un pas de aobţine statutul de staţiuneturistică de interes naţio-nal, dar am fost depunctaţidin cauza stării drumuluiDN73 Braşov–Piteşti, por-ţiunea dintre Râşnov şiBran, dar şi a lipsei unei

staţii proprii de ambulan-ţă. Ne dorim foarte mult săobţinem această titulatură.Am făcut multiple inter-venţii pentru refacerea dru-mului dintre Râşnov şiBran, dar am înţeles că s-afăcut licitaţia şi se aşteap-tă alocarea fondurilor. Îninteriorul localităţii, noi amasfaltat drumurile princi-pale care fac legătura cucele patru sate ale comu-nei, Şimon, Sohodol, Poar-ta şi Predeluţ, şi am intratîn a doua etapă de moder-nizare a drumurilor de im-portanţă turistică cu fon-duri de la bugetul local”, aspus Hermeneanu.

Referitor la partea deagrement, primarul a pre-cizat că se are în vedere ex-tinderea zonei pentru prac-ticarea sporturilor de iarnăde la Zănoaga – care are,

în prezent, trei pârtii deschi, una pentru începătorişi două pentru mediu-avan-saţi, instalaţie de noctură,instalaţie pentru zăpadă ar-tificială, teleschi – dar şicrearea unui număr maimare de locuri pentru pic-nic şi mai multe evenimen-te culturale, a afirmat pri-marul Branului.

S-a inaugurat Centrulde informare turistică

Primăria Bran a imple-mentat proiectul cu finan-ţare europeană „Construi-re punct de informare tu-ristică în Comuna Bran şipromovarea potenţialuluituristic în zona omogenăBran–Moieciu–Fundata”.

Acesta a fost inauguratcu ocazia „Târgului Branu-lui”, pentru a se stabili obună colaborare între Cen-

trul de Informare TuristicăBran şi toţi operatorii deturism din zonă.

Apoi, a fost organizatăo  masă rotundă pe tema„Necesităţi şi perspectiveasupra turismului local”, la„Pensiunea Curtea Brănea-nă”, „unde am prezentatprincipalele noastre preo-cupări privind dezvoltareaşi susţinerea turismului dinZona Bran–Moieciu–Fun-data, dar şi să preluăm toa-te recomandările şi iniţia-tivele operatorilor de tu-rism din zonă şi în acelaşitimp să stabilim toate mo-dalitaţiile practice de lucru,care să reunească eforturi-le noastre conjugate în sco-pul promovării tot mai efi-ciente a turismului zonal”,a precizat primarul comu-nei Bran, Gheorghe Her-meneanu.

Întâlnire pe tema fonduriloreuropene la Cetatea RupeaBraşovenii care vor să ob-ţină finanţări nerambursa-bile pentru proiecte de dez-voltare rurală mai pot săaplice doar prin Axa LEA-DER a PNDR la cele patruGrupuri de Acţiune Loca-lă (GAL) din judeţ: Aso-ciaţia Transilvană BraşovNord, Asociaţia ŢinutulBârsei, GAL Microre -giunea Valea Sâmbetei şiGAL Transcarpatica.

Asociaţia Transilvană Bra-şov Nord (ATBN) face par-te din prima serie de GAL-uri selectate şi acoperă zonaRupea – comunele Apaţa,Augustin, Buneşti, Caţa, Ho-ghiz, Homorod, Jibert, Mă-ieruş, Ormeniş, Racoş, Ti-cuş, Ungra şi oraşul Rupea.

Certificarea ca Grup deAcţiune Locală de către Mi-nisterul Agriculturii şi Dez-voltării Rurale s-a făcut pebaza strategiei de dezvolta-re a teritoriului, documentelaborat de Agenţia de Dez-voltare Durabilă a JudeţuluiBraşov. Ulterior, s-au alocataproximativ 2,3 milioane deeuro pentru implementareastrategiei de către AsociaţiaTransilvană Braşov Nord,asociaţie formată de 68 demembri reprezentanţi ai sec-torul public, privat şi ai so-cietăţii civile.

Zona vizată este una din-tre cele mai sărace zone alejudeţului, o treime din popu-laţie fiind reprezentată de co-munităţi compacte de etnieromă în care majoritatea auca principală sursă de venitajutorul social.

Teritoriul este caracterizatde un grad de urbanizarefoarte scăzut, singurul oraş înacest teritoriu de 1.178 km2

fiind Rupea, şi de un volummic de investiţii. Practic,Asociaţia Transilvană BraşovNord a început să funcţione-

ze în 2012 într-un teritoriu cuo experienţă infimă în acce-sarea fondurilor europene preşi post-aderare.

În acest context, în ceiaproape doi ani de funcţio-nare, echipa GAL ATBN adesfăşurat o activitate conti-nuă de animare şi promova-re a posibilităţilor de obţine-re de finanţări nerambursa-bile pe care le au actorii dinteritoriul asociaţiei. Au fostorganizate întâlniri publiceîn fiecare localitate din teri-toriu, întâlniri individuale

pentru consilirea oricăreipersoane care manifesta uninteres cât de mic pentru fi-nanţare prin LEADER, eve-nimente de lansare a apelu-rilor de selecţie în cadrul că-rora s-au făcut prezentări de-taliate ale măsurilor care potfi accesate. Pentru că ani -marea presupune mai mult decât organizarea unor eve-nimente, pentru cunoaştereareciprocă şi clădirea unei re-laţii de încredere cu actoriilocali, membrii echipei GALau participat la târguri, săr-

bători locale sau alte eveni-mente marcante pentru co-munităţile din teritoriu, aşacum a fost în acest an redes-chiderea Cetăţii Rupea.

Mai pot fi depuseproiecte până în martie 2014

Ca urmare a acestei acti-vităţi, au fost selectate la ni-velul GAL ATBN 27 de pro-iecte, 7 solicitanţi au deja în-cheiate contracte cu Agenţiade Plăţi pentru DezvoltareRurală şi Pescuit şi alţi 8au proiectele în evaluare lastructura judeţeană sau re-gională a APDRP.

Pentru fondurile rămasepentru strategia de dezvolta-re a acestei zone, GAL Aso-ciaţia Transilvană BraşovNord mai poate selecta pro-iecte până la 31 martie 2014.

„Ultima serie de apeluri deselecţie o vom lansa imediatdupă sărbători, în cursul lu-nii ianuarie. Până atunci tre-buie să ştim cât mai exactcare sunt intenţiile de depu-nere de proiecte ale celor dinteritoriu pentru că în funcţiede interesul manifestat de actorii locali vom încerca săalocăm şi sumele pentru fie-care dintre măsurile: 121 –Modernizarea exploataţiiloragricole, 123 – Creşterea va-lorii adăugate a produselor

agricole şi forestiere, 312 –Sprijin pentru crearea şi dez-voltarea de micro-întreprin-deri, 313 – Încurajarea acti-vităţilor turistice.

Pentru că timpul rămaseste foarte scurt, este impor-tant să luăm o decizie ba zatăpe intenţiile reale ale actori-lor locali cu privire la aloca-rea fondurilor încă disponi-bile. Prin urmare, în data de5 decembrie 2013, vom or-ganiza o întâlnire în cadrulcăreia îi invităm pe membriiasociaţiei şi pe toţi aceia caresunt interesaţi să profitepractic de ultima şansă deaccesare a fondurilor pentrudezvoltare rurală în peri oadade programare 2007–2013.Vă vom povesti cum a de-curs activitatea GAL-uluipână acum, care sunt proble-mele cu care ne-am confrun-tat şi noi şi beneficiarii dinteritoriu, dar vom aloca timpşi pentru a discuta fiecarenouă intenţie de proiect înparte. Aşadar, vă aşteptămjoi, 5 decembrie 2013, orele12.30, la Cetatea Rupea,pentru a afla detalii refe -ritoare la posibilităţile de finanţare prin Axa LEADERîntr-un cadru cât mai intere-sant şi mai puţin formal”,ne-a declarat Magda Dinu,din partea GAL AsociaţiaTransilvană Braşov Nord.

Motivele pentru care Branul rămâne doar staţiune de interes local

2 Ziarul Astra

Fiscul blocheazăangajările la Comăna

Descentralizarea servicii-lor la nivel teritorial nupare să convingă şefii ad-ministraţiilor locale.

