pte-01-01 - executarea sapaturilor la constructii

S.C. 3T CONSTRUCT S.R.L.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

EXECUTAREA SAPATURILOR LA CONSTRUCTII

Cod: PTE-01-01Editia 1Revizia: 0Pag 1 din 19

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

EXECUTAREA SAPATURILOR LA

CONSTRUCTII

COD “S.C. 3T CONSTRUCT S.R.L.”

controlat necontrolat EXEMPLAR NR. :

ELABORAT VERIFICAT APROBAT

Nume Prenume Ing. Manea Corneliu Ing. Tomescu Drina Ing. Pop Ana

Functia CQ constructii civile RTE constructii civile Manager de Proiect

Data 14.08.2013 14.08.2013 14.08.2013

Semnătura

Acest document conţine informaţii care sunt proprietatea “S.C. 3T CONSTRUCT S.R.L.”

Este interzisă modificarea, multiplicarea sau difuzarea fără acordul conducerii “S.C. 3T CONSTRUCT

S.R.L.”




CUPRINS

1. SCOP..............................................................................................................................................2

2. DOMENIUL DE APLICARE............................................................................................................2

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ.....................................................................................................2

4. DEFINITII, ABREVIERI...................................................................................................................3

5. INSTRUCŢIUNEA DE LUCRU.......................................................................................................5

6. RESPONSABILITATI....................................................................................................................11

7. FORMULARE SI INREGISTRARI................................................................................................12

ANEXE..................................................................................................................................................13

ANEXA A......................................................................................................................................13

ANEXA B......................................................................................................................................14




1. SCOP

Procedura de lucru are ca scop executia lucrarilor de sapaturi in conditii de asigurare a calitatii,

respectarea fazelor tehnologice si modului de lucru precum si inregistrarile privind confirmarea si

atestarea calitatii lucrarilor executate.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Aceasta procedura se aplica de catre santierele proprii de executie lucrari de constructii.

Prezenta procedura se aplica pentru executarea lucrari de sapaturi pentru fundatii.

Prezenta procedura face referire numai la operatiunea de sapare, operatiunile de trasare,

sprijinire si umpluturi facand obiectul altor proceduri de executie.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

3.1 MCMSO MANUALUL SISTEMULUI DE MANAGEMENT INTEGRAT

3.2 SR EN ISO 9001-2001 SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII, CERINŢE.

3.3 SR EN ISO 9000-2006 SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII. PRINCIPII

FUNDAMENTALE ŞI VOCABULAR

3.4 SR EN ISO 9004-2001 SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII.

GHID PENTRU IMBUNATATIREA PERFORMANTEI.

3.5 SR EN ISO 14001-2005 SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU. SPECIFICATII SI

GHID DE UTILIZARE.

3.6 SR EN ISO 14004-1998 GHID PRIVIND PRICIPIILE,SISTEMELE SI TEHNICILE DE

APLICARE. SISTEME DE MANAGEMENT DE MEDIU

3.7 SR OHSAS 18001-2008 SISTEME DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI

SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE.CERINTE.

3.8 OHSAS 18002 – 2004 SISTEME DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI

SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE. LINII DIRECTOARE

PENTRU IMPLEMENTAREA OHSAS 18001

3.9 PROIECT NR. Proiect de execuţie; Caiete de sarcini

3.10 STAS 1242/1-91 Cercetarea geologica-tehnica si geotehnica a terenului de

fundare

3.11 C169-84 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru




realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.

3.12 Legea 10-1995 Legea privind calitatea in constructii

3.13 P10-86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de

fundatii directe la constructii.

3.14 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii si a instalatiilor aferente.

3.15 NP 074/2002 Normativ privind principiile exigentele si metodele cercetarii

geotehnice a terenului de fundare

3.16 C7-73 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea

constructiilor fundate la pamanturi sensibile la umezire.

