pt-sala sport tv - satu mare sport tv.pdfpentru accesul sportivilor de la liceu pân ă la aleea...

SATU MARE

PROIECT Nr. 2-6515-01.2006 Faza : PT + DE

SALĂ DE SPORT – GRUP ŞCOLAR „TRAIAN VUIA”

BRANŞAMENTE – UTILITĂŢI

B O R D E R O U

Piese scrise 1. Listă de semnături şi Colectiv de elaborare 2. Memoriu tehnic – Alimentare cu apă şi canalizare 3. Memoriu tehnic – Alimentare cu gaze naturale 4. Memoriu tehnic – Acces rutier, trotuare, zone verzi 5. Dimensionarea sistemului rutier – Breviar de calcul 6. Caiet de sarcini – Reţele apă – canalizare 7. Fazele de execuţie determinante – reţele apă – canalizare 8. Program ptr.controlul calităţii lucrărilor – reţele apă – canalizare 9. Caiet de sarcini – Lucrări de drumuri 10. Fazele de execuţie determinante – Acces rutier - trotuare 11. Program ptr.controlul calităţii lucrărilor – Acces rutier - trotuare 12. Antemăsurătoarea Nr. 1(la lista cantităţilor de lucrări 120138) – Terasamente –

Acces rutier, trotuare, zone verzi 13. Antemăsurătoarea Nr. 2 (la lista cantităţilor de lucrări 120148) – Suprastructură

– Acces rutier, parcări 14. Antemăsurătoarea Nr. 3 (la lista cantităţilor de lucrări 120158) – Alei pietonale,

trotuare

- piese desenate - Ig.1 – Schemă izometrică reţea gaze I.1. – Plan de situaţie – apă, canalizare sc. 1:500 D1. – Plan de situaţie – acces rutier, trotuare sc. 1:500 D2. – Profil longitudinal A – A sc. 1:100/1:10 D3. – Profile longitudinale B – B; C – C sc. 1:100/1:10 D4. – Profile transversale caracteristice sc. 1: 50 D5. – Profile transversale tip I ÷ V sc. 1:20; 1:50 Satu Mare, 2006

ŞEF PROIECT, teh. Sălăgean Leontin

SATU MARE



BRANŞAMENTE – UTILITĂŢI

LISTA DE SEMNĂTURI • DIRECTOR, arh. GÜNTHNER TIBERIU

----------------------------- • ŞEF PROIECT, TEH. SĂLĂGEAN LEONTIN

-----------------------------

COLECTIV DE ELABORARE - REŢELE APĂ – CANAL, GAZ TEH. SĂLĂGEAN LEONTIN - ACCES RUTIER, TROTUARE, ING. CÂRLAN MIHAIL

_______________________ Satu Mare, 2006 __________________

SATU MARE



MEMORIU TEHNIC

APĂ + CANALIZARE Prezentul memoriu tratează soluţia de alimentare cu apă şi canalizare (racorduri) pentru “Sal ă de sport” Grup Şcolar “TRAIAN VUIA” de pe B-dul Cloşca din municipiul Satu Mare. Sala de sport este un proiect întocmit de către S.C. “ARHING” S.R.L. Tg. Mureş şi este amplasat în incinta şcolii “Traian Vuia” din municipiul Satu Mare. Pentru punerea în funcţiune a obiectivului de investiţie sunt necesare lucrări de asigurare a utilităţilor precum alimentarea cu apă, canalizarea menajeră şi pluvială, alimentare cu gaze naturale, energie electrică şi drum de acces. a) ALIMENTAREA CU AP Ă 1. Situa ţia existent ă În prezent şcoala este alimentată cu apă rece de la conducta publică existentă pe bulevardul Cloşca prin intermediul unui branşament din ţeavă de fontă de presiune având φ80 mm. Debitul de apă consumat este contorizat de un apometru φ 50/20 montat în subsolul clădirii într-un loc uşor accesibil, distribuţia apei reci făcându-se sub terenul subsolului aparent. 2. Situa ţia proiectat ă Imediat după robinetul de trecere montat în aval de contor se va monta un teu cu un racord de φ 3” pentru racordarea sălii de sport nou proiectate. Pe acest racord se va monta un apometru φ 30 mm (sub contorizare) care va asigura consumul pentru sala de sport. În subsolul şcolii, racordul pentru sala de sport se va monta sub tavanul subsolului, iar în continuare conducta va ieşi în exteriorul clădirii şi se va monta în pământ sub adâncimea de îngheţ, traseul este indicat pe planul de situaţie anexat. Conducta de apă se va monta pe un pat de nisip. Sala de sport va avea două racorduri de intrare a apei – vezi unul pentru “Anexă sportivi” de φ 50 P.P.R. şi unul pentru “Anexă public” de φ 40 P.P.R.

Pe porţiunea dintre şcoală şi terenul de sport betonat, conducta va avea φ75 P.P.R., iar în faţa atelierului este un hidrant exterior care şi el se va racorda la conducta nou proiectată. B. CANALIZAREA Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare a sălii de sport se vor descărca în căminele de vizitare proiectate în apropierea clădirii sălii de sport. Apele uzate provenite de la “Anexa public” se vor descărca în căminul de vizitare CVP1 şi CVP2 iar de aici apele vor fi conduse la canalizarea existentă în incintă. Apele uzate de la “Anexa sportivi” se vor descărca în căminele de vizitare CVP6 şi CVP7 şi prin intermediul CVP5 se va racorda la canalizarea existentă în incintă. Gurile de scurgere proiectate vor colecta apele pluviale şi se vor descărca în canalizarea exterioară. O parte din canalizarea existentă în incintă se va dezafecta, deoarece amplasamentul sălii este peste traseul de canalizare, de aceea executantul va studia cu atenţie planul de situaţie anexat, iar dacă va întâmpina greutăţi va fi solicitată prezenţa proiectantului pe şantier. Execuţia se va realiza de persoane autorizate care vor respecta normele de securitate specifice acestui tip de lucrări. PROIECTANT, teh. Sălăgean Leontin

SATU MARE



MEMORIU TEHNIC

ALIMENTARE CU GAZE NATURALE Prezentul memoriu tratează soluţia de alimentare cu gaze naturale pentru “Sal ă de sport” Grup Şcolar “TRAIAN VUIA” de pe B-dul Clo şca din municipiul Satu Mare. 1. SITUAŢIA EXISTENTĂ În prezent şcoala şi anexele ei (atelierul şcolar) situat în incinta şcolii sunt alimentate cu gaze naturale de la reţeaua existentă pe B-dul Cloşca prin intermediul unui branşament de gaze existent. La limita incintei este montat un puţ de reglare, iar de aici conducta este montată suprateran (h = 1,00 m). În dreptul centralei termice conducta este montată la h = 3,50 m pentru a permite accesul în curte a mijloacelor auto. Înainte de racordul la centrala termică se face contorizarea consumului de gaze pentru centrala termică, care încălzeşte şcoala şi atelierele şcolare, în continuare conducta de gaz este montată la h = 3,50 m conform planului de situaţia anexat. Conducta este montată în loc uşor accesibil şi este ferită de lovituri, iar în dreptul atelierului şcolar este montată pe zidul exterior al acestuia, secţiunea fiind de φ 2”. 2. SITUAŢIA PROIECTATĂ Instalaţia interioară de gaze naturale a sălii de sport a fost proiectată de către S.C. ARHING Tg. Mureş. Alimentarea cu gaze naturale (racordul) şcolii se va face de la conducta de φ 2” existentă pe zidul exterior al atelierului şcolar conducta de racord va fi de 2” şi se va monta aparent, conform planurilor de execuţie la h = 2,9 m. Deoarece sala de sport aparţine şcolii, consumul de gaz este contorizat de către postul de contorizare existent. La executarea lucrărilor de gaz se vor respecta întocmai prevederile Normativului I6-1998 iar lucrările vor fi executate de către persoane autorizate în gaze care vor respecta normele de securitate specifice acestei categorii de lucrări. PROIECTANT, teh. Sălăgean Leontin

SATU MARE



MEMORIU TEHNIC

Acces rutier, trotuare, zone verzi

• Acces rutier Accesul rutier la Sala de sport se realizează din b-dul Cloşca pe un drum de 3,00 m lăţime, paralel cu latura de nord a clădirii liceului, având o lungime de 128,50 m. La distanţa de 125,50 m drumul are o deviere la dreapta de 90°, l ărgindu-se la 6,00 m pe o lungime de 34,50 m, terminându-se cu o intersecţie cu trei braţe. Două din braţele intersecţiei au lăţimea părţii carosabile de 3,50 m, sunt paralele cu latura de nord a sălii de sport şi au o lungime totală de 52,00 m. Pe zona accesului rutier cu lăţime de 6,00 m se vor amenaja un număr de 18 locuri de parcare, perpedicular pe accesul rutier, 7 locuri pe o parte şi 11 locuri pe cealaltă parte, având lungimea de parcare de 5,50 m. Încadrarea părţii carosabile se va face cu borduri aparente din beton cu secţiunea de 20 x 25 cm pe primii 20 m de la b-dul Cloşca şi de la devierea la dreapta până în capătul braţelor cu lăţimea de 3,50 m, inclusiv delimitarea zonelor de parcare. Pe lungimea intersecţiei drumului de 3,50 m cu aleea pietonală de 7,15 m nu se va monta bordură. Accesul rutier paralel cu latura de nord-est a clădirii liceului, după 20 m de la racordarea cu b-dul Cloşca va fi încadrat cu bordură îngropată cu secţiunea de 10 x 15 cm, delimitând pe partea stângă partea carosabilă de rigolă iar pe partea dreaptă partea carosabilă de trotuar.

• Trotuare şi alei pietonale Pe partea dreaptă a accesului rutier paralel cu latura de nord a clădirii liceului, se amenajează trotuar de 2,50 m lăţime pe lungime de 12 m, o curte interioară de 16,00 x 16,00 m, un trotuar de 1,00 m lăţime între carosabil şi clădire şi un trotuar de 1,50 m de la clădire până la racordarea cu drumul de 6,00 m lăţime.

Trotuarul din beton de 2,25 m lăţime existent, paralel cu clădirea atelierului şcoală se menţine, executându-se peste el o îmbrăcăminte din beton asfaltic de 3 cm grosime (Ba 8). Acest trotuar se va prelungi cu 7,75 m până la capătul drumului de acces de 3,00 m lăţime şi cu un trotuar de 2,00 m lăţime pe o lungime de 20,00 m între atelierul şcoală şi accesul rutier de 3,50 m. Paralel cu latura de est a liceului, lipit de aceasta se amenajează un trotuar de 1,50 m lăţime pe o lungime de 35,00 m şi care se continuă cu o alee pietonală de 4,00 m lăţime, pe care se asigură accesul sportivilor la sala de sport. Pentru accesul sportivilor de la liceu până la aleea pietonală a sălii de sport se va realiza un trotuar de 3,00 m lăţime pe o lungime de 70,00 m. Aleile pietonale destinate publicului în zona sălii de sport au lăţimi variabile; 7,15 m pe lungimea de 18,35 m şi 5,00 m pe lungimea de 25,10 m mai puţin suprafaţa dreptelor şi rampei de acces la sală. Structura constructivă a accesului rutier se compune din:

- 4 cm beton asfaltic în strat de uzură BA 8 - 4 cm beton asfaltic deschis în strat de legătură BAD 25 - 15 cm strat de bază din agregate de balastieră stabilizate de

6 % ciment - 20 cm balast în fundaţie

Accesul rutier se încadrează în categoria IV de străzi.

Trotuarele şi aleile pietonale au următoarea structură constructivă:

- 3 cm beton asfaltic în strat de uzură BA 8 - 10 cm balast stabilizat cu 6% ciment - 10 cm balast

Evacuarea apelor meteorice Pe latura de nord a clădirii liceului, paralel cu accesul rutier s-a prevăzut o

rigolă dreptunghiulară din beton armat clasa C 12/15 armată cu OB 37 φ6 aşezată pe un pat din beton de 10 cm grosime, clasa C 6/7,5.

Apele meteorice colectate în rigolă sunt evacuate prin guri de scurgere racordate la canalizarea existentă.

Pe zona accesului rutier de 6,00 m lăţime şi pe zona acceselor de 3,50 m lăţime, prin pantele longitudinale şi transversale proiectate, apele meteorice sunt colectate şi evacuate prin guri de scurgere racordate la canalizarea existentă.

Amenajarea spa ţiilor verzi Spaţiile din vecinătatea sălii de sport cu destinaţia de zone verzi, în

suprafaţa totală de 615,00 m – se pregătesc prin îndepărtarea pământului necorespunzător pe o adâncime de 20 cm, după care pământul rămas se mobilizează pe 10 cm adâncime pentru a face priză cu pământul vegetal înprăştiat.

După împrăştierea pământului vegetal se sapă pe 10 cm adâncime, se nivelează, se greblează, după care se seamănă gazonul şi se realizează primul udat.

Lucr ări de siguran ţa circula ţiei Lucrările de siguranţa circulaţiei constau din marcaje rutiere şi montarea de

indicatoare rutiere. Marcaje rutiere - Marcaj rutier longitudinal pentru delimitarea părţii carosabile faţă de

trotuar, se aplică direct pe bordura îngropată de 10 x 15 cm, pe accesul rutier paralel cu latura de nord a liceului. Marcajul este linie continuă simplă având lăţimea de 12 cm.

- Marcajul longitudinal de separare a sensurilor de circulaţie, pe porţiunea

unde accesul rutier are lăţimea de 6,00 m. Marcajul se execută cu linie discontinuă simplă având lungimea de 3,00 m cu interspaţii de 6,00 m. Linia are lăţimea de 12 cm.

- Marcaje pentru locurile de parcare, perpendicular pe marginea accesului

rutier, având lungimea de 5,50 m şi 0,50 m la marginea părţii carosabile, cu lăţimea de 12 cm.

Indicatoare rutiere La intrarea pe accesul rutier la 6 m de racordarea cu b-dul Cloşca, pe

partea dreaptă se va monta pe un stâlp metalic indicatorul “Accesul interzis vehiculelor având o înălţime mai mare de 3,40 m” şi indicatorul “Limitare de viteză – 5 km/h”.

Tot pe intrarea în incinta şcolii, pe partea dreaptă la distanţa de 8,00 m de primul stâlp pentru indicatoare, se va planta un stâlp metalic pe care se vor monta indicatoarele” “Copii” şi “Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”. Pe sensul de ieşire pe acelaşi acces rutier se va planta un stâlp metalic la 20,00 m de capătul drumului de 3,00 m lăţime, pe care se vor monta indicatoarele “Prioritate pentru circulaţia din sens invers” şi “Accesul interzis vehiculelor având o înălţime mai mare de 3,40 m”. Pe acelaşi sens de ieşire pe partea dreaptă, la distanţa de 5,00 m de primul stâlp se va planta un stâlp metalic pe care se vor monta indicatoarele “Copii” şi “Limitare de viteză – 5 km/h”. Tot pe sensul de ieşire, la intersecţia cu b-dul Cloşca se va planta un stâlp pe care se va monta indicatorul “Cedează trecerea”. Stâlpii se confecţionează din ţeavă de oţel φ38 ... 51 mm. Lungimea stâlpilor se stabileşte astfel încât să fie încastraţi min. 40 cm în fundaţia de beton de clasa C8/10, iar înălţimea până la marginea inferioară a indicatorului să fie de minim 1,80 m. Distanţa de instalare a indicatorului, în profil transversal este de cel puţin 0,50 m de la bordură. Dimensiunile indicatoarelor sunt cele din Anexa – indicatoare rutiere. ÎNTOCMIT, ing. Cârlan Mihail

SATU MARE PROIECT Nr. 2-6515-01.2006 Faza : PT + DE


DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER BREVIAR DE CALCUL

1. Stabilirea traficului de calcul pentru dimension area sistemului rutier

- Etapa de prognoză - 2016

- Categoria străzii - stradă de legătură de categ. IV

- Clasa de trafic - foarte uşor

2. Capacitatea portant ă la nivelul patului drumului

- Tipul climatic II – STAS 1709/1-90

- Condiţii hidrologice ale amplasamentului rutier – STAS 1709/2-90 -

favorabile

- Tipul pământului – STAS 1709/2-90

- P4 – praf nisipos

- Modul de deformaţie de calcul pentru terenul din patul drumului

E.t = 80 daN/cm2

3. Verificarea rezisten ţei la ac ţiunea înghe ţ – dezghe ţ

- Nivelul cel mai ridicat al apei freatice faţă de patul drumului este la

adâncimea de -3,90 m, mai mare decât adâncimea critică – h.cr = -3,00 m

- Condiţii hidrologice ale complexului rutier sunt favorabile

- Conform STAS 1709/2 – tabel 3 – în acest caz nu se face verificarea

rezistenţei la acţiunea îngheţ – dezgheţ

Verificarea capacit ăţii portante pentru sistem rutier existent cu piatr ă spart ă

h1 = 4 cm beton asfaltic în strat deuzură BA8 = E1 = 2800 daN/cm2

h2 = 4 cm binder – BAD 25 = E2 = 2600 daN/cm2

h3 = 6 cm mixtură densă AB2 = E3 = 2200 daN/cm2

h4 =15 cm balast stabilizat cu 6% ciment = E4 = 1200 daN/cm2

h5 =20 cm balast = E5 = 500 daN/cm2

E.t 80 h.b 20 ------ = -------- = 0,16 -------- = ---------- = 0,588 E.b 500 D 34

E.ech. = 0,33 x 500 = 165 daN/cm2 _____________________ E.ech. 165 h 15 --------- = -------- = 0,1375 --------- = --------- = 0,441 E.bst 1200 D 34 E.ech. = 0,253 x 1200 = 304,0 daN/cm2 ____________________ E.ech. 304 h 4 --------- = --------- = 0,117 -------- = -------- = 0,117 E.mort. 2600 D 34 E.ech. = 0,14 x 2600 = 364 daN/cm2 _____________________ E.ech. 364 h 4 --------- = --------- = 0,13 -------- = -------- = 0,117 E.u 2800 D 34 E.ech. = 0,16 x 2800 = 448 daN/cm 2 >>>> E.nec. = 415 daN/cm 2 Modulul de deformaţie echivalent la nivelul suprafeţei de rulare este mai mare decât modulul de deformaţie echivalent necesar recomandat pentru străzile cu trafic foarte uşor şi se consideră bun. ÎNTOCMIT, ing. Cârlan Mihail