Primarii, cei care trebuie săaplice legile în teritoriu, seconfruntă cu multe aberaţiilegislative gândite „de lacentru”, de persone care nuşi-au depăşit performanţa dea vedea care sunt probleme-le în teritoriu.

Primarul din Comăna, Vio-rel Grusea, se plânge de biro-craţia de stat privind angaja-rea de funcţionari, chiar dacăexistă o lipsă acută de perso-nal care să deservască locui-torii pe care-i reprezintă!

Oficial, legea permite în-cadrarea doar a unui funcţio-nar, pe un post vacantat(Schema cu 1 la 4). Concret,Grusea spune că nu poate an-gaja doi salariaţi, de care areextrem de mare nevoie, dincauza procedurilor prevede-rilor de la nivelul Ministeru-lui de Finanţe, care îi plafo-nează nivelul cheltuielilor depersonal.

„Dacă fondul necesar desalarii pentru întreg anul estede o sută de milioane de lei,Direcţia de Finanţe alocădoar 60 de milioane de lei,bani care ajung pentru plataretribuţiei doar până pe la ju-mătatea anului. Ceea ce le

creează angajaţilor o nesigu-ranţă financiară. Nu poţi săle ceri oamenilor care câşti-gă doar 602 lei, la ghişeu, şiperformanţă, şi să fie zâm-bitori, în contextul în carevin oameni care nu înţelegprevederile legale şi înjură şidevin violenţi”, apreciazăGrusea.

Edilul din Comăna a maiprecizat că la Primărie sunt16 angajaţi, însă instituţia artrebui să funcţioneze cu 22de funcţionari. Grusea spu-ne că are nevoie urgent de unpost la starea civilă, dar şi deun angajat la asistenţă socia-lă, ţinând cont că sunt în lucru peste 280 de dosare.

„La Comăna avem un sin-gur asistent social, care tre-buie să se ocupe de 280 dedosare de protecţie socială.În comparaţie, la Făgăraşsunt 14 angajaţi care se ocu-pă de acest serviciu, dar careau 800 de dosare. Este evi-dentă inegalitatea adminis-trativă privind relaţia cu oa-menii. Degeaba am făcut noidemersuri ca să angajăm per-sonal, prevederea legală care,teroretic, ar fi deblocat anga-jările de personal nu estefuncţională. Degeaba zic eică s-a relansat activitatea îndomeniul sistemului buge-tar”, îşi spune oful Grusea.

„Artificii” pentru benzină

Atât Grusea, cât şi prima-rul din Caţa, Gheorghe Vo-cilă, au dat un exemplu înceea ce priveşte obtuzitateagândirii birocratice „de lacentru”.

Pirmăriile au aceeaşi cotăde benzină pe maşină – 75de litri – indiferent de pozi-ţionarea localităţii faţă decentrul adminstrativ jude-ţean. „Eu, de la Caţa, în 2-3drumuri am teminat cota debenzină. Mergem după avi-ze, după documente, şi altelucruri. Iar banii ni-i imputănouă! Este normal?”, întrea-bă retoric Vocilă.

La rândul lui, primarul dinComăna este contrariat căstatul îi obligă să facă „«totfelul de artificii», ca să re-zolvăm problemele comuni-tăţilor pe care le reprezen-tăm”.

Primarul Viorel Grusea este nemuţumit că descentralizarea adminstraţiei este doar „pe hârtie”

Guvernul a aprobat ste-ma comunei Prejmer.

Originile Prejmerului sepierd în negura vremii. Sepresupune că în acest loc aexistat o aşezare mai veche,de origine slavă, fapt con-firmat de toponimul româ-nesc şi maghiar al locali -tăţii. Documentele atestă localitatea în anul 1240,atunci când regele Béla alIV-lea al Ungariei (1235–1270), cedează biserica dinPrejmer cu „toate venituri-le şi drepturile” sale mănăs-tirii Cîteaux în Bourgogne,abaţia-mamă a Ordinuluicistercian, pentru folosulobştesc al întregului ordin.

În preajma anului 1211,Andrei al II-lea Regele Un-gariei pomeneşte într-undocument adresat teutoni-lor numele râului Tărlung,pe lânga care va creşte lo-calitatea Prejmer.

Cavalerii teutoni careprimesc drepturi asupraacestui teritoriu sunt ceicare vor ridica până la unanumit nivel biserica dinTartlau. Lor li se datoreazăplanul în cruce greacă, unicîn Transilvania, dar avândcorespondent în câteva bi-serici din nord-estul Ger-maniei.

Construcţia este termina-tă imediat după anul 1240

de către cavalerii teutoni.Aceasta a fost construită înstilul gotic burgund intro-dus de cistercienii de laCârţa. Este cea mai binepăstrată şi cea mai puterni-că biserică-cetate din estulEuropei.

Prejmerul era prima lo-calitate care primea lovitu-rile turcilor veniţi prin pa-sul Buzău, de aceea regeleSigismund de Luxemburga dispus ridicarea unor sis-teme de apărare în ŢaraBârsei.

Aşa a început fortificareabisericii, prin ridicarea uneiincinte înalte şi puternice,înconjurată de un şant lat

de apă. Cetatea Prejmer afost clădită în formă de cercavând ziduri groase de 3-4metri şi înalte de 12 metri,poduri şi porţi de fier carese ridicau.

În cetate sunt fixate în zi-duri nişte guri de foc pecare se turnau smoala, apaclocotită şi uleiul încins.Unul dintre dispozitivele deluptă era „Orga Morţii”,formata din mai multe armecare trăgeau toate deodată.Aceasta producea frica inamicului şi multe pier-deri. În jurul cetăţii erau fă-cute şanţuri adânci careerau umplute cu apă, în cazde pericol.

Guvernul a aprobat stema comunei Prejmer

D e d o u ăsăptămâni ,în comunaHolbav, audemarat lu-crările în ve-derea electri-ficării celor94 de casecare nu auavut nicio -dată luminăe l e c t r i c ăpână acum.Investiţia, cedepăşeşte unmilion de lei,este suportată atât de Pri-măria din localitate, care seocupă de realizarea reţeleide joasă tensiune, cât şi deElectrica, care a începutamenajarea reţelei de me-die tensiune şi montareatransformatoarelor.

Primarul comunei, LucianOprea (foto), a precizat căelectrificarea acestor gos-podării, în care locuiesccirca 300 de persoane, res-pectiv peste 20% din locui-torii comunei, a fost o in-vestiţie destul de dificilă,ţinând cont că satele ne -elec tri ficate sunt într-ozonă greu accesibilă, pedea luri, pe o suprafaţă deaproximativ 40 de km pă-traţi. Reţeaua va avea olungime de 11,8 km, şipractic electrificarea zoneise va realiza în trei etape.

„Prima etapă este şi ceamai complexă şi ar urma săse finalizeze în şase luni.Anul viitor, urmează să în-cepem şi celelalte două eta-pe, astfel că cel târziu la finele lui 2014 toate locuin-ţele din comună să fie elec-trificate. Din 2008, tot amfăcut demersuri pentru arealiza lucrările, dar, din

păcate, până acum, ni s-atot promis, fără a se întâm-pla ceva concret. Este binecă am reuşit, în sfârşit, sădemarăm proiectul, au fostsemnate toate contractelede execuţie, şi în funcţie decum va fi vremea s-ar pu-tea să finalizăm investiţiachiar mai repede”, a expli-cat primarul.

Alimentarea cu apă –80% executată

În altă ordine de idei, edi-lul a precizat că o altă in-vestiţie importantă pentrucomunitatea din Holbaveste alimentarea cu apă,care la această oră a fostexecutată în proporţie de80%. „Avem mai multecaptări noi de apă, s-aucons truit două bazine de înmagazinare a apei. Sperca anul viitor să finalizămlucrările”, a declarat Oprea.Valoarea totală a lucrăriloreste de 1,9 milioane de leiplus TVA.

În ceea ce priveşte cana-lizarea, aceasta e la statutulde proiect, lucrările fiind ex-trem de costisitoare, avândîn vedere că trebuie cons -truită şi o staţie de epurare.