3.17 SR 11100/1-93 Zonare seismica-MACROZONAREA TERITORIULUI

ROMANIEI

3.18 STAS 6054/77 Teren de fundare – ADANCIMI MAXIME DE INGHET –

Zonarea teritoriului Romaniei

3.19 NE 012-1/2007 COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA

LUCRARILOR DIN BETON,BETON ARMAT SI BETON

PRECOMPRIMAT PARTEA 1:PRODUCEREA BETONULUI

4. DEFINITII, ABREVIERI

ENTITATE - ceea ce poate fi descris şi luat în considerare în mod individual;

PROCES - ansamblul de resurse şi activităţi interdependente;

PROCEDURĂ - mod specificat de efectuare a unei activităţi;

PRODUS - rezultat al activităţii proceselor;

SERVICIU - rezultat general de activităţi în interfaţă dintre furnizor şi client;

PRESTAREA SERVICIULUI-acele activităţi ale furnizorului necesare pentru realizarea serviciului;

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ - responsabilităţi, autorităţi şi relaţii dispuse într-o schemă

prin care o organizaţie îşi exercită funcţiile;

CLIENT - destinatar al unui produs furnizat de cumpărător;

FURNIZOR -organizaţie care furnizează un produs clientului;

CUMPĂRĂTOR - client într-o situaţie contractuală;

CONTRACTANT -furnizor într-o situaţie contractuală;

CALITATE - ansamblu de caracteristici ale unei entităţi care îi conferă

acesteia aptitudinea de a satisface necesităţi exprimate şi implicite;

CONFORMITATE -satisfacere a condiţiilor specificate;




NECONFORMITATE -nesatisfacerea a unei condiţii specificate;

MANUALUL CALITĂŢII- document care prezintă politica calităţii şi descrie sistemul calităţii

unei organizaţii;

INSTRUCŢIUNE DE LUCRU

(PROCEDURĂ) -document care prezintă fazele lucrărilor pe timpul procesului de producţie;

AGREGATE -materiale naturale grele (de balastieră, concasante) sau artificale, cu

forma şi mărimea granulelor adecvate realizării betonului;

AGREGATE CU DENSITATE

NORMALĂ (GRELE) - agregate cu densitate aparentă cuprin între 1201 kg/mc şi 2000kg/mc;

PLAN DE INTRETINERE- program pe o perioada data, in conformitate cu un ritm definit de acţiuni

de ntretinere de efectuat asupra unui echipament sau grup de

echipamente aparţinând unuia sau mai multor utilaje.

ACTIUNE DE INTRETINERE-operaţie periodica de curăţenie, control, ungere a unui echipament,

utilaj pentru a-1 intretine sau a-i mari fiabilitatea;

-acţiune de intretinere poate fi preventiva atunci când precizeaza o

operaţie de efectuat asupra unei maşini in scopul evitării opririi

ei accidentale;

-acţiune de întreţinere preventiva se caracterizează prin periodicitate,

termen de realizare si o operaţie tehnica de realizat asupra unui

ansamblu funcţional;

SECURITATE -absenta unui risc neacceptabil de vatamare;

RISC - combinatie a probabilitatii de aparirie a unui eveniment periculos

sau expunerii(expunerilor)la acesta si a severitatii ranirii sau

imbolnavirii profesionale care poate fi cauzata de evenimente sau de

expunerea (expunerile)la acesta;

PERICOL - sursa,situatie sau actiune cu un potential de a produce o vatamare, in

termeni de ranire sau imbolnavire profesionala, sau o combinatie a

acestora;

DECAPARE -operaţia de tăiere sau săpare a unui strat de la suprafaţa terenului natural

sau din corpul drumului ;

PLATFORMELE DE

LUCRU – reprezinta suprafetele de teren din zonele infrastructurilor, care

permit accesul,circulatia si lucrul utilajelor , muncitorilor,pentru

executia lucrarilor;

LUCRARI ASCUNSE -elemente şi părţi de construcţie care, în decursul execuţiei devin




inaccesibile pentru verificare şi recepţie ca urmare a acoperii prin

lucrări efectuate anterior;

TRASARE TOPOGRAFICA -ansamblu de metode topografice prin care se realizează transpunerea

in teren a elementelor geometrice de legătură (distanţe, unghiuri,

coordonate) stabilită prin proiectul de execuţie faţă de:

-puncte ale reţelelor geodezice sau topografice din zonă;

-puncte sau aliniamente ale construcţiilor învecinate;

-detalii învecinate cu caracter natural.