CAIET DE SARCINI

Reţele apă - Canalizare

1. GENERALITĂŢI. LUCRĂRI PREGĂTITOARE Înainte de începerea execuţiei se vor analiza planurile de instalaţii sanitare în corelare cu celelalte specialităţi de instalaţii pentru coordonarea traseelor la execuţie. Se vor consulta planurile de rezistenţă şi arhitectură pentru golurile de trecere şi elementele de sprijin şi prindere a conductelor. După realizarea coordonării lucrărilor de instalaţii între ele şi cu cele de construcţie se trece la întocmirea graficului de execuţie urmărindu-se asigurarea frontului de lucru. 2. STANDARDE, NORMATIVE, PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE - I9 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare - Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară - I22 - Normativ pentru proiectarea, executarea conductelor de apă şi canalizare realizate din tuburi de beton precomprimat, beton armat, beton simplu şi gresie ceramică - P 66 - Instrucţiuni tehnice privind proiectarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a satelor - NPTA 002/1997 - Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor - Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului - STAS 1478 - Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale - STAS 8591 - Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare -STAS 4163 - 1 - Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii fundamentale de proiectare - STAS 3051 - Canale ale reţelelor exterioare de canalizare - STAS 1343 - Determinarea cantităţilor de apă de alimentare - STAS 1846 - Determinarea cantităţilor de apă de canalizare - STAS 7656 - Ţevi de oţel zincat

3. MATERIALE UTILIZATE Se vor utiliza materiale şi echipamente standardizate sau care au agrement tehnic. Pentru reţelele de apă se vor utiliza ţevi din polietilenă de înaltă densitate PE 20, PE 32, PE 63, PE 75, PE 110 mm. Conductele de canalizare menajeră şi pluvială se vor executa din tuburi şi piese de legătură din PVC-KG 110, 160, 200, 250, 315 mm respectiv conducte din poliester armate cu fibre de sticlă Dn 200 mm. 4. EXECUŢIA LUCRĂRILOR Înaintea începerii lucrărilor trebuiesc avute în vedere următoarele lucruri: - Pregătirea şi organizarea raţională a traseului conductelor şi amenajarea acceselor pentru asigurarea aprovizionării şi manipulării materialelor - Determinarea necesarului şi stabilirea mijloacelor pentru executarea la timp a lucrărilor - Stabilirea necesarului de apă, energie electrică, aer comprimat şi a surselor de aprovizionare 5. ORDINEA OPERAŢIILOR DE EXECUŢIE - PROBE 5.1. Trasarea lucr ărilor pe teren Traseul conductei se va materializa pe teren prin ţăruşi amplasaţi pe ax în punctele caracteristice (la coturi, în axa căminelor etc.) conform planşelor din proiect. Determinarea adâncimii săpăturii se va determina cu aparate topografice sau cu rigle de nivel şi cruci de vizare, pentru a asigura cotele din proiect. 5.2. Săpătura Se va începe numai după aprovizionarea completă cu ţevi, tuburi şi alte materiale, astfel ca săpătura să rămână deschisă numai timpul strict necesar. Săpătura se va executa manual sau mecanizat conform proiectului. Săpătura ultimului strat de 20-30 cm, deasupra cotei de pozare va fi executată numai manual. În cazul conductelor trebuie să se ţină seama de realizarea patului de pozare, cu grosimea de 10 cm la conductele din polietilenă şi 15 cm la tuburile PVC-KG. În dreptul îmbinărilor tronsoanelor care se execută în şanţ, se vor executa lărgiri şi adânciri locale ale şanţului care să permită executarea acestor operaţii. Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe o singură parte a şanţului opusă părţii pe care se lucrează pentru asamblarea conductei. 5.3. Asamblarea conductei în tronsoane. Îmbinarea ţevilor şi tuburilor Asamblarea conductelor se va face în şanţ sau pe marginea şanţului, în funcţie de condiţiile de execuţie. Ţevile din polietilenă se îmbină prin sudură cap la cap, realizându-se o îmbinare nedemontabilă. Îmbinările demontabile, între ţeavă şi armături, se vor realiza cu piese speciale prevăzute cu flanşe libere. Îmbinarea tuburilor din material plastic pentru canalizare se va face conform indicaţiilor furnizorului.

5.4. Proba de presiune Încercarea hidraulică se va face înainte de executarea umpluturilor, după ce au fost montate toate armăturile. Presiunea de încercări pentru reţele cu presiunea de serviciu mai mică de 6 bar, presiunea de încercare va fi 2 × presiunea de regim. Presiunea se va realiza cu o pompă de mână. Ridicarea presiunii începând de la 5 bar se va face treptat, cu cca. 2 bar la 15 minute, până la realizarea presiunii de încercare. Durata menţinerii presiunii de încercare. Încercarea se consideră reuşită dacă, după trecerea intervalului de o oră scăderea presiunii în conductă nu depăşeşte 10 % din presiunea de încercare şi nu apar scurgeri vizibile de apă. Rezultatul probelor de presiune se consemnează într-un proces verbal care face parte din documentaţia necesară la recepţia preliminară şi definitivă a conductei. Spălarea conductei se va face cu un debit care să asigure o viteză de curgere în regim permanent de minim 10 minute. Durata spălării va fi stabilită astfel încât volumul de apă folosit să fie cel puţin dublul volumului tronsonului ce urmează a fi spălat. Dezinfectarea conductelor se va face la cel mult trei zile de la terminarea spălării, prin introducerea pe la extremitatea amonte a unei soluţii dezinfectante având o concentraţie de 20-30 mg clor activ/litru şi menţinerea acestei soluţii timp de 24 ore în conductă, după care se evacuează prin vanele de golire şi se procedează la o nouă spălare cu apă. Operaţiunea se repetă în cazul în care, între dezinfectare şi darea în exploatare a reţelei va trece o perioadă mai mare de trei zile sau în cazul în care, după dezinfectare apa transportată în tronsonul respectiv nu îndeplineşte condiţiile din STAS 1342. Pentru canalizare, proba de etanşeitate se va face după verificarea aliniamentelor, pantelor şi cotelor de montaj. Proba se va face pe tronsoane, între cămine sau amplasamentele lor astfel: - se umple cu apă canalul, începând din capătul amonte - capetele tronsonului se vor închide cu dopuri de lemn etanşe - în capătul aval se va introduce un tub flexibil terminat cu tub de sticlă pentru a permite observarea nivelului Se vor depista punctele unde se produc pierderi de apă şi se vor remedia defectele constatate, după care se va repeta proba. Durata probei este de 15 minute. 5.7. Umplerea şanţului Sub radierul conductelor este prevăzut o umplutură de nisip de 15 cm, compactat corespunzător. Umplerea şanţului după lansarea şi pozarea conductei sau tubului se va face în straturi succesive de nisip, compactată corespunzător manual, simultan pe ambele părţi, până la 20 cm peste creasta conductei sau tubului. După efectuarea probelor de etanşeitate la canalizare, se va efectua umplerea totală şi compactarea în dreptul mufelor. După proba de presiune la conductele de apă, acestea se vor acoperi şi se vor compacta corespunzător. 5.8. Recep ţia şi punerea în func ţiune

Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu prevederile Normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii (C56 - 2000). La punerea în funcţiune a conductelor, care se face de către constructor, va participa în mod obligatoriu şi personalul care va exploata instalaţiile. 6. MĂSURĂTORI, DECONTĂRI Plăţile se vor face conform "Listei de cantităţi de lucrări comasate" la metru liniar (conducte), bucăţi (armături), metru pătrat (izolaţii), metru cub (săpături) etc. Întocmit, teh. Sălăgean Leontin



P R O G R A M

pentru controlul calităţii lucrărilor la obiectul: SALĂ DE SPORT – GRUP ŞCOLAR “TRAIAN VUIA”

- Reţele de apă şi canalizare -

PROIECTANT : SIGMA PROIECT S.A. Satu Mare reprezentat prin : INVESTITOR : Primăria municipiului Satu Mare reprezentat prin : EXECUTANT : reprezentat prin : În conformitate cu Legea nr. 10/1995 (Mon. Of. nr. 12/24.01.1995), având în vedere şi prevederile Normativului C 56-85 (Bul. Constr. nr. 1-2/1986), se stabilesc în comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor: =============================================================== Nr. Lucrări ce se contro- Document Cine întocmeşteNr. şi data actului crt. lează, se verifică sau scris ce şi semnătura încheiat se recepţionează cali- se încheie tativ şi pentru care *PVT trebuiesc întocmite PVRC P-I-E documentele scrise ................................................................................................................................... 0 1 2 3 4 ................................................................................................................................... 1.1. Verificarea traseului ptr. reţele de apă şi canalizare şi marcarea punctelor caracteristice P.V.T. I,E,P 1.2. Verificarea terenului de fundare şi realizarea patului conductei P.V.R.C. I,E,P 1.3. Verificare tronsoane de conductă, poziţionare şi îmbinări P.V.R.C. I.S.C., I,E,P 1.4. Verificarea cotelor de fundare şi a naturii terenului P.V.R.C. I,E,P

1.5. Verificarea armăturii în struct. de rezistenţă P.V.R.C. I,E,P 1.6. Verificarea calit. betonării P.V.R.C. I,E,P 1.7. Verificarea calităţii finisajelor P.V.R.C. I,E,P 1.8. Verificare constr. anexe - cămine P.V.R.C. I,E,P 1.9. Verificarea exec. umpluturii şi nivelare teren P.V.R.C. I,E,P 1.10. Verificarea calităţii inst. hidraulice P.V.R.C. I,E,P =============================================================== * PVT - Proces Verbal de Trasare PVRC - Proces Verbal de Recepţie Calitativă INVESTITOR, EXECUTANT, PROIECTANT, (I) (E) (P)



FAZELE DE EXECUŢIE DETERMINANTE INVESTIŢIA : Sală de sport – Grup Şcolar “TRAIAN VUIA” OBIECT: Reţele de alimentare cu apă şi canalizare ISCLPUAT: reprezentat prin......................... INVESTITOR : Primăria municipiului Satu Mare

reprezentat prin......................... PROIECTANT: SIGMA PROIECT S.A. Satu Mare reprezentat prin......................... EXECUTANT : reprezentat prin......................... În conformitate cu LEGEA nr. 10/1995 (Mon. Of. nr. 12/24.01.1995) şi H.G.R. nr. 272/1994 (Mon. Of. nr. 193/28.07.1994), stabilesc în comun acord prezentul program pentru fazele de execuţie determinante la care se întocmesc "Procese Verbale de Control al Calităţii Lucrărilor" : ============================================================== Nr. Faze determinante Cine în- Nr.şi data docu- crt. tocmeşte mentului încheiat şi semnăturile P-I-E-B ============================================================== 0 1 2 3 1.1. Proba de presiune a reţelelor de apă, în prealabil acoperirii cu pământ I.S.C., I.E.P. 1.2. Proba de etanşeitate la reţelele de canalizare I.S.C., I.E.P. ============================================================= NOTA : P Proiectant E Executant (suprav. atestat) I.S.C. Inspecţia de Stat în Construcţii I Beneficiar- Investitor( diriginte) INSPECTIA DE STAT IN CONSTRUCTII EXECUTAN T (E),

INVESTITOR (I), PROIECTANT (P),



CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE DRUMURI

CAP. 1 – Pichetajul lucr ărilor 1.1. Înaintea începerii lucrărilor de decapare, desfacere a sistemului rutier existent şi a lucrărilor de terasamente, antreprenorul va trece la pichetarea lucrărilor pe baza profilurilor transversale şi a planului de situaţie. 1.2. Cu ocazia efectuării pichetajului lucrărilor, vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene; electrice, de telecomunicaţii, de apă, canalizare şi de gaze naturale aflate în ampriza lucrărilor în vederea protejării acestora. 1.3. Pentru efectuarea pichetajului şi identificarea reţelelor se vor utiliza planurile de situaţie topografice scara 1:500, planuri de situaţie privind amplasarea lucrărilor proiectate, profilurile transversale cuprinzând ampriza străzii.

CAP. 2 – Lucr ări preg ătitoare 2.1. Pe sectorul unde se execută săpături generale până la terenul de fundare (patul drumului) se va acorda atenţie mărită pentru a nu se deteriora reţelele edilitare subterane existente, capace de cămine, hidranţi, capace de aerisire la conductele de gaz. În cazul amplasării corecte a acestora, adâncimea minimă de pozare pe tipuri de reţea este următoarea : - conducte de gaze : 1,00 m în carosabil 0,70 m în spaţii pavate 0,50 m în spaţii verzi

- cabluri electrice : 0,70 m - canalizaţie telefonică : 1,20 m

- conducte de alimentare cu apă : 0,80 m

- canalizare menajeră : 0,80 m.

2.2. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută desfacerea

sistemului rutier existent al părţii carosabile şi al trotuarelor. 2.3. Materialele provenite din decapare, demolare, desfaceri de borduri vor fi

strânse cu grijă şi evacuate, transportul fiind în sarcina antreprenorului. 2.4. Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru

umplutură, conform prevederilor STAS 1243 şi compactate pentru a obţine gradul de compactare de 100 % la adâncime ≤ 50 cm sub patul drumului.

2.5. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art. 3 - PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE 3.1. Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243 care se

pot întâlni la executarea terasamentelor din patul drumului (în debleu). - Pământuri coezive: umplutură de pământ nisipos, anorganice, cu compresibilitate şi umflare liberă reduse, sensibilitate mijlocie la îngheţ - dezgheţ - Simbol 4a - Indice de plasticitate Ip pentru fracţiunea 0,5 mm < 10 - Umflare liberă Ul % < 40 - Calitatea materialului pentru terasamente “Mediocră” Pământuri coezive: praf nisipos, anorganice cu compresibilitate mijlocie şi umflare liberă reduse sau medii, foarte sensibile la îngheţ - dezgheţ - Simbol 4b - Indice de plasticitate I.p pentru fracţiunea sub 0,5 mm < 35 - Umflare liberă Ul % < 70 - Calitatea materialului pentru terasamente : “Mediocră” 3.2. Nu se vor utiliza la lucrările ocazionate de umplutură pământuri organice,

mâluri, nămoluri, turba şi pământurile vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (Ic < 0,75 %) precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5 % de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

4. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR 4.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor

caracteristici ale acestuia: - Granulozitate - STAS 1913/5-85

- Limita de plasticitate - STAS 1913/4-86 - Densitate uscată maximă - STAS 1913/3-76 Câte o încercare pentru - Coeficient de neuniformitate - STAS 730-89 fiecare tip de pământ - Caracteristici de compactare - STAS 1913/13-83 utilizat - Umflare liberă - STAS 1913/12-88 - Sensibilitate la îngheţ - dezgheţ - STAS 1709/3-90 - O încercare la fiecare 250 ml de stradă - Umiditate - STAS 1913/1-82 - zilnic sau la fiecare 500 m3 4.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor

determinărilor de laborator-

Art. 5 - APA DE COMPACTARE 5.1. Apa necesară compactării nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină

materii organice în suspensii. 5.2. Eventuala adăugare a unor produse destinate să faciliteze compactarea nu

se va face decât cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza şi modalităţile de utilizare.

Art. 6 - MIŞCAREA PĂMÂNTULUI 6.1. Excedentul de săpătură va fi transportat în depozite definitive. 6.2. Transportul pământului se va face pe baza unui plan întocmit de

Antreprenor “Tabelul de mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de pământ din debleu.

6.3. El ţine cont şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport. 6.4. În cazul în care depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în

caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul beneficiarului.

6.5. Beneficiarul se va opune executării depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejmuirilor şi a scurgerii apelor fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

Art. 7 - EXECUTAREA DEBLEURILOR 7.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de

pregătire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale (dacă există) să fi fost verificat şi recunoscut ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrării.

7.2. Aceste acceptări trebuie în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.

Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime. 7.3. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental

apar asemenea situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrării şi pe cheltuiala Antreprenorului.

7.4. Terasamentele se vor executa progresiv, asigurându-se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale pentru a preveni umezirea pământurilor.

7.5. În cazul în care terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi nu este de portanţă prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala Beneficiarului.

7.6. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100 % Proctor Normal.

În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97 % Proctor Normal. 7.7. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100 %

Proctor Normal, pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor STAS 2914).

7.8. Antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuarii apelor în timpul excavării.

Art. 8 - CONTROLUL COMPACT ĂRII 8.1. Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna

toate rezultatele privind încercarea Proctor de determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare sector de stradă.

8.2. Frecvenţa minimă a testelor trebuie să fie după cum urmează:

Încercarea Proctor - 1/stradă - sau câte una pentru fiecare tip de pământ Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m platformă Determinarea gradului de compactare 3 la 250 m platformă 8.3. Antreprenorul poate să ceară recepţia stratului numai dacă toate gradele de

compactare rezultate din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod obligatoriu, menţionată în registrul de şantier.

Art. 9 - FINISAREA PLATFORMEI 9.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat

respectând cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzută în proiect.

9.2. Gradul de compactare în debleuri pe adâncimea de 30 cm sub patul drumului va fi de 100 % Proctor Normal.

9.3. Toleranţele de nivelare admise pentru platforma fără strat de formă - +/-5 cm sub lata de 3,00 m.

9.4. În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt: - la lăţimea platformei se admit

± 0,05 m faţă de ax ± 0,10 m pe întreaga lăţime

- la cotele proiectului se admit ± 0,05 m faţă de cotele de nivel ale proiectului. 9.5. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea

terasamentelor, platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea de 4 % spre marginea acestora.