Au început lucrările deelectrificare la Holbav

3Ziarul Astra

Secretul vieţii celui mai longeviv rupeanA trecut printr-un războimondial, a luptat chiar înlinia întâi a frontului, fiind mitralior, şi este unexemplu de cinste şi cu-raj pentru întreaga co-munitate din Rupea.

Nicolae Bălica a împlinitpe 23 octombrie un secolde viaţă şi a fost sărbătoritaşa cum se cuvine de fami-lie, de comunitate, dar şi deautorităţile locale şi celejudeţene, ţinând cont căeste primul localnic dinoraş care a ajuns la aceas-tă venerabilă vârstă.

Simbolic, din partea Pri-măriei Rupea, nenea Nico-lae a primit o nouă carte deidentitate care este valabi-lă încă 60 de ani, până în2073. „Sper să ne întâlnimmăcar la aniversarea de110 ani, sau dacă nu, la 160de ani, pentru a-i re înnoibuletinul. În semn de res-pect, l-am declarat pe dom-nul Nicolae şi cetăţean deonoare al oraşului Rupea”,a spus primarul Flavius Dumitrescu.

La iniţiativa acestuia, şiConsiliul Judeţean Braşovi-a acordat, în semn de res-pect şi preţuire, veteranului

3.000 de lei. „Este un gestsimbolic şi ne-am gânditsă-l sărbătorim aşa cum secuvine pe domnul Bălica şisă-i oferim această sumă debani pentru a putea să săr-bătorească cu întreaga fami-lie această vârstă venerabi-lă”, a spus vicepreşedinteleCJ Braşov, Mihai Pascu.

O familie numeroasăBătrânul a primit în dar şi

un tort şi a ciocnit o cupăde şampanie cu reprezen-tanţii autorităţilor braşo -vene, depănând şi câtevaamintiri cu aceştia, mai alescă o perioadă bună de timpa lucrat împreună cu pri -marul.

Nenea Nicolae are acumo familie numeroasă şi toţimembrii ei îl iubesc, fiindun exemplu de voinţă, op-timism şi dragoste pentruaceştia. Este fericit în sânulfamiliei, fiind înconjurat cudragoste de cei cinci nepoţi,de cei şapte strănepoţi, defiul său, dar şi de un stră-strănepot, care s-a născutexact când acesta a împli-nit 100 de ani.

„A luptat în război şi înest, şi în vest, a avut multecumpene, dar a trecut cu

mult curaj peste toate, ajun-gând chiar şi în Munţii Ta-tra şi apoi a reuşit să se în-toarcă acasă şi să ia viaţa dela capăt, fiindcă nu-i mai ră-măsese nimic. Ne bucurămcă a ajuns la această vârstăşi îi dorim multă sănătate”,a pus fiul său Nicolae, învârstă de 64 de ani.

Bărbatul în vârstă de 100de ani nu şi-a uitat nicio -dată trecutul militar şi îşiaminteşte clipele grele princare a trecut. „A fost greuîn război, nu ştiu cum amscăpat din unele situaţiicare au fost la limită. Pu-team să fi rămas acolo şi sănu ne mai fi întâlnit în ziua

de astăzi”, a mărturisit ne-nea Nicolae.

Acesta susţine că secre-tul pentru a ajunge la o vâr-stă aşa de înaintată este unregim de viaţă cumpătat,fără prea multe excese şifără prea multă băutură.„Nu prea am mers la câr-ciumă, că e departe de

mine”, a spus, glumind,vârst nicul.

Nu a luat nici măcaro pastilă în 100 de ani

Rudele sale spun că înciuda vârstei, nu a avut pro-bleme de sănătate şi, maimult decât atât, nu a fost niciodată bolnav. „Chiar înziua când a împlinit 100 deani ne-a spus că a începutsă-l cam doară spatele, însă,până acum, nu a luat nici opastilă. Este sănătos şi spe-răm să nu aibă probleme încontinuare. Până acum pa-tru ani era şi mai în putere,mergea chiar şi la coasă,însă, decesul fiicei sale,sora mea, l-a slăbit”, ne-adestăinuit fiul său Nicolae.

„Nu ştiu cum ar putea fiviaţa fără bunicul, fiindcăsuntem şi vecini şi ne-amobişnuit aşa. Este un omdeo sebit, care a fost şi cri-tic şi împăciuitor, când atrebuit, şi întotdeauna a fostalături de noi”, a spus şiGheorghe Repede, unuldintre nepoţi. „Sunt foartefericită că am un străbunicde la care am ce învăţa şieste un lucru extraordinar”,a completat şi Camelia, ne-poata veteranului rupean.

Primăria Făgăraş va de-rula proiectul „Investiţie înmodernizarea capacităţilorde producţie a energiei re-generabile în municipiulFăgăraş, judeţul Braşov”,cofinanţat prin Fondul Eu-ropean de Dezvoltare Re-gională, în baza contractu-

lui de finanţare încheiat cuMinisterul Economiei, De-partamentul pentru Ener-gie, Organismul Interme-diar pentru Energie. Inves-tiţia se încadrează în Pro-gramul Operaţional Secto-rial „Creşterea Competiti-vităţii Economice”.

Proiectul este destinat Co-legiului Naţional „Dr. IoanŞenchea”, deoarece distanţapână la oraş este foarte mareşi nu putea fi legat la siste-mul centralizat de încălzire.

Cererea a fost depusă înanul 2009, iar contractul s-asemnat săptămâna aceas ta,cu ajutorul ministruluiEner giei, Constantin Niţă,(preşedintele PSD Braşov –n.a.), Viorel Beltechi, direc-tor general al organismuluiintermediar pentru Energiedin Ministerul Ener giei şivicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov, MihaiPopa (PSD).

Contractul semnat cu Pri-măria Făgăraş este în valoa-re totală de 1.816.204,00 lei,din care asistenţa financia-ră nerambursabilă este de1.427.714,96 lei.

Proiectul va rezolva re-ducerea dependenţei de im-porturile de resurse de ener-gie primară (în principalcombustibili fosili) şi îmbu-nătăţirea siguranţei în apro-vizionare, diversificarea sur-selor de producere a ener-giei, tehnologiilor şi infras-tructurii pentru producţia deenergie electrică, implicareamai activă a mediului deafaceri (companiilor priva-te din ţară), în procesul devalorificare a resurselor re-generabile de energie, pro-tecţia mediului prin reduce-rea emisiilor poluante şicombaterea schimbărilor cli-matice prin producerea uneicantităţi de energie electri-că de 227,7 MWhe/an, încontextul în care puterea in-stalată în cadrul proiectuluieste de 0,330 MWt.

Pentru a veni în sprijinul tu-riştilor care aleg să schieze înPoiana Braşov, Primăria Bra-şov, în parteneriat cu firma aus-triacă Schubert & Franzke, ademarat un proiect în vedereaamenajării unui sistem de in-formare a turiştilor care să ri-valizeze cu cele din Austria sauElveţia. Investiţia a fost supor-tată în totalitate de firma pri-vată, proiectul având o val oaretotală de aproximativ 100.000de euro.

În cadrul acestui proiect aufost montate mai multe panouride informare digitale, caretransmit în timp real informa-ţii precum starea pârtiilor dinstaţiune sau a vremii. Primulpanou a fost montat deja în Li-vada Poştei. Acesta prezintăharta pârtiilor şi a instalaţiilorde transport pe cablu şi oferăinformaţii despre acestea, res-

pectiv care sunt deschise saucare nu funcţionează, şi careeste temperatura la acel mo-ment în staţiune, astfel ca turi-ştii să fie informaţi încă de di-nainte de a ajunge în staţiunedacă vremea este prielnică pen-tru schi sau dacă sunt proble-me şi instalaţiile de transportpe cablu nu funcţionează.

Alte panouri vor fi montatela Capra Neagră şi în zona Te-lecabinei Kanzel. Încă două pa-nouri, care oferă însă informa-ţii mult mai complexe vor fiamplasate în zona de plecare atelescaunelor Ruia şi Lupului.Schiorii vor putea afla care estestratul de zăpadă, care este sta-rea pârtiilor, în detaliu (respec-tiv dacă doar o porţiune dintr-o pârtie este în stare excelen-tă), cum va fi vremea, dar şi ceevenimente sunt în acel mo-ment în staţiune.