BAZA DE TRASARE -reţea de elemente geometrice folosită şi la ridicarea topografica de la

care se porneşte trasarea obiectivului.

RIDICARE TOPOGRAFICA -transpunerea în plan prin măsurători topografice a punctelor şi

elementelor caracteristice ale terenului.

PUNCTE DE SPRIJIN -puncte din teren faţă de care se realizează orientarea unei construcţii.

COMPENSARE -metoda prin care se elimina erorile apărute în timpul efectuării măsurătorilor.

SAPATURA -operatia de indepartare a pamantului in vedera executarii fundatiei unei

constructii. Se executa dupa planul de sapatura din proiectul de executie si

are, de regula, forme regulate, poligonale sau circulare.

5. INSTRUCŢIUNEA DE LUCRU

5.1. Condiţii prealabile

5.1.1. Predarea-primirea amplasamentului se face pe baza de PV si a bornelor de reper de catre

clientul lucrarii impreuna cu delegatul proiectantului general.

5.1.2. Nu se admite executarea lucrarilor sub cabluri LEA, de inalta si joasa tensiune cu mijloacele de

transport.

5.1.3. Odata cu predarea amplasamentului se face si predarea bornelor de control pentru executie si

urmarirea post-executie, cu reteaua de coordonate corespunzatoare.

5.2. Efectuarea sapaturilor pentru groapa de fundatie

La executarea sapaturilor trebuie avute in vedere urmatoarele:

5.2.1. Trebuie mentinut echilibrul natural al pamantului in jurul gropii de fundatii sau in jurul fundatiilor

pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sau in curs de

executie si a instalatiilor existente in pamant sa nu fie influentata.

5.2.2. Trebuie asigurata mentinerea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa de

fundatie .

5.2.3. Trebuie asigurata securitatea muncii in timpul lucrarilor.




5.2.4. Coborarea nivelului apelor subterane pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat.

5.2.5. Asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de

lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.

5.2.6. Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect din punct de vedere al calitatii

terenului, inscrierea dimensiunilor si a pozitiilor in limitele tolerantelor prescrise.

5.2.7. Daca, caracteristicile terenulu nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce

urmeaza a se lua se vor stabili numai cu proiectantul si numai in scris.

5.2.8. Inscrierea in registrul de procese verbale de lucrari ce devin ascunse.

5.3. Factorii care influenteaza buna desfasurare a lucrarilor

5.3.1. Operatiile de realizare a fundatiilor, deci a sapaturilor, devin prin tehnologia de executie lucrari

ascunse care tratate cu deosebita atentie intrucat fundatiile reprezinta elemente de rezistenta ale unei

constructii de ale caror calitate depinde continuarea si siguranta celorlalte lucrari.

5.3.2. Metodele actuale de executie ale fundatiilor au un grad ridicat de mecanizare. Vitezele optime

de lucru ale utilajelor se obtin numai in conditii de lucru adecvate, care permit mobilitate maxima

utilajelor si vehiculelor. Prin urmare, trebuie sa se prevada un sistem de drumuri de santier eficace si

bine intretinute pentru a se putea lucra in mod sustinut in toate anotimpurile.

5.3.3. Se va acorda o atentie deosebita scurgerii apelor din santier, pentru a crea conditii in uscat si a

evita patrunderea apelor in zonele de sub viitoarele fundatii si pentru a evita epuismente inutile.

5.3.4. Trasarea si marcarea clara a tuturor retelelor subterane: electrice, telefonice, gaz, apa si

canalizare are o importanta deosebita.

De asemenea trebuie luate masuri de siguranta prin consultarea organelor de resort, ori de cate ori

drumurile sunt traversate de cabluri aeriene.

5.3.5. Alegerea utilajului care se potriveste cel mai bine pentru lucrarile respective constituie un factor

foarte important.

5.3.6. Este obligatoriu ca excavatiile pentru fundatii sa se asigure stabilitatea malurilor sapaturii.

Prabusirea peretilor unei transei adanci si inguste poate provoca chiar pierderi umane.