Art. 10 - CONTROLUL EXECU ŢIEI LUCRĂRILOR 10.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în: 10.1.1. Verificarea trasării axului şi amprizei străzii şi a tuturor celorlaţi reperi de trasare Această verificare se face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor, urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa admisibilă fiind de ± 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general. 10.1.2. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie şi compactării Numărul minim de probe, conform STAS 2914, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 m2 suprafeţe compactate, repartizate stânga ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13. În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare, celor prevăzute se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu pârghie. 10.1.3. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat în patul drumului Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform Art. 4.1. 10.1.4. Controlul caracteristicilor patului drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelului patului drumului. Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt ± 0,05 m faţă de prevederile proiectului. Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie. Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kN, are valori mai mari decât cele admisibile, indicate mai jos, în cel mult 10 % din numărul punctelor măsurate Nisip prăfos, nisip argilos 350 1/100 mm

Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400 1/100 mm

Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă nisipoasă, argilă 450 1/100 mm

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de inginer. În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4, frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maxim 250 m lungime.

RECEPŢIA LUCRĂRII Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale. Art. 11 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE 11.1 În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează

conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în vigoare şi de prezentul caiet de sarcini.

11.2 În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

11.3 Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: - trasarea şi pichetarea lucrării - compactarea terenului de fundare - în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

11.4 Recepţia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei va purta semnături.

11.5 Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

11.6 La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din acesta se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se: - concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a

proiectului de execuţie - natura pământului din corpul drumului.

11.7 Lucrările nu se vor recepţiona dacă: - nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului (atestat

de procesul verbal de recepţie pe fază) - nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei - lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare - se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor - nu se asigură capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat în care se va stabili şi modul şi termenele de remediere.

Art. 12 - RECEPŢIA PRELIMINARĂ LA TERMINAREA LUCR ĂRILOR Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

Art. 13 - RECEPŢIA FINALĂ La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele, în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

LUCRĂRI DE SUPRASTRUCTURĂ FUNDAŢIE DE BALAST

Art. 1 - OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia stratului de fundaţie din balast din sistemul rutier . El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

Art. 2 - PREVEDERI GENERALE 2.1. Stratul de fundaţie din balast se realizează la grosimea stabilită în proiect. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un

laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Beneficiarului, verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

Art. 3 - AGREGATE NATURALE 3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se va utiliza balast, cu granula maximă

de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau

îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

3.3. În conformitate cu prevederile SR 662 pct. 2.3.4.2, balastul folosit în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici calitative.

CARACTERISTICI CONDIŢII DE

ADMISIBILITATE FUNDAŢII RUTIERE

METODE DE VERIFICARE

SORT 0 - 63 mm Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5 Sub 0,02 mm max. 3 Sub 0,2 mm 3 - 18 0 - 1 mm 4 - 38 0 - 4 mm 16 - 57 0 - 8 mm 25 - 70 0 - 16 mm 37 - 82 0 - 25 mm 50 - 90 0 - 50 mm 80 - 98 0 - 63 mm 100 Granulozitate continuă

STAS 4606

Coeficient de neuniformitate (Un) minim

15

Echivalent de nisip (EN) minim 30 Uzura cu maşina tip Los Angeles LA % max.

50 STAS 730

3.4. Având în vedere compoziţia granulometrică a balastului din zona

Satu Mare, care se încadrează în general în tipul 5 şi 6 (balast nisipos), condiţiile limită admise a compoziţiei granulometrice sunt cele corespunzătoare balastului tip 5.

Compozi ţia granulometric ă

Tip balast

fracţiuni sub 0,2 mm %

fracţiuni 0-8 mm %

fracţiuni 26-63 mm %

5

2 .... 15

55 .... 65

5 ..... 25

3.5. Nu se admite punerea în operă a balastului tip 6 cu următoarea compoziţie

granulometrică

Compozi ţia granulometric ă

Tip balast

fracţiuni sub 0,2 mm %

fracţiuni 0-8 mm %

fracţiuni 26-63 mm %

tip 6

2 .... 18

65 .... 75

2 ..... 20

3.6. Aprovizionarea balastului la locul de punere în operă se va face numai

după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea INGINERULUI.

3.7. În cazul în care la verificarea calităţii balastului, granulozitatea acestuia nu

corespunde prevederilor de la art. 3.3, 3.4, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

Art. 4 - APA

Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.

Art. 5 - CONTROLUL CALIT ĂŢII BALASTULUI ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDA ŢIE 5.1. Controlul calităţii se face de către Antreprenor prin laboratorul său, în

conformitate cu prevederile demai jos. - Examinarea datelor înscrise în - la fiecare lot aprovizionat, la certificatul de calitate aprovizionare - Determinarea granulometrică, - o probă la fiecare lot aprovizionat Echivalentul de nisip de 500 tone, la aprovizionare Coeficient de neuniformitate conf.STAS 4606; STAS 730 - Umiditate - o probă pe schimb de începerea lucrărilor şi la schimbarea cauzată de condiţii meteorologice la locul de punere în operă, conf. STAS 4606 - Rezistenţă la uzură cu maşina - o probă la fiecare lot aprovizionat tip Los angeles (LA) pentru fiecare sursă, la fiecare 5.000 tone, aprovizionare, conf. STAS 730. 5.2. Pentru certificarea calităţii balastului furnizorul va prezenta la livrare o

declaraţie de conformitate pe baza rezultatelor determinărilor periodice şi pe lot efectuate, consemnate în rapoarte de încercări.

Art. 6 - CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:

d.u max. P.M = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3, din domeniul “umed” al curbei Proctor W opt. P.M = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %

Art. 7 - CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul

şantierului pe probe prelevate din lucrare, şi anume:

d.u.c.f = densitatea în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3

W.e.f = umidtatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc d.u.c.f g.c = ----------------- x 100

d.u max. P.M

7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare din tabelul de mai jos:

Gradul de compactare al balastului

Categoria străzii

În 95% din punctele de măsurare

În toate punctele de măsurare

II

min. 100 %

min. 98 %

Art. 8 - EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPER Ă A BALASTULUI 8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast, se va trece numai după

recepţionarea lucrărilor de terasamente, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

8.2. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).

8.3. Compactarea de probă pe tronsonul experimentral se va face în prezenţa Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.

În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:

- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă

- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitate de compactare a utilajului)

Intensitatea de compactare Q/s Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb) exprimat în mc S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2 În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se cumulează. 8.4 Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va

servi ca sector de referinţă pentru restul lucrării. Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

Art. 9 - PUNEREA ÎN OPER Ă A BALASTULUI 9.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul cu

autogrederul sau buldozerul cu respectarea caracteristicilor geometrice stabilite anterior, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

9.2. Compactarea stratului de fundaţie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

9.3. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de laboratorul de şantier, ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire. Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

9.4. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie, sau care rămân după compactare, se corectează cu material de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.

9.5. Este interzisă folosirea balastului îngheţat. 9.6. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă

sau cu pojghiţă de gheaţă.

Art. 10 - GHID ORIENTATIV PENTRU EXECUTAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE 10.1. Acest “GHID” nu este obligatoriu, el este prezentat pentru a veni în sprijinul

“Antreprenorului” la stabilirea tehnologiei de execuţie. 10.2. Descărcarea balastului la locul de punere în operă se va face prin

basculare, de preferinţă din mers. 10.3. Împrăştierea şi nivelarea balastului se face cu autogrederul sau buldozerul. 10.4. Se determină umiditatea balastului aşternut, înainte de compactare, în

minimum 3 puncte la 250 m bandă sau 1000 m2 suprafaţă şi se compară valoarea obţinută cu valoarea umidităţii optime de compactare stabilită în laborator.

10.5. Umiditatea balastului determinat înainte de compactare trebuie să fie egală cu W.opt ± 1. Umidităţi mai mici conduc la compactare dificilă datorită situării balastului în apropierea umidităţii critice iar la umidităţi mai mari materialul devine instabil, fiind de asemenea greu de compactat.

10.6. Compactarea cu ajutorul compactoarelor cu pneuri se recomandă pentru balasturile cu echivalent de nisip 30 - 40 % iar compactoarele vibratoare pentru balasturile cu echivalent de nisip de min. 40 %.

10.7. Compactarea se începe de la margine în sensul lungimii aşternute, avansând progresiv către axul drumului, prin treceri succesive.

Fâşiile succesive trebuie să se suprapună pe minimum 20 cm.

10.8. În cazul compactării prin vibrare, pentru asigurarea calităţii suprafaţa stratului compactat în condiţiile prevăzute de STAS 6400, sunt necesare la final 2 ... 4 treceri fără vibrare, eventual precedate de o uşoară umezire a stratului (cca. 5 l apă/m2).

10.9. În cazul compactării prin comprimare, este necesar ca prima trecere să se efectueze la viteze care să nu depăşească 2,0 ... 2,5 Km/h, iar următoarele treceri să fie efectuate la viteze de 8 ... 12 Km/h.

10.10. În cazul compactării prin vibrare, viteza de deplasare se recomandă să se situeze între 2 ... 4 Km/h.

10.11. Compactarea se consideră terminată dacă la determinarea gradului de compactare se obţin cel puţin valorile minime prescrise pentru aceasta.

Art. 11 - CONTROLUL CALIT ĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI 11.1 În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face, pentru

verificarea compactării, încercările şi determinările arătate mai jos: a) Încercarea Proctor modificată STAS 1913/13 b) Determinarea umidităţii de compactare şi corelaţia umidităţii - “zilnic, dar cel puţin un test la fiecare 250 m bandă de circulaţie” - STAS 4606 c) Determinarea grosimii stratului compactat - “minim 3 probe la o suprafaţă de 2000 mp de strat. d) Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S “zilnic”. e) Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumice în stare uscată - “zilnic în minim 3 puncte pentru suprafeţe < 2.000 mp şi minim 5 puncte pentru suprafeţe > 2.000 mp de strat” STAS 1913/15; STAS 12.288 f) Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de fundare - “în câte trei puncte situate în profiluri transversale la distanţe de max. 20 m unul de altul pentru fiecare bandă cu lăţime mai mare de 7,5 m. Firele marginale de măsurare vor fi la 1,00 m de marginea părţii carosabile. 11.2 În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast,

aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativ CD 31 - 2002.

11.3 Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat: - compoziţia granulometrică a balastului utilizat - caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor

modificat (umiditate optimă, densitate maximă uscată) - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate,

capacitate portantă).

Art. 12 - CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE 12.1 - Elemente geometrice 12.1.1 Grosimea stratului de fundaţie din balast este cea din proiect.

Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de stradă prezentat recepţiei. 12.1.2 Lăţimea stratului de fundaţie din balast este prevăzută în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm. Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului. 12.1.3 Panta transversală a fundaţiei din balast este cea a îmbrăcăminţii sub care

se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ±0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 2 m distanţă.

12.1.4 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast faţă de cotele din proiect pot fi

de ± 10 mm.

12.2 Condi ţii de compactare 12.2.1 Stratul de fundaţie din balast trebuie compactat până la realizarea

următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13.

Pentru străzile de categoria IV:

• 98 % în cel puţin 93 % din punctele de măsurare • 95 % în toate punctele de măsurare.

12.2.2 Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră

realizată dacă valoarea deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile, prezentată mai jos, conform CD-31-2002.

Grosimea stratului de fundaţie din balast - 25 cm, dadm = 292 (0,01 mm) Grosimea stratului de fundaţie din balast - 20 cm, dadm = 325 (0,01 mm) Grosimea stratului de fundaţie din balast - 15 cm, dadm = 366 (0,01 mm) Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelmen efectuate în scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modulului de variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv). Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %.

Art. 12.3 - Caracteristicile suprafe ţei stratului de funda ţie 12.3.1 Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei

de 3,00 m lungime, astfel: - în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei banzi de

circulaţie şi nu pot fi mai mari de ± 2,0 cm - în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate

în proiect şi nu pot fi mai mari de ± 1,0 cm În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 13 - Recep ţia pe fază determinant ă Recepţia pe fază determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, Art. 11, Art. 12.1, Art. 12.2, Art. 12.3. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse”.

Art. 14 - Recep ţia preliminar ă, la terminarea lucr ărilor Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferent acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art. 15 - Recep ţia final ă Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE

STABILIZATE CU CIMENT

Art. 1 - Obiect şi domeniu de aplicare 1.1. Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi

recepţia stratului de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment şi condiţiile tehnice prevăzute în STAS 10473/1, care trebuiesc îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi a straturilor executate.

Art. 2 - Prevederi generale 2.1. La executarea stratului de fundaţie din balast stabilizat cu ciment se vor

respecta prevederile din standardele şi normativele specifice în vigoare, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor ce se impun.

NATURA ŞI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

Art. 3 - Cimenturi 3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din următoarele tipuri

de ciment, care trebuie să corespunde condiţiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective indicate mai jos:

• ciment II/A - S 32,5 - conf. STAS 1500; • ciment SRII/A - S 32,5 - conf. SR 3011; • ciment HII/A - S 32,5 - conf. SR 3011; • ciment I 42,5 (P40) - conf. SR 388; • ciment CD 40 - conf. STAS 10092.

Condiţii tehnice de calitate pentru cimenturi

C I M E N T U L CARACTERISTICI FIZICE III/A-S32,5 SRII/A-S32,5

şi HII/A-S32,5

I 42,5 (P40)

CD40

Priza determinată pe pasta de ciment de consistenţă normală:

- să nu înceapă mai devreme de - să nu se termine mai târziu de

1 oră -

1 oră -

1 oră -

2 ore 10 ore

Constanţa de volum determinată pe:

- turte - mărirea de volum la încercarea cu inelul Le Chatelier

turtele să nu prezinte încovoieri, crăpături (fenomene de umflare) < 10

Rezistenţa mecanică la compre-siune min. la: 2 zile N/mmp 7 zile N/mmp 28 zile N/MMP

-

16 32,5 ... 52,5

-

16 32,5 ... 52,5

10 -

42,5 ...62,5

15 25 40

NOTĂ : Cimenturile la care priza începe mai devreme de 2 ore se vor folosi în mod obligatoriu cu întârzietor de priză. 3.2. Este indicat ca şantierul să fie aprovizionat de la o singură fabrică de

ciment. 3.3. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control a cimenturilor trebuie să

corespundă prevederilor standardele respective. 3.4. Depozitarea cimentului se va face în celule tip siloz, atât pentru depozitele

de rezervă cât şi pentru cele de consum, corespunzătoare din punct de vedere al protecţiei împotriva alterărilor cauzate de fenomene meteorologice.

3.5. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C. 3.6. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 de zile de la data

expedierii de către producător. 3.7. Cimentul rămas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuinţat

decât după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice de 2 (7) zile.

3.8. Laboratorul şantierului va ţine evidenţa calităţii cimentului astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica

furnizoare; - într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinărilor

efectuate în laborator.

Art. 4 - Agregate 4.1. Pentru execuţia fundaţiei din agregate naturale stabilizate cu ciment

balastul trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: • Sortul 0 - 25 mm • Conţinutul de fracţiuni 0 ... 8 mm 51 ... 75 • Granulozitate continuă • Coeficient de neuniformitate (Un) min 8 • Echivalent de nisip (EN)%min 30

(pe fracţiunea 0-4 mm)

• Uzura cu maşina tip Los Angeles (LA)%max 35

Granulozitatea trebuie să fie continuă şi să se înscrie în limitele arătate mai jos.

Domeniul granulozităţii 0 - 25 mm. Treceri prin site şi ciururi în % din masă limita limita inferioară superioară 0,1 mm 6 11 0,2 mm 8 17 1 mm 18 34 4 mm 35 59 8 mm 51 75 16 mm 72 90 25 mm 90 100 4.2. Agregatele trebuie să fie inerte şi să nu conducă la efecte dăunătoare

asupra liantului folosit la execuţia stratului rutier stabilizat. 4.3. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite pentru a asigura

omogenitatea şi constanţa calităţii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la staţia de betoane se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că acestea sunt corespunzătoare.

4.4. Laboratorul executantului va ţine evidenţa calităţii agregatelor, astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator

Art. 5 - Apa 5.1. Apa utilizată la prepararea amestectului de agregate naturale şi ciment

poate să provină din reţeaua publică sau altă sursă, dar în acest caz trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 790.

Indiferent de sursă la începerea lucrărilor, se va face verificarea apei de către un laborator de specialitate. 5.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita poluarea apei cu detergenţi, materii

organice, uleiuri, argile, etc.

Art. 6 - Aditivi 6.1. La preparea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se

impune adesea folosirea unui întârzietor de priză. Acesta poate fi întârzietorul de priză folosit obişnuit la prepararea betoanelor de ciment.

Materiale de protec ţie • Emulsie bituminoasă cationică, conform STAS 8877 • Nisip sort 0 - 4 mm, conform SR 662 Art. 7 - Controlul calit ăţii materialelor înainte de prepararea amestecului stabilizat 7.1. Materialele destinate preparării stratului de fundaţie din agregate naturale

stabilizate cu ciment sunt supuse la încercări preliminare şi la determinări pentru stabilirea reţetei, a căror natură şi frecvenţă sunt date în tabelul următor:

Frecvenţa minimă Material

ul Acţiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifică

La aprovizionarea materialelor în

depozit

Înainte de utilizarea

materialului

Metode de

determi-nare

conform Examinarea datelor înscrise în certificatului de calitate sau certificatului de garanţie

La fiecare lot aprovizionat

- -

Constanta de volum/stabilitate

-

Timpul de priză

O determinare la fiecare lot aprovizionat, dar nu mai puţin de o determinare la 100 t, pe o probă medie

-

SR EN 196-3

Rezistenţe mecanice la 2 (7) zile

-

Rezistenţe mecanice la 28 zile

O probă la 100 t sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat

-

SR EN 196-1

Prelevarea de contra-probe care se păstrează minim 45 zile (păstrate în cutii metalice sau pungi de polietilenă sigilitate)

La fiecare lot aprovizionat probele se iau împreună cu delegatul Inginerului

Ciment

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au intervenit factori de alterare

O determinare la fiecare lot aprovizionat sau la fiecare siloz în care s-a depozitat lotul aprovizionat (pe o probă medie)

Două determinări pe siloz (sus şi jos)

SR EN 196-6

Agregate Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garanţie


-

-

Granulozitatea sorturilor O probă la fiecare lot aprovizionat şi pentru fiecare sursă

-

STAS 730

STAS 4606

Echivalentul de nisip O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort şi sursă

-

STAS 730

Coeficient de neuniformitate

O probă la fiecare loc aprovizionat şi pentru fiecare sursă

-

STAS 730

Umiditatea -

O probă pe schimb şi sort şi ori de câte ori se observă o schimbare cauzată de condiţii meteo

STAS 4606

Rezistenţa la uzură cu maşina tip Los Angeles

O probă la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sort şi sursă

-

STAS 730

Aditivi Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate

La fiecare lot aprovizionat.