Panouri de informare pentru turiştii care vin la schi

Ministerul Energiei a semnat contractul pentru încălzireaColegiului „Dr. Ioan Şenchea” din municipiul Făgăraş

Ziarul Astra4

A început asfaltarea„Drumului Ruşinii”

Demarate la finele luniitrecute, lucrările de mo-dernizare a DJ 104 Şerca-ia – Hoghiz, la intravilan,se apropie de final.

În această prima etapă, s-auexecutat lucrări de asfaltaredoar în intravilanul localită-ţilor Şercaia, Părău şi Comă-na, iar în primăvară vor în-cepe reparaţiile şi în Vene-ţia de Jos şi pe raza adminis-trativă a comunei Hoghiz.

Drumul are o lungime depeste 24 de km, însă baniideţinuţi de Consiliul Jude-ţean Braşov, 6,48 de milioa-ne de lei, nu au ajuns decâtpentru modernizarea carosa-bilului în interiorul localită-ţilor, iar autorităţile speră laun sprijin guvernamental învederea finalizării proiectu-lui, prin clasarea acestei şo-sele în drum naţional. Cel

mai probabil, pentru realiza-rea investiţiei se va încercaobţinerea unei finanţări eu-ropene.

Vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov, MihaiPascu, a precizat că reabili-tarea „drumului ruşinii” afost inclusă în lista de pro-iecte care vor fi finanţate cubani europeni din tranşa2014–2020 şi care au fostdeja discutate cu reprezen-tanţii Agenţiei de Dezvolta-re Centru.

Localnicii din zonă suntmulţumiţi că măcar în sate şicomune se fac reparaţii, ţinând cont că pe anumiteporţiuni nici nu mai existaasfalt, iar drumul arăta ca ouliţă plină de gropi şi deni-velări, iar din cauza trepida-ţiilor produse de camioane-le de mare tonaj şi structuracaselor avea de suferit.

Trotuare şi uliţeasfaltate în Comăna

Totodată, în acestă perioa-dă şi în prima parte a anuluiviitor, patru tronsoane dedrumuri, judeţene şi comu-nale, de pe raza comunei Co-măna vor fi asfaltate şi ame-najate cu trotuare şi rigolepentru scurgerea apelor plu-viale. Deja s-a turnat asfaltpe un prim tronson al uneiuliţe din Comăna de jos.

„De asemenea, începândcu anul viitor vom asfaltaalte trei artere importante.Este vorba de drumul prin-cipal din localitatea Comă-na şi de alte două străzi dinCrihalma şi Ticuşu Nou.Pentru că apa potabilă estetrasă pe toate cele patru dru-muri, vom amenaja numaitrotuarele şi rigolele. Baniipentru aceste lucrări au ve-nit de la Consiliul Judeţean

şi de la bugetul propriu al co-munei. Iniţial trebuia să fi-nalizăm totul în acest an,însă am avut întârzieri dincauza procedurilor greoaiepe care le presupune organi-zarea licitaţiilor prin siste-mul naţional electronic”, aprecizat primarul comuneiComăna, Viorel Grusea.

Edilul se plânge de bloca-jul la care se ajunge din cau-za contestării licitaţiei la Con-siliul Naţional de Soluţiona-re a Contestaţiilor (CNSC).

„Acum lucrăm la o stradă,pentru repararea căreia strân-gem bani la fondul de rul-ment de şase ani – 800.000de lei. Au fost la licitaţia cincifirme, condiţiile noastre debază fiind preţul cel mai micşi o garanţie de minimumcinci ani pentru lucrări. A fostdesemnat un câştigător – GooStrasse SRL (din Ghimbav –n.r.), care a fost contestat decei de pe locul 2 – asociereadintre Consal (patronată deMarcel Butuza) şi Beni Prest.Cei de pe locul doi aveau oofertă cu 200 de lei mai mareşi au acuzat că cei de pe pri-mul loc nu puteau face lucră-rile cu banii ăia… S-a întru-nit comisia şi s-a dat câştigde cauză celor de pe locul 2.Acum, au contestat licitaţiacei care fuseseră declaraţicâştigători şi, uite aşa, amajuns să stăm cu banii în contşi să nu putem repara strada”,s-a arătat nemulţumit Gruseade legislaţia care permite caaceste contestaţii să bloche-ze activitatea primăriilor.

Primarul Braşovului ,Geor ge Scripcaru, a anun-ţat, într-o conferinţă de pre-să, că reprezentanţii Comi-tetului Olimpic şi Sportivdin România au trimis cătreComitetul InternaţionalOlimpic (CIO) scrisori deintenţie ale preşedinteluiCOSR şi ale conducerii Pri-măriei Braşov cu privire laorganizarea la Braşov a Jo-curilor Olimpice de Iarnăpentru Tineret din anul2020. Scripcaru a mai spuscă a primit confirmarea dela preşedintele ComitetuluiInternaţional Olimpic (CIO)că scrisoarea a fost depusă.

„Răspunsul a venit dinpartea lui Gilbert Felli,

directorul executiv al CIO,care confirmă primirea scri-sorii de intenţie pentru or-ganizarea Jocurilor Olimpi-ce şi ne anunţă că în foartescurt timp vom primi deta-liile despre următorii paşipe care îi avem de parcurs.Am decis să facem acest pasîmpreună cu Octavian Mo-rariu, preşedintele Comite-tului Olimpic şi Sportiv Ro-mân, pornind de la expe-rienţa pe care o avem de laorganizarea în 2013 a Fes-tivalului Olimpic al Tinere-tului European. Vor fi foar-te multe condiţii pe care tre-buie să le îndeplinim pentrucă această competiţie estediferită de FOTE, dar spe-

răm că vom reuşi”, a spusprimarul Braşovului.

Reprezentanţii CIO vor veni în inspecţie

După depunerea candida-turii, va urma o vizită la Bra-şov a reprezentanţilor CIOpentru a vedea ce poate oferizona pentru organizareacompetiţiei sportive. Alăturide Braşov – Poiana Braşov,în proiect urmează să fie cu-prinse şi Râşnov, Predeal şi,probabil, Valea Prahovei.

La rândul său, Liviu Co-coş, primarul oraşului Pre-deal, a spus că se bucură deaceastă iniţiativă, dar că estenevoie de sprijinul Guver-nului pentru îmbunătăţirea

infrastructurii în zonă. „Esteun lucru care ne bucurăfoarte mult. Sperăm că vorveni bani de la Guvern pen-tru că localităţile nu vor pu-tea să susţină investiţii în in-frastructură din resurseleproprii. Sunt costuri foartemari, dar sper că, cu spriji-nul Guvernului, va fi uneveniment cu care Româniase va putea mândri. Cred căvom putea organiza aceas-tă ediţie, deoarece la FOTEniciuna dintre echipele par-ticipante nu a reproşat nimicRomâniei, iar din cele 11ediţii de până acum, cea dinRomânia s-a clasat pe loculîntâi”, a spus primarul Pre-dealului.

Dacă atunci când au cerutfonduri europene pentru rea-bilitarea cetăţii au estimat unnumăr de 5.000 de turişti pelună, aşteptările primăriei aufost cu mult depăşite.

Astfel, în cinci luni, pragulcetăţii a fost trecut de 45.000de vizitatori. Autorităţile suntconvinse că vor reuşi să atra-gă la Rupea 200.000 de tu-rişti pe an.

Cetatea Rupea a fost anibuni în paragină. Anul aces-ta, la jumătatea lunii iunie,aceasta a fost redeschisă, dupăce timp de trei ani a fost res-taurată cu fonduri europene.

Acum arată extraordinar şieste pregătită să primească tu-rişti. Cetatea este deschisă pu-blicului în intervalul orar10.00 – 20.00. Preţul unui bi-let de intrare este de 10 leipentru adulţi, 5 lei pentru co-pii şi 8 lei de persoană pen-tru cei care vin în grupuri or-ganizate. Turiştii care vorajunge să o viziteze au la dis-poziţie căi de acces de calita-te, 110 locuri de parcare dincare 10 pentru autocare, cen-tru de informare turistică şiun sistem special de ilumina-re care va pune în evidenţăobiectivul istoric.