5.4. Pregatirea lucrarilor

5.4.1. Pentru realizarea in conditii bune a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa primeasca din

partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse in proiectul de executie si anume:

Studiul geotehnic in care sa se gaseasca date referitoare la:

-stratificatia terenului;

-grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor;

-unghiul de frecare interna;

-cota apelor subterane;

-debitul apelor si coeficientul de permeabilitate;




-presiuni admise pe teren.

-Detalii de executie a fundatiilor ce cuprind:

-plan general de fundatii;

-planul de sapaturi (umpluturi);

-plan de epuismente (daca este necesar);

-detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte.

5.4.2. Principalele lucrari premergatoare:

-Defrisarea;

-Amenajarea terenului: stangerea in gramezi si transportul in afara zonei de lucru a zapezii (daca e

cazul), saparea si depozitarea stratului de pamant vegetal;

Indepartarea apelor de suprafata prin santuri de garda;

-Lucrari de amenajare a platformei de lucru, respectiv aducerea la cota a terenului (cota teren

amenajat – CTA);

-Lucrari de demolari;

-Alte probleme in cazul existentei pe amplasament a unor vestigii arheologice sau a unor fosile

vegetale sau animale vor fi anuntate organele competente care urmeaza sa avizeze asupra

continuarii lucrarilor ( vezi C 169-88).

5.4.3. Saparea.

La inceperea lucrarilor de sapaturi seful punctului de lucru va verifica incheierea lucrarilor

pregatitoare.

In functie de datele cuprinse in studiul geotehnic, de solutia de fundare aleasa, de volumul de sapaturi

si umpluturi necesare, proiectantul lucrarii va indica in proiect tipul de sapatura ce urmeaza a fi

executat.

Tipurile de sapaturi pot fi clasificate in cateva categorii in functie de umatoarele criterii:

Criteriul:

a)Metoda folosită:

-Tipul de săpătură:

-Săpături manuale;

-Săpături mecanizate;

-Săpături in spaţii inguste;

-Săpături in spaţii largi;

b)Dimensiunile in plan:




-Mentinerea taluzelor:

-Săpături fără sprijiniri;

-Săpături cu pereţi drepţi;

-Săpături cu taluz;

-Săpături cu sprijiniri sau cu ancoraje;

-Săpături etanşe;

-Săpături nenetanşe;

Conform normativului 169/81, adâncimea săpăturilor manuale nesprijinite in taluz vertical, executate

in spatii inguste este limitata, din motive de protectia muncii astfel:

Adancime sapatura: Tip teren / observatii:

-Maxim 0,75 m -slab coezive;

-Maxim 1,25 m -Mijlocii;

-Maxim 2,00 m -tari si foarte tari;

-Peste 2,00 m -taluzele se sprijina pe toata suprafata lor;

5.5. Taluze

5.5.1. Schimbarea cotei de fundare se poate face in timpul executiei numai cu acordul scris al

proiectantului (C 169/88).

5.6. Conditii climatice

5.6.1. In cazul executarii lucrarilor de sapaturi pe timp friguros, executantul trebuie sa respecte

prevederile din normativele C 16-84 si NE 012/1-2007 referitoare la lucrarile de sapaturi si betoane,

care prevad:

- protejarea preventiva a pamantului contra inghetului;

executarea sapaturilor;

transportul pamantului;

executarea umpluturilor si compactarea lor.

5.6.2. Respectand aceste prevederi lucrarile de fundatii se pot executa si pe timp friguros, respectiv in

perioada 15 noiembrie pana la 15 martie, cand temperatura aerului scade sub + 5°C.

5.7. Saparea pamanturilor

5.7.1. Excavarea propriu-zisa:

Executarea lucrarilor de excavare se face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind

aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de vedere

tehnico-economic si de organizare.




Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise, se vor executa lucrari ce constau in amenajarea terenului

si a platformei de lucru.

La executarea sapaturilor pentru fundatii, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

-mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor

existente, pe o distanta suficienta pentru a nu periclita constructiile si instalatiile invecinate.

Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant, ca urmare a influentei

executarii lucrarilor de excavare prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si

compactare.

-cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in

terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala,

pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.

Sapaturile de lungimi mari pentru fundatii se vor organiza astfel incat in orice faza a lucrului, fundul

sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul

executiei.