Apă Compoziţia chimică -

O probă la începerea lucrării pentru fiecare sursă

STAS 790

Emulsie Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate


- -

STABILIREA COMPOZI ŢIEI AMESTETULUI DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art. 8 - Încerc ări preliminare Stabilirea compoziţiei amestecului de agregate naturale, ciment şi apă se va face de către un laborator de specialitate prin efectuarea unor încercări preliminare, care va determina.

- curba granulometrică a agregatelor stabilizate; - dozajele de ciment şi aditiv; - conţinutul de apă; - densitatea în stare uscată de referinţă, respectiv caracteriticile de

compactare. De asemenea, testul preliminar va determina variaţiile admisibile ale compoziţiei, în vederea adaptării acesteia la condiţiile de şantier, păstrând caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea şi caracteristicile cerute la art. 9.2

Art. 9 - Compozi ţia amestecului 9.1. Stabilirea compoziţiei amestecului se va face:

- la intrarea în funcţiune a staţiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de câte ori se apreciază că este necesară reexaminarea compoziţiei

utilizate.

9.2. Compoziţia amestecului de ciment, apă şi agregate naturale se va stabili numai prin încercări de laborator atestat, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor arătate mai jos:

- Rezistenţa la compresiune N/mm2

• Rc - 7 zile 1,2 ... 1,8 • Rc - 28 zile 1,8 ... 3,0

- Stabilitatea la apă % max.

• Scăderea rezistenţei la compresiune Rci 25 • Umflare volumică UI 5 • Absorbţie de apă Ai 10

- Pierdere de masă % max.

• Saturare - uscare PSU 10 • Îngheţ - dezgheţ Pid 10

9.3. În confinuare se indică dozajul orientativ de ciment, în % din cantitatea de

agregate naturale uscate: Balast 0 - 25 mm 4 ... 6 % Dozajul de ciment se va stabili prin încercări preliminare, astfel încât să se asigure rezistenţele (caracteristicile) prevăzute la Art. 9.2. 9.4. Curba granulometrică trebuie să se situeze în limitele arătate la Art. 4.1. Curba granulometrică aleasă este cea care conduce la caracteristici fizico- mecanice optime, în condiţiile compactării standard (încercarea Proctor modificat). 9.5. Conţinutul de apă trebuie să se situeze la nivelul umidităţii optime de

compactare. 9.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în stare uscată maximă

dumax şi umiditatea optimă W.opt. ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de către un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificată, conform STAS 1913/13.

9.7. O importanţă deosebită în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în operă. Aceasta este durata în care priza este nulă sau foarte slabă şi permite punerea în operă a amestecului şi compactarea lui, fără să prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.

Durata de maniabilitate care se cere variază între 2 şi 6 ore în funcţie de condiţiile de execuţie. Această condiţie conduce la necesitatea încorporării unui întârzietor de priză în special pe timp călduros. Cantitatea de întârzitor de priză depinde de temperatura ambiantă şi ea va fi stabilită de laborator în cadrul studiilor preliminare cunoscând că la 10°C durata de punere în lucru este estimată la dublul celei obţinute la 20°C iar aceasta la rândul ei este de două ori mai mare decât cea pentru 40°C. Încercarea se face pentru diferite temperaturi, şi se trasează diagrama timp de punere în operă - temperatură.

PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art.10 Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment şi apă se poate efectua în centrale de tip continuu de dozare şi malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere. 10.2. Distanţa maximă între staţia de preparare şi punctul de lucru, va

corespunde unui timp de transport al amestecului de agregate naturale, ciment şi apă, de maxim 45 minute.

10.3. Staţia de preparare trebuie să dispună de:

a. depozit de agregate cu dotări corespunzătoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitaţii;

b. silozuri cu ciment marcate corespunzător, având capacitatea corelată cu capacitatea de producţie a staţiei.

c. instalaţie de preparare, cu rezervoare şi dozatoare în bună stare de funcţionare:

d. buncăre pentru descărcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;

e. laborator amenajat şi dotat corespunzător; f. dotări care să asigure spălarea malaxorului, buncărelor şi mijloacelor de

transport; g. dotări privind protecţia muncii şi P.S.I.

10.4. Centralele de preparare trebuie să respecte următoarele caracteristici,

privind precizia de cântărire şi dozare: - agregate ± 3 % - ciment şi apă ± 2 % - aditivi ± 5 % Toleranţele se exprimă în funcţie de greutatea fiecărui component şi trebuie să facă referire la cantităţile teoretice conform calibăririi. 10.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a staţiei de preparare a

amestecului lista reglajelor care trebuie să fie amestecate la instalaţie pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9, comisia controlând dacă s-au efectuat aceste reglări, în special:

- etalonarea cântarelor - verificarea dozatoarelor volumetrice - funcţionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere -

închidere) la introducerea agregatelor, a cimentului şi a apei în malaxorul instalaţiei de preparare;

- uzura paleţilor malaxoarelor. Toate aceste verificări se vor face înainte de prepararea amestecului.

Art. 11 - Experimentarea prepar ării amestecului 11.1 Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să facă teste pe

staţia de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele şantierului, dacă reţeta amestecului, stabilită în laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietului de sarcini.

Testele trebuie repetate până la obţinerea rezultatelor satisfăcătoare privind:

- umiditatea; - omogenitatea amestecului; - rezistenţa la compresiune; - timp optim de punere în operă;

Cu ocazia acestor verificări se va stabili şi durata minimă de malaxare care să asigure o bună omogenitate a amestecului preparat. 11.2 Probele pentru verificări se vor recolta din amestecul preparat în timpul

testării, în vederea verificării obţinerii caracteristicilor cerute, arătate la art. 9.

Art. 12 - Prepararea proriu-zis ă a amestecului 12.1 Este interzisă prepararea amestecului în instalaţii care nu asigură

încadrarea în abaterile prevăzute la art. 10.4 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate sunt defecte.

Antreprenorul răspunde permanent de buna funcţionare a dispozitivelor de dozare, verificându-se ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată pe

săptămână.

12.2 Dozarea apei se va face astfel încât la punerea în operă să fie asigurată

umiditatea optimă de compactare stabilită în laborator, ţinând seama şi de pierderile de apă în timpul transportului de la staţia de preparare la locul de punere în operă.

12.3 Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevăzută în

reţeta stabilită pentru tipul de ciment aprovizionat. 12.4 Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instalaţiei de

preparare până la omogenizarea amestecului. 12.5 Amestecul de agregate naturale, ciment şi apă se introduce în buncărul de

stocare a materialului, din care se descarcă în autobasculantă, astfel încât să se evite segregarea.

Art. 13 - Controlul calit ăţii amestecului preparat 13.1 Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea

amestecului:

- compoziţia amestecului preparat;

- caracteristicile de compactare - Proctor modificat

- caracteristici ale amestecului preparat:

• umidităţi - la staţia de preparare; - la locul de punere în operă;

• densitatea stratului compactat - confecţionarea epruvetelor de amestec şi determinarea caracterisiticilor

fizico-mecanice (rezistenţe la compresiune şi densitate) care vor fi înscrise în evidenţe.

13.2 Controlul calităţii amestecului preparat precum şi confecţionarea

epruvetelor pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare şi rezistenţa la compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul următor:

Frecvenţa minimă Acţiunea, procedeul de

verificare sau caracteristici ce se verifică

La staţia de betoane

La locul de punere în lucru

Metoda de determinare conform

Examinarea documentului de transport

- La fiecare transport

Încercarea Proctor modificată

pentru fiecare reţetă

- STAS 1913/13

Temperatura (la tempera-turi ale aerului în intervalul 0°C -5°C şi > 30°C

la fiecare 2 ore pentru fiecare instalaţie

la fiecare 2 ore -

Compoziţia granulometrică a amestecului

1 determinare pe schimb, dar cel puţin 1 determi-nare la 500 m3

- STAS 4606

Umiditatea amestecului în vederea stabilirii cantităţii de apă necesară asigurării umidităţii optime de compactare - Umiditatea amestecului

cel puţin o dată pe schimb şi la schimbări meteo care pot modifica umiditatea

- STAS 1913/1

Verificarea caracterisiticilor de compactare: a. umiditate de compactare b. densitatea stratului, gradul de compactare c. Q/S

două probe la 1500 m2 două probe la 1500 m2 zilnic

STAS 1913/1 STAS

1913/15

Confecţionarea de epruvete pentru determinarea densităţii şi a rezistenţelor la compresiune la 7 zile la 28 zile

2 serii a 3 epru-vete cilindrice la 1500 m2

STAS 10473/2

PUNEREA ÎN OPERĂ A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT

Art. 14 - Transportul amestecului 14.1 Amestecul din agregate naturale, ciment şi apă se transportă la locul de

punere în operă cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circulă pe fundaţia din balast.

Pe timp de arşiţă şi ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita modificarea umidităţii acestuia. 14.2 Durata de transport nu va depăşi 45 minute. 14.3 Capacitatea de transport trebuie să fie corespunzătoare pentru a asigura

funcţionarea continuă a instalaţiei de malaxare şi a atelierului de punere în operă.

Art. 15 - Lucr ări preg ătitoare Înainte de începerea execuţiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica şi recepţiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv. De asemenea, înainte de aşternere se va proceda la umezirea stratului suport.

Art. 16 - Experimentarea punerii în oper ă a amestecului 16.1. Înaintea de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să execute un

tronson experimental. Lungimea tronsonului de probă va fi de cel puţin 30 ml şi pe întreaga lăţime proiectată a străzii.

Experimentarea are drept scop de a verifica pe şantier, în condiţii de execuţie curentă, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operă în conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor şi dispozitivelor de pus în operă, stabilirea parametrilor compactării (grosimea de aşternere a amestecului, condiţiile de compactare şi intensitatea de compactare necesară). Toate datele vor fi supuse aprobării beneficiarului 16.2. Partea din tronsonul executat, considerat ca fiind cea mai bine realizată, va

servi ca sector de referinţă pentru execuţia lucrărilor pe întregul drum.

Art. 17 - Punerea în oper ă a amestecului Art. 17.1 - A şternere şi nivelare 17.1.1 Aşternerea şi nivelarea amestecului trebuie să fie executate astfel încât să

se realizeze următoarele obiective:

- respectarea toleranţelor de nivelment admise, la fiecare strat în parte; - asigurarea grosimii prevăzută în proiect pentru fiecare strat, în oricare

punct al acestuia; - obţinerea unei suprafaţări corespunzătoare.

17.1.2 Aşternerea şi nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu

autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare. Amestecul se descarcă pe drum în cordoane şi apoi, cu ajutorul autogrederului sau a repartizoarelor mecanice, se repartizează pe jumătate sau pe întreaga cale a lăţimii prevăzută în proiect, în funcţie de tehnologia de execuţie adoptată.

17.1.3 Aşternerea se face de regulă într-un singur strat. Grosimea maximă de aşternere se stabileşte de către Antreprenor, pe sectorul experimental, în cadrul testelor de compactare.

17.1.4 O atenţie deosebită trebuie acordată la rosturile longitudinale de lucru. Aşternerea celor două straturi adiacente care se execută în aceeaşi zi trebuie executate în decurs de două ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de fundaţie.

Marginea stratului aşternut anterior trebuie să fie verticală. Tăierea şi îndepărtarea marginilor interioare (către axul drumului) trebuie făcute astfel încât să se asigure o compactare omogenă pe toată lăţimea părţii carosabile a drumului. Rosturile longitudinale rezultate trebuie protejate

cu folii de polietilenă sau cu un alt material similar pentru evitarea

pătrunderii corpurilor străine în rost.

17.1.5 La execuţia rosturilor transversale de lucru, pentru a obţine o margine verticală a stratului, materialul excedentar trebuie tăiat şi îndepărtat.

17.1.6 Aşternerea şi nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelement din proiect, în care scop se va realiza un reperaj în afara suprafeţei de lucru, în cazul nivelării cu autogrederul sau se vor pune la cotă longrinele şi ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.

Art. 17.2 - Compactarea

17.2.1 Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate autorizat.

- Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probă efectuate, trebuie aprobat de Inginer, înainte de compactare;

- Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie să aibă următoarele caracteristici:

• Cilindru Tandem cu roţi tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minimă de 10 t pe fiecare tambur.

• Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimă de 18 t şi cu o presiune minimă în pneu de 5 bari.

• Atelierele combinate (tambur metalic în faţă şi pneuri la spate) pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului.

- Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevăzut în procedura de execuţie aprobată de Inginer şi aceasta va fi respectată pe toată durata execuţia lucrărilor.

17.2.2 În cazul execuţiei straturilor stabilizate cu ciment în locuri inaccesibile compactoarelor (în special în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, lărgiri de drumuri, etc.) compactarea se va efectua cu plăci vibratoare.

17.2.3.Calitatea compactării este apreciată prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie să corespundă valorilor de mai jos:

• min. 100 % în cel puţin 95 % din numărul punctelor de măsurare şi min. 98 % în cel mult 5 % din punctele măsurate.

• caracteristicile de compactare (densitate în stare uscată, maximă şi umiditatea optimă de compactare) ale straturilor se determină prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 şi sunt corespunzătoare domeniului umed al curbei Proctor.

17.2.4 În cazurile în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă încercare după modificarea utilajului de compactare folosit.

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării, şi anume:

- grosimea de aşternere înainte de compactare astfel ca după compactare să se realizeze grosimea stratului şi gradul de compactare cerut la Art. 17.2.3;

- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajului propus şi a intensităţii de compactare).

17.2.5 Obţinerea unei densităţi ridicate, impune ca, înainte de a începe priza, compactarea să fie terminată. Această condiţie poate să conducă la necesitatea încorporării în amestec a unui întârzietor de priză, în special pe timp călduros. Folosirea unui întârzietor de priză este recomandat pentru a permite execuţia corectă a rosturilor longitudinale.

17.2.6 Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie să fie bine compactate, odată cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.

Art. 17.3. M ăsuri pentru condi ţii meteorologice nefavorabile

17.3.1 Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, în mod excepţionat, la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C şi cu exercitarea unui control permanent şi deosebit de exigent din partea Antreprenorului şi a Inginerului.

17.3.2 Este interzisă utilizarea agregatelor naturale îngheţate. 17.3.3 Este interzisă aşternerea amestecului de agregate pe un strat suport

acoperit cu zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă. 17.3.4 Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate

contra frigului. 17.3.5 După execuţia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafaţa acestuia

se protejează imediat, prin acoperire cu prelată sau cu rogojini, astfel încât să se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer staţionar, neventilat, de 3 ... 6 cm grosime, cu o temperatură la suprafaţă, de minim +5°C, timp de 7 zile.

17.3.6 La temperaturi mai mari de 35°C, suprafa ţa stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejată cu emulsie bituminoasă aplicată în două straturi succesive.

Art. 18 - Protejarea straturilor rutiere din agrega te

naturale stabilizate cu ciment

18.1. Pentru evitarea evaporării apei, suprafaţa stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi protejată cel puţin şapte zile (timp în care nu se circulă pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5 ... 3 cm grosime menţinut în stare umedă, sau cu o peliculă de protecţie, care poate fi realizată cu: - Fluid de protecţie P45, STAS 12013; - Polisol, conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare; - Emulsie bituminoasă cationică STAS 8877.

Pelicula de protecţie se va realiza imediat după terminarea compactării, pe stratul proaspăt şi umed.

18.2. Dacă stratul de bază al structurii rutiere urmează să se execute mai târziu, după protejarea stratului de fundaţie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor Art. 18.1, pentru a asigura o legătură bună cu viitorul strat de bază, se va aşterne o cantitate de 7 - 8 Kg/m2 criblură sortul 16 - 25, urmată de o compactare uşoară cu compactor cu pneuri (care asigură o încastrare a criblurii în stratul de fundaţie), operaţiune care trebuie făcută înainte de începerea prizei.

18.3. Când stratul de fundaţie trebuie să suporte un trafic de şantier important, tratamentul de protecţie cu emulsie bituminoasă nu este suficient şi va trebui să se aplice un tratament superficial simplu.

18.4. Execuţia stratului rutier superior poate fi începută numai după o perioadă de protecţie de minim şapte zile de la execuţia stratului stabilizat cu ciment, perioadă în care este interzis traficul pe acest strat.

18.5. Stratul din balast stabilizat nu se va lăsa neprotejat pe timp de iarnă. Peste stratul de balast stabilizat se va aşterne cel puţin primul strat al îmbrăcăminţii structurii rutiere proiectate.

Art. 19 - Controlul calităţii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment puse în operă, se va face în conformitate cu prevederile tabelului următor.

Nr. crt.

Determinarea, metoda de control şi/sau caracteristicile ce se verifică

Frecvenţa minimă Metoda de determinare conform

1. Determinarea rezistenţei la compresiune pe probe cilindrice

la 7 zile

la 28 zile

3 probe cilindrice la 1.500 mp

3 probe cilindrice la 1.500 mp

STAS 10473/2

2. Prelevare de carote pentru determinarea rezistenţei la compresiune

1 carotă la 2.500 mp de strat (la cererea comisiei de recepţie sau a Beneficiarului)

Normativ

C 54

3.