Cetatea Rupea devine„magnet” pentru turişti

La solicitarea autorităţilorcovăsnene, reprezentanţiiconsiliilor judeţene Braşovşi Covasna au convenit asu-pra construirii unui drum ra-pid între cele două munici-pii reşedinţă de judeţ.

Interesul covăsnenilor estede a ajunge cât mai repedela viitoarea autostradă Bucu-reşti – Braşov – Sibiu şi, deaici, spre graniţa ţării.

Vicepreşedintele Consiliu-lui Judeţean Braşov, MihaiPascu, a precizat că s-a sta-bilit traseul viitorului drum.

„Deşi iniţial discutasemdespre două variante, unaprin Podu Olt (Hărman) şide aici spre centura ocoli-toare a Braşovului, iar cea-laltă prin Vâlcele – Bod –ocolitoarea Braşovului,până la urmă s-a ajuns la osoluţie de mijloc: de laIlieni, se trece Oltul pe laPodu Olt, iar de aici se tra-versează direct spre centu-ră, pe traseul respectiv ur-mând să facem exproprieripentru o situaţie de interespublic”, a precizat Pascu.

S-a stabilit traseul drumuluirapid Braşov – Sf. Gheorghe

Braşovul şi-a depus oficial candidatura pentru Jocurile Olimpice de Tineret din 2020

Ziarul Astra 5

Iulian Cătălui

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Cea de-a XVIII-a ediţie a„Conferinţei naţionale a cer-curilor ştiinţifice studenţeşti”,manifestare bienală care reu-nea cele mai reprezentativelucrări realizate de viitoriispecialişti din toate centreleuniversitare, a cons tituit pri-lejul „reconfirmării niveluluisuperior de pregătire a stu-denţilor Universităţii dinBraşov”, scria ziaristul şipoetul Sorin Basangeac.

Dacă cele 47 de premii şimenţiuni cucerite în 1986 laetapa naţională a Concursu-lui profesional-ştiinţific stu-denţesc atestau o „pregătireteoretică superioară”, succe-sul de atunci reflectând „gra-dul de integrare a învăţămân-tului cu producţia (sursa prin-cipală a tematicii abordate)şi cercetarea ştiinţifică”. Subîndrumarea cadrelor didacti-ce şi a altor specialişti dinUniversitate şi unităţi econo-mice, studenţii facultăţilorbraşovene „au depăşit nive-lul iniţierii în activitatea decercetare, realele lor aptitu-dini fiind mai bine valorifi-

cate”. În întrece-rea finală, dintoamna anului1986, învăţă-mântul superiorbraşovean a pre-zentat în 30 desecţiuni, 150 delucrări finalizatede colective al-cătuite din 432de studenţi, cu toţii premianţila ultimele 2 ediţii ale Sesiu-nii judeţene de comunicări acercurilor ştiinţifice studen-ţeşti şi a cercurilor de creaţietehnico-ştiinţifică a tineretu-lui din judeţul Braşov.

Bilanţul a fost „cu adevă-rat remarcabil”: 56 de premiişi menţiuni, dintre care 5 pre-mii I, 8 premii II, 4 premii III,18 menţiuni şi 18 premii spe-ciale oferite de ins titutele şisocietăţile de profil. Cu pre-miul I au fost distinse lucră-rile „Simularea numerică asistemului de convertoare sta-tice de medie frecvenţă cufuncţionare în paralel (2.500Hz – 1 MH)”, realizată destudenţii Adrian Crăciun şi

Iosif Kovacs – secţia Electro-tehnică, sub îndrumarea şe-fului de lucrări dr. ing. IuliuSzekely şi a asistentului univ.ing. Marius Măcelaru, „Stu-diul şi proiectarea unui mo-dul de translaţie telescopic şide rotaţie destinat manipula-toarelor şi roboţilor indus-triali”, elaborată de Alexan-dru Popa, şi Sorin Papuc –Facultatea de Mecanică Fină,conduşi de şeful de lucrări dr.ing. Ion Achiriloaie, „Influ-enţa ultrasunetelor asupragerminării seminţelor”, apar-ţinând studenţilor Dan PuiuGrosan şi Marina Marinescu– Facultatea de Silviculturăşi Exploatări Forestiere, în-drumaţi de prof. univ. dr. ing.

Victor Stănescu, „Studiu pri-vind utilizarea elementelordecorative la piese de mobi-lier prevăzute cu tăblii trafo-rate”, autori Iulian Paiu şiElla Natti – Facultatea de In-dustrializare a Lemnului, în-drumători şef lucrări prof. dr.ing. Ivan Cismaru (da, da,viitorul vicepreşedinte alConsiliului Judeţean Braşovde după Zavera din decem-brie 1989, mai precis în pe-rioada 1996-2000, n.n.) şi şeflucrări ing. Maria Cismaru şi„Semnificaţii ontologice şiepistemologice ale procesu-lui de matematizare a cu-noaşterii ştiinţifice”, studiuefectuat de Radu Dîmboia-nu, Ovidiu Vegheş, ZoltanSzabo şi Bogdănel Negoiţă,sub conducerea asistentuluiuniv. Romulus Chiriţă.

Spaţiul nu permitea con-semnarea tuturor titlurilor şicolectivelor de autori, darproblematica abordată dove-dea însă „aria largă a precu-părilor”.

„Drum Nou” 29 noiembrie 1986

Premii pentru studenţii braşoveniLa Braşov, producţia de

rulmenţi a început cu succesîn incinta Întreprinderii deAutocamioane, un „colectivde muncitori şi specialişti”asumându-şi această „sarci-nă cutezătoare”, scria Şt. Pe-traru în „DN”.

Primul lot de rulmenţi fa-bricat experimental a fost ri-dicat de către un delegat al...minerilor din Valea Jiului!Cu primii rulmenţi fabricaţiîn România, aşezaţi cu grijăîntr-o... servietă, acesta apornit grăbit spre gară, pen-tru a prinde primul tren.

Apoi a început fabricaţiaîn serie a rulmenţilor, mai în-tâi într-o simplă secţie aI.A.Bv., ulterior fiind pusebazele unei fabrici speciali-zate. Acesteia, „dezvoltareavertiginoasă a producţiei” i-aatribuit emblema de presti-giu de „Uzină”.

Un grup de muncitori şispecialişti de la întreprinde-rea din Braşov a plecat să al-cătuiască nucleul noului co-lectiv pentru cea de-a douafabrică de rulmenţi din ţaranoastră, construită la Bîrlad.

Tradiţia deosebit de valo-roasă, făurită într-o etapă detimp derizorie pentru o ase-menea ramură industrială, aasigurat Braşovului şi atri-

butul de reşedinţă a Grupu-lui de întreprinderi producă-toare de rulmenţi.

Până în 1972, două fabricide rulmenţi se aflau de mulţiani în producţie. O a treia seînălţa, pe un mare şantier, laAlexandria. În secţiile deproducţie ale uzinei din Bra-şov şi la grupul şcolar pro-fesional de pe lângă aceas-tă uzină se pregăteau „vii-toarele cadre de muncitoricare vor fabrica în viitorulfoarte apropiat rulmenţi laAlexandria”.

La 5 ianuarie 1972, uzina„Rulmentul” din Braşov, „cuharnicul ei colectiv”, a pri-mit vizita de lucru a secreta-rului general al C.C. alP.C.R., toarşu’ NicolaeCeauşescu, zis şi „Stejaruldin Scorniceşti”. Dând o „în-altă apreciere realizărilor ob-ţinute”, toarşu’ Ceauşescu aavut o „adevărată consfătui-re de lucru cu muncitorii şispecialiştii uzinei”.

Au fost stabilite coordo-natele noi ale dezvoltării fa-bricaţiei de rulmenţi din ţaranoastră în uzinele care alcă-tuiesc „triunghiul acestei ra-muri”, Braşov – Bîrlad –Alexandria.