Se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de

pamant din zona lor de influenta.

Sapaturile executate cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca in nici un caz profilul proiectat al

sapaturii. In acest scop, sapatura se va opri circa 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii,

diferenta efectuandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile in plan, cotele si gradul de planeitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor

asigura conditiile tehnice de securitate a muncii si calitate a lucrarilor, in conformitate cu legislatia in

vigoare.

In cazul unei umeziri superficiale datorate precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de

fundatie trebuie lasat sa se zvante inaintea de inceperea executarii fundatiei (betonare), iar daca

umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.

In cazul aparitiei pe fundul gropii la cota de fundare a unor crapaturi in teren, masurile necesare in

vederea fundarii, vor fi stabilite de catre proiectant.

Turnarea betonului in fundatii se va executa, de regula, imediat dupa atingerea cotei de fundare din

proiect sau a unui strat pentru care proiectantul isi da avizul privind posibilitatea de fundare a

constructiei respective.

Pe parcursul executarii lucrarilor, executantul are obligatia de a solicita prezenta geotehnicianului pe

santier, la atingerea cotei de fundare si ori de cate ori se constata neconcordante intre prevederile

studiului geotehnic si dispunerea straturilor, a caracteristicilor terenului.

Rezultatele cercetarilor stabilite, precum si concluziile asupra acuratetei privind modul de

executare a costructiei si la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.




Sapaturile cu pereti in taluz se pot executa in orice fel de teren, cu respectarea urmatoarelor conditii:

-pamanul sa aiba o umiditate naturala de 12-18 % si sa fie asigurate conditiile ca aceasta sa

nu creasca;

-sapatura de fundatie sa nu stea deschisa mult timp;

-panta taluzului sapaturii, definita prin tangenta unghiului unghiului de inclinare fata de

orizontala (tgB = h/b) sa fie de 1/3, pentru care factorul de siguranta la alunecare are valori cuprinse

intre 1,18 – 1,35, conform memoriului justificativ;

Etapele executiei sapaturii sunt urmatoarele:

-defrisarea terenului;

-curatirea completa a terenului prin incarcarea mecanizata si evacuarea tuturor

materialelor rezultate;

-trasarea constructiei si inceperea executiei sapaturilor mecanizat aproximativ 95% si

manual aproximativ 5% ( cu taluz inclinat 1/3);

-sapaturile se vor opri deasupra cotei finale cu aproximativ 5 cm, pentru ca terenul de

fundare sa nu sufere degradari pana la inceperea betonarii; acest ultim strat se va excava numai in

momentul premergator turnarii betonului de egalizare.

5.7.2. Analiza tehnico-economica:

Printr-o analiza tehnico-economica se alege metoda de sapare cea mai economica cu mijloace

mecanice, mijloace manuale cu taluz vertical sau inclinat, in functie de:

- volumul de sapatura;

- natura terenului (tare, mijlociu, usor);

- unghiul de frecare interna a pamanturilor;

- mijloace de care dispune executantul.

Cu taluz vertical. Se pot executa cu mijloace mecanizate, cu excavatorul cu cupa intoarsa prin

retragere, ultimii 20 cm ai fundului gropii cat si politura peretilor sapaturii executandu-se cu mijloace

manuale.

Pentru volume mici (sub 100 mc) sau cand santierul nu este dotat cu excavatoare, sapatura se poate

executa integral cu mijloace manuale.

Cu taluz inclinat. Se executa cu mijloace mecanizate, cu excavatorul echipat cu cupa inversa din

pozitie laterala sau prin retragere, idem ca mai sus, ultimii 20 cm de sapatura in adancime ,

executandu-se manual inainte de turnarea betonului.

In aceasta situatie, fundatia necesitand cofraje laterale, latimea fundului sapaturii este mai mare decat

latimea fundatiei si se determina:

Bsapatura = Bfund >= 2 x 0,30 m;

Din experienta a rezultat ca 0,80 m, de o parte si de alta a fundatiei sunt suficienti pentru asigurarea

spatiului necesar cofrajului si lucrului.