Determinarea grosimii stratului

- la fiecare 200 ml, în timpul

execuţiei

- pe carote extrase

-

4.

Densitatea stratului rutier, pentru calculul gradului de compactare

minim două puncte la 1.500 mp

STAS 0473/2

CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art. 20 - Elemente geometrice

20.1 Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect. Abaterile limită la grosime sunt: -10 mm; + 20 mm. Verificarea grosimii stratului de fundaţie se efectuează prin măsurători directe, la marginea benzilor executate la fiecare 200 m. Grosimea stratului este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector prezentat recepţiei.

20.2 Lăţimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevăzute în proiect. Abaterile limită la lăţime pot fi: ± 2 cm.

Verificarea lăţimii de execuţie se va face în dreptul profilelor transversale

ale proiectului.

20.3 Panta transversală a stratului din material stabilizat este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect.

Abaterile limită la pantă pot să difere cu ± 0,4 % faţă de valoarea pantei

indicate în proiect şi se măsoară la intervale de 25 m distanţă.

20.4 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.

Art. 21 - Condi ţii de compactare

21.1. Gradul de compactare al stratului de fundaţie şi caracteristicile lui de compactare trebuie să se înscrie în condiţiile prevăzute la art. 17.2.3.

Art. 22 - Caracteristicile suprafe ţei stratului din agregate

naturale stabilizate cu ciment

Verificarea denivelărilor suprafeţei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:

a) În profilul longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie, toleranţa admisă la denivelări fiind de ± 10 mm.

b) În profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor prezentate în proiect toleranţa admisă la denivelări fiind de ± 9 mm.


Art. 23 - Recep ţia pe faza determinant ă

Recepţia pe faza determinantă stabilită în proiect se efectuează conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 7, Art. 13, Art. 19, Art. 20, Art. 21, Art. 22.

Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calităţile impuse de proiect şi de caietul de sarcini, precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.

În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal de recepţie pe fază” în registrul de lucrări ascunse , în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 24 - Recep ţia preliminar ă, la terminarea lucr ărilor

Recepţia preliminară a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări de drum, conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepţie va examina lucrările faţă de prevederile documentaţiei tehnice aprobate, faţă de documentaţia de control şi procesele verbale de recepţie pe faze, întocmit în timpul execuţiei lucrărilor.

Art. 25 - Recep ţia final ă

Recepţia finală a stratului de fundaţie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odată cu recepţia finală a întregii lucrări de drum, după expirarea perioadei de verificare a comportării acesteia.

Recepţia finală se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat

ÎMBRĂCĂMINŢI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD

ART 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1 Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind îmbrăcăminţile

bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer şi bitum neparafinos şi cuprinde condiţiile tehnice de calitate prevăzute în SR 174-1 şi SR 174, care trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii materialelor şi straturilor executate.

1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

Tipurile de mixturi asfaltice 1.3 Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice

cilindrate executate la cald, fiind alcătuite din două straturi şi anume: - stratul superior de uzura la trotuare la care se utilizează tipul de mixtură

asfaltică: • BA 8 - beton asfaltic bogat în criblură

- stratul superior de uzura la partea carosabila la care se utilizeaza tipul de mixtura asfaltica • BA 16 – beton asfaltic bogat in criblura

- stratul inferior, de legătură, la care se utilizează tipul de mixtură asfaltică: • BAD 25 - beton asfaltic deschis, cu criblură

1.4 Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform următoarelor normative: AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloză; AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - realizate cu bitum aditivat. 1.5 Pentru îmbrăcăminţi bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din

agregate naturale neprelucrate şi prelucrate care trebuie săîndeplinească, condiţiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor, după cum urmează:

- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8; - nisip de concasare 0 - 4, conform SR 667, tabelul 10; - nisip natural sort 0 - 4, conform SR 662, tabelul 5. Clasa minimă a rocii din care se obţin agregatele naturale de carieră, în funcţie de clasă tehnică a drumului sau categorii străzii, trebuie să fie conform SR 667, tabelul 3. Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor naturale de carieră trebuie să fie conform SR 667, tabelul 2. Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate în totalitate, înainte de a fi introduse în instalaţia de preparate. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor.

1.6 Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de conformitate care atestă calitate acestora.

Filer 1.7 Filerul care se utilizează la îmbrăcăminţi rutiere bituminoase este de calcar sau

de cretă, conform STAS 539, conform STAS 539, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- fineţea (conţinutul în părţi fine 0,1 mm) min. 80 % - umiditatea max. 2 % - coeficientul de hidrofilie max. 1 % Filerul se depozitează în încăperi acoperite, ferite de umezeală sau în

silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Lian ţi 1.8 Liantul care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 - conform SR 754 - zonă climatică caldă

1.9 În funcţie de calitatea bitumului şi natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivării bitumului.

Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur faţă de agregate naturale este mai mică de 80 %. indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străzii, la care se foloseşte. Bitumul de bază folosit la prepararea bitumului aditivat tip D 60/80 este bitumul tip D 60/80 care trebuie să corespundă prevederilor SR 754 şi Normativului AND 537. Prepararea bitumului aditivat se efectuează conform Normativ AND 553.

1.10 Bitumul şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, astfel:

- bitumul se depozitează în rezervoare metalice prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, sistem de înregistrare a temperaturilor (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire, pompe de recirculare;

- bitumul aditivat se depozitează în rezervoare prevăzute cu sistem de încălzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de înregistrare a temperaturii (pentru ulei şi bitum), gură de aerisire. Se recomandă ca perioada de stocare să nu depăşească 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare să fie de (120 ... 140)°C.

1.11 Pentru amorsări şi badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curăţate în prealabil, prevăzute cu pompe de recirculare şi eventual cu sistem de încălzire.

Aditivi

1.12 Aditivii utilizaţi pentru prepararea bitumului aditivat folosit la execuţia

îmbrăcăminţilor bituminoase sunt produse tensioactive, cu compoziţie şi structură specifică polar - apolară, conform celor prevăzute în declaraţia de conformitate a calităţii emisă de producător.

Aditivii trebuie să fie agrementaţi tehnic conform reglementărilor în vigoare. Aditivii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază:

- să fie compatibil cu bitumul; - să fie stabili termic până la min. 200°C: - să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale, fără a

a afecta celalalte caracteristici ale acestuia; - să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili. Tipul de aditiv şi dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice impuse. Aditivii care se intenţionează a se utilizat, vor fi supuşi aprobării Beneficiarului. Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii.

1.13 Controlul calit ăţii materialelor înainte de aprobare Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile bituminoase, se verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi SR 174-2 pct. 3.1., pentru asigurarea condiţiilor arătate la art. 6,5, 6.6, 6.7, 6.8, 6.9, 6.10, 6.11 din prezentul caiet de sarcini.

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR Compozi ţia mixturilor 1.14 Compoziţia mixturii asfaltice se stabileşte pe baza unui studiu preliminar

aprofundat, ţinându-se seama de respectarea condiţiilor tehnice precizate în prescripţiile tehnice impuse de caietul de sarcini.

Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului său autorizat. sau în comandă la un laborator autorizat.

1.15 Formula de compoziţie, stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, susţinută de studiile şi încercările efectuate împreună cu rezultatele obţinute se supune aprobării Beneficiarului.

Acest studii comportă cel puţin încercarea Marshall (stabilitatea la 60°; indicele de curgere-fluaj - la 60°C, densitatea apa rentă, absorbţia de apă), pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului de liant prestabilit. La confecţionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numărul de lovituri vor fi de 50 lovituri pentru straturile de îmbrăcăminte pentru drumuri de clasă tehnică IV. După verificarea caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusă, Beneficiarul, dacă nu are obiecţiuni sau eventuale propuneri de modificare, acceptă formula propusă de Antreprenor.

1.16 Toate dozajele privind agregatele şi filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în funcţie de greutatea totală a materialului granular în stare uscată, inclusiv părţile fine; dozajul de bitum se stabileşte la masa totală a mixturii.

1.17 Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate:

Ba 8 Ba16 BAD 25

Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm..9 ..13 % 9…13 % 2 ... 7% Filer şi nisip (0,10 ... 4 mm) diferenta până la 100 % Cribluri peste 4 mm 22 ..45 % 34..58 % 55 ... 72% 1.18 Granulozitatea amestecului de agregate naturale care trebuie să fie asigurată pentru fiecare tip de mixtură asfaltică

Treceri prin ciur sau sită în %

Mărimea ochiului sitei în mm conform

SR EN 933-2 BA 8 BA16 BAD 25 25 - - 90 ... 100 16 - - 73 ... 90 8 90 ... 100 66…85 42 ... 61 4 56 ... 78 42..66 28 ... 45 2 30 ... 55 30..55 20 ... 35 1 22 ... 42 22..42 14 ... 32

0,63 18 ... 35 18..35 10 ... 30 0,2 11 ... 25 11..25 5 ... 20

0,10 9 ... 13 9..13 2 ... 7

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asf altice 1.19 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe

corpuri de probă tip Marshal şi confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate de la malaxor sau de la aşternerea pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executant, se efectuează conform SR EN 12697-27.

1.20 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum

neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat, trebuie să îndeplinească, în timpul studiului de laborator şi în timpul controalelor de fabricaţie, condiţiile arătate mai jos:

Tipul mixturii asfaltice

Caracteristica BA8;BA16 BAD 25

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de compactare giratorie: - Volum de goluri la 80 de giraţii, %, max.

5,0

-.

- Volum de goluri la 120 de giraţii, %, max.

- 9,5

Rezistenţa la deformaţii permanente: Fluaj dinamic la 40°C şi 1800 pulsuri, 10-4mm, max.

7600

-

Modulul de elasticitate la 15°C, Mpa, min: - zonă climaterică caldă

4200

3600

Rezistenţă la oboseală: numărul de cicluri până la fisurare la 15°C, min.

4X10³

Caracteristici pe cilindri Marshall BA 8 BA 16 BAD 25 Stabilitate (S) la 60°C kN, min. 6,00 8,5 5 Indice de curgere (I) mm 1,5 – 4,5 1,5 - 3,5 1,5 - 4,5 Raport S/I, kN/mm 1,3 – 4,0 2,4 – 5,6 1,1 - 1,3 Densitate aparentă, kg/m3, min. 2300 2300 2250 Absorbţie de apă % vol. 2 … 5 2 … 5 2…5 1.21 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip

Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat şi bitum aditivat se face conform STAS 1338-1 şi STAS 1338-2.

1.22 Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau de la aşternere, trebuie să prezinte un punct de

înmuiere IB cu max. 9°C mai mare decât bitumul ini ţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60. Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar

pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltică se face conform SR EN 12697-28.

Extragerea şi recuperarea bitumului din mixtură, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 şi SR EN 12697-4. În cazul în care nu se dispune de aparatura prevăzută de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.

Staţia de asfalt Staţia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice

care să permită obţinerea performanţelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevăzute de Caietul de sarcini.

Instala ţia de preparare a mixturilor asfaltice 1.23 Centralele de preparare trebuie să fie automatizate şi dotate cu dispozitive

de predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu. În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv

corelarea cantităţii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător - malaxor se face automat, pe computer.

Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure o precizie a dozării de +3% pentru agregatele naturale şi de +2% pentru bitum şi filer.

În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia, variază cu temperatura astfel încât la 150°C ... 180°C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09 ... 1,11)l.

Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să aibă capacitatea de fabricaţie de minim 80 t/h la o umiditate de 5%.

Stocarea, înc ălzirea şi dozarea bitumului 1.24 Staţia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantităţi

de bitum mai mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie să aibă un indicator de nivel gradat şi un dispozitiv de încălzire a liantului până la temperatura necesară, evitându-se supraîncălzirea acestuia.

Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190°C, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic. Pentru controlul temperaturii, rezervoarelor calde, recipientele de bitum şi echipamentul de uscare trebuie să fie dotate cu termometre, a căror funcţionare trebuie verificată frecvent. Datele privind verificările trebuie trecute într-un registru specific.

Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să fie dotată cu un sistem automat de alimentare şi dozare a bitumului. Abaterea pentru conţinutul de bitum faţă de dozajul stabilit prin reţeta aprobată de Inginer privind compoziţia mixturii asfaltice este de 00,3%.

Stocarea şi dozarea filerului 1.25 La staţia de asfalt, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu

dispozitive de alimentare şi extragere corespunzătoare (pneumatică), care să permită dozarea filerului, cu toleranţa (pe volum) de +1,5% faţă de dozajul din reţeta aprobată de Inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat. Stocarea, dozarea, uscarea şi înc ălzirea agregatelor 1.26 Antreprenorul va trebui să asigure stocarea a cel puţin o treime din

agregatele necesare lucrării pentru 1 an de lucru. Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereţi despărţitori pentru evitarea contaminării sorturilor. Zona în care sunt depozitate agregatele trebuie să fie uşor accesibilă şi cu scurgerea apelor asigurată. Platformele trebuie să fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, şi suficient de late, astfel încât să permită depozitarea volumului de agregate necesar lucrărilor, având în vedere că depozitele nu trebuie să fie mai înalte de 6 m şi cu un raport de lungime/lăţime de 3 m. Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor astfel încât să se menţină o producţie constantă. Agregatele trebuie să fie dozate gravimetric iar instalaţia de dozare trebuie să permită alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de Inginer privind compoziţia mixturii asfaltice, cu abaterile admise faţă de granulozitatea prescrisă din tabelul următor (conform SR 174-2, tabel 4):

Frac ţiunea, mm

Abateri admise fa ţă de doxaj, %

25 ... 31,5 ± 5 16 ... 25 ± 5 8 ... 16 ± 5 4 ... 8 ± 5 1 ... 4 ± 4

0,20 ... 0,63 ± 3 0,1 ... 0,2 ± 2 0,1 ... 0,1 ± 1,5

Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotată şi cu echipamentul mecanic necesar pentru uscarea şi încălzirea agregatelor. Malaxarea

1.27 Instalaţia de preparare a mixturilor trebuie să fie echipată cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Dacă, cuva malaxorului nu

este închisă, ea trebuie să fie prevăzută cu o capotă pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalaţia trebuie să fie prevăzută cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare. Durata de malaxare va fi funcţie de tipul de instalaţii de preparare şi tipul de mixturi şi se va stabili în cadrul operaţiunii de reglare a staţiei de asfalt înaintea începerii fabricaţiei.

Stocarea şi înc ărcarea mixturilor 1.28 La ieşirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive şi luate măsuri

speciale pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi/sau la încărcarea în mijloacele de transport.

Dacă se foloseşte buncăr de stocare, acesta va trebui să fie încălzit. Autorizarea sta ţiei de asfalt 1.29 Înaintea începerii execuţiei, Antreprenorul trebuie să supună acceptării

Beneficiarului lucrării, staţia de asfalt care va fi utilizată la realizarea lucrărilor. Beneficiarul va verifica atestarea staţiei de asfalt şi va autoriza punerea ei

în funcţiune după ce va constatat că debitele fiecărui constituent permit obţinerea amestecului prescris. În limitele toleranţelor admise, că dispozitivele de măsurare a temperaturilor sunt etalonate şi că malaxorul funcţionează corespunzător, fără pierderi de materiale.

Condiţia pentru autorizare o constituie şi existenţa tuturor dotărilor şi amenajărilor la staţie, a depozitelor la staţie şi a celor intermediare, a căilor de acces la depozite şi la instalaţia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzătoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenţa pereţilor despărţitori între sorturile de agregate, suprafeţe suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii şi îndepărtării apelor, etc.).

Dacă amenajările nu sunt terminate sau prezintă deficienţe, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de autorizarea staţiei de asfalt de către Inginer.

Fabricarea mixturilor asfaltice Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile rutiere bituminoase va trebui realizată numai în staţii automate de asfalt. 1.30 O atenţie deosebită se va da în special respectării prevederilor privind

conţinutul de liant şi se va urmări prin, observaţii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule să fie asigurată într-un mod corespunzător.

1.31 Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. şi tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie să fie cuprinse între următoarele valori:

- 165°C la 175°C pentru mixturi cu bitum D 60/80; - 160°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100;

Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci.

Toleranţa admisă a temperaturii bitumului este de +3C. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceluiaşi bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.

1.32 Încălzirea agregatelor naturale se va face în uscătorul instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice.

Conform SR 174-2, pct. 2.2.2 şi tabel 1, temperatura agregatelor naturale în uscător trebuie să fie între următoarele valori: - 170°C la 190°C pentru mixturi cu bitum D 60/80; - 165°C la 180°C pentru mixturi cu bitum D 80/100; Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci. Se interzice încălzirea agregatelor peste 190°C, pentru a evita arde rea liantului. Conţinutul de apă al agregatelor după uscare, trebuie să nu depăşească 0,5 % şi trebuie verificat cel puţin odată pe zi.

1.33 După încălzirea agregatelor naturale în uscător, acestea se resortează pe ciururile instalaţiei apoi se cântăresc, conform dozajele stabilite şi se introdus în malaxor unde se amestecă, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul încălzit, dozat în prealabil şi se continuă amestecarea.

Durata de amestecare este în funcţie de tipul instalaţiei şi trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.

1.34 Conform SR 174-2 PCT. 2.2.2. şi tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie să fie între următoarele valori:

- 160°C la 180°C pentru mixturi cu bitum D 60/80; - 155°C la 170°C pentru mixturi cu bitum D 80/100; Temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climaterice reci. Toleranţa admisă a temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor este de +5%. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor va fi stabilită astfel ca, ţinând seama de răcirea care are lor în timpul transportului şi a aşteptărilor în condiţiile climatice concrete, să se asigure temperatura cerută la aşternerea şi compactarea mixturii. Reglarea instala ţiei de preparare a mixturilor asfaltice

1.35 Înainte de autorizarea staţiei de asfalt, predozatoarele instalaţiei de

preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încercări, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obţinută, să corespundă celei calculate în laborator, în limitele de toleranţă din tabelul de la pct. 6.36.