„Drum Nou” 19 noiembrie 1972

Triunghiul fabricaţiei de rulmenţi

Asimilarea tehnologiei deelaborare a arborelui cotitpentru motorul „Dacia1300” a ridicat „probleme demare complexitate” pentruspecialiştii de la Întreprinde-rea de Autocamioane dinBraşov necesitând „cercetăriintense, experimentări pen-tru rezolvarea a o serie decondiţii tehnice deosebite”,scria în noiembrie 1978 pen-tru „DN” Ioan Murzea, şe-ful cabinetului tehnic de laI.A.Bv. Realizată pe o linie

din noua turnătorie de fontăa colosalei întreprinderi bra-şovene, „în varianta execu-tării formelor în coji”, pe ungenial dispozitiv conceput şirealizat, executat cu forţeproprii, tehnologia prezenta„soluţii inedite”, fiind cuadevărat o „tehnologie devârf, chiar pe plan mondial”şi interstelar ori intergalac-tic, am adăuga noi.

Stabilirea unei reţete opti-me de şarjare, datorită căre-ia se eliminau „incluziunile

de zgură, microfisurile, pe-tele”, a condus ineluctabil şiindubitabil-cartezian la ob-ţinerea nesperată a unei can-tităţi „net superioare a arbo-rilor turnaţi”, care se com-portau bine în exploatare, pelângă precizia lor dimensio-nală, productivitatea munciisporită incredibil, cheltuie-lile materiale reduse în pro-gresie geometrică, am spu-ne, şi multe alte beneficii şiprofituri. Tehnologia, con-cepută de un colectiv condus

de ing. Mircea Boghici, dincare au făcut parte ing. Mir-cea Vlădoiu, maistrul Ga-briel Enache, ing. Ioan Ola-ru şi ing. Silvia Cibianu, afost înregistrată ca o „valo-roasă inovaţie”. Prin asimi-larea în elaborare şi turnarea arborelui cotit pentru mo-torul „Dacia 1300”, se elimi-na importul, lucru senzaţio-nal, rezultând o „importantăeconomie valutară”.

„Drum Nou” 23 noiembrie 1978

La Braşov şi-a început ac-tivitatea primul cerc de bi-bliofilie şi ex-libris din Ro-mânia, la şedinţa inauguralăparticipând oficialităţi loca-lo-regionale, cadre didacti-ce ale Universităţii Bucu-reşti, oameni de ştiinţă şi deartă, colecţionari, cercetătorişi bibliotecari din numeroa-se centre ale ţării, elevi şistudenţi, un numeros public.

Au rostit tot felul de alocu-ţiuni, cuvântări şi chestii cam

tămâioaso-panegirice tov.prof. Petre Istrate, preşedin-tele Comitetului municipalBraşov pentru Cultură şi edu-caţie socialistă, preşedintelecercului menţionat în titlu, is-toricul literar toarşu’ DanZamfirescu, redactor al revis-tei „Contemporanul” (careavea să fie demascat după1989 drept ofiţer Secu! Înprezent este europarlamentarde-al lui Vadim! N.n.), tova-răşa Ecaterina Trenie, din

partea Bibliotecii centrale destat din Bucureşti, tov. EmilI. Bologa, preşedinte deonoare al cercului de biblio-filie şi ex-libris.

Cu acest prilej, a avut locşi primul simpozion al cer-cului la care s-au prezentatcomunicări. Expunerile aufost susţinute cu proiecţii do-cumentare. Participanţii auputut vizita o expoziţie cu-prinzând piese de minigrafi-că, volume cu valoare biblio-

filică, docomente, precum şipiese premiate sau partici-pante la Congresul mondialde ex-libris de la Helsingörsau Elsinore, cum ar ziceShakespeare, unde se aflacastelul lui Hamlet.

Pus sub semnul aniversă-rii Republicii şi al Anului in-ternaţional al cărţii, simpo-zionul s-a bucurat de un „de-osebit interes”.

„Drum Nou” 16 noiembrie 1972

În ziua de 21 noiembrie1979, la închiderea bilanţu-lui pe primele două decadeale lunii noiembrie, colecti-vul Întreprinderii de Auto-camioane din Braşov a ra-portat un record uluitor şisenzaţional: „depăşirea pla-nului producţiei fizice, în nu-mai o decadă, cu 280 auto-camioane, din care 120 demare capacitate”.

Succesul, aşa cum decla-ra pentru „DN” ing. Ion Ma-teescu, directorul general alîntreprinderii – era dedicat„marelui forum al comuniş-tilor, al întregului popor”.

Mateescu a mai precizat:„Suntem prezenţi la acestCongres cu fruntea sus, pen-tru că putem raporta secreta-rului general al partidului căacumulările cantitative dindomeniul muncii politico-or-ganizatorice, al disciplinei,autoconducerii şi autogestiu-nii, s-au transformat, datori-tă perseverenţei, încrederii,optimismului, într-un salt ca-litativ. Recordul pe care vreţi

să-l consemnaţi nu are deciun caracter de unicat, ci con-stituie o rezultantă firească amaterializării indicaţiilor to-varăşului Nicolae Ceauşes-cu, privind alinierea noastrăla cerinţele noii calităţi”.

„Ora 9 final, conveiorul I.Tactul benzii are uniformi-tatea pulsaţiilor unei inimi.Iese al zecelea camion de135 CP. Se remarcă calmul,ordinea şi curăţenia”.

Secţia 630. Turnătoria ve-che. Tot zi record. Plan – 78,realizat – 89,6 tone. Recor-dul-recordurilor – la liniachiulase. Şi tot aşa şi în altesecţii. Aceste rezultate ultra-extrademenţiale îşi aveau iz-vorul şi dincolo de porţileuzinei. Cei 180 de colabora-tori, care asigurau fabricaţiade autocamioane în perma-nenţă cu circa 20.000 repe-re şi subansamble, şi-au aduso merituoasă contribuţie.

„Drum Nou” 22 noiembrie 1979

Un record cu peste 50.000 de semnături

Inteligenţa tehnică braşoveană înacţiune: Arbore cotit pentru Dacia 1300

Primul cerc de bibliofilie şi ex-libris din ţara noastră şi-a început activitatea la Braşov

6 Ziarul Astra

Mai mulţi birjari braşo-veni au depus la Magistra-tul Braşov (Primăria) o plân-gere în care îşi arată nemul-ţumirile legate de interzice-rea folosirii cailor slabi lacurse cerând verificarea sa-nitară a acestora, precum şilipsa unui loc adecvat în carebirjarii să fie feriţi de vre-mea rea. Ei invocă scumpi-

rea preţului la cai şi a hraneiacestora, de aceea ei maipretind mărirea taxei uneicălătorii cu birja, dar şi scu-tirea lor de la plata vămii.

Ei vor ca petiţia să ajungăla Magistrat, în caz contrarameninţă cu întrerupereaserviciului la piaţă şi la gară.

Gazeta de Transilvania,nr. 254, noiembrie 1912

Plângerile birjarilor braşoveni

La adunarea generală aAsociaţiunii „Astra”, ţinutăla Cernat, Diamandi Mano-le – mare comerciant braşo-vean, susţine într-o prelege-re, valoarea industriei decasă şi priceperea femeilorsăcelene la confecţionareaveşmintelor din postav.

El propune înfiinţarea uneişcoli române de ţesături delână şi bumbac în Săcele.Astfel, până la finalul şedin-ţei, se adună 873 de florini,în articol publicându-se lis-ta celor care au contribuit.

Gazeta de Transilvania,nr. 89, noiembrie 1880

Şcoală românească de ţesut la Săcele

În 29 octombrie 1931,marele compozitor GeorgeEnescu s-a aflat la Braşovsusţinând un concert în salafestivă a Liceului Honterus.

Evenimentul a oferit oca-zia publicului să-l omagiezepe maestru la împlinirea vârs -tei de 50 de ani. I s-au oferitmai multe cununi de lauri, în-tre care una lucrată în argint

de către „Societatea Doam-nelor Române” din Braşov.

În articol se spune că„Maestrul părea că se între-ce pe sine în interpretareaprogramului variat, trans-portând numerosul public încele mai înalte sfere ale ar-tei sale divine”.

Gazeta de Transilvania,nr.113, noiembrie 1931

George Enescu, sărbătorit la Braşov

Părintele greco-catolic dinŞercaia, Valeriu Crişan, de-plânge dispariţia biblioteciidin localitate. În anul 1916prin Şercaia au trecut maimulte batalioane ale armateiromâne. Populaţia s-a refu-giat în pădurea comunei Bu-cium, ferindu-se din caleatrupelor maghiare care se re-trăgeau.