5.8. Depozitarea pamantului

5.8.1. Indiferent de natura taluzului (vertical sau inclinat) pamantul rezultat din sapatura si necesar

umpluturii, se depoziteaza pe o singura parte a transeei sapate, iar cel in exces se incarca direct in

mijlocul de transport si se evacueaza.

5.8.2. Depozitarea pamantului de-o singura parte a transeei este determinata de posibilitatea crearii

spatiului necesar pentru desfasurarea celorlalte lucrari (depozitare cofraje, turnare beton).

5.8.3. Intre depozitul de pamant si marginea cea mai apropiata a sapaturii se lasa un spatiu de cel

putin 0,5 m determinat de adancimea de sapare.

5.8.4. Volumul pamantului ce se depoziteaza se deduce:

V = Vsapatura – Vfund pamant depozit;

V = volum pamant ce se depoziteaza = volum umplutura pamant depozit;

Vsapatura = volumul total al sapaturii;

Vfund pamant depozit = volumul ocupat de fundatie;

Se va tine seama ca afanarea remanenta dupa sapare este intre 5% - 10%.

5.9. Succesiunea activitatilor de executie

5.9.1. Excavatii pentru gropi de imprumut si depozite.

Constructorul la exploatarea unei eventuale gropi de imprumut va respecta urmatoarele reguli:

-crestele taluzelor gropilor trebuie sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei

drumurilor;

-sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuarea taluzelor de debleu cu conditia

ca fundul sapaturii sa fie nivelat la terminarea executiei, astfel incat sa fie asigurata evacuarea apelor

din precipitatii iar taluzele sa fie ingrijit taluzate;

-sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi realizate sub nivelul practicat al drumului, in

profilele de debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;

-in albiile majore ale raurilor gropile de imprumut vor fi realizate in avalul drumului, amenajand

o bancheta de 4 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

-fundul gropilor de imprumut va avea o panta;

-sapaturile executate de excavatoare nu trebuie sa depaseasca in nici un caz profilul proiectat

al sapaturii. In acest scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii,

diferenta efectuandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual.

Dimensiunile in plan, cotele si gradul de planeitate sau prelucrare a suprafetei sapaturilor vor asigura

conditiile tehnologice de securitate a muncii si calitatea lucrarilor in conformitate cu legislatia in

vigoare;

-gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale sau

antrenarea lor catre ape, sa nu prejudicieze aspectul imprejurimilor si scurgerea apelor.




5.9.2. Executia rambleelor

Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse orizontale pe intraga latime a platformei si

lungimea rambleului. In cazul aparitiei de dificultati , straturile elementare se pot realiza pe latimi

inferioare celei a rambleului, acesta fiind executat din benzi alaturate care impreuna acopera intreaga

latime a profilului dintre doua benzi alaturate, decalarea aparuta in latime nu trebuie sa depaseasca

grosimea maxima impusa.

Pamantul adus pe platforma se va imprastia si nivela pe intreaga latime a platformei in grosime

optima de compactare stabilita urmarindu-se realizarea unui profil longitudinal paralel cu profilul

definitiv. Profilul transversal al fiecarui strat elementar trebuie sa prezinte pante de minimum 5%

pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor datorate precipitatiilor atmosferice.

La baza umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3 m se pot folosi blocuri de piatra sau beton avand

dimensiunea mai mica de 0,5 m cu respectarea urmatoarelor masuri:

-asigurarea tasarilor in timp;

-impanarea golurilor cu pamant;

-realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare.

d) Se va tine seama la punerea in opera de umiditatea optima de compactare, efectuandu-se

determinari ale umiditatii la sursa.

e) Rambleele se vor compacta mecanic pentru a se realiza grade de compactare Proctor normal

prevazute in STAS 2914/84 – lucrari de drumuri – terasamente. In acest scop inainte de inceperea

lucrarilor se va realiza pe fiecare tip de pamant cate un troson de incercare de minim 30 m lungime.

Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, grosimea straturilor succesive nu va depasi 20 cm

dupa compactare.

f) Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile din beton de ciment si de

4% la celelalte imbracaminti si se accepta in maxim 10% din numarul puntelor de verificare.

e) Executia lucrarilor trebuie facuta astfel incat dupa cilindrare, profilele din proiectul de executie sa

fie realizate cu tolerantele admisibile.

h) Profilul taluzului va fi obtinut pe metoda rambleului excedentar. Taluzul nu trebuie sa prezinte

scobituri, escrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituite ale rambleului.

i) Taluzurile rambleelor asezate pe terenul de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor

avea inclinarea 1 : 1,5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in urmatorul tabel:

Natura materialului in rambleu: Înaltimea maximă Hmax (m):

Argile prăfoase sau argile nisipoase 6,0;

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7,0;

Nisipuri 8,0;




j) Pentru rambleele cu inaltimi mai mari de 12 m si cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor si in

baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din argile fine si foarte fine, inclinarea taluzurilor se

datermina pe baza unui calcul de stabilitate, al carui coeficient este de 1,3 : 1,5.

k) Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:

-profil platforma fara strat de forma ± 3 cm;

-profil platforma cu strat de forma ± 5 cm;

-taluz neacoperit ± 10 cm.

l) Toleranta pentru ampriza ranbleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.

m) Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent, in scopul de a le proteja la

eroziune. Grosimea straturilor elementare este cea favorabila obtinerii compactarii cerute. Straturile

vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a amsei nisipoase pe intreaga grosime a

stratului elementar.

n) Platformele si taluzele vor fi nivelate admitandu-se urmatoarele tolerante:

-platforma cu strat de forma ± 3 cm;

-platforma fara strat de forma ± 5 cm;

-taluz de debleu neacoperit ± 10 cm;

5.9.3. Executia santurilor si rigolelor

a) Santurile si rigolele se realizeaza conform proiectului de executie, respectandu-se sectiunea cotei

fundului si distanta de la marginea amprizei.

b) Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralele cu piciorul taluzului.

5.10. Controlul calitatii, verificari si incercari

5.10.1. Controlul calitatii lucrarilor de fundatii se va face in conformitate cu prevederile normativului C

56-85, luand in considerare verificarile specifice din proiect.

Controlul calitatii, verificari si incercari se efectueaza la toate lucrarile conform PCCVI, care vor fi

verificate si avizate de catre Responsabilul tehnic cu executia atestat MLPTL.

5.10.2. Autocontrolul este efectuat de seful punctului de lucru.

5.10.3. Controlul tehnic de conformitate, calitate este efectuate de Responsabilul CQ, conform

inspectiilor si incercarilor stabilite in PCCVI la rubrica inregistrari emise.

5.10.4. In cazul depistarii unei neconformitati, responsabilul CQ emite RNC, pe care il consemneaza

si in PCCVI la rubrica “inregistrari emise”.

5.10.5. Nu se trece la faza de executie urmatoare decat daca actiunea corectiva initiala in RNC

s-a rezolvat.




5.10.6. Responsabilul CQ consemneaza stadiul rezolvarii RNC in Registrul de neconformitati.

6. RESPONSABILITATI

6.1. Seful de santier:

-Asigura documentatia de executie si resursele necesare, instruieste si verifica personalul de

executie de prevederile documentatiei si prezentei instructiuni tehnice de executie.

-Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale si organizatorice pentru activitatea de

sapaturi.

-Urmareste indeplinirea conditiilor impuse de prezenta procedura.

-Asigura respectarea PCCVI la punctele de lucru.

-Verifica existenta PV de lucrari ascunse.

-Raspunde de instruirea personalului implicat in aceasta activitate cu cerintele de asigurare a

calitatii impuse de procedura desfasurarii activitatii.

-verifica intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate de baza la lucrari.

-sprijina activitatea responsabilului CQ pe lucrare, informandu-se despre stadiul fizic al

lucrarilor si calitatea lor si ia masuri, cand este cazul, pentru indepartarea situatiilor negative depistate

de acesta, urmand aplicarea corecta a solutiilor de remediere propuse.

-Propune directorului tehnic schimbarea tehnologiei de executie atunci cand situatia reala pe

teren este alta decat cea prevazuta prin proiectul tehnic de executie.

-Inainte de inceperea lucrarilor preia pe baza de proces verbal amplasamentul lucrarii si

bornele de amplasament (reteaua de coordonate).

-Initiaza actiuni corective si preventive in vederea imbunatatirii activitatii in cadrul santierului.