După autorizarea staţiei de asfalt de către Beneficiarul lucrării, Antreprenorul trece la operaţiuni de reglare şi etalonare: - calibrarea dozatoarelor calde şi reci pentru agregate; - calibrarea dozatorului pentru liant; - calibrarea dozatorului pentru filer; - a dispozitivelor de măsurare a temperaturilor; - verificarea ecranului dozatorului; - verificarea funcţionării malaxorului.

Autorizaţia de punere în exploatare va fi dată de Inginer după ce va constata că debitele fiecărui constituent permit să se obţină amestecul prescris în limitele toleranţelor admise.

Dacă, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalaţiei se

dovedesc defectuoase, Antreprenorul va trebui să le înlocuiască, să efectueze din nou reglajul, după care să supună din nou aprobării Beneficiarului autorizaţia de punere în exploatare.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plată pentru imobilizarea utilajului şi/sau a personalului care-l deserveşte, în tot timpul cât durează operaţiunile pentru obţinerea autorizaţiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizaţiei.

1.36 Controlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare,

verificări de rutină în timpul execuţiei şi verificări în cadrul recepţiei la terminarea lucrărilor, cu frecvenţa menţionată mai jos:

Categoria

controlului

Faza Natura controlului sau verific ării

A B C

Frecven ţa controlului sau

a verific ării

Studiu Studiu compoziţiei mixturii x ptr.fiecare tip de produs

Exe- cuţie

Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii, incl.stabilirea duratei de malaxare

x x înaintea înce-perii fabricaţiei fiecărui tip de mixtură

Încadrarea agregatelor în zona de granulozitate indicată în caietul de sarcini pentru tipul de mixtură asfaltică proiectat, inclusiv starea de curăţenie (conţinutul de impurităţi) a agregatelor

x la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizează alte agregate

Temperatura liantului la introducerea în malaxor x permanent Temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din toba de uscare

x permenent

Funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare

x la începutul fiecărei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (aceasta trebuie corelată cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtură, inclusiv abaterile la conţinutul de liant)

x zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necores-punzătoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparate x în fiecare oră a programului de lucru

Încadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator

x zilnic, prin extracţii

Verificarea compoziţiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor şi dozajul de bitum, care trebuie să corespundă dozajelor stabilite de laborator, cu toleranţele admise

x zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice Stabilitatea la 60°C Indicele de curgere. Fluaj Densitatea aparentă Mashall Absorbţia de apă Marshall

x câte o probă de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtură, în funcţie de productivitatea staţiei

Transportul mixturilor asfaltice 1.37 Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparate, se efectuează cu

autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatură, care trebuie să fie curăţate de orice corp străin şi uscate înainte de încărcare. La distanţe de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum şi pe vreme rece (+10°C ... +15°C), autobasculantele trebuie acoperite cu prela te speciale, imediat după încărcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorină, păcură, etc.) este interzisă.

1.38 Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice şi de punerea în operă, astfel încât să fie evitate întreruperile procesului de execuţie a îmbrăcăminţii.

Lucr ări preg ătitoare 1.39 Pregătirea stratului suport

Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi îmbrăcămintea bituminoasă trebuie îndepărtat. Compactarea şi umiditatea trebuie să fie uniformă pe toată suprafaţa stratului suport. Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată. Amorsarea

1.40 La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru

şi stratul suport cu o emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate

regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în următoarele cazuri:

- pentru strat de legătură pe stratul de bază din mixtură asfaltică sau pe stratul suport din îmbrăcăminţi asfaltice existente;

- pentru strat de uzură pe strat de legătură când stratul de uzură se execută la interval mai mare de trei zile de la execuţia stratului de legătură.

După amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea şi uscarea emulsiei bituminoase. În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului, trebuie să fie de (0,3 ... 0,5) kg/mp. Caracteristicile emulsiei trebuie să fie de aşa natură încât ruperea să fie efectivă înaintea aşternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utillizat la folosirea mixturii asfaltice.

Aşternerea

1.41 Aşternerea mixturilor asfaltice se face în perioada martie - octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10°C, în condi ţiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 aşternerea se face până la 15 septembrie.

1.42 Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizoare-finisoare prevăzute cu sistem de nivelare automat. În cazul lucrărilor executate în spaţii înguste (zona trotuarelor) aşternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.

1.43 În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului, pănă la 120°C, se procedeaz ă la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat suprafaţa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixturi, rămase în capătul benzii. Concomitent se efectuează şi curăţirea buncărului şi grinzii vibratoare a repartizatorului.

Această operaţie se face în afara zonelor pe care există sau urmează a se aşterne mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal. 1.44 Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de

tipul liantului, temperaturile prevăzute în tabelul următor:

Temperatura mixturii asfaltice la compactare °C, min.

Tipul liantului Temperatura mixturii asfaltice la

aşternere °C min.

început sfârşit

D 60/80 145 140 110 D 80/100 140 135 100

Măsurarea temperaturii va fi efectuată din masa mixturii, în buncărul finisorului. Mixturile asfaltice a căror temperatură este sub cea prevăzută în tabel vor fi refuzate şi evacute urgent din şantier. În acelaşi fel se va proceda şi cu mixturile asfaltice care se răcesc în buncărul finisorului, care urmare a unei întreruperi accidentale. 1.45 Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în mod uniform, atât din punct

de vedere al grosimii cât şi cel al afânării. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest

lucru nu este posibil, Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.

1.46 Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de caietul de prescripţii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, după realizarea unui sector experimental.

1.47 Viteza de aşternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mixturilor de la staţie şi cât se poate de constantă ca să evite total întreruperile.

1.48 Antreprenorul trebuie să dispună de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelări, imediat după aşternere, cu ajutorul unui aport de material proaspăt depus înainte de compactare.

1.49 În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă, suficientă mixtură necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.

1.50 La executarea îmbrăcăminţilor bituminoase o atenţie deosebită se va acord realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.

La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară.

Suprafaţa nou creată prin tăiere va fi amorsată, iar mixtura pentru banda adiacentă se aşterne, depăşind rostul cu 5 ... 10 cm, acest surplus de mixtură repartizată, împingându-se înapoi cu o racletă, astfel încât să apară rostul, operaţie după care se efectuează compactarea pe noua bandă.

Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor. Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.

1.51 Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt

existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de 0,5%. În plan liniile de decapare, se recomandă să fie în formă de V, la 45°. Completarea zonei de unire se va fac e cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).

Compactarea 1.52 La compactarea mixturilor asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare,

care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.

Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină un grad de compactare prescris..

1.53 Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele acestora, de tipul şi grosimea stratului de îmbrăcăminte.

Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă. Încercările de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul poate cere intervenţia unui laborator autorizat, care să efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Antreprenorului. Urmare acestor încercări, Antreprenorul propune Beneficiarului: - sarcina şi alte specificaţii tehnice ale fiecărui utilaj; - planul de lucru al fiecărui utilaj, pentru a asigura un număr de treceri pe

cât posibil constant, în fiecare punct al stratului; - viteza de mers a fiecărui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor şi încărcătura compactorului; - temperatura de aşternere, fără ca aceasta să fie inferioară celei minime

fixată în articolul precedent. 1.54 Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se

obţine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menţionat. Conform pct. 2.4.4 din SR 184-2, pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se consideră că numărul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul următor:

Compactarea se execută pe fiecare strat în parte.

Ateliere de compactare A B

Compactor cu pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri netede

de 120 kN

Compactor cu rulori netede de

120 kN

Tipul stratului

Număr de treceri minime Strat de uzură 10 4 12 Strat de legătură 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie. Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de dotarea Antreprenorului cu compactoare (grele, în tandem, etc.) şi de numărul punctelor de aşternere-compactare. 1.55 Operaţia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executată astfel

încât să se obţină valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate şi suprafaţare.

1.56 Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată.

Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita văluirea îmbrăcăminţii şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

1.57 Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa îmbrăcăminţii vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.

1.58 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu şorţuri de protecţie. Tratarea suprafe ţei îmbr ăcămintei 1.59 Pentru sectoarele ce se execută după 1 octombrie sau executate înainte de

această dată în zone umbrite şi cu umiditate excesivă sau cu trafic redus, suprafaţa îmbrăcămintei va fi protejată, aceasta realizându-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatărilor pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationică, cu rupere rapidă cu 60% bitum diluat cu apă (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apă curată nealcalină) şi răspândire de nisip 0 ... 4 mm cu un conţinut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm, în următoarele cantităţi:

a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp - răspândire de nisip (de preferinţă de concasaj) 3 ... 5 kg/mp - stropire cu emulsie cationică cu 60% bitum diluat cu apă (0,8 - 1) kg/mp - răspândire nisip 3 ... 5 kg/mp Controlul punerii în oper ă 1.60 În cursul execuţiei îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase, trebuie să se

verifice cu frecvenţa menţionată mai jos următoarele: - pregătirea stratului suport: zilnic la începerea lucrărilor pe sectorul

respectiv; - temperaturile mixturilor asfaltice la aşternere şi compactare; cel puţin de

două ori pe zi; - modul de compactare zilnic; - modul de execuţie a rosturilor: zilnic.

1.61 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la aşternere, înainte de compactare; câte o probă de 20 kg pentru fiecare 200 ... 400 tone de mixtură asfaltică, indiferent de tipul mixturii, în funcţie de productivitatea instalaţiei.

1.62 Verificarea calităţii stratului bituminos executat se va face pe o placă de min. (40x40) cm pentru fiecare 7.000 m2 suprafaţă executată (conf. SR 174-2; 1997/C1:1998) pe care se vor determina următoarele caracteristici:

- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzură şi stratul de legătură

• densitatea aparentă • absorbţia de apă • gradul de compactare

aceste caracteristici trebuie să fie conform cu cele din tabelul următor:

Tipul mixturii

Densitatea aparentă

kg/m3, min

Absorbţia de apă % vol

Grad de compactare

%, min BA 8 2250 2 ... 6 96 BA16 2250 2…6 96

BAD 25 2200 3 ... 8 96 Controlul compact ării 1.63 În cursul execuţiei compactării, Antreprenorul trebuie să vegheze în

permanenţă la:

- etapele execuţiei să fie cele stabilite la încercări; - utilajele prescrise atelierului de compactare să fie efectiv pe şantier şi în

funcţiune continuă şi regulată; - elementele definite practic în timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj,

planul de mers, viteza, presiunea în pneuri, distanţa maximă de

depărtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) să fie respectare cu stricteţe.

Beneficiarul lucrării îşi rezervă dreptul ca, în cazul unui autocontrol insuficient din parte Antreprenorului, să oprească lucrările pe şantier până când Antreprenorul va lua măsurile necesare de remediere.

1.64 Calitatea compactării straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase, se va

determina de către Antreprenor, pe tot parcursul execuţiei, prin analize de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare în laborator se efectuează pe epruvete formate din probe intacte, prelevate din îmbrăcăminte (pe fiecare strat în parte), prin determinarea densităţii aparente pe plăcuţe sau carote şi raportarea acesteia la densitatea aparentă a aceluiaşi tip de mixtură asfaltică prelevată de la malaxor sau aşternere (înainte de compactare). Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat şi densitatea aparentă determinată pe cilindrii Marshall pregătiţi în laborator, din aceeaşi mixtură asfaltică. În cazul analizelor de laborator se determină densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate îmbrăcăminţilor. Determinările se vor face conform STAS 1338/1 şi STAS 1338/2. Probele intacte, se iau în prezenţa delegatului Antreprenorului şi Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea îmbrăcăminţii, încheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel încât ele să prezinte cât mai corect aspectul calitativ al îmbrăcăminţii executate. Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate şi izolate cu defecţiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia de recepţie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o menţiune specială. Condiţiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate la pct. 63.

Reglarea nivelmentului 1.65 Atunci când caietul de prescripţii speciale prevede o reglare a nivelmentului

în raport cu repere independente şoselei, verificarea cotelor este făcută în contradictoriu, pe suprafeţe corespunzătoare a fiecărei zi de lucru, în ax şi la margine (între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului şi eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranţa pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legătură şi/sau de uzură) este +/-1,5 cm.

Dacă toleranţele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată convenabilă.

CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ALE ÎMBRĂCĂMINTEI EXECUTATE Caracteristicile suprafe ţei îmbr ăcămintei 1.66 Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească

condiţiile din tabelul următor:

Caracteristica Condi ţii de admisibilitate

Metoda de încercare

Planeitatea în profil longitudinal Indice de planeitate, IRI, m/km

- drumuri de clasă tehnică IV ≤4,5

Reglementăritehnice în vigoare privind măsurători cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Uniformitatea în profil longitudinal. Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 4 m, mm

- drumuri de clasă tehnică III ... V ≤5,0

SR 174 - 2

Rugozitatea - Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi SRT:

- drumuri de clasă tehnică IV ... V ≥60

STAS 8849

- Rugozitatea geometrică, HS, mm: - drumuri de clasă tehnică IV ... V ≥0,55

STAS 8849

Coeficient de frecare (µGT) - drumuri de clasă tehnică III ... V ≥0,7

Reglementări tehnică în vigoare cu aparatul de măsură Gip Tester

Omogenitate. Aspectul suprafeţei Aspect fără degradări sub

formă de exces de

bitum, fisuri, zone poroase,

deschise, şlefuite

Vizual

Elemente geoemtrice şi abateri limit ă Verificarea elementelor geometrice include şi îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, înainte de aşternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400. 1.67 Grosimea straturilor trebuie să fie cea prevăzută în profilul transversal tip

din proiect. Verificarea grosimii îmbrăcăminţii se face în funcţie de datele înscrise în

buletinele de analiză întocmite pe baza încercării probelor din

îmbrăcămintea gata executată, iarla aprecierea comisiei de recepţie prin maximum două sondaje pe km, efectuate la 1 m de marginea îmbrăcăminţii.

Abaterile limită locale admise în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, pentru fiecare strat în parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrării.

1.68 Lăţimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect. Eventualele abateri limită locale admise pot fi de max. +50 mm. 1.69 Pantele profilului transversal şi ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.

Abaterile limită admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m, atât pentru stratul de legătură cât şi pentru stratul de uzură la drumuri şi în intervalul +2,5 mm/m pentru străzi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

1.70 Abaterile limită locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm faţă de cotele profilului proiectat şi cu condiţia respectării pasului de proiectare prevăzut.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR Recep ţia pe faze determinante 1.71 Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile

de legătură şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul stratului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor vol. 4 din 1996.

Recep ţia preliminar ă (la terminarea lucr ărilor) 1.72 Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform

Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.

Verificarea uniformităţii suprafeţei de rulare se face conform pct. 20.5. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe

minimum 10% din lungimea traseului. La străzi cota în axă se verifică în proporţie de 20% din lungimea traseului,

iar cotele rigolelor, pe toată lungimea traseului în punctele de schimbare ale declivităţilor.

Verificarea grosimii se face ca la pct. 6.62 şi pe probe ce se iar pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii.

Evidenţa tuturor verificărilor în timpul execuţiei lucrărilor face parte din documentaţie de control a recepţiei preliminare.

În perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la data recepţiei preliminare a îmbrăcăminţii, toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.

Recep ţia final ă 1.73 Receţia finală se va face conform Regulamentuluji aprobat cu HG 273/94

după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.

TROTUARE, BORDURI

Art. 1 - Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea trotuarelor,pistelor pentru ciclisti, bordurilor pentru încadrarea părţii carosabile şi trotuarelor, lucrări de canalizare, dispozitive de evacuare a apelor.

Art. 2 - Prevederi generale

2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

MATERIALE PENTRU MORTARE ŞI BETOANE

Art. 3 - Cimenturi

3.1. Cimenturile pentru montare şi betoane vor fi conform prescripţiilor standardelor în vigoare în România.

3.2. La prepararea betoanelor şi mortarelor se va utiliza unul din următoarele tipuri de ciment care trebuie să corespundă condiţiilor tehnice de calitate. - ciment II/A - S32,5R - (Pa 35) - conf. SREN 197-1 - ciment I42,5 - (P40) - conf. SREN 197-1 - ciment HII/A - S32,5 - Hz35 - conf. SR 3011 - ciment CD 40 - conf. STAS 10092 - ciment M 30 - conf. SREN 197 - 1

3.3. Domeniile de aplicare a acestor tipuri de ciment pentru betoane şi mortare:

• pentru betoane tipuri de ciment

- clasa de beton - C6/7,5 (B 100) Pa 35; Hz35

- clasa de beton - C8/10 (B150) Pa 35; Hz35; P40; CD40

- clasa de beton - C18/22,5 (BcR3,5; B300) Pa35; P40; CD40

• pentru mortare

- Mortare de completarea rosturilor dintre

elemente prefabricate Pa35 / M30

- Mortar de zidărie de marca 100 M30 / Pa 35

3.4. Condiţiile tehnice de recepţie, livrare şi control ale cimentului trebuie să corespundă prevederilor standardelor respective.

3.5. Durata de depozitare a cimentului nu va depăşi 45 zile de la data livrării de

către producător. Cimenturile care vor prezenta rezistenţe mecanice inferioare limitelor prescrise mărcii respective, vor fi declasate şi utilizate corespunzător.

Cimentul alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea mortarelor sau betoanelor.

Art. 4 – Agregate

4.1. Pentru prepararea mortarelor şi a betoanelor de ciment se folosesc: - agregate naturale - nisip natural 0 - 3; 3 - 7 sau 0 - 7

- balast pt. betoane 0 ÷ 31

4.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile nealterabile la aer, apă sau îngheţ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci alterate.

4.3. Nisipul şi pietrişul utilizat nu va conţine:

- corpuri străine, resturi animale sau vegetale, păcură, uleiuri, cărbune, argilă în bucăţi

- peliculă de argilă sau alt materiale aderent pe granulele agregatelor - sulfaţi sau sulfuri

Părţile levigabile în % max. 2% - nisip

0,5 % - pietriş

4.4. Sorturile de agregate trebuie să fie caracterizate prin granulozitate continuă, iar conţinutul în granule care trec, respectiv rămân pe sitele sau ciururile ce delimitează sortul nu trebuie să depăşească 10%, dimensiunea maximă a granulelor ce rămân pe ciurul superior nu trebuie să depăşească 1,5 dmax.