Un ofiţer român, al căruinume nu se mai cunoaşte, aluat cu el cărţile bibliotecii

parohiei, pentru a nu cădeapradă distrugerilor.

După război însă, s-a pier-dut urma acestuia. S-au gă-sit scrijelite pe dulapul bi-bliotecii numele unor soldaţi(David Nicolescu, caporalAnghelescu, sergent Bută-nescu), la care preotul faceapel să transmită mesajulofiţerului, cu rugămintea în-apoierii bibliotecii.

Gazeta de Transilvania,nr.116, noiembrie 1930

Unde este biblioteca din Şercaia?

Miercuri, 6 noiembrie1935, s-a ţinut în sala Sfatu-lui adunarea generală deconstituire la Braşov a filia-lei Institutului Cultural ro-mâno-german sub conduce-rea prof. univ. Simion Mân-drescu.

Au participat circa 60 depersoane din care o treimeromâni, restul saşi. A luatcuvântul prof. Eftimie Măr-culescu care a arătat impor-tanţa consolidării raporturi-lor culturale dintre români şi

saşi prin concerte muzicale,expoziţii, şezători culturale,biblioteci. A urmat discursulprof. Oscar Wittstock în carea pledat pentru apropiereadintre cele două naţii. S-aales apoi comitetul de con-ducere format din: EftimieMărculescu, Oscar Witt -stock, Annemarie Schnell,C. Sassu, I. Lemeny, I. Ho-zan, P. Teodorescu, SamuelBiemel şi Beckner jr.

Gazeta de Transilvania,nr. 89, noiembrie 1935

Duminică, 22 noiembrie1936, avea loc inaugurareaşi sfinţirea „Casei Copilu-lui” din Braşov, aflată subpatronajul Reginei Maria.

Dotată cu şcoală, cantină,săli de joc, vestiare, sufra-gerie, dormitor şi baie, insti-tuţia asigura îngrijirea şieducaţia copiilor braşoveni.

Evenimentul s-a desfăşu-rat în prezenţa principesei

Alexandrina Cantacuzino.Serviciul religios l-a efec-tuat Ioan Brânzea, iar des-pre aşezământul nou deschisa vorbit preşedinta institu-ţiei, Margareta Bleahu.

Învăţătoarea Maria Po-pescu a încheiat cu un pro-gram artistic susţinut de că-tre copii.

Gazeta de Transilvania,nr. 93, noiembrie 1936

Deschiderea „Casei Copilului”

În sala Ateneului bucureş-tean s-a ţinut un concert lacare a participat, printre alţisolişti, tânărul braşovean Ge-orge Dima (33 de ani). Con-certul s-a dat în prezenţa re-gelui Carol. Publicul formatîn mare majoritate din aris-tocraţi, a aplaudat cu plăce-

re, iar la interpretarea „Brâu-lui românesc”, spectatorii dinprimele bănci „au început ajuca de ţi se părea că eşti pevremea bătrânului Orfeu”.

Gazeta de Transilvania,nr. 95, noiembrie 1880

Concertul tânărului George Dima

Ţinutul „verii veşnice” îşiprimeşte vizitatorii cu marefast. Acum 8 decenii s-auconstruit primele sere pen-tru flori la Codlea, pentru abucura braşovenii cu cadouriînmiresmate şi colorate, iarazi trimit flori în toată ţara,chiar şi în străinătate. Gene-raţii la rând au cultivat florişi au crescut cu ele.

Serele de sticlă s-au răs-pândit în perioada dintre celedouă războaie mondiale. Secultivau flori pe 35.000mp.După eliberare serele de laCodlea au început imediat săproducă, şi atunci începe şicultivarea legumelor în sere.

Anul 1953 este importantîn existenţa serelor Codlea.Se pune accent pe moderni-zarea serelor şi pe diversifi-carea produselor. În 1965 în-cepe producţia în primelesere industriale. La începutulanul 1969 cele cinci ferme dela Codlea se întindeau pe 8hectare. Pe un hectar şi jumă-tate se cultivau legume, res-tul de teren fiind transformatîntr-un covor de flori. Acum

s-au mai pus în funcţiune serepe încă 11 hectare.

Inginerul şef Ioan Pârvu-lescu face ghidajul printre se-rele vechi şi noi. Într-unul dinhalele care se construiescacum ne întâlnim cu ingine-rul şef al trustului de cons -trucţii cu numărul 502,Montsch Harald. Amândoi auinteresul să se finalizeze nouaseră ce va aduce un câştig demai multe milioane.

Tradiţia şi modernul seîmbină armonios aici. În cu-rând irigarea plantelor, pre-cum şi prepararea soluţiilorde stropit se va face automa-tizat. Cu o producţie de 2 mi-lioane de garoafe pe hectar,aici este cea mai mare şi mo-dernă uzină de flori. La SereCodlea lucrează 400 de an-gajaţi, dintre care 11 ingineriagronomi.

Cel mai apreciat şi respec-tat este meşterul grădinarDénes Jakab, despre el sepoate afirma că este omulnumărul 1 al grădinărituluidin Codlea şi are o vechimede patruzeci de ani în impe-

riul florilor. Alături de elsunt menţionaţi meşterii despecialitate Vasile Vîntu,Berecz Lajos, Stoff Hugo,muncitorii Ambrus István,Tóth Magda, Viorica Sece-leanu, Göbel Franz, ElenaComănelea.

Sere Codlea se bucură deo apreciere foarte mare şi peplan internaţional. Exportăflori la Berlin, Londra, Oslo,Praga, Viena, München, Bel-grad, Leipzig, Helsinki,Genf. Este ceva special săpoţi trimite în lume avioane

pline cu florile de la Codlea.Acestea au dus la un exportde flori de patru ori mai maredecât anul trecut. În acest ans-a extins şi reţeaua de flo-rării şi vin cereri din toatezonele ţării. Cererea mare pepiaţa florilor reflectă creşte-rea nivelului de trai, florilereprezentând prietenul con-fident al vieţii cotidiene.Fazekas István. Virággal vilá-

got hodítók. În: Brassói La -pok, nr. 20, noiembrie 1969

Mihaela LUPU

Cucerim lumea cu flori

Institut cultural româno-german la Braşov

În 23 septembrie 1931 s-ahotărât înfiinţarea la Braşov a„Societăţii pentru protecţiaanimalelor”. Scopul declaratera acela „de a proteja anima-lele şi de a le îmbunătăţi soar-ta prin toate mijloacele lega-le”. Societatea va căuta să deş-tepte în inimile tuturor mila şiinteresul pentru vieţuitoare.

De asemenea se va urmărişi interveni în cazul persoa-nelor ce maltratează anima-lele. Societatea anunţă căprimeşte noi membri, aceştiaurmând să participe activ la

scopurile declarate mai sus. Pentru mai multă convin-

gere se face următorul apel:„Nu poate exista civilizaţieadevărată care să excludăsărmanele fiinţe fără protec-ţie, de la sprijinul şi mila oa-menilor. Prin urmare, ajutaţianimalele, care vă aduc fo-loase reale”. Semnează în nu-mele comitetului provizoriual societăţii, prof. Herbert.

Gazeta de Transilvania, nr. 119, noiembrie 1931

„Societatea pentru protecţiaanimalelor” din Braşov

Duminică, 15 noiembrie1931 s-a sfinţit prima „casăde adăpost” a turiştilor ro-mâni din Braşov, pe munte-le Postăvaru.

Situat chiar pe creastamuntelui, la o altitudine de1690 m, adăpostul oferă tu-riştilor pe lângă o admirabi-lă privelişte, oportunitatea de

a se odihni într-un spaţiuconfortabil.

Necesitatea acestei con-strucţii a venit din faptul că,vechea casă de turismS.K.V. a saşilor devenise ne-încăpătoare pentru afluenţade turişti ce urcă pe munte.

Gazeta de Transilvania, nr. 117, noiembrie 1931

Cabana „Touring ClubulRomâniei” pe Postăvaru

Profesorul dr. Ioan Baciu(tatăl poetului Ştefan Baciu),oferea cursuri gratuite pen-tru doamnele şi domnişoare-le din Braşov interesate delimba şi literatura română.

Cursurile se ţineau laGimnaziul român (astăzi Li-ceul Andrei Şaguna) şi ţi-neau toată iarna.