6.2. Seful punctului de lucru

-urmareste permanent indeplinirea conditiilor de calitate conform prezentei proceduri si

proiectului;

-confirma prin semnatura in PCCVI calitatea fazei de executie;

-instruieste personalul executant referitor la prezenta procedura cu conditiile de protectia

muncii si securitate contra incendiilor, in vigoare;

-raspunde de executia incredintata, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului de

executie, caietului de sarcini, IL aferenta;

-preia pe baza procesului verbal de trasare a lucrarilor, reteaua de coordonate inainte de

inceperea lucrarilor si asigura trasarea corecta a lucrarii;




-intocmeste procesul verbal de verificare a cotei de fundare, impreuna cu reprezentantii

proiectantului si clientului;

-intocmeste procesul verbal de verificare a naturii terenului de fundare impreuna cu delegatii

clientului si proiectantului;

-intocmeste necesarul de utilaje, materiale si forta de munca, pe care il inainteaza spre

aprobare sefului de santier;

-raspunde de instruirea personalului cu prevederile IL si intocmeste procesul verbal de

instruire;

-propune actiuni corective pentru rezolvarea neconformitatilor depistate la controlul CQ.

6.3. Responsabilul CQ

-efectueaza controale conform PCCVI elaborat impreuna cu seful punctului de lucru;

-in cazul in care depisteaza o neconformitate emite RNC;

-urmareste modul de rezolvare a actiunilor corective propuse in RNC;

-raspunde de verificarea pe teren a indeplinirii conditiilor de calitate pentru sapaturi;

-verifica documentele de calitate care atesta executarea sapaturilor;

-urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;

-verifica existenta PV de instruire a personalului cu datele din prezenta procedura;

-completeaza dosarul de istorie a lucrarii cu inregistrarile si documentele privind calitatea;

-urmareste permanent respectarea tuturor cerintelor de calitate prevazute in documentatia

de executie,IL si PCCVI;

-efectueaza controale planificate conform PCCVI si inopinate la lucrare. In cazul in care

depisteaza o deficienta, are obligatia de a da dispozitie de remediere imediata sau intreruperea lucrarii;

in acest caz se descrie neconformitatea si se consemneaza actiune in RNC;

-urmareste instituirea comisiei de remediere a deficientelor si solutionarea cestora in

termenul prevazut in RNC;

-urmareste evitarea si repetabilitatea situatiilor neconforme;

-face propuneri sefului CQ pe organizatie pentru imbunatatirea activitatii cu modificari sau

completari la IL.

6.4. Responsabilul tehnic cu executia

-admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie

verificate de specialistii verificatori de proiecte atestati MLPAT.

-opreste executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de

calitate sau abateri de la prevederile proiectului de executie;




-propune solutii/actiuni corective pentru remedierea lucrarii.

6.5. Personalul de executie

Raspunde de executia corecta a operatiilor in ordine tehnologica de respectarea prevederilor

proiectului si prezentei instructiuni de lucru.

6.6. Controlul punctului de lucru

Se efectueaza preventiv si permanent pentru atestarea si certificarea executiei corecte a lucrarii.

Acest control poate fi facut atat la nivel de santier cat si la nivel de organizatie.

7. FORMULARE SI INREGISTRARI

-PV de predare – primire amplasament;

-PV de trasare a lucrarilor;

-PV de receptie calitativa pentru cota de fundare;

-PV privind natura terenului de fundare;

-PVLA pentru turnarea betonului de egalizare;

-PVLA de verificare terasamente, a compactarii umpluturii pentru fiecare strat de pamant;

-Raport de neconformitate.

ANEXE

ANEXA A– Lista de difuzare;

ANEXA B – Fişa de evidenţă revizii;




ANEXA A

LISTA DE DIFUZARE

Nr.

Ex.

Nume, Prenume Funcţia,

Compartiment

Difuzare Retragere

Data Semnătura Data Semnătura

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15




ANEXA B

FIŞA DE EVIDENŢĂ REVIZII

Nr.

Crt.Revizia Cauza reviziei

Data, semnătura

persoanei care a

efectuat revizia

pte-01-01 - executarea sapaturilor la constructii

Documents