4.5. Granulozitatea nisipului este dată în următorul tabel:

Treceri, în % prin sita sau ciurul de: Sortul de nisip

0,2 0,5 1 2 3,15 7,0

0 - 2 min.

max.

-

-

0

50

45

85

90

100

-

-

-

-

0 - 3 min.

max.

5

30

-

-

35

75

-

-

90

100

-

-

0 - 7 min.

max.

2

21

-

-

20

70

-

-

56

87

100

100

4.6. În cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

balast 0 - 31 mm

treceri în % prin sita sau ciurul de:

3,15 min. 20

max. 50

16 min. 55

max. 85

d.max min. 80

max. 100

4.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de

furnizor - într-un registru rezultatele determinărilor efectuate de laborator

Art. 5 - Ap ă

5.1. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor poate să provină din reţeaua publică sau din altă sursă, care îndeplineşte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 790.

5.2. În timpul utilizării pe şantier se va evita ca cupa să se polueze cu detergenţi, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

BORDURI PREFABRICATE

Art. 7 - Borduri pentru încadrarea p ărţii carosabile a str ăzii şi

a bordurilor de încadrare a trotuarelor ,pistelor pentru ciclisti

7.1. Bordurile vor fi realizate din beton, conform STAS 1139 a căror dimensiuni trebuie să corespundă celor de mai jos:

Tip A, Mărimea A1 - lăţimea 200 mm

înălţimea 250 mm

lungimea 330; 1000 mm

panta n ±2 = 5 mm

Tip B, Mărimea B2 - lăţimea 100 mm

înălţimea 150 mm

lungimea 500; 750 mm

panta n ±2 = -

7.2. Caracterisiticile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească bordurile sunt următoarele:

Rezistenţa la rupere medie la

încovoiere pentru A şi B, Kgf/cmp - 40

Rezistenţa la uzură mm max

(cu nisip normal monogranular) 1,3

Rezistenţa la îngheţ - dezgheţ - la 20 cicluri de îngheţ-

dezgheţ fără să apară fisuri sau ştirbituri

7.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate mai jos:

- Deformări pe feţele văzute mai mari de 2 mm .......... Nu se admit - Crăpături ................................................................... Nu se admit - Devieri la unghiul de 90°, % max. ................ ............ 3 - Ştirbituri, mm max .................................................... Nu se admit în

muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25% din probă cu lungimea

de max. 3 mm şi adânc.de max.2 mm

CONTROLUL CALIT ĂŢII MATERIALELOR

Art. 8 - Controlul calit ăţii materialelor

8.1. Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse încercărilor preliminare de informare şi încercărilor de reţetă definitivă conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrărilor rutiere.

Natura lor şi frecvenţa cu care sunt efectuate sunt arătate în tabelul

următor:

Frecven ţa încerc ărilor Mate-rialul

Încerc ări sau caracterisitici care

se verific ă

Metode

conform Încercarea de informare

Încercarea înainte de utilizare

Examinarea datelor din certificatul de calitate

-

La fiecare lot -

- Constante de volum

SR 196/3

Timpul de priză SR 196/3

O determinare la fiecare lot aprovizionat

-

Rezistenţe mecanice la 2 (7) zile

Rezistenţe mecanice la 28 zile

SR EN

196-1

O probă la 100 t sau la fiecare siloz la care s-a depozitat lotul

-

Ciment

Starea de conservare numai dacă s-a depăşit termenul de depozitare sau au întârziat factorii de alterare

SR EN

196/3

-

Două determi-nări pe siloz sus şi jos


- La fiecare lot aprovizionat

-

Parte levigabilă SR 667 - O determinare pe lot de 100 m3

Humus STAS 4606

La schimbarea sursei

-

Corpuri străine, argilă în bucăţi, argilă aderentă, conţinut de carburanţi, mică

STAS 4606

- O determinare pe lot de 100 m3

Granulozitatea sorturilor

SR EN 933

O probă la max. 500 mc pentru fiecare sort şi sursă

O determinare pe lot de 100 m3

Echivalentul de nisip STAS 730

O determinare pentru fiecare sursă

O determinare pe lot de 50 m3

Agregate

Rezistenţa la uzura cu maşina tip Los Angeles

STAS 730

O determinare la max.500 mc ptr. fiecare sort şi sursă

-

Apă Analiza chimică STAS 790

Pentru apa potabilă nu este cazul. Pentru apa care nu provine din reţeaua publică de apă potabilă o analiză ptr.fiecare sursă

Ori de câte ori se schimbă sursa sau când apar condiţii de poluare


- La fiecare lot aprovizionat

-

Dimensiuni (diametre şi grosimi) ecarturi

STAS 818

Determinări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 100 ml şi pt.fiecare sursă

O serie de determinări pe fiecare lot de 100 m

Tuburi din beton pentru canalizare

Examinarea vizuală a suprafeţelor interioare

STAS 818


- La fiecare lot aprovozionat

Dimensiuni STAS 1137

Încercări obligatorii dacă cantitatea este mai mare de 500 ml pentru fiecare sursă

O încercare pe fiecare lot de

500 m3

Borduri de trotuare din beton

Rezistenţa la încovoiere

STAS 1137

Idem Idem

COMPOZIŢIA ŞI UTILIZAREA MORTARELOR

ŞI A BETOANELOR

Art. 9 - Compozi ţia şi utilizarea mortarelor

9.1. Mortarele vor avea următoarea compoziţie şi întrebuinţare: Mortar M100 - Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de prefabricate (borduri), umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M 30 sau Pa 35 la mc de nisip.

Art. 10 - Prepararea mortarelor de ciment

10.1. Pentru dozarea compoziţiei mortarului, nisipul este măsurat în lădiţe sau în roabe a căror capacitate prezintă un raport simplu cu numărul de saci de liant de folosit.

10.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip şi ciment se face la uscat, pe o suprafaţă plană şi orizontală din scânduri sau panouri metalice până la omogenizare perfectă. Se adaugă în mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apă strict necesară.

Mortarul trebuie să fie foarte bine amestecat pentru ca, frământat cu mâna,

să formeze un bulgăre uşor umezit ce nu curge între degete.

10.3. Mortarul trebuie să fie folosit imediat după prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va începe să facă priză trebuie să fie aruncat şi nu va trebui niciodată amestecat cu mortarul proaspăt.

Art. 11 - Clasificarea şi utilizarea betoanelor

Clasa C2,8/3,5 - Beton de egalizare Rbk = 3,5 min. 115 kg ciment/m3

Clasa C6/7,5 - Beton în fundaţia bordurilor Rbk = 3,5 min. 180 kg ciment/m³

trotuarelor, pistelor pentru ciclisti

Art. 12 - Compozi ţia betoanelor

12.1 La stabilirea compoziţiei betonului se va ţine seama de prevederile “Codului de Practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat EN-012” luând în considerare

- dozajul minim de ciment prezentat la Art. 11 - lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat

Clasa betonului Ap ă, l/m 3 pentru lucrabilitatea

L1 L2 L3

C2,8/3,5 ... C6/7,5 160 170 -

12.2 Toleranţele admisibile asupra compoziţiei betonului sunt după cum urmează:

- pentru fiecare sort de agregat +/-3%

- pentru ansamblul de agregate +/-2%

- pentru ciment +/-2%

- pentru apă totală +/-5%

Prelevarea de agregate şi controlul dozajelor de ciment şi apă sunt

efectuate de Inginer în momentul betonării.

Art. 13 - Prepararea betonului

13.1 Betonul va fi preparat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenţilor în malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse în betonieră în ordinea următoare:

- agregatele cu cele mai mari dimensiuni; - cimentul - nisipul - agregatul cu cele mai mici dimensiuni; - apa -

13.2 Duratele minimale ale malaxării corespund următoarelor numere de tururi: - malaxor cu axă verticală 10 tururi - malaxor cu axă orizontală 20 tururi - betonieră cu axă orizontală 20 tururi - betonieră cu axă înclinată 30 tururi

Duratele maxime nu trebuie să depăşească de 3 ori duratele minimale.

13.3 La betoanele de clasa C8/10 şi C18/22,5, cantitatea de apă introdusă în betonieră va fi determinată ţinând cont de umiditatea nisipurilor şi agregatelor, care va trebui să fie măsurate cel puţin o dată pe zi.

13.4 Utilaje de fabricaţie trebuie să permită măsurarea agregatelor, liantului şi apei.

13.5 Modul de transport al betonului pe şantier va trebui supus aprobării Inginerului înainte de execuţie.

Art. 14 - Punerea în oper ă a betonului

14.1 Betoanele pentru fundaţiile bordurilor sunt puse în operă prin batere iar cele pentru fundaţia trotuarelor,a intrărilor în curţi si pistelor pentru ciclisti, prin vibrare.

14.2 Betonul trebuie pus în operă înainte de a începe priza. 14.3 Betonul trebuie să fie ferit de segregaţii în timpul transportului şi în

momentul punerii în operă. 14.4 Antreprenorul va trebui să ia măsurile necesare pentru ca temperatura

betonului în cursul primelor ore să nu depăşească 35°C. Temperatura minimă care trebuie menţinută în toate punctele betonului este de cel puţin +10°C timp de 72 ore.

14.5 După terminarea prizei, suprafeţele de beton se tratează prin stropire cu apă.

Art. 15 - Încercarea şi controlul betoanelor

15.1 În scopul de a verifica corectitudinea fabricării betonului, Inginerul poate, în orice moment, să ordone încercări de control.

15.2 Pentru controlul rezistenţelor, va fi prelevat, la ieşirea din betonieră sau din malaxor şi de fiecare dată când Inginerul o va considera necesar, un minim de 12 probe în vederea următoarelor încercări:

la 7 zile la 28 zile

- compresiune 3 3 - întindere 3 3

15.3 Dacă încercările la 7 zile conduc la rezistenţe inferioare rezistenţelor corespunzătoare acestei vârste, Inginerul va trebui să oprească lucrările de betonare şi de a proceda la o nouă încercare de a relua lucrările de betonare.

El poate subordonarea acceptării sale, lucrarea sau părţi de lucrare în cauză, cu o refacere la un cost total care poate să atingă 20%.

15.4 Dacă rezistenţele obţinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, Inginerul va putea sa ordone demolarea lucrării sau o parte din lucrarea în cauză pe cheltuiela Antreprenorului.

15.5 Consistenţa betoanelor va fi măsurată cu conul Abrams. Ea va trebui să se situeze între 0,8 - 1,0 din tasarea obţinută cu betonul de probă corespunzător. În caz contrar cantitatea de apă va fi modificată pentru a reveni la tasarea de referinţă.

TROTUARE

Art. 18 - Terasamente

18.1 După desfacerea sistemului rutier existent şi evacuarea în afara zonei a materialelor rezultate din desfacere se trece la nivelarea terenului existent la cotele prevăzute în proiect.

18.2 Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele din profil transversal şi lăţimea prevăzută în proiect.

18.3 Gradul de compactare care trebuie realizat pe primii 30 cm al terenului natural va fi de 97% Proctor normal.

Art. 19 - Substratul de balast

19.1 Pentru execuţia substratului de balast se va utiliza balast cu granulaţia maximă de 63 mm.

19.2 Pe terasamentul recepţionat aşterne şi se nivelează balastul cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.

19.3 Gradul de compactare al balastului va fi de min. 98% în 95% din punctele de măsurare şi de min. 95% Proctor modificat în toate punctele măsurate.

Art. 20 - Strat de baz ă din balast stabilizat cu ciment 6 %

20.1 Pe stratul de balast recepţionat se aşterne balastul stabilizat cu ciment 6% 20.2 Se vor respecta prevederile din prezentul CAIET DE SARCINI referitoare la

,,Agregate naturale stabilizate cu ciment”

Art. 21 – Imbracaminte din beton asfaltic BA 8

21.1 Betonul asfaltic BA 8 se execută ca îmbrăcăminte la trotuare,intrări în curţi, piste pentru ciclisti pe stratul de bază din beton de ciment, la grosimile stabilite în proiect.

21.2 Se vor respecta prevederile din prezentul CAIET DE SARCINI referitoare la ,,Imbracaminti bituminoase cilindrate,executate la ca ld”

Art. 22 - Montarea bordurilor

22.1 Lăţimea săpăturii va fi egală cu lăţimea elementului majorată cu 0,20 m. 22.2 Fundul săpăturii este adus cu grijă la cotele prevăzute în proiect şi este

compactat, dacă este nevoie, ca să atingă 97% din densitatea optimă Proctor normal.

22.3 Bordurile sunt montate pe o fundaţie de beton clasa C6/7,5. 22.4 Rosturile nu vor trebui să aibă mai mult de 2 cm grosime şi vor fi rostuite cu

mortar M 100. 22.5 Bordurile prefabricate sunt puse urmărind cotele, aliniamentele şi

declivităţile stabilite prin detalii de execuţie. 22.6 Toleranţele admise la montarea bordurilor şi rigolelor vor fi mai mici de ±

5mm faţă de cotele precizate în profilele transversale.

ÎNCERCĂRI ŞI CONTROALE

A. Încerc ări preliminare de informare

Aceste încercări care cuprind studii de compoziţie a betoanelor şi a asfaltului turnat sunt efectuate înaintea începerii fabricării betoanelor şi a asfaltului turnat.

B. Încerc ări de control de calitate

Aceste sunt efectuate în cursul lucrărilor în condiţii de frecvenţă specificate în tabel completat cu dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

C. Încerc ări de control de recep ţie

Aceste încercări sunt efectuate fie la sfârşitul execuţiei uneia din fazele lucrării, fie în momentul recepţiei provizorii a lucrării, în condiţiile precizate în tabel, completate prin dispoziţiile caietului de sarcini speciale.

Categoria de control

Denumirea

lucr ării

Natura încerc ării

A B C

Frecven ţa

Betoane > C8/10

-Studiul compoziţiei

-Încercări la compresiune

- Încercări la întindere

•

•

•

•

•

•

•

•

-Pentru betoane de clase > C8/10

-Pe părţi de lucrare

Betoane < C8/10

- Încercări la compresiune

- Încercare la plasticitate

•

•

- Pe părţi de lucrări la cererea dirigintelui

- Amplasamentul

- Cotele radierului

- Pozarea corectă a tubu-

rilor şi realizarea îmbi-

nărilor între ele

- Realizarea corectă a

umpluturii

•

•

•

•

Canalizare - Aşezarea şi execuţia

corectă a gurilor de scurgere şi a căminelor de vizitare

- Racordarea între gurile de scurgere şi canalizare

•

•

•

- La fiecare lucrare

- Controlul funcţionării • •

Borduri de trotuare

- Amplasament

- Realizarea corectă a fundaţiei

- Respectarea cotelor

• •

•

•

•

•

A: Încercări preliminare de informare

B: Încercări de control de calitate

C: Încercări de control de recepţie.


Art. 23 - Recep ţia pe faze

23.1 În cadrul recepţiei pe fază (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.

23.2 În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

23.3 Recepţia pe fază se efectuează de Inginerul lucrării şi Antreprenor, documentul se încheie ca urmare a recepţiei şi poartă ambele semnături.

23.4 Recepţia pe faze se face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: • Pentru trotuare: - trasarea trotuarului - executarea săpăturii la cotele din proiect realizarea gradului de

compactare prescris - executarea stratului de balast, grosimi, lăţimi, grad de compactare - executarea stratului de bază din balast stabilizat cu ciment, grosimi,

lăţimi. 23.5 Registrul cu procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia

organelor de control cât şi comisiei de recepţie preliminară sau finală.

Art. 24 - Recep ţia preliminar ă

24.1. La terminarea lucrărilor sau a unei părţi din acestea se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se: - concordanţa cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului

de execuţie; - dacă verificările prevăzute în caietul de sarcini au fost efectuate în

totalitate; - dacă au efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora; - condiţiile tehnice de calitate ale execuţiei, precum şi constatările

consemnate în cursul execuţiei de către organele de control. În urma acestei recepţii se încheie Proces verbal de recepţie preliminară şi în care se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu privire la modul de ţinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Art. 25 - Recep ţia final ă

La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.