Gazeta de Transilvania,nr. 252, noiembrie 1912

Cursuri gratuite de limbaşi literatura română

DINU Eva

Mihaela LUPU

7Ziarul Astra

Strada BrâncoveanuCasa de la nr.32, este casa

Fromm cu tavanele cu ştiu-catură şi pereţii pictaţi cuscene biblice, prin tradiţieeste socotită lăcaşul de găz-duire a domniţei Ancuţa, fii-ca voievodului Brâncovea-nu, căsătorită cu boierul mol-dovean Nicolae Ruset.

La l731 Ancuţa moare laBraşov şi este înmormânta-tă în paraclisul de nord alBisericii Sf.Nicolae, dar îna -inte de a muri lasă prin tes-tament bogate daruri pentrubiserică. Casa, construităiniţial în stil gotic, este refă-cută în stil brâncovenesc,desi gur în timpul domnieimarelui voievod.

Faţada principală este pre-văzută cu ancadramente pro-filate în tencuială la ferestre,iar acoperişul cu pinioane cuvârf teşit. O cornişă cu co-pertină de ţiglă desparte par-terul de etaj. La partea supe-rioară se găsesc trei nişe ase-menea unor ocniţe. Parterulare planşe din lemn, cugrinzi aparente şi o boltă încruce. Pe grinda din încăpe-rea posterioară sunt incizaţianii 1769 şi 1770, evidentscrişi cu ocazia restaurării ul-terioare a clădirii. În 1970statul român a preluat o par-te din teren pentru a face ointrare la blocurile construi-te în spate la nr. 34 A.

La fel şi casa de la nr. 36,păstrează sub creasta caseitrei firide goale, unde altă-dată erau fixate icoane, iarbasorelieful de pe tavan re-prezintă „ÎnmormântareaDomnului”, în altă cameră„Botezul Domnului” pentrucă era amenajată în veacul alXVIII-lea drept capelă gre-cească, dar nu pentru multtimp, pentru că apoi capelaa fost amenajată în „TârgulBoilor” (fostă „Nicolae Ti-tulescu”, iar astăzi strada„Diaconul Coresi”), aici ră-

mânând să locuiască doarpreoţii. Ulterior a aparţinutinginerului Constantin Sasu.

Unele case de pe aceastăstradă, care au aparţinut pevremuri negustorilor greci,nu au pe creasta din faţă acaselor crucea obişnuită a ro-mânilor, ci o stea sau o sfe-ră mică şi deasupra lor o cru-ciuliţă. În vremurile vechi,când năvăleau turcii, de tea-ma lor, românii nu puneaupe case cruci mari de lemnsau de tablă, ci îşi ciopleaudin lemn cruci abia vizibile.

Casa de la nr. 38 a lui Teo-char Alexe, cunoscutul edi-tor şi director al Băncii Al-bina şi marele pictor Cons -tantin Lecca şi fratele său Di-mitrie Lecca, autorul primeicărţi de contabilitate. Docu-mentele vechi oferă înce-pând cu veacul al XV-leamărturia locuirii aici a pro-topopului Mihai (cunoscutulcolaborator coresian), croni-carul Radu Tempea, dască-lul Petcu Şoanu ş.a.

Pe partea opusă, în casa dela nr. 39, pe colţ, a locuit operioadă Gheorghe Dima,apoi ginerele său, avocatuldr. Constantin Moga, fostprimar al oraşului. CandidMuşlea menţiona că deasu-pra porţii era o stemă, cu ocruce – ancoră pe un scutoval ca şi deasupra şcolii

greceşti, dar nu a putut-odescifra.

La nr. 41 au stat fraţii pro-fesori Gheorghe BogdanDuică şi Alexandru Bogdan.În colţ, unde începe stradaDupă Inişte, la nr. 44, se află

casa fostului brutar Kotzba-cher-Gogoş, iar în celălaltcolţ, la nr. 46 este „Sonnen-heim”, o casă mare, vecheboierească, cu pivniţe săpa-te în stâncă şi cu cireşi încurte. Pe frontispiciu estescris „Sonnenheim” şi ală-turi este sculptat un soare curaze. Pe aripa dreaptă estescris proverbul în limba ger-mană: „Arbeit ist des Bur-gere Zierde, Segen ist der

Muhe Preis” (Munca estepodoaba cetăţeanului, bine-cuvântarea este preţul stră-daniei).

Pe zidul lateral dinspre str.După Inişte o altă inscripţiegermană reproduce prover-

bul „Munca este brăţară deaur”. La subsol, pivniţelesunt imense, iar la parter ta-vanele sunt boltite, spre de-osebire de cele de la etaj,unde tavanele au fost refăcu-te cu planşee din lemn, ten-cuite. Accesul în clădire seface atât prin faţada centra-lă, cât şi pe cea secundară.

Dintre casele, care prin ar-hitectură se presupun a fibrâncoveneşti, figurează şicasa din str. Lungă nr. 5,fostul han „La Cerbul deAur” şi clădirea alăturată, lanr.1, a fostului han „La Vul-turul de Aur”.

Casa de pe str. Brâncovea-nu apare în documente la1745 sub titulatura „Hausder Woijewoden”, deci casavoievodului, în care, con-form aceluiaşi document„Radul, en Huter drinnen”(locuia un paznic Radu).

Cu siguranţă că este casacumpărată de voievodulConstantin Brâncoveanu dela sasul Thomas cuţitarul,moştenită de nepoţii lui

Brâncoveanu, Emanuel şiGrigore, care pe la l800 orestaurează. Probabil atunciau refăcut şi poarta în formăde arc de triumf, întocmai capalatul de la Sâmbăta deSus, pe care Grigore Brân-coveanu îl moştenise îm-preună cu moşia de la Poia-na Mărului. Casa are prid-vor deschis tipic brâncove-nesc, prin care se făcea ac-ces la camerele de la parter.Clădirile au un plan dreptun-ghiular cu trei nivele.

În casa de la nr. 48 locuiafamilia de măcelari Lupan,o casă veche cu cerdac. An-drei Lupan a fost epitrop laBiserica Sf. Nicolae şi ca-sier al Eforiei Şcoalelor.Profesorul Lupan a avutdouă fete, motiv pentru carea împărţit casa şi grădina îndouă. Partea din faţă a ofe-

rit-o ginerelui, ing. Kogăl-niceanu şi partea din spate,cu cerdac a dăruit-o ginere-lui Micu, maistru la Tracto-rul. Partea din faţă a fost

vândută de doamna Kogăl-niceanu familiei ingineruluiHera, conducătorul orches-trei Astra Braşov (n. 26octombrie 1937). Urmeazăla nr. 52 o casă mai nouă aavocatului Petrache Mun -tean şi la nr. 54 a măcelaru-lui Costi Orghidan.

La capătul străzii NicolaeTeclu, în colţ cu strada Brân-coveanu era pe vremuri fa-brica de lichioruri Kenyeres,iar vizavi la nr. 33, o casămare unde funcţiona pe vre-muri o şcoală profesionalăde fete.

Intrând pe strada NicolaeTeclu, la nr. 6 este casa fos-tului negustor Ioan LupanGurică, iar pe dreapta o casămare cu etaj a lui Ioan Şuteuşi la nr. 26 tot o casă cu etaja Mariei Neguş-Muntean.

Alături se afla atelierul ti-nichigiului Dumitru Irimie.Urmează o lăptărie şi otutungerie şi pe colţ, la nr.30o casă mare cu etaj a luiGheorghe Stinghe „Ghiţă dela lanţ”, căci avusese înain-te un restaurant aproape deBiserica Neagră, unde se aflaun mic teren înconjurat culanţuri groase (azi un micscoar).

Începând cu casa Kroth -mar – Boloand, la nr. 18 in-trăm în piaţa Prundului.

Şcheienii înălbeau pânzaţesută de saşi, pe care o spă-lau, o uscau şi o întindeau lasoare pe iarba din PajişteaMare. De la această ocupa-ţiune a lor a rămas până as-tăzi numele unei străzi „Înăl -bitori” ca şi numele unoradin şcheieni.

Pr. prof.dr. Vasile Oltean

continuare din numărul trecut

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

Ziarul Astra8