ÎNTOCMIT, ING. CÂRLAN MIHAIL



FAZELE DE EXECUŢIE DETERMINANTE

Acces rutier - Trotuare IITC ....................... reprezentat prin :.............................. INVESTITOR:Primaria mun.Satu Mare ...................reprezentat prin………………………… EXECUTANT:.................................... reprezentat prin :.................................. PROIECTANT: SC SIGMA PROIECT SA reprezentat prin : ing. Cârlan Mihai SATU MARE În conformitate cu LEGEA nr. 10/1995 ( Mon.Of.nr.12/24.01.1995 ) şi H.G.R. nr. 272/ 1994 ( Mon.Of.nr.193/28.07.1994 ), se stabilesc în comun acord prezentul program pentru fazele de execuţie determinante la care se întocmesc „ Procese Verbale de Control al Calităţii Lucrărilor „ : ================================================================== Nr. Faze determinante Cine în- Nr.şi data docu- crt. tocmeşte mentului încheiat şi semnăturile P-I-E-B ========================================================================= 0 1 2 3 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 1. Verificarea terenului de fundare ISC I-E-P din patul drumului,grad de compactare 2. Verificarea fundatiei din balast,grad ISC I-E-P

compactare 3. Verificarea fundatiei din balast stabilizat, ISC I-E-P grad de compactare ========================================================================== NOTA : P Proiectant ( structura ) E Executant I Inspecţia în construcţii B Beneficiar- Investitor INSPECTIA DE STAT IN CONSTRUCTII EXECUTANT, INVESTITOR, PROIECTANT,



P R O G R A M pentru controlul calităţii lucrărilor:

Acces rutier - Trotuare

PROIECTANT: S.C. SIGMA PROIECT S.A. reprezentat prin : ing. Cârlan Mihai INVESTITOR : Primaria mun. Satu Mare reprezentat prin :........................... EXECUTANT: reprezentat prin:............................ În conformitate cu Legea nr.10/1995 (Mon.Of. nr. 12/24.01.1995), având în vedere şi prevederile Normativului C.56-85 (Bul.Constr.nr.1-2/1986), se stabilesc în comun acord prezentul program pentru controlul calităţii lucrărilor: ========================================================================== Nr. Lucrări ce se contro- Document Cine întocmeşte Nr.şi data actului crt. lează, se verifică sau scris ce şi semnătura încheiat se recepţionează cali- se încheie tativ şi pentru care *PVT trebuiesc întocmite PVRC P-I-E documentele scrise .............................................................................................................................................................. 0 1 2 3 4 .............................................................................................................................................................. 1. Verificarea trasării pe teren PVT P-I-E 2. Verificarea fazei premergătoare executării fundaţiilor - cota de fundare - natura terenului PVRC P-I-E 3. Recepţia calitativă a fundaţiilor PVRC I - E

- stratul de balast - stratul de balast stabilizat

4. Recepţia calitativă a mixturilor asfaltice puse în operă BAD25; BA8 PVRC I – E

5. Recepţia calitativă a betoanelor puse în operă PVRC I – E 6. Verificarea calitativă specifică

fiecărei lucrări executate PVRC I – E ========================================================================== *P.V.T.- Proces Verbal de Trasare PVRC - Proces Verbal de Recepţie Calitativă

PROIECTANT, INVESTITOR, EXECUTANT (P) (I) (E)

SATU MARE



ANTEMĂSURĂTOARE Nr. 1

Terasamente – Acces rutier pac ări, trotuare şi zone verzi 1. PJ04B rot. 58,20 mc

Spargerea betonului existent cu ciocan cu aer comprimat

3,00 x 108,50 x 0,10 = 32,55 mc 16,00 x 16,00 x 0,10 = 25,60 mc 44,00 x 0,50 x 0,10 = 2,20 mc --------------------- Total : 60,35 mc 2. TsA02B1 rot. 375,00 mc

Săpătură manuală de pământ în spaţii limitate în teren mijlociu

- rigolă – 0,30 x 0,50 x 108,50 = 16,30 mc - carosabil 1193,53 x 0,43 x 20 % =102,65 mc - trotuare (635,26+390,00) x 0,23 = 235,81 mc

- înlocuire pământ pentru zonele verzi

(15,025 x 8,15 + 12,15 x 16,025 + 13,15 x 16,025 + + 2,30 x 37,60) x 0,20 = 614,36 x 0,20 = 122,87 mc ----------------------- Total : 374,99 mc 3. TsC18A1 rot. 4,36 sute mc

Săpătură mecanică cu buldozerul pe tractor pe şenile, incl. împingerea pământului până la 10 m în teren cat. I 60,35 + 375,00 = 435,35 mc

4. TsC02C1 rot. 4,36 sute mc

Săpătură mecanică cu excavatorul încărcat în autovehicul

435,35 mc 5. TRA01...P rot. 858,00 t

Transportul excesului de pământ în depozit definitiv

60,35 x 2,4 t/mc = 144,84 tone 375,00 x 1,9 t/mc = 712,50 tone -------------------------- 857,34 tone 6. TsD03C1 rot. 5,50 sute mc

Împrăştierea pământului afânat provenit din teren categ. I sau II în depozit definitiv

(60,35 + 375,00)1,25 = 544,19 mc 7. TsE01B rot. 22,20 sute mp

Nivelarea manuală a terenurilor şi platformelor în teren mijlociu 1193,53 + 1025,26 = 2218,79 mp 8. TsD07H1 rot. 2,40 sute mc

Compactarea mecanică a patului drumului cu compactor staţie autopropulsat, grad de compactare 100 % proctor normal

1193,53 x 0,20 = 238,71 mc 9. TsD06A1 rot. 1,03 sute mc

Compactarea cu placa vibratoare a patului trotuarelor şi aleilor pietonale

1025,30 mp x 0,10 = 102,6 mc 10. TsD13A1 rot. 34,20 mc

Udarea manuală a straturilor de pământ pentru compactarea umidităţii necesare compactării (238,71 + 102,60) x 0,10 = 34,13 mc

11. TRA05A... rot. 34,20 t

Transportul apei cu autocisterna la dist. de ... Km

34,13 t Zone verzi 12. TsH03A rot. 123,00 mc

Extragerea pământului necesar amenajării spaţiilor verzi cu păstrarea structurii

122,87 mc 13. TRA01... P rot. 197,00 t

Transportul pământului vegetal la distanţa de ...... Km

122,87 x 1,6 t /mc = 196,60 t 14. TsH04A rot. 615,00 mp

Mobilizarea solului în vederea asigurând prizei cu stratul vegetal, nivelarea şi finisarea după mobilizarea solului la adâncimea de 10 cm

614,36 mp 15. TsH05C1 rot. 615,00 mp

Aşternerea uniformă a stratului de pământ vegetal, cu păstrarea structurii în straturi de 20 cm gros.

614,36 mp 16. TsH04A1 rot. 615,00 mp

Mobiliarea manuală a stratului vegetal pe primii 10 cm gros. în vederea semănării gazonului

614,36 mp 17. TsH09A1 rot. 6,15 sute mp

Semănarea gazonului

18. TsH12A1 rot. 6,15 sute mp

Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi

614,36 mp

• Notă

Ofertantul va introduce în “devizul ofertă” distanţele de transport corespunzătoare la articolele (TR.......)

ÎNTOCMIT, ing. Cârlan Mihail

SATU MARE



ANTEMĂSURĂTOARE Nr. 2

Suprastructur ă – Acces rutier pac ări, 1. DA06A rot. 47,80 mc

Strat de balast cu aşternere manuală în grosime de 20 cm în fundaţia drumului 20% din cantitatea totală (20,00 x 3,60 + 108,80 x 3,40) = 441,92 mp (6,00 x 34,50 + 17,10 x 5,80 + 26,10 x 5,80) = 457,56 mp [(6 + 9 +9,00) x 3,80 + (11,80+16,70)x4,10] = 208,05 mp Racordări

18,00 x 4 + 14,00 = 86,00 mp Total suprafaţă

441,92 + 457,56 + 208,05 + 86,00 = 1193,53

1193,53 x 0,2 = 238,71 mc

238,71 x 20 % = 47,75 mc 2. DA06B rot. 191,00 mc

Strat de balast cu aşternere mecanică în grosime de 20 cm în fundaţia drumului 80% din cantitatea totală

238,71 x 80 % = 190,97 mc 3. DE10A1 rot. 237,00 m

Borduri prefabricate din beton 25 x 25 cm pe fundaţie din beton de 30 x 15 cm, clasa C6/7,5

14,00+11,00+9,50+10,50+14,00+5,50+16,50+5,50+ +14,00+11,60+3,50+(52,00 – 7,15)+2,30+3,50+16,40+ +14,00+5,50+25,50+5,50+3,00 = 236,15 mc

4. DE11A rot. 202,00 m

Borduri prefabricate din beton 10 x 15 cm pe fundaţie din beton 10 x 20 cm clasa C6/7,5 pentru delimitarea carosabilului

108,50 + 93,50 = 202,00 m 5. PB02A rot. 3,30 mc

Turnarea betonului simplu C 6/7,5 în fundaţia rigolei

0,30 x 0,10 x 108,50 m = 3,26 mc 6. CZ0104 rot. 18,10 mc

Preparare beton clasa C6/7,5 în inst.centralizate

1,008(236,15x0,045+202,00x0,02)+3,26x1,008 = 18,10 mc 7. PC01A rot. 44,90 mp

Cofraje pentru betoane la rigolă

108,50 (0,15 + 0,25) = 43,40 mp 1 108,50 x ------ x (0,40 x 0,10) = 1,45 mp – ptr. rosturi de contact 3 --------------------- Total : 44,85 mp 8. CC01C rot. 164,00 kg

Montarea armăturilor din oţel beton tip OB37φ6 în rigolă

36 x 4 x 3,05 m x 0,222 = 97,50 kg 36 x 15 x 0,55 m x 0,222 = 65,95 kg ------------- 163,45 kg 9. CZ0301A rot. 164,00 kg

Confecţionarea armăturilor din oţel beton ptr. beton armat în rigolă

OB 37 - φ6 – 163,45 kg 10. CA02C rot. 5,50 mc

Turnarea betonului armat C12/15 în rigolă

108,50 x (0,40 + 0,10) x 0,10 = 5,43 mc

11. CZ0106E rot. 5,50 mc

Prepararea betonului C12/15 pentru rigolă în inst. centralizate

5,43 x 1,008 = 5,47 mc 12. DA10A1 rot. 32,50 mc

Strat rutier din balast stabilizat cu 6% ciment în gr.de 15 cm după compactare, cu aşternere manuală 20%

20 x 3,00 + 108,80 x 2,90 = 375,52 mp 6 x 34,50 + 16,50 x 5,50 + 25,50 x 5,50 = 438,00 mp 52,00 x 3,50 = 182,00 mp

Racordări = 86 mp Total : 1081,52 mp 1081,52 x 0,15 = 162,23 mc

162,23 x 20 % = 32,45 mc 13. DA10B rot. 129,80 mc

Strat rutier din balast stabilizat cu 6% ciment în grosime de 15 cm după compactare, cu aşternere mecanică 80 %

162,23 mc x 80 % = 129,78 mc 14. DZ01C rot. 163,00 mc

Prep. în staţii fixe aamestectului pentru stratul rutier din balast stabilizat cu 6% ciment

1,003 (32,50 + 129,80) = 162,80 mc 15. DB02D rot. 43,30 sute mp

Amorsarea supraf. stratului de balast stabilizat cu ciment imediat după terminarea compactării cu o peliculă de protecţie din emulsie bituminoasă cationică – STAS 8877 şi pe stratul de legătură

pe balast stab. 1081,52 mp x 3 = 3244,56 mp pe strat de leg. 1081,52 mp x 1 = 1081,52 mp ---------------------------------- Total: 4326,08 mp

16. DB01A rot. 2163,0 mp

Curăţirea mecanică în vederea aplicării îmbrăcăminţii bituminoase

1081,52 x 2 = 2163,04 mp 17. DB12A1 rot. 22,70 t

Strat de legătură (binder) de criblură exec. la cald cu aşternere manuală 20% - BAD 25

1081,52 x 0,04 x 2,37 t/mp = 102,53 t 1081,52 x 0,010 t/mp = 10,82 t --------------------- Total : 113,35 t 113,35 t x 20 % = 22,67 t 18. DB12B1 rot. 90,70 t

Strat de legătură (binder) de criblură exec. la cald cu aşternere mecanică 80 % - BAD 25

113,35 x 80 % = 90,68 t

19. DZ09B rot. 114,00 t

Prepararea binderului de criblură, BAD 25 exec.la cald cu bitum în inst.centralizate

113,35 x 1,003 = 113,69 t 20. DB16D rot. 217,00 mp

Îmbrăcăminte de beton asfaltic cu agregate mărunte exec. la cald în grosime de 4 cm cu aşternere manuală – 20 % - BA 8

1081,52 x 20 % = 216,30 mp 21. DB16H rot. 866,00 mp

Îmbrăcăminte de beton asfaltic cu agreg.mărunte exec. la cald în gros.de 4 cm, cu aşternere mec. 80 % - BA 8

1081,52 x 80 % = 865,22 mp 22. DZ14B rot. 102,00 t

Prep. beton asfaltic fin BA 8 – exec. la cald cu bitum în inst.centralizate (216,30 + 865,22) x 0,094 x 1,003 = 101,97 t

23. DZ19E1 rot. 3,25 t

Prep. nisipului bitumat în inst. centralizate

1081,52 x 0,003 = 3,25 t 24. DF17A rot. 24,10 mp

Marcaje longitudinale, parcări exec. mecanizat, cu vopsea pe supraf. carosabilă

- longitudinal pentru delimitarea carosabilului de trotuar – linie simplă continuă

108,50 – 15,00 = 92,50 m

- longitudinal pentru separarea sensurilor de circulaţie – linie discontinuă – de 3,00 m lungime cu interspaţii de 6,00 m

3,00 x 4 = 12,00 m

- locuri de parcare 16 x 5,50 + 16 x 0,50 = 88,00 + 8,00 = 96,00 m Total = (92,00+12,00+96,00) x 0,12 = 200,50 x 0,12 = 24,06 mp

25. DF18A1 rot. 5 buc.

Plantarea stâlpilor ptr. indicatoare rutiere din metal

5 bucăţi 26. DZ37A rot. 17,50 m

Confecţionarea stâlpilor metalici pentru indicatoare de circulaţie

5 x 3,50 = 17,50 m 27. CZ0105A rot. 0,50 mc

Preparare beton C8/10 pt. montarea stâlpilor

5 x 0,1 = 0,50 mc 28. DF19A rot. 9,00 buc

Montarea indicatoarelor din tablă de oţel pe stâlpi gata plantaţi - 9 buc - 29. DZ35A rot. 1,10 mp

Confecţionarea indicatoarelor din tablă de oţel, vopsite, triunghiulare

3 x 0,36 = 1,08 mp

30. DZ35B rot. 0,43 mp

Idem, de formă pătrată 1 x 0,65 x 0,65 = 0,423 mp 31. DZ35C rot. 1,42 mp

Idem, de formă circulară 3,14 x 0,32 x 5 = 1,413 mp

• Notă

Ofertantul va introduce în “devizul ofertă” şi articolele (TR...) corespunzătoare transportului materialelor.


PROIECT NR. 2-6515-01.06 FAZA: PT+DE

A N E X A

Indicatoare rutiere Nr. crt.

Denumirea indicatorului

Nr.fig. STAS 1848/1

Forma Dimens. mm

Nr. buc asemenea

Indicatoare de reglementare

1. Cedează trecerea 34 tringhiu Latura 900

1

2. Prioritate ptr. circulaţia din sens invers

38 circulară D = 600 1

3. Prioritate faţă de circulaţia din sens invers

39 pătrat Latura 650

1

4. Accesul interzis vehiculelor având o înălţime mai mare de 3,40 m

55 circular D = 600 2

5. Limitare de viteză 5 km/h 63a circular D = 600 2 Indicatoare de avertizare a pericolelor

6. Copii 17 triunghi 900 2 ÎNTOCMIT, ing. Cârlan Mihail

SATU MARE



ANTEMĂSURĂTOARE Nr.3

Alei pietonale, trotuare 1. DA06A rot. 103,00 mc

Strat de balast cu aşternere manuală în grosime de 10 cm

Trotuare

(2,30+12,00+16,00x16,00+0,80x50,00+1,20x x15,00+1,40x35,00+1,80x7,00+1,80x20,00+70,00x x2,80)x 0,10 = 635,26 x 0,10 = 63,53 mc

Alei pietonale

[21,90x3,90+(20,00x4,00-2,10x7,55)+18,325x7,15+ +5,15x4,90+(20,00x5,00-2,10x7,55)] 0,10 = 389,94x0,10 = 39,00 mc

Total = 63,53 + 39,00 = 102,53 mc

2. DE11A rot. 276,00 m

Borduri prefabricate din beton 10 x 15 cm pe fundaţie din beton 10 x 20 cm clasa C6/7,5

14,5+35,00+18,325+3,5+3,5+51,00+54,00+19,00+ +16,00+4,00+7,00+5,50+4,00+7,15+(15,025+19,95)+ +5,00 = 275,30 m 3. CZ0104 rot. 5,60 mc

Preparare beton clasa C6/7,5 în inst.centralizate

275,30 x 0,02 x 1,008 = 5,55 mc

4. DA10A1 rot. 103,10 mc

Strat rutier din balast stabilizat cu 6% ciment în grosime de 10 cm după compactare, cu aşternere manuală

Trotuare

2,40x12,00+16,00x16,00+0,90x50,00+1,30x15,00+1,40x x35,00+1,80x7,00+1,80x20,00+70,00x2,80)x0,10 =

= 642,96 x 0,10 = 64,30 mc Alei pietonale

[21,90x3,90+(20,00x4,00-2,10x7,55)+18,325x7,15+ +5,15x4,90+(20,00x4,90-2,10x7,55)] x 0,10 = 388,0 x 0,10 = 38,80 mc Total: 64,30 + 38,80 = 103,10 mc

5. DZ01C rot. 103,50 mc

Prepararea în staţii fixe a amestecului pentru stratul rutier din balast stabilizat cu 6% ciment 103,10 x 1,003 = 103,41 mc 6. DB02D rot. 33,30 sute mp

Amorsarea suprafeţei stratului de balast stabilizat cu ciment imediat după terminarea compactării cu o peliculă de protecţie din emulsie bituminoasă cationică – STAS 8877

642,96 + 388,00 + 2,25 x(2,00+25,50+7,00) = 1108,59 mp x 3 = = 3325,755 mp 7. DB01A rot. 1109,00 mp

Curăţirea mecanică în vederea aplicării îmbrăcăminţii bituminoase

1108,59 mp 8. DB16B rot. 1109,00 mp

Îmbrăcăminte de beton asfaltic cu agregate mărunte exec. la cald în grosime de 3 cm cu aşternere manuală, BA 8

1109,00 mp

9. DZ14B rot. 90,20 t

Prep, beton asfaltic fin BA 8 – exec. la cald cu bitum în inst.centralizate

1109,00 x 0,071 x 1,003 = 78,98 t 1109,00 x 0,010 x 1,003 = 11,13 t ----------------- Total : 90,11 t 10. DZ19E1 rot. 3,40 t

Prepararea nisipului bitumat în instalaţii centralizate 1109,00 x 0,003 = 3,33 t

• Notă

Ofertantul va introduce în “devizul ofertă” şi articolele (TR....) corespunzătoare transportului materialelor.


pt-sala sport tv - satu mare sport tv.pdfpentru accesul sportivilor de la liceu pân ă la aleea...

Documents